Calculatia Costurilor Unei Entitati Economice
Capitolul 1. Pretentarea generală a societății comerciale Nabis Prod S.R.L.
1.1. Scurt istoric al societații comerciale Nabis Prod
Societatea comercială Nabis Prod S.R.L. a fost înființată în anul 1994, având sediul în orașul Hațeg, strada Ciprian Porumbescu, nr.2-4, capitalul social în valoare de 28740RON fiind aportul asociatului unic al societații.Forma de proprietate a societații Nabis Prod este societate cu răspundere limitată, având numărul de înregistrare la Registrul Comerțului J/20/757/1994, codul CAEN 1581 Fabricarea produselor de panificație și patiserie.În data de 11.08.2000 societatea comercială Nabis Prod își schimbă obiectul de activitate printr-un Act Adițional la Registrul Comerțului.Astfel se modifică Statutul societății deoarece se modifică domeniul principal de activitate al societații Nabis Prod, domeniul principal încetand a mai fii morăritul, fiind înlocuit cu fabricarea produselor de panificație și patiserie.
Societatea comercială Nabis Prod S.R.L. este plătitoare de impozit pe profit, având un număr de 45 de salariați, ce prestează servicii societății Nabis Prod în cadrul celor 5 departamente din structura societații: departamentul aprovizionare,departamentul producție,departamentul tehnic, departamentul desfacere, departamentul financiar contabil.
Patrimoniul societații este format din active imobilizate corporale care cuprind terenuri, construcții, instalații tehnologice,mobilier și echipamente de protecție. Societatea nu deține în patrimoniul său active imobilizate necorporale și active financiare.Terenurile deținute se întind pe o suprafață de 2500metri pătrați, iar construcțiile constau într-o clădire principală unde se desfașoară întreaga activitate a societații și anexe.Anexele constau în săli în care sunt depozitate materiile prime, cu respectarea condițiilor de igienă impuse de lege și de standardele internaționale europene, cât și în sălile cu dușuri construite pentru personalul productiv.Echipamentele și utilajele aflate ân dotarea societății comerciale Nabis Prod sunt:
un cernator
un malaxor cu cuvă și braț din inox
două dospitoare
două cuptoare cu aragaz pe gaz metan pentru pâine si patiserie
trei mașini de feliat paine
panacode(16)
cărucioare transport navete(20)
un divizor
două mașini de ambalat – înfoliat
Clădirile și instalațiile sunt proiectate și construite în conformitate cu normele legale și de reglementare în vigoare și menținute permanent în stare buna de funcționare. Este prevăzut spațiu de lucru suficient care să permită derularea în condiții de protecție împotriva contaminării a tuturor operatiilor.
Clădirile și instalațiile sunt concepute într-o manieră care să împiedice pătrunderea dăunătorilor (rozătoare, insecte, păsări,etc) sau a altor agenți exteriori contaminanți(fum,praf,etc).Operațiunile care pot produce o contaminare prin încrucisarea pe traseu între materia prima și produsul finit sunt separate prin amplasarea diferită în unitate.Proiectarea interiorului spațiului ține cont de bunele practici de igienă si asigură protecția împotriva contaminării înainte, în timpul si după procesare.
Clădirile și instalațiile permit o igienizare prin operații adecvate care se derulează în mod regulat, începând de la recepția materiilor prime până la obținerea produsului finit.Este evitată folosirea de materiale care nu pot fi curățate și dezinfectate în mod adecvat.
În zonele unde sunt manipulate produsele:
pardoselile sunt construite din materiale etanșe, nonabsorbante, lavabile, antiderapante, netoxice; în cazul drenajelor (scurgerilor) sunt ușor de curățat și dezinfectat, au înclinația care să permită lichidelor să se scurgă în orificii dotate cu sifon
pereții sunt din materiale etanșe, nonabsorbante, lavabile, netoxice; până la înălțimea pe care operatiile o impun, suprafata este neteda, fără spărturi, crăpături, ușor de curățat și dezinfectat; unghiurile formate de pereți, pereți și pardoseală, pereți si plafon permit curățenia cu ușurintă.
tavanele sunt proiectate, construite si finisate astefel încât să împiedice acumularea murdăriei și să reducă la minim condensarea vaporilor, apariția umidității si a igrasiei, să poată fi curățate ușor.
ferestrele și alte aerisiri sunt construite astfel încât să nu se acumuleze murdăria iar cele care se deschid în exterior sunt prevăzute cu site de protecție.
ușile au suprafața neteda, nonabsorbanta, si sunt ușor de curățat și de dezinfectat
în zonele de manipulare a produselor, toate elementele de construcție și accesoriile situate la înălțime sunt realizate în așa fel încât să se evite orice contact direct sau indirect al produselor cu apa din condens, praf, etc. și să nu se ingreuneze operațiile de curățire.Acestea trebuie să nu permită acumularea de mizerie, formarea de condens, aparitia umiditatii sau a igrasiei.
Grupurile sanitare și vestiarele sunt separate de zonele de manipulare a produselor, sunt concepute în așa fel încat să se asigure accesul personalului în condiții de igienă.Aceste locuri sunt bine iluminate, ventilate, încălzite, nu au deschidere directă spre zonele de procesare, sunt dotate cu apă caldă și rece și cu produse adecvate pentru spălat mâinile și dispozitive de uscare a mâinilor.Toate acestea se găsesc în imediata apropiere a toaletelor și amplasate astfel încât folosirea lor să fie înaintea revenirii în zona procesului de fabricație.Instalațiile sunt dotate cu conducte de evacuare racordate la canalizare și dotate cu sifoane.
În toate cazurile unde operațiile impun, există instalații adecvate care să permită personalului să iși spele și usuce mâinile, la nevoie să și le dezinfecteze, apă caldă și rece și produse pentru spălatul mâinilor.Sunt prevăzute instalații adecvate pentru curățarea și dezinfectarea ustensilelor(instrumentelor) și materialului de lucru.Aceste instalații sunt construite din material rezistent la coroziune și ușor de curățat și au o alimentare suficienta cu apă caldă și rece.
Este asigurată o iluminare naturală și artificială adecvată în toată unitatea de producție.Becurile și aparatele de iluminat suspendate deasupra produselor impiedică orice contaminare, în caz de rupere sau spargere.
Este prevazută o aerisire (sistem de ventilare) pentru eliminarea excesului de caldură, condensarea vaporilor, adunarea prafului și înlocuirea aerului viciat.Curentul de aer nu este direcționat dintr-o zona contaminata într-o zonă curată.Orificiile de aerisire sunt dotate cu ecrane de protecție sau cu alte dispozitive de protecție dintr-un material rezistent la coroziune.Aceste ecrane și dispozitive sunt mobile pentru a putea fi curățate.
Recipientele pentru depozitarea deșeurilor și a altor materiale necomestibile sunt clar identificate și sunt concepute astfel încât să împiedice accesul dăunătorilor la deșeuri sau alte materiale necomestibile, pentru a se evita contaminarea produselor, a apei potabile, a oricărui material folosit, a căilor de acces amenajate în aceste locuri.
Obiectele și ustensilele folosite în zonele de manipulare a produselor și care pot intra în contact cu acestea, sunt fabricate din materiale care nu prezintă nici un risc de transmitere de substanțe nocive, sunt nonabsorbante, rezistente la coroziune, suportă operații repetate de curățare și dezinfectare, suprafețele sunt netede și fără crăpături.Este evitată folosirea materialelor dificil de curățat și dezinfectat și a oricăror materiale care se pot coroda prin contact.
Toate instalațiile, echipamentele, ustensilele sunt concepute și construite astfel încât este evitată lipsa de igienă și se permite o curățenie și o dezinfecție ușoară și completă.Echipamentul fix este instalat în așa fel încât să fie ușor accesibil și să poată fi igienizat complet.
Toate obiectele și ustensilele(instrumentele) care se folosesc pentru materiile necomestibile sau deșeuri sunt identificabile și nu sunt folosite pentru produsele comestibile.
Spatiile de depozitare pentru materii prime, produse, materiale pentru igienizare și pentru alte tipuri de produse nealimentare sunt menținute separat și sunt proiectate și realizate astfel încât să permită igienizarea lor, prevenirea contaminării sau a deteriorării produselor.Prezintă următoarele caracteristici:
pardoselile sunt din material rezistent, neted si ușor lavabil
pereții sunt din beton placați cu faiantă până la o înalțime de 2 metri
tavanele sunt din beton acoperit cu gled de ipsos și 2 straturi de vopsea lavabila
ferestrele sunt termopan; ventilația este activă alcătuită din guri de ventilare cu sita și ventilator
ușile sunt din material ușor lavabil și acolo unde este cazul ușor balante (ieșire depozit materii prime, ieșiri din grupurile sanitare, ieșire din camerele tampon)
vestiar tip filtru dotat cu grupuri sanitare(toalete si dușuri în spații diferite) și baterii cu senzor în suprafața totală de 100mp
iluminarea naturală si artificială (becuri neon protejate cu material din plastic incasabil); intensitatea luminii la locurile de munca este de 350lucsi.
1.2. Obiectul de activitate al societații comerciale Nabis Prod S.R.L.
Societatea Nabis Prod a avut în perioada 1994-2000 ca principal obiect de activitate morăritul.În anul 2000, s-a deschis brutăria S.C. Nabis Prod S.R.L., obiectul principal de activitate devenind fabricarea pâinii și a produselor de panificație.Pentru ca obiectul de activitate să se desfășoare în cele mai bune și eficiente condiții, este urmărită îndeplinirea unei serii de obiective generale și obiective strategice: de calitate și control, de protecție și igienă.
Obiectivele generale ale societății sunt:
Creșterea calității produselor fabricate și a satisfacției clienților
Creșterea productivității prin diversificarea gamei de produse fabricate
Pătrunderea pe noi piețe de desfacere prin atragerea de noi clienți
Menținerea actualilor clienți și fidelizarea acestora
Modernizarea societății comerciale cu echipamente tehnologice care corespund standardelor europene
Creșterea cifrei de afaceri și a profitului societății comerciale Nabis Prod S.R.L.
Obiectivele strategice de calitate și control prevăd următoarele:
control al calității materiilor prime și materialelor recepționate efectuat prin:
verificarea existenței documentelor de însoțire a mărfurilor și a documentelor de atestare a calității
verificarea indicilor calitativi care pot influența siguranța alimentară în funcție de tipul materiei prime
control efectuat la depozitarea materiilor prime, materialelor și produselor finite, care presupune verificarea:
umidității relative a aerului
temperatura din incintă
starea fizică și de igienă a depozitelor
menținerea caracteristicilor calitative corespunzătoare pe timpul depozitării
respectarea principiului primul intrat – primul ieșit
controlul procesului de producție prevede verificarea:
starea de igienă a spațiului
starea de igienă a ustensilelor și echipamentelor care vin în contact cu materiile prime, semifabricatele și produsele finite
starea de igienă a ambalajelor utilizate(individuale, colective)
starea de igienă a personalului
parametrii de microclimat
parametrii specifici fiecărei faze a procesului tehnologic
controlul operațiilor de încărcare și transport care presupune:
cantitatea și sortimentul de produse livrate
starea de igienă a ambalajelor
verificarea indicilor de calitate ai produselor care vor fi livrate
existența documentelor de atestare a calității
dotarea și starea de igienă a mijloacelor de transport
existența documentelor care să ateste tipul, cantitatea , calitatea, proveniența și destinația produselor transportate
Obiectivele straregice de protecție și igienă prevăd următoarele:
controlul duratelor și temperaturilor care pot favoriza creșteri inacceptabile ale încărcăturii microbiene
controlul etapelor din procesele tehnologice cu rol de eliminare sau diminuare a contaminanților
controlul microbiologic și al altor elemente care pot favoriza infecțiile microbiene
controlul contaminărilor fizico-chimice
controlul cadin incintă
starea fizică și de igienă a depozitelor
menținerea caracteristicilor calitative corespunzătoare pe timpul depozitării
respectarea principiului primul intrat – primul ieșit
controlul procesului de producție prevede verificarea:
starea de igienă a spațiului
starea de igienă a ustensilelor și echipamentelor care vin în contact cu materiile prime, semifabricatele și produsele finite
starea de igienă a ambalajelor utilizate(individuale, colective)
starea de igienă a personalului
parametrii de microclimat
parametrii specifici fiecărei faze a procesului tehnologic
controlul operațiilor de încărcare și transport care presupune:
cantitatea și sortimentul de produse livrate
starea de igienă a ambalajelor
verificarea indicilor de calitate ai produselor care vor fi livrate
existența documentelor de atestare a calității
dotarea și starea de igienă a mijloacelor de transport
existența documentelor care să ateste tipul, cantitatea , calitatea, proveniența și destinația produselor transportate
Obiectivele straregice de protecție și igienă prevăd următoarele:
controlul duratelor și temperaturilor care pot favoriza creșteri inacceptabile ale încărcăturii microbiene
controlul etapelor din procesele tehnologice cu rol de eliminare sau diminuare a contaminanților
controlul microbiologic și al altor elemente care pot favoriza infecțiile microbiene
controlul contaminărilor fizico-chimice
controlul calității apei
aplicarea periodică a procedurilor și metodelor de curățenie și dezinfecție(curățarea mecanică, spălarea, și dezinfecția echipamentelor tehnologice și a suprafetelor unde se desfășoară activitatea de producție și de depozitare, a spațiilor social-sanitare)
igiena personalului care cuprinde:
controlul medical la angajare și controlul periodic
controlul stării de sănătate înaintea începerii lucrului
respectarea regulilor de igienă în timpul lucrului
respectarea regulilor de igienă la terminarea programului de lucru
igiena personală și folosirea corespunzătoare a spațiilor social-sanitare
În ceea ce privește prescripțiile de igiena, clădirile, echipamentele și toate instalațiile inclusiv canalizările sunt menținute pe întreaga perioada de desfașurare a procesului tehnologic în stare de perfectă curățenie.
Igiena personalului se mentine prin spălări și dezinfecții, operațiuni conform instrucțiunilor tehnologice.
În scopul de a evita contaminarea produselor sunt curățate ori de cate ori este necesar toate obiectele și ustensilele.Când circumstanțele o impun, acestea sunt și dezinfectate.Sunt luate toate precauțiile necesare pentru a împiedica în timpul curățirii sau dezinfectării încaperilor, obiectelor și ustensilelor, contamianarea produselor cu detergenți sau cu alte soluții de dezinfecție pure sau diluate.Toate reziduurile acestor substanțe, pe o suprafată care poate intra în contact cu produsele, trebuie eliminate prin clătire puternică cu apă potabilă, înainte ca suprafața sau orice alte obiecte să fie reutilizate în prepararea produselor.La sfârșitul fiecărei zile de lucru sau în orice alt moment, dacă circumstanțele o cer, toate suprafețele inclusiv canalele de evacuare, structurile auxiliare si pereții zonelor de manipulare a produselor sunt foarte bine curățate.Vestiarele, grupurile sanitare, toaletele sunt menținute în permanenta stare de curățenie, la fel ca și căile de acces și curțile interioare situate în vecinătatea imediata cu clădirea unității pe care o deservesc.
Operațiile specifice de igienizare și dezinfecție se realizează conform programului de igienizare/D/D/D și instrucțiunilor specifice.
Programul de control al igienei se efectueaza cu mijloace senzoriale, prin inspecții și control de sondaj periodic cu teste de sanitație și alcalinitate conform programului de igienizare/D/D/D.În condițiile constatării la inspecția zilnică a unor nereguli se interzice activitatea parțială sau totală în funcție de gravitatea neregulilor constatate.Rezultatele controalelor se înregistrează în Registrele de igienizare și dezinfectie.
Prin mijloace de laborator, controlul se efectuează prin prelevări de probe de sanitație care se analizează la laboratorul autorizat al DSP, în baza contractului încheiat cu acesta.Rezultatul analizelor se trece în Registrele de igienizare și dezinfectie.
Conducerea firmei organizează cu persoanele care au sarcini de serviciu în prelucrarea și manipularea produselor, instruiri periodice privind practicile de igiena în producția alimentelor precum și de igienă personală, astfel încât angajații să cunoască care sunt precauțiile(măsurile) ce trebuie luate pentru evitarea contaminării produselor.Aceste instruiri sunt programate în Programul anual de instruire și cuprind prevederile conținute în documentația SIM precum și cerințele legale și de reglementare.După caz, personalul de conducere al activitații de producție și execuție participă la instruirile dispuse de autoritațile competente.
Personalul este instruit periodic privind protecția muncii, protecția împotriva incendiilor.
Examenele medicale sunt efectuate periodic corespunzator prevederilor legale, de catre Medicina Muncii.Dacă autoritatea competentă consideră necesar după avizul medical, ca urmare a unei epidemii, în funcție de produsele care se prepară sau în funcție de antecedentele medicale ale angajatului, aceste examene medicale vor fi repetate.De asemenea este efectuat examen medical de câte ori este necesar din motive clinice sau epidemiologice.
