Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica Regularizare Canal Cama [619634]

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 1 CUPRINS
I CAIET DE SARCINI GENERALITĂȚI ………………………….. ………………………….. ………………….. 3
1. PREVEDERI CU CARACTER GENERAL ………………………….. ………………………….. ……………… 3
II. CAIET DE SARCINI TRASARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. 7
1.1.PREVEDERI COMUNE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 7
1.2.TRASAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE PENTRU FUNDAȚII REALIZATE FĂRĂ
COFRAJ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 11
1.3.TRASAREA PENTRU MONTAREA COFRAJELOR ………………………….. ………………………… 12
1.4.CONDIȚII PREALABILE ȘI CONDIȚII NECESARE ÎN TIMPUL EFECTUĂRII TRASĂRII 14
1.5.RECEPȚIA LUCRĂRILOR DE TRASARE DE DETALIU PENTRU COFRAJE ………………… 15
III. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE ……………. 16
1. SCOP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 16
2. DOMENIUL DE APLICARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 16
3. DOCUMENTATII DE REFERINTA ………………………….. ………………………….. …………………….. 16
4. DEFINITII SI PRESCURTARI ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 17
5. RESPONSABILITATI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 17
6. PROCEDURA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 18
7. PROTECTIA MEDIULU I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 21
8. PROTECȚIA MUNCII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 21
9. RAPOARTE SI INREGISTRARI ………………………….. ………………………….. ………………………….. 22
IV. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTAREA UMPLUTURILOR ………………………….. ….. 23
1. SCOP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 23
2. DOMENIUL DE APLICARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 23
3. DOCUMENTATII DE REFERINTA ………………………….. ………………………….. …………………….. 23
4. DEFINITII SI PRESCURTARI ………………………….. ………………………….. …………………………. 23
5. RESPONSABILITATI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 24
6. PROCEDURA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 25
7. PROTECTIA MEDIULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 31
8. PROTECȚIA MUNCII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 31
9. RAPOARTE SI INREGISTRARI ………………………….. ………………………….. ……………………… 32
V. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA ECRANULUI DE ETANSARE ……………………… 33
1. DOMENIU DE APLICARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 33
2. MATERIALE PENTRU SUSPENSIA DE INJECTARE ………………………….. ……………………….. 34
3. LUCRARI PREGATITOARE PENTRU EXECUTIA ECRANULUI DE ETANSARE …………… 34
4. PREPARAREA SUSPENSIEI DE INJECTARE ………………………….. ………………………….. ……… 35
5. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 35
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 2 6. VERIFICAREA CALITATII EXECUTIEI ECRANULUI DUPA INTARIRE ……………………….. 37
7. PROTECTIA MEDIULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 38
8. PROTECȚIA MU NCII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 38
9. RAPOARTE SI INREGISTRARI ………………………….. ………………………….. ………………………….. 38
VI. CAIET DE SARCINI PENTRU BATEREA SI EXTRAGEREA PALPLANSELOR ………………. 39
1. DOMENIU DE APLICARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 39
2. DEPOZITAREA SI MANEVRAREA PALPLANSELOR ………………………….. …………………. 39
3. CONTROLUL CARACTERISTICILOR PALPLANSELOR ………………………….. ……………… 39
4. TEHNOLOGIA DE BATERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 40
5. TEHNOLOGIA DE EXTRAGERE ………………………….. ………………………….. ……………………. 41
6. PROTECTIA MEDIULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 42
7. PROTECȚIA MUNCII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 42
8. RAPOARTE SI INREGISTRARI ………………………….. ………………………….. ………………………….. 42
VII. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR DIN BETON ………………………. 43
1. COFRAJELE ȘI SUSȚINEREA LOR ………………………….. ………………………….. ……………………. 43
2. ARMAREA BETONULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 51
3. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR ………………………….. …………… 73
4. PREPARAREA ȘI TRANSPORTUL BETONULUI ………………………….. ………………………….. .. 75
5. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE BETONARE ÎN CONDIȚII NORMALE ……………………… 94
6. TRATAREA ROSTURILOR DE DILATARE ȘI DE LUCRU ………………………….. ……………… 116
7. ETANȘAREA ROSTURILOR CU BANDĂ PVC ………………………….. ………………………….. ….. 117
8. CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR ………………………….. ………………………….. …………. 124
.9. CONDIȚII TEHNICE ÎN COMANDA CĂTRE STAȚIA DE BETOANE ………………………….. 129
10. DEFECȚIUNI ȘI REPARAȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. 133
12. PROTECȚIA MEDIULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 134
13. PROTECȚIA MUNCII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 136
14. DISPOZIȚII FINALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 138
.15.MĂSURĂTORI ȘI DECONTĂRI ………………………….. ………………………….. ……………………… 139

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 3
I CAIET DE SARCINI GENERALITĂȚI

1. PREVEDERI CU CARACTER GENERAL

1.1. GENERALITĂȚI

1.1.1. Părțile implicate în contract și definite în prezentele caiete de sarcini sunt :
• – Beneficiarul investiției (Achizitorul )
• – Constructorul care și -a adjudecat lucrarea (Executantul lucrării): este societatea care
s-a angajat pe contract separat cu Beneficiarul investiției, să execute lucrările de construcții,
numit CONTRACTOR
– Proiectantul de spec ialitate (Consultantul): este proiectantul Achizitorului și este definit ca
PROIECTANT; în calitate de proiectant al Achizitorului va pune la disp oziție proiectele în
faza de PT pentru lucrările de construcții cuprinse în prezentele Caiete de sarcini.
Prezentul C.S nu este limitativ, el putând fi completat de către consultant pe parcursul
execuției, în cazul apariției altor condiții.
Respectarea prevederilor din C.S. este obligatorie.
1.1.2. Prezenta documentație cuprinde specificațiile tehnice curente pentru lucrările de
structură, terasamente, etansari pentru Constructie Hidrotehnica – Regularizare C anal Cama
1.1.3. Cerințele și criteriile de performanță privind proiectul impun exist ența pe
șantier a proiectului în forma legală, complet, însușit de executantul lucrării
(CONTRACTOR), în conformitate cu normativul NE 012/2 -2010.
În cursul execuției lucrărilor nu se va putea face nici o derogare de la prezentele prescripții,
fără aprobar ea în scris a consultantului lucrării (PROIECTANTULUI).

1.1.4. Consultantul lucrării (PROIECTANTUL) își rezervă dreptul de a aduce completări sau
modificări la prevederile acestui caiet de sarcini în cursul execuției. Acestea devin obligatorii
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 4 imediat dup ă luarea la cunoștință de către achizitor (INVESTITOR) și executant
(CONTRACTOR).
În conformitate cu prevederile legislației în vigoare, pe tot parcursul executării lucrărilor, prin
personal propriu de specialitate angajat permanent sau nepermanent, INVES TITORUL
asigură urmărirea lucrării sub două aspecte:
1.Cantitativ, în vederea decontărilor
2.Calitativ, din punct de vedere tehnic, în vederea respectării proiectului și specificațiilor
tehnice.

1.1.5. Executantul lucrării (CONTRACTORUL) este obligat să respecte toate
dispozițiile STAS, standardelor aliniate la normele europene, instrucțiunilor tehnice
departamentale și normativele în vigoare la data execuției lucrărilor, care nu sunt incluse în
prezentul caiet de sarcini.
Pe tot parcursul execuției docum entației pe șantier, se numește DIRIGINTE (INSPECTOR)
angajatul care urmărește cantitativ lucrarea (fiind atestat conforn standardelor si legii) și
CONSULTANT (PROIECTANTUL DE SPECIALITATE) cel care urmărește lucrarea din
punct de vedere calitativ – tehnic (personal tehnic de specialitate ,,atestat" având calificarea
cel puțin la nivel de inginer).

1.1.6. Executantul (CONTRACTORUL) și achizitorul (INVESTITORUL) sunt
obligați să țină evidența zilnică a condițiilor de turnare a probelor prelevate și a rezu ltatelor
obținute, în conformitate cu indicațiile tehnice date prin caietele de sarcini.
Caietele de sarcini sau specificațiile tehnice sunt un instrument cu dublu rol:
a.Constituie baza de stabilire a prețurilor pentru lucrările care urmează să se execute ,
detaliind condițiile tehnice complexe de execuție, calitatea materialelor care se pun în lucrare,
standardele de calitate și de execuție și condițiile de verificare și recepție a lucrărilor – pe tot
parcursul lucrărilor cât și la final.
b.Constituie inst rumentul de bază pentru beneficiar (INVESTITOR), alături de proiect,
pentru urmărirea lucrărilor și alături de cantitățile de lucrări executate, pentru stabilirea
modului de măsurare și decontare a acestora.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 5
1.1.7. Executantul lucrării (CONTRACTORUL) va dota laboratorul de șantier cu toată
aparatura necesară efectuării probelor cerute prin prezentele condiții tehnice, prevăzându -l în
același timp cu personal corespunzător.

1.1.8. Executantul lucrării (CONTRACTORUL) este obligat să efectueze la cererea î n
scris a consultantului (PROIECTANTULUI) și achizitorului (INVESTITORULUI) luarea de
probe suplimentare, controlul utilajului de preparare și punere în operă, etc.

1.1.9. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
consult antul (PROIECTANTUL) și achizitorul (INVESTITORUL) vor putea dispune
întreruperea lucrărilor. Executantul (CONTRACTORUL) este răspunzător de toate pagubele
ce ar rezulta din aceste întreruperi, dacă abaterile sunt din vina lui.

1.2. Standarde și normativ e de referință

1.2.1. Pentru buna execuție a lucrărilor de betonare se va consulta caietul de sarcini pentru
betoane, unde sunt redate reglementările cu caracter general privind executarea betoanelor.

1.2.2. Standardele pentru betoane și componentele pe betoane (ciment, agregate, apă, aditivi,
cenușă de termocentrală) precum și pentru oțel – beton și confecții metalice elaborate pentru
armonizarea cu normele europene trebuie respectate în execuția lucrărilor la fel ca toate
celelalte stas -uri și standarde .

1.2.3. Pentru stabilirea prețurilor unitare pentru lucrările de structuri, în consens cu
standardele de betoane și structuri metalice, în cadrul ofertei și eventuala negociere a
acestora, conform prevederilor legislației în vigoare, CONTRACTORUL trebuie să prezinte
oferta în ipotezele de materiale și tehnologii precizate în proiect și în specificațiile tehnice,
dar poate prezenta și variante de ofertă – în alte ipoteze – cu respectarea standardelor și
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 6 condițiilor de calitate specificate – cu suportarea t uturor cheltuielior presupuse de eventualele
refaceri parțiale sau totale de documentații tehnice – de detaliu.

1.2.4. În același timp cu negocierea prețurilor, în funcție de eventualele variante tehnologice
sau de materiale, se vor adăuga și specificații le tehnice respective sau după semnarea
contractului se vor supune aprobării CONSULTANTULUI (PROIECTANTULUI) toate
modificările rezultate.

1.2.5. În ceea ce privește stabilirea materialelor și produselor ce se pun în operă, în
conformitate cu uzanțele int ernaționale, proiectul de specificații tehnice stabilește condițiile
tehnice și de calitate ce trebuie îndeplinite de lucrări, materiale și produse, propunându -se de
regulă o variantă fără să se limiteze posibilitatea de a utiliza alte materiale/produse sa u
tehnologii alternative.

1.2.6. Pentru stabilirea materialelor/produselor/tehnologiilor concrete, CONTRACTORUL
(executantul lucrării) va trebui, la începerea lucrărilor sau pe parcursul realizării lucrărilor, să
supună aprobării CONSULTANTULUI (PROIECTAN TULUI) variantele alese, în condițiile
de calitate specificate și în condițiile de preț aprobate.

Întocmit
dr.ing. Cătălin Popescu

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 7 II. CAIET DE SARCINI TRASARE
1.1.PREVEDERI COMUNE

1.1.1. Cerințele și criteriile de performanță privind trasarea de detaliu, pentru cofraje, sunt
prezentate în tabelul 2 din normativul NE 012/2 -2010 și sunt următoarele:
-1. Existența elementelor de materializare pe teren a punctelor și axelor de trasare a
construcțiilor;
-2. Asigurarea conformității trasării de detaliu cu cerințele proiectului și cele ale
reglementărilor tehnice aplicabile, după caz;
-3. Realizarea trasării de detaliu astfel încât să poată fi utilizată cu ușurință și să -și mențină
performanțele în condițiile executării lucrărilor;
-4. Asigurarea condițiilor prealabile, precum și a celor necesare în timpul efectuării trasării.

1.1.2. Lucrările din beton, beton armat și beton precomprimat sunt implicate în domeniul
general al construcțiilor, astfel:
a) în ansamblul lor, în cazurile în care betonul este materialul din care se realizează structura
construcțiilor;
b) în parte, în cazul general în care betonul este materialul din care se realizează fundațiile
sau infrastructura construcțiilor, indiferent de materialul din care este alcătuită structura
acestora (metal, lemn, zidărie, etc.).
În cazul b) trasarea de detaliu pentru cofrajele pentru fundații și infrastructuri este deosebit de
importantă pentru toate categoriile și tipurile de construcții, fiecare având condiții proprii
specifice materialelor din care este alcătuită structura acestora.

1.1.3. Trasarea axelor traversarii se va face pe baza bornelor sistemului de microtriangulație.
Aceste borne vor fi predate de Beneficiar constructorului (executantului) si proiectantului
Materializarea și intre ținerea bornelor se va face de către constructor (executant) pe baza unei
documentații avizate de beneficiar (achizitor).

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 8 1.1.4. Lamelele se definesc prin aplicarea distanțelor în profile, față de axele de trasare ale
lucrării. Conturul fiecărei lamele va fi materializat de către topometrul constructorului.
Trasările axelor elementelor de beton se vor executa numai ziua, pentru a avea o bună
vizibilitate către bornele inițiale.

1.1.5. La cererea proiectantului sau a beneficiarului, constructorul este obli gat să verifice
trasarea efectuată. Constructorul va creea toate condițiile de lucru topometrului pentru
executarea periodică a trasării lucrărilor.

1.1.6. Trasarea de detaliu se realizează pe baza proiectelor, în raport cu punctele și reperele
de nivel, materializate pe teren odată cu trasarea pentru amplasarea construcțiilor, pentru
determinarea conturului și/sau axelor principale ale acestora. Materializarea acestor repere,
planimetrice și altimetrice, trebuie să fie astfel realizată încât să constituie puncte de referință
pe întreaga durată a executării construcției respective, servind la transmiterea cotelor în plan
și pe verticală la toate nivelurile acesteia.

1.1.7. Înainte de a începe efectuarea trasării de detaliu, trebuie să se verifice, pe baza
documentelor de recepție a trasării pentru amplasare, a proceselor verbale de predare –
primire și direct la fața locului, reperele care fixează conturul și/sau axele principale ale
construcției (linii de referință), precum și reperele de nivel.
Verificare a se referă, de asemenea, la corespondența dintre cotele din teren (în plan și de
nivel) și cele din proiect.

1.1.8. Trasarea de detaliu pentru cofraje se referă, în principal la următoarele categorii de
activități:
a) trasarea lucrărilor de terasamente p entru fundații realizate fără cofraj;
b) trasarea poziției cofrajelor pentru fundații continue sau izolate;
c) trasarea poziției cofrajelor în plan orizontal și verificarea poziției pe înălțime a acestora;
d) trasarea cotelor de nivel pentru cofraje sau el emente prefabricate.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 9 Trasarea pentru elemente având forme și poziții deosebite (cu forme curbe în plan și/sau pe
verticală, scări, etc.) se realizează conform articolului 8.1.8. (b) – (d), considerând o serie de
puncte și linii intermediare stabilite prin proiect, care trebuie să asigure conformitatea formei
și poziției acestor elemente cu prevederile din proiect.

1.1.9. Pentru fiecare categorie de trasare, se vor prevedea în proiect clasele de toleranță, care
trebuie să fie respectate (a se vedea anexa C din NE 012/2 -2010).
Toleranțele la trasare trebuie să fie cu o clasă mai reduse decât cele prevăzute pentru
elementele respective după executare sau montare.

1.1.10.Toleranța admisă la trasarea conturului fețelor cofrate ale lamelelor este de ± 2 cm faț ă
de coordonatele teoretice prevăzute în proiect (STAS 9824/6 -85), valori care trebuie să se
încadreze în clasele de toleranțe TD pentru dimensiuni și distanțe ale lucrărilor de construcții
date în tabelele C3a (pentru domeniul D = 0….9,0 m) și C3b (pent ru domeniul D > 9,0 m) din
NE 012/2 -2010.

a)Clasele de toleranță TD,I – TD,X se determină pe baza relației

TD,i = ai √D

În care:
D – distanța considerată
TD,i – toleranța pentru clasa i, în mm
ai – factor pentru clasa i, având ur mătoarele valori:

TD,i TD,I TD,II TD,III TD,IV TD,V TD,VI TD,VII TD,VIII TD,IX TD,X
ai 0,3 0,5 0,75 1,25 2,0 3,0 5,0 8,0 12,5 20,0

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 10 b)Valorile toleranțelor TD,I – TD,X , pe domenii ale dimensiunilor sau distanțelor pe ca re se
aplică, sunt date prin NE 012/2 -2010, astfel:

-b.1.- Din tabelul C3a pentru domeniul D = 0….9,0 m
– D = 0 – 0,1 m, clasa de toleranță TD,X , cu toleranța = 16 mm
– D = 0,1 – 0,3 m, clasa de toleranță TD,X , cu toleranța = 24 mm
– D = 0,3 – 0,9 m , clasa de toleranță TD,IX , cu toleranța = 24 mm
– D = 0,9 – 3,0 m, clasa de toleranță TD,VIII , cu toleranța = 20 mm
– D = 3,0 – 9,0 m, clasa de toleranță TD,VIII , cu toleranța = 24 mm

-b.2.- Din tabelul C3b pentru domeniul D > 9,0 m
– D = 9,0 – 16,0 m, clasa de toleranță TD,VII , cu toleranța = 20 mm
– D = 16,0 – 50,0 m, clasa de toleranță TD,VI , cu toleranța = 20 mm
– D = 50,0 – 100,0 m, clasa de toleranță TD,V , cu toleranța = 20 mm
– D = 100,0 – 160,0 m, clasa de toleranță TD,V , cu toleranța = 24 mm
– D = 160,0 – 250,0 m, clasa de toleranță TD,IV , cu toleranța = 20 mm

c)În cazul măsurării pe pantă, pentru care sistemele de măsurare prevăd toleranțe mai mari, în
funcție de pantă se poate proceda după cum urmează:
-c.1.- alegerea me todei și instrumentelor de măsurare care să asigure toleranța prevăzută;
-c.2.- convenirea, cu proiectantul, asupra unei toleranțe acceptabile, în funcție de capacitatea
de măsurare, când nu se poate asigura toleranța prevăzută.
Abaterile de trasare se vor menționa în fișa fiecărei lamele odată cu semnarea ei de către
topometru și vor fi sesizate proiectantului în termen de 48 ore.

1.1.11. Trasarea lamelelor cuprinde :
– verificarea conturului interior
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 11 – determinarea punctelor caracteristice pentru lamel ele ce urmează a se betona.

1.1.12. Trasarea pentru elemente care se repetă, pe verticală (spre exemplu, lamelele unui
masiv de la clădirea anexă de la centrală), sau pe orizontală (spre exemplu, șiruri de stâlpi) se
va efectua, pentru fiecare în parte, d upă reperele de bază și nu față de elementul precedent.
În cazurile în care se constată abateri între elemente sucesive (cel existent și cel pentru care se
efectuează trasarea) mai mari decât cele admisibile, se va înștiința proiectantul pentru a stabili
modul de tratare a neconformității.

1.1.13. Pentru trasare se va utiliza aparatură corespunzătoare ca domeniu de utilizare și
precizie. Precizia aparaturii utilizate la trasare va fi cu o clasă mai mare decât cea prevăzută
pentru toleranțele la trasare.

1.1.14. Constructorul va asigura verificarea periodică a aparaturii de trasare și utilizarea ei,
numai de personal specializat și autorizat pentru controalele metrologice ale aparaturii de
trasare.

1.2.TRASAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE PENTRU FUNDAȚII
REALIZATE FĂRĂ COFRAJ

1.2.1. Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundații realizate fără cofraj, de regulă în
săpătură, se realizează față de axele fundațiilor respective, care trebuie să fie precizate în
proiect și materializate pe teren.

1.2.2. Tra sarea se referă la stabilirea conturului săpăturii și materializarea acestuia cu repere,
astfel ca:
a) reperele să fie amplasate în afara zonei afectate de lucrări, în funcție și de modul de
efectuare a săpăturii (manual sau mecanizat), pentru a se menține pe durata acestor lucrări;
b) conturul să poată fi reconstituit oricând, până la punerea în operă a betonului din fundație;
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 12 c) pornind de la forma conturului, să se poată determina forma pe verticală a pereților
săpăturii.

1.2.3. În cazurile în care fundația are suprafețe înclinate, se va trasa și materializa și conturul
de la partea inferioară, în proiect fiind prevăzute cotele pentru acest contur, precum și
unghiurile de înclinare ale suprafețelor respective.

1.2.4. În cazurile în care în fundație se înglobează armături sau alte piese (șuruburi, plăci cu
praznuri, etc.), trasarea și materializarea poziției acestora, conform prevederilor din proiect,
se efectuează odată cu trasarea conturului fundației, având în vedere următoarele:
a) armăturile sau șuruburile se asamblează sub formă de carcase rigide, pentru a menține
distanțele și pozițiile relative dintre ele; trasarea se face pentru axele carcaselor;
b) în cazul unor elemente singulare (fie bare de armătură sau șuruburi, fie plăci sau alte
piese), trasarea se face pentru fiecare poziție a acestora;
c) materializarea trasării trebuie, astfel, realizată încât să se poată poziționa elementele
respective prin măsurări ușor de efectuat, spre exemplu prin linii secundare față de care se
măsoară distanțe până la fața barelor sau până la marginea plăcilor;
d) cota de nivel prevăzută în proiect pentru elementele respective se măsoară față de puncte
sau suprafețe ale acestor elemente și nu față de suprafața betonului care se toarnă, dacă acest
mod de măsurare nu este indicat, în mod explicit, în proiect;
e) în situația în care se cere o precizie ridicată (spre exemplu, pentru șuruburi în care se vor
monta piese metalice), poziția acestora va fi asigurată cu șabloane, trasarea se face, în acest
caz, pentru pozi ția șabloanelor.

1.3.TRASAREA PENTRU MONTAREA COFRAJELOR

1.3.1. Trasarea pentru montarea cofrajelor se referă la următoarele:
a) trasarea formei în plan a volumului cofrat;
b) trasarea formei pe înălțime a volumului cofrat;
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 13 c) trasarea cotelor, de la par tea de jos, dacă este cazul, precum și de la partea de sus, până la
care se toarnă betonul în volumul cofrat.

1.3.2. Trasarea formei în plan a volumului cofrat se efectuează față de axele elementelor care
se toarnă în cofraj și se materializează prin repe re sau linii față de care să se poată stabili, prin
măsurări simple, poziția cofrajului respectiv, spre exemplu:
a) pentru cofraje care se confecționează la fața locului, prin trasarea poziției interioare a
cofrajului;
b) pentru cofraje refolosibile, de in ventar, și prin trasarea unor repere sau linii secundare față
de care să se poată așeza elementele de cofraj prin măsurări relative la fața exterioară a
acestora.

1.3.3. Trasarea formei pe înălțime a volumului cofrat, în cazurile în care aceasta nu este
verticală, se efectuează pe baza datelor din proiect, care trebuie să cuprindă:
a) suprafețele de referință față de care se efectuează trasarea;
b) cotele, față de aceste suprafețe de referință, pentru puncte sau linii intermediare
semnificative pentru mont area cofrajelor în poziția corespun zătoare, conform pct. 1 .3.2. (a)
sau (b).

1.3.4. Trasarea cotelor de la partea de jos a fundului cofrajelor se efectuează, după caz, astfel:
a) pentru suprafețe plane, orizontale sau înclinate, prin trasarea liniilor pe fețele laterale, de
contur, precum și a cotelor unor puncte/linii intermediare ale suprafeței care se cofrează, față
de o suprafață de referință conform, după caz, pct. 1.3.2. ( a) sau (b).
b) pentru suprafețe curbe sau de altă formă, prin trasarea cotelor, față de o suprafață de
referință, pe fețele laterale, precum și pentru linii intermediare semnificative, de asemenea
conform pct 1.3.2. (a) sau (b).

1.3.5. Trasarea cotelor pe ntru partea de sus, până la care se toarnă betonul, se efectuează prin
marcarea pe fețele laterale ale cofrajului, într -un mod care să permită identificarea acestei
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 14 marcări în condițiile de turnare a betonului (identificare directă sau prin măsurare față d e
repere situate deasupra limitei de turnare respective, precum și, în cazul unor suprafețe de
întindere mare, prin stabilirea unor modalități de măsurare punctuală a cotei respective, la
distanțe convenabil alese.

1.4.CONDIȚII PREALABILE ȘI CONDIȚII NECE SARE ÎN TIMPUL EFECTUĂRII
TRASĂRII

1.4.1. Pentru efectuarea trasării de detaliu pentru montarea cofrajelor, este necesară
asigurarea condițiilor prealabile, precum și a celor necesare în timpul efectuării trasării.

1.4.2. Condițiile prealabile sunt, în p rincipal, următoarele:
a) existența pe șantier, a proiectului, care trebuie să cuprindă toate datele necesare trasării de
detaliu (linii de referință, cote în plan față de acestea, cu clase de toleranță, cote de nivel, cu
clase de toleranță, alte detalii n ecesare);
b) existența documentelor de recepție a trasării construcției și a elementelor de materializare
pe teren a acestei trasări;
c) specificarea aparaturii care se utili zează, în conformitate cu pct. 1 .1.13;
d) specificarea și executarea sau procurare a, după caz, a unor mijloace necesare pentru
efectuarea trasării (schele/platforme, materiale auxiliare, etc.).

1.4.3. Condițiile care trebuie asigurate în timpul efectuării trasării sunt, în principal
următoarele:
a) existența aparaturii și a personalulu i de specialitate, pe perioadele necesare, pe baza
coordonării cu desfășurarea lucrărilor de executare a construcției;
b) asigurarea câmpului liber necesar pentru aparatura utilizată, precum și a mijloacelor
necesare (pct.8.4.2.d), după caz.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 15 1.5.RECEPȚIA LUCRĂRILOR DE TRASARE DE DETALIU PENTRU COFRAJE

1.5.1. Recepția lucrărilor de trasare de detaliu pentru cofraje constă în consemnarea efectuării
lucrărilor, prin proces verbal de recepție calitativă pe faze, care trebuie să cuprindă cel puțin
următoarele :
a) identificarea poziției și coordonatele punctelor și reperelor de nivel materializate pe teren
odată cu trasarea pentru amplasarea construcției, care au stat la baza trasării de detaliu;
b) echipamentele utilizate pentru efectuarea trasării de detaliu și, după caz, procedurile
utilizate (tipul și denumirea echipamentelor, exactitatea acestora și menționerea documentelor
privind verificările metrologice, codurile procedurilor ș.a.);
c) modul de materializare a trasării efectuate;
d) predarea -primirea înt re executantul lucrărilor de trasare de detaliu și executantul lucrărilor
ulterioare (cofraje), a reperelor materializate ale trasării efectuate;
e) obligația executantului trasării de detaliu de a interveni în cazurile în care apar
neconformități privind trasarea de detaliu la executarea lucrărilor ulterioare.

