Calculul Indicatorilor Economici la S.c. Grip Engineering S.r.l

Cuprins

Introducere

Analiza sistemului de producție

1.1. Scurt istoric a întreprinderii S.R.L. „GripEngineering”

1.2. Amplasarea

1.3. Utilaje

1.4. Asigurarea cu materie primă

1.5. Managemtul operațional

1.6. Producția eliberată de uzină

Calculul indicatorilor economici

2.1.Analiza venitului din vînzări

2.2. Analiza mijloacelor fixe

2.2.1. Uzura MF

2.2.2. Gradul de intrare a MF

2.2.3. Structura MF

2.2.4. Structura utilajului

2.3. Analiza stocurilor

2.4. Analiza SWOT

INTRODUCERE

Productivitatea muncii sociale, progresul tehnico-științific, prosperitatea materială a poporului și capacitatea de apărare a țării depind de ritmurile de dezvoltare a industriei construcțiilor de mașini.

Scopul analizei diagnostic vizează determinarea situației curente a întreprinderii, printr-o analiză a indicatorilor de referință. Scopul principal al analizei reprezintă compararea situației curente cu perioadele anteriare de gestiune și urmărirea modificarii în timp a rezultatelor întreprinderii, astfel determinîndu-se factorii ce au influențat la prosperarea (sau degradarea) situației economice și eventual dezvoltarea întreprinderii.

Un factor important în dezvoltarea industriei construcțiilor de mașini aparține aplicării celei mai efective și progresive tehnologii. Funcționalitatea fiecărei întreprindere necesită asigurarea unei baze materiale și a echipamentelor tehnice pentru care își v-or putea urmări obiectivele planificate. Din punct de vedere al rezultatelor obținute de către întreprindere, activitatea de producție reprezintă veriga principală care participă la realizarea obiectivelor impuse de către acestea, însă nu și independente de alte verigi ale întreprinderii. Din aceste considerente o gestionare corectă cu toate subsistemele întreprinderii vor conduce necontenit la prosperarea activității acesteia.

Subiectul principal al acestei lucrări îl va constitui analiza diagnostică a activității de producere, a întreprinderii SRL „GripEngineering”, unde se va determina situația existent la întreprindere, conform căreia se va elabora planuri strategice în scopul îmbunătățirii ceea ce ține de activitatea de producere.

Analiza sistemului de producție

1.1. Scurt istoric despre S.R.L. „GripEngineering”

Întreprinderea ISC “GRIP Engineering” SRL, a fost înregistrată la camera înregistrării de stat a Republicii Moldova la 29 mai 2006 ca agent economic cu 100% capital străin și anume din Germania. GRIP Engineering SRL face parte din categoria întreprinderilor constructoare de mașini, ocupația de bază fiind prelucrarea mecanică a semifabricatelor din metal și anume proiectarea și producerea diferitor dispositive de prindere pentru diferite mașini de testare. Întreprinderea are o dinamică pozitivă în dezvoltare ramurii colaborînd cu multe companii străine și inclusiv investește anual în dezvoltarea productivității muncii și în dezvoltarea personalului.

De la început întreprinderea a avut doar 5 lucrătoti, care studiau piața și încercau să-și extindă înterprinderea prin dotarea cu mai multe mașini-unelte. Inițial întreprinderea dispunea de 6 mașini unelte, iar pe parcursul anilor numărul acestora a ajuns la 97 de utilaje ce participă în procesul de producere. Majoritatea utilajului de la întreprindere este de origine germană, dar sunt și mașini chineze.

Calitatea produselor este relativ înaltă, datorită utilizării proceselor tehnologice într-un mod rațional, utilizării materiilor prime de calitate și respectării cerințelor tehnice expuse în desenul tehnic al produselor.

Obiectivul principal al întreprinderii, constă în respectarea relațiilor de parteneriat cu întreprinderea (mamă) din Germania, care sunt expuse în condițiile contractuale dintre aceștia. Astfel întreprinderea își asumă responsabilitatea respectării termenilor de realizare a produselor și respectiv a calității acestora. Aceste beneficii sunt realizate datorită iplementării unui sistem managerial rațional și inovațional, astfel încît toate resursele au fost orientate într-o singură direcție și anume în ralizarea obiectivelor impuse de către aceasta.