Nici o persoana bănuită că suferă de o boală care poate fi transmisă prin produse, că este purtătoare a germenilor unei astfel de boli sau că suferă de răni infectate, de plagi, de infectii ale pielii, nu este autorizată să lucreze în nici o zonă unde se prelucreaza produse sau pe orice alt post unde exista posibilitatea de contaminare directă sau indirectă a produselor cu organisme patogene.Orice persoană aflată în una din situațiile amintite trebuie să anunțe imediat conducerea. Pe baza rezultatelor, personalul care nu corespunde normelor sanitare nu este admis la lucru pe perioada indicată.Orice angajat care prezinta o taietură sau rană nu mai poate atinge produsele sau suprafețele cu care intră în contact, până când rana nu este protejată de un pansament impermeabil, bine fixat și de o culoare vizibilă.Pentru accidente ușoare(răni, tăieturi) sectorul este dotat cu truse de prim ajutor și personal instruit din rândul personalului angajat.Lucrătorul nu mai efectueaza activitați tehnologice până când rana nu este bandajată.În timpul serviciului, orice lucrător din sectoarele de prelucrare, depozitare sau manipulare a produselor iși spală mâinile des și riguros cu produse specifice de curățare a mainilor, cu apă caldă, curentă și potabilă.Mâinile sunt spălate întotdeauna cu săpun și apă caldă sau rece înaintea începerii lucrului, după folosirea toaletelor, după atingerea unor materiale infestate, neigienizate sau deșeuri și ori de câte ori este necesar.Spălrea mâinilor se face de câte ori este nevoie în spălătoare tip chiuvetă dotate cu mijloace de pornire oprire a apei care nu necesită folosirea mâinii.Se foloseste săpun lichid cu dezinfectant Hexidet, Javel.
Toate persoanele implicate în realizarea produselor poartă în permanență haine de protecție care pot fi spălate sau de unică folosintă, inclusiv elemente de protecție pentru cap, și respectă condițiile de igienă și curățenie impuse de natura locului unde sunt folosite.Halatele, șorțurile sau alte haine de protectie nu sunt spălate la locul de preparare.În timpul lucrului sunt îndepărtate de pe mâini orice articole de podoabă.
Întreg personalul operativ este instruit și este pregătit să nu servească masa, să fumeze, să mănânce semințe, sau să efectueze orice practica neigienica în spațiul de lucru.La începutul activității șeful de schimb consemnează în Fișa de evaluare a stării de sănătate a personalului, starea de sănătate a personalului.Este interzis accesul persoanelor străine în spațiile de lucru.Persoanele care sunt autorizate să viziteze aceste spații poartă echipament de protectie și sunt însoțiți în permanență pentru a evita riscul unei contaminări a produsului conform procedurii specifice pentru vizitatori și declară starea de sănătate pe propria răspundere.
1.3. Structura organizatorică a societății comerciale Nabis Prod S.R.L.
1.3.1. Organigrama socității
Organigrama societății Nabis Prod S.R.L. se prezintă sub următoarea formă:
Societatea comercială Nabis Prod S.R.L. are un număr de 35 de salariați care sunt repartizați în cele șase compartimente ale societății, în modul următor:
TESA: 1 administrator
2 directori executiv
1 director economic
1 inginer tehnolog
1 contabil
Operativ: 2 gestionari
1 distribuitor
Producție: 15 brutari
Distribuție: 4 șoferi
Mecanic: 2 mecanici
Moară: 1 director moară
1 mecanic
3 morari
1.3.2. Fluxul activităților desfășurate în cadrul societății
Activitățile desfășurate în cadrul societății comerciale Nabis Prod S.R.L., în vederea realizării obiectului de activitate, sunt: activitatea de aprovizionare, activitatea de producție, activitatea de distibuție și de comercializare.
Societatea comercială Nabis Prod S.R.L. dispune de moară proprie, aceasta furnizând aproximativ 20% din totalul de făina ce necesită a fi furnizată pentru realizarea produselor finite. Restul de făină cât si necesarul de materii prime (amelioratori, amidon,brânză, cacao,apă minerală,cocos, cremă ciocolată, drojdie,esențe, gem, gluten, mac, margarină, nucă, oțet, rahat, sare, stafide, susan, ulei, zahăr) este aprovizionat de la furnizori interni pe bază de factură fiscală. La sosirea materiilor prime în unitate are loc controlul de calitate al acestora. Se verifică documentația care însoțește materiile prime cât și data fabricației și termenul de valabilitate al acestora.În cazuri mai deosebite se recurge la determinări organoleptice și la analize de laborator. Materiile prime se depozitează în magazia unității Nabis Prod și se dau în consum conform bonului de consum întocmit de șeful de schimb.
Producția de pâine și de specialități solicitate pentru ziua următoare se face pe bază de comanda centralizată din ziua precedentă, comenzile fiind aduse de către șoferii care distribuie pâinea la clienți.
Materiile prime sau ingredientele sunt receptionate și verificate înainte de a fi introduse pe fluxul tehnologic, numai produsele corespunzatoare din punct de vedere calitativ și igienic pot fi folosite în fabricație.Materiile prime și ingredientele depozitate sunt păstrate astfel încât să nu se deterioreze, să fie protejate împotriva contaminării și să fie reduse la minim pierderile și degradările.
După recepția materiilor prime, ca și celelalte materiale respectiv folie, cutii de carton, se depozitează astfel încât să nu se deterioreze și să fie protejate împotriva contaminării cu agenții chimici sau microbiologici.Materiile prime ce necesită temperaturi scăzute de depozitare sunt păstrate în spații frigorifice, ale căror temperaturi de refrigerare sunt riguros controlate și înregistrate în termograme.În depozite se monitorizează temperatura și umiditatea de doua ori pe zi și se înregistrează în termograme.Materiile prime sunt depozitate separat de materialele de ambalare.
Se respecta regula rotației stocurilor, în funcție de termenul de valabilitate, respectând principiul FIFO(„primul sosit, primul iesit”).
Prin compartimentarea spațiilor și amplasarea utilajelor se previne contaminarea încrucisată.Sunt luate măsuri pentru a împiedica contaminarea în timpul desfășurării procesului tehnologic de producție al pâinii și al produselor de panificatie, astfel că nu se permite contactul direct sau indirect al personalului cu materiile prime /semifabricatele în curs de transformare.Persoanele care manipulează materii prime sau semifabricate ce ar putea contamina produsele finite, nu trebuie să le atingă pe acestea din urma înainte de a-și fi schimbat hainele de protecție folosite în timpul manipulării materiilor prime sau semifabricate cu alte haine de protecție curate.Dacă există cea mai mica posibilitate de contaminare, personalul trebuie sa iși spele și să își dezinfecteze mâinile între diferitele operații.Accesul din zonele contaminate în zonele de prelucrare sau de depozitare a produselor se face restrictiv și controlat, după caz acesta se poate face printr-o zona de curățare.Toate obiectele, ambalajele,suprafețele, ustensilele care au fost în contact cu materiile prime sau materialele contaminate vor fi curățate, spălate și dezinfectate înainte de a intra în contact cu produsele finite.
În ceea ce privește folosirea apei, societatea este racordată la rețeaua de apă potabilă a orașului și se asigura în secțiile de producție atât apă caldă cât și apă rece.Datorită tehnologiei aplicate care permite încorporarea apei în produs, apa este supusă verificărilor calitative în conformitate cu prevederile legale, executându-se analize de laborator specifice trimestrial la DSP.Se transmite de la furnizor buletin de analiză al apei trimestrial.
În etapa prelucrării produselor, procesul tehnologic este monitorizat permanent de persoane competente.Controlul evetualelor pericole se efectuează prin identificarea riscurilor în fiecare etapă, implementarea măsurilor de control necesare și monitorizarea continuă în vederea asigurării eficienței sistemului.
În etapa ambalării produselor, materialele folosite sunt corespunzatoare din punct de vedere sanitar, nu sunt toxice, nu permit migrarea constituenților în produs în condiții normale de utilizare, previn deteriorarea produselor și permit etichetarea.Nu sunt folosite ambalaje refolosibile.
În etapa depozitării produselor, acestea sunt păstrate în condiții în care să împiedice contaminarea cu microorganisme sau proliferarea lor, sunt protejate împotriva deteriorării sau degradării recipienților folosiți la ambalare.În timpul depozitării sunt efectuate controale periodice ale condițiilor de păstrare pentru a furniza consumatorilor numai produse de calitate și sigure. Produsele sunt livrate în oridinea fabricării loturilor și a datei de fabricație, respectând regula FIFO.Produsele sunt depozitate separat de materiile prime, conform specificațiilor tehnice.
În faza de transport: mijloacele de transport sunt autorizate sanitar și se verifică înainte de încărcare sub aspectul asiguării pe timpul transportului a igienei, integritații ambalajelor, protectiei împotriva intemperiilor sau atacului daunătorilor.Mijloacele de transport sunt igienizate periodic în conformitate cu Programul de igienizare și dezinfecție, deratizare, dezinsecție, control realizat cu firma externă specializată. Se pastrează dovezi ale efectuării igienizării.
1.3.3. Acte normative care reglementează activitatea societății
Societatea comercială Nabis Prod S.R.L. respectă cerințele de igienă și de siguranță în procesul de fabricare a pâinii și a produselor de patiserie, cerințe stipulate în numeroase acte normative internaționale, europene și naționale, unele cu caracter consultativ, altele cu caracter obligatoriu.Aceste cerințe sunt redate sub forma:
reglementări internaționale: CAC/RCP 1-1969, Rev. 4-2003. Cod internațional de practică-CODEX ALIMENTARIUS.Principii generale de igienă alimentară.
reglementări europene:
CARTEA ALBĂ pentru securitatea alimentară a Comisiei Comunității Europene – Bruxelles 12.01.2000
REGLEMENTAREA 852/29.04.2004 cu privire la igiena produselor alimentare
REGLEMENTAREA 178/2002/CE cu privire la principiile generale și cerintele legii alimentelor, la industria Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor și procedurilor în materie de siguranța alimentelor
Reglementări naționale:
OUG 97/2001 [MO 349/2001] privind reglementarea producției,circulației și comercializării alimentelor, aprobată și modificată prin Legea 57/2002
HG 106/2002 MO 147/2002, privind etichetarea alimentelor modificată prin HG 1719/2004 MO 1014/2004
HG 349/2002 MO 269/2002 privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, modificată cu HG 899/2004 MO 601/2004
HG 1196/2002 MO 819/2004 pentru aprobarea normelor privind controlul oficial al alimentelor
HG 1197/2002 MO 883/2002 pentru aprobarea Normelor privind materialele și obiectele care vin în contact cu produse alimentare, cu modificările și completările făcute prin HG 512/2004 MO 375/2004 și HG 559/2004 MO 410/2001
HG 1198/2002 MO 866/2002 privind aprobarea Normelor de igienă a produselor alimentare
HG 415/2004 MO 965/2004 privind regimul de comercializare a ouălelor
HG 924/2005 MO 805/2005 privind aprobarea Regulilor generale pentru igiena produselor alimentare
HG 984/2005 MO 814/2005 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare și de siguranță a alimentelor
Legea 426/2001 MO 411/2001 pentru aprobarea OUG nr 78/2000 MO 283/2000 privind regimul deșeurilor
Legea 458/2002 MO 552/2002 privind calitatea apei potabile, modificată de Legea 311/2004 MO 582/2004
Legea 150/2004 MO 462/2004 privind siguranța alimentelor, modificată și completată cu Legea 412/18.10.2004 MO 990/2004
Legea 240/07.06.2004 MO 552/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase
Legea 296/2004 MO 593/2004 privind Codul consumului
OMS 975/10.12.1998 MO 268/1999 privind normele igienico-sanitatre pentru alimente
OMS 976/16.12.1998 privind normele de igienă pentru producția, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul,desfacerea alimentelor, cu modificările ulterioare
OMSF 84/13.02.2002 MO 255/2002 pentru aprobarea normelor privind contaminații din alimente, cu completările și modificările ulterioare
OMS 438/295/18.06.2002 MO 722bis/2002 Norme privind aditivi alimentari destinați utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman, cu completările și modificările ulterioare
Ordinul comun al MS, MAPDR și ANPC 924/461/213/2004 MO 965/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a HG 415/2004
OMMPS/OMSF 508/933 MO 880bis/2002 Norme generale de protecție a muncii
SR 13462-1/2001 –Igiena agroalimentară.Principii generale
SR 13462-2/2002 –Igiena agroalimentară.Sistemul de analiză al riscului și punctele critice de control(HACCP) și ghidul de aplicare a acestuia
SR 13462-3/2002 – Igiena agroalimentară.Principii de stabilire a criteriilor microbiologice pentru alimente
1.4. Gama de produse a societății
În cadrul societății comerciale Nabis Prod S.R.L. se produc și se comercializează o gamă variată de produse de panificație și patiserie, aceste produse fiind împărțite în categorii diferite și anume: categoria pâine,categoria specialități.
Numărul de produse variază de la o lună la alta în funcție de comenzile pe care le are societatea cât și în funcție de cererea pe piată a produselor.
1.5. Piețe de desfacere ale societății comerciale Nabis Prod S.R.L.
Din totalul producției societății comerciale Nabis Prod S.R.L. se distribuie un procent de 80% la clienți aflați în județul Hunedoara cât și la clienți din alte județe.Piețele de desfacere din județul Hunedoara sunt în orașele:
Hațeg unde distribuie zilnic pâine și produse de patiserie la 4 societăți comerciale
Călan unde distribuie zilnic pâine și produse de patiserie la 5 societăți comerciale
Deva unde distribuie zilnic pâine și produse de patiserie la 3 societăți comerciale
Orăștie unde distribuie zilnic pâine și produse de patiserie la 3 societăți comerciale
Petroșani unde distribuie zilnic pâine și produse de patiserie la 2 societăți comerciale
Brad unde distribuie zilnic pâine și produse de patiserie la 4 societăți comerciale
Alte comune și sate din împrejurimile orașului Hațeg
În afara distribuției din județul Hunedoara, societatea comercială Nabis Prod S.R.L. distribuie pâine și produse de patiserie și clienșilor din județele Alba , Caraș Severin, Gorj și Timis.În județul Alba, societatea Nabis Prod are 3 puncte de desfacere, acestea fiind situate în localitățile Alba Iulia și Aiud.În județul Caraș Severin Nabis Prod are 6 puncte de desfacere, acestea fiind situate în localitățile: Caransebeș, Oțelu Roșu, Bocșa.În județul Gorj societatea comercială Nabis Prod are 2 puncte de desfacere, acestea fiind situate în localitățile Târgu Jiu și Motru.În județul Timiș, Nabis Prod distribuie pâine și produse de patiserie la Lugoj, unde are 3 puncte de desfacere și la Jimbolia unde are un punct de desfacere.
Distribuția se realizaează pe baza comenzii ce se primeste de la punctele de distribuție cu 24 de ore înainte de execuția acesteia.Nabis Prod S.R.L. dispune de 8 autoturisme proprii, care sunt întrebuințate pentru a se distribui pâinea și produsele de patiserie la clienții care le solicită, în baza comenzii emise.
1.6. Procesul tehnologic de producție al pâinii
Tehnologia fabricării pâinii și a produselor de franzelărie(cornuri, chifle, împletituri) reprezintă baza panificației care se completeaza cu fabricarea produselor speciale, produselor dietetice și a covrigilor.
Procesul tehnologic de fabricație cuprinde un ansamblu de faze și operații, datorită cărora se obține aluatul, din care prin coacere, în urma transformării materiilor utilizate la prepararea lui(făină, drojdie, sare, apă-materii prime și grăsimi, zahăr, lapte, ouă-materii auxiliare) rezultă produse destinate consumului.
Principalele faze tehnologice de obținere a produselor de panificație sunt: prepararea, prelucrarea și coacerea aluatului.
Pregătirea materiilor prime și a materialelor auxiliare constituie prima etapa în procesul de fabricare al pâinii și a produselor de panificație și cuprinde următoarele subetape:
pregătirea făinii
pregătirea afânătorilor
pregătirea sării
pregătirea apei tehnologice
pregătirea altor materii
Pregătirea făinii care provine de la moara Nabis consta în următoarele operații:
amestecarea loturilor de făină având calități diferite spre a se obtine o masă de calități omogenă, pentru o perioadă cât mai lungă de timp, astfel încât produsele fabricate să aibă o calitate superioară și constantă, iar procesul tehnologic să se desfășoare permanent la parametrii stabiliți
cernerea, în scopul îndepărtării eventualelor impurități ce au pătruns în făină, după măcinare și pentru afânarea prin aerisire, în vederea îmbunătățirii condițiilor de fermentație a aluatului.
Pregătirea afânătorilor – înainte de folosire drojdia comprimată se desface în apă caldă la 30-35 grade C formându-se o suspensie cu scopul de a se realiza o distribuție uniformă a celulelor bacteriene, în masa semifabricatului supus fermentației și deci o afânare uniformă a alauatului, respectiv a produselor. Suspensia se prepară în proporție de 1 kg drojdie la 5-10 litri de apă. Pregătirea suspensiei se realizează în vase prevăzute cu sistem de agitare folosind agitatorul mecanic.
Pregătirea sării – sarea se introduce la preparea aluatului sub formă de soluție, dizolvată în apă, cu scopul de a se repartiza uniform în masa aluatului, cât și pentru eliminarea impuritatilor minerale, pe care le conține uneori.De obicei se prepară o soluție saturată de sare cu o concentrație de 30g/100ml, corespunzând la densitatea de 1,2g /cm . Pregătirea sării se face cu ajutorul dizolvatorului cu agitator sau utilizând o instalație continuă de dizolvat.
