Calculatii Privind Necesarul de Puncte de Colectare In Municipiul Cluj Napoca

Calculații privind necesarul de puncte de colectare în Municipiul Cluj-Napoca

INTRODUCERE

La ora actuală,poluarea și protecția mediului sunt considerate probleme de mare importanță,cu care se confruntă umanitatea în general.Transformările care au avut loc la nivel global în ceea ce privește mediul înconjurător impun găsirea unor soluții fundamentale teoretic și conceptual,pentru menținerea echilibrului ecologic al planetei.

Revoluția tehnico-științifică desfășurată concomitent cu explozia demografică, a dus inevitabil la creșterea necesităților de materii prime,energie,alimente,apă,etc. Acest fapt a accentuat conflictul dintre om și natură, a dus în foarte multe cazuri la apariția unor dezechilibre în natură cu urmari deosebit de grave asupra mediului în care trăim.

Natura reprezintă ambianța placută omului,mai mult sau mai puțin alterată de el,iar omul face pare din ea.

Mediul cuprinde totalitatea elementelor ce ne înconjoară și asupra cărora omul își pune adesea amprenta, de cele mai multe ori în mod distructiv, de aici și necesitatea intervenției din partea organelor abilitate ale statului pentru ocrotirea și conservarea naturii. A privi cu îngăduință și nepăsare acțiunile diverse prin care natura și mediul înconjurător sunt distruse capătând aspecte dezolante, ar însemna o denaturare a simțului de conservare propriu, o degradare a vieții personale și comunitare.

Indubitabil, dezvoltarea industrială nerațională, urbanizarea excesivă, explozia demografică, distrugerea masivă a pădurilor, constituie permanent un potențial de presiune cu efecte negative asupra mediului.

Primul semnal de alarmă privind situația sistemului ecologic al planetei a fost tras la Conferința Internațională asupra Mediului de la Stockholm din 5-6 iunie 1972 ( La această Conferință, ziua de 5 iunie a fost proclamată Ziua Mondială a Mediului ). Treptat, omenirea a început să fie conștientă de importanța problematicii protecției mediului înconjurător, dar și de faptul că aceste probleme ale mediului nu pot fii separate de activitatea economică și socială și că acestea au implicații directe asupra calității vietii.Ca urmare, pentru a putea supraveghea evoluția calității mediului

înconjurător Organizația Națiuni Unite “ COMISIA MONDIALĂ ASUPRA MEDIULUI ȘI DEZVOLTĂRII “ au introdus un nou concept și anume “ Conceptul dezvoltării durabile “ .Acest concept are ca idee centrală acel mod de dezvoltare economică care asigură folosirea resurselor naturale aflate în cantități mari, care asigură folosirea rațională cu precădere a resurselor neconvenționale de energie și mai ales resursele regenerabile, concomitant cu protejarea și conservarea mediului înconjurător.

METODOLOGIA CERCETĂRII

În scopul realizări unei lucrării stințifice elocvente este necesar să apelăm la o multitudine de informații dintre care le selectăm doar pe cele pe care le considerăm utile,apelând în acest caz la metode și instrumente de cercetare riguros selectate.

Astfel, metodologia cercetării științifice devine o necesitate în elaborarea unei lucrări științifice fiind definită ca „sistem integrat de metode, ansamblul demersurilor pe care le urmează gândirea pentru a descoperi și demonstra o idee științifică, adică pentru a produce cunoștiințe științifice și a spori astfel știința”(Rădulescu S. M., 2006, pag. 22).

Cercetarea poate fi folositoare omenirii și poate aduce satisfacții omului de știință numai dacă este întreprinsă într-o epocă în care este realizată și se sprijină pe interesul și înțelegerea celorlalți.

Întocmirea acestei lucrări de licență presupune,în principiu parcugerea a mai multor etape:

Alegerea temei de cercetare;

Documentarea știintifică, prin următoarele feluri de documentare: documentare bibliografică (manuale,articole știintifice), documentare directă (utilizarea unor date statistice, rapoarte) și consultarea specialiștilor;

Cercetarea propriu-zisă;

Redactarea și susținerea publică a lucrării de licență;

În eleborarea lucrării de față, ne-am axat în prima parte, pe o abordare teoretică a noțiunilor privind managementul deșeurilor, în special conceptul de deșeu menajer, noțiuni, definiții, clasificări, obiective, noțiuni legislative. Totodată am observat abordarea diferiților autori a noțiuni privind managamentul deșeurilor, am selectat informațiile utile colectate din cărți de specialitate, ghiduri și articole științifice.

În a doua parte am studiat problematica colectării deșeurilor de ambalaje. Astfel, prima etapă în acest studiu a fost colectarea informațiilor teoretice cu privire la generarea de deșeuri menajere, în special colectarea lor la nivel național.

În continuare am studiat modalitățile de colectare a deșeurilor, de valoficare a fracțiunilor utile a deșeurilor. Am studiat evoluția managementului deșeurilor din ultimii ani, în principal cea din municipiul Cluj-Napoca .

Astfel, prima etapă în realizarea acestei părți a fost culegerea de informații de la Agenția de Mediu Cluj, Primăria municipiul Cluj-Napoca, analizarea Planului județean de gestionare a deșeurilor Cluj, site-uri ale diferitelor instituții de mediu și companii de salubritate din Cluj-Napoca.

După această etapă, am analizat situația actuală de gestionare a deșeurilor în municipiul Cluj-Napoca, cu scopul de a aduce o îmbunătățire acestuia.

Pe baza datelor primite, am propus o schemă de colectare selectivă în municipiul Cluj-Napoca, astfel încât cantitatea de deșeuri menajere generată de cetățeni să se minimizeze.

Prin intermediul unor calcule matematice și pe baza datelor prezentate am aflat costurile totale (430.687,56 lei) a sistemului de colectare selectivă, care a ținut cont și de pragul de confort al cetățeanului. Aceste costuri se regăsesc în tariful de salubritate al cetățenilor.

Ultima parte a acestei lucrări constă în formularea unor concluzii finale cu privire la studiul realizat, menționând ceea ce am aflat în studiu, adică am recapitulat rezultatele obținute în urma calculațiilor.

CAPITOLUL 1 : NOȚIUNI GENERALE PRIVIND MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

,,Orice activitate a omului, orice receptare a fenomenelor de către el se desfăsoară într-o conexiune socială și este astfel legată obiectiv – direct sau indirect, mijlocit de aproape sau de departe, de destinul speciei, de dezvoltarea omenirii.” Georg LUKACS(1885-1971,filosof, critic și istoric literar ungur.

1.1.ACTUALITATEA ACESTUI DOMENIU

Reziduurile de orice fel rezultate din multiplele activități umane, constituie o problemă de o deosebită actualitate, datorită atât creșterii continue a cantităților și felurilor acestora (care prin degradare și infestare în mediul natural, prezintă un pericol pentru mediul înconjurător și sănătatea populației), cât și însemnatelor cantități de materii prime, materialele refolosibile și energie care pot fi recuperate și introduse în circuitul economic.

Dezvoltarea urbanistică și industrială a localităților precum și creșterea generală a nivelului de trai al populației antrenează producerea unor cantități din ce în ce mai mari de reziduuri menajere, stradale și industriale care, prin varietatea substanțelor organice și anorganice conținute de reziduurile solide, face ca procesul degradării aerobe și anaerobe de către microorganisme să fie dificil de condus provocând (în cazul evaluării și depozitării necontrolate) poluarea aerului și apei , și creând totodată probleme legate de apariția microorganismelor patogene, rozătoarelor și altele, cu efect dăunator asupra igienei publice.

Ritmurile înalte de dezvoltare a economiei în condițiile caracterului limitat al resurselor de materii prime, materiale și zăcaminte cu conținut tot mai redus de materiale utile, a tendinței de creștere a prețurilor și a manifestării de criză pe piața mondială a materiilor prime și combustiblilor, impune un nou mod de a gândi, prin prisma economisirii tuturor resurselor, a valorificării superioare a acestora și, în final, de reciclare a diferitelor materii prime și materiale. Pe toate meridianele, atât în țările

,,sărace” cât și în cele ,,bogate” reciclarea, materialelor reprezintă o problemă de mare actualitate. Astăzi ,,antirisipa” trebuie să constituie una din preocupările prioritare, iar știința și tehnica sunt chemate să smulgă risipei uriașe comori. Iată, deja consacrat, un nou principiu cu valabilitate universală: ,,nimic nu trebuie pierdut, ci totul trebuie recuperat și valorificat”.

Economia națională a tării noastre dispune de importante cantități de materiale metalice, feroase și neferoase, chimice, lemnoase, textile, hârtie, pielărie, plastice, ș.a. ce apar pe diferite trepte tehnologice sau din iazurile și halde miniere, siderurgice și de la termocentrale, din nămolurile rezultate la epurarea apelor uzate și alte reziduuri cu substanțe refolosibile. De asemenea, există importante cantităti de materii prime și materiale conținute în obiective de uz casnic și personal de la populație, în ambalajele uzate, din construcțiile și locuințele dezafectate și din fondurile fixe casate. O sursă importantă de materiale refolosibile o constituie însă și reziduurile menajere, în condițiile în care acestea sunt recuperate, în primul rând în cadrul precolectării directe de la populație, adică la locul de producere și apoi în cadrul colectării și tratării în instalațiile de preselectare la rampele de depozitare sau în cadrul stațiilor de valorificare complexă a reziduurilor menajere. Este o sursă de materiale refolosibile care este în continuă creștere, proporțional cu dezvoltarea populației și cu ridicarea nivelului de trai al acesteia.

O serie de firme din tările industriale înființate pentru reciclarea reziduurilor consideră lada de gunoi un zăcamânt bogat.

Prin reciclare sunt economisite nu numai materialele, ci se economisește și energia și se reduce poluarea. Pentru aceasta trebuie implicată întreaga omenire în acțiunea de reciclare care trebuie considerată ca o cauză în sine. De exemplu, doborârea unui copac distruge un lucru cu o valoare estetică și biologică, deoarece aceasta asigură hrana solului și ajută la regenerarea aerului pe care îl respirăm. De aceasta, trebuie acordată aceeași mare importanță reciclării tuturor materialelor refolosibile pentru că orice material pe care îl aruncăm îsi are prețul său, nu numai pentru noi, ci și pentru generațiile viitoare.

Un alt aspect al necesității reciclării materialelor este determinat de conștientizarea faptului că există limite la cât de mult ne poate oferi pământul și la cât de mult ne poate absorbi el, sub forma poluării. Deci pe lângă că poluarea devine mai mare ea se

manifestă permanent pentru că unele materiale, cum sunt cele plastice, nu se degradează cu trecerea timpului și poluează suprafețe întinse de teren agricol sau sunt purtate de vânt și depuse inestetic, urâțind fața localităților.

,,Istoricii ar putea denumi timpul acesta Epoca Deșeurilor” spunea în anul 1960 Vance Packard, această aberație istorică fiind acceptată de mulți locuitori din zonele industrializate, drept o normă de viață. Grămezile imense de gunoaie constituie o trăsătură caracteristică pentru societățile cu economie pe piață. Spre exemplu, în cadrul Organisation for Economic Cooperation and Development – OECD se înregistrează creșterea permanentă a cantității de deșeuri menajere generate pe cap de locuitor.

Managementul deșeurilor menajere, aprobat ca ierarhizare de Programul ONU pentru mediul ambiant, presupune dezvoltarea a cât mai multor opțiuni: reducerea surselor (evitarea acelor procese care conduc la producerea deșeurilor); reutilizarea directă a produselor reziduale; reciclarea ; incinerarea lor cu recuperarea energiei înglobate; și ca ultimă soluție, gropile de gunoi.

La nivelul României, cercetările actuale în domeniul gestionării deșeurilor se concentrează în fundamentarea strategiilor, a planurilor de acțiune, a planificării strategice a sistemelor urbane de gestionare a deșeurilor. Cercetarea românească în domeniul deșeurilor face treptat progrese având rolul de a sprijini și fundamenta acțiunile locale și centrale pe linia adoptării și transpunerii în practică a acelor sisteme de gestionare a deșeurilor similare cu cele răspândite practici europene.

1.2 CONCEPTELE DIN SISTEMUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR

Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (MID) reprezintă o combinație de factori – fluxul de deșeuri, colectarea deșeurilor, metode de tratare și eliminare – care are ca obiectiv obținerea unor beneficii de mediu, optimizarea economică și acceptabilitatea socială. Toate acestea formează un sistem durabil de management al

deșeurilor ce trebuie adaptat fiecărei țări în parte. Cea mai importantă definiție a managementului integrat al deșeurilor a fost dată în 1991, atunci când un comitet de acțiune al Comisiei Economice pentru Europa a publicat un Plan de Strategie Regional în care acest concept era definit ca ,,un proces de schimbare la care conceptul de management al deșeurilor este lărgit treptat pentru a include în cele din urmă și controlul necesar al fluxurilor de materiale solide, lichide și gazoase în mediul uman.”

Integrarea sistemului de management al deșeurilor a aparut ca un principiu încă din perioada mișcărilor ecologice din anii 1960-1970. Era o perioada economică prosperă pentru tările dezvoltate și industria nu a fost forțată nici din punct de vedere economic și nici legislativ pentru a implementa o astfel de idee de gestionare a deșeurilor. Abia în perioada de recesiune din anii 1980, noul concept a început să fie implementat și a devenit general aplicat în tările dezvoltate.

Deși teoretic, conceptul pare usor realizabil, în practică se întampină dificultăți în implementarea sa sub toate aspectele. Mai ales, în țările în curs de dezvoltare, din cauza bugetelor limitate și a altor factori socio-economici și politici, managementul deșeurilor se realizează destul de diferit și parțial organizat.

Dupa cum definesc si prof. Ioan Blebea si colaboratorii săi, managementul deșeurilor solide ca o disciplină asociată cu ,,constrolul generării, stocării, colectării,t ransferului și transportului, prelucrării și evacuării deșeurilor solide în așa manieră încat să fie în acord cu principiile sănătății publice, economiei, conservării, estetice și altor considerații ale producției mediului, fiind în același timp compatibil cu atitudinea publică.”

Ei propun clasificarea unui sistem de management al deșeurilor care să cuprindă, în general, șase elemente functionale – figura 1:

Generarea deșeurilor;

Mântuirea și presepararea, stocarea și prelucrarea la sursă a deșeurilor;

Colectarea;

Separarea, procesarea și transformarea deșeurilor solide;

Transfer si transport;

Valorificarea, evacuarea și depozitarea;

Figura1.Sistemul managementului deșeurilor

Sursa: Adaptare după Rusu T. & Bejan M. (2006), Deșeul – sursă de venit, Editura Mediamira, Cluj-Napoca/(pag. 16)

Abordarea sistemului în totalitatea sa este esențială, cu toate că managementul deșeurilor este adesea împarțit pe segmente.

Deșeuri municipale și asimilabile din comerț, industrie și instituții, deșeuri din construcții și demolări și nămoluri de la stațiile de epurare orășenești;

Deșeuri de producție.