NOTĂ: În cazurile în care executantul lucrărilor de construcții aplică un sistem de
management al calității (a se vedea tabelul 20, I, nr. crt.2 din NE 012/2 -2010), la baza
procesului verbal pentru recepția calitativă pe faze a lucrărilor de trasare de detaliu, vor sta
documentele aplicabile ale acestui sistem

Întocmit
dr.ing. Cătălin Popescu

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 16 III. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR DE
TERASAMENTE

1. SCOP

Caietul de sarcini are drept scop stabilirea tuturor actiunilor si masurilor ce trebuiesc luate in
vederea realizarii lucrarilor proiectate.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Procedura se aplica la realizarea lucrarilor hidrotehnice pentru amenajarea raurilor (diguri de
aparare im potriva inundatiilor pe malurile raurilor, subtraversari prin dig pentru evacuarea
apelor pluviale din incintele create prin indiguire, lucrari de decapare ampriza dig si zona de
lucru, decapare cariera, excavatii in cariera, umpluturi mecanice in diguri, finisari taluze si
coronament, excavatii reprofilare albie, uniformizare mal, terasamente aparari de mal,
terasamente subtarversari).

3. DOCUMENTATII DE REFERINTA

3.1. Proiectul de executie specific obiectivului ce se executa..
3.2. Caietul de sarcini.
3.3. C 83 -75 Îndrumător privind executarea trasării în detaliu în construcții
3.4. C 169 -88 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea
fundațiilor construcțiilor civile și industriale
3.5. STAS 9850 -89 Lucrări de îmbunătățiri f unciare. Verificarea compactării terasamentelor
3.6. STAS 2914 -84 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiții tehnice generale de calitate.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 17 4. DEFINITII SI PRESCURTARI

4.1. M.M.S.I. – AM – Manualul de management al sistemelor integrate calitate -mediu -SSO
4.2. PV – Proces verbal
4.3. ISC – Inspectoratul de Stat in Constructii.
4.4. CTC – Controlor de calitate

5. RESPONSABILITATI

5.1. Seful de santier
5.1.1. Urmareste aplicarea riguroasa in procesele de productie a tehnologiilor de executie,
interzicand abate rile de la acestea.
5.1.2. Raspunde de intocmirea graficului de executie si de realizarea lui in timpul prevazut.
5.1.3. Convoaca partile implicate in receptia calitativa a lucrarilor, inclusiv in fazele
determinante.
5.1.4. In cazul sesizarii unor neconfo rmitati urmareste indepartarea situatiilor neconforme
prin convocarea proiectantului si beneficiarului si apoi aplicarea solutiei de indepartare a
defectului conform solutiei date de proiectant.
5.2. Seful punctului de lucru
5.2.1. Raspunde de aplicarea in tocmai a prezentei proceduri, a documentatiei de executie si a
caietului de sarcini.
5.2.2. Intocmeste si inregistreaza toate actele de calitate prevazute de caietul de sarcini si de
programul de control al calitatii intocmit de proiectant.
5.2.3. Raspunde de instruirea persoanlului inainte de inceperea executiei, in conformitate cu
legislatia in vigoare.
5.2.4. Urmareste zilnic realizarea programului de productie.
5.2.5. Anunta CTC – laborator depsre neconformitatile pe care le semnaleaza in activitatea pe
care o coordoneaza.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 18 5.3. CTC – Laborator
5.3.1. Efectueaza inspectii de urmarire a calitatii executiei in punctele obligatorii de
stationare din fisele de urmarire si valideaza documentele de atestare calitativa specifice
lucrarii;.
5.3.2. Analizeaza reclamatiile clientilor si efectueaza constatari la fata locului.
5.3.3. Intocmeste RNC in cazul depistarii de neconformitati si urmareste rezolvarea lor.
5.3.4. Participa la inspectiile efectuate de organele ISC si verifica aducerea la indeplinire a
masur ilor dispuse de acestia, comunica in scris in termenele scadente modul de rezolvare a
masurilor stabilite.
5.4. Inginer sef mecanizare
5.4.1. Asigura starea de functionare la parametrii normali a tuturor utilajelor, instalatiilor si
mijloacelor de transpo rt utilizate in fluxul tehnologic pe faze de executie.
5.5. Responsabilul tehnic cu executia
5.5.1. Participa la receptiile pe faza determinanta si valideaza prin ștampila inregistrarile
calitatii.
5.5.2. Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de
executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati;
5.5.3. Opreste executia lucrarilor in cazul in care s -au produs defecte de calitate sau abateri de
la prevederile proiectuluide executie si permite re luarea lucrarilor numai dupa remedierea lor.
5.6.Topometru de santier
5.6.1. Asigura efectuarea masuratorilor topo -geodezice necesare in vederea executiei
lucrarilor;
5.6.2. Intocmeste schemele de trasare generale si de detaliu a lucrarilor si completarea
formularelor specifice

6. PROCEDURA

6.1. Trasarea lucrarilor
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 19 6.1.1. Axul de trasare al lucrarilor proiectate este marcat pe profile transversale de
executie.Acesta a fost considerat la lucrarile de indiguire, la mijlocul coronamentului, iar la
consolidar ile de mal la partea superioara a pereului inainte de intoarcerea acestuia pe mal;
6.1.2. Predarea amplasamentului lucrarilor se va face de catre beneficiar – constructorului in
prezenta proiectantului si se va materializa prin identificarea pe teren a born elor si a reperilor.
6.1.3. Antreprenorul este obligat sa semnaleze beneficiarului in termen de 7 zile de la data
trasarii axului lucarilor eventualele neconcordante cu situatia reala din teren pentru a fi
transmise proiectantului.
6.1.4. Antrprenorul va m eterializa pe tren axele din profilele transversale de executie prin
delimitarea amprizei lucrarilor cu reperi vizibili si baterea de tarusi cotati in afara amprizei
pentru verificarea pe parcursul executiei.
6.2. Executia lucrarilor de terasamente
6.2.1. Ampriza lucrarilor si banda de lucru se vor defrisa, dupa care se vor decoperta de
pamant vegetal 25 -30 cm cu buldpzerul;
6.2.2. La executia consolidarilor de mal, excavatiile se vor executa mecanic cu excavator cu
descarcare atat in depozit cat si in auto basculante.
6.2.3. Excedentul de sapatura la consolidarile de mal va fi depus direct pe ampriza digului
(daca materialul este corespunzator) sau transport cu autobasculanta pentru compensarea
terasamentelor in profilul in lung;
6.2.4. La consolidarea de ma l, lucrarile de terasamente se vor executa pe tronsoane mici de
cca 40 -50 m, ce vor fi urmate imediat de lucrarile de constructii pentru a nu se deteriora
profilul realizat prin excavatiile e nivel ale apei;
6.2.5. Dupa realizarea excavatiilor la profilul prevazut in proiect, se vor executa de
constructor profile transversale anteexecutie ce vor certifica volumele de lucrari si vor sta la
baza receptionarii cotei de fundare;
6.2.6. Lucrarile de indiguire se vor incepe din sectorul amonte spre aval, asigura ndu-se
incastrarea amonte;
6.2.7. Materialul de umplutura folosit va fi adus prin transport auto din carierele din zona sau
se are in vedere folosirea si a celui provenit din excavatiile in albie (excavatii la consolidare
de mal sau reprofilare albie);
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 20 6.2.8. Constructorul este obligat sa verifice daca materialul din cariera corespunde conditiilor
impuse prin prezentul caiet de sarcini. Se vor recolta probe pentru determinarea granulozitatii
si umiditatii naturale din cariera, iar numarul probelor se stabil este in functie de
neomogenitatea materialului exploatat si de suprafata exploatata;
6.2.9. Materialele locale coezive din zona carierelor, prezinta parametrii de calitate indicati in
caietul de sarcini ( ץd max, Wopt);
6.2.10. Grosimea stratului asternut va fi determinat pe pista experimentala, in functie de
utilajul de compactare si de calitatea materialelor;
6.2.11. Umiditatea materialului la punerea in opera va fi egala cu umiditatea optima de
compactare. Daca umiditatea este net inferioara, valoarea ei va fi corectata prin stropire in
mod uniform.In perioadele de precipitatii abundente, lucrarile se vor intrerupe;
6.2.12.In perioadele reci nu se va admite punerea in opera a materialului inghetat.lucrarile pot
continua numai in urmatoarele situatii;
– temperasturile negative sa nu coboare sub – 5C;
-temperasturile sa nu fie de durata : noaptea sa oscileze intre – 5C, iar ziua sa fie
obligatoriu positive;
6.2.13. Determinarile pe pista experimentala vor consta din:
-umiditatea pamantului la punerea in op era;
-grosimea stratului inainte de compactare ;
-greutatea utilajului de compactare;
-numarul de treceri pentru obtinerea compactarii maxime.
6.2.14. Verificarea compactarii se va face in mod continuu sip e fiecare strat;
6.2.15. Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii provizorii si unor receptii
definitive.
Receptiile provizorii se vor face:
-partial pentru categorii de lucrari; excavatii sau volume de umpluturi executate intr -o
perioada de timp;
– integrale pe sectoare de diguri sau tronsoan e de o anumita lungime.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 21 6.2.16. Lucrarile de terasamente la finalizarea taluzelor nu se vor executa pe lungimi mai
mari de 40 -50m si vor fi urmate de lucrari de constructii (prism, pereu) pentru a evita
deteriorarea malului taluzat in caz de ape mari;
6.2.17. Excavatiile se vor executa in amplasamentele si la profilul prevazut in documentatia
tehnica, urmarindu -se verificarea cotelor de fundare si natura terenului de fundare;
6.2.18. Traseul digurilor, in general, urmareste traseul albiei raurilor;
6.2.19. Digurile, pe majoritatea lungimii lor, sunt protejate pe contur cu un strat vegetal;
6.2.20. Pe sectoarele cu subtaversari, se va trasa lucrarea de subtraversare, urmarind a se
executa excavatia la cota din detaliile tehnice, urmand ase realize si sapatura pentru timpanul
amonte si timpanul aval, efectuindu -se receptia sapaturii inaintea fundarii betonului de
egalizare;
6.2.21. Canalele de evacuare a apelor pluviale se vor realize inclinate spre aval in vederea
evitarii colmatarii lor. Se va urmarii verific are cotelor de fundare ale tuburilor si timpanelor,
verificarea calitatiii umpluturilor din corpul digului din jurul tuburilor, verificarea
coronamentului digului. Se vor intocmi procese verbale de lucrari ascunse la terminarea
sapaturii pentru fundarea a pararilor de mal, fundarea fascinelor.

7. PROTECTIA MEDIULUI
Pentru execuția lucrărilor propuse se vor asigura prin Caietele de Sarcini elaborate
toate măsurile necesare pentru sănătatea oamenilor și protecția mediului conform obligațiilor
impuse de Legea Apelor – 107/1996 si Legea protectiei mediului – 137/1995

8. PROTECȚIA MUNCII

– Legea nr. 90/1996 – Legea protecției muncii publicată în monitorul oficial nr.157/1996;
– Ordin nr. 388/1996 privind aprobarea normelor metodologice în aplicarea prev ederilor Legii
protecției muncii nr. 90/1996 publicat în Monitorul oficial nr. 1/1996;
– Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 si Normele metodologice de aplicare a
Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 22
9. RAPOARTE SI INREGI STRARI
9.1. PV de primire – predare amplasament si borne de reper –
9.2. PV de trasare a lucrarilor – inainte de inceperea lucrarilor
9.3. PV de lucrari ascunse
9.4. PV de re ceptie calitativa
9.5. Fisa de depunere

Întocmit
dr.ing. Cătălin Popescu

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 23 IV. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTAREA UMPLUTURILOR

1. SCOP
Procedura are ca scop precizarea actiunillor, fazelelor tehnologice, sculelelor,utilajelor si
materialelor necesare pentru executarea umpluturilor in conformitate cu cerintele de calitate
prevazute.

2. DOMENIUL DE APLICARE
Procedura se aplica la executia umpluturilor mecanice si manuale aferente lucrarilor de
constructii.

3. DOCUMENTATII DE REFERINTA
3.1. Proiectul de executie specific obiectivului ce se executa..
3.2. Caietul de sarcini.
3.3. Normativ C 169/88 Executarea lucrarilor de terasamente
3.4. Normativ C 83/75 Îndrumător privind executarea trasării în detaliu în construcții
3.5. Legea 10 -95. Legea privind calitatea in constructii.
3.6. STAS 1913/1 -82 Teren de fundare. Determinarea umidității
3.7. STAS 1913/3 -76 Te ren de fundare. Determinarea densității pământurilor
3.8. STAS 1913/4 -1986Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate
3.9. STAS 1913/5 -85 Teren de fundare. Determinarea granulozității
3.10. STAS 1913/13 -83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Încercarea Proctor
3.11. STAS 1913/15 -1975 Teren de fundare. Determinarea greutății volumice, pe teren
3.12 STAS 9850 -89 Lucrări de îmbunătățiri funciare. Verificarea compactării terasamentelor

4. DEFINITII SI PRESCURTARI
4.1. M.M.S.I. – Manualul de management al sistemului integrat calitate -mediu -SSO
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 24 4.2. PV – Proces verbal
4.3. CTC – controlul calitatii
4.4. PTE – Procedura tehnica de executie
4.5. RNC – Rapoarte de neconformitate

5. RESPONSABILITATI
5.1. Seful de santi er
5.1.1. Urmareste aplicarea riguroasa in procesele de productie a tehnologiilor de executie,
interzicand abaterile de la acestea.
5.1.2. Raspunde de intocmirea graficului de executie si de realizarea lui in timpul prevazut.
5.1.3. In cazul sesizarii unor neconformitati urmareste indepartarea situatiilor neconforme
prin convocarea proiectantului si beneficiarului si apoi aplicarea solutiei de indepartare a
defectului conform solutiei date de proiectant.
5.2. Seful punctului de lucru
5.2.1.Raspunde de aplic area intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de executie si a
caietului de sarcini.
5.2.2. Intocmeste si inregistreaza toate actele de calitate prevazute de caietul de sarcini si de
programul de control al calitatii intocmit de proiectant.
5.2.3. Ras punde de instruirea personalului inainte de inceperea executiei, in conformitate cu
legislatia in vigoare.
5.2.4. Urmareste zilnic realizarea programului de productie.
5.2.5. Anunta CTC – laborator depsre neconformitatile pe care le semnaleaza in activitat ea pe
care o coordoneaza.
5.3. CTC – Laborator
5.3.1. Efectueaza inspectii, confom documentatiei de executie.
5.3.2. Analizeaza reclamatiile clientilor si efectueaza constatari la fata locului.
5.3.3. Intocmeste RNC in cazul depistarii de neconformitati si urmareste rezolvarea lor.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 25 5.4. Inginer sef mecanizare
5.4.1. Ing. sef mecanizare raspunde de existenta si buna functionare a sculelor, utilajelor si a
mijloacelor de trasnport din cadrul santierului.

6. PROCEDURA
6.1. Tehnologia de executare a umpluturi lor comporta urmatoarele faze
6.1.1. Pregatirea amprizei pentru executarea umpluturilor
6.1.2. Calitatea materialelor de umplutura
6.1.3. Conditii de executie
6.1.4. Punerea in opera a umpluturilor
6.1.5. Controlul executiei

6.2. Pregatirea amprizei pentr u executarea umpluturilor
6.2.1. Pe intreaga ampriza a lucrarilor se vor indeparta: vegetatia, radacinile arborilor,
tufisurile si pamantul cu continutul de materii organice.
6.2.2. Pamantul vegetal se va decoperta cu buldozerul (cca 20 – 30cm) si se va tr ansporta in
depozit, in afara amprizei lucrarilor; acest pamant vegetal se va utiliza la imbracarea
platformelor executate.
6.2.3. Dupa indepartarea stratului vegetal se va face de catre constructor si beneficiar analiza
amprizei decapate in scopul constat arii calitatii patului de fundare. In cazul in care se observa
existenta unor depozite de gunoaie menajere, industriale sau materiale rezultate din demolari,
acestea se indeparteaza pe intreaga grosime.
6.2.4. In cazul in care pe ampriza lucrarilor apar le ntile de mal sau pamanturi moi, acestea se
vor indeparta iar golurile rezultate se vor plomba cu pamant compactat.
6.2.5. Dupa realizarea decopertarii suprafata amprizei se va compacta prin 3 -4 treceri ale
utilajului de compactare (rulou vibrator Liss), du pa care se va executa o sacrificare pe
adancime de 10 -15cm, inainte de asternerea primului strat de umplutura.
6.2.6. In cazul unei umiditati excesive a pamantului, terenul de fundare se va lasa timp de cca
24 ore pentru scaderea umiditatii in limita valor ilor prevazute.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 26 6.2.7. Dupa efectuarea lucrarilor sus -mentionate se vor preleva probe pentru verificarea
umiditatii si apoi se va trece la compactarea terenului de fundare.
6.2.8. Greutatea volumetrica in stare uscata medie obtinuta pe probele recoltate d in terenul de
fundare va fi γ dmed = 20,40KN/mc, dar nu mai mica de 19,80KN/mc.
6.2.9. Gradul de indesare necesar pentru terenul de fundare va fi de min. 92%.
6.2.10. Circulatia cilindrilor compactori vibratori se va face paralel cu cursul de apa
urmarindu -se ca la o trecere sa se acopere marginea trecerii precedente cu 10 -20cm.
6.2.11. Suprafata de fundare va fi receptionata pe baza de proces -verbal de lucrari ascunse,
semnat de beneficiar, constructor si geologul de santier.
6.2.12. Receptia terenului de fundare constituie "Faza determinanta" prin care se autorizeaza
inceperea lucrarilor de depunere si compactare umpluturi.

6.3. Calitatea materialelor de umplutura
6.3.1. Sursa de materiale locale pentru umpluturi este amestecul de pietris, bolovanis si nisip,
rezultat din excavatiile la lucrarile de constructii precum si din reprofilarile ce se executa pe
cursurile de apa.
Constructorul va analiza daca materialele din excavatii corespund conditiile impuse de caietul
de sarcini.
6.3.2. Materialele utiliza te in corpul platfomelor sau digurilor nu trenbuie sa contina resturi
vegetale, maluri, moloz, materii organice sau saruri solubile mai mult de 3%.
6.3.3. Materialele utilizate se vor extrage atat de deasupra cat si de sub nivelul apei fiind
depuse in depo zit.
In cazul in care frontul de exploatare este inundat de o viitura, extragerea materialului va
continua numai dupa inlaturarea malului depus.
6.3.4. Materialul depus in umpluturi trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii generale:
– granula maxima admis a sa nu aiba diametrul mai mare de 120mm;
– continutul de materii organice sa fie mai mic de 3% conform STAS 8389 -82.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 27 6.3.5. Controlul calitatii materialelor ce vor fi puse in opera se efectueaza de catre laboratorul
de santier, recoltandu -se o proba la 5. 000mc material excavat pentru determinarea
compozitiei granulometrice.
Frecventa probelor pentru verificarea indicilor de compactare va fi de 3 probe la 2.000mc
material excavat.

6.4. Conditii de executie
6.4.1. Realizarea umpluturilor se va face prin ope ratiunile de depunere, imprastiere si
compactare pe tronsoane delimitate si marcate pe teren.
6.4.2. Depunerea materialelor se va face in gramezi dispuse la o distanta corespunzatoare
pentru asigurarea unui consum minim de ore -utilaje la imprastiere, funct ie de natura
materialului pus in opera.
6.4.3. Inainte de inceperea umpluturilor se va executa pichetarea axului si amprizei zonei de
umplutura.
6.4.4. Pentru stabilirea grosimii straturilor ce se depun precum si a numarului minim de
treceri a utilajelor d e compactare, necesar pentru obtinerea unei greutati volumice maxime,
inainte de inceperea lucrarilor de umplutura propriu -zise se va executa o pista experimentala.
Pista experimentala si programul de cercetare se vor organiza la cererea beneficiarului, pr in
grija constructorului si cu asistenta personalului de specialitate geotehnica.
6.4.5. Pista experimentala se va executa numai in ampriza platformelor si se va ingloba in
corpul acestora.
6.4.6. Constructorul va organiza un laborator de santier cu aparat ura necesara recoltarii de
probe si determinarii urmatoarelor proprietati fizice ale pamanturilor, in stare naturala si
compactata:
– compozitia granulometrica STAS 1913/5 -85;
– umiditatea STAS 1913/1 -82;
– greutatea volumica STAS 1913/3 -76;
– paramterii d e compactare – Proctor Normal – STAS 1913/13 -83.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 28 6.4.7. Pista experimentala va avea dimensiunile in plan de cca 15x15m, din care suprafata
utila va fi de 10x30m, restul fiind zone de acces si intoarcere ale utilajului de compactare.
6.4.7.1. Executia efect iva a pistei experimentale va incepe numai dupa:
– dotarea santierului cu toate utilajele de teren si aparatura de laborator necesare;
– solicitarea facuta proiectantului de catre beneficiar pentru asigurarea prezentei pe santier a
personalului de specialitate geotehnica.
6.4.7.2. In afara incintei de lucru, la o distanta convenabila se vor planta tarusi care vor marca
limitele dintre fasii si parcele (3×3=9 tarusi cu h ≥1,5m).
Pe terenul de fundare, in dreptul verticalei de prelevare a probelor, se vor planta si cota de
catre topometrul de santier, placutele metalice reper de la baza straturilor (3×3=9 bucati).
6.4.7.3. Dupa pozitionarea si cotarea placutelor se va incepe depunerea materialelor pe cele 3
fasii, fiecare fasie avand o latime de cca 5,0 0m si in orice caz, cu cca 1,00m mai mare decat
latimea utilajului de compactare.
Pe fiecare fasie, prin imprastiere cu buldozerul se vor realiza 3 grosimi diferite de strat,
respectiv de 0,40m, 0,50m si 0,60m.
6.4.7.4. Dupa retragerea utilajului de nivela re, pe verticala fiecarui punct de recoltare a
probelor se vor planta si cota placutele reper de pe suprafata straturilor, dupa care se va trece
la efectuarea compactarii.
6.4.7.5. Pe toata suprafata utila a pistei (10x30m) se va trece cu compactorul cilin dru vibrator
Liss de 4 ori, fara ca acesta sa execute miscari bruste sau intoarceri in cuprinsul suprafetei
utile a pistei.
Dupa efectuarea celor 4 treceri se va stabili prin masuratori topometrice cota placutelor de pe
suprafata straturilor.
6.4.7.6. Dupa cotare, in dreptul reperilor, se vor recolta probele prin metoda foliei (gropi de
proba), dimensiunile ramei fiind de minimum 0,50mx0,50m, iar adancimea de recoltare fiind
pe toata grosimea stratului depus; tot materialul recoltat din groapa de proba va f i cantarit si
prelucrat pentru determinarea greutatii volumice, a greutatii volumice uscate, a umiditatii si
granulometriei.
6.4.7.7. Operatiunile descrise mai sus se vor repeta dupa executarea de 6 -8 treceri ale
utilajului de compactare.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 29 6.4.7.8. In labor atorul de santier se vor executa si determinari "Proctor Normal" in vederea
stabilirii umiditatilor optime de compactare si greutatilor volumice uscate maxime a
materialului, respectiv a gradului de compactare realizat pe probele recoltate din pista
experi mentala.
6.4.7.9. Toate rezultatele obtinute se vor inscrie in fisa tip "valorile masuratorilor de
compactare efectuate pe pista experimentala".

6.5. Punerea in opera a umpluturilor
6.5.1. Umpluturile din corpul platformelor se vor executa in straturi ase zate pe toata latimea
amprizei, in fasii paralele cu axa longitudinala; grosimea unui strat depus va fi de cca 40cm,
pentru materiale macrogranulare necoezive functie si de rezultatele obtinute la pista
experimentala.
6.5.2. Circulatia autovehiculelor care aduc materialul trebuie sa se faca pe toata suprafata si
sa se obtina o uniformitate a precompactarii si evitarea formarii de fagase.
6.5.3. Decalajele intre straturi (in aceeasi sectiune transversala) nu vor fi mai mari decat
grosimea unui strat.
6.5.4. Straturile se vor aseza inclinat, cu o panta de 1 -2% catre exterior pentru a asigura
scurgerea apelor pluviale.
6.5.5. Compactarea straturilor din materiale macrogranulare se va realiza cu cilindri vibratori
"LISS" de 12 -16 tone, prin 6 -8 treceri succesive pe aceeasi urma in sens longitudinal, iar
zonele de intoarcere ale compactorului vor fi in afara tronsonului in curs de compactare si
ulterior vor fi scarificate.
6.5.6. Se vor recolta trei probe pe fiecare strat si profil, in axa longitudinala si stanga -dreapta
fata de aceasta, la distantele stabilite de catre geologul de santier.
6.5.7. Media valorilor greutatii volumice in stare uscata va fi de γ dmax = 21,5KN/mc dar
nu va avea valori mai mici de γ dmax = 19,89KN/mc.
Pentru realizarea acestor valori s e recomanda ca umiditatea materialelor ce se pun in opera sa
fie in limita a 3÷8%.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 30 6.5.8. Verificarea compactarii umpluturilor se va face conform prescriptiilor STAS 9850 -89.
Materialele puse in opera vor avea un grad de compactare mediu de 95% dar nu mai mic de
92%.
6.5.9. Straturile depuse vor fi numerotate in ordinea depunerii, cu precizarea cotelor
inferioare si superioare dupa compactare.
6.5.10. Depunerea unui nou strat este admisa numai daca gradul de compactare a fost realizat.
6.5.11. Imprastierea si compactarea materialelor in zonele de racord cu constructiile de beton
sau in zonele greu accesibile utilajelor, se vor executa manual.
6.5.12. Lucrarile de umpluturi se vor intrerupe in timpul ploilor intense si a ninsorilor
abundente. Materiale depuse si necompactate surprinse de precipitatii abundente vor fi lasate
sa se usuce sau se vor drena pana la obtinerea umiditatii optime de compactare.
6.5.13. In perioadele de timp friguros nu se va admite punerea in opera a materialului
inghetat. Lucrarile po t continua numai in urmatoarele situatii:
– temperaturile negative nu coboara sub -5°C;
– temperaturile sa nu fie de durata: noaptea sa oscileze intre 0°C si 5°C, iar ziua sa fie
obligatoriu pozitive.
In aceasta situatie lucrul se intrerupe noaptea si se reia in cursul zilei cand temperatura este
pozitiva. La intreruperea lucrului peste noapte, frontul de lucru se protejeaza cu prelate,
rogojini, etc.
6.5.14. Daca temperaturile negative devin permanente (minimum 16 ore pe zi) si materialul a
inghetat, luc rul se intrerupe.
La reluarea lucrului suprafata se va scarifica pe adancimea de 10 cm, dupa care se vor relua
lucrarile de umpluturi.