Pregatirea apei tehnologice – apa tehnologică trebuie încălzită până la o anumită temperatură care variază de obicei între 25-35 grade C , în funcție de temperatura necesară pentru aluat, temperatura făinii și anotimpul de lucru(ce determină pierderile de caldură în mediul înconjurător).În acest scop se calculează , în prealabil, temperatura pe care trebuie să o aibă apa tehnologică, folosind ecuția bilanțului termic.Pentru calculul rapid al temperaturii apei, se pot aplica urmatoarele relații:
Ta=47-0,7*Tf (pentru perioada caldă a anului)
Ta=49-0,7*Tf(pentru perioada rece a anului)
unde Ta- temperatura necesară apei,
Tf- temperatura făinii
Este necesar ca în procesul tehnologic să nu se utilizeze apa având temperatura cu mult peste 35 grade C, deoarece glutenul din făină începe să coaguleze, degradându-se, iar celulele de drojdie își reduc activitate.
Pregătirea apei se realizează prin amestecare de apă caldă cu rece în proporția care să asigure temperatura prescrisă.
Pregătirea altor materii – celelalte materii prime și auxiliare folosite la fabricarea produselor de patiserie se pregătesc diferit în funcție de natura materiei prime.
Grăsimile sunt lichefiate prin încalzire la punctul lor de topire care este de 30-35 grade pentru unt, 31-38 grade pentru margarină.
Zahărul se dizolvă în apă caldă la 32-35 grade C în proporție de 1:4 iar soluția obținută se strecoară pentru îndepărtarea eventualelor impurități
Ouăle întregi înmuiate în soluția alcalină de sodiu concentrație 0,5% sunt spălate cu soluție cu clorură de var de concentrație de 2% și apoi clătită cu apă și zvântate. Apoi se sparg și se strecoară printr-o sită de metal inoxidabil . Spălarea și dezinfectarea ouălelor este deosebit de importanta deoarece coaja ouălelor poate fii contaminată cu germeni patogeni.
Laptele- se încălzește în funcție de tehnologia fabricării produselor în compoziția cărora se utilizează; laptele praf se amestecă cu apa prevăzută în rețeta la temperatura de 30-40 grade C, în proporție de 1:8.
Fructele confiate, uscate se amestecă cu zahăr farin, iar fructele conservate în sirop se scurg din sirop și se pun la uscat.Stafidele se amestecă pentru desprinderea celor lipite între ele, iar în unele cazuri se pot fierbe.
Aromele și condimentele se pregatesc fie prin dizolvare fie prin amestecare în apă, lapte, sau sirop de zahăr, în funcție de specificațiile prevăzute în rețetă.Vanilina și etilvanilina se dizolvă în apă caldă de 80 grade C, în proporție de 1:20 sau în alcool în proporție de 1:1
Dozarea materiilor prime și auxiliare constituie etapa a doua în procesul de fabricare al pâinii și produselor de patiserie.
Dozarea fainii – făina pregătită în prealabil se măsoară în porții corespunzătoare preparării aluatului prin cântărire, introducându-se în cuva malaxorului. Se foloseste în total o cantitate de făină ce reprezintă 45% față de volumul cuvei malaxorului în cazul făinii negre, 40% în cazul făinii semi albe și 35% în cazul făinii albe, cantitați ce reprezintă gradul de încărcare al cuvei malaxorului. Dozarea făinii se realizează folosind cântarul semiautomat sau dozatorul continuu sau vase cotate.
Dozarea lichidelor- apa, suspensia de drojdie, solutia de sare grăsimile în stare lichidă, utilizate la prepararea alauatului , se dozează în cantitățile prevăzute în rețetele de fabricație prin măsurare folosind vase gradate.
Prepararea aluatului- constituie etapa finală în procesul de fabricare a pâinii și a produselor de patiserie. Prepararea aluatului se realizează folosind metoda directă. Metoda directă constă în amestecare și frământarea într-o singură etapă a tuturor materiilor prime din care se obține aluatul. Acesta metodă de preparare a aluatului se aplica în special la obținerea pâinii albe,
și la produsele de franzelărie cu adaos de zahăr și grăsime. Avantajele metodei directe sunt: simplificarea procesului de fabricație prin reducerea numărului de utilaje folosite și reducerea duratei ciclului de fabricație.
Pentru fabricarea sortimentului de pâine albă 650gr, la societatea Nabis Prod S.R.L. se introduc într-un malaxor următoarele cantități de materii prime: 80kg făină, 1,4kg sare, 1,5 kg drojdie, 100gr ameliorator împreună cu 50l apă.Conținutul acesta se malaxează în două etape: malaxare lenta 6 minute și malaxare rapidă 9 minute.În etapa următoare are loc dospirea aluatului pentru aproximativ 30 minute, după care aluatul este porționat, cântărit și modelat în forma dorită.Produsul obținut se va introduce în dospitor(la aburi) pentru 40 minute și apoi, în etapa finală a procesului productiv, la cuptor pentru 24 minute.Din cantitatea de materie primă introdusă în malaxor se obțin 176 bucăți de pâine albă, gramaj de 650.
Pentru obținerea cozonacului se vor introduce în malaxor 20 kg de făină, 3,6kg zahăr, 3 kg aromă(cozopac), 1,8kg drojdie, 3kg margarină, 1,5kg ulei și diferite arome în funcție de sortimentul de cozonac dorit.Acest conținut se malaxează 20 minute după care se porționează și vor fi umpluți conform rețetei.În etapa următoare, cozonacii se vor dospi timp de 3 ore și se vor coace timp de 50 minute.În ultima etapă a procesului de producție, cozonacii vor fi însiropați cu diferite arome.Din totalul materiilor prime introduse în malaxor se vor obține 80 bucăți de cozonac 600 grame.
Procesul tehnologic de producție al japonezelor este similar cu cel al cornurilor, diferența semnificativă constând în faptul că japonezele nu au umplutură, iar cornurile sunt umplute cu ciocolată, nucă, mac sau rahat.
Pentru realizarea prescurii, a covrigilor, a chiflelor, a crucii,a liturghiei, a ochelarilor, a parastasului și a pomenioarei se folosește o rețetă foarte asemănătoare cu rețeta după care se realizează produsul principal pâinea.
De asemenea, brăduleții și colacii se prepară după o rețetă asemănătoare cu cea a cozonacilor, în care sunt introduse cantități diferite din același tip de materie primă; altfel spus, brăduleții și colacii sunt tipuri de produse derivate ale cozonacului.
Tabelul de mai jos sintetizează și exprimă în timpi de prelucrare etapele parcurse pentru obținerea diverselor produse finite.
Tabel de prezentare a timpilor de prelucrare a produselor
Capitolul 2. Metoda ABC – metodă de calculație a costurilor pe activități
2.1.Contabilitatea de gestiune: importanța sa în cadrul societăților de producție
Contabilitatea de gestiune reprezinta sistemul care se ocupa cu colectarea informațiilor necesare înregistrarii în conturi a operațiilor economico –financiare specifice activității de producție ce au drept scop furnizarea de informații utile calculației costurilor .Elementele acestui sistem contribuie la :identificarea, înregistrarea, măsurarea, analiza, prelucrarea, interpretarea și comunicarea informatiilor necesare managementului unei firme, în vederea realizarii de previziuni , evaluari și controale in interiorul acesteia pentru a garanta viabilitatea deciziilor sale.
Conform legii contabilitații 82/1991 :contabilitatea de gestiune va asigura în principal înregistrarea operațiilor privind colectarea și repartizarea cheltuielilor pe destinații respectiv pe activități , secții, faze de fabricație, centre de costuri precum și calculul costului de achiziție, de producție de prelucrare a bunurilor intrate, obtinuțe; producția in curs de execuție, imobilizările in curs etc. din unitatile de producție, comerciale, prestatoare de servicii, financiare și alte domenii de activitate.
Planul contabil general francez (PCGF) prezintă contabilitatea analitica ca un mod de tratare a datelor ale cărui obiective principale sunt pe de o parte cunaoșterea costurilor diferitelor funcțiuni asumate de întreprindere, determinarea bazelor de evaluare ale anumitor elemente din bilantul întreprinderii, explicarea rezultatelor calculând costurile produselor (bunuri și servicii). În general contabilitatea analitica trebuie sa furnizeze toate elementele de natura să clarifice luarea deciziilor.
Contabilitatea manageriala – parte integranta a managementului care se ocupa cu integrarea, prezentarea și interpretarea informatățiilor folosite pentru formularea de strategii, luarea deciziilor, optimizarea folosirii resurselor, informarea angajaților, protejarea activelor, planificarea și controlul activităților, informarea asociatăților sau a altor utilizatori externi de informație.
Calculația costurilor :
-reprezinta măsurarea rezultatului obtinut de compartimentele unei unități patrimoniale pe produse, lucrări și servicii .
-cuprinde totalitatea operațiilor matematice utilizate conform metodologiei adecvate, ținând cont de condițiile tehnice și organizatorice ale unitatii patrimoniale în vederea determinării costului unitar al produselor, lucrărilor executate și serviciilor prestate .
COSTUL – obiectul contabilității de gestiune și a calculatiei costurilor.
Pentru calculul costurilor trebuie studiate ambele coordonate ce definesc costul unitar :
1.cheltuielile de producție și de desfacere exprimate în bani
2.producția care le ocazionează trebuie determinată organizatoric și cantitativ
Coordonatele prezentate mai sus alcătuiesc obiectul contabilității de gestiune.
Pentru cheltuieli privind obținerea și desfacerea producției sunt cercetate următoarele aspecte :
-modul de formare a cheltuielilor ce se cuprind în costuri și stabilirea de criterii pentru delimitarea lor de alte consumuri și plăti bănești ce apar în întreprindere.
-grupare cheltuielilor privind obținerea și desfacerea producției în raport cu factorii care le generează și cu caracterul lor.
-diverși indicatori calculați în funcție de cheltuieli privind producția și desfacerea .
Producția este studiată din două puncte de vedere :
-în calitate de activitate sau proces ce se desfășoara într-un anumit cadru tehnico-organizatoric, folosit într-un grad sau altul în acest scop, servind concomitent pentru delimitarea cheltuielilor pe sectoare.
-în calitate de rezultat material concret al consumării productive a elementelor fundamentale ale procesului de producție (produse ,lucrări,servicii),considerate purtători de costuri.
Referitor la sectoarele de cheltuieli ,calculația costurilor studiaza în principal :
-principiile de constituire și de delimitare a sectoarelor de cheltuieli ,în calitate de categorii specifice calculației.
-dependența sectorelor de cheltuieli față de sectoarele organizatorice interne ale întreprinderii (corelația dintre ele).
-capacitatea de producție sinteză a sectorului de activitate din întreprindere și legatura sa cu costurile.
In cazul purtatorilor de costuri contabilitatea de gestiune prezintă:
-modul de stabilire a purtătorilor de costuri, mai precis structura lor
-exprimarea cantitativă a lor in scopul dimensionării costului pe unitate de produs.
Contabiliatea de gestiune mai are ca obiect si unele probleme de ansamblu cum ar fi :
-studiul conceptelor fundamentale ce guverneaza gandirea si calculul costurilor
-studiul metodelor de calcul de optimizare i de prognoza a costurilor si a conditiilor de aplicat.
Obiectivele contabilitatii de gestiune :
Informatiile pe care contabilitatea de gestiune le colecteaza si analizeaza sunt utilizate ca baza pentru actiunile intreprinderii de management, in mod concret contabilitatea de gestiune are rolul de afurniza elementele destinate a facilita luarea deciziilor si ale carei obiective esentiale sunt :
a)calculul costurilor pentru a determina contributia diferitelor activitatii sau produse la formarea rezultatului exploatarii aferent productiei obtinute si vandute.
Rezultatele pot fi calculate la nivel de produs sau centru de productie ca diferenta intre valoarea produselor vandute si cheltuielile corespunzatoare obtinerii lor precizandu-se care sunt locurile si activitatile responsabile pentru ameliorarea sau diminuarea rezultatului si rrespectiv care sunt produsele si grupele de produse.
Reflectarea in contabilitatea de gestiune a cheltuielilo pe destinatii asigura calculul diferitelor categorii de costuri(pe produse ,activitatii, functiuni)care contribuie la :
-urmarirea evolutiei costurilor fiecarui produs, activitate,etc.
-cunoasterea costurilor bunurilor stocabile pentru a le cuprinde in bilant(evaluarea stocurilor)
-calculul preturilor de livrare
-stabilirea pozitiei entitatii fata de concurenta
Contabilitatea de gestiune nu se rezuma doar la calculul costurilorsi mai ales da posibilitatea actionarii asupra lor prin un ansamblu de actiuni organizate ,de operatiuni concrete care sa permita conceperea ,fabricarea ,vanzarea si evolutia produselor in concordanta cu asteptarile clientilor.Problema centrala este relatia costuri-performante care priveste fiecare loc al intreprinderii b)furnizarea informațiilor necesare studierii eficienței gestiunii
Administrarea eficienta a unei societatii economice presupune utilizarea cat mai buna a resurselordisponibile pentru a putea atinge indicatorii de profitabilitate ,care este dependenta de existenta pietei(a preturilor).consta in posibilitatea de acoperire din pretul de vanzare a cheltuielilor ocazionate de obtinera produsului astfel incat sa ramana o diferenta pozitiva.Analitic se poate stabilii contributia ffiecarui produs la acoperirea cheltuielilor de structura ale intreprinderii.
Prin intermediul marjei brute Mb din vanzare se pune in evidenta faptul ca orice scadere a procentajului demonstreaza ca intrepriderea nu poate sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare.
Profitul brut din vînzari
Mb= *100
Cifra de afaceri
c)asigurarea informatiilor necesarre elaborării bugetelor și controlul acestora
informatiile au in vizor viitorul, managerul intreprinderii trebuie sa poata stabili ce efect vor avea deciziile adoptate au propuse asupra costurilor.
Bugetele trebuie sa ofere obiectivele spre care sa se tinda nu doar sa reflecte ceea ce este de asteptat sa se intample.
Pentru realizarea obiectivelor propuse punerea in practica a deciziilor luate trebuie sa de a rezultatele scontate ,astfel controlul va viza compararea la anumite intervalle a cifrelor bugetate(planificate)cu cele efectiv realizate si va permite analiz aabaterilor de la bugete si luarea deciziilor corective.
Controlul bugetar este bazat pe stabilirea previziunilor bugetare ,calculul periodic al costurilor si rezultatelor ,calculul si analiza abaterilor dintre previziuni si realizarii.
2.2.Rolul contabilității de gestiune
Pentru o întreprindere menținerea potentialului de productie a depins de modul în care acesta a reușit să iși recupereze prin desfacere costul valorilor de întrebuintare fabricate iar ritmul dezvoltării sale a fost condiționat de cuantumul diferentei dintre sumele încasate din vânzare și costurile ocazionale de obținerea și desfacerea lor.
Mărirea costului de producție constituie un criteriu de bază ce conditioneaza perfecționarea proceselor tehnologice ,introducerea rationalizarilor si inventiilor in procesul de fabricatie, organizarea muncii si productiei in general.
Calculand costurile pentru producția sa și pentru fiecare unitate de produs in parte , întreprinderea poate defalca pretul obtinut pe piață în :
-partea ce completeaza toate valorile consumate pentru producție și desfacere
-profitul vânzătorului
Într-un mediu economic concurențial costurile au un rol important în fundamentarea deciziilor privind alegerea regimului optim al producției și reglarea rolului său.Costurile condiționeză conducerea unității atât pe ansamblu cât și pe fiecare subdiviziune internă.
Organizând calculul costurilor pe întreaga pproducție dar mai alea pe fiecare produs in parte se creeaza posibilitatea cumparari acestuia cu costul aceluiasi produs sau a unora similare fabricate de intreprideri din acelasi grup cu scopul de a observa prin comparatie gradul de organizare al productiei ,nivelul de organizare tehnica ,gradul de organizarea fondului de timp,gradul de calificare a fortelor de munca.
Prin planificare (antecalculul costurilor) se creeaza în întreprindere un instrument principal pentru planifivarea financiară internă.Costurile planificate constituie baza progamării unor indicatorii cum sunt: profitul(rezultatul), rata rentabilitatii , valoarea adaugata ,etc.
Costurile de producție determinate prin calculul în etapa întocmirii studiilor de fezabilitate privind înfiintarea unor noi întreprideri servesc celor interesati să se orienteze aasupra eficienței economice a unității preconizate prin prospectarea pieței.
2.3.Prezentarea generală a metodei ABC
Calculația costurilor de proces este una din ultimele cuceriri în domeniul calculației costurilor. Originea ei se afla în S.U.A.. Baza ei se considera a fi lucrarea „The hidden factory”, elaborata si publicata de Jeffrey G. Miller și Thomas E. Vollmann. Cei doi autori au supus unui studiu critic sectoarele și locurile de costuri comune (indirecte), ajungând la concluzia că pasul hotărâtor pentru controlul costurilor indirecte constă în elaboarea unui model care sa detalieze și să structureze cauzele acestor costuri. Totuși ei nu au elaborat și prezentat un nou sistem de calculație a costurilor. Prima încercare de realizare a unui asemenea sistem nou în calculația costurilor a fost făcută în anul 1987 de către Kaplan, Cooper si Johnoson. Tot în aceiași perioadă diferite cabinete de consultanță și marile întreprinderi industriale au definit versiunea actuală a metodei ABC. Exista mai multe mai multe definiții ale metodei ABC, date de diferiți autori sau de diferite cabinete de consultanță.
