Calculatorul prezentare general ă [610488]

Calculatorul – prezentare general ă
Cursul I (ECDL)
Obiective
/square4 Clasificarea calculatoarelor
/square4 Componen Ńa și func Ńionarea calculatoarelor
/square4 Dispozitive periferice
/square4 Tipuri de software
/square4 Re Ńele de calculatoare
/square4 Sănătate și siguran Ńă
/square4 Securitatea informa Ńiei
/square4 Legisla Ńie

Descriere
Acest curs î și propune s ă-Ńi prezinte clasificarea calculatoarelor, componente le de baz ă ale unui
calculator personal precum și dispozitivele periferice care înso Ńesc un calculator.
De asemenea vei ob Ńine informa Ńii despre re Ńele de calculatoare, securitatea informa Ńiei, tipuri de
software și legisla Ńie în domeniu.

Cerin Ńe finale
La sfâr șitul acestui curs vei ob Ńine informa Ńii despre:

/square6 Clasificarea calculatoarelor
/square6 Mod de func Ńionare
/square6 Dispozitive periferice și caracteristicile lor
/square6 Re Ńele de calculatore
/square6 Securitatea informa Ńiei
/square6 Tipuri de software
/square6 Utilizarea calculatorelor în diferite domenii
/square6 Sănătate și siguran Ńă în utilizarea calculatoarelor
/square6 Legisla Ńie în domeniu

Not ă: Informa Ńia din acest modul se poate aplica tuturor calculat oarelor compatibile IBM .

MODELE DE CALCULATOARE

2 MODELE DE CALCULATOARE
Calculatorul personal (PC- Personal Computer) ca to t unitar are în componen Ńa sa dou ă p ărŃi și anume:

♦ Partea HARDWARE – ansamblul elementelor fizice și tehnice cu ajutorul
cărora datele se pot culege, verifica, transmite, sto ca și prelucra, suporturile de
memorare a datelor precum și echipamentele de redare a rezultatelor (reprezint ă
compomentele ce pot fi practic atinse);
♦ Partea SOFTWARE – ansamblul programelor, procedurilor, rutinelor care
controleaz ă func Ńionarea corect ă și eficient ă a elementelor hardware; exist ă sub
form ă de concepte și simboluri și nu are substan Ńă .

TEHNOLOGIA INFORMATIEI (TI) reprezint ă normele și procedeele de colectare, memorare,
transmitere și prelucrare a datelor, în vederea ob Ńinerii rezultatelor scontate, cu ajutorul calculato rului
electronic.
Calculatorul este unul dintre instrumentele ce perm it m ărirea eficien Ńei muncii intelectuale.
Se poate face o simpl ă clasificare a calculatoarelor astfel:
/square6 Microcalculatoarele – calculatoare cunoscute sub denumirea de
calculatoare personale (Personal Computer – PC). Ac estea au cunoscut cea mai
rapid ă dezvoltare și diversificare odat ă cu apari Ńia chip-ului (cip) – circuit integrat
ob Ńinut prin încapsularea a milioane de tranzistori în tr-un înveli ș ceramic, pe o
singur ă pastil ă de siciliu.
/square6 Minicalculatoarele – au fost create pentru executarea unor func Ńii
specializate: aplica Ńii multiutilizator, ma șini cu control numeric, automatiz ări
industriale, transmisii de date între sisteme dispe rsate geografic. Sunt calculatoare
de dimensiuni medii, compuse din module structurale cu func Ńii precise. Au putere
și capacitate de stocare mai mare, UCP complex, sist emul de intrare/ie șire foarte
dezvoltat în sensul comunic ării prin re Ńeaua de dispozitive periferice în sistem
multiutilizator.
/square6 Calculatoarele „mainframe” – constituie o categorie aparte, situat ă între
supercalculatoare și minicalculatoare, operând cu viteze ridicate și administrând un
volum foarte mare de date. Au procesorul foarte com plex, volum mare de stocare
în UM, Sistem de Intrare/Ie șire complex, orientat pe gestionare de sta Ńii de lucru.
Permit acces multiutilizator (pot suporta sute și chiar mii de utilizatori simultan).
Ele func Ńioneaz ă, de regul ă, f ără îintrerupere, ceea ce presupune accesul controlat
la date și un sistem de protec Ńie adecvat. Se utilizeaz ă în spitale, b ănci, etc.
/square6 Supercalculatoarele – cele mai puternice, complexe și scumpe sisteme
electronice de calcul, care pot executa peste 1 bil ion de instruc Ńiuni pe secund ă. Au
procesorul format dintr-un num ăr mare de microprocesoare. Sunt proiectate pentru
calcul paralel și au costuri și performan Ńe foarte ridicate. Sunt utilizate în domenii
care necesit ă prelucrarea complex ă a datelor, cum ar fi: reactoare nucleare,
proiectarea aeronavelor, seismologie, meteo etc.

Calculatoarele personale se pot clasifica dup ă locul de utilizare astfel:

MODELE DE CALCULATOARE

3Desktop – calculatorul de tip clasic, la care monitorul es te asezat în general pe carcasa unit ăŃii centrale;

Tower – calculatorul la care carcasa unit ăŃii este mai îngust ă dar mai înalt ă decât la desktop și este
asezat lâng ă monitor;

Laptop – Calculator portabil, u șor de transportat, având o surs ă independent ă de alimentare. Are
componente u șoare și mici , tastatur ă și înlocuitor de mouse (touchpad).

Palm PC (PalmTop, Handhold sau Organizer) – se utilizeaz ă ca blocnotes, agend ă telefonic ă,
calculator de buzunar, calendar etc. Poate transfer a date prin PC, recunoa ște scrisul de mân ă, poate
accesa Internet-ul.

PDA (Personal Digital Assistant) – dispozitiv de dimensiuni foarte mici care poate fi purtat în mân ă.
Combin ă facilit ăŃi de calcul, telefon/fax cu cele de re Ńea. Folose ște un stilou special în locul tastaturii.

STRUCTURA INTERN Ă ȘI MODUL DE FUNC łIONARE

4 STRUCTURA INTERN Ă ȘI MODUL DE FUNC łIONARE
Din punct de vedere structural, calculatorul se com pune din:
/square6 Unitate central ă
/square6 Monitor
/square6 Tastatur ă
UNITATEA CENTRAL Ă
Este principala component ă a calculatorului care coordoneaz ă
întreaga activitate a acestuia. De aici se solicit ă informa Ńii pe
care utilizatorul le va introduce de la tastatur ă iar rezultatele
vor fi afi șate pe monitor. Tot în unitatea central ă sunt realizate
prelucr ările de date prin executarea unui program. Importan Ńa
deosebit ă a unit ăŃii centrale este evident ă, a șadar este u șor de
în Ńeles de ce caracteristicile principale ale unui cal culator
personal sunt date de caracteristicile și parametrii de
func Ńionare ai unit ăŃii centrale.
Unitatea central ă poate fi pus ă în pozi Ńie vertical ă sau
orizontal ă în func Ńie de tipul de carcas ă pe care o are.

Unitatea central ă con Ńine urm ătoarele componente principale:
/square6 Microprocesorul;
/square6 Memoria intern ă;
/square6 Memoria extern ă;
/square6 Magistrala de date și magistrala de comenzi;
/square6 Placa video;
/square6 Placa de sunet;
/square6 Placa de re Ńea.