6.6. Controlul executiei
6.6.1. Pentru a se asigura respectarea cu strictete a prevederilor documentatiei de executie si a
caietului de sarcini, in afara de controlul exercitat de catre proiectant si beneficiar,
constructorul isi va organiza un control permanent care va raspunde de calitatea lucrarilor
executate.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 31 6.6.2. Constructorul va organiza un laborator geotehnic de sa ntier, dotat cu aparatura si
personal tehnic pentru efectuarea determinarilor de la punctul 6.4.6.
6.6.3. Laboratorul de santier va avea urmatoarele atributii speciale:
– colectarea probelor din cariere si din umpluturilor puse in opera;
– verificarea cali tatii materialelor puse in opera si certificarea ca acestea corespund
prevederilor caietului de sarcini;
– organizarea pistelor experimentale, prelucrarea rezultatelor si prezentarea concluziilor;
– efectuarea determinarilor cerute prin caietul de sarcini, tinerea evidentei si prelucrarea
datelor ce se obtin in laborator;
– instruirea si asistenta tehnica a personalului care executa lucrarile de umpluturi.
6.6.4. Controlul calitatii lucrarilor se face si pe faze detrminante:
– realizarea patului de fundare a platformelor;
– executia umpluturilor in corpul platformelor si in zona constructiilor.

7. PROTECTIA MEDIULUI
Pentru execuția lucrărilor propuse se vor asigura prin Caietele de Sarcini elaborate
toate măsurile necesare pentru sănătatea oamenilor și pro tecția mediului conform obligațiilor
impuse de Legea 107/1996 – Legea Apelor și Legea 137/1995 – Legea protectiei mediului

8. PROTECȚIA MUNCII
– Legea nr. 90/1996 – Legea protecției muncii publicată în monitorul oficial nr.157/1996;
– Ordin nr. 388/1996 privind aprobarea normelor metodologice în aplicarea prevederilor Legii
protecției muncii nr. 90/1996 publicat în Monitorul oficial nr. 1/1996;
– Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 si Normele metodologice de aplicare a
Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 32
9. RAPOARTE SI INREGISTRARI

9.1. PV de verificare a naturii terenului de fundare
9.2. PV de verificare a cotei de fundare
9.3. PV de lucrari ascunse
9.4. Raport de neconformitate
9.5. Fisa depunere a u mpluturilor
9.6. Buletin pt. det. caracteristicilor de compactare -Incercarea PROCTOR –
Buletin de verificare a gradului real de compactare

Întocmit
dr.ing. Cătălin Popescu

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 33 V. CAIET DE SARCINI PENTRU E XECUTIA ECRANULUI DE ETANSARE

1. DOMENIU DE APLICARE

In cadrul multor lucrari de constructii, in special baraje, sunt necesare sapaturi adanci, de cele
mai multe ori sub nivelul hidrostatic.
Pentru evitarea afluxului de apa in incinta de fundare, cele mai utilizate sisteme au fost:
cobor area nivelului freatic cu filtre aciculare, ecran tip Else sau Kelly, ecran din palplanse sau
ecrane cu piloti secanti.
Inainte de inceperea executarii unei lucrari de etansare o atentie deosebita trebuie acordata
constitutiei geotehnice a pamantului in ca re se sapa ecranul.
Incercarile de laborator vor determina:
o compozitia granulometrica a pamanturilor;
o umiditatea;
o densitatea;
o nivelul apei subterane;
Cunoasterea terenului in care se va executa ecranul este obligatorie prin executarea unor
foraje de cercetare care sa puna in evidenta eventualele intercalatii sau lentile de pamanturi
coezive, continutul de materii organice precum si analiza apelor agresive.
In functie de natura terenului de fundare, solutia aleasa trebuie sa fie eficace, rapida si
economica.Tinand cont de experienta societatii in executia de ecrane de etansare in roci tari,
in pamanturi coezive, in pamanturi necoezive precum si la lucrari de consolidare poduri,
drumuri etc. tehnologia ne -a pus la dispozitie posibilitatea realizarii d e ecrane, combinand
saparea cu injectarea concomitenta in sistemul SOIL MIXING.
Determinarea compozitiei granulometrice pune in evidenta realizarea in conditii optime a
ecranului prin sistemul SOIL MIXING.
In figura urmatoare se observa domeniul granulomet ric in care se poate realiza un ecran de
beton in sistemul SOIL MIXING in bune conditii:

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 34
2. MATERIALE PENTRU SUSPENSIA DE INJECTARE

Cimenturile folosite
Pentru prepararea suspensiilor se vor respecta prescriptiile din normele europene N.E.012 –
1/2007 – “Cod de practicã pentru executarea lucrãrilor din beton, beton armat și beton
precomprimat”.
Cimentul folosit la ecranul de etanșare va fi CEM II A – S 32, 5 R.
Caracteristicile de calitate ale cimentulrilor folosite:
– starea de conservare conform. NE 012 – 2009
– finetea de macinare conform SREN SR EN 196 -6:2010
(sita cu ochiuri 0,090 mm)
– apa de consistenta normala conform SR EN 196 -3+A1:2009
– inceput si sfarsit de priza conform SR EN 196 -3+A1:2009
– stabilitatea cu ace LE CHATELLIER conform SREN 196 -3+A1:2009
Apa de amestec conform STAS 6953/1981
Bentonita conform STAS 9305/1981

3. LUCRARI PREGATITOARE PENTRU EXECUTIA ECRANULUI DE ETANSARE

Lucrarile de la ecranul de etansare vor incepe dupa executia platformei de lucru (stabila,
rezistenta si orizontala), trasarea si pichetarea axului ecranului conform planului de situatie.
Pentru preparea, depozitarea, transportul si injectarea suspensiei trebuie sa se asigure
instalatiile necesare aproape de punctele de lucru ale ecranului pentru a se evita pierderile
importante de sarcina pe conductele de injectare.
Gospodaria de suspensie trebuie sa aiba in dotare minima:
o grupuri de preparare a suspensiei ( malax oare de circa 4 mc fiecare);
o pompa pentru asigurarea presiunii de injectare ( 4 – 25 atm.;debit minim 250 L/min.);
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 35 o pompa de spalare ( min.100 bar) pentru curatarea prajinilor si sapelor de forat;
o retea de conducte fixe sau flexibile pentru circulatia suspensiei;
o retea de alimentare cu apa;
o retea electrica pentru alimentarea tabloului electric care va deservi functionarea
pompelor,malaxoarelor,iluminat,etc;
o magazie pentru depozitarea materialelor necesare ( bentonita,cofraje pentru
probe,etc).
4. PREPARAREA SUSPENSIEI DE INJECTARE

Inainte de inceperea lucrarilor de injectare se fac incercari preliminare in laborator, pe
materialele componente si se va stabili solutia care corespunde cerintelor realizarii unui ecran
etans.
Incercarile de laborator stabilesc reteta corespunzatoare, respectiv cantitatea de ciment
raportul A/C si procentul de bentonita necesar obtinerii unei solutii de suspensie stabila.
In timpul executiei laboratorul va verifica, suspensia in ceea ce priveste:
o densitatea ( zilnic);
o vascozitatea ( zilnic);
o decantarea ( zilnic);
Datele obtinute se vor mentiona in fisa de executie conform Anexa 1.
Deasemenea se vor preleva probe din, materialului de la gura panoului care vor fi analizate in
laborator.
Procedeul de preparare implica urmatoarele operatiuni:
o macerarea bentonitei timp de 30 min in malaxor ;
o suspensia de apa – ciment este adusa de la statia de preparare a suspensiei si adaugata
peste bentonita;
o malaxarea amestecului apa -ciment – bentonita se va face pe toa ta durata executarii
panoului.

5. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 36 Tehnologia de executie prevede, operatiuni simultane, saparea – malaxarea – injectarea
terenului in care trebuie realizat ecranul de etansare, prin care pamantul poate fi amestecat cu
suspensie de apa – ciment – adaosuri si omogenizat succesiv cu ajutorul instalatiei LRB 155.
Operatia de sapare se realizeaza fara eliminarea materialului din teren si este insotita de
amestecarea acestuia cu suspensia injectata sub presiune, atat in perioada de sapare a coloanei
cat si in timpul retragerii.
Sensul de rotatie al sapelor este diferit adica una se misca in sensul acelor de ceasornic iar
cealalta invers.
La retragere sensul sapelor poate fi schimbat daca se va considera ca malaxarea este mai
eficienta.
Procedeul de executie a ecranului SOIL MIXING cuprinde:
o pozitionarea instalatiei LRB 155 astfel incat sapele sa intersecteze vertical axul
ecranului deja trasat;
o suspensia fiind pregatita conform celor mentionate se poate trece la executarea
primului pan ou.
Mentionam faptul ca sapele, prajinile si unitatea de forare se misca perfect vertical pe mastul
instalatiei iar sapele si prajinile sunt asigurate in partea inferioara de un “jug” care nu permite
deplasari necontrolate in momentul executiei.
Se urmares te pe toata durata executiei panoului ca pompa de injectare sa asigure presiunea si
debitul prescris.
Pentru a evita infundarea diuzelor, malaxoarele si sorbul pompei vor fi protejate contra
impuritatilor cu site avand ochiuri patrate de 2 mm.
Malaxoarele vor fi alimentate cu suspensie in functie de necesitati,in momentul care vor
exista defectiuni tehnologice toata instalatia se va curata cu apa sub presiune, asigurata de
pompa de injectare pentru a evita intarirea suspensiei in :pompa,retele de alimentare cu
suspensie,prajini,sape.
Dupa executarea primului panou se poate trece la urmatorul panou iar sapele vor fi orientate
la o distanta de 900 mm (pe axul ecranului), fata de extremitatea cealalta a primului panou
pentru a se putea realiza o incastrare sufi cienta intre panouri.
Pentru un amestec optim si omogen se recomanda respectarea urmatoarelor conditii:
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 37 o viteza de patrundere a coloanei de malaxare va fi cuprinsa intre 0,5m/min – 1,5m/min;
o viteza de retragere a coloanei va fi cuprinsa intre 3,0 m/min – 5,0 m/min;
o viteza de rotire a lamelor de malaxare va fi cuprinsa intre 25 si 50 rot/min.
Urmatorii parametri de executie sunt monitorizati in timpul executiei:
o presiunea suspensiei;
o debitul;
o cantitatea de suspensie consumata pe fiecare panou;
o adancimea panoului;
Toate datele mai sus mentionate sunt afisate pe monitorul instalatiei si vor fi consemnate in
fisele de executie a panourilor.
Modelul fiselor de executie a panourilor este prezentat in Anexa nr.1.

NOTA: Prin panou intelegem portiunea s apata si malaxata de cele doua sape care lucreaza
concomitent.
6. VERIFICAREA CALITATII EXECUTIEI ECRANULUI DUPA INTARIRE

Verificarea ecranului dupa executie se face in scopul confirmarii calitatii lucrarilor executate
si a gradului de impermeabilizare re alizat.
Acest lucru se obtine prin executia de foraje in axul ecranului atat in “camp” cat si la
contactul dintre panouri.
Pozitionarea forajelor de control se va face de comun acord proiectant – beneficiar –
executant.
In timpul forarii se recolteaza carot e din amestecul obtinut in ecran.
Carotele vor fi analizate vizual si comparate cu probele preliminare ce au condus la stabilirea
retetei.
In foraje se vor executa probe de permeabilitate cu apa, pe tronsoane de 5 -6 m (functie de
adancimea ecranului).
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 38 Prob ele de permeabilitate se vor face in trepte de presiune in functie de cerintele proiectului
dar nu vor depasi sarcina transmisa pe ecran.
Capacitatea specifica de absorbtie nu trebuie sa depaseasca valoarea unui pamant
impermeabil; q< 0, 0001 l/min/m/0,1at m.
Incercarile mecanice de laborator pe probele recoltate in timpul executiei cat si pe carotele
recoltate din forajele de control vor da o imagine a calitatii ecranului functie de cerintele
proiectului.
Se va intocmi materialul grafic de prezentare pe po zitia ecranului, data prin coordonate, cu
reprezentarea adincimii fiecarui panou si fisa geologica a terenului in care s -a executat
ecranul cu precizare clara a formatiunii geologice in care s -a incastrat, precum si fisele de
foraj de verificare a calitati i.
7. PROTECTIA MEDIULUI
Pentru execuția lucrărilor propuse se vor asigura prin Caietele de Sarcini elaborate
toate măsurile necesare pentru sănătatea oamenilor și protecția mediului conform obligațiilor
impuse de Legea 107/1996 – Legea Apelor și Legea 13 7/1995 – Legea protectiei mediului
8. PROTECȚIA MUNCII

– Legea nr. 90/1996 – Legea protecției muncii publicată în monitorul oficial nr.157/1996;
– Ordin nr. 388/1996 privind aprobarea normelor metodologice în aplicarea prevederilor Legii
protecției muncii nr. 90/1996 publicat în Monitorul oficial nr. 1/1996;
– Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 si Normele metodologice de aplicare a
Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.
9. RAPOARTE SI INREGISTRARI
9.1. Fisa de exec utie- ecran de etansare soil mixing –

Întocmit
dr.ing. Cătălin Popescu

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 39 VI. CAIET DE SARCINI PENTRU B ATEREA SI EXTRAGEREA
PALPLANSELOR

1. DOMENIU DE APLICARE

Palplansele sunt elemente prefabricate din metal, PVC sau lemn introduse in pamant prin
bater e, vibrare sau presare sa formeze pereti continui cu rol de sustinere si etansare.
Palplansele sunt prevazute cu imbinari care asigura continuitatea peretelui din punct de
vedere al etanseizarii si pot fi utilizate pentru lucrari definitive sau temporare.
2. DEPOZITAREA SI MANEVRAREA PALPLANSELOR
Palplansele sunt profile relativ flexibile, special concepute pentru a lucra in pozitia verticala
cuplate una de altaInainte de punerea in opera ele sufera o serie de transbordari toate aceste
operatii trebuie sa fie executate cu grija fara a provoca in palplanse fortari si deformari care
conduc la esecul operatiei de cuplare.
Este de dorit sa manevram fiecare palplansa sau perechi de palplanse separat.
Manevrarea mai multor palplanse, trebuie efectuata cu mare pre cautie in special la
repartizarea corecta a greutatii pentru a limita deformatiile.
In ceea ce priveste depozitarea lor,indiferent daca este un depozit central sau depozit
intermediar,aceasta se executa pe o suprafata nivelata si bine compactata.
Primul ra nd se aseaza pe traverse care sunt distantate la maxim 2 m.
Intre randurile de palplanse se aseaza distantieri solizi care permit introducerea cablurilor de
manevra.
3. CONTROLUL CARACTERISTICILOR PALPLANSELOR
Controlul caracteristicilor palplanselor aprovizionate sau reutilizate inaintea punerii in opera
au ca scop:
o verificarea palplanselor daca prezinta deformatii,stiviri sau deformatii locale a
renurilor;
o identificarea palplanselor si compararea lor cu caracteristicile care figureaza in caietul
de sarcini;
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 40 o masurarea lungimii fiecarei palplanse si inscriptionarea cu vopsea a lungimii ei din
metru in metru astfel incat la sfarsitul baterii sa putem citi corect cota atinsa.

4. TEHNOLOGIA DE BATERE
Lucrarile de batere vor incepe dupa executia inci ntei provizorii de lucru, trasarea si pichetarea
axului conform planului de situatie.
Tehnologia de batere implica:
o aducerea palplanselor din depozitul de pe santier in dreptul instalatiei LRB 155 ;
o prinderea palplanselor : se utilizeaza gauri de manev ra,daca palplansele nu contin
gauri de manevra se vor executa respectandu -se prescriptiile tehnice care reglementeaza
pentru marca de otel folosit parametrii de sudura si conditiile de temperatura (
preinalzire,racire lenta,etc) si aducerea lor din pozitia orizontala la pozitia verticala de
infigere.
o palplansa va fi ridicata de catre vibratorul instalatiei LRB 155 cu ajutorul unor lanturi
speciale ( sunt introduse in gaurile de manevra ) si pentru a putea fi prinsa de clestii
vibratorului va fi sustinuta de catre cupa unui incarcator;
o dupa prindere se va controla verticalitatea in doua directii,in planul randului pentru a
preciza tendinta eventuala de inclinare si intr -un plan perpendicular pentru a observa
devierile.
Controlul verticalitatii se efectuea za cu fir de plumb sau cel putin cu o nivela suficient de
lunga (1m).
Prima palplansa batuta trebuie sa fie riguros verticala in caz contrar se impune a fi scoasa.
Pentru a asigura verticalitatea perfecta, controlul la prima palplansa trebuie facut din met ru in
metru in timpul baterii.
Dupa baterea primei palplanse la cota impusa de proiect se va prinde si a doua palplansa
respectandu -se cele mentionate iar palplansa trebuie adusa de instalatia LRB 155 exact la
verticala renurei precedente.
Muncitorul care executa dirijarea deserventului si asigura cuplarea palplanselor lucreaza la
inaltime, pe o mica platforma, scara sau nacela, intr -o pozitie acrobatica si foarte periculoasa.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 41 Este imperios necesar sa se ia toate masurile de protectie ca aceasta operatie sa se execute in
deplina siguranta, masuri care se vor prevede obligatoriu in planul de organizare.
Este absolut necesar, pentru obtinerea unor rezultate bune la batere, ca palplansele sa fie
ghidate in timpul infigerii.
Un ghidaj corect facut permite obtine rea unui aliniament corect al randului, limiteaza
riscurile devierilor longitudinale si transversale si permite palplanselor sa traverseze si sa
refuleze foarte usor obstacolele pe care le intalneste in sol.
Renura ultimei palplanse batute constituie pentr u palplansa de batut un prim ghidaj.
Frecventa controalelor de verticalitate permite sa observam tendinta de inclinare si deviere si
sa luam toate masurile posibile pentru a limita accentuarea defectiunii.
Lungimea fiecarei palplanse trebuie masurata pentr u a putea determina, prin nivelment cota
superioara si cota inferioara atinsa dupa batere.
In fisa sau jurnalul de batere este necesar sa tinem evidenta tuturor caracteristicilor conditiilor
in care se efectueaza infigerea si fiecare palplansa se va numero ta cu vopsea.
In afara acestor informatii se va efectua un releveu de batere a palplanselor care va constitui
un control al ipostazelor facute asupra caracteristicilor solului.
In caz ca in releveul de batere apar diferente importante in raport cu caracter isticile
geotehnice ale solului se vor lua masuri ca proiectantul sa revada conceptia si dimensionarea
lucrarii.

5. TEHNOLOGIA DE EXTRAGERE
Tehnologia de extragere implica urmatoarele:
o amenajarea platformei de lucru;
o pozitionarea instalatiei LRB 155 in asa fel incat palplansele sa poata fi prinsa de
clestii vibratorului.
o este indicat a se extrage palplansele dintr -unul din capetele exterioare pentru a fi
scoase mai usor;
o se prinde palplansa cu lanturile vibratorului dupa care se va incepe procedur a de
extragere
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 42 Dupa extragerea completa capatul inferior al palplansei se va aseza in cupa unui incarcator.
Incarcatorul (care are in cupa un capat al palplansei) se va deplasa concomitent cu coborarea
vibratorului pe mastul instalatiei.
Aceasta operatie s e va desfasura cu mare atentie si va fi dirijata de muncitorul care leaga,
dezleaga si verifica verticalitatea palplansei.
Dupa aducerea in plan orizontal se vor desface lanturile vibratorului din gaurile de manevra
iar palplansa va fi transportata si depo zitata conform celor mentionate.
Pentru fiecare palplansa extrasa se va intocmi fisa sau jurnal de extragere conform anexe;

6. PROTECTIA MEDIULUI
Pentru execuția lucrărilor propuse se vor asigura prin Caietele de Sarcini elaborate
toate măsurile necesare pentru sănătatea oamenilor și protecția mediului conform obligațiilor
impuse de Legea 107/1996 – Legea Apelor și Legea 137/1995 – Legea mediului

7. PROTECȚIA MUNCII

– Legea nr. 90/1996 – Legea protecției muncii publicată în monitorul oficial nr.157/1996;
– Ordin nr. 388/1996 privind aprobarea normelor metodologice în aplicarea prevederilor Legii
protecției muncii nr. 90/1996 publicat în Monitorul oficial nr. 1/1996;
– Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 si Normele metodologice de aplicare a
Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.
8. RAPOARTE SI INREGISTRARI

8.1. PV pentru palplanse
8.2 Jurnal batere/extragere palplanse
Întocmit
dr.ing. Cătălin Popescu

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 43 VII. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR DIN BETON

1. COFRAJELE ȘI SUSȚINEREA LOR

1.1. Domeniul de aplicare

1.1.1. Condițiile tehnice cuprinse în acest caiet de sarcini se aplică la toate lucrările de cofraje
necesare realizării structurilor din beton.

1.1.2. Așa cum se prevede prin condițiile generale și speciale de contractare, executantul are
obligația să studieze documentația pusă la dispoziție de achizitor și să obțină orice alte
informații considerate de el necesare, pe baza cărora să aprecieze și să preia pe propria
răspundere condițiile și dificultățile de execuție, atât a cofrajelor cât și a lucrărilor de cofrare –
decofrare.

1.1.3. În cazul construcțiilor deosebite ca formă, înălțime sau deschideri, s au a celor
prevăzute a se executa prin procedee speciale, executantul va respecta cu strictețe prevederile
din planuri pentru realizarea formei de beton cerute.

1.1.4. Înaintea începerii lucrărilor, executantul va elabora tehnologia de execuție a structur ii
din beton, inclusiv tipul de cofraj, pe care o va supune spre aprobare achizitorului și
consultantului.
Tehnologia adoptată poate fi modificată față de cea prezentată în ofertă, dar numai cu avizul
consultantului.

1.1.5. Cofrajele și susținerile lor t rebuie să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească
următoarele condiții
a. să se asigure obținerea formei, dimensiunilor și gradului de finisare prevăzute în proiect
pentru elementele ce urmează a fi executate, respectându -se înscrierea în abaterile li mită
admise conform NE -012/2 -2010.
b. să fie etanșe încât să nu permită pierderea laptelui de ciment și formarea de bavuri.
c. să fie stabile și rezistente sub acțiunea încărcărilor care apar în procesul de execuție.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 44 d. să asigure ordinea de montare stabi lită fără a se degrada elementele din beton cofrate sau
componentele cofrajelor și susținerilor.
e. să permită la decofrare o preluare treptată a încărcării de către elementele care se
decofrează.
f. să nu rămână mustăți ( cupoane ) de fier la suprafața ap arentă a betonului.

1.2. Tipuri de cofraje

1.2.1. Cofrajele se vor confecționa din lemn (panouri refolosibile) cu placaj de 8 mm sau
produse pe bază de lemn, metal sau produse pe bază de polimeri. Materialele utilizate la
confecționarea cofrajului și grosimea acestora trebuie să corespundă reglementărilor specifice
în vigoare, pentru a asigura realizarea unei suprafețe de beton plane și de calitate cerută.

1.2.2. Din punct de vedere al concepției de alcătuire se deosebesc :
a. cofraje fixe, confecționate și montate la locul de turnare a betonului și folosite de obicei la
o singură turnare (pot fi și cofraje unicat sau cofraje p ierdute cf. NE 012/2 -2010).
b. cofraje demontabile staționare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj,
refolosibile la un anumit număr de turnări (pot fi și cofraje de inventar cf. NE 012/2 -2010).

1.2.3. În cadrul proiectului tehnologic de exe cuție executantul va elabora și detaliile de
alcătuire a cofrajelor, în conformitate și cu cerințele și criteriile de performanță privind
trasarea de detaliu cf. tabelului 2 și capitolului 6 din NE 012/2 -2010.

1.2.4. Cofrajele, susținerile și piesele de f ixare vor fi dimensionate ținând cont de precizările
date în NE 012/2 – 2010 (în special în tabelele 3 și 5 și în capitolele 7 și 10).

1.3. Montarea și demontarea cofrajelor

1.3.1. Pentru a reduce aderența între beton și cofraje, acestea se ung cu agenți de decofrare pe
fețele care vin în contact cu betonul, după curățirea prealabilă și înainte de fiecare folosire.
Agenții de decofrare trebuie să nu păteze betonul, să nu corodeze betonul și cofrajul, să se
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 45 aplice ușor, să -și păstreze proprietățile neschim bate în condițiile climatice de execuție a
lucrărilor.
NOTĂ:
Utilizarea agenților de decofrare se face pe baza documentelor tehnice legale, elaborate în
conformitate cu specificațiile de produs ale producătorilor, care trebuie să conțină, și sub
aspect te hnologic, prevederi privind domeniul de utilizare, precum și condiții și metode de
aplicare.

1.3.2. Manipularea, transportul și depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite
deformarea și degradarea lor (umezire, murdărire, putrezire, ruginir e, etc). Este interzisă
depozitarea cofrajelor direct pe pământ sau depozitarea altor materiale pe stivele cu panouri
de cofraje.

1.3.3. Înainte de montarea cofrajelor pentru stâlpi, rigle, grinzi și pereți se va proceda la:
– verificarea și recepționarea armăturilor montate
– străpungerile prin cofraj pentru mustăți
– pregătirea rostului de betonare, respectiv a suprafeței de beton vechi care urmează să vină în
contact cu betonul nou, prin spițuire și suflare cu aer comprimat, sau spălare cu jet de apă.
Închiderea cofrajelor pentru stâlpi, rigle, grinzi și pereți se va face cu cel mult 12 ore înainte
de betonare și după acceptarea de către dirigintele de șantier a modului de pregătire a rostului
de turnare.

1.3.4. La montarea cofrajelor se vor respecta u rmătoarele condiții:
– poziționarea în plan conform proiectului
– asigurarea respectării dimensiunilor secțiunilor care se betonează
– asigurarea grosimii prevăzute în proiect pentru stratul de acoperire a armăturilor
– poziționarea conform proiectului a golurilor, pieselor înglobate și a străpungerilor pentru
mustățile de continuitate.

1.3.5. Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operații :
– trasarea poziției cofrajelor ;
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 46 – asamblarea și susținerea provizorie a panourilor ;
– verificarea și corec tarea poziției panourilor ;
– asamblarea, legarea și sprijinirea definitivă a cofrajelor ;
– verificarea și recepția cofrajelor.