Colectarea deșeurilor municipale intră de obicei, în responsabilitatea autorităților locale, deși pentru aceasta pot fi angajate societăți private de management al deșeurilor.La fel, evacuarea poate fi efectuată de o altă autoritate sau societate. Mai

mulți operatori își pot aduce aportul la activitățile de reciclare, iar în cazul centrelor de colectare a materialelor, aceștia pot fi chiar producătorii de materiale.

Un sistem integrat de management al deșeurilor urmărește să atingă ca obiective:

Prevenirea generării de deșeuri prin promovarea compostării individuale și creșterea gradului de conștientizare publică;

Creșterea gradului de acoperire a serviciilor de salubritate în zonele rurale;

Reducerea cantităților de deșeuri ce urmează a fi depozitate;

Protecția mediului și a sănătății publice prin construirea și exploatarea unui depozit de deșeuri conform cu legislatia în vigoare și încetarea funcționării depozitelor de deșeuri existente neconforme;

Creșterea gradului de conștientizare a cetățenilor în raport cu beneficiile care decurg din implementarea proiectului, precum și schimbarea obiceiurilor acestora, necesare în ceea ce privește colectarea și gestionarea deșeurilor.

Un sistem integrat de management al deșeurilor reduce minimum riscurile pentru sănătatea publică și are ca rezultat un mediu curat și sănătos pentru întreaga populație. Sistemul trebuie să fie suportat din punct de vedere financiar de toate straturile sociale, iar costurile totate trebuie să fie recuperate pentru a se asigura viabilitatea sistemului.

1.3.CLASIFICAREA DEȘEURILOR

Deficitul de materii prime prin care trece omenirea în momentul de față impune noi orientări privind utilizarea acestora. Materiile prime pot fii împarțite în două categorii: „deficitare” și „epuizabile”, deși se găsesc din abundență, ar putea deveni deficitare într-un viitor apropiat, fapt ce a pus pe gânduri pe experții în resurse materiale.

În fața acestei situații, oamenii de știință, tehnicienii și cercetătorii au determinat căile de soluționare ca fiind:

Recuperarea, prelucrarea și recircularea deșeurilor materiilor prime consumate;

Înlocuirea materiilor prime deficitare prin materii și materiale mai abundente, mai puțin cunoscute, sau prin înlocuitori mai ușor de găsit și de preparat;

Caracterul complex al deșeurilor și varietatea lor plasează într-o categorie aparte pe plan știintific și tehnic.

În funcție de factorii implicate în această problematică și de contextual în care se face referire, noțiunea de deșeu poate viza obiecte de natură foarte diversă. Pentru a se evita neînțelegerile, fiecarea din părțile implicate în gestionarea problemelor de mediu au fost tentați să ofere propria definiție în ceea ce privește noțiunea de deșeu .

Din punct de vedere legislativ , atenția este concentrate pe reglementări care se referă la tratarea deșeurilor interzicând depozitarea necontrolată a acestora în mediu sau încercarea de a scăpa de obligațiile legale ce revin producătorilor de deșeuri.

Legea nr. 426/2001, privind deșeurile, definește deșeurile ca fiind: „orice substanță sau orice obiect din categoriile stabilite în anexa nr I B, pe care deținătorul le aruncă, are intenția sau obligația de a le arunca.”

Din punct de vedere al protecției mediului, un deșeu constituie o amenințare din momentul în care acesta intră în contact cu mediul înconjurător. Acest contact poate fi în mod direct sau ca rezultat al unui tratament la care este supus deșeul.

Din punct de vedere economic, pe plan mondial, un deșeu reprezintă un obiect a cărui valoarea economică este nulă sau negativă pentru un deținător la un anumit moment. Această definiție exclude o bună parte a deșeurilor reciclabile care posedă o anumită valoare chiar dacă scăzută.

Din punct de vedere funcțional. La intrarea într-o unitate funcțională putem distinge mai multe fluxuri: materii prime, de energie și elemente specifice mediului: apă.aer,sol. La ieșirea din unitatea funcțională, fluxurile sunt constituite din produse utile și reziduuri.

Figura 2. Definirea funcțională a unui deșeu

Sursă: Debray (1997)

Reziduurile rezultă implicit în urma desfășurării unei activități și reprezintă produse pe care nu dorim să le obținem. De asemenea, ca rezultate nedorite se regăsesc transformările pe care le suferă mediul înconjurător în urma activităților umane. Elementele la care se face referire sunt efluenții, zgomotul, pierderile de energie, deșeurile.

Deșeurile – sunt materiale considerate fără valoare sau fără utilitate. Acestea ar trebui eliminate deoarece pun în pericol sănătatea umană. Contactul omului cu deșeurile poate surveni fie în mod direct, prin acumularea haldelor de gunoi în apropierea zonelor de locuit, fie indirect, prin scurgerile în sol, apă subterană sau apă de suprafață și emisie în atmosferă.
În funcție de poziția deșeului în cadrul procesului de producție, se pot distinge mai multe tipuri de deșeuri:

Primare, deșeuri rezultate înainte de tratament;

Intermediare – ce rezultă în urma unui proces de tratament sau din tratarea unor efluenți;

Ultime – ultimul deșeu rezultat în urma unui proces de tratament

O altă abordarea a deșeurilor poate fi facută în funcție de originea lor si astfel distingem (Maes Dumail):

Deșeuri municipale;

Deșeuri industriale;

Deseuri agricole.

Din punct de vedere al naturii și locurilor de producere, deșeurile se clasifică astfel:

deșeuri din industria minieră – sunt reprezentate de fragmente de roci și minereuri sărace. Acestea sunt depuse de regulă la gura minei în zone neamenajate expuse periodic eroziunii și spălării de către apele de suprafață.

deșeuri din industria energetică și metalurgică – pot fi zguri, nămoluri, prafuri și cenuși. Zgura și cenușa de la termocentrale reprezintă o mare cantitate de deșeuri, în special în țara noastră, unde industria energetică utilizează cu precădere cărbune inferior. Deșeurile provenite de la termocentrale și din metalurgia neferoasă au un conținut ridicat în metale grele și o anumită cantitate de sulfați care pot polua grav mediul înconjurător.

deșeuri industriale – provin în general din industria prelucrătoare (textilă, a lemnului, alimentară) și în special din prelucrarea metalelor.

deșeuri din construcții – reprezintă materialele provenite din demolarea construcțiilor și din resturile de materiale rămase de la șantierele de construcții civile și industriale.

deșeuri stradale – sunt reprezentate de hârtie, plastic, resturi ceramice și sticle, moloz, resturi alimentare, resturi vegetale, metale și praf, acumulate în zonele stradale din activități cotidiene.

deșeuri menajere – sunt reziduurile solide colectate de la locuințele populației și sunt reprezentate prin: hârtie, plastic, material textil, ceramică, metal, sticlă, ambalaje, diverse substanțe chimice, baterii, anvelope, uleiuri și nu în ultimul rând resturi alimentare.

deșeuri agricole – sunt constituite din resturi vegetale, precum cocenii și paiele. Din zootehnie rezultă mari cantități de gunoi de grajd și dejecții animaliere.

deșeuri periculoase – provin în cea mai mare parte din industria chimică, metalurgică, a rafinării, ateliere auto și stații de benzină. Aceste substanțe nu se folosesc direct de către om, însă cele mai multe sunt utilizate la fabricarea multor produse finite necesare omului. Dintre acestea amintim: vopsele, solvenți, insecticide, pesticide, acizi, compuși metalici,etc.

deșeuri radioactive – sunt rezultate din activități industriale, medicale și de cercetare. Cele mai mari cantități provin din activitatea de producere a energiei electrice.

Deșeurile, în marea lor majoritate, pot deveni periculoase în condiții precare de depozitare sau de transport. Astfel ele pot deveni explozive, oxidante, inflamabile, iritante, toxice, cancerigene, corozive, infecțioase, mutagene, radioactive și pot emite gaze toxice în contact cu apa, aerul sau un acid.

DEȘEURILE MENAJERE

Noțiunea uzuală de gunoi menajer nu mai este valabilă, deoarece prin gunoi se înțelege un obiect care nu mai are nici o valoare și care trebuie îndepărtat, considerându-se total nefolositor.

Realitatea arată însă că, odată cu evoluția familiei, a creșterii populației și a gradului de civilizație, resturile rezultate de la menajul propriu – zis, adică de la prepararea hranei, la care se mai adaugă și o cantitate însemnată de materiale provenite din ambalarea alimentelor, și chiar o serie de obiecte de uz casnic sau personal, deteriorate, nu mai sunt niște gunoaie de aruncat, ci o adevărată resursă secundară de materii prime și materiale refolosibile. Lada de gunoi constituie astăzi un bogat și inepuizabil zăcământ.

După posibilitățile de valorificare reziduurile menajere sunt de mai multe tipuri:

compostabile, respectiv resturi organice rezultate de la pregătirea hranei, hârtie, oase, textile;

combustibile: lemn, cauciuc, materiale plastice;

inerte, care sunt necompostabile și necombustibile: materiale nemetalice, materiale de construcții, ceramică;

reciclabile, la care se încadrează hârtia, sticla, materialele plastice, metalele.

Numim deșeuri menajere, deșeurile rezultate în mod obișnuit din activitatea casnică, resturile provenite din magazine, hoteluri, cantine, unități de alimentație publică, instituții de învățământ și alte instituții publice în care activitatea sau prezența oamenilor poate produce reziduuri cu compoziție similară reziduurilor din gospodărie.

Tabel 1:Cantități anuale de reziduuri din țări diferite

Sursă:Dinu D.(2006),Ghid ecologic școlar Deșeurile și mediu disponibil on-line la www.cpnt.ro/download/Deseurile%20si%20Mediul.pdf

Cantitatea deșeurilor menajere variază după numărul populației, după standardul de viață, după felul de hrană, după condițiile climatice și după anotimpurile anului. Astfel că și cantitățile de deșeuri menajere urbane prezintă varietăți importante, de la o țară la alta, de la un oraș la altul, în funcție de climă, modul de viață al locuitorilor, caracterul localităților, etc.

În multe zone din țară, în special în cele în care nu există un sistem bine pus la punct de colectare a gunoiului menajer, cu precadere în mediul rural, oamenii aruncă gunoiul în zone neamenajate din care acestea pot ajunge foarte ușor în apa râurilor. Aceste zone devin ușor focare de infecție, iar câinii vagabonzi, ciorile, șobolanii pot purta virușii înspre localități.
Neutralizarea deșeurilor se poate face foarte igienic prin incinerare, deoarece virușii și microorganismele sunt în totalitate distruse. Acest procedeu poate fi bun și pentru prevenirea degradării mediului, spațiile pentru incinerare sunt considerabil mai reduse

decât cele pentru depozitare. Deșeurile menajere se pot incinera împreună cu cele agricole. Poluarea mediului este minimă, putând fi menținută în limite normale în condițiile purificării gazelor de ardere. Prin filtre speciale cenușa este reținută reducând astfel poluarea la minim, iar cantitatea de deșeuri rezultată după ardere este foarte redusă. Principalele dezavantaje ale incinerării sunt folosirea inferioară a materiei (nu mai poate fi reciclată, fiind transformată prin combustie în energie), poluarea atmosferică și costurile mari de investiție și exploatare.

1.4. OBIECTIVELE MANAGEMENTULUI INTEGRAT AL DEȘEURILOR

Deșeurile reprezintă un produs inevitabil al societății noastre. Modalitățile practice de gestionare a deșeurilor solide au fost inițial elaborate cu scopul de a evita efectele adverse asupra sănătății umane, efecte produse de cantități tot mai mari de deșeuri solide care se elimină fără o colectare sau o evacuare corespunzătoare. O gestionare tot mai eficientă a deșeurilor reprezintă azi o cerință pe care societatea este obligată să o ia în considerare. Pe când, ineficiența sistemelor de gestionare a deșeurilor conduce la o impresie nefavorabilă pentru investitorii străini și pentru turisti, cu implicați majore: descurajarea investiților și diminuarea veniturilor ce pot fi obținute din investiții.

A.Prevenirea si reducerea cantităților de deșeuri generate

Prevenirea este primul pas în ierarhia deșeurilor, ca prima opțiune pentru evitarea generării de deșeuri prin luarea de acțiuni și măsuri încă din faza de proiectare sau prin eficientizarea proceselor. În acest sens, primul obiectiv al Politicii Uniunii Europene în domeniul gestionării deșeurilor este reducerea la minimum a impactelor negative rezultate din generarea deșeurilor asupra sănătății populației și asupra mediului.Prin această politică se urmărește reducerea consumului de resurse și favorizeaza aplicarii “ierarhiei deșeurilor”. Ierarhia prezintă diferitele opțiuni de gestionare a deșeurilor, de la cea mai bună, la cea mai puțin bună opțiune pentru mediu și sănătate, astfel: prevenirea, reutilizarea, reciclarea, recuperarea de energie și tratare prin incinerare sau depozitare.

Pentru atingerea celor mai bune rezultate este nevoie de inițierea unui plan de prevenire a deșeurilor în care să fie implicați atât consumatorii cât și producătorii. În ceea ce privește consumatorii, principalele metode de prevenire cu câteva exemple concrete sunt:

Reducerea cantităților de deșeuri generate: Reducerea acestor cantități se

poate realiza prin luarea în considerare a mai multor opțiuni, printre care:

Alegeți produsele confecționate din materiale reciclate și care pot fi ușor reciclate;

Când alegeți între două produse similare, cumpărați-l pe cel care are mai puține ambalaje inutile;

Analizați dacă este necesar să achiziționați alimente preambalate atâta vreme cât acestea pot fi achiziționate neambalate;

Identificați si frecventați magazinele care stochează produsele fără ambalaj sau cu puțin ambalaj;

Reutilizați pungile pentru transportarea produselor și utilizați pungi confecționate din material reciclabil;

Luați în considerare achiziționarea de cantități mai mari sau pachete economice de produse pe care le utilizați frecvent.Aceste pachete au în general mai puțin ambalaj pe unitatea de produs.

Reutilizare: Reutilizarea unui obiect sau produs, înseamnă folosirea acestuia de mai multe ori și/sau schimbarea utilității produselor:

Asigurați-vă că pentru imprimante sau aparate fax puteți folosi cartușe reîncărcabile;

Căutați articole care au posibilitatea să fie reîncărcate sau reumplute. De exemplu: unele sticle și recipiente pentru băuturi și detergent sunt proiectate pentru reumplerea și refolosirea acestora;

Încercați utilizarea creativă a ambalajelor/recipientelor. De exemplu: utilizarea paleților pentru confecționarea de mobilier.

Repararea produselor durabile: Anumite produse care au termen lung de viață pot fi reparate/recondiționate și astfel utilizate pentru o perioadă mai lungă de timp. Astfel, anumite măsuri ce pot fi luate în acest sens sunt:

Alegeți aparatură casnică și echipamente electronice de folosință îndelungată și cu perioade de garanție extinse;

Păstrați aparatele în stare bună de funcționare prin urmarea instrucțiunilor producătorilor;

Schimbați anvelopele in funcție de anotimp pentru reducerea uzurii acestora;

Dacă este posibil, reparați hainele și încălțămintea.

B.Colectarea selective a deșeurilor a deșeurilor la sursa de generare și valorificarea acestora

Colectarea separată a deșeurilor la locul de generare este deosebit de importantă deoarece se evită amestecarea unor deșeuri periculoase cu unele nepericuloase, se evită amestecarea unor fracțiuni utile din deșeuri care ar putea fi separate și valorificate. Un avantaj al colectării separate ar fi cel legat de faptul că se supun valorificării, cantități mai mici de material și deci, cu costuri mai mici de tratare.