MICROPROCESORUL (UCP – Unitatea Centrala de Prelucr are)

Microprocesorul este un circuit integrat (o compone nt ă electronic ă complex ă, numit ă CIP) și
reprezint ă “creierul” întregului calculator, coordonatorul tu turor opera Ńiilor ce sunt efectuate de c ătre
acesta și se afl ă montat pe placa de baz ă a calculatorului (mainboard) în interiorul carcase i.
Microprocesorul este conectat la celelalte componen te ale calculatorului prin intermediul magistralei
de date și magistralei de comenzi.
Microprocesorul este format din:
/square6 UCC (Unitatea de Comanda și Control) – prime ște instruc Ńiunile de la
memorie, le interpreteaz ă și emite comenzi c ătre UAL și memoria intern ă,
respectiv comenzi de transfer c ătre disp. periferice și memoria extern ă.
/square6 UAL (Unitatea Aritmetic ă și Logic ă) – are rolul de a executa opera Ńii
aritmetice și logice cu date furnizate de memorie și de a depune în memorie
rezultatul ob Ńinut.

STRUCTURA INTERN Ă ȘI MODUL DE FUNC łIONARE

5Dintre func Ńiile procesorului pot fi amintite:
♦ Execut ă instruc Ńiuni individuale pentru programe și controleaz ă opera Ńiile
efectuate de alte componente ale computerului;
♦ Realizeaz ă calculele și opera Ńiile logice.
Una din principalele caracteristici ale microproces orului este reprezentat ă de viteza de lucru . Viteza de
lucru a unui microprocesor este determinat ă de mai mul Ńi factori:

/square6 frecven Ńa de tact;
/square6 tipul constructiv al microprocesorului;
/square6 dimensiunea memoriei cache.

Fiecare microprocesor este alc ătuit din mai multe micromodule interconectate prin intermediul unor
cai de comunica Ńie numite magistrale interne, pe care circul ă date sau instruc Ńiuni, a c ăror vitez ă de
deplasare depinde de doi factori:
♦ lăŃimea benzii – num ărul benzilor de circula Ńie; deoarece pe fiecare band ă
circul ă un bit se poate vorbi despre l ăŃimi convenabile (de la 8, 16, 32, 64 sau 128
de bi Ńi transmi și în paralel);
♦ frecven Ńa de tact – num ărul de pa și de lucru (tacturi) pe care poate s ă îi fac ă
procesorul în fiecare secund ă

Unitatea de m ăsur ă pentru frecven Ńă este Hertz-ul , împreun ă cu multipli s ăi:
1 KiloHertz (KHz) = 1.000 Hz
1 MegaHertz (MHz) = 1.000 KHz = 1.000.000 Hz
1 GigaHertz (GHz) = 1.000 MHz = 1.000.000 KHz = 1.0 00.000.000 Hz
Câteva din valorile standard folosite în prezent su nt: 500 MHz, 600 MHz, 933 MHz, 1,4 GHz, 1,7 GHz,
2 GHz

Un alt factor care influen Ńeaz ă viteza de lucru este tipul de microprocesor. Datorit ă evolu Ńiei
microprocesoarelor de-a lungul timpului, performan Ńele acestora s-au îmbun ătăŃit foarte mult.
Tipuri de microprocesoare:
80386, 80486, 80586, Pentium I-IV

O alt ă caracteristic ă este dimensiunea memoriei cache . Respectiva memorie este conceput ă pentru a fi
legat ă mai direct de microprocesor decât memoria intern ă, pentru a evita toate opera Ńiile intermediare.
Valori standard:
64 Kb, 128 Kb, 256 Kb, 512 Kb, 1 Mb .

MEMORIA INTERN Ă (UM – Unitatea de memorie)

Unitatea de Memorie (UM) sau memoria intern ă (principal ă) este
componenta sistemului de calcul destinat ă p ăstr ării datelor și

STRUCTURA INTERN Ă ȘI MODUL DE FUNC łIONARE

6 instrucŃiunilor programelor în loca Ńii bine definite prin adrese . Este format ă dintr-un sistem de
circuite integrate alc ătuite, în principal, dintr-un num ăr mare de celule de memorie, fiecare
celul ă fiind un circuit care poate stoca 1 bit de informa Ńie.

Memoria intern ă este format ă din:
/square6 Memoria RAM (Random Access Memory). Caracteristicile acestei
memorii:
♦ poate fi citit ă sau scris ă;
♦ este volatil ă;
♦ Memoria RAM se m ăsoar ă în Mb;
♦ Variante constructive: SDRAM, DDRAM, RIMM .
BIT (Binary Digit) – cea mai mic ă unitate de informa Ńie reprezentabil ă într-un calculator. Poate lua
doar valorile 0 și 1.
Multiplii bit -ului sunt puteri ale lui 2 iar sistemul de numera Ńie folosit se nume ște sistem
binar.
1 byte = 2 3 bi Ńi = 8 bi Ńi
1 KiloByte (Kb) = 2 10 bytes = 1.024 bytes
1 MegaByte (Mb) = 2 20 bytes = 1.024 Kb
1 GigaByte (Gb) = 2 30 bytes = 1.024 Mb
1 TeraByte (Tb) = 2 40 bytes = 1.024 Gb
1 Petabyte (Pb) = 2 50 bytes = 1.024 Tb
1 Exabyte (Eb) = 2 60 bytes = 1.024 Gb
Valori standard (în Mb): 1, 2, 4, 8, 16, 32, 64, 12 8, 256, 512

/square6 Memoria ROM (Read Only Memory). Reprezint ă acea parte din memoria
intern ă care poate fi doar citit ă. Ea este scris ă o singur ă dat ă de c ătre produc ător cu
informa Ńia necesar ă. Este nevolatil ă informa Ńia p ăstrându-se chiar și dup ă ce CIP-
urile respective nu mai sunt alimentate cu energie. Are o capacitate redusa (pana la
2 Mb).
♦ Versiuni constructive: PROM, EPROM, EP 2ROM.

/square6 Memoria CMOS (Complementary Metal Oxid Semiconductor). Este o
memorie de tip citire/scriere și nevolatil ă. Este alimentat ă permanent de un mic
acumulator. Aceast ă memorie se folose ște pentru memorarea unor informa Ńii
necesare BIOS-ului, informa Ńii ce pot fi citite sau scrise.

BIOS-ul (Basic Input Output System) este format din tr-o serie de mici programe care asigur ă
comunicarea cu perifericele calculatorului și prin intermediul c ărora se realizeaz ă diferite configur ări
ale componentelor interne.