1.3.6. Pe parcursul betonării și consolidării se va urmări menținerea etanșeității și poziției
inițiale a cofrajelor, întrerup ându -se betonarea și adoptându -se măsuri urgente de remediere
în cazurile în care se impun.

1.3.7. În cazurile în care elementele de susținere a cofrajelor reazemă pe teren, se va asigura
repartizarea solicitărilor ținând seama de gradul de compactare și posibilitățile de înmuiere,
astfel încât să se evite producerea tasărilor.

1.3.8. În cazurile în care terenurile sunt înghețate sau expuse înghețului, rezemarea
susținerilor se va face astfel încât să se evite deplasarea acestora, în funcție de condițiile de
temperatură.

1.3.9. În cazurile în care cofrajele sunt străpunse de bare din armătură sau alte piese metalice,
se va proceda la o etanșare pe conturul acestora, în vederea evitării pierderii laptelui de
ciment.

1.3.10. Sprijinirile, suporții metalici utilizați pentru susținerea cofrajelor se vor poza astfel
încât să nu se găsească la o distanță mai mică de 10 cm față de paramentul expus la contactul
cu apa și mai puțin de 5 cm pentru celelalte situații.
Este interzisă traversarea secțiunii de către el ementul de fixare al cofrajului.

1.3.11. Tehnologiile de montare și demontare ale cofrajelor din panourile de inventar
demontabile ale cofrajelor pășitoare, se vor aplica pe baza instrucțiunilor de utilizare aferente
acestor tipuri de cofraje.

1.3.12. La montarea cofrajelor, pentru suprafețele aparente ale betonului, spațiul de acoperire
a armăturii va fi realizat prin folosirea de distanțieri realizați din prisme de beton prevăzute
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 47 cu sârmă, pentru a fi legate de armătură, în special pentru armăturile mo ntate pe suprafețele
orizontale sau înclinate , care necesită acoperire.
Este interzisă folosirea ca distanțieri a cupoanelor de oțel – beton, cu excepția cazurilor când
se referă la rândul 2 sau 3 de armătură.

1.3.13. Decofrarea se va face în funcție de rezistențele la care au ajuns părțile de construcție
din beton și sarcinile ce urmează a fi aplicate asupra acestora, în conformitate cu precizările
din planuri sau făcute de către consultant.

1.3.14. În cursul operației de decofrare se vor respecta următ oarele reguli :
a. desfășurarea operației va fi supravegheată direct de către reprezentantul executantului; în
cazul în care se constată defecte de turnare ( goluri, zone segregate, etc ) care pot afecta
stabilitatea construcției decofrate, se va sista demontarea elementelor de susținere până la
aplicarea măsurilor de remediere sau consolidare.
b. susținerile cofrajelor se vor desface începând din zona centrală a deschiderii elementelor și
continuând simetric către reazeme.
c. slăbirea pieselor de descin trare ( pene, vinciuri, etc ) se va face treptat, fără șocuri.
d. decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de către
elemente ce se decofrează, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor
și susți nerilor.

1.3.15. Pentru decofrarea elementelor cu deschideri mari sau construcții speciale, precum și
pentru descintrarea eșafodajelor care susțin cheile bolților, arcelor, plăcilor subțiri, etc, se vor
respecta precizările făcute prin planuri în legătură cu executarea acestor operații ; numărul de
reprize de descintrare, înălțimile de coborâre , etc.

1.3.16. Tiparele și piesele lor de fixare sau prindere, vor fi suficient de rigide pentru a nu
suferi deformări datorate manipulărilor, vibrării, presiunii betonului, etc., care să conducă la
realizarea de elemente cu abateri la dimensiuni mai mari decât cele admisibile.

1.3.17. După decofrare, panourile și piesele de susținere sau sprijinire vor fi curățate,
îndepărtându -se laptele de ciment sau betonul ad erent.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 48 1.3.18. Se interzice montarea de panouri de cofraj necurățate și neunse cu substanțe de
decofrare.

1.4. Controlul și recepția lucrărilor de cofraje

1.4.1. În vederea asigurării unei execuții corecte a cofrajelor se vor efectua verificări etapizat e
astfel
– preliminar, controlându -se lucrările pregătitoare și elementele sau subansamblurile de
cofraje și susțineri
– în cursul execuției, verificându -se poziționarea în raport cu trasarea și modul de fixare a
elementelor
– la terminarea lucrărilor de c ofraje, pentru o etapă de lucru, când se efectuează și recepția
cofrajelor;
– imediat înainte de punerea în operă a betonului în cofrajele respective, când se efectuează o
nouă verificare;
– în final, după recepția cofrajelor are loc consemnarea constatări lor în Registrul de procese
verbale pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse.
NOTĂ
Verificarea cofrajelor și susținerilor acestora se efectuează prin:
-examinare directă și măsurări simple
-măsurări cu aparatură.
Prin măsurări se urmărește confirmarea încadrării în toleranțele prevăzute pentru montarea
cofrajelor.

1.4.2. Toleranțele admise pentru diversele părți ale construcției sunt următoarele
– pile și deversor 10 mm
– paramenții vor avea următoarele toleranțe 20 mm
– rosturile de dilatație 10 mm
– goluri 10 mm
– zonele pieselor înglobate direct în betonul primar 3 mm
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 49
1.4.3. Abaterile admisibile la montarea cofrajelor trebuie să respecte valorile de încadrare din
Anexa C din normativul NE 012/2 – 2010 și se referă la următoarele categorii de mărimi:
a) dimensiuni ale spațiului cofrat
b) cote de nivel (pentru fundul cofrajului, înălțimea de turnare a betonului, etc.)
c) poziția axelor, în plan și pe înălțime (care include rectilinitatea și perpen dicularitatea sau
unghiul prevăzut, după caz)
d) forma suprafeței (care include planitatea și denivelarea locală, după caz).

1.4.4. La terminarea lucrărilor de cofraje se va verifica:
– alcătuirea elementelor de susținere și sprijinire
– încheierea corec tă a elementelor cofrajelor și asigurarea etanșeității acestora
– dimensiunile în plan și ale secțiunilor transversale corespunzătoare la nivelurile inferioare
– montarea armăturilor (mustățile care străpung cofrajele).

1.4.5. Înainte de turnarea betonulu i în cofraje se va verifica:
– corespondența cotelor cofrajelor, atât în plan cât și ca nivel, cu cele din proiect
– orizontalitatea și planeitatea cofrajelor riglelor și grinzilor
– verticalitatea cofrajelor stâlpilor (existența ferestrelor de turnare)
– măsurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de susținere
– rezistența și stabilitatea elementelor de susținere, corecta rezemare și fixare a susținerilor,
existența penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a tălpilor pentru repartizarea presiunil or
pe teren, etc.
– existența în număr suficient a distanțierilor și caprelor.

1.4.6. În cazul în care se constată nepotriviri față de proiect, sau se apreciază ca nesigură
rezistența și stabilitatea susținerilor, se vor adopta măsurile de remediere cores punzătoare.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 50 În urma efectuării verificărilor și exercitării eventualelor remedieri, se va proceda la
consemnarea constatărilor în Registrul de procese verbale pentru verificarea calității
lucrărilor ce devin ascunse.
Dacă până la începutul betonării inte rvin unele evenimente de natură să modifice situația
constatată, se va proceda la o nouă verificare conform prevederilor menționate și la
încheierea unui nou proces verbal.

1.4.7. În cursul operațiunilor de decofrare se vor respecta următoarele:
– desfășurarea operației va fi supravegheată corect de conducătorul lucrării
– susținerile cofrajelor se desfac începând din zona centrală a deschiderii elementelor și
continuând simetric către reazeme
– slăbirea pieselor de fixare (pene, vinciuri, etc.) se va face treptat, fără șocuri
– decofrarea se va face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încercărilor din greutatea
proprie a elementului care se decofrează.

1.4.8. După decofrare, executantul are obligația de a proceda la o examinare amănunțită a
tuturor părților de structură precum și remedierea defectelor constatate. În cazul defecțiunilor
constatate din vina cofrajului (scurgeri, cedări, bavuri ) remedierile sau modificările pot fi
făcute numai cu aprobarea consultantului.

1.4.9. În cazul uti lizării tiparelor se va verifica încadrarea în toleranțele de formă și
dimensiuni, după cum urmează :
– tiparele cu părți demontabile vor fi verificate înainte de fiecare utilizare ;
– tiparele fără părți demontabile vor fi verificate periodic, astfel încâ t să se asigure obținerea
unor elemente corespunzătoare.
Verificarea tiparelor se va face cu ajutorul șabloanelor în conformitate cu prevederile
normativului NE 012/2 -2010, STAS 6657/1 -86 și STAS 7721 -87.

1.4.10. În cazurile în care executantul lucrărilo r de construcții aplică un sistem de
management al calității (vezi tabelul 20, I, nr. crt. 2 din NE 012/2 – 2010), executarea și
verificarea lucrărilor de cofraje și susțineri ale acestora trebuie efectuate conform
prevederilor aplicabile ale acestui siste m (proceduri, instrucțiuni și înregistrări privind:
aprovizionarea, recepția, manipularea, depozitarea și trasabilitatea materialelor; executarea și
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 51 verificarea lucrărilor; echipamentele de măsurare; calificarea personalului; tratarea
neconformităților etc .).

1.4.11. Recepția cofrajelor și susținerilor acestora constă în consemnarea conformității
lucrărilor, pe baza verificării efectuate la terminarea lucrărilor și a rezolvării eventualelor
neconformități, printr -un proces verbal pentru recepția calitativă pe faze (pentru lucrări care
devin ascunse), cu participarea beneficiarului lucrării și, în cazul unor cofraje și/sau eșafodaje
deosebite, pentru care proiectantul (consultantul) a întocmit caiete de sarcini, și cu
participarea proiectantului (consultantu lui).

1.5. Remedieri și reparații

1.5.1. Toate remedierile și reparațiile cad în sarcina executantului.

1.5.2. Părțile de lucrare care nu se încadrează în abaterile admisibile, prezentate în prezentele
specificații și sunt datorate unor vicii de cofraj, vor fi tratate sau demolate și refăcute pe
cheltuiala executantului.

1.5.3. Remedierile elementelor din beton și beton armat se vor face în conformitate cu
prevederile normativelor în vigoare sau așa cum se precizează de către consultant prin
planuri.

1.5.4. Plata lucrărilor privind cofrajele și operațiunile de cofraje, vor putea fi evaluate separat
sau cuprinse în prețul forfetar al betonului aferent lucrării respective.

2. ARMAREA BETONULUI

2.1. Tipuri de oțeluri, livrare și depozitare

2.1.1. Oțelul beton trebuie să îndeplinească condițiile tehnice prevăzute în STAS 438/1 -89,
STAS 438/2 -91, SR 438/3 -98 și SR 438/4 -98 și să fie în conformitate cu prevederile
specificației tehnice ST 009 – 2005 privind tipul și clasa produsului.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 52 Prin tipul produsului se înțelege forma suprafeței:
-neted
-cu profil periodic sau amprentat, caracterizat prin factorul de profil.
Prin clasa produsului se înțelege încadrarea în categoriile privind limita de curgere, raportul
între rezistența la rupere și limita d e curgere, alungirea (la forța maximă și la rupere) și
sudabilitatea, conform specificației tehnice ST 009 – 2005.
Cerințele și criteriile de performanță pentru fasonarea și montarea armăturilor sunt prezentate
în tabelul 4 și în capitolul 8 din NE 012/2 – 2010.
Tipurile de oțeluri utilizate curent în elemente din beton armat și domeniile lor de aplicare în
conformitate cu NE 012/2 – 2010 sunt următoarele

Tipul de oțel Simbol Denumirea de utilizare
0 1 2
Oțel beton rotund neted (STAS 438/1 -89) OB37 Armături de rezistență sau constructive
Sârmă trasă netedă pentru beton armat (STAS 438/2 -91).
Plase sudate pentru beton armat (SR 438/3 -98 și SR 438/4 -98) ST.N.B.

ST.P.B. Armături de rezisten ță sau constructive

Armături de rezistență numai sub formă de plase sau carcase sudate
Oțel beton cu profil periodic STAS 438/1 -89 PC52 Armături rezistente la elemente de beton
armat

2.1.2. Produsele din oțel pentru armătura nepretensionată trebuie să f ie identificabile
(conform NE 012/2 -2010) în ceea ce privește tipul și clasa produsului, asigurându -se
trasabilitatea lor începând de la producător și până la punerea în operă.
Pentru aceasta:
a) fiecare colac, fiecare legătură de bare sau plase sudate, fi ecare carcasă sudată, trebuie să
poarte o etichetă durabilă, bine atașată, care să conțină:
-denumirea producătorului
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 53 -tipul și clasa produsului
-numărul lotului și al colacului/legăturii
-marcajul de conformitate
-ștampila controlului de calitate
b) documentele care însoțesc livrarea produselor trebuie să conțină cel puțin următoarele
informații cuprinse în declarația de conformitate eliberată de producător, inclusiv o copie
după acest document:
-numele și adresa producătorului
-numărul certificatului de conformitate, atașat
-referințe la caracteristicile produsului:
•numărul standardului de produs
•tipul și clasa produsului
•dimensiunea
•limita de curgere
•rezistența la rupere
•alungirea la forța maximă și la rupere
•conținutul de carbon echivalent pe oțel lichid
-data de identificare a șarjei/lotului/colacului sau legăturii.

2.1.3. Pentru oțelurile din import este obligatorie existența certificatului de calitate emis de
unitatea care a importat oțelul sau cea care asigură desfacerea acestuia. In cert ificatul de
calitate se va menționa tipul corespunzător de oțel din STAS 438/1 -89, STAS 438/2 -91, SR
438/3 -98 și SR 438/4 -98 precum și clasa oțelului de import, conform ST 009 -2005,
echivalarea fiind făcută prin luarea în considerare a tuturor parametrilor de calitate.

2.1.4. În cazul în care există dubii asupra modului în care s -a efectuat echivalarea,
executantul va putea utiliza oțelul respectiv numai pe baza rezultatelor de laborator și cu
acordul în scris al consultantului.
De asemenea, în cazurile în care executantul nu se poate aproviziona cu produsele conform
cu prevederile din proiect, modificările privind tipul și clasa produselor se pot face numai cu
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 54 acordul scris al consultantului (dispoziție de șantier, care face parte din proiect și intră în
cartea construcției).

Livrarea

2.1.5. Livrarea oțelului beton se va face conform prevederilor în vigoare și însoțite de
certificatul de calitate dar după certificarea produsului de un organism acreditat și o copie
după certificatul de conformitate. În caz urile în care livrarea se face de către o bază de
aprovizionare, aceasta este obligată să transmită certificatele de garanție corespunzătoare
loturilor pe care le livrează și care va conține toate datele sau documentele de calitate
eliberate de producătoru l oțelului beton.

Depozitarea

2.1.6. Oțelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri, clase și diametre, în
spații amenajate și dotate corespunzător, astfel încât să se asigure
– evitarea condițiilor care favorizează corodarea oțelu lui, inclusiv prin ventilarea spațiilor
– evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale
– accesul și asigurarea posibilităților de identificare ușoară a fiecărui sortiment pe diametre.

Controlul calității

2.1.7. Pentru fiecare cantitate și sortiment de produse pentru armături aprovizionat, operația
de control va consta, conform prevederilor din NE 012/2 – 2010, și va cuprinde
– constatarea că produsele corespund prevederilor din proiect în ceea ce privește tipul și clasa
produsului;
– constatarea existenței certificatului de calitate sau garanție (sau alte documente legale)
– verificarea dimensiunilor secțiunii, ținând seama de reglementările din NE 012/2 – 2010
– examinarea aspectului
– verificarea prin încercarea la tracț iune (rezistența la rupere, limita de curgere, alungirea
după rupere), încercarea la îndoire simplă și încercarea la îndoire -dezdoire.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 55 Încercările se vor efectua pe câte 3 epruvete din fiecare lot și diametru, în laboratoare având
dotarea necesară.
În cazu rile în care rezultatele determinărilor nu sunt corespunzătoare, executantul ia măsurile
necesare pentru aprovizionarea cu produse corespunzătoare.

2.1.8. Cerințele pentru asigurarea condițiilor prealabile pentru executarea lucrărilor de
fasonare și monta re a armăturii impun următoarele criterii de performanță și anume:
a) existența proiectului lucrării, cu datele necesare
b) asigurarea condițiilor pentru realizarea fasonării armăturii prin comandă la prelucrător,
dacă este cazul
c) existența, după caz, a datelor și condițiilor pentru executarea înnădirilor cu alte procedee
decât prin petrecere (sudare, sisteme mecanice, etc.)
d) existența documentelor de recepție a lucrărilor de cofraje și sprijiniri
e) asigurarea condițiilor specifice acestei categorii de lucrări
– dotări tehnice
– facilități
– personal calificat
– materiale corespunzătoare.

2.2. Fasonarea armăturilor

2.2.1. Fasonarea barelor, confecționarea și montarea carcaselor de armătură se va face în
strictă conformitate cu prevederile proiectului .
Criteriile de performanță ce trebuie realizate pentru fasonarea armăturii sunt următoarele:
a)tipul și clasa produselor pentru armături
b)dimensiunile
-diametrul nominal
-lungimile
-privind înnădirile după caz
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 56 c)forma.

2.2.2. Inainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederile
proiectului, ținând seama de posibilitățile practice de montare și fixare a barelor precum și de
aspectele tehnologice de armare și betonare. Dacă se consideră necesar, se va solicita
reexaminarea d e către proiectant a dispozițiilor de armare prevăzute în proiect.
NOTĂ :
Fasonarea armăturii se poate efectua de către executant (în ateliere proprii și/sau la fața
locului, pe șantier) sau prin comandarea acesteia, de către executant, la un prelucrător
specializat în fasonarea armăturii, conform condițiilor din NE 012/2 – 2010.

2.2.3. Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate și drepte, în acest scop se vor
îndepărta
-eventualele impurități de pe suprafața barelor
-rugina, prin frecare cu perii de sârmă.
După îndepărtarea ruginei, reducerea dimensiunilor barelor nu trebuie să depășească abaterile
limită la diametru prevăzute în ST 009 – 2005 și NE 012/2 – 2010.
Oțelul beton livrat în colaci sau bare îndoite, trebuie să fie îndreptat înainte de a se proceda la
tăierea și fasonarea lui fără a se deteriora profilul. La întinderea cu troliul, alungirea maximă
nu va depăși 2 mm.

2.2.4. Barele tăiate și fasonate în atelier (la executant sau prelucrător) pot fi livrate, pentru
montare, fie sub formă de elemente separate, fie asamblate în carcase.
În primul caz, elementele de același tip vor fi depozitate în pachete separate, etichetate, în așa
fel încât să se evite confundarea lor și să se asigure păstrarea formei și curățeniei lor, până în
momentul mont ării acestora.
În al doilea caz, depozitarea și manipularea vor trebui să asigure indeformabilitatea, precum
și starea de curățenie. Asamblarea în carcase va fi realizată în următoarele condiții:
a) nu se va utiliza sudarea pentru fixarea elementelor între ele;
b) fixarea elementelor între ele se face prin legarea cu sârmă neagră, fiind interzisă utilizarea
sârmei galvanizate, care, prin atingere cu armătura, poate forma pilă electrică cu pericolul de
coroziune care decurge din aceasta.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 57 2.2.5. Armăturile s e vor termina cu sau fără ciocuri conform prevederilor reglementărilor
tehnice aplicabile ce se vor preciza în proiect și prevederilor normativului NE 012/2 – 2010.
În cazul armăturilor netede având diametrul d, ciocul se îndoaie la 1800, cu raza
interi oară de min. 1,25 d și porțiunea dreaptă de capăt de min. 3 d.
În cazul armăturilor cu profil periodic ciocul se îndoaie la 900 cu raza interioară de min. 2 d
și porțiunea dreaptă de capăt de min. 7d.
Etrierii se vor confecționa cu ciocuri, lungimea acesto ra pe porțiunea dreaptă fiind de minim
10 cm sau 10 diametre.

2.2.6. Fasonarea ciocurilor și îndoirea armăturilor, se execută cu o mișcare lentă , cu viteză
uniformă, fără șocuri, conform NE 012/2 – 2010. La mașina de îndoire cu două viteze nu se
admite curbarea barelor din oțeluri cu profil periodic la viteza mare a mașinii.

2.2.7. Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub –100C. Barele cu profil periodic
cu diametru mai mare de 25 mm, se vor fasona la cald.

2.2.8. Îndoirea barelor înclinate, a celor de trecere din stâlpi în grinzi sau a celor trecute peste
colțul unui cadru se va face după un arc de cerc cu raza de cel puțin 10 d și conform
reglementărilor tehnice aplicabile ce se vor preciza prin proiect.
Capetele barelor înclinate trebuie să aibă o porțiune dreaptă cu lungimea de cel puțin 20 d în
zonele întinse și cel puțin 10 d în zonele comprimate.

2.2.9. În cazul etrierilor care se îndoaie după un unghi drept, raza cercului de îndoire va fi de
minim 2 d, (d – diametrul etrieru lui) și conform reglementărilor tehnice aplicabile ce se vor
preciza prin proiect.

2.2.10. Diametrul dornurilor utilizate pentru îndoirea barelor trebuie să fie:
a) pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 16 mm, de cel puțin patru ori
diametr ul barei;
b) pentru bare cu diametrul nominal mai mare de 16 mm, de cel puțin șapte ori diametrul
barei.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 58 2.2.11. În cazul elementelor structurale, este interzisă utilizarea metodei de a fasona și monta
barele de armătură în așteptare prin îndoirea acestor a și montarea în cofraj, pentru ca după
decofrare acestea să fie dezvelite, prin spargerea betonului în jurul lor, și să fie îndreptate.

2.2.12. Barele sau piesele în așteptare prevăzute în proiect sunt bare de armătură sau piese
speciale (spre exemplu, tipuri de conectori), care ies din betonul unui element turnat (in situ)
în vederea înglobării în betonul care se va turna adiacent suprafeței respective (la rosturile de
lucru sau la imbinări prin monolitizare, de exemplu), și care constituie armătură de
continuitate.

2.2.13. Clasele de toleranțe la fasonarea armăturii sunt următoarele (a se vedea anexa C din
NE 012/2 – 2010):
a) la dimensiuni (lungime de tăiere, dimensiuni totale și parțiale):
a.1. – domeniul până la 1,00 m: TD, VII
a.2. – domeniul pe ste 1,00 m: TD, IX
b) la rectiliniaritate: TR, IV
c) la unghiuri: TU, II.

4.3. Montarea armăturilor

2.3.1. Montarea armăturilor poate să înceapă numai după
-recepționarea calitativă a cofrajelor, prin care acestea și -au menținut conformitatea prin:
a) stabilitatea și punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale (popi, contravântuiri,
legături interioare)
b) forma și dimensiunile
c) etanșeitatea
d) starea de curățenie.
-acceptarea de către proiectant a fișei tehnologice de betonare în cazul elementelor sau
părților de structură al căror volum depășește 100 mc și este necesar să fie prevăzute rosturi
de betonare.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 59 Criteriile de performanță ce trebuie realizate pentru montarea armăturii în conformitate cu
proiectul sunt următoarele:
a) conformit atea cu proiectul a armăturii fasonate (individuală sau asamblată în carcasă),
pentru criteriile (a) – (c) de la 2.2.1., verificată la montare
b) respectarea poziției relative între bare în limita abaterilor admisibile și față de cofraj
(acoperirea cu beto n), avându -se în vedere corelarea cu dimensiunea maximă a agregatelor și
cu echipamentul de vibrare pentru compactare
c) respectarea pozițiilor înnădirilor barelor și a lungimilor de suprapunere în cazul acestui tip
de înnădire.

2.3.2. La montarea armătur ilor se vor adopta măsuri pentru asigurarea bunei desfășurări a
turnării și compactării betonului prin
-crearea la intervale de max. 3 m a unor spații libere între armăturile de la partea superioară
care să permită pătrunderea liberă a betonului sau jgheab urilor prin care se descarcă betonul
-crearea spațiilor necesare pătrunderii vibratoarelor (min 2,5 x vibrator) la interval de
maxim 5 ori grosimea elementului, uzual diametrele vibratoarelor fiind de 38 mm sau 58 mm.
În acest scop, după caz
-se va monta sau încheia parțial armătura superioară urmând a se completa înainte de ultima
etapă de betonare
-se va solicita, dacă este cazul, reexaminarea dispozițiilor de armare prevăzute în proiect.

2.3.3. Armăturile vor fi montate în poziția prevăzută în proiect , luându -se măsuri care să
asigure menținerea acesteia în timpul betonării (distanțieri, agrafe, capre etc).
Criteriile de performanță ce trebuie realizate pentru asigurarea stabilității formei și poziției
armăturii pe parcursul executării lucrărilor ulter ioare montării acesteia sunt următoarele:
a) tipul, dispunerea și fixarea distanțierilor care asigură acoperirea cu beton
b) tipul, dispunerea și fixarea distanțierilor (alții decât etrieri și agrafe) care asigură distanța
între rânduri de armături
c) fixa rea armăturii locale din zona de ancorare a armăturii pretensionate (dacă ulterior se
aduc modificări în proiect).
Se vor prevedea
-cel puțin 2 distanțieri la fiecare mp de stâlp sau placă
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 60 -cel puțin 1 distanțier la fiecare metru liniar de stâlp, riglă sau grindă
-cel puțin 1 distanțier între rândurile de armături la fiecare 2 metri liniari de riglă sau grindă
-riglă (grindă), fundație în zona cu armătură pe două rânduri.
Distanțierii pot fi din mortar cu ciment, în forma de prisme prevăzute cu câte o sârm ă pentru
a fi legate de armături sau confecționate din masă plastică. Este interzisă folosirea ca
distanțieri a cupoanelor de oțel beton cu excepția cazului în care sunt așezați între rânduri de
armături.
NOTĂ
Clasele de toleranță la montarea armăturii, co nform anexelor C și D din NE 012/2 – 2010
sunt următoarele:
a) la distanțele dintre barele de armătură:
– la fundații: TD,IX , dar nu mai mult de ±10 mm
– la plăci și pereți: TD,VIII , dar nu mai mult de ±5 mm
– la stâlpi, rigle și grinzi: TD,VIII , dar nu mai mult de ±3 mm
– pentru etrieri, agrafe și frete: TD,IX , dar nu mai mult de ±10 mm
b) valoarea nominală a acoperirii cu beton (cnom ) este prevăzută explicit în proiect, pentru
fiecare categorie de elemente în parte (fundații, rigle, grinzi, stâlpi, p lăci, pereți).
Abaterile admisibile pentru poziția armăturilor, ca diferență a acoperirii cu beton efective
(cmin), față de acoperirea nominală (cnom), în funcție de înălțimea secțiunii, h (între valorile
prevăzute se interpolează liniar), sunt redate conf orm anexei D5 din NE 012/2 – 2010 și sunt
următoarele:

h (mm) Δ C nom (mm) C minim (mm)
≤ 150 ± 10 mm Valoare proiect C nom – Δ
400 – 10 …. + 15 mm Valoare proiect C nom – Δ
≥ 2500 – 10 …. + 20 mm Valoare proiect C nom – Δ

Se menționează că la fun dații și elemente din beton în fundații acoperirea cu beton poate fi
sporită cu 15 mm.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 61 2.3.4. Praznurile și piesele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudură sau legături
cu sârmă de armătura elementului sau vor fi fixate de cofraj, astfel în cât să asigure
menținerea poziției lor în tot timpul turnării betonului, în conformitate cu detaliile din
proiectul de execuție.