După Horvart/Mayer, calculația costurilor de proces se definește astfel: ”Calculația costurilor de proces poate fi înteleasa ca o noua abordare a calculației în vederea creșterii transparenței costurilor în sectoarele de activități indirecte, a asigurării unui consum eficient al resurselor, evidențierii utilizării capacității, îmbunătățirii calculației pe produs și evitării, în acest fel a unor decizii strategice greșite”. Din aceasta definiție rezulta clar sarcinile și obiectivele calculației costurilor de proces. Trăsătura de baza a acestei calculații constă în ideea de a nu mai repartiza costurile comune, indirecte de exploatare asupra produselor prin intermediul unor cote inexacte și arbitrare, ci în concordanță cu apelarea efectivă a produselor, obiecte ale calculației la activitatile întreprinderii. După natura ei, calculația costurilor de proces este o calculație a costurilor totale, deoarece decontează asupra produselor nu numai costurile individuale directe, ci și pe cele comune indirecte. Acest concept al costurilor totale se bazează pe faptul ca pe termen lung (aproape) toate costurile sunt variabile și deci au o relevanță decizionala.
În legătură cu aceasta se poate aprecia că, prin destinația sa, calculația costurilor de proces este orientată de către deciziile pe termen lung și poate fi considerată un sprijin pentru problemele strategice ale întreprinderii. Ansamblul funcțional al întreprinderii este reprezentat prin activități și procese, procesele fiind poziționate sub raportul costurilor, orizontal fată de împartirea tradiționala a locurilor de costuri.
Calculația costurilor de proces nu reprezintă un nou sistem de calculație întru-cat în construcția și organizarea ei poate utiliza structura tradițională folosită în calculația costurilor: pe feluri, locuri si purtători de costuri.
Drept cauze ale apariției costurilor de proces pot fi considerate:
1. modificări ale poziției strategice ale întreprinderii;
2. modificări în cererea de informații pentru management;
3. deficientele sistemelor de calculație a costurilor existente.
Pozițiile strategice ale întreprinderilor s-au schimbat foarte mult în ultimii ani. Aceasta datorită schimbărilor în mediul întreprinderii, schimbări la care au contribuit esențial dezvoltările în tehnologia calculatoarelor. Odată cu introducerea sistemelor CIM (Computer Integrate Manufacturing) au apărut modificări importante în toate domeniile și sectoarele întreprinderii. Datorita ascuțirii concurenței pe piața exista tentinta reducerii costurilor, imbunatatirii calitatii produselor si dezvoltării de produse noi si ca urmare, are loc scurtarea duratei de viata a produselor. Din asemenea motive ponderea si importanta sectoarelor costurilor comune si indirecte creste mereu fata de aceea a sectoarelor de poductie propriu-zise. Prin aceste modificări de activitati se ajunge la modificari in structura costurilor, importanta costurilor individuale directe scade in favoarea celor comune indirecte, concomitent cu creșterea ponderii costurilor fixe.
În cadrul deciziilor întreprinderii in prim plan se situează aspecte noi, cum ar fi:
-pregătirea si asigurarea de informații despre costuri referitoare la o multitudine de obiecte ale calculației costurilor;
-reducerea mărimilor loturilor de fabricație;
-determinarea unui număr optim al variantelor produselor;
-determinarea costurilor pentru comenzi specifice;
-controlul eficientei economice in sectoarele tot mai numeroase si mai importante ale costurilor comune indirecte.Informațiile necesare se refera la întregul lanț de creare a valorii din întreprindere, inclusiv la toate sectoarele de producție si activitati auxiliare, ajutătoare indirecte.
Sistemele tradiționale de calculație a costurilor sunt orientate spre sectoarele efective de producție. Costurile comune indirecte se repartizează asupra produselor prin intermediul unor mărimi de referința, care in actualele condiții tehnologice, nu reprezintă o expresie a ocazionării (de exemplu salariile indirecte). Decontarea costurilor indirecte are loc prin suplimentari asupra unor mărimi valorice. Aceasta repartizare a costurilor indirecte neconforma cu principiul ocazionarii, poate duce la decizii strategice greșite.
Metoda ABC este una dintre cele mai utile metode de calculație a costurilor.Acesta se datorează faptului că metoda ABC se focalizează pe activitățile individuale ca fiind obiecte fundamentale de cost.O activitate este reprezentată de un eveniment, o sarcină de îndeplinit, o unitate de lucru cu un scop bine definit(de exemplu realizarea designului unui produs, setarea instalațiilor tehnice de producție, distribuția produselor,etc ).Metoda ABC calculează costul unei activități individuale și repartizează mai apoi acest cost obiectului pentru care s-a creat activitatea respectivă și implicit s-a generat un cost al acelei activități.Obiecte ale costurilor de producție sunt reprezentate da către produsele și serviciile prestate de către o societate comercială.
Un avantaj al matodei ABC, comparând-o cu metoda tradițională de calculație a costurilor este utilitatea acesteia în procesul decizional.Această utilitate rezultă din relevanță metodei, relevanță ce constă în repartizarea costurilor pe produse sau servicii prin intermediul activităților consumatoare de resurse.Calculația costurilor pe activități constă în: repartizarea cheltuielilor pe centre de cost(obiecte ale costului) în funcție de beneficiul adus de fiecare activitate.Altfel spus, metoda ABC este un proces bazat pe folosirea mai multor inductori de cost, în vederea determinării anticipate și a repartizării costurilor pe produse și servicii.Această metodă reprezintă un sistem contabil de culegere a datelor financiare și operaționale în funcție de natura și amploarea activităților unei firme, sistem contabil de informare și calculație a costurilor care are rolul de a identifica diversele activități pe care le desfășoară o organitație, de a grupa costurile în funcție de natura și amploarea acestor activități și de a le repartiza pe produse și servicii, ținând seama de volumul de activitate corespunzător fiecărui produs.
Potrivit unei definiții date de Leslie Chadwick,metoda ABC constă în culegerea unor date financiare și nefinanciare cu privire la activitățiile unei firme în vederea:
determinării costurilor pe articole de calculație(produse, servicii, loturi de marfă, teritorii de desfacere)
furnizării unor informații utile pentru gestionarea eficientă a costurilor prin metoda managementului pe activități
Conform lui R.S.Kaplan, metoda ABC nu este o simplă metodă de calculație a costurilor pe produse, aceasta fiind considerată mai degrabă un sistem de consum al resurselor.
Principiul fundamental al metodei ABC este următorul: produsele consumă activități și activitățile consumă resurse.Acest concept se poate prezenta în modul următor:
Costurile directe pot fi repartizate produselor sau serviciilor care le-au generat cu ușurință, însă repartizarea costurilor indirecte asupra produselor sau serviciilor care le-au generat este mai dificilă.De aceea metoda ABC se focalizează pe delimitarea și repartizarea cît mai obiectivă a acestor costuri pe departamente, procese, produse sau alte obiecte generatoare de cost.În acest sens, se urmărește identificarea diverselor activități, prin intermediul cărora se poate explica formarea costurilor și repartizarea acestora în directe sau indirecte.Se obține, în acest mod, un nivel mai detaliat de prezentare a modului în care se consumă resursele într-o societate comercială.
2.4.Etape parcurse în aplicarea metodei ABC
Gestiunea pe activități se bazează pe:
analiza activităților și proceselor ce participă la livrarea produselor către clienți;
punerea în evidență a modului de formare a costurilor;
analiza valorii adăugate produselor de către activități.
Modelul costului pe actvități este un sistem de contabilitate analitică, construit în jurul conceptului de activitate, fiind o altă formulă de construcție a unui cost complet.
Metoda ABC stabilește costul produsului pe baza activităților ce se desfășoară pentru fabricarea sa, oferind avantajul unui cost mai real, pe baza căruia se pot lua decizii strategice.
Etapele calculatiei costurilor in metoda ABC sunt:
identificarea activităților și a costurilor aferente;
stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate;
constituirea centrelor de regrupare;
calculul costului de productie, produselor, lucrărilor, serviciilor;
calculul costului complet.
Etapa 1. Identificarea activităților și a costurilor aferente
Activitatea reprezinta un eveniment sau tranzacție purtătoare de costuri și care se comportă ca un factor tipic în formarea costurilor dintr-o întreprindere.
Activitatea mai poate fi definită ca o misiune specifică sau un ansamblu de sarcini de aceeași natură efectuate pentru a aduce un plus de valoare la fabricarea produsului.
Exemple de activitati:
întreținere echipamente;
comenzi de cumpărare;
controlul calității;
transport;
recepția materialelor;
inventarierea.
Numarul de activități dintr-o întreprindere depinde de complexitatea operațiilor. Cu cât operațiile sunt mai complexe cu atât crește numărul de activități purtătoare de costuri.
Cea mai mare precizie a calculației se presupune a fi realizată prin stabilirea a patru niveluri generale de activități, aceste niveluri fiind la randul lor divizate în centre de cheltuieli specifice.
Activități la nivel de unitate care sunt realizate de fiecare data cand o unitate este produsa. Sunt acelea care apar ca un rezultat al volumului total de productie care trece printr-o intreprindere.
Activități la nivel de lot care sunt realizate de fiecare dată cand un lot de bunuri sunt produse sau manevrate. Includ sarcini precum plasarea comenzilor de achizitie, echipamente, transportul la clienti si receptiile pentru materiale. Costurile generate de activitatile la nivel de lot precum achizitionarea sunt in functie de numarul de comenzi inaintate si in functie de marimea acestor comenzi.
Activități la nivel de produs care sunt cerute de realizarea fiecărui tip diferit de produs. Aceste activități sunt realizate pentru a susține producția fiecarui tip diferit de produs, prin urmare, activitatile la nivel de produs vor fi legate doar de anumite produse și nu de altele.
Activități la nivel de întreprindere care doar se refera la procesul general de fabricație al unei întreprinderi. Costurile la nivel de întreprindere se referă la conducerea întreprinderii, asigurări, taxe de proprietate și facilitate pentru angajați.
Identificarea tuturor activităților înterprinse în societatea comercială reprezintă primul pas în procesul de alocare a costurilor pe obiectul de calculație.Este deosebit de important ca să se realizeze o delimitare foarte clară a activităților componente ale procesului de producție și comercializare.Activitatea se definește ca fiind totalitatea sarcinilor elementare și omogene ce caracterizează procesul de realizare a lanțului de valoare.Activitatea reprezintă deci locul de cheltuieli sau de consum de resurse.
Metoda ABC presupune colectarea tuturor cheltuielilor de producție și calcularea lor în raport de locurile de cheltuieli special constituite ca unități de calculație.Constituirea locurilor de cheltuieli se face fie prin reunirea mai multor locuri de muncă după anumite criterii, fie ca urmare a existenței unor cheltuieli care nu se pot identifica pe nici unul din locurile de cheltuieli, acestea fiind cheltuieli comune mai multor locuri de cheltuieli.Rezultă deci, că eficiența metodei ABC depinde de organizarea corespunzătoare a locurilor respective de cheltuieli.Un mare rol în organizarea locurilor de cheltuieli îl are specificul activității întreprinderii, adică obiectul, particularitățile tehnologiei producției și structura organizatorică și funcțională.Însă nu toate cheltuielile se identifică exact pe fiecare element al structurii organizatorice și funcționale ale întreprinderii.Pe de altă parte, urmărirea lor pe fiecare din elementele respective până la nivelul locurilor de producție ar mări foarte mult volumul muncii de calculație.De aceea, pentru localizarea consumurilor ocazionate de procesul de fabricație, se unesc mai multe locuri de producție într-un singur loc de cheltuieli(spre exemplu la nivelul grupelor de mașini, instalații, linii tehnologice, ateliere).Astfel, locul de cheltuieli nu trebuie să se confunde cu locul de producție deși între ele există o mare legătură.
Din punct de vedere al particularităților tehnologiei producției, locurile de cheltuieli se pot adânci foarte mult, putând merge până la nivelul unui grup de mașini sau al unei mașini de mare capacitate.Se poate identifica astfel, cheltuielile de producție pe fiecare mașină în parte, fie să se rămână la nivelul liniilor automate de fabricație, a instalațiilor în care se desfășoară o fază de fabricație.Rezultă că locul de cheltuieli poate fi reprezentat de un loc de producție dar poate avea in anumite cazuri o sferă mult mai largă decât acesta.
Din punct de vedere al legăturii cu structura tehnologică a întreprinderii, locurile de cheltuieli se pot grupa în două mari categorii:
locuri de cheltuieli care au o legătură directă cu aceasta numite și locuri reale sau operaționale
locuri de cheltuieli care nu au o legătură directă cu structura tehnologică a producției, activitatea desfășurată în cadrul lor are drept scop organizarea, administrarea și conducerea producției ce se obține în locurile reale.Acestea poartă denumirea de locuri funcționale de cheltuieli.
Locurile reale de cheltuieli se caracterizează prin accea că activitatea desfășurată în cadrul lor se poate măsura cantitativ iar cheltuielile ocazionate de activitatea respectivă se pot identifica pe produsul sau serviciul rezultat.Spre deosebire de acestea, locurile funcționale de cheltuieli se caracterizează prin aceea că activitatea desfășurată în cadrul lor nu se poate măsura întotdeauna cantitativ, ci mai mult se apreciază din punct de vedere calitativ, iar cheltuielile ocazionate de activitatea în cauză, care privește mai multe locuri reale de cheltuieli și fată de care sunt indirecte, sunt totuși directe față de locurile funcționale.Rezultă că locurile funcționale vor reflecta acele cheltuieli care nu se pot repartiza după nici un criteriu la locurile reale,dar care se cuprind totuși în costul producției. Individualizarea cheltuielilor de produție pe locurile de cheltuieli care le-au ocazionat face să se schimbe caracterul lor din cheltuieli indirecte, comune întregii secții, de exemplu, în cheltuieli directe ale locurilor respective.La sectorizarea unei întreprinderi pe locuri de cheltuieli terbuie să se țină seama și de posibilitatea stabilirii responsabilităților pentru cheltuiellile efectuate în cadrul fiecărui loc în parte de posibilitaea cunoașterii oamenilor care răspund de întreaga activitate a locului respectiv.
Astfel, aplicarea metodei de calculație pe locuri de cheltuieli implică, pe de-o parte necesitatea sporirii rolului și capacității informașionale a calculației costurilor în conducerea eficientă a întreprinderii, iar pe de altă parte promovarea pe scară largă a principiului responsabilității în autogestiunea economico-financiară care se poate extinde până la nivelul locurilor de cheltuieli constituite.În asemenea condiții ale extinderiiautogestiunii economico-financiare, locurile de chetuieli capătă o importanță deosebită.Ele trebuie să fie privite ca cea mai importantă bază pentru planificarea și decontarea cheltuielilor întreprinderii.Aceasta deoarece identificarea și înregistrarea primară a cheltuielilor se fac pe locurile de cheltuieli ca diviziune organizatorică a planificării, urmăririi și calculării cheltuielilor de producție unde se realizează ce mai bună și mai strânsă legătură cu oamenii ca responsabili de efectuarea consumurilor respective.
Planificarea, urmărirea și calcularea cheltuielilor de producție pe locuri de cheltuieli ca centre de responsabililtatea unde iau naștere cheltuielile care trebuie comensurate cu veniturile locurilor repective, cerință de bază a autogestiunii economico-financiare, este cu atât mai necesară cu cât crește gradul de mecanizare a proceselor de producție care presupune întărirea spiritului de organizare.
De asemenea, la sectorizarea unei întreprinderi pe locuri de cheltuieli trebuie avut în vedere și posibilitatea repartizării cheltuielilor de pe locuri de produse, în scopul calculării costului unitar al fiecărui produs.Prin urmare, la organizarea locurilor de cheltuieli, trebuie să se aibă în vedere și posibilitatea transformării calculației pe locuri într-o calculație pe produs, prin repartizarea cheltuielilor pe produse.Necesitățile de justă repartizare a cheltuielilor asupra produselor impun să se înfiinșeze atâtea locuri de cheltuieli, câte stadii are procesul de fabricație sau câte secții,ateliere, grupe de mașini cu caracteristici asemănătoare.Locurile de cheltuieli, fiind o urmare a organizării tehnice a producției, este necesar ca atunci când se procedează la organizarea tehnică a fazelor de fabricație să se tină seama și de necesitățile calculării costurilor,în sensul că fiecărui stadiu de producție să-i corespundă locul lui de cheltuieli.Atunci când se procedează la secționarea unei întreprinderi din punct de vedere administrativ și la stabilirea locurilor de cheltuieli, trebuie să se țină seama și de scopul sau obiectivele calculației costurilor.
La organizarea calculației pe locuri de cheltuieli trebuie să se țină cont de reflectarea și urmărirea cheltuielilor de producție la sursa de formare a lor, adică la locul unde ele iau naștere.Pentru a se realiza acest lucru însă întreprinderea trebuie divizată în diferite unități calculatorii cunoscute și sub denumirea de locuri de cheltuieli.De aceea, locul de cheltuieli trebuie privit atât sub aspectul tehnicii impuse de colectarea cheltuielilor de producție pe locurile de cheltuieli care le-au ocazionat și al repartizării pe purtătorii de cheltuieli, cât și sub aspectul funcțional al creșterii responsabilității conducătorilor locurilor respective.