STRUCTURA INTERN Ă ȘI MODUL DE FUNC łIONARE

7MEMORIA EXTERN Ă
Memoria extern ă este alc ătuit ă, în principal, din:
/square6 Discuri fixe (Hard Disk-uri)
Au o capacitate foarte mare de stocare a informa Ńiei și o vitez ă
de lucru (scriere-citire) foarte ridicat ă. Ele sunt folosite pentru
stoc ări masive de date sau pentru rularea rapid ă de programe.
Hard Disk-urile sunt compuse din mai multe discuri, fiecare
fiind dotat cu propriul cap de citire-scriere. Aces te discuri
asigur ă o vitez ă de transfer a informa Ńiei m ărit ă fa Ńă de cea a
floppy disk-urilor. De asemenea dispun de o capacit ate mare de
stocare de la 10 pân ă la 80 Gb precum si de un timp scurt de acces la da te (65-85 ms).
/square6 Discuri externe
Floppy Disk-uri (dischete) – au o capacitate mic ă de
stocare (1.44 Mb) a informa Ńiei și sunt folosite pentru a
transfera date între calculatoare sau pentru a p ăstra în
siguran Ńă unele informa Ńii cu caracter special.
Pentru a putea lucra cu o discheta, aceasta va treb ui initial
formatata. Formatatea unei dischete este necesara pentru
ca discheta respectiva sa fie compatibila cu sistem ul de operare folosit. Prin formatare
sistemul de operare sterge toate informatiile legat e de gestiunea suportului, testeaza si
eventual marcheaza zonele defecte.
CD-ROM (Compact Disk – Read Only Memory) ,
dispozitiv ce permite citirea datelor prin mijloace optice
ale unui suport (CD), care poate fi doar citit și are o
capacitate de aproximativ 650 Mb.
CD-Rewritable (Reinscriptibil) , are acelea și caracteristici
ca și cele ale CD-ROM-ului cu deosebirea c ă poate fi
inscrip Ńionat sau reinscrip Ńionat cu dispozitive special create pentru aceasta.
DVD-ul , fizic seam ănă cu CD-ROM-ul dar capacitatea de memorare a CD-uril or DVD
este mult mai mare decât pe CD-urile clasice. Cu ajutorul DVD-urilor se pot viziona
filme de o calitate superioar ă celor pe suport clasic deoarece viteza de citire a discurilor
este foarte mare.
Disk ZIP – dispozitiv cu o capacitate de memorare de 100 – 750
Mb.

Disk Jaz – dispozitiv cu o capacitate de memorare de pana l a 2 Gb.

MAGISTRALA DE DATE COMENZI
Dispozitive ce asigur ă func Ńionarea întregului ansamblu, stabilind leg ătura
func Ńional ă între componente. Sunt sisteme de conductoare de s emnal care transport ă o anumit ă
cantitate de date, mai repede sau mai încet, în fun c Ńie de l ăŃimea magistralei.

STRUCTURA INTERN Ă ȘI MODUL DE FUNC łIONARE

8 SCHEMA UNUI PC

ALTE COMPONENTE ALE UC
PLACA VIDEO
Subsistemul video al unui calculator personal este format din 2 componente principale:
/square6 monitorul
/square6 plac ă video (sau plac ă grafic ă)
♦ O plac ă video furnizeaz ă semnalele care comand ă monitorul. Placa video
poate avea propria sa memorie (m ăsurat ă în Mb), cu cât aceast ă memorie este mai
mare cu atât placa video este mai performant ă.

PLAC Ă DE SUNET (multimedia)
Subsistemul multimedia al unui PC este format din:
/square6 plac ă de sunet
/square6 boxe active sau c ăș ti

PLAC Ă DE RE łEA
Este un dispozitiv ce permite conectarea calculator ului la o re Ńea local ă (LAN). Viteza de lucru este
mult mai mare decât în cazul conect ării prin modem. Conectarea la re Ńea se face prin intermediul unui
cablu de tip UTP sau a unui cablu cu fibre optice.

DISPOZITIVE PERIFERICE

9DISPOZITIVE PERIFERICE
MONITORUL (VDU – VIDEO DISPLAY UNIT)
Este dispozitiv periferic de ie șire cu ajutorul c ăruia un PC poate prezenta
utilizatorului informa Ńii sub form ă de text și / sau grafic ă.
Din punct de vedere constructiv monitorul poate fi cu tub catodic sau
cristale lichide (LCD).
Monitoarele pot fi de asemenea de tip monocrom sau color, îns ă la ora
actual ă cele mai r ăspândite sunt cele color.
Noile tipuri de monitoare LOW RADIATION sunt cel mai frecvent
folosite în ultima vreme datorit ă caracteristicilor lor privind radia Ńiile
reduse asupra ochilor, acest sistem fiind aprobat î n toata lumea de c ătre
organismele specializate privind protec Ńia muncii.
Monitorul are urm ătoarele caracteristici tehnice:
/square6 dimensiunile monitorului
♦ pot fi de la 14” (inch) pân ă la 21” (inch) iar aceast ă caracteristic ă se refer ă la
dimensiunea diagonalei monitorului, știind c ă 1 inch = 2,54 cm, în cm dimensiunea
variaz ă între 37 cm pân ă la 54 cm;
/square6 defini Ńia
♦ imaginea unui monitor este compus ă din puncte luminescente numite pixeli;
dimensiunea acestui punct reprezint ă defini Ńia . Cu cât dimensiunea acestor puncte
este mai mic ă cu atât imaginea va fi mai bun ă;
/square6 rezolu Ńia
♦ înseamn ă num ărul maxim de pixeli care pot fi afi șaŃi pe orizontal ă (pe o linie
a monitorului) și separat pe vertical ă (pe o coloan ă a monitorului);
/square6 num ăr de culori
♦ este specific fiec ărui tip de monitor în func Ńie de model și standard;
♦ în timp au existat mai multe standarde:
Tip monitor Rezolu Ńie Nr. culori
Hercules 720 x 348 Monocrom
CGA (Colour Graphic Adapter) 320 x 200
640 x 200 4
2
EGA (Enhanced Graphic Adapter) 640 x 350 16
VGA (Video Graphic Array) 640 x 480
320 x 200 16
255
SVGA (Super Video Graphic Array) 800 x 600
1024 x 768 64.000
16.000.000
TASTATURA
Tastatura este dispozitiv periferic de intrare care se folose ște pentru
introducerea informa Ńiilor în calculator (date sau comenzi), fiind mijlo cul
principal de dialog între om și calculator.

DISPOZITIVE PERIFERICE

10 /square6 Tastele caracter (A,B,C, … ,0 ,1, 2, …,/, \,…), au un scop u șor de intuit.
Ap ăsarea unei taste determin ă recepŃionarea și afi șarea pe ecran a caracterului
înscris pe tast ă.

Denumirile caracterelor mai pu Ńin cunoscute:

~ – tilda
` – apostrof
@ – “a” comercial sau coad ă de maimu Ńă
# – diez
$ – dolar
% – procent
^ – accent grav
* – asterisc
– – minus _ – linie de subliniere
\ – backslash
/ – slash
| – bara vertical ă
‘ – apostrof invers
“ – ghilimele (,) – paranteze rotunde
[,] – paranteze p ătrate
{,} – paranteze acolada
<,> paranteze unghiulare

/square6 Tastele s ăge Ńi (sus, jos, stânga, dreapta) determin ă deplasarea în direc Ńia
specificat ă a cursorului sau a selec Ńiei curente.

/square6 Tastele func Ńionale (F1, F2, …, F12), determin ă lansarea imediat ă a unei
comenzi. Fiecare tast ă func Ńie poate avea asociat ă o comand ă. Fiecare program
interpreteaz ă diferit tastele func Ńie.

/square6 Tastele cu ac Ńiune bine definit ă, sunt taste care realizeaz ă o anumit ă
ac Ńiune atunci când sunt ap ăsate.

♦ ENTER – execut ă comanda sau salt la rând nou (la introducerea de t ext).
♦ BACKSPACE – șterge caracterul din stânga cursorului.
♦ SPACE – insereaz ă un spa Ńiu.