2.3.5. La încrucișări, barele de armare trebuie să fie legate între ele prin legături de sârmă
neagră (STAS 889/80) sau prin s udură electrică prin puncte.
Când se face legarea cu sârmă, se vor utiliza două fire de sârmă de 1….1,5 mm diametru.
Legarea armăturii la încrucișări se va realiza astfel:
a) la rețele de armături din plăci și pereți:
– a.1. – fiecare încrucișare, pe două rânduri de încrucișări marginale, pe întregul contur;
– a.2. – restul încrucișărilor, în câmp, se vor lega în șah, din două în două;
b) la rețelele de armături din plăci curbe subțiri, se vor lega toate încrucișările;
c) la grinzi și stâlpi:
– c.1. – toate încrucișările cu colțurile etrierilor și cu ciocurile agrafelor;
– c.2. – încrucișările cu porțiuni drepte ale etrierilor vor fi legate în șah, din două în două;
– c.3. – barele înclinate se vor lega, în mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se
încru cișează;
– c.4. – etrierii și agrafele montate înclinat, precum și fretele, se vor lega la toate încrucișările
cu barele longitudinale.

2.3.6. Distanțierii între rândurile de armătură se vor monta în următoarele condiții:
a) la rețele de armături din plăci și pereți:
– a.1. – distanțierii vor fi sub formă de capre (la plăci și pereți) sau agrafe (la pereți)
confecționate din bare din oțel și legate de barele din cele două rețele între care se montează,
astfel încât să fie rezistente și stabile la solic itările care apar la punerea în operă a betonului;
– a.2. – dispunerea distanțierilor va fi cel puțin 1 buc/m2 în câmpul rețelelor la plăci și pereți,
și de cel puțin 4 buc/m2 la rețelele plăcilor în consolă.
b) armătura dispusă pe două sau mai multe rân duri (de regulă, în grinzi), distanțierii pot fi
cupoane de bare din oțel, cu diametrul corespunzător, montați la cel mult 2,0 m între ei și
legați de barele între care sunt amplasați.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 62
2.3.7. Distanțierii față de cofraj asigură grosimea acoperirii cu beto n a armăturii și, prin
aceasta, au un rol esențial în ceea ce privește durabilitatea elementelor din beton armat.
Montarea distanțierilor față de cofraj se efectuează în următoarele condiții:
a) se interzice utilizarea ca distanțieri față de cofraj a cupoa nelor din bare din oțel;
b) se pot utiliza următoarele tipuri de distanțieri:
– b.1 – prisme din mortar de ciment, de dimensiuni corespunzătoare, prevăzute cu mustăți din
sârmă neagră pentru legarea pe barele de armătură;
– b.2. – confecționați special, di n material plastic;
c) amplasarea distanțierilor față de cofraj se va face astfel:
– c.1. – cel puțin 2 buc/m2 de placă sau perete;
– c.2. – cel puțin 1 buc/m, în două părți ale aceleiași laturi, pe fiecare latură, la grinzi și stâlpi.
Valoarea nominală a acoperirii cu beton (cnom) trebuie prevăzută explicit în proiect, pentru
fiecare categorie de elemente în parte (fundații, grinzi, stâlpi, plăci, pereți, etc.).

2.3.8. Armătura se va fasona și monta în poziția prevăzută în proiect și în detaliile de armar e
cu maxim o lună înaintea betonării. Menținerea în poziție trebuie asigurată în tot timpul
turnării betonului.

2.3.9. Dacă de la montarea și recepționarea armăturii a trecut o perioadă îndelungată și se
constată prezența frecventă a ruginii neaderente, a rmătura se va demonta, iar după curățire și
remontare, se va proceda la o nouă recepție calitativă.

2.3.10. Pentru toate armăturile cu diametru mai mare de 25 mm și a căror tip de înnădire nu a
fost precizat prin planuri, se va face înnădirea numai prin s udură de rezistență.

2.3.11. Înlocuirea armăturilor cu bare de alt tip sau din altă marcă de oțel față de precizările
din planuri, se va face numai cu avizul scris al consultantului sau reprezentantului acestuia.

Plase sudate
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 63
2.3.12. Plasele sudate din sârma trasă netedă STNB sau STPB se utilizează ori de câte ori
este posibil la armarea elementelor de suprafață în condițiile prevederilor NE 012/2 – 2010 și
a specificațiilor tehnice ST 009 – 2005, unde se vor folosi ca armături pentru elementele din
beton armat, monolite sau prefabricate, solicitate de regulă numai la încercări statice.

2.3.13. Depozitarea plaselor sudate se va face în locuri acoperite fără contact cu pământul, pe
loturi de aceleași tipuri și notate corespunzător.

2.3.14. Încărcarea, descărcarea și transportul plaselor sudate se va face cu grijă, evitându -se
izbirile și deformarea lor sau desfacerea sudurii.

2.3.15. Calitatea sudurilor sau a plaselor sudate se verifică pe epruvete precum și prin
încercări pe plase conform cu prescripț iile în vigoare.

2.3.16. În cazul în care plasele sunt acoperite cu rugină se va proceda la înlăturarea acesteia
prin periere. După îndepărtarea ruginii, reducerea dimensiunilor secțiunii barei nu trebuie sa
depășească abaterile prevăzute în standardele d e produs.

Reguli constructive

2.3.17. Distanțele minime între armături precum si diametrele minime admise pentru
armăturile din beton armat monolit sau preturnat în funcție de diferitele tipuri de elemente se
vor considera conform NE 012/2 – 2010.
Grosi mea stratului de acoperire de beton a armăturilor va respecta prevederile proiectelor de
execuție cu abateri de –2…..+4 mm.

2.4. Înnădirea armăturilor

2.4.1. Înnădirea barelor se face în conformitate cu prevederile proiectului executantului și
preveder ilor NE 012/2 – 2010 corelate cu cerințele din tabelul 4 din NE 012/2 – 2010.
Procedeele de înnădire a barelor de armătură se pot realiza
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 64 a) prin petrecere
b) prin sudare
c) prin alte metode (cu manșon și filet, specifice barelor cu profil periodic, etc.).
Modul de înnădire a barelor trebuie să fie prevăzut în proiect, împreună cu condițiile
specifice, dacă este cazul, precum și cu abaterile admisibile.
NOTĂ
1) Înnădirea barelor de armătură prin petrecere se face conform prevederilor proiectului în
ceea ce privește:
a) modul de realizare: cu spațiu între bare sau prin juxtapunere și legare
b) poziția înnădirilor în elemente
c) lungimea de petrecere (lpa), față de care trebuie prevăzută abaterea admisibilă negativă,
dar nu mai mult de -0.06 lpa (conform anex a D5 din NE 012/2 – 2010).
2) Înnădirea barelor de armătură prin sudură poate fi realizată, de regulă, prin sudare
electrică, în mediu normal sau de bioxid de carbon, în următoarele moduri:
a) prin suprapunere
b) cu eclise
c) cap la cap cu topire intermed iară
d) cap la cap, în cochilie
e) cap la cap, în semimanșon de cupru.
Modul de înnădire a barelor prin sudură va fi precizat în proiect, împreună cu eventualele
condiții specifice, precum și cu abaterile admisibile.
Aceste procedee sunt conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea
armăturilor din oțel – beton (C28/ 1983, C150/99 și ST 009 – 2005), în care sunt indicate și
lungimile minime necesare ale cordonului de sudură și condițiile de execuție.
3) Executarea înnădirilor pr in sudură, inclusiv privind calificarea sudorilor, precum și
verificarea calității înnădirilor (abateri admisibile, defecte admisibile etc.) se vor face
conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice.

2.4.2. Înnădirile sudate se vor amplasa confor m indicațiilor din planuri, iar în lipsa acestora se
vor respecta următoarele prevederi:
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 65 a. între două secțiuni învecinate, cu una sau mai multe înnădiri sudate, va fi o distanță de cel
puțin 50 d;
b. aria armăturilor de rezistență înnădite prin sudură și solicitate la întindere, într -o secțiune a
unui element de beton armat, se recomandă a nu depăși 25 % din aria totală a armăturilor de
rezistență (cu excepția cazurilor de la pct. c). Dacă armătura de rezistență este alcătuită din 3
bare, se admite în mod excepțional, ca una din bare să fie sudată.
c. în cazurile când prevederea de la pct. b nu se poate respecta (ca de ex. la montarea
elementelor prefabricate unde toate armăturile se înnădesc în aceeași secțiune) se vor aplica
următoarele măsuri speciale, p entru a se asigura calitatea execuției:
– înnădirile sudate vor fi executate numai de către sudori cu calificare superioară, specializați
pentru procedeele de sudare și variantele de înnădire utilizate;
– înnădirile sudate se vor poansona și verifica prin probe distructive, executate intercalat de
același sudor și în aceleași condiții cu sudurile din operă, în proporție de 3 % din numărul
total al înnădirilor.
d. nu trebuie să se efectueze suduri pe zonele îndoite ale barelor, iar în apropierea acestora se
vor respecta prevederile reglementărilor tehnice aplicabile.
e. nu se permite utilizarea sudurii la armături din oțeluri îmbunătățite pe cale mecanică (spre
exemplu, prin tragerea la rece), excepție făcând sudurile prin puncte la plase executate
industrial .
f. se va cere avizul proiectantului pentru condițiile de sudare a înnădirilor de continuitate între
două bare colineare, ancorate de o parte și de alta a unui gol în beton, situate la distanță
relativ mică una de alta.

2.4.3. Lungimile de suprapunere p entru armăturile care se înnădesc prin petrecere sunt cele
prevăzute prin planuri, în concordanță și cu valoarea Δ = – 0.06 l din anexa D5 din NE 012/2 –
2010.
Dacă totuși nu sunt precizate suficient, lungimile minime de suprapunere sunt:
Solicitarea din a rmătură Tipul oțelului Clasa betonului
C8/10
BcH 10 C12/15
BcH 15 C16/20
BcH 20 C20/25
BcH25
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 66 Armături întinse OB 37 (cu ciocuri) 55 d 45 d 40 d 30 d
PC 52 (fără ciocuri) 40 d 40 d 35 d 30 d
Armături comprimate OB 37; PC 52 30 d 30 d 30 d 24 d

2.4.4. Sudarea se va putea efectua numai dacă temperatura ambiantă este mai mare de 00 C
pentru sudarea oțelurilor PC 52 și nu mai mică de – 50 C pentru sudarea oțelului OB 37.

2.4.5. Pentru temperaturi exterioare cuprinse sub 00 pentru oțel PC 52 (sau -50C pentru oțel
OB 37) până la -150 se va lucra numai în spații protejate și cu o preîncălzire la limita
superioară (3000 C); în acest caz se va lucra numai pe baza dispoziției speciale a
responsabilului cu sudura. Temperatura de preîncălz ire se va determina cu creioane
termoindicatoare sau se vor utiliza durate de timp specifice tipului și diametrului armăturii
conform tehnologiei.

2.4.6. Înnădirea barelor de armătură se poate realiza și prin alte metode, numai cu avizul
proiectantului (c onsultantului), care va prevedea și condiții specifice, după caz.
Alte metode de înnădire sunt, de exemplu:
– înnădirea cu filet, normal sau conic
– înnădirea cu manșon presat radial
– înnădirea cu manșon și compoziție turnată la interior (oțel topit sau alte materiale)
– înnădirea cap la cap, cu manșon de poziționare (pentru armături comprimate).
Utilizarea acestor metode de înnădire se va face pe baza prevederilor reglementărilor tehnice
specifice sau a documentelor tehnice legale, care trebuie să cuprin dă domeniile de utilizare,
toate condițiile de realizare, caracteristicile obținute și modurile de verificare a calității
înnădirilor realizate.

2.5. Înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect

2.5.1. În cazul în care nu se dispune de sortimentul și diam etrele prevăzute în proiect, se
poate proceda la înlocuirea acestora, numai cu avizul consultantului, respectându -se însă
următoarele condiții:
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 67 – adoptarea altor elemente de același tip și clasă de oțel cu cel înlocuit se va face astfel încât
aria armături i să rezulte egală cu cel mult 5% mai mare decât cea din proiect;
– în cazul armăturilor de rezistență din fundații, stâlpi, rigle, grinzi, pereți, diametrul nou
adoptat trebuie să fie mai mic sau cel mult cu 25% mai mare decât cel prevăzut în proiect dar
fără să se schimbe tipul și clasa oțelului;
– distanțele minime și respectiv maxime rezultate între bare precum și diametrele minime
adoptate trebuie să îndeplinească condițiile din NE 012/2 – 2010, sau din alte reglementări
specifice, în spiritul tabelulu i 4 din NE 012/2 – 2010, în special pentru:

– fundații pentru stâlpi sau elemente înclinate executate cu cofraje pe toate laturile – pentru
barele longitudinale fiind impusă o distanță minimă = 50 mm
– elemente structurale locale pentru stâlpi, rigle, gr inzi, pereți sau elemente înclinate
executate cu cofraje numai pe trei laturi – între barele primelor 2 rânduri de armătură de la
partea inferioară fiind impusă o distanță 70 mm.
Înlocuirea armăturilor cu bare din alt tip se poate efectua numai cu avizul proiectantului
executantului sau pe baza datelor prevăzute în proiect.

2.6. Toleranțe

2.6.1. Abaterile limită admise la fasonarea și montarea armăturilor vor fi cele prevăzute prin
planuri sau precizate de consultant, în concordanță și cu clasele de to leranțe menționate în
anexele C și D din NE 012/2 – 2010 și anume:
– A) la fasonarea armăturii
a) la dimensiuni (lungime de tăiere, dimensiuni totale și parțiale):
a.1. – domeniul până la 1,00 m: TD, VII
a.2. – domeniul peste 1,00 m: TD, IX
b) la rectil iniaritate: TR, IV
c) la unghiuri: TU, II.
– B) la montarea armăturii
a) la distanțele dintre barele de armătură:
– la fundații: TD,IX , dar nu mai mult de ±10 mm
– la plăci și pereți: TD,VIII , dar nu mai mult de ±5 mm
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 68 – la stâlpi și grinzi: TD,VIII , dar nu mai mult de ±3 mm
– pentru etrieri, agrafe și frete: TD,IX , dar nu mai mult de ±10 mm
b) la acoperirea cu beton a armăturii, față de dimensiunea nominală (Cnom ) din anexa D5
din NE 012/2 – 2010, în funcție de înălțimea elementului (h), abaterile admise sunt:
– h ≤ 150 mm: ± 10 mm
– h = 400 mm: – 10 mm …. + 15 mm
– h ≥ 2500 mm: – 10 mm …. + 20 mm
cu următoarele mențiuni:
– pentru valori intermediare ale înălțimii se va interpola liniar
– la fundații și elemente din beton în fundații acoperirea p oate fi sporită cu 15 mm.

În cazul în care nu se regăsesc asemenea prevederi se vor respecta următoarele limite:

Abateri în mm
Element Distanțe între axele elem. Grosime strat acoperire L parțiale sau
totale față de proiect Lpetrecere la înnădire prin s udare Poziția înnădirii
1m 1-10m 10m
Fundații 10 +10 5 20 30 3 d 50
Pereți 5 + 3
Stâlpi, grinzi 3 + 3
Plăci 5 + 2
Între etrieri și pasul fretelor 10 –

Dacă prin proiect se indică toleranțe mai mari se vor respecta toleranțele date din proiect.

4.7. Controlul și recepția armăturilor

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 69 2.7.1. Pentru fiecare cantitate și sortiment de oțel – beton aprovizionat, operația de control va
consta, conform prevederilor din "Normativ pentru producerea și executarea lucrărilor din
beton, beton armat și beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton",
indicativ NE 012/2 – 2010, din:
– constatarea existenței certificatului de calitate sau de garanție;
– verificarea dimensiunilor secțiunii;
– verificarea prin îndoire la rece;
În cazul în care este prevăzut prin planuri sau când există dubii asupra calității oțelurilor
aprovizionate, se va proceda la verificarea caracteristicilor mecanice prin încercare la
tracțiune și după caz la sudabilitate.

2.2. Verificarea și recepția armăturii montate se efectuează:
a) la terminarea lucrărilor de montare, pentru o etapă de lucru, când se face și recepția
lucrărilor
b) imediat înainte de punerea în operă a betonului, când se efectuează o nouă verificare.

2.7.3. Verificarea armăturii montate se efectuează prin examinare directă și măsuri simple,
care se referă la următoarele:
a) tipul, clasa și trasabilitatea produselor: prin observare vizuală și confruntare cu
documentele privind produsele respective
b) diametrele și încadrarea în toleranțe privind dimensiunile și pozițiile: prin măsurare
directă, în cel puțin două secțiuni, în fiecare zonă în care armarea diferă, o atenție deosebită
fiind acordată distanței față de cofraj (acoperirea cu beton)
c) poziția ș i aspectul înnădirilor: prin observare vizuală și măsurare directă, cu următoarele
precizări:
– pentru îmbinări sudate sau realizate prin alte metode, executate în atelier (de către executant
sau prelucrător), se vor lua în considerare documentele de recep ție care trebuie să fie
întocmite la atelier
– pentru îmbinări executate la fața locului, se vor lua în considerare documentele de recepție
întocmite de executant, după realizarea înnădirilor respective
d) legarea armăturii la încrucișări și existența dist anțierilor, prin observare vizuală și
apreciere, inclusiv prin solicitare manuală, a stabilității carcasei de armătură și a fixării
distanțierilor
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 70 e) starea armăturii, prin observare vizuală și măsurare, după caz, privind:
– curățenia: suprafața armăturii nu trebuie să fie acoperită de materii care împiedică aderența
(pământ, substanțe grase etc.)
– starea de corodare, pentru care se aplică următoarele condiții:
– se acceptă starea existentă în cazurile în care armătura prezintă:
• rugină superficială neade rentă (brun – roșcată), care se curăță ușor prin ștergere
• rugină superficială aderentă (brun – roșcată sau neagră), cu aspect mat, rugos, care nu se
desprinde prin lovire
– se măsoară adâncimea zonelor de coroziune localizată (puncte, pete) sau cu rugină în
straturi care se desprind prin lovire, după curățarea ruginii, urmând ca:
• în cazul în care reducerea secțiunii este mai mică decât cea corespunzătoare abaterilor limită
admisibile negative pentru diametrul armăturii, să se poată accepta starea existe ntă, cu avizul
proiectantului
• în cazul în care reducerea secțiunii este mai mare, să se refuze recepția armăturii.

2.7.4. În cazurile în care armătura prezintă coroziune localizată sau în straturi, prin măsurarea
reducerii secțiunii, evaluarea stării ar măturii trebuie efectuată în zonele în care coroziunea
este vizibil avansată, în cel puțin trei secțiuni ale fiecărei bare de armătură.
În cazuri de dubii privind verificarea armăturii montate conform celor arătate mai înainte, se
vor prevedea măsuri pentr u a clarifica situația, iar pentru neconformități se va dispune
remedierea lor.
Pentru a evita apariția neconformităților este recomandată verificarea armăturilor la fasonarea
acestora, înainte de montare.

2.7.5. Recepția armăturii se face la atelierul de armătură și la locul de punere în operă
conform NE 012/2 – 2010.
Cerințele pentru recepția armăturii montate impun realizarea următoarelor criterii de
performanță, conform tabelului 4 din capitolul 5.5. din NE 012/2 – 2010 și anume:
a) verificarea arm ăturii montate (care constituie fază determinantă – punct de oprire), inclusiv
verificarea calității sudurilor, dacă este cazul.
b) rezolvarea neconformităților, dacă este cazul.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 71 c) întocmirea documentelor de recepție, armătura montată intrând în categoria lucrărilor care
devin ascunse.

2.7.6. Recepția armăturii montate reprezintă confirmarea conformității acesteia cu proiectul și
prevederile reglementărilor tehnice aplicabile, pe baza verificării efectuate, prin încheierea
procesului verbal de recepție ca litativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse), cu
participarea reprezentantului beneficiarului lucrării; în cazul recepției armăturii elementelor
structurale, și cu participarea proiectantului.

2.7.7. Verificarea armăturii se face din nou, în inter valul de 24 de ore înainte de punerea în
operă a betonului, conform 2.7.3. punctele d) și e) și 2.7.4.

2.7.8. Recepția în atelier a plaselor de armătură va consta din:
a. verificarea lungimii, a diametrelor barelor și a distanțelor dintre ele;
b. verifica rea rigidității plasei prin cădere liberă de la 1,5 m înălțime. Încercarea prin cădere
se va face la 5% din numărul plaselor de fiecare tip sau cel puțin o bucată dintr -un lot. La
încercare nu se admite desfacerea nici unei suduri sau element din plasă.

2.7.9. Recepția armăturii la locul de punere în operă va consta din:
a. verificarea dacă s -au montat plasele din bare indicate în proiect controlându -se tipul plasei,
numărul de bare pe ml și diametrul indicat în proiect;
b. verificarea exactității amplas ării armăturii;
c. verificarea exterioară a sudurilor de înnădire, conform cu condițiile tehnice pentru sudură.

2.7.10. În cazurile în care executantul lucrărilor de construcții aplică un sistem de
management al calității (a se vedea tabelul 20, I, nr. cr t.2 din NE 012/2 – 2010), la baza
procesului verbal de recepție calitativă pe faze a lucrărilor de confecționare și montare a
armăturii nepretensionate vor sta documentele aplicabile ale acestui sistem, la care se va face
trimitere (proceduri, instrucțiuni și înregistrări privind: aprovizionarea, recepția, manipularea,
depozitarea și trasabilitatea materialelor; executarea și verificarea lucrărilor; echipamentele
de măsurare; calificarea personalului; tratarea neconformităților etc.).
În celelalte cazuri, p rin procesul verbal de recepție calitativă pe faze se vor consemna toate
datele precizate la art. 2.7.3. și 2.7.4.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 72
2.7.11. Fasonarea și montarea armăturilor de oțel beton se măsoară și se plătesc la kg.

2.8. Condiții prealabile și condiții necesare pent ru fasonarea și montarea armăturii

2.8.1. Condițiile prealabile, precum și cele necesare pentru fasonarea și montarea armăturii
sunt, în principal, următoarele:
a) existența pe șantier, a proiectului, cu toate datele necesare, menționate în prezentul capitol;
b) asigurarea condițiilor pentru realizarea fasonării armăturii prin comandă la prelucrător,
dacă este cazul;
c) existența datelor și condițiilor pentru executarea înnădirilor cu alte procedee decât prin
petrecere, dacă este cazul;
d) existența do cumentelor de recepție a lucrărilor de cofraje și sprijiniri;
e) asigurarea condițiilor specifice executării lucrărilor.

2.8.2. Asigurarea condițiilor pentru realizarea fasonării armăturii prin comandă la prelucrător
se referă la:
a) întocmirea corespunză toare a comenzii, prin precizarea condițiilor de fasonare și recepție
și însoțirea acesteia de toate datele necesare prevăzute în proiectul lucrării;
b) verificarea condițiilor la producător, în special în ceea ce privește manipularea și
depozitarea produs elor implicate, utilajele folosite, precum și executarea înnădirilor prin
sudură sau alte procedee;
c) recepția armăturii fasonate și existența documentelor care să ateste calitatea produselor
utilizate și să asigure trasabilitatea.

2.8.3. Datele și con dițiile pentru executarea înnădirilor cu alte procedee decât prin petrecere
se referă la:
a) existența documentației tehnice legale privind procedeele respective;
b) aprovizionarea materialelor corespunzătoare necesare;
c) existența echipamentelor și/sau d ispozitivelor necesare, în stare bună de funcționare;
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 73 d) calificarea personalului conform prevederilor din documentația tehnică.

2.8.4. Înainte de montarea armăturii trebuie verificată existența documentelor de recepție a
lucrărilor de cofraje și sprijini ri și să fie efectuată verificarea imediat înaintea montării
armăturii.

2.8.5. Condițiile specifice executării lucrărilor se referă, în principal, la următoarele:
a) dotările tehnice pentru fasonarea și montarea armăturii, care trebuie să corespundă
condi țiilor prevăzute pentru:
– a.1. – îndreptat și debitat;
– a.2. – fasonat;
– a.3. – efectuarea înnădirilor, atât în atelier, cât și pe șantier;
– a.4. – manipulare și transport, mai ales pentru carcase, atât în atelier, cât și pe șantier;
– a.5. – montare.
b) facilități, de regulă energie electrică;
c) personal calificat pentru fasonare, montare și, după caz, executare de înnădiri;
d) materiale corespunzătoare pentru efectuarea legăturilor la încrucișări, pentru distanțieri,
precum și, după caz, pentru execu tarea înnădirilor.

3. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR

3.1.Cimenturi

3.1.1. Pentru realizarea betoanelor necesare la execuția uvrajelor de la Constructie
hidrotehnica regularizare canal CAMA se va folosi ciment cu căldură de hidratare limitată tip
H II/A – S 32,5 (fost Hz35) cu conținut redus de alcalii (max.1%) și respectiv cimentul tip
CEM II/A -S 32,5R/1 (fost Pa 35). Standardul de produs luat în considerare la alegerea
cimentului HII/A -S 32,5/1 este SR 3011 -96 ,,Cimenturi cu căldură de hidratare limitată și cu
rezistență la agresivitatea apelor cu conținut de sulfați iar standardul de produs luat în
considerare la alegerea cimentului CEM II/A -S 32,5R/1 este SREN 197 -1:2011 ,,Ciment.
Partea 1: Compoziție, specificații și criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale" (fostul
SREN 197 -1:2002).
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 74 Dacă în urma verificării reacției alcalii – agregate la stația unde se face comanda de beton se
constată că agregatele sunt reactive cu alcaliile din ciment, se impune alegerea unui ciment cu
un conținut și mai redus de alcalii (max. 0,6%), conform prevederilor SR 5440 -2009.