Amplasarea

Întreprinderea este situată la intrarea satului Goian pe teritoriul fostei asociații metalurgice din perioada comunismului. Pe teritoriul dat mai funcționeaza încă 3 întreprinderi care arendează teritoriul în scopul activităților economice. GRIP Engineering funcționează pe o suprafață de 2100 dintre care 1900 include secțiile de producere și 200 oficii administrative și biroul de proiectare. Întreprinderea dispune de următoarele secții de producer:

tăierea semifabricatelor;

secția MU universal (frezare, strunjire);

secția MU cu CN (frezare, strunjire);

secția de lăcătușarie;

secția de process termic (călire, nitrocimentare);

secția de rectificare și prelucrare cu nisi cuarțos;

secția de prelucrare chimică.

Aplasarea întreprinderii permite accesul rapid la rețeaua de drumuri regionale, republicană și respective internațională, în scopul asigurării în timp cu materie primă și materiale, cît și expediere produselor finite către destinatar. Astfel amplasarea acesteea a permis accesul rapid și ușor la următoarele bunuri și servicii prestate de agenții economici naționali și anume asigurarea cu: energie electrică, termică, apă, canalizare, serviciu de telefonie fixă și internet.

Utilaje

În procesul de producere rolul cel mai important le revine mașinilor unelte și utilajelor care asigură realizarea obiectivelor întreprinderii. La momentul actual întreprinderea dispune de 58 de mașini unelte dintre care:

MU de frezat universale 18 ( printre care una în reparație și una scoasă deteriorată )

MU de frezat cu comandă numerică 17 ( printre care 5 sunt deteriorate )

MU de strunjit universale 6 ( dintre care una deteriorată )

MU de strunjit cu comandă numerică 7 ( printre care două se află în reparație )

MU de rectificat 2

MU de tăiat 6 ( printre care una deteriorată)

MU de burghiat 2

Printre acestea se mai enumeră 26 de utilaje auxiliare, 2 mașini unelte erozive și 11 untilaje pentru tratament termic.

. Asigurarea cu materie primă

Oricare întreprindere nu poate să-și înceapă activitatea de producție și totodată să și-o mențină pe întreaga perioadă de gestiune planificată, fără aprovizionarea permanentă cu materie primă și materiale.

În general întreprinderea S.R.L. „GripEngineering” este asigurată cu materie primă din străinătate și anume din Germania, Polonia, Ucraina, datorită unui preț mai eftin și a calității mai bune oferite, iar cea mai mică parte din materia primă cu care se asigură întreprinderea este din Republica Moldova deoarece este procurată la un preț mai scump însă calitatea acestei materii prime nu poate asigura calitatea solicitată de întreprindere.

Principalele tipuri de materie primă utilizată la întreprindere sunt:

Oțel 45

Aluminiu (AlMg4,5Mn, AlCuMgPb, AlMg3)

1.2842 (denumire germană)

1.4301 sau V2a (metal necoroziv)

16MnCr5

1.1730 (denumire germană)

Întreprinderea mai utilizare, însă mai rar următoarele tipuri de materii prime:

Silberstahl sau 115CrV3 (1.2210);

Teflon;

Nylon.

Din Republica Moldova întreprinderea procură doar Oțel 45.

Principalii furnizori internaționali de materie primă și materiale sunt:

Stauberstahl;

Jera-Metal.

Principalii frnizori de material primă și materiale de pe teritoriul RM sunt:

Jardan Comerț S.R.L.;

Stalcher S.R.L.

Fig.1 Analiza furnizorilor de materie primă și materiale

Observăm că materia primă cu care este aprovizionată întreprinderea S.R.L. „GripEngineering” , provine în mare parte din Germania cu 70%, urmată de Polonia 15%, Ucraina 10% și în final de Republica Moldova cu 5%.

Managemtul operațional

GRIP Engineering face parte din categoria întreprinderilor de producere de serie. Organizarea și funționarea întreprinderii sunt orientate spre realizarea obiectivelor sale, astfel încît fiecare component organizatorică trebuie să corespundă unor cerințe bine definite reieșite din obiectivele acestora.

Ciclul de producere se execută în dependență de complexitatea produsului finit și inclusiv a cerințelor impuse de clienți, cît și de standartele internaționale a calității, însă întreprinderea începe cu proiectarea piesei și descrierea proceselor tehnologice pentru fiecare operație în parte. Durata procesului de producere și inclusiv livrarea produselor finite, se execută în termenul stabilit în contractul de parteneriat cu clienții, iar dacă mai concret cu sediul central din Germania, care la rîndul său dispune de contracte individuale cu destinatarii finali. Ciclul de producere a unei partide de piese, este organizat într-un anumit mod, astfel încît acesta să se încadreze pe totalul volumului de producție programat.