Legat de constituirea locurilor de cheltuieli este și aspectul stabilirii numărului optim al acestora în cadrul unei întreprinderi.Calcularea cu exactitate a costului producției, întărirea răspunderii și sporirea eficienței conducerii, impune existența unui număr cât mai mare de locuri de cheltuieli.Mărirea numărului locurilor de cheltuieli sporește volumul de informații care ajung la conducere, permițându-i acesteia să exercite un control mai eficient asupra activității desfășurate în locurile respective.În acelaș timp, volumul mare de informații mărește chetuielile implicate în prelucrarea lor, iar în anumite cazuri provoacă întârzieri în luarea deciziilor și astfel deciziile devin inoportune și inoperante.Nici reducerea accentuată a numărului locurilor de cheltuieli nu se justifică întocmai deoarece se reduce volumul informațiilor și deși chetuielile de prelucrare scad, lipsa unui volum adecvat de informații poate ingreuna luarea unor decizii oportune, deși crește opertivitatea lor.O astfel de situație ar aduce efecte negative pentru activitatea economică, mult mai mari decât economiile rezultate din prelucrarea unui volum mic de informații.De aceea se impune optimizarea numărului locurilor de cheltuieli astfel încât volumul de informații care se obține de la aceasta să fie strict necesar.Din cele prezentate rezultă că delimitarea locurilor de cheltuieli este o problemă de importanță fundamentală în aplicarea metodei de calculație în cauză.
Etapa 2. Stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate
Inductorii de cost denumiti și “stimulatori de costuri” reprezintă mărimile de referință pentru repartizarea costurilor indirecte. Inductorii de cost reprezintă cauza variației consumurilor de resurse și servește ca instrument de masură a volumului prestațiilor furnizate.
Inductorii de cost trebuie sa îndeplineasca următoarele condiții:
să fie ușor de identificat și utilizat;
să fie cauza variației consumurilor de resurse;
să nu influenteze comportamentul personalului;
să fie ușor accesibili.
Inductorii de cost pot fi grupati în:
a) inductori tradiționali
ore manoperă;
ore functionare utilaj;
cost materii prime consumate;
număr de produse.
b) inductori noi:
număr comenzi de materiale;
număr planuri elaborate;
număr controale;
număr comenzi de fabricație;
număr puncte de sudură etc.
Prin intermediul metodei ABC se determină cât mai mulți inductori de cost a căror arie de cuprindere a costuirlor să fie cât mai restrânsă.În acest mod, un inductor de costuri este împărțit în mai mulți inductori de costuri care să corespundă unei singure activități.Se obțin astfel inductori de costuri omogeni, spre deosebire de inductorul de costuri neomogen din care aceștia au fost obținuți.De asemenea, pentru costul fiecărei activități, va rezulta o relație de tip cauză-efect al acestui cost cu baza de repartizare a activității respective.
O particularitate a metodei ABC constă în identificarea anumitor costuri care sunt considerate indirecte dar care pot fi reclasificate, după analiză atentă, în costuri directe. Metoda ABC realizează aceasta prin divizarea și subdivizarea inductorilor de cost existenți.Spre exemplu, într-o întreprindere de producție de piese elctronice, se realizează cheltuiala cu salariile pentru activitatea de curătenie și întreținere a întreprinderii.Dacă se repartizează această cheltuială direct asupra deșeurilor și rebuturilor rezultate din activitatea de producție, costul care era inițial o cheltuială de administrație devine un cost direct.Se obține astfel o acuratețe mai ridicată a modului de repartizare a costurilor indirecte, repartizare ce se poate efectuează relativ ușor.
Pe locurile reale de cheltuieli se colectează toate cheltuielile directe ale secțiilor principale de fabricație, adică acelea care se idntifică pe ele.În această modalitate de organizare a calculației cheltuielile cu întreținerea și funcționarea utilajelor, întrucât sunt ocazionate de asigurarea funcționării normale a instalațiilor, se identifică pe acestea și ca atare devin cheltuieli directe față de locurile reale.În ceea ca privește cheltuielile indirecte față de locurile reale constituite în cadrul secțiilor principale de fabricație care nu se pot identifica pe instalație, întrucât privesc secția în ansamblu fiind ocazionate de procesul de organizare, conducere și administrare a producției și a secției și care sunt formate din cheltuielile generale ale secției, pentru înregistrarea lor se constituie câte un loc funcțional de cheltuieli la nivelul fiecărei secții.Sectorizarea activității auxiliare și anexe pe locuri reale de cheltuieli se face în principiu pe sectoarele de activitate de la care rezultă o lucrare sau un serviciu ce se poate determina cantitativ cu exactitate.Locurile funcționale de cheltuieli se constituie câte unul pentru fiecare secție, iar în cazul secțiilor cu producție variată, care aplică metoda de evidență și calculație a costurilor pe comenzi, se mai constituie un loc și la nivelul atelierului.Deci, la activitățile auxiliare cu producție omogenă, pentru fiecare instalație sau atelier din care rezultă un anumit fel de producție se constituie câte un loc real de cheltuieli pe care se individualizează cheltuielile directe față de locul respectiv, iar pentru reflectarea cheltuielilor indirecte față de locurile de cheltuieli reale, se constituie câte un loc funcțional de cheltuieli la nivelul întregii secții.
În cazul sectorului administrativ și de conducere al întreprinderii este indicat să se constituie un singur loc funcțional de cheltuieli pe care să se înregistreze toate cheltuielile acestui sector.La fel se pocedează și în cazul sectorului de desfacere.
Etapa 3. Construirea centrelor de regrupare
În întreprinderile moderne, descentralizarea se realizează prin segmentarea organizației într-un număr de arii distincte de responsabilitate, denumite centre de responsabilitate. Multe organizații sunt divizate în unități mai mici, cu caracter operațional, fiecăreia din aceste subunități fiindu-i repartizate responsabilități specifice, astfel încât obiectivele firmei să se realizeze în condiții de eficiență. Aceste subunități pot fi divizii, filiale, unități de afaceri sau compartimente și reprezintă, în cadrul unei organizații moderne, centrele de responsabilitate (le sunt desemnate obiective pentru a căror realizare sunt făcute responsabile).
Centrul de responsabilitate reprezintă o subdiviziune a unei firme în care un manager individual păstreaza autoritatea delegată și este responsabil pentru rezultatele obținute de subdiviziunea respectivă.Astfel de centre pot fi o întreagă companie, o divizie, un compartiment, olinie tehnologică sau o formație de lucru.Centrele de responsabilitate permit comensurarea succesului sau insuccesului activității managerilor, din punct de vedere al obiectivelor stabilite, prin faptul că sunt urmărite/raportate numai performanțele asupra cărora managerii respectivi exercită o influență directă, exclusivă, în virtutea autorității și responsabilității care le-au fost atribuite.
Limitele până la care se poate delega autoritatea, ca și delimitarea centrelor de responsabilitate depind de cultura organizațională,de filosofia de management adoptată și mediul general de afaceri.
O întreprindere se poate divide în centre de responsabilitate în funcție de unul din următoarele criterii:
– zona geografică: țară, provincie,oraș;
– criterii organizatorice sau funcționale: compartimente de producție,marketing etc.;
– linia de produse: bomboane, ciocolată etc.;
– clienți: grup de clienți direcți, de angrosiști.
În cea ce privește criteriul organizatoric,datorită interdependenței domeniilor funcționale, apar, în acest caz, conflicte inevitabile între managerii diferitelor funcțiuni. De aceea, ori de câte ori este posibil, este indicat ca managerii să fie făcuți responsabili numai pentru costurile și/sau veniturile realizate din activitățile pe care ei le controlează în mod direct. Managementul de la nivelul superior al intreprinderii poate să realizeze o mai bună evaluare a performanțelor managerilor de la nivelurile ierarhice inferioare dacă interdependențele sunt limitate, iar conflictele dintre aceștia sunt eliminate prin acordarea de responsabilități depline asupra activităților generatoare de cost, profit sau investiții.
Aceasta ar permite utilizarea principiilor managementului prin excepții în monitorizarea activităților aproape autonome ale managerilor.
Organizarea întreprinderii pe centre de responsabilitate presupune implementarea sistemului managementului prin excepții și cel al contabilității responsabilității. De remarcat este abordarea diferită a problematicii centrelor de responsabilitate în literatura de specialitate. În vreme ce în literatura de specialitate franceză, raportarea performanței centrelor de responsabilitate este privită ca o funcție a contabilității de gestiune, în care conturile întreprinderii se află în legătură directă cu cele din contabilitatea de raportare financiară, realizându-se practic o detaliere a acestora din urmă, în literatura anglosaxonă raportarea performanțelor se face într-un mod diferit. Astfel, s-a creat o ramură aparte a contabilității, denumită“Contabilitatea responsabilității” (Responsibility Accounting), care se ocupă cu modul de alcătuire și generare a rapoartelor de performanță a centrelor de res-
ponsabilitate, fiind specializată în culegerea, prelucrarea și raportarea tuturor informațiilor care concură la stabilirea performanței fiecărui centru de responsabilitate.
Contabilitatea responsabilității a fost creată cu scopul de a facilita controlul managerial, evidențiind totodată contribuția la performanțele obținute de către fiecare manager/angajat în mod individual și pleacă de la premisa că sistemul financiar-contabil din cadrul unei întreprinderi ar trebui să asigure informații asupra activităților controlate direct de către un anumit manager, excluzând costurile și veniturile aflate sub controlul altui manager din cadrul aceleiași organizații.
Toate activitatile pentru care s-au identificat aceiasi inductori de cost se regrupează într-un centru de regrupare. In acest fel se usureaza calculul costului renuntand la un tratament individual al fiecarei activități. În acest moment se poate calcula costul unitar al inductorului cunoscând:
costul centrului de regrupare format din totalul costului activităților componente;
volumul total al inductorului.
Cost unitar inductor = Cost centru de regrupare/Volum total inductori
Alături de avantajele ce decurg din descentralizare, pe care sistemul centrelor de cost le preia într-o formă direct proporțională cu gradul de adâncire a descentralizării pentru care se optează, considerăm că aplicarea sistemului centrelor de cost prezintă efecte pozitive specifice:
– reducerea sau eliminarea costurilor “ascunse”, ce nu pot fi evidențiate în diverse documente;
– transformarea contabilității într-un instrument de gestiune eficient;
– cunoașterea în timp util a performanțelor financiare ale întreprinderii ca întreg și aferente fiecărei arii de responsabilitate delimitate în cadrul întreprinderii;
– facilitarea adoptării de decizii corective în cazul identificării de abateri de la buget;
– încurajarea managerilor să acționeze în interesul organizației ca întreg, prin măsurarea performanțelor lor în conformitate cu bugetul previzionat.
Etapa 4. Calculul costului complet.
În această etapă se calculează costul de producție al diverselor componente ale produselor. Costul de producție va cuprinde cheltuielile directe și o doză din cheltuielile centrelor de regrupare (indirecte).
În general costul de producție se calculează pe trei componente:
1) cost funcție de volum de producție care se referă la consumul de materii prime, manopera directă, ore funcționare utilaje;
2) cost lot cauzat de organizarea producției care se referă la cost comenzi de fabricație, cost control calitate etc.;
3) cost piesă sau subansamble datorat existenței ca atare și care se refera la dosarul tehnic, proiectare, reproiectare, stocare de informatii etc.
Aceasta etapă reunește elementele:
costul pieselor și subansamblelor;
costul altor materii prime;
manopera directă;
costul funcționării utilajelor
costul activităților consummate de produsele fabricate.
Costul activității consumate se determină dupa relația:
Cost activitate = Cost unitar inductor x Volum inductori utilizați
consumată la fabricarea unui produs
Acesta etapa presupune suplimentarea costului de producție cu o parte din costul de administrație și desfacere, parte stabilită prin intermediul inductorilor de cost specifici acestor activități.
Posibilitățile oferite de metoda ABC și care nu se regăsesc la metodele tradiționale ar fi:
identificarea celor mai profitabili clienți, produse, canale de distribuție;
determinarea “contribuabililor reali” la performanețele financiare;
previzionarea corecta a costurilor și resurselor legate de volumul producției și structura organizațională;
identificarea cauzelor performanțelor slabe;
urmărirea activităților și proceselor.
Prin metoda ABC întreprinderile îsi pot îmbunatăți eficiența și reduce costurile făra să sacrifice valoarea pentru clienți.
Efectele calculației costurilor de proces
In principal, caculatia costurilor de proces poate determina trei efecte care sunt considerate avantaj informaționale strategice.
Efectul de alocare
În cadrul calculațiilor costurilor de proces, costurile indirecte comune se repartizează pe produse în raport cu apelarea resurselor întreprinderii.
Costurile comune de desfacere nu sunt determinate de costurile de producție ale produsului ci, de exemplu, de activitatea de publicitate și promovare, deci de procese care sunt ocazionate în legătură cu acestea. Efectul de alocare consta în diferența dintre costurile comune indirecte, repartizate conform tradiționalei calculații prin suplimentare, si cele repartizate conform ocazionării prin intermediul cotelor de costuri de proces.
Efectul de complexitate
Efectul de complexitate exprimă în mod deosebit faptul ca atât complexitatea, cât și bogația de variante sunt factori determinanti și centrali ai costurilor comune indirecte. În cadrul produselor formate într-un număr mai mare de componente, este nevoie de mai multe activități care ocazioneaza costuri comune indirecte. Aceste produse vor fi incarcate i cazul calculatiei prin suplimentare insa aceasta poate duce la decizii gresite in politica de marketing si de preturi.
Efectul de degresiune
Calculația prin suplimentare, în conformitate cu repartizarea proporționala a costurilor comune, decontează cote constante de costuri comune pe unitatea de produse. Costurile de proces pe unitatea de produse se diminuează însă odată cu creșterea cantității lor. De exemplu costurile comune de distribuție se nasc independent de cantitatile comandate.
Capitolul 3. Implementarea metodei ABC la societatea comerciala Nabis Prod S.R.L.
3.1. Sistemul actual de conducere al contabilitatii la societatea comerciala Nabis Prod
Contabilitatea la societatea Nabis Prod S.R.L. este organizată în baza Legii contabilității nr.82/1991, republicată și armonizată cu Directiva a-IV-a a Comunității Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate. Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională, iar în cazul operațiunilor efectuate în valută se ține atât în monedă natională cât și în valută. Situațiile financiare ale societății sunt întocmite în limba română și în moneda națională. Societatea Nabis Prod SRL dispune de un compartiment financiar contabil, serviciile de contabilitate fiindu-i prestate de către un contabil, verificate de către directorul economic.Administratorul societății are sarcina de a verifica, aproba și semna situațiile financiare.În cazul în care cifra de afaceri depașește suma de 50000euro, situatiile financiare ale societății Nabis Prod S.R.L. vor fi aprobate și semnate de către un expert contabil.
Documentele contabile care justifică activitatea societății Nabis Prod SRL sunt:
Raportul de producție, întocmit de către șefa de schimb
Registrul de casă întocmit zilnic de către contabil
Note de recepție la facturile de achiziții de materiale
Facturi vânzări materiale
Borderou de achiziții întocmit doar pentru grâul cumpărat de la populație
Bon de pe cuptor
Aviz de însoțire a mărfii
Note contabile
Balanța de verificare, balanțe analitice de verificare pentru materii prime și pentru producție
Cartea Mare
Registru jurnal întocmit zilnic de către contabil
Bilanțul întocmit anual de către contabilul societății
Lunar se întocmește balanța de verificare alături de alte declarații, cum sunt:
Declarația privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat, care se depune lunar la Administrațiile financiare pâna în data de 25 a fiecărei luni, dată pâna la care trebuie achitate obligațiile salariale lunare
Decont de taxă pe valoarea adăugată care se întocmește lunar
Declarația privind stabilirea comisionului lunar care se depune la Inspectoratul Teritorial de Muncă
Declarația inițială pentru evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către Bugetul Asigurărilor Sociale de stat
Declarație privind obligațiile de plată către Bugetul Fondului Național Unic al asigurărilor de sănătate pentru concedii și indemnizații
Declarație privind obligațiile de plată de sănătate de 6% și 6,5%
Declarația privind evidența nominală a asigurațiilor și a obligațiilor de plată la Bugetul Asigurărilor pentru Șomaj de 2% și 1% cu un fond de 0,25% pentru garantare
În cadrul societății comerciale Nabis Prod S.R.L nu se organizează și nu se conduce contabilitatea de gestiune, contabilitate esențiala în vederea repartizării relevante și exacte a cheltuielilor pe purtătorii de cost corespunzători.În cadrul societății, prețul de cost al produselor a fost calculat prin intermediul unei calculații tradiționale la scurtă perioadă după înființarea societății comerciale Nabis Prod S.R.L. de către personalul însărcinat cu conducerea contabilității din perioada respectivă.Acest preț de cost a fost în permanență reactualizat în funcție de fluctuațiile prețurilor aferente materiilor prime, cât și în funcție de prețul de piață al produselor de panificație și patiserie practicat de către concurenți.În acest scop, implementarea unei metodologii de calculație a costurilor este imperativă, beneficiul principal ce rezultă în urma implementării acestei metodologii constând în alocarea specifică a costurilor pe purtătorii de cost corespunzători.Se pune astfel în legătură costul cu sursa care l-a generat prin gruparea adecvată a cheltuielilor și se obtine, în acest mod, o cunoaștere a factorilor interni.Acești factori interni sunt factorii reali care determină anumite fluctuații asupra prețului de producție.În cazul actual al societății Nabis Prod S.R.L., prețul de producție este modificat de factori externi(creșterea prețurilor materiilor prime ca urmare a politicii adoptate de furnizori, creșterea prețurilor la produse similare impuse de concurență,etc), factori ce modifică în mod nefondat prețul de producție al produselor de panificație și patiserie.Dacă s-ar recurge la implementarea metodei ABC, atunci conducerea societății ar fi în cunoștiință de cauză asupra factorilor reali care produc sau impun modificări ale prețurilor și ar știi în ce direcție trebuie acționat pentru reducerea sau anularea acestor fluctuații.Metoda ABC are avantajul că odată identificate locurile de cheltuieli din interiorul societății, cheltuielile sunt asociate acestor locuri de cheltuieli, obținându-se o repartizare obiectivă a acestora și o imagine clară a componentelor costurilor.Metoda este deosebit de utilă managementului care va putea să ia deciziile necesare îmbunătațirii sistemului de gestiune al întregii societăți.