DISPOZITIVE PERIFERICE

11 ♦ DELETE – șterge caracterul din dreapta cursorului.
♦ ESC – renun Ńă la meniul curent.
♦ TAB – trece la rubrica urm ătoare sau insereaz ă un spa Ńiu predefinit la
începutul unui paragraf sau în interiorul acestuia în cazul introducerii de texte.
♦ INSERT – schimb ă modul de lucru (inserare / suprapunere).
♦ HOME – deplaseaz ă cursor la început de linie, pagin ă sau document.
♦ END – deplaseaz ă cursor la sfâr șit de linie, pagin ă sau document.
♦ PAGE UP – deplaseaz ă ecranul cu o pagin ă în sus.
♦ PAGE DOWN – deplaseaz ă ecranul cu o pagin ă în jos.
♦ PRINT SCREEN – captureaz ă ecranul curent.
♦ SCROLL LOCK – opre ște defilarea textului pe ecran.
♦ PAUSE – opre ște afi șarea pe ecran sau întrerupe temporar execu Ńia unui
program sau aplica Ńii.
Acestea sunt semnfica Ńiile cele mai des întâlnite ale tastelor în cauz ă. Totu și pot exista și programe ce
le acord ă un în Ńeles special.

/square6 Tastele de alternare a tastaturii, au rolul de a du bla num ărul de taste.

♦ Prin ap ăsarea ( și Ńinerea ap ăsat ă a) tastei SHIFT și prin ap ăsarea tastei
propriu zise se ob Ńine pe ecran ori semnul din partea superioar ă a tastei, ori o litera
mare. Ex.: SHIFT + 8 = *

♦ CTRL, ALT – sunt folosite pentru generarea de comenzi folosi ndu-se în
diferite combina Ńii.
/square6 Tastele de setare a modului de lucru, se refer ă la modul în care
reac Ńioneaz ă tastatura.
♦ CAPS LOCK – Activeaz ă / dezactiveaz ă generarea literelor mari.
♦ NUM LOCK – Activeaz ă / dezactiveaz ă blocul tastelor numerice.

DISPOZITIVE PERIFERICE

12 MOUSE
Mouse-ul este un dispozitiv periferic de intrare care controleaz ă mi șcarea
cursorului pe ecranul de afi șare.
Este elementul care a schimbat total modul de opera re pe calculatoare. Ca
func Ńionalitate, este asem ănător cu tastatura, deoarece prin intermediul lui sun t
comunicate informa Ńii c ătre calculator. Modul s ău de folosire este urm ătorul:

/square6 Mouse-ul st ă pe masa de lucru (pe o suprafa Ńă dur ă
și neted ă numit ă PAD ), pozi Ńia sa curent ă corespunde cu pozi Ńia unui cursor pe
ecranul monitorului.
/square6 În momentul în care se mi șcă mouse-ul, cursorul se deplaseaz ă identic pe
ecran respectând sensul de mi șcare al mouse-ului.
/square6 Mouse-ul posed ă dou ă sau trei butoane; în momentul în care s ăgeata de pe
ecran a ajuns deasupra cuvântului ce reprezint ă ac Ńiunea care se dore ște s ă se
realizeze, se va ap ăsa butonul din stânga al mouse-ului (clic) și acea comand ă se va
lansa automat în execu Ńie. Pentru stângaci exista posibilitatea prin soft de a se
inversa butoanele, respectiv pentru a realiza ac Ńiunea se apas ă butonul din dreapta.
Exist ă trei tipuri de baz ă pentru mouse:
/square6 Mecanic – are o bil ă de cauciuc ce se poate roti în toate direc Ńiile mutând
corespunzator indicatorul pe ecran.
/square6 Optic – pentru detectarea mi șcării se foloseste un laser; deplasarea se face
utilizând o suprafa Ńă special ă dotat ă cu o gril ă.
/square6 Optomecanic – folosesc o combina Ńie de tehnologii mecanice și optice dar
nu necesit ă suprafe Ńe speciale.
IMPRIMANTA
Este dispozitivul de ie șire prin intermediul c ăruia rezultatele ob Ńinute
cu ajutorul calculatorului pot fi tip ărite pe hârtie.

Principalele caracteristici ale imprimantei sunt:
/square6 rezolu Ńia;
/square6 viteza de tip ărire;
/square6 dimensiunea maxim ă a hârtiei pe care se poate tip ări;
/square6 memoria imprimantei;
/square6 posibilit ăŃi de extindere;
/square6 fiabilitatea
Rezolu Ńia unei imprimante se m ăsoar ă în num ărul de puncte pe care le poate afi șa imprimanta într-un
inch (dots per inch – DPI).

DISPOZITIVE PERIFERICE

13 În func Ńie de tipul de tip ărire imprimantele se clasific ă astfel:
/square6 IMPRIMANTE MATRICEALE . Imprimarea se face prin intermediul
unor ace care percuteaz ă o band ă tu șat ă.
/square6 IMPRIMANTE CU JET DE CERNEAL Ă. Se bazeaz ă pe principiul
tip ăririi cu cerneal ă a hârtiei.
/square6 IMPRIMANTE TERMICE . Se bazeaz ă pe procedeul de fixare termic ă
pe un suport de hârtie special ă termosensibil ă. Sunt imprimante color de o calitate
deosebit ă.
/square6 IMPRIMANTE LASER . Imprimarea se face dup ă principiul care st ă la
baza copiatoarelor. O raz ă laser polarizeaz ă electrostatic un cilindru special pe care
apoi se pulverizeaz ă toner (praf de c ărbune) ce va fi depus pe hârtie.

MODEM
Reprezint ă un dispozitiv de intrare/iesire ce converte ște semnalul digital
(furnizat de computer) în semnal analogic ( MOD – modulare DEM –
demodulare). Astfel se poate folosi o linie telefon ic ă pentru a asigura
comunicarea între dou ă calculatoare sau permite conectarea la INTERNET .

Semnal analogic – utilizat la sistemele de comunica re este un semnal electric ce variaz ă în strâns ă
corela Ńie cu un semnal produs de un traductor. Frecven Ńa sau amplitudinea semnalului poate varia, de
exemplu, în func Ńie de schimb ările unor fenomene sau caracteristici cum ar fi: su net, lumin ă, c ăldur ă,
presiune, etc. (In general vocea se transmite în se mnal analogic).
Semnalul digital – este un semnal ce variaz ă doar la intervale regulate de timp și con Ńine una sau mai
multe amplitudini pentru fiecare interval.

Re Ńelele de transmisie a datelor mai poart ă denumirea de AUTOSTR ĂZI INFORMA łIONALE .
Acest termen desemneaz ă orice re Ńea mare de calculatoare, de mare vitez ă, accesibil ă publicului larg.
Este numele popular pentru Internet și alte re Ńele mari de calculatoare.

SCANNER
Este un dispozitiv de intrare care permite transformarea unei imagini fizice
(poz ă, text) într-una digital ă.
Imaginea scanat ă va putea fi apoi afi șat ă pe monitorul calculatorului,
eventual prelucrat ă și apoi tip ărit ă.
Scanner-ul l ărge ște considerabil aria de utilizare a PC-urilor.

TRACKBALL (Bila rulanta)

DISPOZITIVE PERIFERICE

14 Este un dispozitiv de intrare asemanator cu mouse-ul dar mutarea cursorului se
face prin rotirea bilei cu ajutorul degetelor și a palmelor. Deseori este folosit pe un
computer portabil (laptop) în locul mouse-ului.

TOUCHPAD
Este o mic ă suprafa Ńă sensibil ă la atingere, folosit ă ca dispozitiv de
punctare pe unele calculatoare portabile. Deplasare a cursorului pe ecran
se face prin mutarea degetului peste aceast ă suprafa Ńă , Este dispozitiv de
intrare .