De regulă întreprinderea funționează doar în baza comenzilor, preferînd metoda de gestionare Just in Time, însă din experința acumulată de administratorii acestea, întreprinderea a luat decizia de a realize produse în plus din cont propriu astfel înghețînd banii în produse finite, care în cazuri de urgență vor fi vîndute clienților săi la un preț mai înalt față de cel prestabilit inițial, datorită efectului dintre cerere și ofertă și astfel intreprinderea își va recupera valoarea perdută în timp, pentru durata banilor ce au fost înghețați în stocurile de produse finite.

Una dintre cele mai importante funcții ale managementului oricărei întreprinderi de producție, o constituie funcția organizatorică, aceasta este caracterizată printr-un ansamblu de acțiuni și interacțiuni dintre toate domeniile de activitate prezente în incinta acestea. Funcția organizatorică se răsfrînge în mod direct asupra structurii organizatorice a întreprinderii, aceasta reprezintă ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice și inclusiv relațiile dintre acestea, orientate spre zealizarea obiectivelor stabilite de întreprindere.

Structura organizatorică a întreprinderii GRIP Engineering SRL este reprezentată în figura de mai jos.

Fig.2 Structura organizatorică a GRIP Engineering SRL

Urmărind structura organizatorică a întreprinderii, observăm că activitatea de bază este dirijată și asigurată de către departamentul tehnic, care include în sine secțiile de prelucrare mecanică, secția de lăcătușărie, secția de reparații, depozitul de SDV-uri, depozitul cu materie primă și material.

Sistemul de producție

Producerea bunurilor se desfășoară prin anumite procese de producție. Conținutul activității de producție la întreprinderea S.R.L. „GripEngineering” are caracter complex și divers, fiind format din activități de cercetare, de laborator și activitatea de fabricație propriu-zisă.

Fabricația constituie activitatea de producție, ce transformă intrările în ieșiri cu anumite caracteristici, prin anumite procese de transformare. Procesul de producție este format din mai multe faze prin care trece materia primă pentru a se transforma în produs finit.

Întreprinderea S.R.L. „GripEngineering” se conduce după următorul sistem de producție.

Fig.3 Structura procesului de producție

Din diagramă se observă că orice proces de producție începe cu comanda provenită de la client către directorul general, după care îi este predată directorului tehnic pentru a analiza situația curentă. Directorul tehnic face comanda de materie primă și material prin contabilitate. Materia primă primită la deposit este supusă unui control cantitativ cît și calitativ, după care este transmisă la secția de prelucrare mecanică pentru transformarea materiei prime în piese pentru asamblare.

Piesele gata facute sunt supuse controlului de calitate, după care sunt transmise către secția de lăcătușărie pentru a fi asamblate în produse finite, apoi sunt supese testării și transmise la depozitul de produse finite.

Acestea sunt înregistrate în contabilitate, după care sunt livrate către client, la rîndul său clientul transferă banii pentru produsul primit.

Producția eliberată de uzină

Nomenclatorul de producție fabricată cît și calitativ, după care este transmisă la secția de prelucrare mecanică pentru transformarea materiei prime în piese pentru asamblare.

Piesele gata facute sunt supuse controlului de calitate, după care sunt transmise către secția de lăcătușărie pentru a fi asamblate în produse finite, apoi sunt supese testării și transmise la depozitul de produse finite.

Acestea sunt înregistrate în contabilitate, după care sunt livrate către client, la rîndul său clientul transferă banii pentru produsul primit.

Producția eliberată de uzină

Nomenclatorul de producție fabricată reprezintă totalitatea sortimentelor de produse realizate, ce au diverse destinații, capacități, dimensiuni, sunt formate din diferite tipuri de materii prime și care sunt realizate prin diferite procese tehnologice.

Sortimentul de produse reprezintă totalitatea mărfurilor care este constituit din diverse produse ce au la baza un principiu comun de realizare, materia primă din care este produsă, capacitățile tehnice, dimensiunile de gabarit, destinația de utilizare.

Principalele produse ale întreprinderii S.R.L. „GripEngineering” sunt elemente componente ale dispozitivelor de strîngere, întindere, destinate încercărilor la rezistență a diferitor tipuri de materii, materiale, priese de schimb, sau chiar a altor produse finite.