Se pune accent în prezent pe organizarea sistemelor separate a deșeurilor menajere, pe sortimente, sortarea făcându-se chiar în gospodării. Se colectează separat materialele biodegradabile, hârtia și cartonul, deșeurile de sticlîă, deșeurile metalice, textile și lemn.Deșeurile periculoase necesită o colectare și depozitare specială.

Pentru a putea fi reciclate mai ușor, este necesar ca deșeurile să fie depozitate în recipienți diferiți ținând cont de categoria din care fac parte. Astfel, fiecărei fracții de deșeuri îi va fi atribuită o culoare distinctă. Astfel:

pubele albastre vor fi utilizate pentru colectarea hârtiei și cartonului;

pubele galbene vor fi utilizate pentru colectarea plasticului și metalului;

pubele verzi vor fi utilizate pentru colectarea sticlei albe sau colorate;

pubele maro vor fi utilizate pentru colectarea deșeurilor biodegradabile;

pubele negre vor fi utilizate pentru colectarea deșeurilor reziduale.

Colectarea se va face inițial în sistem cu 4 pubele (una pentru hârtie/carton, una pentru metal/ plastic, una pentru sticlă și una pentru fracția mixtă), urmând ca, ulterior, în

urma finalizării proiectului și delegării serviciului de salubritate, sistemul să prevadă și colectarea separată a fracției de biodeșeuri, respectiv colectarea pe 5 fracții.

C.Protecția sănătății publice și protecția mediului înconjurător

Ca multe alte țări europene, România are un lung istoric al industrializării; ca rezultat al acesteia, a apărut o contaminare semnificativă a terenurilor și apei subterane. Poluarea terenurilor are un impact semnificativ atât asupra mediului cât și asupra sănătății umane. În ceea ce privește aspectele de mediu, poluarea poate provoca o degradare semnificativă a mediului, atât prin riscurile directe asupra sănătății transmise prin sol cât și prin contaminarea unor resurse importante de apă subterană. Contaminarea terenurilor este generată de activități industriale și domestice prin practici necorespunzatoare de manipulare și depozitare a substanțelor toxice și periculoase și a deșeurilor industriale și menajere. Această contaminare are potențialul de a dăuna sănătății umane, apelor de suprafață și subterane si sistemelor ecologice .

Scopul final al managementul deșeurilor este protecția sănătății publice și protecția mediului înconjurător. Sănătatea publică poate fi afectată de către deșeurile produse. Cele mai periculoase sunt deșeurile radioactive, deșeurile chimice și toxice și deșeurile care conțin microorganism patogene. Pentru prevenirea unor astfel de efecte nocive asupra sănătății publice, s-au adoptat reglementări specifice pentru gestionarea tuturor tipurilor de deșeuri periculoase (începând de la colectare, manipulare, transport, tratarea și depozitarea lor, necesitatea informării publicului cu privire la situația reală și la eventualele riscuri existente).

D.Utilizarea resurselor naturale într-o manieră durabilă

Consumul ridicat de resurse creează presiuni asupra mediului, care includ epuizarea resurselor neregenerabile, utilizarea intensivă a resurselor regenerabile, transporturile, emisii mari în apă, aer și sol provenite din activități miniere, precum și producția, consumul și producerea de deșeuri.

Inițiativele Uniunii Europene cuprind inițiativa privind materiile prime, care a propus o strategie integrată pentru abordarea diverselor provocări legate de accesul la

materiile prime, inclusiv materiile prime secundare care pot fi obținute în UE prin intermediul unei reciclări mai pronunțate și mai eficiente.

Directiva revizuită privind deșeurile este o primă etapă importantă pe care UE se poate baza în vederea îmbunătățirii gestionării resurselor materiale și a sporirii eficienței în ceea ce privește utilizarea resurselor. Aceasta clarifică unele concepte de bază precum ierarhizarea deșeurilor, prevenirea deșeurilor și încorporarea abordării din perspectiva ciclului de viață.

1.5. NOȚIUNI LEGISLATIVE PRIVIND DEȘEURILE

Autoritatea competentă de decizie și control în domeniul gestiunii deșeurilor este Ministerul Mediului. Alte autorități publice cu atribuții în domeniul gestionării deșeurilor sunt: Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvlotării Rurale, Ministerul Economiei, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Apărării Naționale, Consiliile Locale și Consiliile Județene.

Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor sunt principalele documente legislative după care se ghidează procesul de gestionare a deșeurilor în România fiind aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004.

Strategia Națională de Gestionare a fost elaborate pentru perioada 2003-2013 de către Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, în conformitate cu responsabilitățile ce îi revin ca urmare a transpunerii legislației europene în acest domeniu. În această perioadă, ea va fi revizuită periodic, în conformitate cu progresul tehnic și cerințele de protecția mediului.

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr 78/2000 privind regimul deșeurilor la nivel național, regional și județean. Se prevede ca planurile județene de gestionare a deșeurilor să fie elaborate de către Consiliile Județene în colaborare cu Agențiile Județene pentru Protecția Mediului, sub coordonarea Agenției Regionale pentru Protecția Mediului, în baza Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor se apobă prin hotărârea Consiliului Județean.

Planul Național de Gestionare a Deșeurilor reprezintă planul de implementare a strategiei. Principiile care stau la baza gestionării deșeurilor sunt:

Prevenirea generării deșeurilor – factor considerat a fi extrem de important în cadrul oricărei strategii de gestionare a deșeurilor, direct legat atât de îmbunătățirea metodelor de producție cât și de determinarea consumatorilor să își modifice cererea privind produsele (orientarea către produse verzi) și să abordeze un mod de viață, rezultând cantități reduse de deșeuri;

Reciclare și reutilizare – încurajarea unui nivel ridicat de recuperare a materialelor componente, preferabil prin reciclare materială. În acest sens sunt identificate câteva fluxuri de deșeuri pentru care reciclarea materială este prioritară: deșeurile de ambalaje, vehicule scoase din uz, deșeuri de baterii, deșeuri din echipamente electrice și electronice;

Eliminarea finală a deșeurilor – în cazul în care deșeurile nu pot fi recuperate, acestea trebuie eliminate în condiții de siguranță pentru mediu și sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare. Prevenirea producerii de deșeuri poate fi realizată utilizând tehnologii mai ecologice, proiectarea ecologică sau modele de producție și consum mai eficiente din punctul de vedere al mediului. Prevenirea și reciclarea deșeurilor, care pune accent pe tehnologia materialelor, poate, de asemenea, reduce impactul asupra mediului al resurselor utilizate, prin limitarea extracției de materii prime și a prelucrării în timpul proceselor de producție. Atunci când este posibil, deșeurile care nu pot fi reciclate sau reutilizate ar trebui incinerate în condiții de siguranță, iar depozitarea deșeurilor ar trebui să fie doar o soluție de ultimă instanță. Pentru ambele metode este nevoie de o monitorizare atentă, ținând seama de potențialul lor de a aduce daune grave mediului.

Pentru a pune în aplicare aceste principii, în Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor se prevăd măsuri specifice, datorate în primul rând specificului acestei activități pe teritoriul județului:

a) Măsuri specifice pentru deșeurile menajere și cele asimilate cu acestea din comerț, industrie și instituții,:

închiderea depozitelor neconforme în exploatare și amenajarea la nivel județean a uneia conforme cu standardele UE conduce la creșterea costurilor de operare la nivel local.

amenajarea Stațiilor de transfer pentru zonele populate situate la distanță mare de depozit conduce la apariția unor noi tipuri de mașini pentru transportul deșeurilor la distanță;

extinderea colectării deșeurilor în zona rurală va crea condiții pentru reabilitarea terenurilor afectate de depozitare necontrolată și va ridica standardul serviciilor în zona rurală;

noi reglementări și cerințe cu privire la sortare, colectare și/sau puncte de colectare, eliminare pentru diferite categorii de deșeuri duce la schimbarea propriu-zisă a obiceiurilor de colectare a deșeurilor în fiecare gospodărie în parte, necesitând o implicare deosebită din partea populației;

implicarea mai pronunțată a prestatorilor de servicii privați poate duce la ameliorarea standardelor serviciului de salubritate prin creșterea responsabilității angajaților, dar și la o echilibrare a costurilor cu tarifele încasate sau taxele percepute.

b) Măsuri specifice pentru colectarea selectivă, punctele de colectare și activitățile de reciclare a deșeurilor de ambalaje ori a celor biodegradabile:

sortarea la generator în containere noi și transportul separat pentru hârtie/sticlă/metale/plastic/deșeuri de ambalaj, duce la schimbarea propriu-zisă a obiceiurilor de colectare a deșeurilor în fiecare gospodărie în parte, aceasta ducând la o implicare mai responsabilă din partea populației. Acest lucru va schimba aspectul estetic al localităților întrucât containerele respectă un cod al culorilor;

vor aparea noi containere pentru colectarea hârtiei/cartonului, a recipienților din PET, a dozelor de aluminiu, a materialelor textile și sticlei de la generatorii comerciali, din parcuri sau instituții publice.

centrele locale sau județene pentru sortarea deșeurilor de ambalaje crează noi locuri de muncă și schimbă destinația unora dintre fluxurile de deșeuri;

încurajarea compostării deșeurilor vegetale în propria gospodărie în zonele rurale duce la creșterea cantităților de compost disponibile pentru agricultură; colectarea diferențiată a deșeurilor vegetale din zonele urbane determină schimbarea procedurilor de lucru a serviciilor orășenești de întreținere a spațiilor verzi;

compostarea deșeurilor biodegradabile va crea noi locuri de muncă, schimbă destinația unora din fluxurile de deșeuri și crește oferta de compost pentru agricultură;

amenajarea de puncte de colectare sau colectarea specializată a deșeurilor voluminoase facilitează populației eliminarea acestor deșeuri, fără a mai polua estetic localitățile;

utilizarea unor instrumente economice pentru încurajarea reutilizării/reciclării materialelor provenite din deșeuri poate determina creșterea cantităților colectate, variații în prețul unor produse.

c) Măsuri specifice pentru fluxurile speciale de deșeuri: puncte de colectare, centre de tratare (dezasamblare, mărunțire) sau sisteme de preluare de către distribuitori:

deșeurile din construcții și demolări (cărămizi, beton, tencuieli, țigle, lemn s.a.m.d.) nu vor mai fi admise în depozitul ecologic, astfel încât trebuie amenajate depozite specializate dotate cu echipament de procesare (de regulă pentru sortare și mărunțire):

se va întări și înăspri controlul, privind autorizarea societăților de construcții;

se vor aplica tarife speciale la eliminarea deșeurilor din construcții și demolări;

populația va trebui să fie informată și să se conformeze noilor practici, chiar dacă acestea vor presupune cheltuieli suplimentare pentru bugetul familiei.

deșeurile menajere periculoase, deșeurile din echipamente electrice și electronice (baterii, acumulatori, etc.) și vehicule scoase din uz vor fi colectate în puncte de colectare sau predate la schimb distribuitorilor facilitand populației eliminarea acestor tipuri de deșeuri;

pentru a se putea atinge țintele de recuperare și reciclare propuse, agenții economici vor fi încurajați să investească în instalații nepoluante de tratare al deșeurilor periculoase, al materialelor de la vehiculele scoase din uz prin dezasamblare sau al celor provenite tot prin dezasamblare din deșeurile de echipamente electrice și electronice, creindu-se în acest fel noi locuri de muncă, noi surse de materii prime secundare;

se vor introduce noi taxe sau se vor utiliza alte instrumente economice ca de exemplu utilizarea sistemului preluării acestor deșeuri de către distribuitori la

vânzarea unui produs nou din aceeași categorie având drept efect variația prețului unor produse.

Directivele europene privind gestionarea deșeurilor se încadrează în patru grupe principale:

Legislația cadru privind deșeurile – DIRECTIVA 2008/98/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN și a CONSILIULUI privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive; această directivă abrogă, începând cu 12 decembrie 2010, vechile directive 75/439/CEE, 91/689/CEE și 2006/12/CE.

Legislația privind fluxurile speciale de deșeuri: reglementări referitoare la ambalaje și deșeuri de ambalaje; uleiuri uzate; baterii și acumulatori; PCB-uri și PCT-uri; nămoluri de epurare; vehicule scoase din uz; deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de dioxid de titan;

Legislația privind operațiile de tratare a deșeurilor – reglementări referitoare la incinerarea deșeurilor municipale și periculoase; eliminarea deșeurilor prin depozitare;

Legislația privind transportul, importul și exportul deșeurilor.

Conform Directivei 2008/98/CE principalul obiectiv trebuie să fie protecția mediului și a sănătății populațeii prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse generate de generarea și gestionarea deșeurilor și prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor și creșterea eficienței folosirii acestora. Totodată trebuie încurajată recuperarea deșeurilor și utilizarea materialelor recuperate ca materii prime în vederea conservării resurselor naturale.

În scopul atingerii unui nivel ridicat de protecție a mediului, pe lângă luarea unor măsuri responsabile pentru a asigura eliminarea și recuperarea deșeurilor, trebuie să se ia măsuri pentru a reduce producerea de deșeuri, în special prin promovarea unor tehnologii curate și a produselor care pot fi reciclate sau reutilizate, luând în considerare oportunitățile existente și potențiale ale pieței pentru deșeuri recuperate.

CAPITOLUL 2: PROBLEMATICA COLECTĂRII DEȘEURILOR DE AMBALAJE

Deșeurile de orice fel, rezultate din multiplele activități umane, constituie o problemă de o deosebită actualitate, datorată atât creșterii continue a cantităților și a tipurilor acestora (care prin degradare și infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru mediul înconjurător și sănătatea populației), cât și însemnatelor cantități de materii prime, materiale refolosibile și energie care pot fi recuperate și introduse în circuitul economic.

Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deșeurilor implică schimbări majore ale practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări va necesita participarea tuturor segmentelor societății: persoane individuale în calitate de consumatori, întreprinderi, instituții social-economice, precum și autorități publice.

Generarea deșeurilor este indicatorul care ilustrează cel mai bine măsura interacțiunii dintre activitățile umane și mediu. Generarea deșeurilor urmează, de obicei, tendințele de consum și de producție.De exemplu, generarea deșeurilor menajere (cantitate/locuitor) crește o dată cu creșterea nivelului de trai. Creșterea producției economice, dar și gestionarea ineficientă a resurselor, conduc la generarea de cantități mari de deșeuri.

Prin colectarea reziduurilor menajere se înțelege efectuarea operațiilor de strângere, prelucrare și transport a acestor reziduuri în vederea neutralizării sau a valorifiicării lor.

Așa după cum s-a arătat reziduurile menajere și mai ales colectarea acestora constituie o problemă de o deosebită actualitate datorită faptului că volumul lor crește proportional cu creșterea numărului populației și al nivelului său de trai; odată cu acestea crește și pericolul degradării mediului înconjurător. Varietatea substanțelor organice și anorganice din reziduurile menajere face ca procesul degradării aerobe și anaerobe de către microorganisme să fie rapid și dificil de urmărit, provocând în cazul unei colectării întârziate și neigienice, poluarea aerului și a apei. Apar totodată

probleme legate de proliferarea microorganismelor patogene, rozătoarelor și a altor generatoare de focare de infecții și maladii dăunătoare sănătății publice.