3.2. Agregatele

a.Condiții tehnice de calitate

3.2.1. Agregatele folosite la prepararea betoanelor vor fi separate în patr u sorturi pentru site
cu ochiuri pătrate: 0/4 mm; 4/8 mm; 8/16 mm și 16/31,5 mm pentru care avem următoarele
categorii de granulozitate: GF 85, GC 85/20, GC 90/15, GC 90/15 (conform SREN
12620+A1:2008).
.
3.2.2. Pentru tipurile de betoane menționate în An exa 1 -A, Anexa 1 -B și Anexa 1 -C, avem
dimensiunea maximă a agregatelor de 16 mm pentru betoanele de montaj și respectiv
dimensiunea maximă a agregatelor de 31,5 mm pentru celelalte tipuri de betoane.

b. Depozitarea agrega telor

3.2.3. La depozitarea agregatelor se vor lua măsurile care se impun de către stația de betoane
la care se face comanda pentru beton.

Controlul agregatelor

3.2.4. Controlul agregatelor se va face la stația de sortare și la fabrica de beton iar labo ratorul
stației de betoane (sau a altui laborator, pe bază de contract) va ține evidența verificării
agregatelor.
.
3.3. Apa

3.3.1. Se va utiliza apa care să corespundă condițiilor SREN 1008/2003.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 75
3.4. Aditivi

3.4.1. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop:
– îmbunătățirea lucrabilității
– îmbunătățirea gradului de impermeabilitate
– obținerea unor rezistențe superioare
– îmbunătățirea comportării la îngheț – dezgheț repetat
– creșterea rezist enței, durabilității și îmbunătățirea omogenității.

3.4.2. Se va folosi ca adaos un aditiv plastifiant și antrenor de aer în proporția care să asigure
antrenarea în beton a unui procent de aer oclus de 4 – 8 %, astfel încât pentru betonul pus în
operă cu pompa să fie o clasă de tasare S2 și cu o valoare a tasării betonului proaspăt de
maxim 90 mm iar pentru betonul pus în operă cu bena să fie o clasă de tasare S1 și cu o
valoare a tasării betonului proaspăt de maxim 40 mm.

3.4.3. Distanța de transport a betonului proaspăt de la stația de betoane de unde se procură
betonul și până la locul de punere în operă este de 60 km, fapt ce impune, pentru asigurarea
unei lucrabilități optime a betonului, alegerea unor concentrații de aditiv pe criterii de timp de
început de priză a betonului proaspăt.

3.4.4. La stația de betoane către care se face comanda pentru procurare beton, nu se admite
schimbarea tipului de ciment sau a aditivului, o dată începute lucrările de betonare la uvraje
4. PREPARAREA ȘI TRANSPORTUL BETONULUI

4.1. Stațiile de betoane

4.1.1. Prepararea betonului se va face într -o stație de betoane centralizată dotată cu sisteme
automate de dozare pentru toate componentele betonului. Capacitatea stațiilor de betoane
către care se face comanda de beto n va fi dimensionată în așa fel , încât să asigure ritmul
maxim de betonare necesar.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 76 4.1.2. Comanda pentru beton la stația de betoane trebuie să fie în formă scrisă și se face pe
baza cerințelor și criteriilor de performanță privind punerea în operă a bet onului, în
conformitate cu pct. 5.7. tabelul 6 din NE 012/2 – 2010 și a prevederilor aplicabile din CP
012/1 – 2007.

4.1.3. Comanda pentru beton trebuie să respecte următoarele cerințe pentru realizarea
criteriilor de performanță aferente, astfel:
-1. Conformitatea comenzii cu proiectul, privind cerințele tehnice pentru calitatea betonului,
detaliile pentru atingerea criteriilor de performanță fiind date la pct. 11.1. din NE 012/2 –
2010.
-2. Compatibilitatea betonului comandat cu domeniul de utilizare preconizat, privind cerințele
tehnice pentru calitatea betonului, cu următoarele criterii de performanță, astfel:
a)Cuprinderea, în proiect sau caiete de sarcini, a datelor și condițiilor privind caracteristicile
betoanelor în funcție de domeniul și condiț iile de utilizare a lucrării respective, între care,
clasa de expunere.
b)Prevederea explicită în comandă, dacă este cazul, de date și condiții privind:
-tipul cimentului care poate fi utilizat (de exemplu: rezistent la sulfați, cu căldură de hidratare
redusă etc.)
-tipul și natura agregatelor
-impermeabilitatea
-gelivitatea
-rezistența la uzură
-rezistența la atacul chimic
-alte condiții speciale (aer antrenat etc.).
-3. Asigurarea compatibilității betonului comandat cu condițiile de punere în operă a acestuia,
privind cerințele tehnice pentru calitatea betonului, cu atingerea următoarelor criterii de
performanță, astfel:
a) cunoașterea zonelor în care se toarnă betonul (aglomerare de armături, înălțime de turnare,
turnare prin ferestre etc.), precum și a modului în care se va efectua turnarea (cu benă și
descărcare directă, prin pompare etc.)
b) prevederea explicită în comandă a datelor și condițiilor privind, după caz:
-consistența betonului
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 77 -dimensiunea maximă a agregatelor
-utilizarea aditivilor (acc eleratori sau întârzietori de priză, plastifianți etc.)
-condiții legate de temperatura ambiantă (timp friguros sau călduros)
-condiții specifice betoanelor speciale (cu agregate ușoare, autocompactante, turnate în
cofraje glisante, turnate sub apă etc.)
-conținutul de cloruri a unui beton conform CP 012/1 -2007.

4.2. Tipuri uzuale de beton. Condiții tehnice. Controlul calității

4.2.1. Pentru lucrările de execuție a uvrajelor vor fi folosite tipurile de betoane menționate în
Anexa 1 „ Caracteristici betoan e” cu clasele de expunere aferente conform standardelor
SREN 206 – 1:2002 și SR 13510:2006.

4.2.2. În comanda de beton către stația de betoane se vor înscrie tipul de beton, programul și
ritmul de livrare precum și obiectul (partea de structură) la care u rmează a fi folosit.

4.2.3. Betonul întărit din Anexa 1A, Anexa 1B și Anexa 1C va trebui să îndeplinească
următoarele condiții tehnice:

Nr. crt. Încercarea Vârsta
zile Tipul și nr. epruvetelor Condiția pt. betonul întărit
1. Compresiune
N/mm2 7
90 3 cub; l = 15 cm
3 cub; l = 15 cm Rc7 0,4 BcH (condiția de rebut)
Rc90 1.13 BcH
2. Întindere
daN/cm2 90 3 cub; l = 15 cm
TH = 0,1 BcH (orientativ)
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 78 3. Permeabilitate 7
90 3 cub; l = 20 cm
3 cub; l = 20 cm min. P4
P4,P6,P8,

4. Gelivitate 28 6 cub; l = 20 cm G100,G150

4.2.4. Rezultatele încercărilor de impermeabilitate la 7 zile au scopul de a furniza informații
asupra cimentului și anume dacă acesta accidental este un lot de ciment care conduce la
betoane permeabile. Acest accident pentru b eton se întâlnește foarte rar.
Așadar, această determinare trebuie făcută strict la 7 zile. Pentru aceasta laboratorul stației de
betoane trebuie dotat cu masă de permeabilitate iar determinarea se face numai cu ocazia
sosirii unui nou lot de ciment la sta ția de betoane.
Controlul betonului proaspăt
4.2.5. Pentru controlul betonului proaspăt se vor efectua, conform SREN 12350 -2:2003
încercări pe betonul proaspăt cuprinse în Anexa 13 din PE 713/90 -ediție actualizată în
noiembrie 2005 și care trebuie să sati sfacă condițiile prevăzute în Anexa 1A, Anexa 1B și
Anexa 1C. Caracteristicile betonului proaspăt ce se verifică sunt următoarele:
-tasare, conform SREN 12350 -2:2003;
-densitate aparentă, conform SREN 12350 -6:2005;
-volum de aer oclus, conform SREN 12350 -7:2003;
-timpi de priză;
-temperatură;
-granulozitatea agregatelor conținute în beton (sort 0 -3), adică granulozitatea reală.
Încercările pe betonul proaspăt se vor face conform SREN 12350 -2:2003 (prin metoda
tasării) și vor satisface următoarele condiții:

Corp beton
– tasarea betonului măsurată cu conul H = 300 mm va fi de maximum 40 mm (clasa S1
conform SREN 206 -1:2002) pentru beton simplu de egalizare și de umplutură BcH5 (actualul
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 79 CH5 după PE 713/2005), cu granulă maximă L = 31.5 mm (pentru site cu ochi uri pătrate) pus
în operă cu bena.
– tasarea betonului măsurată cu conul H = 300 mm va fi de maximum 90 mm (clasa S2
conform SREN 206 -1:2002) pentru beton armat structură BcH20 (actualul CH20 după PE
713/2005), cu granulă maximă L = 31.5 mm (pentru site cu ochiuri pătrate) pus în operă cu
pompa.

Consistența betoanelor trebuie să respecte clasele de tasare, astfel:

1. Beton armat zonă 31.5 300 90 S2
2. Mortar de ciment 4.0 – – –
3. Beton simplu
4. Egalizare, umplutură 31.5 300 40 S1
5. Beton armat infrastructură
6. Radier, pereți, zid de sprijin 31.5 300 90 S2
7. Beton armat suprastructură

Controlul operativ al calității betonului
4.2.6. Rezistența minimă la compresiune la 7 zile R7 (rezistența de alarmă) trebuie să fie cel
puțin egală cu 0,5 BcH (R7 0,5 BcH).
Rezistența de rebut la 7 zile trebuie să fie cel puțin egală cu 0,8 din R7 conform PE 713/90 –
ediția actualizată în noiembrie 2005 (Rrebut 0,8R7).
În cazul când se obține ca rezistență medie pe o serie de 3 cuburi o valoare mai mică decât
rezistența de rebut și structura se realizează din lamele suprapuse, se oprește betonarea și
executantul trebuie să ia măsuri de extragere de carote cu 12 cm și se convoacă
consultantul.
În cazul când structura nu se realizează din lamele suprapuse, se opr ește betonarea și
executantul ia măsuri fie de extragere de carote cu 12 cm. sau se efectuează măsurători
nedistructive și se convoacă consultantul.

4.2.7. În cazul în care se obțin la 7 zile 3 valori mai mici decât Rrebut 20 daN/cm2 se vor
analiza de că tre executant factorii care pot conduce l a această situație, dar dacă nu se găsește
cauza se va convoca consultantul.
În orice eventualitate se vor transmite consultantului concluziile în scris ale executantului.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 80 Executantul va aduce la cunoștință în scri s producătorului și consultantului, imediat după
efectuarea încercării, orice rezistență la compresiune sub 1,13 BcH indicând și cauza precum
și orice nerealizare a vreunei condiții de impermeabilitate și gelivitate cerute, de asemenea
indicând și cauza.

Controlul pe parcurs al calității betonului
4.2.8. În cadrul controlului de calitate pe parcurs a producției de beton se va verifica lunar, de
către laboratorul executantului pentru fiecare stație de betoane și tip de beton, relația (1) și
respectiv (2) va labilă pentru un număr minim de 3 serii de rezultate și cel mult 14.

4.9. Controlul trimestrial – pentru întreaga perioadă cât durează construcția sau eventual
pentru perioade mai scurte, conform normativ PE 713/90 – ediția actualizată în 2005.
Se verifi că modul de respectare a anumitor condiții:
a. rezistența la compresiune, Rk Rkadmisibil (4);
b.condiția de impermeabilitate și gelivitate: procentul de rezultate sub gradele de
impermeabilitate și gelivitate impuse nu trebuie să depășescă 8%.
Executa ntul va transmite trimestrial rapoarte, ce conțin rezultatele obținute, proiectantului
executantului, care va întocmi prelucrarea și intrepretarea statistică a datelor (conform. pct.
4.2.8).

Criteriul de recepție al betonului
4.2.10. Betoanele utilizate la realizarea obiectivului:
a. Rezistența caracteristică Rk = f(n, , S) definită ca rezistența minimă probabilă, sub a cărei
valoare se pot situa cel mult 5% din rezultate este mai mare decât rezistența caracteristică
admisibilă Rkad.
Rk se calculează după formula:
R = (1 -t.Cv) = – t . S

unde:
t = un coeficient ce are valorile din tabelul 3, în funcție de numărul « n » de rezultate
analizate .
Tabelul nr.3
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 81
n 13 14 15 20 25 30 40 60 120 120
t 1,77 1,76 1,75 1,725 1,71 1,70 1,68 1,67 1,66 1,64

Rezistența caracteristică admisibilă Rkad. este dată în tabelul 4, în funcție de coeficientul de
variație Cv % (conform normativ PE 713/90 – ediție actualizată în noiembrie 2005), unde:

S
Cv = coeficient de variație (Cv = ——— )

S = abaterea standard
= rezistența medie
BcH = clasa betonului hidrotehnic prevăzută în proiect.
Tabelul nr.4

Cv % 10 10,115 15,120 20,125
Rkad 1,033 BcH 1,10 BcH 1,167 BcH 1,233 BcH

În cazul betonului de clasă sub BcH10, dacă coeficientul de variație Cv se află între 2 530,
Rka se ia egal cu 1,267 BcH.
b. Cel puțin 90% din rezultatele obținute satisfac condiția pusă pentru impermeabilitate și
gelivitate.

4.2.11. Pentru betonul de la suprastructura centralei criteriul de recepție este cel dat de CP
012/1 -2007 corelat cu criteriile din PE 713/90 – ediție actualizată în noiembrie 2005, iar
prelucrările și interpretările statistice pe betoane se efectuează conform PE 713/90 – ediție
actualizată în noiembrie 2005.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 82 4.3. Controlul calității betoanelor

A.Controlul betonului pr oaspăt

4.3.1. Pentru controlul betonului proaspăt se vor efectua încercările cuprinse în tabelul de mai
jos, pentru fiecare tip de beton.
Tabelul 5
Locul efectuării încercării Frecvența determinărilor pe schimb
Tasare Densitate aparentă Volum de aer oclus Timp de priză Temperatura
(1)
Locul de fabricare 2 1 2 1 2
Locul de punere în operă 2 1 1 1 2

(1) Dacă pe parcursul beto nării se constată atingerea sau depășirea temperaturii admise în
caietul de sarcini, măsurarea se va efectua în 2 ore, în vederea stabilirii temperaturii medii a
betonului din lamelă.
Se va pune în lucrare numai betonul care respectă limitele indicate prin caietul de sarcini
pentru caracteristicile de mai sus, măsurate la locul de punere în operă.

B. Controlul betonului întărit

4.3.2. Controlul betonului întărit, prin care, pentru fiecare tip de beton și obiect, se vor face
verificări conform PE 713/90 – ediție actualizată în noiembrie 2005 art. 4.2. punctul a, în
concordanță și cu CP 012/1 -2007 – pe probe prelevate la stația de betoane.
Pentru probele de verificare suplimentară, prelevate la locul de punere în operă, acestea se
vor efectua numai dacă durata de la fabricarea betonului până la punerea în operă depășește
60 minute în cazul transportului fără posibilități de agitare (conform PE 713/90 – ediție
actualizată în noiembrie 2005, art. 4.2. pct.b, în concordanță și cu CP 012/1 -2007).

4.3.3. Frecvența minimă a încercărilor pe beton întărit pe probe la stația de betoane este
următoarea:
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 83 a. Rezistența la compresiune Rc se verifică pentru fiecare tip de beton și obiect (conform
SREN 12390 -3:2002) la vârsta de 7 și 90 zile (28 zile penru Bc) după cum urmează:
a1. câte o serie de 3 cuburi cu latura de 15 cm la fiecare 20 mc beton turnat în elemente
masive, dar cel puțin o serie la fiecare lamelă;
a2. câte o serie de 3 cuburi cu latura de 15 cm la fiecare 10 mc beton turnat în elemente
nemasive;
a3. pentru betonul de montaj se va preleva o serie de 3 cuburi cu latura de 15 cm la fiecare 10
mc beton turnat în lamele sau elemente.
Pentru lamelele sau elementele de construcție cu volum mai mic se vor preleva o serie de 3
cuburi cu latura de 15 cm pent ru valoarea cumulată până la volumul de 10 mc beton turnat.
b. Rezistența la întindere Rtcub se determină la betonul armat (conform SREN 12390 –
6:2002) pentru elementele de construcții la vârsta de 90 zile (28 zile pentru Bc) și anume:
b1. la betonul armat – la frecvența de verificare a rezistenței la compresiune;
b2. la betonul de montaj – o serie de 3 cuburi cu latura de 15 cm la fiecare 10 mc beton pus în
operă (la fiecare obiect în parte).
c. Impermeabilitatea se verifică pentru fiecare tip de beton și obiect (conform SREN 12390 –
8:2002) la vârsta de 7 și 90 zile, cu respectarea treptelor de încărcare menționate în STAS
3519/76, după cum urmează:
c1. o serie de 3 cuburi cu latura de 20 cm la fiecare 20 mc beton turnat în elemente masive.
c2. o serie de 3 cuburi cu latura de 20 cm la fiecare 10 mc beton turnat în elemente nemasive.
d. Rezistența la îngheț -dezgheț se verifică pentru fiecare tip de beton și obiect (conform SR
3518 -2009) la vârsta de 28 zile și anume:
d1. o probă de 6 cuburi cu latura de 20 cm la fiecare 40 mc beton turnat în elemente masive ;
d2. o probă de 6 cuburi cu latura de 20 cm la fiecare 10 mc beton turnat în elemente
nemasive.

4.3.4. Informativ, rezistențele la întindere obținute pe cuburi sunt date pe clase de beton, după
cum urmează:
clasa BcH 30,0: Rt = 40,0 daN/cmp;
clasa BcH 27,5: Rt = 35,0 daN/cmp;
clasa BcH 25,0: Rt = 32,5 daN/cmp;
clasa BcH 22,5: Rt = 30,0 daN/cmp;
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 84 clasa BcH 20: Rt = 25,0 daN/cmp;
clasa BcH 15: Rt = 20,0 daN/cmp;
clasa BcH 10: Rt = 15,0 daN/ cmp.
clasa BcH 7,5: Rt = 10,0 daN/cmp.

C.Reguli pentru controlul calității betonului

4.3.5. Regulile care trebuie să fie respectate în cadrul activității de control și asigurare a
calității betoanelor sunt prezentate în detaliu astfel:
– Capitolul 5 – Controlul materialelor constituente: ciment, agregate, apă, aditivi
– Capitolul 6 – Controlul betonului proaspăt înainte de punerea în operă, datele din anexele 1 –
A, 1-B și 1 -C cu condițiile tehnice impuse betoanelor hi drotehnice de suprafață pentru
struc tura precum și din anexa 13 din normativul PE 713/1990 actualizat în noiembrie 2005
– 4.3.1. Încercări asupra betonului proaspăt
– Condiții tehnice ale betonului întărit la vârstele de 7 zile și respectiv de 90 zile, care sunt
redate la art. 4.2.3.
– Capit olul 6 – Controlul operativ pentru asigurarea calității corespunzătoare a betonului
întărit, care este redat prin art. 4.2.6, 4.2.7, 4.2.8, 4.2.9, 4.2.10 și 4.2.11.
– Capitolul 6 – Controlul calității betonului întărit – Articolele 3.3.2., 3.3.3. și 3.3.4.
Determinări asupra betoanelor de suprafață.

D.Procedurile de control a producției

4.3.6. Pentru menținerea caracteristicilor betonului de suprafață în conformitate cu condițiile
specificate, trebuie luate măsurile necesare de către producător, conform SREN 206 -1 :2002,
prin care sunt reglementate sistemele de control al producției cu prescripțiile de control
aferente stației de betoane.

E. Criteriile de conformitate și evaluare a conformității

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 85 4.3.9. Controlul de conformitate efectuat de produ cător cuprinde un set de acțiuni și de
măsuri de luat pentru verificarea conformității betonului cu specificațiile, astfel încât criteriile
de conformitate care se aplică pentru familiile de betoane trebuie să fie reglementate conform
SREN 206 -1 :2002.

4.4. Condiții tehnice la punerea în operă a betonului

A. Temperatura betonului în momentul punerii în operă și controlul acestuia

4.4.1. La punerea în operă a betonului trebuie respectate condițiile termice care stabilesc
ciclul tehnologic, funcție de urm ătoarele elemente
– zona de betonare;
– temperatura betonului proaspăt în fabrică
– temperatura betonului proaspăt la descărcarea pe lamelă;
– temperatura medie a aerului atât în ziua betonării cât și în zilele următoare acesteia;
– durata de întrerupere d upă terminarea betonării unei lamele;
– răcirea, încălzirea lamelei și construcției în cursul și după punerea în operă a betonului.

4.4.2. Temperatura betonului este cea măsurată cel puțin de 2 ori pe schimb la locul de
punere în operă. În perioada călduroasă a anului (în intervalul 1 mai –31 octombrie )
temperatura betonului proaspăt la descărcarea în lamelă nu trebuie să depășească + 200C.
Dacă nu se poate coborî temperatura betonului sub + 200C, se admite betonarea indiferent de
temperatura atmosfe rică în următoarele condiții:
a. La betonarea elementelor masive
a.1. Începerea betonării unei lamele se va putea face dacă temperatura betonului proaspăt
măsurată la stația de betoane este cel mult + 200C.
a.2. În toate cazurile în care temperatura betonu lui proaspăt la locul de turnare depășește
+200C, betonarea se continuă indiferent de temperatura betonului luându -se măsurile de mai
jos:
a.2.1. Temperatura betonului proaspăt se măsoară din două în două ore la locul de punere în
operă.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 86 a.2.2. În mijlocul lamelei se introduce o teavă de plastic ( 50-60 mm) până la h/2 lamelă și
care va rămâne cu 10 -15 cm deasupra feței lamelei. Țeava va fi prevăzută cu capac. În
această țeavă se măsoară tempe ratura betonului din lamelă de 2 ori pe zi la h/2 lamelă.
Înaint ea primei măsurători se va introduce în țeavă cca. 10 cm apă, care va rămâne permanent
în țeavă și în care se va introduce termometrul cu ocazia măsurării temperaturii.
a.2.3. Lamela superioară se va betona numai după ce temperatura betonului turnat în lam ela
inferioară a scăzut sub +200C (diferența temperaturii între miez și fețe să nu depășească
50C).
a.2.4. Protejarea betonului ulterior turnării se va face cu un curent continuu de apă pe toate
fețele rămase libere, timp de cel puțin 30 zile. Protejarea p rin udare se va face inclusiv pe
fețele cofrate.
b. La betonarea elementelor nemasive
Elementele nemasive (dimensiunea maximă cel mult 2m) nu impun restricții de temperatură
pe timp călduros în condițiile în care, după turnare, betonul va fi protejat cu un curent
continuu de apă, conform prevederilor de la pct. a.2.4.
În toate cazurile, udarea cu apă se întrerupe când temperatura atmosferică este de +50C.
Adaosul de gheață necesar amestecului de beton, în funcție de perioada când se betonează
variază în li mitele de mai jos:
●între 15 nov. –15 martie …………………………………0 kg gheață/mc beton
●între 15 martie –15 iunie …………………………..15 –25 kg gheață/mc beton
●între 15 iunie –15 sept. …………………………….25 –50 kg gheață/mc beton
●între 15 sept. –15 nov.………………………………25 –15 kg gheață/mc beton

4.4.3. Temperatura medie a aerului este media temperaturii măsurate în aer liber, la umbră și
la 2 m înălțime de la sol, de 4 ori pe zi, de la orele 100, 700, 1300 și 1900.

4.4.4. Pentru executarea lucrărilor de betonare pe timp friguros ( în perioada 1 nov. – 30
aprilie) se va respecta normativul C16/84.

4.4.5. Pe perioada friguroasă a anului, în zilele când există pericol de îngheț (la betonarea
admisă în limita condițiilor caietului de sarcini pentru timp de iarnă, normativ C16/84),
temperatura betonului proaspăt în momentul descărcării pe lamelă se recomandă să nu fie mai
mare de +150C ( beton încălzit la preparare) și mai scăzută de +60C.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 87 În momentul acoperirii stratului inferior, temperatura în acest strat nu va fi mai scăzută de
+50C. Temperatura betonului proaspăt se măsoară de cel puțin 2 ori în cursul unui schimb la
locul punerii în operă.

4.4.6. Temperatura betonului în stratul de suprafață al lamelei, la o adâncime de 10 cm, pe
durata prizei și în următoarele 3 zile de întări re va fi de minimum +50C.
Temperatura aerului la suprafața stratelor de beton din lamelă cât și la suprafața lamelei va fi
pe durata de întărire de mai sus (3 zile) de minim +50C.
Executantul va lua măsuri pentru acoperirea și încălzirea frontului de beton are în vederea
realizării temperaturii sus menționate.

4.4.7. Nu se admite turnarea betonului pe suprafețe netratate corespunzător sau pe timp de
ploaie intensă.
Temperatura aerului la nivelul turnării și stâncii la turnarea betonului pe stâncă, va fi min im
+50C. Valorile temperaturilor aerului, betonului proaspăt și suprafeței suport vor fi trecute în
fișa de betonare sau într -un registru special.
Executantul va instala aparatura standardizată necesară urmăririi temperaturii aerului,
folosind eventual un termograf.

4.4.8. Abaterile de la temperaturile limită prevăzute în prezentul caiet de sarcini se vor aduce
la cunoștință consultantului imediat prin fax.

B.Pauzele tehnologice

4.4.9. Pauza minimă între betonarea a două lamele alăturate situate la aceea și cotă va fi de 6
zile.

4.4.10. Pauza minimă de suprapunere între betonarea a două lamele suprapuse la elementele
masive, va fi de 3 -7 zile conform tabelului de mai jos:
-zona I –cuprinde primele 2 rânduri de lamele peste roca de fundație cu h lamelă = 1m;
-zona II – restul masivului cu h lamelă = 2 m;
-temperatura betonului proaspăt la descărcare pe lamelă;
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 88 -temperatura medie a aerului atât în ziua betonării cât și în zilele următoare acesteia;
-durata de întrerupere a lamelelor vechi.

Temperatura de p unere în operă a betonului preparat pe lamelă (0C) Înălțimea lamelei
(m) Pauzele tehnologice (zile) funcție de temperatura aerului
peste +200C +16200C sub +160C
a. Zona I – lamele de fundație
t = 17 – 200C 1,0 7 5 3
t = 14 – 170C 1,0 5 4 3
t = 5 – 140C 1,0 3 3 3
b. Zona II – lamele curente
t = 17 – 200C 2,0 5 4 3
t = 14 – 170C 2,0 4 3 3
t = 5 – 140C 2,0 3 3 3

Prin lamele de fundație se înțeleg lamelele care sunt în contact cu suprafața de fundație.
Prin lamele curente se înțeleg lamelele care nu sunt în contact cu roca de fundație.

4.4.11. Executantul va lua măsuri ca temperatura limită maximă să nu fie depășită cel puțin
pentru primul strat al lamelei. Dacă în continuarea betonării lamelei limita maximă de
temperatură se depășește, executantul va lua m ăsuri corespunzătoare pentru înscrierea în
limita admisă.
În acest interval de timp temperatura limită maximă a betonului poate fi depășită cu 20C.
În cazul în care și această valoare este depășită betonarea se va întrerupe.