În urma efectuării anlizei în timpul practicii de stagiere, am determinat următoarea producție eliberată de uzină:

Accesorii;

Adaptere;

Dispozitive de compresie;

Dispozitive de îndoiere;

Dispozitive de prindere;

Dispozitive de testare;

Dispozitive de tracțiune;

Filete la șuruburi;

Mînere;

Mînere hidraulice;

Mînere pană;

Mînere pneumatice;

Mînere rulante;

Suporturi.

Tab. 1.1.6.1 Producția S.R.L. „GripEngineering”

Tab. 1.1.6.2 Producția S.R.L. „GripEngineering”

În urma analizei efectuate pe producția eliberată, putem spune că S.R.L. „GripEngineering” dispune de un nomenclator destul de vast, iar întreaga gamă de produse fabricate le putem întîlni, accesînd site-ul ofical al companie ce își are sediul central în Germania.

Calculul indicatorilor economici

2.1. Analiza venitului din vînzări

Activitatea de bază a oricărei întreprinderi constă în producerea de bunuri material și respectiv comercializarea acestora pentru a trece treptat de la o program de producer la alta. Rezultatele obținute de către întreprindere sunt reprezentate de către veniturile din vînzări în concordanță cu costul vînzărilor, care contribuie necontenit asupra dezvoltării întreprinderii pe viitor. Pe plan economico-financiar, utilizările resurselor sunt exprimate prin cheltuieli, iar rezultatele obținute, ca urmare a consumării resurselor, prin venituri.

Tab. 1.2.1.1

Analiza venitului din vînzări (lei)

Fig.1 Analiza venitului din vînzări

Analizînd evoluția volumului de producție din perioada anilor 2008-2012, se observă o creștere contunuă a venitului din vînzări, astfel în 2012 ajungînduse la cifra de afaceri ce depășește 11 mln lei, ce este aproximativ de 6 ori mai mare decît în anul 2008. Acest fapt denotă ideea, că întreprinderea permanent a fost supusă unei proceduri de inovare și dezvoltare pe plan economic.

Evoluția costurilor la se află într-o continuuă creștere însă acest fapt este datorat creșterii volumului de producție vîndută.

Tab. 1.2.1.2 Ponderea venitului

din vînzări (%)

Fig.2 Ponderea venitului din vînzări

Analizînd evoluția profitului, observăm că după creșterea acestuia din anul 2009 profitul brut începe să scadă, astfel rata profitului brut a scăzut de la 90,6% în 2009 (constituind 3,06 mln lei), pîna la 26,67% în 2012 (constituind 3mln).

Ritmul creșterii – ne arată la ce nivel al procentului se află unul din indicatorii din peroada curentă față de indicatorii din periada precedentă.

(1)

unde:

– an curent;

– an precedent.

Tab. 1.2.1.3 Ritmul creșterii

a venitului din vînzări (%)

Fig.3 Ritmul creșterii a venitului din vînzări

Din graficul dat se observă cum fiecare din indicatori are o evoluție fluctuantă, acest lucru a fost datorat de faptul că în fiecare an gama produselor se modificau de la an la an.

Abaterea relativă – ne arată cu cite procente a crescut indicatorii din perioada curentă față de indicatorii din periada precedentă.

(2)

unde:

– an curent;

– an precedent.

Tab. 1.2.1.4 Abaterea relativă

a venitului din vînzări (%)

Fig.4 Abaterea relativă a venitului din vînzări

Din grafic se observă că cel mai fluctuant indicator îl reprezintă costul vînzărilor care cel mai mult a suferit o creștere cu 322,94% în 2010 față de 2009 ajungînd la 161,3% în 2012 față de 2011.

Analiza prin trend – ne arată evoluția indicatorilor economici din perioada curentă față de indicatrii economici din anul de bază, care la rîndul său creează o imagine asupra viitorului întreprinderii.

; (3)

unde:

– an curent;

– an de bază.

Tab. 1.2.1.5 Analiza prin trend

a veniturilor din vînzări (%)

Fig.5 Analiza prin trend

Din grafic se observă cum costul vînzărilor se află în continuă creștere cu ritmuri mari față de periada de gestiune de bază, iar venitul dîn vînzări își are o creștere mai lentă, ceea ce conduce ulterior la micșorarea profitului brut care are tendința de a scădea pe viitor.