De aceea, chiar în perioadele crizei de carburanți, curățenia trebuie asigurată cel puțin în limitele minime admise de igienă. Aceasta este o condiție și o obligație cunoscută și respectată în parte de organele în cauză. Nu se cunoaște și nu se analizează și celelalte aspecte care pot să conducă la creșterea productivității muncii, a rentabilizării tuturor operațiilor de salubritate care, în final sunt în măsură să asigre o recuperare și valorificare superioară a materialelor refolositoare distruse sau îngropate împreună cu reziduuri menajere.

Operația de colectare a reziduurilor menajere se realizează de către servicii organizate în toate localitățile urbane și în stațiunile de odihnă și tratament, servicii care aparțin întreprinderilor județene din subordinea primăriilor.

La ora actuală, pe plan mondial, se întâlnesc numeroase variante de sisteme de colectare, în funcție de politicile de mediu ale autorităților centrale și locale, condițiile geografice, condițiile socio-economice, utilajele disponibile etc..

Evaluarea sistemelor de colectare se poate efectua pe baza următoarelor criterii:

nivelul economic;

siguranța muncii;

condițiile de igienă;

cerințele impuse de tratarea/valorificarea ulterioară a deșeurilor;

confortul utilizatorilor;

frecvența reparațiilor necesare;

gradul de solicitare a personalului de colectare;

aspecte urbanistice.

Cea mai importantă împărțire a sistemelor de colectare a deșeurilor menajere se poate face în:

sisteme de colectare în amestec a deșeurilor menajere;

sisteme de colectare selectivă a deșeurilor menajere;

sisteme hibride .

2.1. COLECTAREA MIXTĂ A DEȘEURILOR – COLECTAREA ÎN AMESTEC

Colectarea în amestec este cea mai simpla metodă de colectare. Totodata, acest mod de colectare limitează posibilitățile ulterioare de reciclare si tratare a deșeurilor. Colectarea în amestec a deșeurilor nu implică nici un efort din partea generatorului de deșeuri, în ceea ce privește selectarea pe tipuri de deșeuri, toate deșeurile fiind introduse în vederea colectării și transportării într-un singur recipient.

Pentru sortarea materialelor reciclabile din deșeuri colectate în amestec este nevoie de o instalatie de sortare mecanică. În această instalație vor fi sortate, în diferite etape, elementele componente ale deșeurilor, cu utilaje corespunzătoare sau manual. Sortarea ulterioară a materialelor reciclabile din deșeuri implică mai puțină atenție și mai puțin interes în pregatirea și colectarea lor din partea celor care produc deșeurile și, de asemenea, implică o muncă suplimentară pentru sortare cu consum de energie, forță de munca și mijloace tehnice. Calitatea materialelor reciclabile sortate este inferioară dupa ce acestea au fost amestecate în recipientele autovehiculelor de colectare uneori chiar comprimate sau mărunțite. Materialele reciclabile sortate pot fi murdare sau umede, ceea ce le face greu de procesat și valorificat in continuare. Preluarea amestecată a tuturor grupurilor de materiale reciclabile a demonstrat că hârtia, plasticul și sticla sunt greu de sortat în instalații de sortare obtinând doar parțial materiale pentru procesul de reciclare.

2.2. COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR DE AMBALAJE

Deșeurile menajere conțin cantități apreciabile de materiale refolosibile ce pot fi colectate și valorificate. În prezent, există tehnologii moderne și instalații complexe care fac posibilă transformarea deșeurilor în materii prime.

Domeniul în care există cele mai multe materiale refolosibile este cel al locuințelor din orașe, acest lucru fiind foarte evident într-o societate de consum cum tinde să devină și țara noastră.

Colectarea selectivă a deșeurilor este un procedeu ce permite reciclarea diferitelor tipuri de materiale: hârtie-carton, sticlă, aluminiu, metale neferoase, materiale organice și este o metodă foarte avantajoasă din punct de vedere economic. Se poate face la sursa de generare fie pe tipuri de deșeuri, fie mixt – combinând inițial două sau trei tipuri de deșeuri și separându-le ulterior.

Pentru a se reuși colectarea separată se întreprind următorii pași:

amplasarea unor containere destinate colectării selective în zonele de depozitare a deșeurilor;

pregătirea populației în vederea colectării selective;

realizarea circuitelor complete de tip colectare-reciclare;

refolosirea materiei prime.

Colectarea selectivă a deșeurilor se impune datorită următoarelor rațiuni:

recuperarea mai ușoară a materialelor refolosibile;

posibilitatea utilizării în agricultură a deșeurilor urbane fermentabile prin eliminarea elementelor nefermentabile.

Figura 3. Containere pentru colectarea selectivă a deșeurilor de hârtie, plastic și sticlă

În cazul când nu este posibilă colectarea selectivă (fie din slaba sau din inexistenta preocupare a factorilor îndreptățiți, fie din lipsa de educație a populației sortarea materialelor refolosibile se face într-o zonă adiacentă depozitul de deșeu ). Această acțiune se face uneori încă manual de către lucrători (echipați corespunzător:haine de protecție și măști), care îndepărtează materialele refolosibile de pe benzi rulante din stația de descărcare. Este de dorit ca acest lucru să se facă mecanizat, folosind instalații complexe, special gândite, proiectate și realizate ca să servească acestui scop.

2.2.1 STRATEGIA DE VALORIFICARE A DEȘEURILOR MENAJERE

Reducerea cantității de deșeuri este una din principalele probleme pe care societatea tehnologică modernă trebuie să o rezolve. Această problemă privește deșeurile sub toate formele, solide, lichide sau gaze, începând cu faza de proiectarea a procesului tehnologic, apoi pe parcursul întregului proces fabricație și terminând cu valorificarea componentelor după scoaterea din uz a produsului.

O metodă de reducere a cantității de deșeuri solide, care sunt evacuate, este limitarea consumului de materii prime utilizate în procesele de fabricație. Acest lucru se face printr-o gestionare economică a materialelor utilizate, prin utilizarea unor sisteme de ambalare ce utilizează material ușor reciclabile, prin creșterea procentului de recuperare și reciclarea direct a deșeurilor rezultate în urma proceselor de fabricație.

O data cu beneficiile tehnologiilor moderne au apărut noi probleme legate de noile tipuri de materiale utilizate în procesele de fabricație care ridică probleme de gestionarea ecologică a deșeurilor din procesele de fabricație sau din utilizarea unor noi tipuri de ambalaje.

Ca urmare a noilor concepte și norme ecologice care s-au impus în ultimul timp, multe țări au început să acorde o atenție specială protejării resurselor naturale și mediului.Astfel prin reciclarea deșeurilor de hârtie se economisește un volum însemnat de masă lemnoasă, respectiv se protejează pădurea, dar în același timp se reduce mult consumul de energie electrică, gaze natural, apă, etc, fapt ce duce la reducerea poluării mediului.

Dezvoltarea activităților de colectare și reciclare a deșeurilor la nivelul fiecărei țări a dus la necesitatea realizării unei colaborări international în această directive și la apariția unor organisme de coordonare specializate.În acest context a luat ființă în anul 1948 Biroul Internațional al Recuperării cu sediul la Paris. Membrii fondatori al acestui birou au fost: Marea Britanie, Franța, Olanda și Belgia. Această organizație cuprindea toate firmele ce se ocupau cu colectarea și reciclarea deșeurilor.

În România primele unități organizatorice de recuperare a deșeurilor datează din anul 1949. Astăzi funcționează circa 250 de unități economice în rețele de colectare și transport.

Organizarea și gestionarea mai eficientă a materialelor refolosibile în țara noastră se impune ca o prioritate națională în acestă etapă de tranziție, pentru ca în mod sistematic nu se colectează decât deșeuri metalice, hârtie și parțial materiale plasice.

Reciclarea reprezintă posibilitatea reintroducerii unui material în procesul industrial, în vederea fabricării unui nou produs cu calității identice ( de ex.sticlă) sau inferioare ( de ex. conducte fabricate din flacoane de material plastic ).

Fritz Baum definește ca reciclarea astfel: scopul fiecărei planificări în vederea eliminării deșeurilor este de a colecta reziduurile pentru valorificarea sau refolosirea, respective de a le reintroduce în circuitul natural de materii prime.

Un alt aspect care trebuie luat în considerare aici este faptul că, o reciclarea veritabilă, în sensul că, dintr-un material uzat (materie secundară) să se obțină acelasi produs sau un alt produs de aceeași calitate are loc doar foarte rar. Forma de reciclare, la care calitatea produsului reciclat scade, se întâlnește și sub denumirea de “Downcycling”.

Continuarea valorificarii presupune folosirea materialelor uzate și a deșeurilor din producție, respective a materialelor auxiliare și a combustibililor într-un process de producție nou. Prin continuarea valorificării iau naștere materiale industrial sau produse cu alte caracteristici (materiale industrial secundare) și/sau altă formă.

Conform prevederilor UE a fost adoptată și în România, sistemul „ Punctul Verde ” a cărui marcă, prezentă pe un ambalaj certifică faptul că producător a platit o taxă pentru acel tip de ambalaj unei organizații naționale de recuperare a ambalajelor, în concordanță cu Directiva Europeană privind deșeurile de ambalaje. “Punctul Verde”

este un simbol care îi arată cumpărătorului că firma producătoare sau importatoare a produselor respective este o companie cu care s-a angajat ca ambalajele produselor sale, colectate de la populație în containere separate, să fie reciclate sau valorificate. În România, organizația care implementează sistemul de „Punctul Verde” la nivel național este ECO-ROM AMBALAJE S.A, membră PRO EUROPE din anul 2004.

2.2.2 PRINCIPALELE FRACȚIUNI UTILE DIN DEȘEUL MENAJER

Odată ce un deșeu a fost produs, cea mai potrivită cale de a reduce sau elimina impactul său asupra mediului este valorificarea sa. Valorificarea permite fie recuperarea de materiale în vederea reciclării, fie recuperarea de energie.

Valorificarea fracțiunilor individuale ale deșeului menajer presupune o separare între componentele valorificabile. Deoarece o separare a deșeului deja amestecat, mai ales în domeniul deșeurilor menajere, nu este posibilă decât cu mari cheltuieli și de cele mai multe ori cu rezultate insuficiente, materialele utile trebuie colectate separat cu ajutorul sistemelor de colectare și supuse unei valorificări încă înainte de amestecarea cu alte părți ale deșeului.

Colectarea selectivă și valorificarea deșeurilor sunt rentabile atunci când fezabilitatea tehnică și costurile sistemului de colectare și valorificare conduc la obținerea unor produse care să poată fi comercializate sau utilizate ca materii prime secundare.

Hârtie și cartonul

Reciclarea hârtiei depinde foarte mult de calitatea deșeurilor de hârtie colectate. Hârtia și cartonul pot fi foarte ușor contaminate cu alte tipuri de deșeuri menajere, în special cu lichide. De aceea este indicată colectarea deșeurilor de hârtie și carton în containere special amenajate cu o deschizătură mai îngustă, care să îngreuneze introducerea și altor tipuri de deșeuri menajere. Principalele tipuri de deșeuri din hârtie și carton reciclabile: ziare si reviste, carton gofrat, hârtie de calitate si hârtie mixta.

Sursă:Adaptare după Ghid de colectare selectivă disponibil on-line la http://www.rec.md/blacksea/images/brosura/brochure-ro.pdf

Multe materiale de împachetat, hârtie de ziar, șervețele sunt facute în totalitate sau în parte din fibre de hârtie reciclabile. Același tip se folosește din ce în ce mai mult în fabricarea hârtiei de scris și imprimat. Aceeași hârtie nu poate fi reciclată de multe ori: tendințele de transformare succesive scad calitatea fibrei pâna când are loc o deteriorare definitivă.Așa că fibrele primare sunt pentru a menține consistența și alte caracteristici, iar procesele de reciclare pot ajuta la înlocuirea fibrelor distruse.Cu tehnologiile actuale hârtia poate fi reciclată de cel mult patru ori. În lume sunt reciclate până la 25 % din cantitățile de hârtie existente, deși nu există cauze de ordin tehnic sau economic care să împiedice dublarea acestei cifre.Reciclând numai jumătate din hârtia folosită astăzi în lume se poate acoperi aproape 75 % din necesarul de hârtie nouă salvând, în același timp 4 milioane hectare de pădure. Hârtia reciclată conține mai multe tipuri diferite de hârtie.Industria hârtiei recuperate colectează materiale din nenumărate surse, le sortează și le grupează separat pe diferite tipuri, supunându-le unui proces tehnologic pentru a fi mai ușor de manevrat, transportat, urmând ca acestea să fie făcute pastă de lemn pentru hârtie.

Sticla

Deșeurile din sticla pot fi foarte ușor contaminate cu alte tipuri de deșeuri menajere, dar sunt ușor de curățat, respectiv sortat prin introducerea unei etape în plus în procesul de reciclare. Insă, pentru a reduce costurile de reciclare este indicată colectarea deșeurilor din sticlă în containere corespunzător amenajate cu o deschizătură specială care sa îngreuneze introducerea si altor tipuri de deșeuri menajere.

În mod uzual la fabricarea sticlei se utilizează resurse naturale prin a căror exploatare se produce o anumită degradare a mediului ambiant. Sortarea sticlei în vederea reciclării se face pe culori. Fiecare sticlă de o anumită culoare se obține într-un anumit furnal. Dacă se amestecă aceste culori se poate obține o sticlă neclară.

Avantajele reciclării sticlei:

economie foarte mare de energie, sticla reciclată se prelucrează la temperaturi mai scăzute decât materia primă;

fiecare creștere cu 10% a conținutului de sticlă reciclată duce la scădere cu circa 2% a consumului de energie;

reducerea poluării aerului cu 20%;

reducerea consumului de apă cu 50%;

economisirea materiilor prime și reducerea degradării mediului prin extracția unui număr mai mic de resurse naturale;

păstrarea proprietăților sticlei obținute prin reciclare.

Sticla poate fi reciclată la nesfârșit fără să își piardă din calități. În plus, cioburile de sticlă reprezintă materia primă perfectă pentru producția unei sticle noi.Astfel, o tonă de sticlă duce la economisirea a 1,2 tone de materii prime (soda,nisipi, s.a). Pentru a pregăti sticla pentru reciclare, este important să arunci conținutul de alimente din ea și să îndepărtezi părțilr din metal (capace, inele).

Mase plastic

În ultimele decenii, marea populație crește la nivel mondial împreună cu nevoia oamenilor de-a adopta condiții mai bune de trai, aceasta a dus la o creștere dramatică a consumului de polimeri (în principal materiale platice). Consumul anual la nivel mondial de materiale plastice a crescut de la aproximativ 5 milioane de tone în 1950 la aproape 100 de milioane de tone astăzi.