Având în vedere activitățile desfășurate la societatea Nabis Prod S.R.L., se identifică două sectoare de activitate de importanță semnificativă:
Sectorul productiv, care reprezintă sectorul principal al societății comerciale și care cuprinde activitatea productivă și regia generală
Sectorul auxiliar, reprezentat de activitatea de la moara ce aparține societății Nabis Prod și care prestează servicii societății
Un prim pas în demersul organizării contabilității de gestiune îl constituie analizarea cheltuielilor realizate în cadrul societății.În acest scop se întocmește tabelul de conversie al cheltuielilor, acestea separându-se în două categorii:cheltuieli încorporabile în costuri(cheltuieli aferente direct procesului de producție) și cheltuieli neîncorporabile în costuri(cheltuielile aferente indirect procesului de producție).Prin intermediul acestui tabel se rearanjează cheltuielile în funcție de destinația acestora, pentru a se putea stabili, în final, modul în care fiecare cheltuială ar trebui sau nu să influențeze prețul produsului final.Astfel, delimitarea esențială pe care o evidențiază tabelul constă în încadrarea fiecărei cheltuieli în una din cele două mari categorii de cheltuieli ale contabilitatii de gestiune: cheltuiala încorporabilă sau neîncorporabilă în costurile de producție.
3.2. Corelarea cheltuielor înregistrate cu activitățile generatoare
Un prim pas în demersul organizării contabilității de gestiune îl constituie analizarea cheltuielilor realizate în cadrul societății.În acest scop cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiară se separă în două categorii:cheltuieli încorporabile în costuri și cheltuieli neîncorporabile în costuri.
În categoria cheltuielilor neîncorporabile în costuri se includ:
cheltuieli cu amenzi, penalități in valoare de 1295,55 lei
cheltuieli cu donații și subvenții acordate în valoare de 76,3 lei
cheltuieli cu diferențe de curs în valoare de -57,01 lei
cheltuieli cu dobânzi în valoare de 4842,69 lei
cheltuiala cu impozitul pe profit în valoare de 0,32 lei
Totalul acestor cheltuieli care nu se includ în costul produsului sunt in valoare de 6157,84 lei. Pentru a se evidenția valoarea cheltuielilor încorporabile în costuri, din totalul cheltuielilor înregistrate în contabilitatea financiară vor fi excluse cheltuielile neîncorporabile.
Cheltuielile contabilitații financiare: 178162,5lei
– Cheltuieli neîncorporabile: 6157,84lei
+Cheltuieli supletive: 0lei
= Cheltuielile contabilității de gestiune 172004,66 lei
Volumul acestor cheltuieli sunt considerate de către contabilitatea de gestiune cheltuieli încorporabile în calculul costurilor produselor fabricate.
Tabelul de conversie al cheltuieilor
Preluare cheltuieli pe destinații:
% = 901 172004,66 RON
921/01 41717,6 RON
923 SP 27108,95 RON
922SM 26865 RON
922SR 2392,802 RON
921/02 41366,6 RON
925AD 7428,49 RON
924RG 25124,87 RON
Situația de repartizare a cheltuielilor înregistrate în sectorul auxiliar
Decontarea cheltuielilor sectoarelor auxiliare sectorului de bază.
921/01 = 922SM 6249,67 RON
923SP = 922SR 914,39 RON
921/02 = 922SM 552,2 RON
Decontarea cheltuielilor sectorului auxiliar reparații
SR efectuează în luna februarie un total de 16 ore prestații pentru celelalte sectoare ale întreprinderii astfel:
SR — SM: 7 ore
SR — SP: 4 ore
SR — AC : 5 ore
Pentru a se repartiza costurile indirecte antrenate de SR, se va calcula costul unitar pentru ora de prestații servicii pentru celelalte sectoare.
Costul unitar=
Costul unitar=
Tabel privind decontarea cheltuielilor sector auxiliar reparații
Decontarea cheltuielilor aferente sectorului Reparații.
% = 922SR 1478,41 RON
922SM 648,8 RON
923SP 369,6 RON
921/02 462 RON
Decontarea cheltuielilor sector auxiliar moară
SM efectuează în luna februarie un total de 16 ore prestații pentru celelalte sectoare ale întreprinderii astfel:
SM — SP : 152h
SM — AC : 11h
Pentru a se repartiza costurile indirecte antrenate de SM, se va calcula costul unitar pentru ora de prestații servicii pentru celelalte sectoare.
Costul unitar=
Costul unitar= lei/h
Decontarea cheltuielilor indirecte ale sectorului Moară.
% = 922SM 20711,9 RON
923SP 19134,6 RON
1397,77 RON
Decontarea cheltuielilor indirecte ale sectorului productiv se efectuaeză prin atașarea acestora producției de bază, activitatea care a antrenat apariția acestor cheltuieli.
921/01=923SP 47527,5 RON
Repartizarea cheltuielilor indirecte aferente activității de distribuție
Pentru repartizarea cheltuielilor indirecte aferente activității de distribuție se utilizează procedeul suplimentării în varianta coeficientului unic.Acest coeficient de repartizare se calculează după formula:
Kr = =
% = 925AD 7428,49 RON
921/01 5156,72 RON
921/02 2271,77 RON
Repartizarea cheltuielilor aferente regiei generale
Pentru repartizarea cheltuielilor indirecte aferente regiei generale se utilizează procedeul suplimentării în varianta coeficientului unic.Acest coeficient de repartizare se calculează după formula:
Kr = =
% = 924RG 25124,87 RON
921/01 17231,53 RON
921/02 7893,34 RON
Situația de repartizare a cheltuielilor înregistrate în activitățile de distribuție și regie generală
Obținerea producției din secțiile de bază
Obținerea producției la cost planificat
931/01 = 902/01 118691,39 RON
931/02 = 902/02 56467,31 RON
Înregistrarea producției la cost efectiv
902/01 = 921/01 117882,95 RON
902/02 = 921/02 53943,61 RON
Înregistrarea diferențelor de preț aferente producției
903/01 = 902/01
903/02 = 902/02
Justificarea cheltuielilor incluse în costul producției obținute
901 = % 172004,66 RON
93101 118691,39 RON
93102 56467,31 RON
90301 808,44 RON
90302 2523,7 RON
3.3.Calculatia costurilor in cadrul societatii Nabis Prod S.R.L.
3.3.1. Calculatia costurilor prin intermediul metodei tradiționale
Pentru a se putea implementa o calculatie traditionala a costurilor complete aferente fiecarui tip de produs, la societatea Nabis Prod S.R.L., se analizeaza fiecare faza a procesului productiv desfasurat.
În faza de aprovizionare, în cadrul societății, cheltuielile au ca obiect de raportare volumul materiilor prime și materialelor achiziționate.La societatea Nabis, costul produsului aferent fazei de aprovizionare este alcătuit din costurile directe legate de achiziția materiilor prime.La aceasta fază nu se înregistreaza alte tipuri cheltuieli, având în vedere că materiile prime achiziționate sunt stocate pe o perioadă cât mai scurtă de timp.Politica societății este de a achiziționa materiile prime în cantitățile necesare desfășurării procesului productiv pe perioade scurte de timp pentru a se asigura folosirea de materii prime proaspete în vederea obținerii de produse finite cât mai proaspete.Astfel, nu se înregistreaza cheltuieli de stocare a materiilor prime.În luna februarie nu sunt înregistrate nici pierderi de materii prime peste limitele normale admise.De aceea, se considera inexistent costul perioadei aferent fazei de aprovizionare.
În faza de producție, activitățile desfășurate sunt mai complexe comparativ cu cele din faza de aprovizionare.Astfel se pot pune în evidență două categorii de costuri care înglobează în componența lor cheltuielile aferente acestei faze:
costului produsului: constituit din costul de producție aferent fiecărui tip de produs realizat în cadrul activității de producție, cost ce se compune din:
costul de achiziție aferent materiilor prime direct consumate în procesul de producție, luând în considerare că nu exista produse care rămân pe stoc în cantități semnificative; produsele care rămân pe stoc sunt în cantități extrem de mici, din acest motiv nefiind luate în calcul ca producție stocată
costul de prelucrare al produselor de panificație și patiserie care cuprind cheltuielile cu personalul direct productiv, care este un cost direct cu manopera,
cheltuielile cu întreținerea și funcționarea echipamentelor productive care corespunde costului regiei tehnologice și costul regiei generale a sectorului productiv care încorporează cheltuielile de administrare și conducere a sectorului productiv
costul perioadei care cuprinde pierderile din prelucrare, pierderi care sunt în cantități relativ mici
În faza de desfacere, la costul produsului calculat în cele două faze precedente se va încorpora o cota parte din costurile indirecte rezultate în această faza în urma deplasărilor realizate. Aceste cheltuieli ale fazei de desfacere sunt cheltuieli care privesc execuția comenzilor de vânzare ce au fost primite în ziua precedentă de la clienții societății Nabis Prod S.R.L.
Pentru a se pune în evidență utilitatea calculatiei costurilor prin intermediul metodei ABC- activity based costing, este necesar a se implementa o calculație tradițională a costurilor produselor fabricate în cadrul societății, calculație care va fi pusă în comparație cu calculația costurilor realizată prin metoda ABC.
Calculația tradiționala a costurilor presupune alegerea unei baze de repartizare a costurilor indirecte realizate în cadrul societății.Cea mai relevantă bază de repartizare a costurilor indirecte înregistrate, este baza de repartizare ore manoperă directă pentru fiecare produs în parte.Având în vedere desfășurarea procesului de producție care, în cazul societății Nabis Prod, nu este un proces de producție deosebit de complex, alegerea acestei baze de repartizare reprezintă (în comparație cu alte baze de repartizare ce pot fi: ore funcționare utilaje, număr de produse realizate,etc) modalitatea cea mai obiectivă de repartizare a costurilor indirecte.
Pentru a se calcula tariful salarial orar cu care este remunerat un muncitor, se iau în considerare următoarele cheltuieli:
cheltuiala cu salariile personalului productiv: 11572,5lei
cheltuiala tichete de masă a personalului productiv: 2223 lei
cheltuiala cu asigurările sociale: 2232,5 lei
cheltuiala pentru fondul de somaj: 260,5 lei
cheltuiala pentru asigurările de sănătate: 793 lei
Totalul cheltuielilor cu manopera directă este în valoare de 17081,5 lei.Acest total valoric se raportează la numărul total de ore lucrate într-o lună de personalul productiv.Se calculeaza acest număr total de ore ținând cont de : – numărul total al personalului productiv = 15 brutari
– numărul de zile lucratoare pe lună = 21 zile
– ore lucrate pe zi de un brutar = 8 ore
Numărul total de ore se va calcula astfel: Nh =15brutari*21zile/brutar*8ore/zi
Nh = 2520 ore
Tarif salarial =
Totalul cheltuielilor indirecte aferente sectorului productiv sunt în valoare de 47527,5 lei. Ca bază de repartizare a acestor cheltuieli se alege numărul orelor manoperă directă.
În calculația tradițională se încorporeaza în costul complet și cheltuielile indirecte aferente distribuției, fiind repartizate după aceeași bază de repartizare cu a cheltuielilor indirecte aferente regiei generale, adică în funcție de coeficientul de repartizare și costul de producție al activității de bază aferente. Valoarea acestor cheltuieli este:
cheltuieli indirecte aferente activității de distribuție: 7428,49 lei
cheltuieli indirecte aferente regiei generale: 25124,87 lei
Pentru calculul fiecarui produs de panificație se ține cont de cantitatea de materii prime care se introduc în malaxor într-o sarjă.Costurile de achiziție ale materiilor prime sunt înregistrate și prezentate în balanța de verificare analitică pe materii prime.Calculul apei consumate la fiecare sarjă se calculeaza prin regula de trei simplă, prin raportarea apei consumate la costul a 1000litri apă.Costul a 1000 litri apă este 1,9326 lei.
Producția realizată în cadrul societății este producție sorto-dimensională, produsele finite putând fi clasificate pe grupe de produse în funcție de gramajul produsului și de specialitatea acestuia. Astfel, se identifica, în cadrul celor două categorii de produse de panificație și patiserie, mai multe game de produse. Aceste game de produse sunt reprezentative pentru producția realizată ce poate varia de la o lună la alta în funcție de comenzile primite de la clienți.
Gama de produse de panificație poate fi divizată în patru game care sunt: gama pâine albă, gama pâine cereale, gama colaci și gama produse de panificație variate cu gramaj mai mic de 150gr.
Gama pâine albă cuprinde următoarele sortimente de produse fabricate: pâine albă 350gr, pâine allbă 400gr, pâine albă 600gr, pâine albă 1kg.
Calculul costului complet al unei pâini albe 350 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 300 bucăți de pâini albe a 350 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
făină: 80 kg*0,86 lei/kg = 68,8 lei
sare: 1,4kg*0,352lei/kg=0,4928lei
drojdie: 1,5 kg*2,55 lei/kg = 3,825 lei
ameliorator:0,1kg*7,1lei/kg=0,71lei
apă: lei
Costul cu manopera directă = 7.82h*6,778lei/h = 53.004 lei
Cota cheltuieli indirecte SP = lei
C prod = lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 0.582lei*0,054 = 0,032 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 0,613lei* 0,1712 = 0,105 lei
Costul complet =0,582 lei+0,032 lei+0,105 lei=0,719 lei
Calculul costului complet al unei pâini albe 400 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 264 bucăți de pâini albe a 400 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
făină: 80 kg*0,86 lei/kg = 68,8 lei
sare: 1,4kg*0,352lei/kg=0,4928lei
drojdie: 1,5 kg*2,55 lei/kg = 3,825 lei
ameliorator:0,1kg*7,1lei/kg=0,71lei
apă: lei
Costul cu manopera directă = 7.82h*6,778lei/h = 53.004 lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod =lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 0.728lei*0,054 = 0,034 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 0,767lei* 0,1712 = 0,131 lei
Costul complet =0,728 lei+0,034 lei+0,131 lei=0,893 lei
Calculul costului complet al unei pâini albe 600 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 176 bucăți de pâini albe a 600 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
făină: 80 kg*0,86 lei/kg = 68,8 lei
sare: 1,4kg*0,352lei/kg=0,4928lei
drojdie: 1,5 kg*2,55 lei/kg = 3,825 lei
ameliorator:0,1kg*7,1lei/kg=0,71lei
apă: lei
Costul cu manopera directă = 7.82h*6,778lei/h = 53.004 lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod =lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 1,09lei*0,054 = 0,058 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 1,148lei* 0,1712 = 0,196 lei
Costul complet =1,09 lei+0,058 lei+0,196 lei=1,344 lei
Calculul costului complet al unei pâini albe 1kg
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 105 bucăți de pâini albe a 1000 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
făină: 80 kg*0,86 lei/kg = 68,8 lei
sare: 1,4kg*0,352lei/kg=0,4928lei
drojdie: 1,5 kg*2,55 lei/kg = 3,825 lei
ameliorator:0,1kg*7,1lei/kg=0,71lei
apă: lei
Costul cu manopera directă = 7.82h*6,778lei/h = 53.004 lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod = lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 1,78lei*0,054 = 0,096 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 1,876lei* 0,1712 = 0,321 lei
Costul complet =1,78 lei+0,096 lei+0,321 lei=2,19 lei
Cost unitar=
Gama pâine cereale cuprinde următoarele sortimente de pâine: pâine multicereale 500gr, pâine neagră 500gr, pâine secară 500gr, pâine semi 400gr.