JOYSTICK
Manet ă care se mi șcă în toate direc Ńiile controlând deplasarea cursorului. Este dispozi tiv
de intrare și este folosit în special la jocurile pe calculator .

TOUCH SCREEN
Tip de ecran de afi șare acoperit de o folie transparent ă, sensibil ă la
atingere, punctarea elementelor de pe ecran f ăcându-se cu degetele
(disp. de intrare/iesire ).

LIGHT PEN (Creion luminos)
Dispozitiv asem ănător unui mouse, care folose ște un detector sensibil la
lumin ă pentru selectarea obiectelor de pe un ecran de afi șare prin punctarea
direct ă(disp. de intrare ).

BOXE (DIFUZOARELE)
Dispozitive de ie șire pentru sunet. Sunt legate la placa de sunet.

SOFTWARE

15 MICROFON
Dispozitiv de înregistrare a sunetelor (disp. de in trare ).

SOFTWARE
TIPURI DE SOFTWARE
Un sistem de calcul con Ńine, pe lang ă toate componentele hardware, și programe de diverse tipuri care
asigur ă func Ńionarea calculatorului.
Exist ă dou ă categorii de programe:
/square6 Programe de sistem – coordoneaz ă modul în care lucreaz ă componentele
sistemului și ofer ă asisten Ńă în func Ńionarea programelor de aplica Ńii. Aceste
programe alc ătuiesc software de baza care interac Ńioneaz ă cu calculatorul la nivelul
său de baza. Sunt proiectate astfel încat s ă faciliteze utilizarea eficient ă a resurselor
sistemului de calcul și s ă ofere instrumente pentru dezvoltarea și execu Ńia
programelor de aplica Ńie.
/square6 Programe de aplica Ńii – destinate rezolvarii unor probleme specifice une i
aplica Ńii. Aceste programe efectueaz ă prelucrari ale datelor în concordan Ńă cu
cerin Ńele informa Ńionale necesare.

Sistemul de operare (SO) – reprezint ă ansambul de proceduri manuale și module de program de
sistem prin care se administreaz ă resursele sistemului de calcul ce asigur ă utilizarea eficient ă, în
comun, a acestor resurse și ofer ă utilizatorului o interfa Ńă cât mai comod ă pentru utilizarea sistemului
de calcul.
Sistemul de operare poate fi considerat ca reprezen t ănd interfa Ńa dintre componentele hardware și
utilizator.
Pentru a r ăspunde rolului de interfa Ńă hardware – utilizator, majoritatea sistemelor de o perare sunt
organizate pe dou ă nivele:
♦ Fizic – interfereaz ă cu componentele hardware printr-un sistem de între ruperi;
♦ Logic – interfereaz ă cu utilizatorul printr-un sistem de comenzi, limba je de
programare, utilitare.
Corespunzator acestor dou ă niveluri, sistemele de operare cuprind în general dou ă categorii de
programe:
♦ De comand ă și control – pentru coordonarea și controlul tuturor func Ńiilor
(procese de intrare/ie șire);
♦ De servicii (prelucr ări) – executate sub supravegherea programelor de
comand ă și control, utilizate de programator pentru dezvolta rea programelor sale
de aplica Ńie.
FUNC łIILE SISTEMULUI DE OPERARE
Principalele func Ńii ale unui sistem de operare sunt:

SOFTWARE

16 /square6 Gestiunea prelucr ărilor – ofer ă posibilit ăŃi de preg ătire și lansare în
execu Ńie a programelor de aplica Ńie.
/square6 Gestiunea resurselor – identificarea programelor ce se execut ă, a
necesarului de memorie, a dispozitivelor periferice și a cerin Ńelor privind protec Ńia
datelor.
/square6 Gestiunea fi șierelor – realizeaz ă separarea fi șierelor încarcate în memorie
și grupeaz ă fi șierele pe diferi Ńi utilizatori.
/square6 Facilit ăŃi puse la dispozi Ńia utilizatorului referitor la compresia datelor,
sortarea, interclasarea, catalogarea și între Ńinerea bibliotecilor prin programele
utilizator disponibile.
/square6 Coordonarea execu Ńiei simultane a mai multor programe prin
urm ărirea modului de executare a instruc Ńiunilor, depistarea și tratarea erorilor,
lansarea în execu Ńie a opera Ńiilor de intrare/ie șire.
/square6 Asistarea execu Ńiei programelor de c ătre utilizator printr-o interfa Ńă
prietenoas ă, atât la nivel hardware, cât și la nivel software.
Exemple de sisteme de operare:
Windows (‚95,’98 ,Me ,NT ,2000 , XP), MAC Operating System, Linux, Unix, Novell.
APLICA łII SOFTWARE
Aplica Ńiile informatice sunt reprezentate de acele program e ce sunt realizate pentru utilizatori cu
scopul de a folosi calculatorul într-o problem ă specific ă și pentru a îndeplini o anumit ă sarcin ă.
Exemple:
♦ Programe de comunica Ńii – Microsoft Outlook, Yahoo Messenger etc.
♦ Programe de manipulare și gestiune a fi șierelor – Windows Explorer
♦ Programe de navigare pe WEB – Internet Explorer, Ne tscape Navigator.
♦ Programe de procesare text – Microsoft Word, Star O ffice Document.
♦ Programe de calcul tabelar – Microsoft Excel, Lotus 1-2-3, Star Office
Spreadsheet.
♦ Programe de gestiune a bazelor de date – Microsoft Access, Filemaker Pro.
♦ Altele – folosite în domenii diverse: Corel Draw, A dobe Photoshop.

Toate aceste programe utilizeaz ă o interfa Ńă grafic ă cu utilizatorul ( GUI )
GUI (Graphical User Interface) – totalitatea elementel or grafice de pe ecranul monitorului (meniuri,
simboluri, suprafe Ńe de lucru, ferestre pentru aplica Ńii, pictograme, butoane, casete de dialog etc.).

ETAPELE REALIZ ĂRII APLICA łIILOR SOFTWARE
Etapele standard ale realiz ării unui program sunt:
♦ Semnalarea necesit ăŃii unui program – studiu de fezabilitate (analiz ă);
♦ Proiectarea programului (design) – realizarea bazelor de date, stabilirea
func Ńiilor necesare prelucr ărilor;

RE łELE DE CALCULATOARE (INFORMA łIONALE)

17 ♦ Realizarea programului – etapa de programare;
♦ Testarea programului – în aceast ă etap ă programul este implementat în
paralel cu cel deja existent sau se realizeaz ă testarea lui în cadrul unei sec Ńii sau a
unui departament.
♦ Implementarea programului – odat ă testat și eventual îmbun ătăŃit,
programul este gata pentru implementare, de data ac easta în totalitate, f ără a mai
necesita un alt program în paralel.
♦ Verificare – studierea modului în care programul respectiv r ăspunde tuturor
cerin Ńelor beneficiarului.
♦ Între Ńinere – actualizare, modificare în func Ńie de schimbarea condi Ńiilor
reale.