4.4.12. Pauzele tehnologice se socotesc începând cu ora betonării lamelelor anterioare.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 89 4.4.13. Executantul va asigura evidența timpului de betonare prin fișa de betonare, care
alături de temperaturile aerului și betonului vor fi accesibile proiectantului executantului și
producătorului.

4.4.14. La reluarea betonării lamelelor curente după întreruperea de iarnă, prima lamelă va
avea înălțimea de 1m cu pauză tehnologică de minim 7 zile indiferent de temperatura aerului
Dacă turnarea lamelelor curente s -a întrerupt cu 10 -20 zile, în astfel de cazuri la reluarea
betonării pauza minimă de suprapunere la următoarele lamele se va majora cu 24 ore față de
prevederile de la pct.b din tabelul de la 4.4.10.
Dacă turnarea lamelelor curente s -a întrerupt mai mult de 20 zile, se aplică prevederile de la
pct.a din tabelul de la 4.4.10, iar fața betonului la reluarea betonării va trebui tratată prin
spălare intensă cu apă sub presiune și aer comprimat.

4.4.15. Dacă datorită succesiunii lucrărilor pe șantier, ciclul tehnologic între două lamele
depășește 20 zile, primele două lamele superioare restului considerat vor fi trecute în
categoria I, dacă elementul aparține categoriei II.
Aceeași prevedere se va respecta și la reluarea betonării după întreruperile de iarnă cu
menționarea că pr ima lamelă va avea înălțimea h = 1,0 m.
Pentru a nu se crea gradienți de temperatură mari la suprafața betonului, datorită curenților de
aer, golurile și galeriile vor fi închise la extremități cu panouri de lucru (uși).
Nerespectarea acestor măsuri elemen tare conduc frecvent la fisuri din gradient de
temperatură în beton.

4.4.16. Pentru betoane nemasive, pauzele tehnologice se încadrează în prevederile NE 012/2
– 2010 (cap.11, tabelul 15) și în prevederile CP 012/1 -2007, anexa N.

4.4.17. Durata maximă ad misă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesară
luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depășească timpul de începere a
prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la
prepararea betonului – în cazul cimenturilor cu adaosuri – și respectiv 1.5 ore, în cazul
cimenturilor fără adaos.

4.4.18. Durata minimă de tratare a betonului pentru toate clasele de expunere, cu excepția
claselor X0 și XC1, se alege din tabelul N.1. din Codul de practică CP 012/1 -2007 și
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 90 respectiv din tabelul 15, capitolul 11 din NE 012/2 – 2010, în concordanță cu evoluția
rezistenței betonului descrisă prin raportul între valoarea rezistenței medii la 2 zile și
respectiv la 28 zile (determinată în co nformitate cu încercările inițiale sau cu betoane de
compoziție comparabilă).

4.4.19. În cazul întreruperilor accidentale (defecțiuni de fabrică, macarale, ploi adundente
etc.) se poate relua betonarea după minim 24 ore de la întrerupere, tratând suprafa ța betonului
ca rost de lucru. Funcție de cota la care s -a făcut întreruperea, consultantul și executantul vor
hotărî dacă continuarea se va înscrie în cota prevăzută în planul de lamelare sau de cofraj
pentru fundații, cuzineți, stâlpi, rigle, grinzi, per eți, masive de beton sau va afecta lamelele
sau cotele următoare de la fundații, cuzineți, stâlpi, rigle, grinzi, pereți, masive de beton.

4.5. Stabilirea compoziției betonului

4.5.1. Compoziția betonului hidrotehnic se stabilește de laboratorul stației de betoane
conform standard SREN 206 -1:2002 și care se determină funcție de:
-condițiile tehnice cerute betonului;
-modul de transport și punere în operă (mijloace de compactare);
-caracteristicile elementelor ce se vor executa (dimensiunea minimă a secți unilor, densitatea
armăturilor).

4.5.2. Pentru clasele de beton ce urmează a fi puse în operă, compozițiile se vor definitiva de
către laboratorul stației de betoane conform SREN 206 -1:2002, capitolele 8.2, 9.5 și anexa A,
cu adaptările de rigoare conform precizărilor din standardele SREN 12620+A1:2008 și SR
13510:2006.
.
4.6. Prepararea betonului

Dozarea materialelor pentru prepararea betoanelor

4.6.1. Curbele granulometrice ale amestecurilor de agregate trebuie să se înscrie în limitele
stabilite în baza studiilor de teren și laborator.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 91 În funcție de granulometrie și umiditatea agregatelor, rețetele de beton se vor întocmi
corespunzător.

Amestecarea componentelor betonului

4.6.2. La amestecarea betonului se vor respecta de către stația de betoane r egulile obligatorii
ale procesului tehnologic de preparare a betonului.
.
4.6.3. Betonul va fi preparat într -o fabrică de betoane centralizată și atestată, respectându -se
prevederile normativelor în vigoare, și în special CP 012/1 -2007 pentru controlul
conformității și criteriilor de conformitate aferente, pentru controlul producției și de evaluare
a conformității.

4.6.4. Dacă prin controalele efectuate se constată că nu sunt îndeplinite condițiile cerute
pentru betonul proaspăt, se va opri betonarea până la remedierea defecțiunilor și dacă este
cazul se va îndepărta betonul din lamelă. Dacă rezultatele rezistențelor la compresiune la
vârsta de 7 zile pe betonul întărit sunt necorespunzătoare, de asemenea se va opri betonarea
până la remedierea defecțiunilo r.

4.7. Transportul betonului

4.7.1. Transportul betonului pe o distanță de 60 km de la fabrica de betoane până la locul de
punere în operă se va face cu mijloace mecanizate astfel :
a.autobasculantă pentru mortarul de reluare a betonării;
b.automalaxoa re pentru betoane.
Încărcarea în automalaxoare și autobasculante se va face direct de la buncărul fabricii de
beton. Stagnarea betonului în buncăr sau în betonieră va fi cât mai mică posibil, se
recomandă să nu treacă peste 15 min. astfel încât să nu înce apă priza betonului până la
turnarea lui în lamelă (timp de stagnare + timp de transport mai mic decât timpul de priză). Se
pot folosi și bene de descărcare în aceleași condiții care vor staționa pe platforma CFR.
Dacă transportul mortarului de reluare a b etonării se face cu autobasculanta pe timp cu
temperaturi negative sau pe arșită (temperatura aerului peste +250C), se vor lua măsuri de
protecție termică (căptușirea exterioară a autobasculantei, acoperirea mortarului cu rogojini,
prelate etc.)
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 92 De asemene a, dacă transportul mortarului se va face pe ploaie puternică, se vor lua măsuri
pentru acoperirea mortaului sau întreruperea transportului și a betonării, dacă ploaia este de
durată.

4.7.2. Starea de funcționare a benelor se va verifica periodic mai ales la părțile inferioare, la
gura de descărcare și dispozitivul de închidere.

4.7.3. Timpul maxim de transport al betonului proaspăt de la fabrică până la locul de punere
în operă se va stabili de executant astfel ca betonul să se pună în operă înainte de începerea
prizei stratului care se acoperă.

4.7.4. Transportul betonului proaspăt la locul punerii în operă (microamplasament) trebuie să
se facă în astfel de condiții ca să prevină o degradare a betonului proaspăt (segregare,
modificarea consistenței, cr eșteri mari de temperatură).

4.7.5. Durata maximă posibilă de transport depinde în special de compoziția betonului
preparat cu ciment HII/A -S 32.5 sau CEM II/A -S 32.5R și cu aditivul ales de stația de
betoane și condițiile atmosferice. Durata de transport se consideră din momentul încărcării
mijlocului de transport și sfârșitul descărcării acestuia și nu poate depăși valorile orientative
prezentate mai jos:

Temperatura amestecului de beton (0 C ) Durata maximă de transport (ore +minute)
Cu automalaxorul
(tasare = max 90 mm) Cu automalaxorul
(tasare = max 40 mm)
10 0 < t 30 0 3h 15 3h
t < 10 0 3h 30 3h 15

4.7.6. Livrarea betonului proaspăt se va face conform prevederilor aplicabile din NE 012 -1.
În plus, producătorul de beton trebuie să menționeze p e bonul de livrare durata maximă de
transport recomandată pentru care nu se modifică performanțele și caracteristicile betonului
comandat.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 93
4.7.7. Transportul betonului proaspăt va fi efectuat cu luarea măsurilor necesare pentru
menținerea caracteristicilo r acestuia în stare proaspătă, precum și pentru prevenirea
segregării, pierderii componenților sau contaminării betonului. Mijloacele de transport
trebuie să fie etanșe, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

4.7.8. Modalitățile de efectuare a recepției betonului proaspăt livrat pe șantier se efectuează
pe baza bonului (documentului) de livrare, a examinării vizuale a stării betonului proaspăt și
a verificărilor caracteristicilor acestuia prin încercări, conform prevederilor din anexa H din
NE 0 12/2-2010.
Datele privind livrarea betonului proaspăt vor fi înregistrate în condica de betoane.

4.7.9. Cerințele și criteriile de performanță pentru transportul betonului pe o distanță de 10
km de la stație până la locul de punere în operă trebuie să fie în conformitate cu art. 5.7.
tabelul 6 și cap. 11 din NE 012/2 – 2010 și cuprind următoarele aspecte:
1. Cerințele privitoare la asigurarea păstrării compoziției și caracteristicilor betonului
proaspăt în timpul transportului, implică realizarea următoare lor criterii de performanță:
– a) împiedicarea pierderii laptelui de ciment, prin etanșare corespunzătoare
– b) evitarea intrării în beton a unor substanțe sau materiale străine.
2. Cerințele privitoare la asigurarea corelării între transportul betonului ș i turnarea acestuia,
implică realizarea următoarelor criterii de performanță:
– a) prevederea în contractul cu furnizorul de beton, a duratei de transport, precum și a
modalităților de planificare a livrărilor
– b) asigurarea condițiilor de staționare, pe ntru descărcare sau așteptare, a mijloacelor de
transport al betonului de la furnizori, atât în incinta șantierului cât și, mai ales, pe căi de
circulație sau alte spații publice.
3. Cerințele privitoare la asigurarea condițiilor prealabile pentru transpo rtul în șantier al
betonului, dacă este cazul, implică realizarea următoarelor criterii de performanță:
– a) existența programului de livrare a betonului
– b) asigurarea condițiilor specifice acestei categorii de lucrări, după caz:
– dotări tehnice
– facilități
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 94 – personal calificat.

5. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE BETONARE ÎN CONDIȚII NORMALE

5.1. Pregătirea turnării betonului

5.1.1. Executarea lucrărilor de betonare poată să înceapă numai dacă sunt îndeplinite
următoarele condiții prealabile, în conformitate și cu NE 012/2 -2010
a.fișa tehnologică (planul de turnare) pentru betonarea obiectului în cauză a fost întocmită și
acceptată de achizitor (investitor).
Fișa tehnologică (planul de turnare) va cuprinde:
– ordinea și ritmul de betonare
– utilaj e de transport și punerea în operă a betonului și corelarea capacității acestora cu ritmul
de betonare stabilit
– măsurile preconizate pentru asigurarea calității lucrărilor.
b. sunt realizate măsurile preliminare pregătitoare privind asigurarea livrării s au preparării
betonului în mod corespunzător, sunt aprovizionate și verificate materialele necesare
(agregate, ciment, piese înglobate, etc) și sunt în stare de funcționare utilajele și dotările
necesare, în conformitate cu prevederile fișei tehnologice (p lanului de turnare).
c. sunt pregătite și instruite formațiile de lucru în ceea ce privește tehnologia de punere în
operă a betonului precum și asupra măsurilor privind igiena, protecția muncii și PSI.
d. au fost recepționate calitativ lucrările de săpătur i, cofraje și armături (după caz).
e. suprafețele din beton turnat anterior și întărit care vor veni în contact cu betonul proaspăt
sunt curățate de pojghița de lapte de ciment și nu prezintă zone necompacte sau segregate și
cu rugozitate necesară asigurăr ii unei bune legături între cele două betoane.
f. sunt stabilite după caz, și pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonării
în cazul intervenției unor situații accidentale (stație de betoane și mijloace de transport de
rezervă, sursă s uplimentară de energie electrică, materiale pentru protejarea betonului,
condiții de creare a unui rost de lucru, etc).
g. nu se întrevede posibilitatea intervenției unor condiții climatice nefavorabile (ger, ploi
abundente, furtună, etc).
h. în cazul fund ațiilor sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitații,
astfel încât acestea să nu se acumuleze în zonele care urmează a se betona.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 95
5.1.2. Înainte de turnarea betonului trebuie verificată funcționarea corectă a utilajelor pentru
transportul local și compactarea betonului.

5.1.3. Cerințele și criteriile de performanță privind turnarea și compactarea betonului trebuie
realizate astfel încât să fie în concordanță cu pct. 5.7. tabelul 6, subcapitolul C și cu
prevederile din capitolul 11 din NE 012/2 – 2010, astfel:
1.Asigurarea conformității spațiului în care se toarnă betonul, cu realizarea criteriilor de
performanță aferente.
2.Îndeplinirea formalităților care permit efectuarea turnării betonului, cu realizarea criteriilor
de performan ță aferente.
3.Respectarea condițiilor specifice privind turnarea și compactarea betonului, cu realizarea
criteriilor de performanță aferente.
4.Asigurarea condițiilor prealabile pentru turnarea și compactarea betonului, cu realizarea
criteriilor de perfor manță aferente.

5.2. Reguli generale de betonare

5.2.1. Betonarea unei construcții va fi condusă nemijlocit de șeful punctului de lucru sau
conducătorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare și va
supraveghea respectarea strictă a prevederilor fișei tehnologice și a regulilor de betonare.
În fișa tehnologică (planul de turnare) se va consemna:
– data și ora începerii și terminării betonării
– volumul de beton pus în lucrare
– indicativele seriilor de probe prel evate
– măsurile adoptate în cazul unor dificultăți apărute în cursul betonării (întreruperi, întreruperi
de betonare, defecțiuni ale cofrajelor, etc.).

5.2.2. Tehnologia de punere în operă a betonului proaspăt cuprinde o serie întreagă de
elemente și ins trucțiuni în conformitate cu NE 012/2 -2010 care trebuie să fie respectate,
astfel:

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 96 a.Turnarea și compactarea betonului trebuie realizate astfel încât să se asigure că întreaga
armătură și piesele înglobate sunt acoperite în mod adecvat, în intervalul tole ranțelor
acoperirii cu beton compactat, și că betonul va atinge rezistența și durabilitatea prevăzute.

b.O compactare adecvată trebuie realizată în zonele de variație a secțiunii transversale, în
secțiuni înguste, în nișe, în secțiunile cu aglomerare de a rmătură și la nodurile dintre
elementele structurilor.

c. Trebuie ca viteza de turnare și compactare să fie suficient de mare pentru a evita formarea
rosturilor de turnare și suficient de redusă pentru a evita tasările sau supraîncărcarea
cofrajelor și su sținerilor acestora.
Rostul de turnare se poate forma în timpul turnării dacă betonul din stratul anterior se
întărește înainte de turnarea și compactarea următorului strat de beton.

d.Pot fi stabilite condiții suplimentare de executare a lucrărilor cu pr ivire la metoda și viteza
de turnare, în cazul în care există prevederi suplimentare pentru finisarea suprafeței.

e.Segregarea betonului trebuie evitată în timpul turnării și compactării betonului.

f.Pe durata turnării și compactării, betonul trebuie să fie protejat împotriva radiației solare
nefavorabile, vânturilor puternice, înghețului, apei, ploii și zăpezii.

g. Betonul trebuie să fie pus în operă în cât mai scurt timp de la aducerea lui la locul de
turnare, fără a -i afecta caracteristicile, nu se ad mite depășirea duratei maxime de transport și
modificarea consistenței betonului.

5.2.3. La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale
a. cofrajele de lemn sau betonul vechi care vin în contact cu betonul proaspăt, vor fi udate c u
2….3 ore înainte și imediat înainte de turnarea betonului, iar apa rămasă în denivelări va fi
înlăturată.
b. din mijlocul de transport descărcarea betonului se va face în bene, benzi transportoare sau
direct în lucrare.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 97 c. dacă betonul adus la locul de p unere în operă, nu se încadrează în limitele de lucrabilitate
admise sau prezintă segregări, va fi refuzat, fiind interzisă punerea lui în operă.
d. elemente date de înălțimea cofrajului
-d.1.- înălțimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3 m în cazul
elementelor cu lățime de max. 1 m respectiv mai mare de 1,5 m în celelalte cazuri, inclusiv
pentru plăci sau alte elemente de suprafață.
-d.2.- turnarea betonului în elemente cofrate pe înălțimi mai mari de 3,0 m se face prin
ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă
tronconică), având capătul inferior situat la maximum 1,5 m de zona care se betonează.
e. betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu -se realiz area de
straturi orizontale de max. 50 cm înălțime și turnarea noului strat înainte de începerea prizei
betonului din stratul turnat anterior.
f. se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor față de poziția
prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă dacă
totuși se vor produce asemenea deformări ele vor fi corectate în timpu l betonării.
g. se va urmări înglobarea completă în beton a armăturilor, respectându -se grosimea stratului
de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului.
h. nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării și nici așezarea pe
armături a vibratorului.
i. în zonele cu armături dese se va urmări cu atenție umplerea completă a secțiuni i, prin
îndesarea laterală a betonului cu șipci sau vergele de oțel concomitent cu vibrarea lui în cazul
că aceste măsuri nu sunt suficiente, se vor crea posibilități de acc es lateral al betonului prin
spații care să permită și pătrunderea vibratorului.
j. se va urmări compactarea și menținerea poziției inițiale a cofrajelor și susținerilor acestora
luându -se măsuri operative de remediere în cazul constatării unor deplasări sau cedări.
k. circulația muncitorilor și utilajului de transport în timpul betonări i se va face pe podine
astfel rezemate încât să nu se modifice poziția armăturii. Este interzisă circulația directă pe
armături sau pe zonele cu beton proaspăt.
l. betonarea se va face continuu până la rosturile de lucru prevăzute în proiect .
m. durata ma ximă admisă a întreruperilor de betonare pentru care nu sunt necesare luarea
unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depășească timpul de începere a prizei
betonului, în lipsa unor determinări de laborator, această durată se va considera d e 2 ore de la
prepararea betonului, în cazul cimentului cu adaosuri și respectiv de 1,5 ore, în cazul
cimenturilor fără adaosuri.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 98 n. în cazul când s -a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea betonării este
permisă numai după pregătirea suprafeț ei betonului într -un rost de lucru.
– suprafața rostului de lucru, va fi bine curățată îndepărtându -se betonul ce nu a fost bine
compactat și pojghițe de lapte de ciment.
– imediat înainte de turnarea betonului proaspăt suprafața rosturilor va fi spălată c u apă.
o. instalarea podinelor pentru circulația lucrătorilor și mijloacelor de transport, pe betonul
proaspăt precum și depozitarea unor schele, cofraje sau armături este permisă numai după
24…..48 ore în funcție de temperatura mediului și tipul de ciment utilizat (de ex. la 24 ore
pentru temperaturi de peste + 200C și ciment de tipI, având clasa mai mare decât 32,5).

5.2.4. Betonarea elementelor se va face în strat continuu sau în trepte conform capitolului 11
din NE 012/2 -2010 și a recomandărilor din PE 713/1999 actualizat în noiembrie 2005.
Turnarea betonului în elementele structurii de rezistență este abordată diferențiat, după cum
urmează:

A.Turnarea betonului în elemente masive, respectiv a elementelor la care cea mai mică
dimensiune este cel puțin egală cu 1,5 m, se face având în vedere aspectele particulare
prezentate în continuare:
a) adoptarea de măsuri speciale la stabilirea compoziției betonului și a tehnologiei de turnare,
în vederea asigurării calității lucrării. În scopul reducerii eforturil or din temperatură și
contracție, la stabilirea compoziției și preparării betonului se urmărește:
-adoptarea unui tip de ciment cu căldură de hidratare redusă (corelat cu clasa betonului) și a
unui dozaj cât mai scăzut, utilizând în acest scop un aditiv re ducător de apă și agregate cu
dimensiuni cât mai mari;
-asigurarea unei temperaturi cât mai scăzute pentru betonul proaspăt, reducerea temperaturii
agregatelor prin stropire artificială, utilizarea de apă rece, fulgi de gheață, etc;
b) turnarea betonului î n elemente masive se face fie în strat continuu, fie în trepte, conform
detaliilor de la capitolul F.2. din NE 012/2 -2010 și cu actualizarea figurii IV.1 din NE 012 -99
redată prin planșa ,,Fig. 10.1.Betonarea elementelor masive" din prezentul Caiet de Sarc ini de
betoane. Aceste prevederi se aplică și în cazul elementelor cu grosimea de 0,8 … 1,5 m, dacă
volumul acestora depășește 100 m3 .
c) detalierea tehnologiei de turnare a betonului se face în mod obligatoriu, prin caiete de
sarcini sau proceduri de e xecutare a lucrărilor, ținând seama de:
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 99 -capacitatea de turnare a betonului Cb (capacitatea de betonare) exprimată în m3/h, respectiv
cea mai mică dintre valorile capacității de preparare și a capacității de transport de la stație
sau de la locul de prepa rare la cel de punere în operă;
-durata de timp Ta maximă admisă (durata de acoperire) pentru turnarea unui nou strat sau
treaptă de beton;
-grosimea stratului h sau treptei, care nu poate depăși 50 cm;
-numărul necesar de trepte suprapuse n (intervalul maxim de suprapunere a treptelor);
-lungimea stratului L sau treptei pe direcția de betonare, pentru betonare în strat continuu;
– lungimea stratului l sau treptei pe direcția de betonare, pentru betonare în trepte, care are
valoarea de minimum 100 cm;
-lățimea stratului B sau treptei pe direcția perpendiculară pe direcția de betonare (în strat
continuu sau în trepte).
În situația de betonare în strat continuu, grosimea stratului h trebuie să îndeplinească
condițiile:

Cb • Ta
h ≤ ————
B • L

h ≤ 50 cm

În situația de betonare în trepte, dimensiunile treptei trebuie să îndeplinească condițiile:

Cb • Ta
h • l ≤ ————
n • B

h ≤ 50 cm, l ≥ 100 cm

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 100 B.Turnarea betonului în structuri în cadre se face a cordând o deosebită atenție zonelor de la
noduri, pentru a asigura umplerea completă a acestora.

C. Turnarea betonului în elemente verticale (stâlpi, diafragme, pereți) se face respectându -se
următoarele prevederi suplimentare:
a) în cazul elementelor cu înălțimea de maximum 3,0 m, dacă vibrarea betonului nu este
stânjenită de grosimea redusă a elementului sau de desimea armăturilor, se admite cofrarea
tuturor fețelor pe întreaga înălțime și turnarea pe la partea superioară a elementului;
b) în cazul în ca re se întrevăd dificultăți la compactarea betonului precum și în cazul
elementelor cu înălțime mai mare de 3,0 m, se adoptă una din soluțiile:
-b.1.- cofrarea unei fețe pe maximum 1,0 m înălțime și completarea cofrajului pe măsura
turnării;
-b.2.- turnarea și compactarea prin ferestrele laterale;
c) în cazul pereților de recipienți, cofrajul se montează pe una din fețe pe întreaga înălțime,
iar pe cealaltă față, pe înălțime de maximum 1,0 m, completându -se pe măsura turnării;
d) primul strat de beton trebui e să aibă o consistență la limita maximă admisă prin procedura
de executare a lucrărilor și trebuie să nu depășească grosimea de 30 cm;
e) nu se admit rosturi de lucru înclinate rezultate din curgerea liberă a betonului.

D. Turnarea betonului în grinzi și plăci se face cu respectarea următoarelor prevederi
suplimentare:
a) turnarea grinzilor și a plăcilor începe după 1…2ore de la terminarea turnării stâlpilor sau
pereților pe care reazemă, dacă procedura de executare a lucrărilor nu conține alte preciz ări;
b) grinzile și plăcile care sunt în legătură se toarnă, de regulă, în același timp; se admite
crearea unui rost de lucru la 1/5….1/3 din deschiderea plăcii și turnarea ulterioară a acesteia;
c) la turnarea plăcii se folosesc repere dispuse la distan țe de maximum 2,0 m, pentru a asigura
respectarea grosimii plăcilor prevăzute în proiect.

5.2.5. La 2……4 ore de la terminarea betonării unei zone (în funcție de stadiul de întărire) se
va proceda la protejarea suprafeței libere a betonului cu materialele care să asigure evitarea
evaporării apei din beton și răcirea rapidă (saltele de rogojini între folii de polietilenă sau
prelate, strat de minimum 10 cm nisip umed acoperit cu prelate etc).
Alte modalități de protecție a betonului ar fi următoarele:
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 101 -păstrarea cofrajului în poziție;
-menținerea unei suprafețe umede de beton, prin udare cu apă;
-aplicarea unui produs de tratare corespunzător.
Protecția va fi îndepărtată după minimum 7 zile și numai dacă între temperatura suprafeței
betonului și cea a mediul ui nu este o diferență mai mare de 120C.
Utilizarea produselor de tratare pentru protecție la îmbinările constructive, pe suprafețele care
urmează a fi tratate sau pe suprafețele pe care este necesară aderarea altui material, este
permisă numai dacă aceste a sunt îndepărtate complet înainte de următoarea operație, sau dacă
se dovedește că nu are nici un efect negativ asupra operațiilor ulterioare.