Calculul costului complet al unei pâini multicereale 500gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 228bucăți de pâini multicereale a 500 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
făină: 80 kg*0,73 lei/kg = 58,4 lei
sare: 1,4kg*0,352lei/kg=0,4928lei
drojdie: 1,5 kg*2,55 lei/kg = 3,825 lei
ameliorator:0,1kg*9,98lei/kg=0,998lei
apă: lei
Costul cu manopera directă = 7.82h*6,778lei/h = 53.004 lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod =lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 0,8lei*0,054 = 0,043 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 0,843lei* 0,1712 = 0,144 lei
Costul complet =0,8 lei+0,043 lei+0,144 lei=0,987 lei
Calculul costului complet al unei pâini negre 500gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 228 bucăți de pâini negre a 500 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
faină: 80 kg*0,82 lei/kg = 65,6 lei
sare: 1,4kg*0,352lei/kg=0,4928lei
drojdie: 1,5 kg*2,55 lei/kg = 3,825 lei
ameliorator:0,1kg*9,98lei/kg=0,998lei
apă: lei
Costul cu manopera directă = 7.82h*6,778lei/h = 53.004 lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod = lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 0,83lei*0,054 = 0,0448 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 0,874lei* 0,1712 = 0,149 lei
Costul complet =0,83 lei+0,0448 lei+0,149 lei=1,02 lei
Calculul costului complet al unei pâini secară 500gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 228 bucăți de pâini secară a 500 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
făină: 80 kg*0,73 lei/kg = 58,4 lei
sare: 1,4kg*0,352lei/kg=0,4928lei
drojdie: 1,5 kg*2,55 lei/kg = 3,825 lei
ameliorator:0,1kg*9,98lei/kg=0,998lei
premix: 0,2kg*8,65lei/kg=1,73lei
apă: lei
Costul cu manopera directă = 7.82h*6,778lei/h = 53.004 lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod =lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 0,8lei*0,054 = 0,043 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 0,843lei* 0,1712 = 0,144 lei
Costul complet =0,8 lei+0,043 lei+0,144 lei=0,987 lei
Calculul costului complet al unei pâini semi 400gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 286 bucăți de pâini semi a 400 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
făină: 80 kg*0,73 lei/kg = 58,4 lei
sare: 1,4kg*0,352lei/kg=0,4928lei
drojdie: 1,5 kg*2,55 lei/kg = 3,825 lei
ameliorator:0,1kg*9,98lei/kg=0,998lei
apă: lei
Costul cu manopera directă = 7.82h*6,778lei/h = 53.004 lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod =lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 0,637lei*0,054 = 0,0343 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 0,671lei* 0,1712 = 0,115 lei
Costul complet =0,637 lei+0,0343 lei+0,115 lei=0,787 lei
Cost unitar=
Gama colaci cuprinde următoarele produse de panificație: colac 500gr, liturghie 500gr, parastas 1kg, prescură 300gr, prescură 500gr.
Calculul costului complet al unui colac 500 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 211 bucăți de colaci a 500 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
făină: 80 kg*0,78 lei/kg = 62,4 lei
sare: 1,4kg*0,352lei/kg=0,4928lei
drojdie: 1,5 kg*2,55 lei/kg = 3,825lei
ameliorator:0,1kg*6,73lei/kg=0,673lei
apă: lei
Costul cu manopera directă = 3h*6,778lei/h = 20,334lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod = lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 0,632lei*0,054 = 0,034 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 0,666lei* 0,1712 = 0,114 lei
Costul complet =0,632 lei+0,034 lei+0,114 lei=0,78 lei
Calculul costului complet al unei liturghii 1kg
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 105 bucăți de liturghii a 1000 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
făină: 80 kg*0,8 lei/kg = 64 lei
sare: 1,4kg*0,352lei/kg=0,4928lei
drojdie: 1,5 kg*2,45 lei/kg = 3,675 lei
ameliorator:0,1kg*6,3lei/kg=0,63lei
apă: lei
Costul cu manopera directă = 4,4h*6,778lei/h = 29,8232 lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod = lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 1,575lei*0,054 = 0,085 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 1,66lei* 0,1712 = 0,284 lei
Costul complet =1,575 lei+0,085 lei+0,284 lei=1,944 lei
Calculul costului complet al unui parastas 1kg
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 105 bucăți de parastas a 1000 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
făină: 80 kg*0,8 lei/kg = 64 lei
sare: 1,4kg*0,352lei/kg=0,4928lei
drojdie: 1,5 kg*2,45 lei/kg = 3,675 lei
ameliorator:0,1kg*6,3lei/kg=0,63lei
apă: lei
Costul cu manopera directă = 3,8h*6,778lei/h = 25,75 lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod= lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 1,39lei*0,054 = 0,075 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 1,465lei* 0,1712 = 0,25 lei
Costul complet =1,39 lei+0,075 lei+0,25 lei=1,71 lei
Calculul costului complet al unei prescuri 300gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 352 bucăți de prescuri a 300 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
făină: 80 kg*0,78 lei/kg = 62,4 lei
sare: 1,4kg*0,352lei/kg=0,4928lei
drojdie: 1,5 kg*2,55 lei/kg = 3,825 lei
ameliorator:0,1kg*6,3lei/kg=0,63lei
amidon: 1kg*1.44lei/kg=1.44 lei
apă: lei
Costul cu manopera directă = 7.82h*6,778lei/h = 53.004 lei
Cota cheltuieli indirecte= lei
C prod = lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 0,532lei*0,054 = 0,0287 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 0,56lei* 0,1712 = 0,096 lei
Costul complet =0,532 lei+0,0287 lei+0,096 lei=0,65 lei
Calculul costului complet al unei prescuri 500gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 228 bucăți de prescuri a 500 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
făină: 80 kg*0,78 lei/kg = 62,4 lei
sare: 1,4kg*0,352lei/kg=0,4928lei
drojdie: 1,5 kg*2,55 lei/kg = 3,825 lei
ameliorator:0,1kg*6,3lei/kg=0,63lei
amidon: 1kg*1.44lei/kg=1.44lei
apă: lei
Costul cu manopera directă = 7.82h*6,778lei/h = 53.004 lei
Cota cheltuieli indirecte SP=lei
C prod = lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 0,822lei*0,054 = 0,0443 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 0,866lei* 0,1712 = 0,148 lei
Costul complet =0,822 lei+0,0443 lei+0,148 lei=1,413 lei
Cost unitar=
Gama produse de panificație cu gramaj mai mic de 150gr cuprinde mai multe tipuri de produse din care s-au fabricat în luna februarie două produse: chifle 130gr și brânzoaice 100gr.
Calculul costului complet al unei chifle 130 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 203 bucăți de chifle a 130 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
făină: 20 kg*0,8 lei/kg = 16 lei
sare: 0,35k*0,352lei/kg=0,1232lei
drojdie: 0,375 kg*2,55 lei/kg = 0,95625 lei
ameliorator:0,02kg*6,3lei/kg=0,126lei
apă:
Costul cu manopera directă = 3,5h*6,778lei/h = 23,723 lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod= lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 0,362lei*0,054 = 0,0195 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 0,381lei* 0,1712 = 0,065 lei
Costul complet =0,362 lei+0,0195 lei+0,065 lei=0,4465 lei
Calculul costului complet al unei brânzoaice 100 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 264 bucăți de brânzoaice a 100 gr.Materiile prime se introduc în urmatoarele cantitati:
făină: 20 kg*0,8 lei/kg = 16 lei
sare: 0,35k*0,352lei/kg=0,1232lei
drojdie: 0,375 kg*2,55 lei/kg = 0,95625 lei
ameliorator:0,02kg*6,3lei/kg=0,126lei
branză: 81kg*7,4lei/kg=59,2lei
apă:
Costul cu manopera directă= 4,4h*6,778lei/h = 29,8232 lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod = lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 0,555lei*0,054 = 0,03 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 0,585lei* 0,1712 = 0,1 lei
Costul complet =0,555 lei+0,03 lei+0,1 lei=0,685 lei
Cost unitar=
Gama de produse de patiserie poate fi divizată în alte patru game care sunt: gama cornuri, gama cozonaci, gama japoneze și gama de produse de patiserie variate cu gramaj mai mic de 200gr.
Gama cornuri 100gr conține mai multe sortimente de cornuri, dintre care s-au produs în luna februarie cornuri cu vanilie 100gr, cornuri cu mac 100gr și cornuri cu ciocolată 100gr.
Calculul costului complet al unui corn cu vanilie 100 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 200 bucăți de cornuri a 100 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
făină: 15 kg*0,68 lei/kg = 10,2lei
zahăr: 1,2kg*2,348lei/kg=2,8176lei
drojdie: 0,35 kg*2,55 lei/kg = 0,8925lei
premix: 0,45kg*7,44lei/kg=3,348lei
margarină: 0,45kg*2,2lei/kg=0,99lei
cremfil: 4kg*5,85lei/kg=23,4lei
apă: lei
Costul cu manopera directă= 3h*6,778lei/h = 20,334lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod = lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 0.507lei*0,054 = 0,02 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 0,527lei* 0,1712 = 0,09 lei
Costul complet =0,507lei+0,02lei+0,09 lei=0,617 lei
Calculul costului complet al unui corn cu mac 100 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 200 bucăți de cornuri a 100 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
făină: 15 kg*0,68 lei/kg = 10,2lei
zahăr: 1,2kg*2,348lei/kg=2,8176lei
drojdie: 0,35 kg*2,55 lei/kg = 0,8925lei
premix: 0,45kg*7,44lei/kg=3,348lei
margarină: 0,45kg*2,2lei/kg=0,99lei
mac: 6kg*8,2lei/kg=49,2lei
apă: lei
Costul cu manopera directă= 3,5h*6,778lei/h = 23,723lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod = lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 0.651lei*0,054 = 0,03 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 0,681lei* 0,1712 = 0,11 lei
Costul complet =0,651lei+0,03lei+0,11 lei=0,781 lei
Calculul costului complet al unui corn cu ciocolată 100 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse in malaxor se obtin 200 bucăți de cornuri a 100gr.Materiile prime se introduc in urmatoarele cantitati:
făină: 15 kg*0,68 lei/kg = 10,2lei
zahăr: 1,2kg*2,348lei/kg=2,8176lei
drojdie: 0,35 kg*2,55 lei/kg = 0,8925lei
premix: 0,45kg*7,44lei/kg=3,348lei
margarină: 0,45kg*2,2lei/kg=0,99lei
ciocolată: 4kg*5,35lei/kg=21,4lei
apă: lei
Costul cu manopera directă= 3h*6,778lei/h = 20,334lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod = lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 0.523lei*0,054 = 0,028 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 0,551lei* 0,1712 = 0,093 lei
Costul complet =0,523lei+0,028lei+0,093 lei=0,644 lei
Cost unitar=
Gama cozonac conține mai multe sortimente de cozonaci, dintre care s-au produs în luna februarie cozonaci cu nucă 900gr, cozonaci cu mac 900gr, cozonaci cu stafide 900gr și cozonaci cu rahat 900gr.
Calculul costului complet al unui cozonac nucă 900 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 53 bucăți de cozonaci a 900 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
făină: 20 kg*0,69 lei/kg = 13,8lei
zahăr: 3,6kg*2,348lei/kg=8,4528lei
aromator: 3kg*8,65lei/kg=25,95lei
drojdie: 1,8 kg*2,55 lei/kg = 4,59lei
margarină: 3kg*2,63lei/kg=7,89lei
ulei: 1,5litri*3,3lei/litru=4,95lei
arome: 1litru*18,79lei/litru=18,79lei
nucă: 21,2kg*7,5lei/kg=200lei
apă: lei
Costul cu manopera directa= 2.65h*6,778lei/h = 17.96lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod =lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 6,3lei*0,054 = 0,34 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 6,3702lei* 0,1712 = 1,08 lei
Costul complet =6,03lei+0,34lei+1,08lei=7,72 lei
Calculul costului complet al unui cozonac mac 900 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 53 bucăți de cozonaci a 900 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
făină: 20 kg*0,69 lei/kg = 13,8lei
zahăr: 3,6kg*2,348lei/kg=8,4528lei
aromator: 3kg*8,65lei/kg=25,95lei
drojdie: 1,8 kg*2,55 lei/kg = 4,59lei
margarină: 3kg*2,63lei/kg=7,89lei
ulei: 1,5litri*3,3lei/litru=4,95lei
arome: 1litru*18,79lei/litru=18,79lei
mac: 25kg*9,88lei/kg=247lei
apă: lei
Costul cu manopera directă= 2h*6,778lei/h = 13,556lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
Cprod=le
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 7,08lei*0,054 = 0,382 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 7,462lei* 0,1712 = 1,268 lei
Costul complet =7,08lei+0,382lei+1,268lei=8,73 lei
Calculul costului complet al unui cozonac stafide 900 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 53 bucăți de cozonaci a 900 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
făină: 20 kg*0,69 lei/kg = 13,8lei
zahăr: 3,6kg*2,348lei/kg=8,4528lei
aromator: 3kg*8,65lei/kg=25,95lei
drojdie: 1,8 kg*2,55 lei/kg = 4,59lei
margarină: 3kg*2,63lei/kg=7,89lei
ulei: 1,5litri*3,3lei/litru=4,95lei
arome: 1litru*18,79lei/litru=18,79lei
stafide: 16kg*4,3lei/kg=68,8lei
apă: lei
Costul cu manopera directă= 2h*6,778lei/h = 13,556lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod= lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 4,72lei*0,054 = 0,255 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 4,975lei* 0,1712 = 0,852 lei
Costul complet =4,72lei+0,255lei+0,852lei=5,827 lei
Calculul costului complet al unui cozonac rahat 900 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 53 bucăți de cozonaci a 900 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
făină: 20 kg*0,69 lei/kg = 13,8lei
zahăr: 3,6kg*2,348lei/kg=8,4528lei
aromator: 3kg*8,65lei/kg=25,95lei
drojdie: 1,8 kg*2,55 lei/kg = 4,59lei
margarină: 3kg*2,63lei/kg=7,89lei
ulei: 1,5litri*3,3lei/litru=4,95lei
arome: 1litru*18,79lei/litru=18,79lei
rahat: 20kg*3,96lei/kg=79,2lei
apă: lei
Costul cu manopera directă= 2h*6,778lei/h = 13,556lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod= lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 4,9lei*0,054 = 0,2656 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 5,1656lei* 0,1712 = 0,884 lei
Costul complet =4,9lei+0,2656lei+0,884lei=6,04 lei
Cost unitar=
Gama japoneze contine mai multe sortimente de japoneze dintre care s-au produs în luna februarie următoarele sortimente: japoneze 100gr, japoneze 200gr, japoneze 300gr.
Calculul costului complet al unei japoneze 100 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obtin 200 bucăți de japoneze a 100 gr.Materiile prime se introduc în urmatoarele cantitati:
făină: 15 kg*0,68 lei/kg = 10,2 lei
zahăr: 1,2 kg*2,348 lei/kg = 2,8176 lei
drojdie: 0,35 kg*2,55 lei/kg = 0,8925 lei
premix: 0,45 kg*8 lei/kg = 3,6 lei
margarină: 0,45 kg*2,63 lei/kg = 1,1835 lei
cocos: 2 kg*4,05 lei/kg = 8,1 lei
arome: 1litru*18,34lei/litru=18,34lei
ulei: 0,5 l*2,18 lei/kg = 1,09 lei
apă:
Costul cu manopera directă= 5h*6,778lei/h = 33,89 lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod = lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 0,61lei*0,054 = 0,035 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 0,645lei* 0,1712 = 0,109 lei
Costul complet =0,61lei+0,035lei+0,109lei=0,754 lei
Calculul costului complet al unei japoneze 200 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 100 bucăți de japonaze a 200 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
faină: 15 kg*0,68 lei/kg = 10,2 lei
zahăr: 1,2 kg*2,348 lei/kg = 2,8176 lei
drojdie: 0,35 kg*2,55 lei/kg = 0,8925 lei
premix: 0,45 kg*8 lei/kg = 3,6 lei
margarină: 0,45 kg*2,63 lei/kg = 1,1835 lei
cocos: 2 kg*4,05 lei/kg = 8,1 lei
arome: 1litru*18,34lei/litru=18,34lei
ulei: 0,5 l*2,18 lei/kg = 1,09 lei
apă:
Costul cu manopera directă= 5h*6,778lei/h = 33,89 lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod= lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 1,21lei*0,054 = 0,065 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 1,275lei* 0,1712 = 0,21 lei
Costul complet =1,21lei+0,065lei+0,21lei=1,485 lei
Calculul costului complet al unei japoneze 300 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 67 bucăți de japoneze a 300 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
faină: 15 kg*0,68 lei/kg = 10,2 lei
zahăr: 1,2 kg*2,348 lei/kg = 2,8176 lei
drojdie: 0,35 kg*2,55 lei/kg = 0,8925 lei
premix: 0,45 kg*8 lei/kg = 3,6 lei
margarină: 0,45 kg*2,63 lei/kg = 1,1835 lei
cocos: 2 kg*4,05 lei/kg = 8,1 lei
arome: 1litru*18,34lei/litru=18,34lei
ulei: 0,5 l*2,18 lei/kg = 1,09 lei
apă:
Costul cu manopera directă= 5h*6,778lei/h = 33,89 lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod = lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 2,03lei*0,054 = 0,109 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 2,14lei* 0,1712 = 0,366 lei
Costul complet =2,03lei+0,109lei+0,366lei=2,505 lei
Cost unitar=
Gama de produse de patiserie variate cu gramaj mai mic de 200gr cuprinde următoarele produse: baton 100gr, brăduleț 200gr, covrig 80gr, germino 200gr, ochelari 100gr.