RE łELE DE CALCULATOARE (INFORMA łIONALE)
RE łELE LAN, WAN, MAN, GAN
Re Ńea (Network) – grup de dou ă sau mai multe calculatoare conectate împreun ă. Calculatoarele din
re Ńea sunt denumite noduri.
În func Ńie de aria de întindere re Ńelele se pot clasifica în:
/square6 Local Area Network (LAN) – re Ńea local ă – calculatoarele sunt localizate
foarte aproape unele de altele, în aceea și întreprindere sau cl ădire;
/square6 Wide Area Network (WAN) – re Ńea de larg ă acoperire – comunicarea între
calculatoare aflate la o distan Ńă foarte mare unele de altele (chiar în alt ă Ńar ă);
/square6 Metropolitan Area Network (MAN) – re Ńea metropolitan ă – se întinde pe
teritoriul unui ora ș sau al unui spa Ńiu aglomerat;
/square6 Global Area Network (GAN) – re Ńea global ă – re Ńeaua care cuprinde toat ă
lumea, legând între ele calculatoarele de pe întreg globul. Cea mai renumit ă re Ńea
GAN este Internet-ul.

Pentru a clasifica tipurile de re Ńele se pot folosi mai multe criterii, printre care:
/square6 ARHITECTURA – determin ă clasificarea re Ńelelor dup ă modul de
conectare:
♦ Re Ńele punct la punct (peer to peer) – fiecare sta Ńie de lucru are capabilit ăŃi și
responsabilit ăŃi echivalente (fiecare calculator are acces la resu rsele, programele,
bazele de date aflate pe celelalte calculatoare);
♦ Re Ńele client/server – fiecare calculator este fie client fie server. F iecare
calculator este conectat la un calculator central d e unde acceseaza aplica Ńiile de
care are nevoie și le folose ște, calculatorul acela numindu-se server. Calculato arele
ce realizeaz ă cererile serverului poart ă denumirea de client.

Exist ă re Ńele în cadrul c ărora sta Ńiile de lucru nu sunt constituite decât din monitoa re și tastatur ă f ără a
avea un hard propriu, ele transmi Ńând toate datele serverului, f ără a face nici o opera Ńiune proprie în
afara consult ării/înc ărc ării datelor la de monitor/tastatur ă. Acestea poart ă denumirea de terminale
neinteligente .

RE łELE DE CALCULATOARE (INFORMA łIONALE)

18 În cazul în care sta Ńiile dispun de procesor propriu și fac o serie de opera Ńii cu resursele proprii, acestea
poart ă denumirea de terminale inteligente .
/square6 TOPOLOGIA – aranjarea geometrica a sistemului de calculatoar e. Exist ă
urm ătoarele tipuri de topologii:
♦ Magistrala (BUS) – calculatoarele sunt a șezate de o parte și de alta a
magistralei principale;

♦ Stea (STAR) – calculatoarele sunt a șezate sub form ă de stea;

♦ Inelar ă (RING) – calculatoare sunt asezate în cerc.

Protocolul – set de reguli și semnale pe care calculatoarele din re Ńea le folosesc pentru a comunica.
Unul dintre cele mai importante protocoale pentru r e Ńelele LAN este numit Ethernet .
INTRANET
Intranet-ul este o re Ńea de comunicare asem ănătoare Internet-ului, ce utilizeaz ă acelea și instrumente,
în special browser-ele www.
Cuvântul Intranet este format din prefixul intr ă corespunzator termenului interior și a termenului net
(network) ce este folosit în general pentru termenul de re Ńea.
Diferen Ńa dintre Intranet și Internet este aceea ca re Ńeaua Intranet este o re Ńea privat ă și intern ă a
unei companii.

RE łELE DE CALCULATOARE (INFORMA łIONALE)

19 EXTRANET
Extranet -ul este folosit de obicei în exterior cu scopul de a îmbun ătăŃi comunicarea între diferite
organiza Ńii, clien Ńi, f ără a prejudicia securitatea electronic ă.
Extranet -ul reprezint ă o extensie a unei re Ńele Intranet, în mod special pe World Wide Web , ce
permite comunicarea între anumite institu Ńii și a oamenilor din aceasta re Ńea Extranet, în cele mai
multe cazuri oferind un acces limitat la re Ńeaua Intranet a acestor organiza Ńii.
INTERNET
Internet -ul este:
/square6 un sistem cu o dezvoltare foarte rapid ă care cuprinde computere
interconectate și care faciliteaz ă serviciile de transfer de date cum ar fi po șta
electronic ă, World Wide Web, transferul de fi șiere și știri;
/square6 re Ńea global ă de computere, care leag ă guverne, universit ăŃi, companii și
multe re Ńele și utilizatori;
/square6 re Ńea global ă ce conecteaz ă mai mult de 2 milioane de calculatoare,
num ărul acestora fiind în continu ă cre ștere.

Cele mai importante servicii oferite de Internet su nt:
World Wide Web (WWW) – serviciu multimedia, este un sistem de server-e Internet care permite
lucrul cu documente formatate special, într-un limb aj numit HTML (HyperText Markup Language) ce
permite grafic ă și leg ături hyperlink .
E-Mail – po șta electronic ă pe Internet;
Chat – conversa Ńie pe Internet, prin introducerea textelor pe calcu lator;
Newsgroups – con Ńine ultimele nout ăŃi pe o anumit ă tem ă;
FTP – serviciu pentru copierea fi șierelor sau programelor de pe Internet pe calculato rul propriu.
Între calculatoarele legate la Internet se pot schi mba date și informa Ńii folosind unul dintre serviciile
amintite, prin re Ńelele cablate și prin satelit, numite datahighway (magistrala de date).
Pentru a se executa o conectare la Internet folosi nd o linie telefonic ă este nevoie de:
♦ Modem – care s ă transforme informa Ńiile transmise de calculator în semnale
electrice și invers. Aceste informa Ńii se trasmit pe linie telefonic ă pân ă la firma care
ofer ă legatura la Internet (Internet Service Provider);
♦ Linie telefonic ă – prin intermediul c ăreia se realizeaz ă conectarea;
♦ ISP (Internet Service Provider) – este firma care ofer ă posibilitatea acces ării
Internet-ului cu plata serviciilor doar pân ă la sediul acesteia.
♦ Browser de Web – programul folosit la vizualizarea paginilor în f ormat
HTML;
♦ Program de po ștă electronic ă (email) – folosit la trimiterea și primirea de
mesaje scrise;
♦ Program de telecomunica Ńii – utilizat la realizarea teleconferin Ńelor.

Pentru conexiunea la Internet prin cablu telefonic se pot folosi mai multe tipuri de conexiuni:

UTILIZAREA CALCULATOARELOR

20 /square6 Public Swiched Telephone Network (PTSN) – este re Ńeaua telefonic ă
construit ă pentru a transmite sunete în format analogic. Pent ru a realiza conexiunea
calculatorului la re Ńeaua PSTN este nevoie de un modem;
/square6 Integrated Services Digital Network (ISDN) – este un standard mondial
pentru transmiterea digital ă de semnal telefonic și servicii de date c ătre utilizatorii
particulari, școli și birouri. Transmite date în semnal digital f ără a mai fi necesar
modemul.
/square6 Asymetric Digital Subscriber Line (ADSL) – înseamn ă linie asimetric ă
de legatur ă. Asimetric se refer ă la faptul ca viteza de primire a datelor este dife rit ă
de viteza de trimitere a datelor, fiind rentabil pe ntru cei care vor mai mult s ă
consulte decât s ă trimit ă informa Ńii pe Internet. ADSL suport ă pân ă la 1,5 Mbps la
primire și viteza de pân ă la 384 Kbps la trimitere.
UTILIZAREA CALCULATOARELOR
DOMENII DE ACTIVITATE
În general calculatoarele sunt mai eficiente decat oamenii în domeniile ce necesit ă un volum mare de
calcule datorit ă rapidit ăŃii cu care efectueaz ă aceste calcule și a preciziei cu care le realizeaz ă.
Calculatoarele sunt folosite în numeroase domenii c um ar fi:
♦ Domeniul administrativ
♦ Mediul de afaceri
♦ Avia Ńie și transporturi
♦ Domeniul bancar
♦ Domeniul medical
♦ Domeniul educational

Educa Ńia cu ajutorul calculatorului se nume ște CBT (Computer Based Training).
CBT are avantaje și dezavantaje.
Avantaje:
♦ Se înva Ńă în ritmul propriu autoimpus;
♦ CBT poate fi f ăcut ă pe Internet acas ă sau la serviciu;
♦ Materialul CBT poate fi accesat în orice moment;
♦ Nu este necesar ă participarea la nici un curs.