2.2. Analiza mijloacelor fixe

2.2.1. Uzura MF

Mijloacele fixe – sunt active materiale care participă nemijlocit la procesul de producție, aduc avantaje economice întreprinderii, prețul unitar al acestora depășește plafonul stabilit prin legislație, au un termen de exploatare mai mult de un an, pot fi date în arendă. Exemplu de mijloace fixe sunt:clădiri, terenuri, utilaje, mijloace de transport, construcții speciale, mijloace arendate etc.

Uzura – pierderea treptată de către fondurile fixe a valorii sale. Aceasta se petrece sub influența factorilor naturali.

Gradul de uzură – este determinat ca raport dintre uzura acumulată și valoarea totală a mijloacelor fixe, apreciază calitatea potențialului tehnic al întreprinderii.

(4)

2.2.2. Gradul de intrare

Gradul de reînoire – a mijloacelor fixe, este calculat ca raport între valoarea mijloacelor fixe intrate și valoarea totală a mijloacelor fixe, reflectă preocuparea întreprinderii pentru a avea în permanență mijloace fixe noi, care trebuie să asigure performanțe ridicate din punct de vedere calitativ și cantitativ pentru întreaga activitate economică a întreprinderii.

(5)

Tab. 1.2.2.1 Analiza mijloacelor fixe

Fig.6 Valoarea mijloacelor fixe

Din grafic se observă o creștere continuă a mijloacelor fixe, de la 1,9 mln lei în 2008 la 6,5 mln lei în 2012, ceea ce spune că întreprinderea se află în permanentă dezvoltare datorită investițiilor anuale în MF. Uzura acumulată la fel se află in continuă creștere, de la 246 mii lei în 2008 la 3 mln lei în 2012, acest lucru este datorat procurării de utilaje cît mai noi. Mijloacele fixe intrate se manifestă într-un mod fluctuant, însă după învestirea acestora în 2010 cu o valoare maximă de 1,9 mln lei, mijloacele intrate încep treptat să scadă pină la 841 mii lei în anul 2012, acest lucru ne exprimă faptul că intreprinderea dispune MF cit mai performante.

Fig.7 Analiza mijloacelor fixe după gradul de intrare

Analizînd graficul, observăm cum gradul de uzură este în continuă creștere de la 12,95% în anul 2008, la 45,87% în anul 2012, acest lucru este datorat faptului că întreprinderea investește bani în mijloace fixe cit mai actuale și mai performante, iar gradul de intrare scade de la 79,83% în anul 2008, la 12,95% în anul 2012, ceea ce spune că obiectivele de dezvoltare a MF ale întreprinderii se află spre sfîrșitul realizării lor.

2.2.3. Structura MF

Mijloacele fixe aflate la întreprinderea S.R.L. „GripEngineering” sunt constituite din:

Mașini și utilaje;

Mijloace de treansport;

Alte MF.

Ponderea mașinilor și utilajelor în total mijloace fixe – reflectă cota parte a mașinilor și utilajelor din totalul mijloacelor fixe și este calculată ca raportul dintre valoarea mașinilor și utilajelor, și total mijloace fixe.

(5)

Tab. 1.2.2.2 Structura mijloacelor fixe, lei

Fig.8 Structura MF

Analizînd graficul observăm că ponderea cea mai mare din totalul MF o deține mașinile și utilajele, care este urmată de mijloacele de transport și apoi de alte MF. Creșterea, practic dublă a mașinilor și utilajelor se observă în perioada 2009-2010, de la 2281,5 mii lei, la 4331,5 mii lei și care pe parcurs continuă cu ritmuri lente, ajungînd în 2011 pînă la 5346,5 mii lei. În perioada 2009-2011 se observă o reînoire a altor mijloace, datorită vînzărilor a tehnicii învechite la finele anului 2010 și procurării de alte mijloace în 2011. Mijloacele de transport practic își mențin poziția printr-o fluctuație neiesențială în perioada 2009-2011, scăzînd de la 216,5 la 183,8.

Fig.9 Analiza prin trend a MF

În urma efectuării analizei prin trend, observăm că mașinile unelte au tendința de a reînoi cu ritmuri rapide, mijloacele de transport încet scad, însă pe parcursul funcțiunii își vor restabili poziția. Se observă cum întreprinderea are menirea de a înlocui în continuu alte mijloace, astfel modernizînd-uși mijloacele fixe, pentru o mai bună utilizare a resurselor.