Consumul mondial poate fi acum comparabil cu cel al metalelor neferoase. Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant și se realizează într-o gamă largă în multe țări.Există încă probleme tehnice, economice și structurale de depășit, însă posibilitățile sunt vaste.Cu toate ca unele mase plastice pot parea identice, de fapt sunt grupe de materiale diferite cu o structura moleculara diferita. Reciclarea depinde

de procesul de a le separa pe fiecare in parte. Aceasta poate fi obtinuta in mod eficient in fabricile unde materialele reciclabile generate in procesul de productie sunt usor de separat.

Figura 4. Simbolurile reciclării maselor plastice

Explicația celor șapte simboluri este următoarea:

PET-Polietilen tereflat

HDPE- Polietilenă de înaltă densitate

PVC- Policlorură de vinil

LDPE- Polietilenă de joasă densitate

PP- Polipropilenă

PS- Polistiren

ALTELE- Poliester, Acrilic, Nailon, Poliuren, Plastic Amestecat

Reciclarea schimbă proprietățile mecanice ale maselor plastice, astfel încât nu poate fi posibilă reciclarea unor cantități mari de un anumit tip reintegrându-le imediat în același proces de producție. În unele sectoare, prejudecățile împotriva materialelor secundare rămâne un obstacol important în reciclarea plasticului, dar această atitudine se schimbă rapid o dată cu luarea în considerare a protecției mediului și a altor influențe.

Recuperarea ambalajelor de plastic reprezintă cea mai mare provocare, și nu doar în realizarea economică privind colectarea de material suficient segregat pentru a face reciclarea viabila. Sticlele PET, care sunt utilizate în cantități mari în multe tări pentru băuturi, este un excelent exemplu de reciclare ale ambalajelor.Polyethylene terephthalate – numele complet al cuvantului PET – este un material sofisticat de o rezistență mare care este utilizat cu foarte mare eficiență ca recipient pentru bauturi.

Avantajul reciclarii ambalajelor PET este enorm, deoarce numărul mare de sticle folosite pot fi exploatate la un cost acceptabil.

Lemnul

Managementul deșeurilor lemnoase este de mare actualitate, având în vedere că ne aflăm într-un proces de globalizare rapidă a economiei, în care predominantă trebuie să fie ideea politicii economice în corelație cu politica mediului. Reciclarea deșeurilor lemnoase are în acest context o relevanță deosebită pentru dezvoltarea cunoașterii științifice în domeniul de stringentă necesitate al asigurării dezvoltării durabile a activității economice și sociale, fiind totodată o strategie de bază în noul mileniu. Deșeurile lemnoase provin din prelucrarea primară, secundară și finită a lemnului, demolări, operațiuni pe șantier, recondiționare mobilier vechi, ambalaje, operațiuni de igienizare a spațiilor verzi, construcții industriale, traverse de cale ferată, stâlpi și alte elemente la baza cărora stă ca materie primă lemnul exploatat din pădurile de foioase sau de rășinoase. Datorită abundenței și diversității acestei materii prime secundare rezultate în industria prelucrătoare a lemnului, mobilei, construcțiilor și ambalajelor, precum și la încheierea ciclului de viață a unor produse din lemn sub formă de mobilier, construcții ș.a., s-au impus și se impun noi strategii și modalități de valorificare a acestor tipuri de deșeuri, care abia acum sunt recunoscute și apreciate la adevărata lor valoare intrinsecă. Dintre modalitățile fezabile de gestionare aferente deșeurilor lemnoase se pot prezenta operațiunile ce țin de incinerare (arderea directă, transformarea în brichete sau în peleți), valorificarea ca materie primă secundară, valorificarea sub formă de compost, dar și alte posibilități de valorificare (industria avicolă, afumarea alimentelor, fabricarea obiectelor turnate compozite etc.

Metalele vechi

Fierul este în prezent cel mai utilizat metal, cuprinzând 95% din producția mondială de metale, ca și masă. Datorită combinării unei rezistențe înalte cu un preț redus, el se folosește în prezent mai ales în cadrul aliajelor, pentru realizarea de viverse piese și structure.

Metalele se colecteaza  în special în urma unor demolări, iar apoi pot  fi valorificate și reutilizate.Ambalajele metalice rezistente la coroziune și la deformare, sunt reciclabile 100%.Proprietățile magnetice ale acestora facilitează sortarea lor.Materialele metalice recuperate din deșeuri nu diminuează calitatea produselor obținute ulterior.Prin recuperarea acestor deșeuri se poate realiza o mare economie de resurse energetice și financiare.

Deșeurile organice

Compostarea se definește ca un proces biologic accelerat, unde microorganismele produc căldură, dioxid de carbon și apă, prin care materia organică moartă este convertită într-un material omogen asemănător humusului numit compost.Căldura generată în procesul biologic distruge agenții patogeni și semințele, astfel compostul putând fi utilizat în agricultură. După circa o lună materia este descompusă, nu mai are miros urât și este nevătămătoare din punct de vedere sanitar. Datorită faptului că este cel mai bun îngrașământ natural pe care îl putem produce, compostul începe să fie din ce în ce mai des folosit.Compostarea se aseamănă descompunerii naturale a materiei organice, în elemente și compuși de bază, datorită procesului de biodegradare. Prin compostare deșeul nedorit se transformă într-un produs bun pentru sol. Compostarea se poate face la scară mică în gospodăriile cetățenilor, sau la o scară mai mare, implicând întreaga comunitate.

2.3. IMPLICAREA CETĂȚENILOR ÎN ACȚIUNILE DE COLECTARE SELECTIVĂ

Pentru prima dată, Conferința Națiunilor Unite pe Probleme de Mediu și Dezvoltare (UNCED) de la Rio de Janeiro (1992) a confirmat că, regula de bază a dezvoltării durabile este implicarea cetățenilor în politica de mediu ,,Principiul 10” al Declarației pe Probleme de Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro afirmă că administrarea

eficientă a problemelor de mediu poate fi realizată prin participarea largă a tuturor cetățenilor și prin accesul lor la informațiile deținute de autoritățile publice.

Autoritățile publice locale sunt obligate să ofere populației infrastructura necesară pentru realizarea colectării selective, facilitând colectarea corectă pe fluxuri de materiale și orientarea acestora către reciclare. Responsabilitatea totală privind serviciul de salubritate de la persoanele fizice pe teritoriul clar determinat al unei unități administrativ – teritoriale este a Autorității Publice Locale (APL) – Consiliul Local și Primarul.APL este cea care deține „proprietatea deșeului" din momentul în care cetățeanul decide că îl aruncă – în mod corect (utilizând infrastructura pusă la dispoziție) sau ilegal (direct în mediul înconjurător). APL este răspunzătoare de stabilirea regulilor și a strategiei privind serviciul de salubritate de la persoane fizice – ea trebuie să traseze obligațiile cetățenilor, trebuie să finanțeze infrastructura necesară colectării deșeurilor direct de la cetățeni și ea este cea care poate, sau nu, delega aceste responsabilități către un operator economic, public sau privat. Serviciul de salubritate este un Serviciu de Interes Economic General (SIEG) și obligația APL este nu doar de a-l presta, ci și aceea de a crea beneficii directe și indirecte în comunitate.

Autoritățile administrației publice locale joacă un rol cheie în dezvoltarea și implementarea sistemelor de management integrat a deșeurilor având următoarele obligații, după cum reiese și din legislația în vigoare:

asigură colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea și eliminarea finală a deșeurilor, inclusiv adeșeurilor menajere periculoase, în conformitate cuprevederile legale în vigoare;

asigură spațiile necesare pentru colectarea selectivă a deșeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deșeu, precum și funcționalitatea acestora.

Deseori autoritățile locale sunt percepute de către populație ca fiind singurele răspunzătoare pentru succesul sau eșecul sistemelor de management al deșeurilot.În realitate, igiena unei zone este posibilă doar prin încurajarea colaborării și intesificarea comunicării între cetățeni și autoritățile publice.

Educația ecologică trebuie să fie un proces care să implice cetățenii în protejarea comunității lor, nu doar să impună politici de mediu de la nivel înalt, politici care au

șanse mici de succes fără interesul și responsabilitatea tuturor cetățenilor.În felul acesta, implimentarea educației ecologice de la vârste fragede ar avea mai mult succes.

Esențial de subliniat este necesitatea transmiterii informațiilor despre probleme de mediu și soluțiile lor, într-un mod cât mai interesant și accesibil. Din aceste considerente, este important ca acțiunile ecologice (salubrizarea unor spații verso, plantarea de copaci, colectarea deșeurilor de plastic sau hârtie etc.) să se desfășoare ca un eveniment foarte important, în așa fel încât participanții să simtă că au o contribuție proprie la protecția sănătății mediului înconjurător.

Spre exemplu, Organizația Eco-Rom Ambalaje S.A. a lansat la nivel național un program prin care sprijină educația ecologică despre colectarea selectivă. Programul constă în distribuirea manualului ,,Învățăm să reciclăm ambalaje” în școlile din localitățile în care se desfășoară colectarea selective a deșeurilor de ambalaje. Totodată, a fost realizată și versiunea on-line a manualului, însoțite de jocuri interactive.

Este de la sine înțeles că este foarte importantă cooperarea cetățenilor într-un sistem de colectare separată a deșeurilor. Dorința lor de a coopera depinde de trei factori: cunoaștere, motivare și oportunitate. De exemplu, dacă se dorește colectarea separată cu succes a unei fracțiuni de deșeuri, trebuie să se explice ce înseamnă această colectare separată și ce se întâmplă cu fracțiunile separate (cunoaștere). Este apoi important ca oamenii să fie conștienți de motivul acestei separări și că efortul lor este necesar și benefic (motivare) și în al treilea rând, trebuie să li se ofere un sistem în care să se poată depune cu ușurință fracțiunile respective (oportunitate). Comunicarea cu publicul pentru a explica organizarea colectării și tratării deșeurilor și ceea ce se așteaptă de la populație este un factor foarte important în gestionarea deșeurilor. În prima fază, această comunicare trebuie să se axeze pe modificarea comportamentului populației în conformitate cu organizarea sistemului de colectare a deșeurilor. În momentul când schimbarea comportamentului devine o deprindere comună, comportamentul preferat trebuie întreținut prin strategia de comunicare implementată.

Dacă municipalitatea organizează colectarea deșeurilor, ea va trebui să informeze populația cu privire la așteptările acesteia față de cetățeni. Aceasta se poate efectua în

mai multe feluri. În prima fază a sistemului sau în cazul schimbării sistemului, se poate utiliza mass-media ca mijloace eficiente de comunicare – articole în presa locală, întruniri publice, știri la stația locală de radio, sisteme telverde, o pagină de internet cu informații, broșuri și programe de educare în școli.

Colectarea separată la sursă a deșeurilor municipale și industriale reprezintă o obligație pentru fiecare stat membru, dar este dusă la îndeplinire printr-o varietate de forme și cu rezultate distribuite pe o scară foarte largă.

Ziua Mondială a Protecției Mediului, sărbătorită pe data de 5 iunie, se înscrie în efortul comun de transmitere către generațiile viitoare a unui mediu curat și sănătos, cu respectarea celor trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: economică, ecologică și socială, constituind o acțiune de colaborare între autoritățile administrației publice centrale și locale și societatea civilă.

Ziua Mondială a Protecției Mediului poate fi marcată prin diverse acțiuni: parade ale bicicliștilor, raliuri stradale, concerte ecologice, concursuri școlare de eseuri și postere pe teme ecologice, plantare de arbori, activități de reciclare, campanii de colectare a deșeurilor și multe altele. În multe țări, acest eveniment este utilizat pentru a atrage atenția politicienilor și populației cu privire la problemele de mediu existente pe plan local, national și regional. Astfel, se reamintește anual omenirii cât de grave pot devein lucrurile dacă nu se manifestă grija petru patrimoniul natural. Se desfășoară în această perioadă activități care țin de managementul și dezvoltarea durabilă a orașelor, în context ecologic.

Ceea ce facem în direcția protejării spațiilor verzi din oraș, grădinilor și parcurilor facem, în primul rând, pentru noi, pentru sănătatea noastră și a generațiilor ce vor urma. Problemele ecologice au devenit astăzi foarte acute și pot afecta viața fiecăruia dintre noi,de aceea trebuie să muncim împreună pentru îmbunătățirea situației.

Educația ecologică îi ajută pe cetățeni să înțeleagă influența comportamentului lor asupra calității mediului. Ea se bazează pe cunoștințele referitoare la sistemele sociale și ecologice, dar are și o componentă afectivă: domeniul responsabilității, sistemul de valori, atitudinile dezvoltării unei societăți durabile.Pentru realizarea acestui deziderat se impun acțiuni de educare și conștientizare a publicului consumator,deoarece

lipsa unei educații ecologice conduce la creșterea anuală a cantităților de deșeuri menajere și la o risipă de materii prime și materiale. Ca urmare, populația trebuie să-și schimbe percepția asupra serviciilor de salubrizare și să devină un partener activ al acestora, prin păstrarea curățeniei spaților publice, minimizarea cantităților de deșeuri menajere și prin sprijinirea procesului de recuperare și reciclare, prin colectarea selectică a deșeurilor.

CAPITOLUL 3: COLECTAREA DEȘEURILOR ÎN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

Deșeurile solide municipale reprezintă totalitatea deșeurilor menajere, stradale și comerciale.Debitul masei al acestora crește proporțional cu creșterea populației, pe câtă vreme, spațiile de depozitare devin din ce în ce mai insuficiente. Din această cauză, dar și din motive economice, este recomandabil ca debitul deșeurilor municipale să fie micșorat prin recuperarea materialelor refolosibile, compostare, incinerare,etc.

Operația de colectare a deșeurilor municipale se realizează de către unități specializate, care activează la nivelul orașelor și uneori chiar a localităților rurale, aflate în apropierea marilor orașe. Ea constă în strângerea deșeurilor menajere, stradale și comerciale și transportarea acestora la punctele de selectare și depozitare.

Gestionarea deșeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea acestora,inclusiv monitorizarea depozitelor de deșeuri după închidere.

Responsabilitatea pentru gestionarea deseurilor municipale aparține administrațiilor publice locale, care prin mijloace proprii sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator autorizat, trebuie să asigure colectarea (inclusiv colectarea separată), transportul, tratarea, valorificarea și eliminarea finală a acestor deșeuri.

3.1 GESTIONAREA DEȘEULUI MENAJER ÎN MUNICIPIU

Municipiul Cluj-Napoca se afla în partea centrala a Transilvaniei. Se întinde pe o suprafață de 179,5 kmp. Înconjurat pe trei parți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 700 m, aspectul lui îmbracă forma unei adevărate cetăți. Municipiul este situat în centrul județului Cluj, fiind reședința acestuia.

Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru județul Cluj a fost realizat pe baza Metodologiei pentru elaborarea planurilor județene de gestionare a deșeurilor aprobată

prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr 951/2007 (publicată în Monitorul Oficial 497 / 25.06.2007). Procesul de monitorizare se realizează în faza de implimentare a planului și are drept scop urmărirea progresului înregistrat în realizarea țintelor și măsurilor cuprinse în plan.

Se prevede ca planurile județene de gestionare a deșeurilor să fie elaborate de către consiliile județene în colaborare cu agențiile județene pentru protecția mediului, sub coordonarea ARPM, în baza Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor. Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor se aprobă prin hotărâre a Consiliului Județean.