Calculul costului complet al unui baton 100 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 200 bucăți de batoane a 100 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
faină: 15 kg*0,68 lei/kg = 10,2 lei
zahăr: 1,2 kg*2,348 lei/kg = 2,8176 lei
drojdie: 0,35 kg*2,55 lei/kg = 0,8925 lei
premix: 0,45 kg*7,44 lei/kg = 3,348 lei
margarină: 0,45 kg*2,2 lei/kg = 0,99 lei
mac: 1 kg*8,2 lei/kg = 8,2 lei
ulei: 0,5 l*2,18 lei/kg = 1,09 lei
esență: 1 l*18,34lei/kg = 18,34 lei
apă:
Costul cu manopera directa= 1,5h*6,778lei/h = 10,167 lei
Cota cheltuieli indirecte SP=
C prod=
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 0.394lei*0,054 = 0,002 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 0,396lei* 0,1712 = 0,068 lei
Costul complet = 0,394lei+0,002lei+0,068lei= 0,464 lei/buc
Calculul costului complet al unui brăduleț 200 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 100 bucăți de brăduleți a 350 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
faină: 15 kg*0,68 lei/kg = 10,2 lei
zahăr: 1,2 kg*2,348 lei/kg = 2,8176 lei
drojdie: 0,35 kg*2,55 lei/kg = 0,8925 lei
premix: 0,45 kg*7,44 lei/kg = 3,348 lei
margarină: 0,45 kg*2,2 lei/kg = 0,99 lei
cocos: 1 kg*4,05 lei/kg = 4,05 lei
ulei: 0,5 l*2,18 lei/kg = 1,09 lei
apă:
Costul cu manopera directă= 2,5h*6,778lei/h = 16,945 lei
Cota cheltuieli indirecte SP=
C prod = lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 0.6454lei*0,054 = 0,032 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 0,677lei* 0,1712 = 0,11 lei
Costul complet =0,6454lei+0,032lei+0,11 lei=0,787 lei
Calculul costului complet al unui covrig 80 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse in malaxor se obtin 165 bucati de covrigi a 80 gr.Materiile prime se introduc in urmatoarele cantitati:
faină: 10,2 kg*0,78 lei/kg = 7,956 lei
sare: 0,375kg*0,352lei/kg=0,132lei
drojdie: 0,1875 kg*2,55 lei/kg = 0,478 lei
ameliorator:0,0125kg*6,73lei/kg=0,084125lei
apă: lei
Costul cu manopera directă= 5,5h*6,778lei/h = 37,279 lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod = lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 0.457lei*0,054 = 0,025 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 0,482lei* 0,1712 = 0,0825 lei
Costul complet =0,457lei+0,025lei+0,0825 lei=0,564 lei
Calculul costului complet al unui germino 200 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 100 bucăți de germino a 200gr.Materiile prime se introduc în urmatoarele cantități:
făină: 15 kg*0,69 lei/kg = 10,35lei
zahăr: 1,2kg*2,348lei/kg=2,8176lei
drojdie: 0,35 kg*2,55 lei/kg = 0,8925lei
premix: 0,45kg*8lei/kg=3,6lei
margarină: 0,45kg*2,2lei/kg=0,99lei
cacao: 2kg*5,33lei/kg=10,66lei
apă: lei
Costul cu manopera directa= 2,5h*6,778lei/h = 13,556lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod = lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 0.68lei*0,054 = 0,037 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 0,716lei* 0,1712 = 0,122 lei
Costul complet =0,68 lei+0,037 lei+0,122 lei=0,84 lei
Calculul costului complet al unui ochelar 100 gr
Dintr-o sarjă de materii prime introduse în malaxor se obțin 200 bucăți de ochelari a 100 gr. Materiile prime se introduc în următoarele cantități:
făină: 15 kg*0,69 lei/kg = 10,35lei
zahăr: 1,2kg*2,348lei/kg=2,8176lei
drojdie: 0,35 kg*2,55 lei/kg = 0,8925lei
premix: 0,45kg*8lei/kg=3,6lei
margarină: 0,45kg*2,2lei/kg=0,99lei
apă: lei
Costul cu manopera directa= 4,7h*6,778lei/h = 31,4126lei
Cota cheltuieli indirecte SP= lei
C prod= lei
Cota cheltuieli AD = C prod* Kr = 0.6288lei*0,054 = 0,034 lei
Cota cheltuieli RG = C prod*Kr = 0,662lei* 0,1712 = 0,113 lei
Costul complet =0,6288 lei+0,034 lei+0,113 lei=0,776 lei
Cost unitar=
3.3.2.Calculatia costurilor prin intermediul metodei ABC
Diferența majoră între calculația costurilor prin metoda tradiționala și calculația costurilor prin metoda ABC constă în repartizarea diferită a cheltuielilor indirect aferente activităților de distribuție și regiei generale.
Cheltuielile activității de distribuție se vor repartiza asupra producției prin intermediul inductorului de cost navetă.Aceste cheltuieli se compun din cheltuielile cu combustibilul și cheltuielile cu materialele pentru ambalat, a căror valoare totală este 7428,49lei.
Cheltuielile aferente activitații de distribuție se vor repartiza pe produsele care au fost distribuite în luna februarie si anume: grupa pâine albă, grupa pâine cereale, grupa colaci, grupa cozonaci.Inductorul de cost relevant este naveta in care sunt ambalate aceste produse și trimise la client.In cursul lunii februarie s-au distribuit produse în următoarele cantități:
Costul de distribuție/navetă=
Costul de distribuție/navetă= lei/navetă
Cheltuielile regiei generale se vor repartiza asupra producției realizate cu ajutorul inductorului de cost ore servicii presate de compartimentul de management și compartimentul de contabilitate.Totalul orelor prestate de către aceste compartimente este de 2192 ore din care:
ore servicii de management: 1856 ore
ore servicii de contabilitate: 336 ore
Volumul orelor de servicii prestate pentru fiecare gamă de produse în parte variază de la o gamă de produs la alta în funcție de cantitățile de produse care sunt distribuite la clienți și în funcție de numărul de comenzi.Astfel, se prestează un număr de ore mai mare pentru produsele livrate clienților comparativ cu numărul de ore prestate pentru produsele care se comercializează pe magazin. Costul unitar al unei ore prestații servicii se obține raportând cheltuielile regiei generale la numărul de ore prestații realizate de către cele două compartimente din cadrul regiei generale.
Cost unitar aferent regiei generale=
Cost unitar aferent regiei generale=
Numărul de ore prestații servicii pentru fiecare gamă de produs se obține raportând totalul producției realizate din gama respectivă la totalul producției realizate de 43,116 tone și exprimate în volum omogen.
Număr ore prestații servicii=
Tabel privind numărul de ore prestate pentru gamele de produse ale societății
Pentru a se evidenția sintetic pe gama de produse modul în care este influențat costul unitar complet se va calcula un cost mediu ponderat pe gama de produs.Acest cost se calculează în funcție de volumul fabricat din gama de produse, volum ce se exprimă în funcție de produsul principal al gamei.
Gama pâine albă
Calculul costului complet al unei pâini albe 350 gr
C prod = lei
Cota cheltuieli AD = lei/buc
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =0,582 lei+0,026 lei+0,087 lei=0,641 lei
Calculul costului complet al unei pâini albe 400 gr
C prod =lei
Cota cheltuieli AD = lei/buc
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =0,728 lei+0,033 lei+0,1 lei=0,861 lei
Calculul costului complet al unei pâini albe 600 gr
C prod =lei
Cota cheltuieli AD = lei/buc
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =1,09 lei+0,062 lei+0,15 lei=1,302 lei
Calculul costului complet al unei pâini albe 1kg
C prod = lei
Cota cheltuieli AD = lei/buc
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =1,78 lei+0,09 lei+0,25 lei=2,12 lei
Cost unitar=
Gama pâine cereale cuprinde următoarele sortimente de pâine: pâine multicereale 500gr, pâine neagră 500gr, pâine secară 500gr, pâine semi 400gr.
Calculul costului complet al unei pâini multicereale 500gr
C prod =lei
Cota cheltuieli AD = lei/buc
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =0,8 lei+0,062 lei+0,13 lei=0,972 lei
Calculul costului complet al unei pâini negre 500gr
C prod = lei
Cota cheltuieli AD = lei/buc
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =0,83 lei+0,062 lei+0,13 lei=1,01 lei
Calculul costului complet al unei pâini secară 500gr
C prod =lei
Cota cheltuieli AD = lei/buc
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =0,8 lei+0,062 lei+0,13 lei=0,972 lei
Calculul costului complet al unei pâini semi 400gr
C prod =lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =0,637 lei+0,05 lei+0,1 lei=0,787 lei
Cost unitar=
Gama colaci cuprinde următoarele produse de panificație: colac 500gr, liturghie 500gr, parastas 1kg, prescură 300gr, prescură 500gr.
Calculul costului complet al unui colac 500 gr
C prod = lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =0,632 lei+0,09 lei+0,175 lei=0,897 lei
Calculul costului complet al unei liturghii 1kg
C prod = lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =1,575 lei+0,074 lei+0,35 lei=2 lei
Calculul costului complet al unui parastas 1kg
C prod= lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =1,39 lei+0,074 lei+0,35 lei=1,81 lei
Calculul costului complet al unei prescuri 300gr
C prod = lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =0,532 lei+0,05 lei+0,105 lei=0,65 lei
Calculul costului complet al unei prescuri 500gr
C prod = lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =0,822 lei+0,062 lei+0,175 lei=1,06 lei
Cost unitar=
Gama produse de panificație cu gramaj mai mic de 150gr cuprinde mai multe tipuri de produse din care s-au fabricat în luna februarie două produse: chifle 130gr și brânzoaice 100gr.
Calculul costului complet al unei chifle 130 gr
C prod= lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =0,362 lei+0,014 lei+0,962 lei=0,467 lei
Calculul costului complet al unei brânzoaice 100 gr
C prod = lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =0,555 lei+0,012 lei+0,074 lei=0,641 lei
Cost unitar=
Gama de produse de patiserie
Gama cozonac conține mai multe sortimente de cozonaci, dintre care s-au produs în luna februarie cozonaci cu nucă 900gr, cozonaci cu mac 900gr, cozonaci cu stafide 900gr și cozonaci cu rahat 900gr.
Calculul costului complet al unui cozonac nucă 900 gr
C prod =lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG = lei/buc
Costul complet =6,03lei+0,1lei+0,666lei=6,8 lei
Calculul costului complet al unui cozonac mac 900 gr
Cprod=le
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG = lei/buc
Costul complet =7,08lei+0,1lei+0,666lei=7,85 lei
Calculul costului complet al unui cozonac stafide 900 gr
Cprod= lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG = lei/buc
Costul complet =4,72lei+0,1lei+0,666lei=5,5 lei
Calculul costului complet al unui cozonac rahat 900 gr
C prod= lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG = lei/buc
Costul complet =4,9lei+0,1lei+0,666lei=5,67 lei
Costul unitar=
Gama cornuri 100gr
Calculul costului complet al unui corn cu vanilie 100 gr
C prod = lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =0,507lei+0,014lei+0,074 lei=0,595 lei
Calculul costului complet al unui corn cu mac 100 gr
C prod = lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =0,651lei+0,014lei+0,074 lei=0,739 lei
Calculul costului complet al unui corn cu ciocolată 100 gr
C prod = lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =0,523lei+0,014lei+0,074 lei=0,62 lei
Cost unitar=
Gama japoneze
Calculul costului complet al unei japoneze 100 gr
C prod = lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =0,61lei+0,035lei+0,109lei=0,754 lei
Calculul costului complet al unei japoneze 200 gr
C prod= lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =1,21lei+0,025lei+0,148lei=1,385 lei
Calculul costului complet al unei japoneze 300 gr
C prod = lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =2,03lei+0,044lei+0,222lei=2,29 lei
Cost unitar=
Gama de produse de patiserie variate cu gramaj mai mic de 200gr
Calculul costului complet al unui baton 100 gr
C prod=
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG =
Costul complet = 0,394lei+0,014lei+0,074lei= 0,482 lei/buc
Calculul costului complet al unui bradulet 200 gr
C prod = lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =0,6454lei+0,025lei+0,148 lei=0,81 lei
Calculul costului complet al unui covrig 80 gr
C prod = lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =0,457lei+0,011lei+0,06 lei=0,528 lei
Calculul costului complet al unui germino 200 gr
C prod = lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =0,68 lei+0,025 lei+0,148 lei=0,853 lei
Calculul costului complet al unui ochelar 100 gr
C prod= lei
Cota cheltuieli AD =
Cota cheltuieli RG =
Costul complet =0,6288 lei+0,014 lei+0,074 lei=0,72 lei/buc
Cost unitar=
Capitolul 4. Concluzii și propuneri privind implementarea calculatiei costurilor prin metoda ABC
Ca orice societate comercială, unul dintre principalele obiective ale societatii Nabis Prod este acela de a-si gestiona cât mai eficient resursele.Realizarea acestui obiectiv presupune implementarea unor strategii de catre managementul firmei, astfel incat sa crească gradul de economisire al resurselor, mentinând aceeasi calitate a produselor.Pentru a pune în evidență eficiența sistemului ABC, costurile de productie calculate prin metoda ABC vor fi comparate cu cosurile calculate prin metoda tradițională.
În urma realizării comparației dintre cele două tipuri de costuri unitare apar anumite diferențe de încorporare.Aceste diferențe sunt pozitive pentru următoarele game de produse: pâine albă, colaci, chifle, cornuri și cozonaci. În consecință, costul unitar complet calculat prin metoda tradițională este superior costului unitar complet calculat prin metoda ABC cât și prețului vânzare impus pe piață . În această situație, cunoașterea costurilor unitare calculate prin intermediul sistemului ABC are o deosebită importanță deoarece permite societății să vândă produsele la prețul pieței în condițiile în care obține profit și își atinge implicit obiectivul stabilit. În această situație se constată irelevanță costului unitar calculat prin intermediul metodei tradiționale, ținând seama de faptul că acest cost supraestimează nivelul consumului.
Diferențe negative de cost rezultate din calculație se regăsesc asupra produselor din gamele: pâine cereale, japoneze și produse de panificație cu gramaj sub 200gr cum sunt batoanele, covrigii, ochelarii, germino și brăduleții. Pentru aceste produse costul unitar calculat prin intermediul metodei ABC este superior costului unitar calculat prin metoda tradițională. Acest fapt se explică ținând cont de faptul ca aceste produse sunt în mai mare măsură comercializate direct pe magazin, reducându-se astfel costul cu distribuția acestor produse. De asemenea, aceste produse sunt produse cu gramaj mai mic comparativ cu gamele de produse pentru care s-au obținut diferențe de încorporare pozitive. În consecință, cheltuielile indirecte ale activității de distribuție si ale regiei generale repartizate conform inductorilor de cost cresc proporțional cu gramajul fiecărui produs, în timp ce cheltuielile indirecte ale activității de distribuție și ale regiei generale repartizate prin intermediul bazei de repartizare și al coeficientului de repartizare rămân constante.
În concluzie, dacă pe o anumită perioadă de timp, cererea pe piață pentru produse și prețul nu se vor modifica semnificativ, se poate previziona că utilizarea sistemului ABC de calculație al costurilor este opțiunea optimă pentru calculația costurilor.Prin intermediul acestui sistem, resursele disponibile din societatea Nabis Prod sunt mai eficient gestionate decât prin utilizarea sistemului de calculație tradițional al costurilor.Prin intermediul sistemului ABC managementul dispune de informații a căror grad de utilitate și precizie este mai ridicat comparativ cu gradul de utilitate al informațiilor furnizate de către sistemul tradițional.
Bibliografie
1. Epuran M., Băbăiță V., Grosu C. – Contabilitate și control de gestiune, Ed. Economică, București, 1999
2. Grosu C. – Sistemul informațional contabil de gestiune, Ed. Orizonturi universitare, Timișoara, 1999
3. Leslie Chadwich – Contabiliatea de gestiune (traducere), Ed. Teora, București, 1999
4. Pârvu F. – Costuri și fundamentarea deciziilor, Ed. Economică, București, 1999
5. Hlaciuc E. –Metode moderne de calculație a costurilor, Ed. Economică, București, 1999
6. Cristea H – Contabilitatea și calculațiile în conducerea întreprinderii, Ed. Mirton, Timișoara, 1997
7.Oprea C. – Calculația costurilor, Revista Finanțe Credit Contabiliate Nr. 11, 12, 1995
8. Ristea M. – Modelul contabilității interne de gestiune a agenților economici, Revista Finanțe Credit Contabilitate, Nr.2, 1993
9. Baciu S. – Contabilitatea managerială: aspecte teoretice și practice, Ed. Economică, București, 2006
10. Baciu S. – Costurile, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2000
11. Oprea C., Cârstea Gh – Contabilitatea de gestiune contabilitate a costurilor, Ed. Ginecod, București 2002
12.www.wikipedia.com
13. www.biblioteca.ase.ro
14. Legea contabilității 82/1991 și regulamentul ei de aplicare
Bibliografie
1. Epuran M., Băbăiță V., Grosu C. – Contabilitate și control de gestiune, Ed. Economică, București, 1999
2. Grosu C. – Sistemul informațional contabil de gestiune, Ed. Orizonturi universitare, Timișoara, 1999
3. Leslie Chadwich – Contabiliatea de gestiune (traducere), Ed. Teora, București, 1999
4. Pârvu F. – Costuri și fundamentarea deciziilor, Ed. Economică, București, 1999
5. Hlaciuc E. –Metode moderne de calculație a costurilor, Ed. Economică, București, 1999
6. Cristea H – Contabilitatea și calculațiile în conducerea întreprinderii, Ed. Mirton, Timișoara, 1997
7.Oprea C. – Calculația costurilor, Revista Finanțe Credit Contabiliate Nr. 11, 12, 1995
8. Ristea M. – Modelul contabilității interne de gestiune a agenților economici, Revista Finanțe Credit Contabilitate, Nr.2, 1993
9. Baciu S. – Contabilitatea managerială: aspecte teoretice și practice, Ed. Economică, București, 2006
10. Baciu S. – Costurile, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2000
11. Oprea C., Cârstea Gh – Contabilitatea de gestiune contabilitate a costurilor, Ed. Ginecod, București 2002
12.www.wikipedia.com
13. www.biblioteca.ase.ro
14. Legea contabilității 82/1991 și regulamentul ei de aplicare
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Calculatia Costurilor Unei Entitati Economice (ID: 137179)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.