2.2.4. Structura utilajului

Structura utilajului pe categorii – reflectă diversitatea utilajului ce predomină în incinta întreprinderii în funcție de anumite criterii, astfel arătînd flexiblitarea de producere la diferite cereri de pe piața industrială.

Tab. 1.2.2.3 Structura utilajului

după gradul de dezvoltare

Fig.10 Analiza MU de frezat după gradul de dezvoltare

Din diagramă se observă că MU de frezat universale ocupă 51 % din totalul MU de frezat în comparație cu CNC ce ocupă 49%, acest lucru spune că întreprinderea are potențialul de a fi flexibilă la o gamă largă de produse, cît și disponibilă la realizarea cererii pentru diferite categorii de solicitanți.

Fig.11 Analiza MU de strunjit după gradul de dezvoltare

Din diagramă se observă că MU de strunjit universale ocupă 46 % din totalul MU de frezat în comparație cu CNC ce ocupă 54%, acest lucru spune că întreprinderea are potențialul de a fi flexibilă la o gamă largă de produse atît individuale cît și unicate și la fel disponibilă la realizarea cererii pentru diferite categorii de solicitanți.

Tab. 1.2.2.4 Structura utilajului pe categorii

Fig.12 Ponderea MU pe categorii, %

Analizînd diagrama, observăm că MU de frezat dețin 36% din totalul mașinilor și utilajelor comparativ cu MU de strunjit 14%, ceea ce spune despre produsele finite că au o formă geometrică mai mult paralelepidă decît una cilindrică. Utilajele auxiliare aflîndu-se pe al doilea loc cu o pondere de 27 %, ceea ce presupune că au un grad împortant în asigurarea activității de producere. Utilajul termic avînd o pondere de 11% spune despre faptul, că întreprinderea optează pentru realizarea cerințelor clienților, respectînd normele calității.

Fig.13 Ponderea MU după gradul de funcționalitate

Structura utilajului pe vîrste – reflectă ponderea utilajului pe intervale de vîrste, arătîndu-ne astefel vechimea utilajului ce predomină în secțiile de producere

Fig.14 Ponderea utilajelor pe vîrste, %

Din diagramă observăm că cea mai mare pondere o deține utilajele cu vîrsta cuprinsă 5-8 ani (42%), urmată de utilajele cu vîrsta de pînă la 4 ani (36%), ceea ce spune că întreprinderea deține utilaje moderne pentru activitatea de producere, demonstrîndu-ne faptul că ea tinde spre dezvoltarea calității produselor. Restul utilajelor dețin următoarea pondere: 9-13 ani (16%), peste 13 ani (6%), această pondere este datorată utilajelor universale, pentru realizarea produselor unicate.

2.3. Analiza stocurilor

Eficiența utilizării resurselor materiale poate fi analizată pe baza ratelor de gestiune a stocurilor, sau pe baza unor indicatori sintetici eficienți.

Viteza de rotație a stocurilor (VRS) – arată de cite ori întro perioadă de gestiune, stocurile trec succesiv prin fazele de aprovizionare, producție, desfacere, pînă se reîntorc în formă bănească inițială sau durata în zile a unei astfel de rotații.

(6)

unde:

CA – cifra de afaceri, venitul din vînzări;

St – stoc total în valoare bănească.

Cu cît viteza de rotație a stocurilor este mai mare, cu atît eficiența folosirii lor este mai ridicată, deoarece efectele obținute sunt mai mari.

Durata de rotație a stocurilor (DRS) – reprezintă raportul dintre numărul de zile a unui an (365 zile) și viteza de rotație a stocurilor, astfel ne arată durata de recuperare a stocurilor în zile.

(7)

Tab. 1.2.3.1 Analiza stocurilor

Fig.14 Viteza de rotație a stocurilor

Din grafic observăm cum viteza de rotație a stocurilor scade esențial de la 5,51 din 2008, pînă la 2,74 în 2011 și este urmată de o scădere mică din 2012, pînă la 2,73.

Fig.15 Durata de rotație a stocurilor

Analizînd durata de recuperare a stocurilor osbservăm creștere esențială din 2008 pînă în 2011, de la 66 zile la 134 zile datorită faptului că viteza de rotație a scăzut în această perioadă. Durata de recuperare a stocurilor în anul 2012 s-a mărit cu o zi comparativ cu anul 2011.

2.4. Analiza SWOT