Planurile de gestionare a deșeurilor au un rol cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile a deșeurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deșeuri și opțiunile de gestionare a acestora. Mai în detaliu, planurile de gestionare a deșeurilor prezintă cadrul de planificare pentru următoarele aspecte:

Conformarea cu politica UE privind gestionarea deșeurilor și atingerea țintelor propus planurile de gestionare a deșeurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor și la atingerea țintelor stabilite în domeniul gestionării deșeurilor;

PJGD-ul reprezintă legatura între țintele regionale și posibilitățile și opțiunile de a atinge aceste ținte la nivel local, la nivel de județ;

Prezentarea fluxurilor și cantităților de deșeuri care trebuiesc colectate ca fundamentare pentru dimensionarea capacităților necesare gestionării lor – planurile de gestionare a deșeurilor prezintă fluxurile și cantitățile de deșeuri care trebuie colectate, reciclate, tratate și/sau eliminate. Mai mult, acestea contribuie la asigurarea de capacități și opțiuni de colectare, reciclare, tratare și/sau eliminare a deșeurilor funcție de deșeurile care trebuie gestionate.

Identificarea zonelor în care sunt necesare măsuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deșeuri;

Prezentarea cerințelor economice și de investiție – planurile de gestionare a deșeurilor constituie un punct de plecare pentru stabilirea cerințelor financiare pentru operarea schemelor de colectare, reciclare, tratare și eliminare a deșeurilor. Pe aceasta bază, pot

fi determinate necesitățile pentru investițiile în instalații de reciclare, tratare și eliminare a deșeurilor.

Complexitatea în continuă creștere a problemelor și standardelor în domeniul gestionării deșeurilor conduce la creșterea cerințelor privind instalațiile de reciclare, tratare și/sau eliminare. În multe cazuri, aceasta presupune facilități mai mari și mai complexe de reciclare, tratare și/sau eliminare a deșeurilor, ceea ce implică cooperarea mai multor unități regionale privind stabilirea și operarea acestor facilități.

Datele de bază privind generarea deșeurilor municipale sunt furnizate în principal de către operatorii de salubritate și se bazează în mare masură pe estimări și nu pe date precise, obtinute prin cântăriri. Aceste date se referă la deșeurile municipale, deșeurile asimilabile din comerț și industrie și din instituții publice, deșeuri care rezultă din stații de epurare orășenești, precum și la deșeurile din construcții și demolări, și nu se referă la deșeurile provenind din activități industriale.

Indicatorii de generare a deșeurilor municipale, exprimați în kg/locuitor x an, reprezintă un parametru important atât de verificare a plauzabilității datelor, cât si pentru calculul prognozei de generare. Indicatorii de generare se calculează atât pentru deșeurile municipale, cât și pentru deșeurile menajere pe baza cantității generate și a populației.

Activitățile de colectare și transport a deșeurilor municipale din județul Cluj sunt organizate diferit în funcție de: mărimea localității, numărul persoanelor deservite, dotare, forma de proprietate.

Operatorul de salubritate prestează pe raza municipiului Cluj-Napoca urmatoarele activitați:

colectarea, transportul la depozitare a deșeurilor menajere de la populație, agenți economici si instituții publice;

salubrizarea stradală, măturatul, spălatul și stropitul carosabilului;

deszăpezirea și menținerea în funcțiune a căilor publice pe timp de polei și îngheț;

Operatorul serviciului de salubritate facturează și colectează tarife de la locuitori și agenți economici pentru ridicarea deșeurilor.Costurile de salubrizare pentru populație au la bază tariful/pers/lună și sunt calculate în funcție de numărul de locuitori dintr-o gospodărie sau numărul de pubele ridicate de la agenți economici.

În municipiul Cluj-Napoca pentru deșeurile colectate de pe raza municipiului Cluj-Napoca există o stație de sortare manuală la data elaborării prezentei strategii , aflată lângă platforma de depozitare temporară Pata Rât administrată de SC SALPREST RAMPA SA.În această stație se efectuează sortarea deșeurilor colectate selectiv de firmele de salubritate care operează în municipiul Cluj-Napoca. Sortarea se face pentru hârtie , plastic și metal.

Colectarea selectivă se face în prezent numai la punctele de colectare care sunt dotate cu recipienți de tip clopot.

Primăria municipiului Cluj-Napoca are încheiat un protocol din 22.10.2014 cu operatorul care administrează platforma de stocare temporară și depozitul neconform PATA RÂT și Consiliul Județean Cluj semnatari ai protocolului de mai sus, aprobat prin HCL nr. 364 din 18 septembrie 2014.

Platforma de stocare temporară a deșeurilor deține Autorizația de mediu nr.165 din 16 mai 2012 revizuită la data de 12 iunie 2013.

Operațiile de tratare a deșeurilor rezultate din colectare selectivă care se efectueaza în Cluj-Napoca sunt:

Preluarea deșeurilor de hârtie și carton în vederea reciclării specializate (sortare, balotare)

Preluarea deșeurilor metalice în vederea reciclării prin unitați specializate (sortare, presare, balotare)

Preluarea în vederea reciclarii a deșeurilor de mase plastice prin unități de reciclare specializate autorizate pentru această activitate.

Toate aceste activități sunt efectuate de către operatorii desemnați prin concesiune și de către firme private autorizate.

Pentru anul 2013 a fost colectată selectiv o cantitate de 3424,48 tone hârtie și carton, precum și 6237,39 tone deșeuri de mase plastice, cantități colectate prin operatorul de salubritate.

La ora actuală în municipiul Cluj-Napoca nu se efectuează compostarea deșeurilor biodegradabile din parcuri si grădini.

În municipiul Cluj-Napoca nu există stații de tratare mecano – biologică a deșeurilor urbane.

Deșeurile ce nu fac obiectul unor proceduri de reciclare/valorificare de pe raza municipiului Cluj-Napoca sunt eliminate prin depozitare pe platforma de stocare temporară Pata Rât.

Regulamentul serviciului public de salubrizare în municipiul Cluj-Napoca conține prevederi referitoare la:

colectarea separată și transportul separat al deșeurilor municipale și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori;

sortarea deșeurilor municipale și a deșeurilor similare în stațiile de sortare;

organizarea prelucrării, neutralizarii si valorificarii materiale si energetice a deseurilor;

depozitarea controlata a deșeurilor municipale;

operarea/administrarea stațiilor de transfer pentru deșeurile municipale și deșeurile similare;

măturatul, spălatul, stropirea și întretinerea cailor publice;

curățarea și transportul zăpezii de pe căile publice și menținerea în funcțiune a acestora pe timp de polei sau de îngheț;

colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public și predarea acestora către unitățile de ecarisaj sau către instalațiile de neutralizare;

colectarea, transportul și neutralizarea deșeurilor animaliere provenite din gospodăriile populației;

colectarea și transportul deșeurilor provenite din locuințe, generate de activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a acestora;

dezinsectia, dezinfectia si deratizarea.

3.2. PROGRAME DE COLECTARE SELECTIVĂ ÎN MUNICIPIU

Colectarea selectivă a deșeurilor este o obligație atât a persoanelor fizice cât și a persoanelor juridice. Obligația persoanei fizice poate fi dusă la îndeplinire odată cu asigurarea de către operatorul de salubritate care îl deservește a infrastructurii necesare pentru pre-colectarea la sursă și prin folosirea infrastructurii existente deja în marile magazine. Persoanele juridice, fie că sunt agenți economici sau instituții, au prevăzute aceste obligații în lege (OUG 78/2000 privind regimul deșeurilor cu toate modificările ulterioare, Legea 132/2010 privind colectarea selectiva a deseurilor in institutiile publice).

La nivelul județului Cluj, prin documentul strategic privind gestionarea deșeurilor, Planul Județean de Gestiune a deșeurilor, pentru colectarea selectivă, punctele de colectare și activitățile de reciclare a deșeurilor de ambalaje ori a celor biodegradabile, prevede o serie de măsuri specifice:

sortarea la generator în noi containere și transport separat pentru hârtie/sticlă/metale/plastic/deșeuri de ambalaj duce la schimbarea propriu-zisă a obiceiurilor de colectare a deșeurilor în fiecare gospodărie în parte, aceasta ducand la implicare mai responsabilă din partea populației. Acest lucru va schimba aspectul estetic al localităților întrucât containerele respectă un cod al culorilor;

instalarea de noi containere pentru colectarea hârtiei/cartonului, a recipienților din PET, a dozelor de

aluminiu, a materialelor textile și sticlei de la generatorii comerciali, din parcuri sau instituții publice.

înființarea centrelor locale sau județene pentru sortarea deșeurilor de ambalaje care creează noi locuri de muncă și schimbă destinația unora dintre fluxurile de deșeuri;

încurajarea compostării deșeurilor vegetale în propria gospodărie în zonele rurale duce la creșterea cantităților de compost disponibile pentru agricultură; colectarea diferențiată a deșeurilor vegetale din zonele urbane determină schimbarea procedurilor de lucru ale serviciilor orășenești de întreținere a spațiilor verzi;

compostarea deșeurilor biodegradabile va crea noi locuri de muncă, schimbă destinația unora din fluxurile de deșeuri și crește oferta de compost pentru agricultură;

amenajarea de puncte de colectare sau colectarea specializată a deșeurilor voluminoase facilitează populației eliminarea acestor deșeuri, fără a mai polua estetic localitățile;

utilizarea unor instrumente economice pentru încurajarea reutilizării/reciclării materialelor provenite din deșeuri poate determina creșterea cantităților colectate, variații în prețul unor produse.

Agenții economici trebuie să găsească soluții de reciclare și valorificare a deșeurilor generate, cu punerea accentului pe evitarea producerii deșeurilor, iar dacă acest lucru nu este posibil, pe minimizarea continuă a producerii deșeurilor. Ca urmare a încetării activității unor secții de producție din cadrul multor operatori economici, există anumite tipuri de deșeuri care nu se mai regăsesc pe lista celor generate.

Implementarea sistemului de colectare a deșeurilor industriale reciclabile, extinderea în aproape toate centrele urbane a punctelor de colectare a deșeurilor, cu precădere pentru colectarea anumitor categorii de deșeuri (ex. deșeuri metalice, hârtie – carton, baterii și acumulatori uzați, uleiuri uzate) va determina scăderea cantităților de deșeuri industriale care ajung să fie eliminate pe rampele de deșeuri, deși se poate prognoza o creștere a cantităților generate din aceste categorii de deșeuri.

În Municipiul Cluj-Napoca colectarea selectivă a deșeurilor este parte a serviciului de salubrizare menajeră, serviciu care a fost concesionat în anul 2010 către SC ROSAL GROUP SA în baza contractului nr. Pentru sectorul 1 și COMPANIA DE SALUBRIZARE BRANTNER VERES SA în baza contractului nr. Pentru sectorul 2.

Sectorul 1 cuprinde cartierele: Mănăștur, Zorilor, Plopilor, Gruia ,Grigorescu, Centru-Parțial.

Sectorul 2 cuprinde cartierele: Someșeni, Bulgaria, Mărăști, Gheorgheni, Andrei Mureșanu, Iris, Dâmbul Rotund, Centru-parțial.

Reducerea cantităților de deșeuri municipale depozitate reprezintă o mare provocare pentru România având în vedere obligațiile asumate în urma încheierii Tratatului de aderare la Uniunea Europeană referitor la această problemă, transpuse în legislația națională:

Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate, până în 2016, la 35% din cantitatea totată produsă în anul 1995.

Atingerea țintelor de colectare, reciclare și valorificare pentru deșeurile de ambalaje, de 55% în anul 2011 și respectiv 60% din cantitatea totală de ambalaje introdusă pe piața națională, până în anul 2013.

Hotărârea 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, modificată și completatată prin HG 247/2011 prezintă Etapizarea obiectivelor de valorificare sau incinerarea în instalații de incinerare cu recuperare de energie și de valorificare prin reciclare, globale și pe tip de material de ambalare, pentru operatorii economici pentru perioada 2005- sfârsitul anului 2013.

Având în vedere că în România doar 40% din ambalajele de pe piață se regăsesc în circuitul industrial, iar restul de 60% din ambalaje se regăsesc la populație, aceasta din urma este un actor extrem de important în atingerea obiectivelor referitoare la reciclare și valorificarea deșeurilor din ambalaje.(www.green-report.ro)

Conform hotărâri de guvern (HG 621/2005), acolo unde există puncte de colectare, populația riscă amenzi între 600 de lei și 1.000 de lei dacă precolectarea deșeurilor nu este realizată selectiv.

Mai mult decât atât, prin modificările aduse OUG nr.196/ 2005 privind Administrația Fondului pentru Mediu, începând cu data de 1 iulie 2010 a fost introdusă contribuția de 100 lei/tonă datorată de unitățile administrativ teritoriale în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15% cantităților de deșeuri municipale și asimilabile, colectate și trimise spre depozitare (www.ecologic.rec.ro).

Conform ierarhiei deșeurilor ordinea priorităților în cadrul legislației și a politicii în materie de prevenire a generării și de gestionare a deșeurilor, este următoarea:

Prevenirea

Pregatirea pentru reutilizare

Reciclarea

Alte operațiuni de valorificare

Eliminare

Astfel,una din modalitățile de realizare a acestui deziderat este colectarea selectivă urmată de reciclare sau alt tip de valorificare.

Colectarea deșeurilor reciclabile provenite de la populație în municipiul Cluj-Napoca, se desfășoară conform următorului program:

Sectorul 1

Colectarea selectivă a deșeurilor provenite de la gospodăriile particulare

MARȚI: Grigorescu

MIERCURI: Gruia

JOI: Mănăștur

VINERI: Zorilor, Făget

SÂMBĂTĂ: Făget, zona centrală

Punctele gospodărești sunt amenajate în sensul colectării selective a deșeurilor pe două fracții: fracția uscată(hârtie/carton, plastic, metal, sticlă) și deșeuri fracția umedă( alte tipuri de deșeuri menajere, nereciclabile).

Pentru facilitarea procesului de colectare selectivă a populației care nu locuiește la gospodării individuale și are puncte de colectare comune a deșeurilor se va realiza un proiect pilot de colectare selectivă.

Aceasta se va desfășura în sectorul 1 al Municipiul Cluj-Napoca, la puncte gopodărești ale asociaților de proprietari localizate pe străzile: Mehedinți, Bucegi(cartier Mănăștur), Gheorghe Dima, Luceafărul, Pasteur(cartier Zorilor), Fântânele, Buzău, Donath(cartier Grigorescu).

În funcție de posibilitățile pe care le oferă fiecare locație în parte, aceste puncte gospodărești vor fi modificate în sensul micșorării fantei prin care se aruncă deșeurile, pentru înlăturarea posibilității de amestecare a deșeurilor menajere nereciclabile cu cele reciclabile( hârtie/carton, plastic, metal, sticlă).Unde spațiul o permite, în aceste locații se vor amplasa clopote de colectare selectivă

Pe domeniul public, în sectorul 1 al Municipiul Cluj-Napoca au fost amplasate un număr de :

116 recipienți pentru colectarea plasticului și metalului

68 recipienți pentru colectarea hârtiei și cartonului

24 recipienți pentru colectarea sticlei.