Dezavantaje:
♦ Nu se interac Ńioneaz ă cu al Ńi studen Ńi;
♦ Se comunic ă mai greu cu profesorul;
♦ Motivarea se face mai greu.

Un concept mai nou este teleworking (munca acas ă). Aceasta permite lucrul de acas ă f ără a mai fi
nevoie de deplasarea la sediul organiza Ńiei pentru care se lucreaz ă.

UTILIZAREA CALCULATOARELOR

21
Avantaje:
♦ Reducerea spa Ńiului de lucru pentru organiza Ńii;
♦ Persoanele ce lucreaz ă acas ă se concentreaz ă mai mult pe sarcina primit ă,
deoarece se stie faptul c ă, în cadrul firmei apar mereu noi sarcini, astfel î ncât unele
dintre ele pot fi ignorate sau amânate;
♦ Existen Ńa unui program flexibil, pentru persoanele ce lucre az ă acas ă.
Dezavantaje:
♦ Se reduc rela Ńiile interumane;
♦ Nu se creeaz ă o cultur ă de firm ă, ceea ce este un lucru deosebit de important;
♦ Este mai greu de lucrat în echip ă, deoarece persoanele din echip ă nu se
cunosc între ele foarte bine.
PO ȘTA ELECTRONIC Ă
Po șta electronic ă a devenit o modalitate foarte folosit ă de comunicare și trimitere a mesajelor.
Acestea pot fi trimise în format electronic de la u n calculator la alt calculator folosind o re Ńea de
conectare cum ar fi Ethernet sau Internet sau prin sisteme pe linie telefonica.
Po șta electronic ă este utilizat ă foarte mult datorit ă:
/square6 Costului redus
/square6 Vitezei
/square6 Accesibilit ăŃii
Avantaje:
♦ Transmitere rapid ă c ătre orice loc din lume;
♦ Un mijloc ieftin și eficient de comunicare;
♦ Permite folosirea de liste de distribu Ńie a mesajelor;
♦ Folose ște instrumente de gestiune a mesajelor.
Dezavantaje:
♦ Un fi șier ata șat poate con Ńine un virus de computer;
♦ Poate avea loc o superîncarcare a cutiei po ștale;
♦ Se pot produce erori și neglijente în folosirea e-mail-ului;
♦ Se ob Ńin foarte multe mesaje nefolositoare (Junk Mail).

COMER ł ELECTRONIC (E-COMMERCE)
Comer Ńul electronic ofer ă posibilitatea realizarii de tranzactii comerciale, cump ărării și vânz ării de
bunuri și servicii, folosind Internet-ul sau alte re Ńele.

Avantaje:
♦ Se pot comanda produsele dorite la orice or ă din zi sau din noapte;

SĂNĂTATE ȘI SIGURAN łĂ

22 ♦ Se pot c ăuta produse din toate domeniile
♦ Se primesc produsele acas ă
Dezavantaje:
♦ Desocializarea oamenilor
♦ Sisteme de plat ă nesigure
♦ Calitate nesigur ă a produselor.

Una din problemele cu care s-au confruntat informat icienii la sfârsitul secolului 20 a fost Problema
Y2K . Aceasta a ap ărut deoarece marea majoritate a computerelor folose sc numai 6 digiti pentru a
înregistra data, cu numai doi digit alocati pentru an, cu consecin Ńe c ă multe sisteme puteau genera
erori dac ă nu se luau m ăsuri adecvate pentru a face calculatoarele compatib ile pentru anul
2000.

SĂNĂTATE ȘI SIGURAN łĂ
ERGONOMIE
În aceast ă categorie sunt cuprinse acele elemente care duc la crearea unui mediu s ănătos de
lucru, și anume:
♦ Păstrarea unei distan Ńe optime fa Ńă de monitor (utilizarea ecranelor de
protec Ńie);
♦ Pozi Ńionarea adecvat ă a monitorului, mouse-ului, tastaturii;
♦ Utilizarea unor scaune reglabile;
♦ Distan Ńa adecvat ă pentru genunchi și coapse de la birou sau terminal;
♦ Tastatur ă ergonomic ă cu un design ce permite o pozi Ńionare corect ă a
mâinilor;
♦ Luminozitate și aerisire bun ă a înc ăperii;
♦ Pauze de 10 minute dup ă fiecare 50 de minute în fa Ńa calculatorului;
PROBLEME DE S ĂNĂTATE
Folosirea calculatorului necesit ă realizarea unor mi șcări stereotipe (misc ări dese ale gâtului, coatelor
etc.) ce pot duce la anumite afec Ńiuni ale gâtului, umerilor, coloanei vertebrale etc . Aceste afec Ńiuni se
datoreaz ă mi șcărilor repetate, concept ce se nume ște RSI ( Repetitive Strain Injury – Accidentare
cauzat ă de mi șcări repetate).
Se pot enumera câteva dintre problemele de s ănătate cauzate de lucrul cu calculatorul:
♦ Răniri ale ochilor și sl ăbirea vederii;
♦ Oboseal ă;
♦ Probleme cu spatele;
♦ Dureri de cap;
♦ Dureri de umeri etc.

SECURITATE

23
Câteva norme de protec Ńie care ajut ă la crearea unui mediu de lucru s ănătos pentru utilizatorii de
computere sunt:
♦ Folosirea unei tastaturi deta șabile pentru a evita durerile în mâini și bra Ńe;
♦ Scaunul utilizat s ă fie reglabil, confortabil, cu un sp ătar comod;
♦ Folosirea unui suport pentru cabluri;
♦ Cablurile de alimentare s ă fie bine legate și protejate;
♦ Genunchii trebuie s ă fie la o înal Ńime de max. 70 cm fa Ńă de sol;
♦ Așezarea monitorului la distan Ńa potrivit ă, pentru a împiedica afec Ńiuni ale
ochilor;
♦ Asigurarea existen Ńei unei surse de lumin ă pentru a evita oboseala ochilor;
♦ Dotarea ferestrelor cu jaluzele ajustabile pentru a evita str ălucirea sau reflexia
luminii;
♦ Tastatura s ă fie deta șabil ă pentru a limita accident ările mâinilor și bra Ńelor;
♦ Întreruperi frecvente ale lucrului la computer.

PROBLEME DE SIGURAN łĂ
Termenul de siguran Ńă se refer ă atât la persoana care folose ște computerul, cât și la datele care se
prelucreaz ă.
Astfel, lucrul la computer presupune respectarea tu turor regulilor ce trebuie luate în considerare ori de
câte ori se lucreaz ă cu aparate și dispozitive electrice și electronice: evitarea atingerii surselor de
curent, evitarea folosirii de cabluri neizolate etc .
Este posibil s ă se întrerup ă curentul sau s ă aib ă loc cre șteri bru ște de tensiune.
Câteva moduri în care se pot preveni stric ăciunile provocate hard-disk-ului și fi șierelor:
♦ Folosirea unei UPS ( Uniterruptible Power Supply – surs ă continu ă de
curent)
♦ Folosirea unui dispozitiv ce poate avertiza asupra cre șterilor de tensiune;
♦ Salvarea fi șierelor în mod regulat;
♦ Realizarea un back-up complet în mod regulat.