Pentru a fi utilizate corespunzător de către populație, acestea sunt etichetate corespunzător, chiar reetichetate în urma vandalizărilor și sunt ridicate periodic, în intervalul 21 p.m.- 06 a.m. pentru evitarea disturbării circulației.

Sectorul 2

Colectarea selectivă a deșeurilor provenite de la gospodăriile particulare

Colectarea deșeurilor reciclabile provenite de la populație din municipul Cluj-Napoca, se desfășoară conform următorului program:

MIERCURI: Gheorghieni-sud, Marasti – sud; Someseni

JOI: Iris; Dambul Rotund; Marasti – nord; centru

VINERI: Andrei Muresanu

Colectarea selectivă a deșeurilor provenite de la asociațiile de locatari / proprietari

Colectarea deșeurilor reciclabile provenite de la populație din municipul Cluj-Napoca, se desfășoară conform următorului program:

MARȚI: Gheorghieni – est

MIERCURI: Gheorghieni-sud, vest; Marasti – sud;

JOI: Gheorghieni – nord; Iris; Dambul Rotund; Marasti – nord;

Prin programul : "Sa colectam separat pentru un Cluj mai curat!" precum si in baza protocolului incheiat intre administratiile locale , S.C Ecorom Ambalaje S.A si COMPANIA DE SALUBRITATE BRANTNER VERES SA este implementata in toate locatiile colectarea selectiva. Sloganul acestui program este „Colectarea selectiva este solutia la indemana tuturor”.

Figura 5. Recipienți ansamblați pe domeniul public

Pe domeniul public, în sectorul 2 al Municipiului Cluj-Napoca au fost amplasate un număr de:

116 recipienți pentru colectarea plasticului și metalului

62 recipienți pentru colectarea hârtiei și cartonului

16 recipienți pentru colectarea sticlei.

Deșeurile colectate selectiv sunt predate societăților autorizate pentru valorificarea acestora (SC White Recycling SRL, SC SALPREST RAMPĂ SRL) ulterior ajungând la valorificatori finali (ex. VRANCART SA, CADELPLAST GROUP SRL, AMEP AMERICAN PACKAGING SA).

Instruirea populației privind colectarea selectivă

Sectorul 1

În decursul anului școlar 2011-2012 ROSAL a desfășurat campania de informare și conștientizare privind importanța colectării selective a deșeurilor numită „Fii verde pentru mediu! Învață să colectezi selectiv”. Prin intermediul acestei campanii s-au instruit elevi ai claselor III-XII, privind:

impactul deșeurilor asupra mediului

etapele gestiunii deșeurilor

bune practici în colectarea selectivă a deșeurilor

importanța și avantajele reciclării deșeurilor

infrastructura pentru colectare selectivă a deșeurilor fiind pusă la dispoziție de ROSAL

Campania s-a desfășurat în școli și licee din cartierele: Mănăștur, Grigorescu, Gruia, Zorilor și o parte din centrul orașului.

Campania s-a desfășurat în parteneriat cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului- UBB Cluj, Organizația Studenților de la Știința Mediului, Centrul Regional Formatest, Inspectoratul Școlar Județean Cluj și alți agenți implicați în managementul deșeurilor și va continua și în anul școlar 2012-2013

Sector 2

În decursul anului școlar 2011-2012 s-a lansat proiectului “Eco-Agent”, iar 100 de elevi s-au înscris deja în acest program.

Proiectul “Eco-Agent” este adresat unităților de învățământ din județul Cluj și a fost lansat cu scopul creării unui corp de voluntari, denumiți “eco-agenți” al Agenției Regionale pentru Protecția Mediului (ARPM) Cluj-Napoca.Misiunea eco-agenților vizează în special participarea la acțiunile organizate de către ARPM Cluj-Napoca cu ocazia evenimentelor din calendarul de mediu, dar și implicarea voluntarilor în monitorizarea colectării selective a deșeurilor. De altfel, monitorizarea colectării selective a deșeurilor este prima misiune a eco-agenților din acest an.În cadrul acestei prime misiuni, eco-agenții vor trebui să semnalizeze adresele sau locurile în care nu este aplicată colectarea selectivă a deșeurilor. În opinia reprezentanților prezenți la lansarea proiectului, “orașul nu stă prea bine la capitolul colectare selectivă a

deșeurilor și este nevoie în primul rând de conștientizarea cetățenilor de acestă necesitate. Bineînțeles că nu vom putea face să înțeleagă acest lucru peste noapte și va fi nevoie de timp”.

De asemenea, este foarte important ca atât instituțiile sau școlile de pe raza municipiului Cluj-Napoca, cât și cetățenii să anunțe lipsa pubelelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor și chiar să solicite aceste pubele, firmelor de salubrizare. Totodată, Eugen Vereș a declarat în cadrul lansării proiectului că “suntem pregătiți pentru solicitările cetățenilor, adică pentru a da aceste pubele de colectare selectivă a deșeurilor, doar că acestea trebuie cerute”.

CALCULAȚII PRIVIND NUMĂRUL DE PUNCTE DE COLECTARE SELECTIVĂ + COSTURILE CU RECIPIENȚII DE COLECTARE SELECTIVĂ PENTRU UN MANAGEMENT EFICIENT AL DEȘEURILOR MENAJERE DIN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

La nivelul fiecărui cartier, propun ca la fiecare 200 gospodării (case) se va amenaja câte un punct de colectare selectivă, iar pentru zona blocurilor se vor amenaja câte un punct de colectare selectivă la fiecare 500 de apartamente.

În cadrul acestor calculații s-a ținut cont și de pragul de confort al cetățeanului (un punct de colectare prea îndepărtat de sursa de generare a deșeului va descuraja cetățeanul în acțiunea de colectare selectivă ).

În funcție de numărul de apartamente/ case din fiecare cartier, vom estima numărul de puncte de colectare selectivă din fiecare cartier.

La nivelul cartierului Andrei Mureșanu ,care are o populație de aproximativ 5.475 locuitori, un număr de 270 case și 1.555 apartamente , se vor amenaja 2 puncte de colectare selectivă pentru zona caselor și 3 puncte de colectare selectivă pentru zona blocurilor.

270 : 200 = 1,35 2 puncte de colectare selectivă

1555 : 500 = 3,11 3 puncte de colectare selectivă

Numărul total de puncte de colectare selectivă : 2 + 3 = 5

Cartierul Bună Ziua are o populație de aproximativ 2.321 locuitori, un număr de 210 case și 563 apartamente, se va amenaja 1 punct de colectare selectivă în zona caselor și 1 un punct în zona blocurilor.

210 : 200 = 1,05 1 punct de colectare selectivă

563 : 500 = 1,12 1 punct de colectare selectivă

Numărul total de puncte de colectare selectivă : 1 + 1 = 2

Centrul Municipiului Cluj- Napoca are o populație de aproximativ 23.048 locuitori, un număr de 320 case și 7.472 apartamente, se va amenaja 1 punct de colectare selectivă în zona caselor și 15 puncte de colectare selectivă în zona blocurilor.

320 : 200 = 1,06 1 punct de colectare selectivă

7472 : 500 = 14,94 15 puncte de colectare selectivă

Numărul total de puncte de colectare selectivă : 1 + 15 = 16

Cartierul Dâmbul Rotund are o populație de aproximativ 14.067 locuitori, un număr de 500 case și 3.789 apartamente, se va amenaja 3 punct de colectare selectivă în zona caselor și 8 puncte de colectare selectivă în zona blocurilor.

500 : 200 = 2,5 3 puncte de colectare selectivă

4189 : 500 = 8,37 8 puncte de colectare selectivă

Numărul total de puncte de colectare selectivă : 3 + 8 = 11

Cartierul Gheorgheni are o populație de aproximativ 37.124 locuitori, un număr de 420 case și 11.955 apartamente, se va amenaja 2 punct de colectare selectivă în zona caselor și 24 puncte de colectare selectivă în zona blocurilor.

420 : 200 = 2,1 2 puncte de colectare selectivă

11955 : 500 = 23,9 24 puncte de colectare selectivă

Numărul total de puncte de colectare selectivă : 2 + 24 = 26

Cartierul Grigorescu are o populație de aproximativ 23.124 locuitori, un număr de 340 case și 7.368 apartamente, se va amenaja 2 puncte de colectare selectivă în zona caselor și 15 puncte de colectare selectivă în zona blocurilor.

340 : 200 = 1,7 2 puncte de colectare selectivă

7368 : 500 = 14,73 15 puncte de colectare selectivă

Numărul total de puncte de colectare selectivă : 2 + 15 = 17

Cartierul Gruia are o populație de aproximativ 6.400 locuitori, un număr de 220 case și 1913 apartamente, se va amenaja 1 punct de colectare selectivă în zona caselor și 4 puncte de colectare selectivă în zona blocurilor.

220 : 200 = 1,1 1 punct de colectare selectivă

1913 : 500 = 3,82 4 puncte de colectare selectivă

Numărul total de puncte de colectare selectivă : 1 + 4 = 5

Cartierul Iris are o populație de aproximativ 13.595 locuitori, un număr de 165 case și 4.366 apartamente, se va amenaja 1 punct de colectare selectivă în zona caselor și 9 puncte de colectare selectivă în zona blocurilor.

165 : 200 = 0,82 1 punct de colectare selectivă

4366: 500 = 8,732 9 puncte de colectare selectivă

Numărul total de puncte de colectare selectivă : 1 + 9 = 10

Cartierul Între Lacuri are o populație de aproximativ 12.456 locuitori, un număr de 370 case și 3.782 apartamente, se va amenaja 2 puncte de colectare selectivă în zona caselor și 8 puncte de colectare selectivă în zona blocurilor.

370 : 200 = 1,85 2 puncte de colectare selectivă

3789 : 500 = 7,57 8 puncte de colectare selectivă

Numărul total de puncte de colectare selectivă : 2 + 8 = 10

Cartierul Mănăștur are o populație de aproximativ 85.627 locuitori, un număr de 1050 case și 27.492 apartamente, se va amenaja 5 puncte de colectare selectivă în zona caselor și 55 puncte de colectare selectivă în zona blocurilor.

1050 : 200 = 5,25 5 puncte de colectare selectivă

27492 : 500 = 54,9 55 puncte de colectare selectivă

Numărul total de puncte de colectare selectivă : 5 + 55 = 60

Cartierul Mărăști are o populație de aproximativ 58.023 locuitori, un număr de 600 case și 18.741 apartamente, se va amenaja 3 punct de colectare selectivă în zona caselor și 38 puncte de colectare selectivă în zona blocurilor.

600 : 200 3 puncte de colectare selectivă

18741 : 500 = 37,4 38 puncte de colectare selectivă

Numărul total de puncte de colectare selectivă : 3 + 38 = 41

Cartierul Grădini Mănăștur are o populație de aproximativ 5.142 locuitori, un număr de 250 case și 1.464 apartamente, se va amenaja 1 punct de colectare selectivă în zona caselor și 3 puncte de colectare selectivă în zona blocurilor.

250 : 200 = 1,25 1 punct de colectare selectivă

1464 : 500 = 2,92 3 puncte de colectare selectivă

Numărul total de puncte de colectare selectivă : 1 + 3 = 4

Cartierul Someșeni are o populație de aproximativ 7.647 locuitori, un număr de 350 case și 2.199 apartamente, se va amenaja 2 puncte de colectare selectivă în zona caselor și 5 puncte de colectare selectivă în zona blocurilor.

350 : 200 = 1,75 2 puncte de colectare selectivă

2199 : 500 = 4,39 5 puncte de colectare selectivă

Numărul total de puncte de colectare selectivă : 2 + 5 = 7

Cartierul Zorilor are o populație de aproximativ 23.145 locuitori, un număr de 580 case și 7.135 apartamente, se va amenaja 3 puncte de colectare selectivă în zona caselor și 14 puncte de colectare selectivă în zona blocurilor.

580 : 200 = 2,9 3 puncte de colectare selectivă

7135 : 500 = 14,27 14 puncte de colectare selectivă

Numărul total de puncte de colectare selectivă : 3 + 14 = 17

Cartierul Sopor are o populație de aproximativ 910 locuitori, un număr de 95 case și 276 apartamente, se va amenaja 1 punct de colectare selectivă în zona caselor și 1 punct de colectare selectivă în zona blocurilor.

95 : 200 = 0,47 1 punct de colectare selectivă

276 : 500 = 0,55 1 punct de colectare selectivă

Numărul total de puncte de colectare selectivă : 1 + 1 = 2

Cartierul Borhanci are o populație de aproximativ 780 locuitori, un număr de 72 case și 246 apartamente, se va amenaja 1 punct de colectare selectivă în zona caselor și 1 punct de colectare selectivă în zona blocurilor.

72 : 200 = 0,36 1 punct de colectare selectivă

466 : 500 = 0,49 1 punct de colectare selectivă

Numărul total de puncte de colectare selectivă : 1 + 1 = 2

Cartierul Becaș are o populație de aproximativ 510 locuitori, un număr de 65 case și 143 apartamente, se va amenaja 1 punct de colectare selectivă în zona caselor și 1 punct de colectare selectivă în zona blocurilor.

65 : 200 = 0,32 1 punct de colectare selectivă

143 : 500 = 0,28 1 punct de colectare selectivă

Numărul total de puncte de colectare selectivă : 1 + 1 = 2

Cartierul Făget are o populație de aproximativ 5.182 locuitori, un număr de 250 case și 1.477 apartamente, se va amenaja 1 punct de colectare selectivă în zona caselor și 3 puncte de colectare selectivă în zona blocurilor.

250 : 200 = 1,25 1 punct de colectare selectivă

1477 : 500 = 2,95 3 puncte de colectare selectivă

Numărul total de puncte de colectare selectivă : 1 + 3 = 4

În cadrul acestei scheme propuse pentru colectarea selectivă a deșeului menajer în municipiul Cluj- Napoca, vom considera 1 punct de colectare selectivă dotat cu 3 recipienți : HÂRTIE/ CARTON , STICLĂ , METAL + PLASTIC.

Pentru a calcula numărul recipienților folosiți pentru colectarea selectivă folosim formula:

Cartierul Andrei Mureșanu: 5 x 3 = 15 recipienți colectare selectivă

Cartierul Bună Ziua: 2 x 3 = 6 recipienți colectare selectivă

Cartierul Centru: 16 x 3 = 48 recipienți colectare selectivă

Cartierul Dâmbu Rotund: 11 x 3 = 33 recipienți colectare selectivă

Cartierul Gheorgheni: 26 x 3 = 78 recipienți colectare selectivă

Cartierul Grigorescu: 17 x 3 = 51 recipienți colectare selectivă

Cartierul Gruia: 5 x 3 = 15 recipienți colectare selectivă

Cartierul Iris: 10 x 3 = 30 recipienți colectare selectivă

Cartierul Între Lacuri: 10 x 3 = 30 recipienți colectare selectivă

Cartierul Mănăștur: 60 x 3 = 180 recipienți colectare selectivă

Cartierul Mărăști: 41 x 3 = 123 recipienți colectare selectivă

Cartierul Grădini Mănăștur: 4 x 3 = 12 recipienți colectare selectivă

Cartierul Someșeni: 7 x 3 = 21 recipienți colectare selectivă

Cartierul Zorilor: 17 x 3 = 51 recipienți colectare selectivă

Cartierul Sopor: 2 x 3 = 6 recipienți colectare selectivă

Cartierul Borhanci: 2 x 3 = 6 recipienți colectare selectivă

Cartierul Becaș: 2 x 3 = 6 recipienți colectare selectivă

Cartierul Făget: 4 x 3 = 12 recipienți colectare selectivă

Pentru a calcula costurile totale a acestei scheme propuse pentru colectarea selectivă a deșeului menajer în municipiul Cluj-Napoca, va fi nevoie să calculăm:

costul recipienților pentru un punct de colectare

Tariful recipientului ( în formă de clopot ) este de 600,68 LEI.

Pentru un punct de colectare avem nevoie de 3 recipenți,ceea ce rezultă că costul recipienților pentru un punct de colectare este: 3 x 600,68 = 1802,04 LEI.

Pentru a afla costurile totale ale recipienților , vom calcula pentru fiecare cartier în parte :

Cartierul Andrei Mureșanu: 5 x 1802,04 =9.010,2 lei

Cartierul Bună Ziua: 2 x 1802,04 =3.604,08 lei

Cartierul Centru: 16 x 1802,04 = 28.832,64 lei

Cartierul Dâmbu Rotund: 11 x 1802,04 = 19.822,44 lei

Cartierul Gheorgheni: 26 x 1802,04 = 46.853,04 lei

Cartierul Grigorescu: 17 x 1802,04 = 30.634,68 lei

Cartierul Gruia: 5 x 1802,04 = 9010,2 lei

Cartierul Iris: 10 x 1802,04 = 18.020,4 lei

Cartierul Între Lacuri: 10 x 1802,04 = 18.020,4 lei

Cartierul Mănăștur: 60 x 1802,04 = 108.122,4 lei

Cartierul Mărăști: 41 x 1802,04 = 73.883,64 lei

Cartierul Grădini Mănăștur: 4 x 1802,04 = 7.208,16 lei

Cartierul Someșeni: 7 x 1802,04 = 12.614,28 lei

Cartierul Zorilor: 17 x 1802,04 = 30.634,68 lei

Cartierul Sopor: 2 x 1802,04 = 3.604,08 lei

Cartierul Borhanci: 2 x 1802,04 = 3.604,08 lei

Cartierul Becaș: 2 x 1802,04 = 3.604,08 lei

Cartierul Făget: 4 x 1802,04 = 7.208,16 lei

Pentru a afla costul total al acestei scheme propuse se adună costurile recipienților din fiecare cartier, iar rezultatul final este de 430.687,56 lei.

Aceste costuri se regăsesc în tariful de salubritate al cetățeanului.

Taxa de salubritate din municipiul Cluj-Napoca pentru activitatea de precolectare, colectare și transport al deșeurilor municipale pentru ambele sectoare, care sunt actualizate în baza HCL nr 519/2014 și sunt valabile de la data de 01.01.2015 sunt următoarele:

Sursa:http://primariaclujnapoca.ro

CONCLUZII,LIMITE ȘI PERSPECTIVE ALE CERCETĂRII

Pentru a putea formula concluzii elocvente cu privire la partea practică a prezentei lucrării, vom realiza, o mini-sinteză a primei părții teoretice a problematicii colectării deșeurilor de ambalaje.

Am constatat că colectarea deșeurilor constituie o problemă de o deosebită actualitate datorită faptului că volumul lor crește proportional cu creșterea populației și al nivelului său de trai.Odată cu acesta, crește și pericolul degradării mediului înconjurător și sănătății populației.

Prin colectarea reziduurilor menajere se întelege efectuarea operațiilor de strangere, prelucrare și transport a acestor reziduuri în vederea neutralizării sau a valorificării lor.

Operația de colectare a reziduurilor menajere se realizează de către servicii organizate în toate localitățile urbane, servicii care aparțin întreprinderilor județene din subordinea primăriilor.

În prezent, se întalnesc numeroase variante de sisteme de colectare, în funcție de politicile de mediu al autorităților central și locale, condițiilor geografice și a utilajelor disponibile.

Cele mai importante sisteme de colectare a deșeurilor, care le gasim și în România, sunt: sistemul de colectare în amestec a deșeurilor menajere și sistemul de colectare selectivă a deșeurilor menajere.

Ca urmare, sistemul de colectare selectivă a deșeurilor menajere permite reciclarea diferitelor tipuri de materiale ( hârtie-carton, sticlă, plastic, material metalice ) și este o metodă avantajoasă din punct de vedere economic.

Partea practică acestei lucrări, presupune în prima instanță, studiul colectării deșeurilor în municipiul Cluj-Napoca cu scopul de a aduce o îmbunătățire gestionării durabile a acestui municipiu.

În urma acestui studiu am constatat că autoritățiile nu dețin date exacte, doar estimări despre cantitățile de deșeuri generate de populație.

Schema propusă privind numărul de puncte de colectare selectivă și costurile acestora este concepută astfel încât să reducă semnificativ cantitățiile de deșeuri menajere din municipiul Cluj-Napoca, astfel fiecarea punct de colectarea selectivă este asamblat la distanțe mici de sursa de generare a deșeului, deoarece s-a ținut cont si de pragul de confort a cetățeanului.

În cadrul acestei scheme s-au calculat costurile totale 430.687,56 lei, costuri care reprezintă aproximativ 1,09% din suma alocată pentru protecția mediului în municipiul Cluj-Napoca.

Deasemenea s-a demonstrate faptul că eficiența schemelor de eliminare și valorificare a deșeurilor nu poate fi concepută fără un amplu program de educarea cu rolul de a conștientiza și mobiliza populația țintă la participarea voluntară în activitățile practice de colectare selectivă.

Scopul final al acestui studiu este acela de a crea atitudini pozitive în rândul cetățenilor făță de mediul înconjurător, prin implementarea unui sistem durabil de gestionare a deșeurilor pentru a minimiza cantitățile generate de cetățeni.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Apostel T. & Mărculescu C. ( 2006) , Managementul deșeurilor solide, Editura Agir, București

Atudorei A. & Păunescu Ioan(2002) , Gestiunea deșeurilor urbane,Editura Matrix Rom, București

Bold O.V & Hameș N.( 2006), Depozitarea, tratarea și reciclarea deșeurilor și materialelor, Ed. TehnoArt, Petroșani

Bold O.V & Mărăcianu G.A (2003), Managementul deșeurilor solide urbane și industriale,Editura Matrix Rom, București

Cuclic A. & Petrescu M.R. (2006), Managementul și legislația deșeurilor, Editura Fundația și Studii Europene, Cluj-Napoca

DEBRAY,BRUNO(1997): Système d’aide a la décision pour le traitement des déchets industriels spéciaux, These sci, INSA de Lyon-ENSMS-E, p.76-89.

Dimitris S.Achilias et al.* Laboratorz of Organic Chemical Technology, ”Material Recycling-Trends and Perspectives”, Aristotle University of Thessaloniki,Greece

Ghermec O.C (2008), Managementul deșeurilor: obiectiv al dezvoltării durabile, Editura Universitaria, Craiova

Isarie C. & Ciudin R.,Dumitrașcu O.(2011),Ghid privind colectarea selectivă a deșeurilor, Editura Tribuna, Sibiu

Lazăr,I & Scorțar, L.( 2008), Environmental education-basc rule of sustenable,”Quality access to success”Journal;

Nemeș O. & Rusu T.,(2008), Deșeuri și tehnologii de valorificare, Editura U:T Press, Cluj-Napoca

Oros V. & Drăghici C. (2002) ,Managementul deșeurilor ,Editura Universității „Transilvania”, Brașov

Popescu C. & Ciucur D.,Răboacă G.,Iovan D.(2006), Metodologia cercetării știintifice economice, Editura ASE, București

Rădulescu, S. M., (2006), Metodologia cercetării științifice: elaborarea lucrărilor de licență, masterat, doctorat, Editura Didactică și Pedagogică, București

Rusu T. & Bejan M. (2006), Deșeul – sursă de venit, Editura Mediamira, Cluj-Napoca

Scorțar L.M, (2010), Managementul deșeurilor menajere, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca

Scorțar, L. (2005), The Impact of Plastics Waste upon the Environment, STUDIA UNIVERITATIS BABEȘ-BOLYAI.OECONOMICA;

Scorțar,L:M (2008) ,Colectarea deșeurilor menajere- component esențială în procesul de gestionare a deșeurilor, Revista STUDII ȘI CERCETĂRI ECONOMICE, Cluj-Napoca

Vicol M.T. (2013), Managementul integrat al deșeurilor solide,Editura Performantica, Iași

***Plan măsuri colectare selectivă a deșeurilor-Municipiul Cluj-Napoca

***Raport privind starea mediului în județul Cluj-2013

“Clujul verde( dezvoltare durabilă)- Planificare strategică a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020” disponibil on-line la http://cmpg.ro/wp-content/uploads/2014/02/STRATEGIE-MEDIU-CLUJ-2014-2020_FINAL.pdf

“Ghid de colectare selectivă” disponibil on-line la http://www.rec.md/blacksea/images/brosura/brochure-ro.pdf

“Planul județean de gestionare a deșeurilor” disponibil on-line la http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/7504_PlanJudGestionareDeseuriCluj.pdf

“Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Cluj” disponibil on-line la http://clujulcolecteazaseparat.ro/wp-content/uploads/acest-document.pdf

“Strategia de educare a cetățenilor cu privire la colectarea selectivă a fluxurilor speciale de deșeuri” disponibil on-line la http://www.agir.ro/buletine/1614.pdf

“Strategila locală privind dezvoltarea și funcționarea pe termen mediu și ung a serviciului de salubrizare și de gestionare a deșeuilor la nivelul municipiului Cluj-Napoca” disponibil on-line la http://www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/strategie%2005_12_2014%281%29.pdf

”Metode și tehnologii de de gestionare a deșeurilor” disponibil on-line la http://www.deseuri-online.ro/new/download/Colectaretransport.pdf

Dinu D. & Sandu V.,(2006),Ghid ecologic școlar Deșeurile și mediu, Brașov disponibil on-line la www.cpnt.ro/download/Deseurile%20si%20Mediul.pdf

Programul 4-Parteneriat în domeniile prioritare 2007-2013” disponibil on-line la http://ingtrans.pub.ro/content/ECOSED_rezultate_E1.pdf

http://apmcj.anpm.ro

http://dpfbl.mdrap.rp

http://mase-plastice.ro

http://primariaclujnapoca.ro

http://www.anpm.ro

Acasă

http://www.ecologic.rec.ro

http://www.ecoterra-online.ro

http://www.fier-vechi.ro

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Apostel T. & Mărculescu C. ( 2006) , Managementul deșeurilor solide, Editura Agir, București

Atudorei A. & Păunescu Ioan(2002) , Gestiunea deșeurilor urbane,Editura Matrix Rom, București

Bold O.V & Hameș N.( 2006), Depozitarea, tratarea și reciclarea deșeurilor și materialelor, Ed. TehnoArt, Petroșani

Bold O.V & Mărăcianu G.A (2003), Managementul deșeurilor solide urbane și industriale,Editura Matrix Rom, București

Cuclic A. & Petrescu M.R. (2006), Managementul și legislația deșeurilor, Editura Fundația și Studii Europene, Cluj-Napoca

DEBRAY,BRUNO(1997): Système d’aide a la décision pour le traitement des déchets industriels spéciaux, These sci, INSA de Lyon-ENSMS-E, p.76-89.

Dimitris S.Achilias et al.* Laboratorz of Organic Chemical Technology, ”Material Recycling-Trends and Perspectives”, Aristotle University of Thessaloniki,Greece

Ghermec O.C (2008), Managementul deșeurilor: obiectiv al dezvoltării durabile, Editura Universitaria, Craiova

Isarie C. & Ciudin R.,Dumitrașcu O.(2011),Ghid privind colectarea selectivă a deșeurilor, Editura Tribuna, Sibiu

Lazăr,I & Scorțar, L.( 2008), Environmental education-basc rule of sustenable,”Quality access to success”Journal;

Nemeș O. & Rusu T.,(2008), Deșeuri și tehnologii de valorificare, Editura U:T Press, Cluj-Napoca

Oros V. & Drăghici C. (2002) ,Managementul deșeurilor ,Editura Universității „Transilvania”, Brașov

Popescu C. & Ciucur D.,Răboacă G.,Iovan D.(2006), Metodologia cercetării știintifice economice, Editura ASE, București

Rădulescu, S. M., (2006), Metodologia cercetării științifice: elaborarea lucrărilor de licență, masterat, doctorat, Editura Didactică și Pedagogică, București

Rusu T. & Bejan M. (2006), Deșeul – sursă de venit, Editura Mediamira, Cluj-Napoca

Scorțar L.M, (2010), Managementul deșeurilor menajere, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca

Scorțar, L. (2005), The Impact of Plastics Waste upon the Environment, STUDIA UNIVERITATIS BABEȘ-BOLYAI.OECONOMICA;

Scorțar,L:M (2008) ,Colectarea deșeurilor menajere- component esențială în procesul de gestionare a deșeurilor, Revista STUDII ȘI CERCETĂRI ECONOMICE, Cluj-Napoca

Vicol M.T. (2013), Managementul integrat al deșeurilor solide,Editura Performantica, Iași

***Plan măsuri colectare selectivă a deșeurilor-Municipiul Cluj-Napoca

***Raport privind starea mediului în județul Cluj-2013

“Clujul verde( dezvoltare durabilă)- Planificare strategică a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020” disponibil on-line la http://cmpg.ro/wp-content/uploads/2014/02/STRATEGIE-MEDIU-CLUJ-2014-2020_FINAL.pdf

“Ghid de colectare selectivă” disponibil on-line la http://www.rec.md/blacksea/images/brosura/brochure-ro.pdf

“Planul județean de gestionare a deșeurilor” disponibil on-line la http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/7504_PlanJudGestionareDeseuriCluj.pdf

“Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Cluj” disponibil on-line la http://clujulcolecteazaseparat.ro/wp-content/uploads/acest-document.pdf

“Strategia de educare a cetățenilor cu privire la colectarea selectivă a fluxurilor speciale de deșeuri” disponibil on-line la http://www.agir.ro/buletine/1614.pdf

“Strategila locală privind dezvoltarea și funcționarea pe termen mediu și ung a serviciului de salubrizare și de gestionare a deșeuilor la nivelul municipiului Cluj-Napoca” disponibil on-line la http://www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/strategie%2005_12_2014%281%29.pdf

”Metode și tehnologii de de gestionare a deșeurilor” disponibil on-line la http://www.deseuri-online.ro/new/download/Colectaretransport.pdf

Dinu D. & Sandu V.,(2006),Ghid ecologic școlar Deșeurile și mediu, Brașov disponibil on-line la www.cpnt.ro/download/Deseurile%20si%20Mediul.pdf

Programul 4-Parteneriat în domeniile prioritare 2007-2013” disponibil on-line la http://ingtrans.pub.ro/content/ECOSED_rezultate_E1.pdf

http://apmcj.anpm.ro

http://dpfbl.mdrap.rp

http://mase-plastice.ro

http://primariaclujnapoca.ro

http://www.anpm.ro

Acasă

http://www.ecologic.rec.ro

http://www.ecoterra-online.ro

http://www.fier-vechi.ro