SECURITATE
SECURITATEA INFORMA łIEI
Securitatea datelor reprezint ă un element foarte important atunci când se lucreaz ă cu date
confiden Ńiale. Pentru ca acestea s ă nu devin ă publice se recomand ă existen Ńa unor proceduri de
raportare.
Exist ă diferite modalit ăŃi de protejare a datelor. Câteva dintre acestea sun t:
♦ Accesul fizic la calculator este restric Ńionat;

SECURITATE

24 ♦ Adoptarea unei politici de parolare corespunzatoare ;
♦ Stabilirea drepturilor pe care le are fiecare utili zator;
♦ Copierea datelor în mod regulat;
♦ Criptarea fi șierelor la care se lucreaz ă;
♦ Folosirea programelor antivirus;
♦ Folosirea programelor de securitate tip firewall .

Parolele stabilite trebuie concepute astfel încat s ă fie foarte greu de descoperit de persoane
neautorizate. Pentru aceasta se recomand ă ca aceste parole s ă nu con Ńin ă date personale ale
utilizatorului, ca și folosirea unor parole generate automat de c ătre calculator.
O modalitate foarte bun ă de protejare a datelor este crearea utilizatorilor cu diferite drepturi în func Ńie
de locul pe care îl ocup ă ace știa în structura organizatoric ă a firmei.
BACK-UP DE DATE
În cazul unor c ăderi de tensiune, este posibil ca datele prelucrate și nesalvate s ă se piard ă. Pentru a
preveni aceste situa Ńii se recomand ă folosirea unor sisteme de alimentare UPS ( Uniterruptible
Power Supply ), ce asigur ă în cazul acestor c ăderi de tensiune, o continuitate de aprox. 5-30 min .,
timp în care se pot salva datele și închide corect calculatorul.
Pentru a avea totu și o mai mare siguran Ńă a acestor date, se efectueaz ă crearea de copii (back-up) a
datelor importante.
Termenul de back-up al sistemului semnific ă copierea fi șierelor pe un dispozitiv auxiliar de stocare
a datelor, pentru a avea disponibile copii ale fi șierelor de pe computer în cazul defectarii sistemul ui.
Copierea poate fi f ăcuta zilnic sau de mai multe ori pe zi, în func Ńie de importan Ńa și valoarea datelor
procesate.
Aceste copii se recomand ă a se realiza:
♦ O dat ă pe s ăptamân ă pentru firmele de dimensiune mic ă;
♦ O dat ă pe zi pentru firmele de dimensiune mare (b ănci, institu Ńii
guvernamentale etc.)
VIRU ȘI
Viru șii sunt anumite programe de calculator create de oame ni cu scopuri distructive. Sunt programele
ce au proprietatea de a se extinde și care duc la func Ńionarea necorespunzatoare a sistemului de
operare.
Aceste mici programe distrug informa Ńiile aflate pe calculator și împiedic ă func Ńionarea aplica Ńiilor.
Viru șii sunt foarte diferi Ńi: de la cei care atac ă documentele și fi șierele de tip text și pân ă la cei care
duc la defectarea componentelor hardware ale calcul atorului.
O dat ă p ătruns în calculator un virus nu este activ pân ă în momentul în care programul cu care a fost
adus este activat.
Viru șii p ătrund în calculator prin intermediul programelor ca re se descarc ă (download) de pe Internet,
a anumitor programe, documente și imagini, pot fi primi Ńi pe e-mail sau pot fi adu și cu o dischet ă sau
cu un CD.

LEGISLA łIE

25 Pentru a evita anumi Ńi viru și sau pentru a sc ăpa de ace știa va trebui:
♦ să fie instalat un program antivirus foarte bun, cât mai recent, cu ajutorul
căruia s ă pute Ńi descoperi și s ă elimina Ńi eventualii viru și;
♦ să se scaneze toate fi șierele cu regularitate;
♦ să se actualizeze în fiecare lun ă programul anti-virus;
♦ să se scaneze periodic fi șierele din calculator și dischetele înainte de a le
folosi;
♦ să se scaneze fi șierele ata șate primite pe e-mail;
♦ să nu se ruleze programe dac ă nu li se cunoa ște provenien Ńa;
♦ să nu se foloseasc ă dischete de provenien Ńă necunoscut ă;
♦ să se foloseasca func Ńia „ macro disable ” (dezactivare instruc Ńiuni macro),
disponibil ă în cele mai moderne aplica Ńii.
Dac ă se folose ște un antivirus corespunz ător, acesta poate descoperi în timpul scan ării și viru șii care
nu sunt activi.

LEGISLA łIE
COPYRIGHT
Copyright-ul este o modalitate legal ă de protejare a lucr ărilor literare, știintifice, artistice sau de orice
alt fel, publicate sau nepublicate, cu condi Ńia ca aceste lucr ări s ă aib ă o form ă tangibil ă (adic ă se pot
vedea, auzi sau atinge).
Dac ă este vorba de o simfonie, un poem sau o pagina de cod HTML, o aplica Ńie software proprie,
tip ărite pe hârtie, înregistrate pe o caset ă audio sau pe hard disk, atunci pot fi protejate de copyright.

DREPTURI DE UTILIZARE A APLICA łIILOR SOFTWARE
Tipuri de licen Ńe:
Shareware – sunt acele aplica Ńii sau programe pe care le pute Ńi achizi Ńiona direct de la persoana care
le-a creat, persoan ă ce dore ște distribuirea acestor programe f ără intermediar. De cele mai multe ori
distribuirea se face gratuit sau cu o tax ă minim ă. Programele se pot copia și transmite altor utilizatori.
Freeware – sunt programe protejate de drepturi de autor (co pyright) care pot fi totu și difuzate gratis de
către autor, care î și p ăstreaz ă drepturile de autor. A șadar programele pot fi folosite dar nu pot fi
vândute f ără acordul autorului.
Licen Ńele – sunt programe achizi Ńionate de la persoanele care le produc și pentru care se pl ăte ște un
drept de folosire. Acest drept este valabil doar pe ntru un singur calculator, dar dac ă se dore ște
instalarea programului pe mai multe calculatoare va trebui achizi Ńionata o licen Ńă special ă ce va
permite instalarea programului pe mai multe calcula toare.

Licen Ńa acord ă dreptul de folosire a programului respectiv și nu drept de comercializare sau distribu Ńie.

REZUMATUL CURSULUI

26 REZUMATUL CURSULUI
Acest curs și-a propus s ă-Ńi prezinte alc ătuirea fizic ă a unui calculator personal. În acest curs s-a vorb it
despre:
/square6 Clasificarea calculatoarelor;
/square6 Componentele principale ale unit ăŃii centrale și rolul lor;
/square6 Prezentarea monitorului, a imprimantei precum și a principalelor
dispozitive periferice;
/square6 Prezentarea tastaturii și func Ńiile tastelor;
/square6 Re Ńele de calculatoare;
/square6 Securitate;
/square6 Software;
/square6 Domenii de utilizare;
/square6 Legisla Ńie în domeniul calculatoarelor.