5.3.Compactarea betonului

5.3.1. Compactarea mecanică a betonului se va face prin vibrare. Se deosebesc următo arele
procedee de vibrare
– vibrare internă folosind vibratoare de interior
– vibrare externă, cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
– vibrare de suprafață, cu ajutorul vibratorului placă sau a maselor vibrante.
Vibrarea internă este principalul procedeu de compactare a betoanelor masive hidrotehnice.
Pentru elementele subțiri (stâlpi, rigle, grinzi, pereți) este recomandată vibrarea cu vibratoare
de cofraj.
Tehnologia de compactare a betonului trebuie să fie aplicată cu respectarea condițiilor de
punere în operă a unui beton de calitate, după cum urmează:
a) betonul trebuie astfel compactat încât să conțină o cantitate minimă de aer oclus;
b) compactarea betonului este obligatorie și se poate face prin diferite procedee, în funcție de
consistența betonului, tipul elementului, etc.;
c) compactarea se efectuează de obicei cu vibrator de interior și se admite compactarea
manuală (cu maiul, vergele sau șipci, în paralel, după caz, cu ciocănirea cofrajelor) în
următoarele cazuri:
-introducerea în beton a vibratoru lui nu este posibilă din cauza dimensiunilor secțiunii sau
desimii armăturii și nu se poate aplica eficient vibrarea externă;
-întreruperea funcționării vibratorului din diferite motive, caz în care punerea în operă trebuie
să continue până la poziția core spunzătoare unui rost;
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 102 -este prevăzută prin reglementări speciale (beton fluid, beton monogranular);
d) vibrarea se utilizează ca metodă de compactare și nu ca metodă de deplasare a betonului pe
distanțe lungi, sau de prelungire a duratei de așteptare pe șantier înainte de turnare;
e) vibrarea cu vibratoare de adâncime sau de suprafață se aplică sistematic după turnare până
la eliminarea aerului oclus. Se evită vibrațiile excesive care pot conduce la slăbirea rezistenței
suprafeței sau la apariția segregăr ii;
f) în mod normal, se recomandă ca grosimea stratului de beton turnat să fie mai mică decât
înălțimea tijei vibratoare, asigurându -se sistematic vibrarea și revibrarea suprafeței stratului
anterior;
g) în cazul în care structura conține cofraje pierdut e, trebuie luată în considerare absorbția de
energie a acestora, la selectarea metodei de compactare și la stabilirea consistenței betonului;
h) în secțiuni cu grosimi mari, reluarea compactării stratului de suprafață este recomandată
pentru compensarea ta sării plastice a betonului situat sub primul rând de armături orizontale;
i) când se utilizează numai vibratoare de suprafață, stratul de beton după compactare nu
trebuie, în mod normal, să depășească 100 mm, în afara cazului în care se demonstrează prin
turnări de probă că sunt acceptabile grosimi mai mari. Pentru a obține o compactare
corespunzătoare, poate fi uneori necesară o vibrare suplimentară la margini;
j) în timpul compactării betonului proaspăt, trebuie evitată deplasarea armăturilor și/sau a
cofrajelor;
k) betonul se compactează numai atât timp cât este lucrabil.

5.3.2. Semnele exterioare după care se cunoaște că vibrarea s -a terminat, sunt următoarele
– betonul nu se mai tasează
– suprafața betonului devine orizontală și ușor lucioasă
– încetea ză apariția bulelor de aer la suprafața betonului.

5.3.3. Grosimea stratului de beton supus vibrării se recomandă să nu depășească ¾ din
lungimea capului vibrator (buteliei), la compactarea unui nou strat, butelia trebuie să pătrundă
50 – 150 mm în stratu l compactat anterior.

5.3.4. Grosimea stratului de beton turnat (înainte de compactare) trebuie să fie de 1,1…..1,35
ori mai mare decât grosimea finală a stratului compactat în funcție de consistența betonului.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 103
5.4.Rosturi de lucru

5.4.1. Poziția rostur ilor de lucru este indicată în proiect. Betonarea va fi executată în
conformitate cu planurile de execuție pentru fiecare obiect în parte, corelate cu anexa F și cu
articolul 11.5. din capitolul 11 din NE 012/2 -2010, unde se dau următoarele reglementări:
a) rosturile de lucru sunt suprafețele pe care se întrerupe turnarea betonului în elementele în
care, la proiectare, secțiunea din beton este considerată continuă. Aceasta face ca stabilirea
poziției acestora, precum și tratarea corespunzătoare a zonei, pe ntru continuarea turnării
betonului, să fie deosebit de importante.
b) pentru construcții cu caracter special, elemente de mare deschidere, construcții masive,
rezervoare, cuve, radiere etc. poziția rosturilor de lucru trebuie indicată în proiect precizând u-
se și modul de tratare (benzi de etanșare, prelucrare, etc.).
c) rosturile de lucru vor fi realizate ținând seama de următoarele:
-c.1.- suprafața rosturilor de lucru la stâlpi și grinzi va fi, de regulă, perpendiculară pe axa
acestora, iar la plăci și p ereți perpendiculară pe suprafața lor;
-c.2.- tratarea rosturilor de lucru:
-spălare cu jet de apă și aer sub presiune după sfârșitul prizei betonului (cca. 5 ore de la
betonare sau în funcție de rezultatele încercărilor de laborator, pentru cazuri conform pct. b.
redat anterior;
-înainte de betonare, suprafața rostului de lucru va fi bine curățată, îndepărtându -se betonul
ce nu a fost bine compactat și/sau se va freca cu peria de sârmă pentru a înlătura pojghița de
lapte de ciment și oricare alte impurităț i, după care se va uda;
-înaintea betonării, suprafața betonului existent trebuie udată și lăsată să absoarbă apa, după
regula: betonul trebuie să fie saturat dar suprafața zvântată.
d) la structurile din beton impermeabile, rosturile trebuie, de asemenea, realizate
impermeabile.
e) cerințele enunțate la punctele b. și c. trebuie să fie îndeplinite și în cazul rosturilor
accidentale ce au apărut ca urmare a condițiilor climaterice, din cauza unor defecțiuni, a
nelivrării la timp a betonului, etc.
f) recoman dări privind stabilirea poziției rosturilor de lucru sunt date în anexa F din NE
012/2/2010, din care menționăm următoarele:
-f.1.- la stâlpi se prevăd rosturi de lucru numai la baza acestora; în cazul unor tehnologii
speciale se admit rosturi la 30….50 mm sub grindă sau placă.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 104 -f.2.- la grinzi, dacă din motive justificate nu se poate evita întreruperea turnării betonului,
rosturile se pot amplasa în conformitate cu fig. F1 din normativul NE 012/2 -2010, în zonele
marcate cu secțiunea II – II.
-f.3.- în caz ul în care grinzile se betonează separat, rostul de lucru se prevede la 30….50 mm
sub nivelul inferior al plăcii sau al vutei acesteia.
-f.4.- la plăci, rostul de lucru trebuie amplasat la 1/5…1/3 din deschiderea plăcii.
-f.5.- la planșee cu nervuri, când turnarea betonului se face în direcția nervurilor, rostul se
prevede în zona cuprinsă între ½ și 1/3 din deschiderea nervurilor.
-f.6.- la planșee cu nervuri, când turnarea se face perpendicular pe direcția nervurilor, rostul
se prevede în zona cuprinsă în tre 1/5 și 1/3 din deschiderea grinzii principale; trebuie ca,
totodată, pe cât posibil, în placă, rostul să fie amplasat la 1/5…1/3 din deschiderea plăcii.
-f.7.- la bolți și arce se admit rosturi de lucru perpendiculare pe directoare, acestea impărțind
bolta sau arcul în bolțari dispuși simetric față de cheie; nu se admit rosturi având suprafața în
plan orizontal.
-f.8.- la bolți cu lungime mare, rosturile de lucru se pot amplasa prin împărțirea lungimii
bolții, astfel încât să rezulte bolți mai scurte.
-f.9.- la plăci curbe subțiri și la pereți de rezervoare pentru lichide nu se admit rosturi de
lucru; turnarea betonului trebuie efectuată fără întrerupere.
-f.10.- la fundații de utilaje supuse la solicitări dinamice pot fi prevăzute rosturi în zone cu
eforturi reduse numai cu prevederea în proiect a unei armări corespunzătoare.
-f.11.- în cazul pereților structurali sau pereților de lungime mare, se pot prevedea rosturi
verticale pentru evitarea fisurării din contracție sau limitarea frontului de lucru; as emenea
rosturi se dispun la maximum 15 m între ele și se realizează cu un cofraj al suprafeței rostului
confecționat cu șicane (din lemn sau tablă) sau cu tablă expandată.
-f.12.- în cazul elementelor masive cu lungimea mai mare de 20,0 m se prevăd rosturi de
lucru verticale cofrate cu tablă expandată sau cofraje, creându -se ploturi care se toarnă
alternativ; dimensiunile ploturilor se stabilesc de proiectant cu acordul constructorului
(antreprenorului).
-f.13.- în cazul elementelor masive având grosime mar e (de regulă peste 2,5 m), se prevede
un rost de lucru orizontal, creându -se două lamele suprapuse; pentru asigurarea conlucrării
lamelelor se adoptă una (sau ambele) dintre următoarele soluții:
-crearea de praguri, de tip crenel, pe verticală;
-dispunerea unor armături suplimentare de legătură, ancorate corespunzător în betonul de sub
rost și de deasupra acestuia.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 105 5.5.Tratarea betonului după turnare

5.5.1. Pentru a asigura condiții favorabile de întărire și a se reduce deformațiile de contracție,
se va a sigura menținerea umidității betonului minim 7 zile, după turnare, protejând
suprafețele libere prin
– acoperirea cu materiale de protecție
– stropirea periodică cu apă
– aplicarea de pelicule de protecție.
Materialele de protecție vor fi menținute perman ent în stare umedă, cu respectarea datelor
cuprinse în capitolul 11 din NE 012/2 – 2010.
Cerințele și criteriile de performanță privind tratarea și protecția betonului după turnare vor
respecta regulile impuse prin pct. 5.7. tabelul 6, subcapitolul D din N E 012/2 – 2010 și
cuprind următoarele aspecte:
1. Cerințele privind cunoașterea metodelor și condițiilor adecvate de tratare și protecție a
betonului după turnare, cu criteriile de performanță aferente
2. Cerințele privind respectarea condițiilor specifice privind tratarea și protecția betonului
după turnare, cu criteriile de performanță aferente
3. Asigurarea condițiilor prealabile pentru tratarea și protecția betonului după turnare, cu
criteriile de performanță aferente.

5.5.2. Stropirea cu apă va începe după 2….12 ore de la turnare, în funcție de tipul de ciment
utilizat și temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca
prin această operație să nu fie antrenată pasta de ciment, stropirea se repetă la intervale de
timp în așa fel încât suprafața betonului să rămână în permanență umedă. Se va folosi apa
care îndeplinește condițiile prevăzute pentru apa de amestecare a betonului. In cazul în care
temperatura mediului este mai mică decât + 50C nu se va proceda la stropir ea cu apă și se vor
aplica materiale sau pelicule de protecție.

5.5.3. Peliculele de protecție se aplică în conformitate cu reglementările speciale și pe baza
elementelor din NE 012/2 -2010, unde s -au avut în vedere următoarele:

A. La stabilirea duratei d e tratare și de protecție a betonului trebuie avuți în vedere următorii
parametri:
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 106 a) condițiile de mediu din perioada de exploatare a construcției exprimate prin clasele de
expunere stabilite în NE 012 -1. În acest sens, se deosebesc două situații:
-a.1.- construcții aflate în clasa de expunere X0 sau XC1;
-a.2.- construcții aflate în alte clase de expunere.
b) sensibilitatea betonului la tratare, în funcție de compoziție. Cele mai importante
caracteristici ale compoziției betonului, care influențează durat a tratării betonului, sunt:
-raportul apă/ciment (A/C)
-tipul și clasa cimentului
-tipul și proporția aditivilor.
Betonul cu un conținut redus de apă (raport A/C mic) și care are în compoziție cimenturi cu
rezistență inițială mare (R) atinge un anumit niv el de impermeabilitate mult mai rapid decât
betonul preparat cu un raport A/C ridicat și cu cimenturi cu rezistență inițială uzuală (N),
rezultând durate ale tratării diferite.
De asemenea, având în vedere că, în funcție de clasa de expunere, betoanele pre parate cu
cimenturi de tip II – V compozite sunt mai sensibile la carbonatare decât betoanele preparate
cu cimenturi Portland de tip I, în cazul utilizării aceluiași raport A/C, se recomandă
prelungirea duratei de tratare pentru primul caz.
c) procentul di n valoarea caracteristică a rezistenței la compresiune la 28 zile, la care trebuie
să ajungă rezistența betonului în perioada de tratare. Pentru acest procent sunt stabilite trei
clase: 35%, 50% și 70%. În cazurile în care procentul necesar este mai mare d e 70%, se vor
prevedea măsuri speciale în proiect sau în caietul de sarcini.
d) viteza de dezvoltare a rezistenței betonului, care poate fi stabilită în funcție de:
-raportul (r) dintre valoarea medie a rezistenței la compresiune după 2 zile (Rcm2 ) și
valoarea medie a rezistenței la compresiune după 28 zile (Rcm28 ), determinate prin încercări
inițiale sau bazate pe performanțele cunoscute ale unui beton cu compoziție similară (a se
vedea NE 012 -1).
e) condițiile de mediu în timpul tratării: temperatura și expunerea directă la soare, umiditatea,
viteza vântului sau curenților de aer, după caz.
NOTĂ: Durata tratării betonului funcție de tipul de ciment utilizat la prepararea acestuia este
specificată în reglementări specifice de execuție, precum normativul N E 012/2 -2010.
Duratele minime prezentate în anexa N a normativului NE 012 -1 (tabelul N.1) sunt prezentate
cu titlu informativ.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 107 B. Durata de tratare a betonului stabilită în funcție de parametrii prezentați la subpunctul A.,
se determină după cum urmează, pentru:
a) elemente nestructurale, pentru care nu se pun condiții privind tratarea: perioada minimă de
tratare trebuie să fie de 12 ore, cu condiția ca priza să nu dureze mai mult de 5 ore și
temperatura la suprafața betonului să nu fie sub 50 C;
b) elemen te structurale din construcții ce urmează a fi supuse doar condițiilor din clasele de
expunere X0 sau XC1, dacă prin proiect nu se prevede altfel: conform condițiilor pentru
atingerea a 35% din valoarea caracteristică a rezistenței la compresiune la 28 zil e, prevăzute
în tabelul 14 din NE 012/2 -2010, care este actualul tabel 7.1. din C.S. betoane.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 108 Tabelul 5.1.

Temperatura la suprafața betonului(1)
(t), 0 C Perioada minimă de tratare, zile
Evoluția rezistenței betonului, r
rapidă
(r ≥ 0,50) medie
(0,50 > r ≥ 0,30) Lentă
(0,30 > r ≥ 0,15)
t ≥ 25 1,0 1,5 2,5
25 > t ≥ 15 1,0 2,5 5
15 > t ≥ 10 1,5 4 8
10 > t ≥ 5(2) 2,0 5 11
(1) Temperaturile sunt cele măsurate ziua, la ora 12
(2) Pentru temperaturi sub 5 0 C, durata se prelungește cu o perioadă egală cu timpul cât
acestea au valori sub 5 0 C.

c) elemente structurale din construcții ce urmează a fi expuse unor condiții corespu nzătoare
altor clase de expunere decât X0 sau XC1, astfel:
-c.1.- dacă acestea nu sunt supuse altor condiții prevăzute în proiect: conform condițiilor
pentru atingerea a 50% din valoarea caracteristică a rezistenței la compresiune la 28 zile,
prevăzute în tabelul 15 din NE 012/2 -2010, care este actualul tabel 7.2. din C.S. betoane.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 109
Tabelul 5.2.

Temperatura la suprafața betonului(1)
(t), 0 C Perioada minimă de tratare, zile
Evoluția rezistenței betonului, r
rapidă
(r ≥ 0,50) medie
(0,50 > r ≥ 0,30) Lentă
(0,30 > r ≥ 0,15)
t ≥ 25 1,5 2,5 3,5
25 > t ≥ 15 2,0 4 7
15 > t ≥ 10 2,5 7 12
10 > t ≥ 5(2) 3,5 9 18
(1) Temperaturile sunt cele măsurate ziua, la ora 12
(2) Pentru temperaturi sub 5 0 C, durata se prelungește cu o perioadă egală cu timpul cât
acestea au valori sub 5 0 C.

-c.2.- dacă acestea sunt supuse unor condiții prevăzute în proiect (de exemplu rezervoarele
pentru lichide): co nform condițiilor pentru atingerea a 70% din valoarea caracteristică a
rezistenței la compresiune la 28 zile, prevăzute în tabelul 16 din NE 012/2 -2010, care este
actualul tabel 5.3. din C.S. betoane, având în vedere și precizările de la 4.2.13.A.c.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 110
Tabelul 5.3.

Temperatura la suprafața betonului(1)
(t), 0 C Perioada minimă de tratare, zile
Evoluția rezistenței betonului, r
rapid ă
(r ≥ 0,50) medie
(0,50 > r ≥ 0,30) Lentă
(0,30 > r ≥ 0,15)
t ≥ 25 3 5 6
25 > t ≥ 15 5 9 12
15 > t ≥ 10 7 13 21
10 > t ≥ 5(2) 9 18 30
(1) Temperaturile sunt cele măsurate ziua, la ora 12
(3) Pentru temperaturi sub 5 0 C, durata se prelungește cu o perioadă egală cu timpul cât
acestea au valori sub 5 0 C.

C.În cazul în care parametrii care determină durata tratării nu pot fi cunoscuți în detaliu, se
recomandă aplicarea indicațiilor din fig. 3 din NE 012/2 -2010, cu următoarele durate de
tratare:
Zona I – durata de tratare recomandată este de 1….3 zile
Zona II – durata de tratare recomandată este de 5….7 zile
Zona III – durata de tratare recomandată este de 10….14 zile
Zona IV – durata de tratare recomandată este > 14 zile

Parametrii orientativi de ca re se ține cont pentru a determina durata tratării sunt următorii:
-agresivitate pe durata de exploatare, de la ,,slabă'' la ,,intensă''
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 111 -condiții de mediu în timpul tratării, de la ,,bune'' la ,,nefavorabile''
-sensibilitatea betonului la tratare, de la , ,insensibil'' la ,,sensibil''.

D.Temperatura suprafeței betonului nu trebuie să scadă sub 00 C înainte ca suprafața
betonului să atingă o rezistență care poate suporta înghețul fără efecte negative (de regulă, în
cazul în care rezistența atinsă de beton, Rc , este mai mare de 5N/mm2 ).

5.5.4. Pe timp ploios, suprafețele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilenă atât timp cât prin căderea principitațiilor există pericolul antrenării pastei de
ciment.

5.6.Decofrarea

5.6.1. Ce rințele și criteriile de performanță privind decofrarea elementelor sunt prezentate în
tabelul 7 de la pct. 5.8. din NE 012/2 – 2010 și cuprind următoarele aspecte:
1. Cerințele privind asigurarea corelării între operațiunea de decofrare și evoluția rezist enței
betonului, cu criteriile de performanță aferente
2. Cerințele privind respectarea condițiilor specifice privind operațiunea de decofrare, cu
criteriile de performanță aferente
3. Cerințele privind asigurarea condițiilor prealabile pentru decofrare, c u criteriile de
performanță aferente.

5.6.2. Se va da o atenție sporită dezlipirii tolelor și elementelor de etanșare a rosturilor pentru
a nu fi deteriorate în timpul decofrării.Termenele de decofrare a elementelor de beton, beton
armat, grinzi, pod, pas arele, planșee, stâlpi, etc., se vor stabili pe probe de laborator prelevate
la fața locului. In NE 012/2 -2010 pct. 11.7. din capitolul 11 se prezintă recomandări cu
privire la termenele minime de decofrare, în funcție de temperatura mediului și de viteza de
dezvoltare a rezistenței betonului.

5.6.3. La decofrare trebuie să se respecte următoarele prevederi:
a)elementele pot fi decofrate în cazul în care betonul are o rezistență suficientă pentru a putea
prelua, integral sau parțial, după caz, solicitările pentru care acestea au fost proiectate.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 112 Trebuie acordată o atenție deosebită elementelor de construcție care, după decofrare, suportă
aproape întreaga solicitare prevăzută prin calcul.
b)se recomandă următoarele valori ale rezistenței la compr esiune la care se poate decofra:
-părțile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistență la
compresiune de minimum 2,5 N/mm2 , astfel încât să nu fie deteriorate fețele și muchiile
elementelor;
-cofrajele fețelor inferioare la plăci și grinzi se pot îndepărta, menținînd sau remontând popi
de siguranță, numai în condițiile în care rezistența la compresiune a betonului a atins, față de
clasă, următoarele procente:
-70% pentru elemente cu deschidere de maximum 6,0 m
-85% pentru elemente cu deschidere mai mare de 6,0 m
c)îndepărtarea popilor de siguranță se face la termenele stabilite în proiect.
Nu este permisă îndepărtarea popilor de siguranță ai unui planșeu aflat imediat sub altul care
se cofrează sau la care se toarnă betonul .

5.6.4. Stabilirea rezistențelor la care au ajuns părțile de construcție, în vederea decofrării, se
face prin încercarea epruvetelor de control, confecționate în acest scop și păstrate în condiții
similare elementelor în cauză (a se vedea anexa H, tabel ul H1 din NE 012/1 -2010). La
aprecierea rezultatelor obținute pe epruvetele de control trebuie să se țină seama de faptul că
poate exista o diferență între aceste rezultate și rezistența reală a betonului din element
(evoluția diferită a căldurii de hidrat are în beton în cele două situații, tratarea betonului, etc.),
precum și față de rezistența determinată prin încercări conform SR EN 206 -1 și SR EN
12390 -3.

5.6.5. Viteza de dezvoltare a rezistenței betonului poate fi stabilită în funcție de raportul (r)
dintre valoarea medie la compresiune după 2 zile (Rc2 ) și valoarea medie a rezistenței la
compresiune după 28 zile (Rc28 ) , determinate prin încercări inițiale sau bazate pe
performanțele cunoscute ale unui beton cu compoziție similară (a se vedea CP 01 2/1 – 2007).

5.6.6. În cazurile în care există dubii în legătură cu aceste rezultate, se recomandă încercări
nedistructive. În tabelele 7.4, 7.5 și 7.6 se prezintă recomandări (preluate din NE 012/2 -2010)
cu privire la termenele minime de decofrare și înd epărtare a popilor de siguranță, precum și la
termenele orientative de încercare a epruvetelor de beton în vederea stabilirii rezistenței
betonului, în funcție de temperatura mediului și de viteza de dezvoltare a rezistenței
betonului.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 113
5.6.7. Recomandăril e cu privire la termenele minime de decofrare a fețelor laterale, în funcție
de temperatura mediului și de viteza de dezvoltare a rezistenței betonului, sunt date după cum
urmează:
a)pentru fețele laterale, în tabelul 5.4;
Tabelul 5.4
Evoluția rezistenței betonului Temperatura mediului (0 C)
+5 +10 +15
Durata de la turnare (zile)
Lentă 2 1 1/2 1
Medie 2 1 1

b)pentru fețele inferi oare ale cofrajelor, cu menținerea popilor de siguranță, în tabelul 5.5;

Tabelul 5.5

Dimensiunile deschiderii elementului Temperatura mediului (0 C)
+5 +10 +15 +5 +10 +15
Evoluția rezistenței betonului
Lentă Medie
Durata de la turnare (zile)
≤ 6,0 m 6 5 4 5 5 3
≥ 6,0 m 10 8 6 6 5 4

c)pentru îndepărtarea popilor de siguranță, în tabelul 5.6;
Tabelul 5.6

Dimensiunile deschiderii elementului Temperatura mediului (0 C)
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 114 +5 +10 +15 +5 +10 +15
Evoluția rezistenței betonului
Lentă Medie
Durata de la turnare (zile)
≤ 6,0 m 18 14 9 10 8 5
6,0…12,0 m 24 18 12 14 11 7
≥ 6,0 m 36 28 18 28 21 14

NOTĂ – Duratele prezentate în tabele sunt orientative, decofrarea urmând a se face pe baza
procedurilor de executare (în funcție de tipul cimentului utilizat, temp eratura mediului
exterior) în momentul în care elementele au atins rezistențele minime indicate în funcție de
tipul de element și dimensiunile deschiderilor;
-Dacă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub +50 C, atunci durata minimă
de dec ofrare se prelungește cu durata respectivă.

5.6.8. În cursul operației de decofrare trebuie respectate următoarele reguli:
a) desfășurarea operației trebuie supravegheată direct de către conducătorul punctului de
lucru; în cazul în care se constată defect e de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta
stabilitatea construcției decofrate, se sistează demontarea elementelor de susținere până la
aplicarea măsurilor de remediere sau consolidare;
b) susținerile cofrajelor se desfac începând din zona centr ală a deschiderii elementelor și
continuând simetric către reazeme;
c) slăbirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri) se face treptat, fără șocuri;
d) decofrarea se face astfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcărilor de către
elementele care s e decofrează, precum și ruperea muchiilor betonului sau degradarea
materialului cofrajului și susținerilor acestuia.

5.6.9. Pentru decofrarea elementelor cu deschideri mai mari de 12,0 m, precum și pentru
descintrarea eșafodajelor care susțin cintrele bolților, arcelor, plăcilor subțiri, etc., proiectul
trebuie să conțină precizări în legătură cu executarea acestor operaț ii: numărul de reprize de
descintrare, înălțimile de coborâre, etc.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 115 5.6.10. În termen de 24 ore de la decofrarea oricărei părți de construcție se va proceda de
către conducătorul punctului de lucru (constructor), reprezentantul investitorului și de cătr e
proiectant (dacă acesta a solicitat să fie convocat) la o examinare amănunțită a tuturor
elementelor de rezistență ale structurii, încheindu -se proces verbal în care se va consemna
calitatea lucrărilor, precum și eventualele defecte constatate și aprecie rea importanței lor.

5.7.Recepția lucrărilor de punere în operă a betonului

5.7.1. Recepția lucrărilor de punere în operă a betonului se efectuează, pentru elemente sau
părți de construcție, dacă este prevăzută în proiect sau stabilită de beneficiar, du pă decofrarea
elementelor sau părților de construcție respective.

5.7.2. Această recepție are la bază:
a) proiectul lucrării;
b) documentele privind calitatea betonului proaspăt livrat și condica de betoane;
c) verificarea existenței corpurilor de probă, conform anexei H, tabelul H1 din NE 012/2 –
2010, și a trasabilității acestora;
d) evaluarea stării betonului, prin sondaj, prin examinare vizuală directă, mai ales în zonele
deosebite (înguste și înalte, în apropierea intersecțiilor de suprafețe orientate d iferit, etc.);
e) măsurarea dimensiunilor (ale secțiunilor, ale golurilor, etc.) și a distanțelor (poziția relativă
a elementelor, a pieselor înglobate, a golurilor, etc.), prin sondaj.
La această recepție participă reprezentantul investitorului și este in vitat proiectantul, în urma
verificărilor încheindu -se un proces verbal de recepție calitativă.

5.7.3. În cazurile în care se constată neconformități (la dimensiuni, poziții, armături aparente,
etc.), defecte (segregări, rosturi vizibile, etc.) sau degrad ări (fisuri, porțiuni dislocate, etc.), se
procedează la îndesirea verificărilor prin sondaj, până la verificarea întregii suprafețe vizibile,
consemnând în procesul verbal toate constatările făcute.
Remedierea neconformităților, defectelor și/sau degradăr ilor nu se va efectua decât pe baza
acordului proiectantului, care trebuie să stabilească soluții pentru fiecare categorie dintre
acestea.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 116 6. TRATAREA ROSTURILOR DE DILATARE ȘI DE LUCRU

6.1. Pentru construcțiile hidrotehnice de tipul barajelor, care sunt construcții masive și a
rosturilor de dilatare de mare deschidere, poziția rosturilor de lucru este indicată în proiect
D.E. (corelată și cu datele tehnice descrise în anexa F din NE 012/2 -2010) precizându -se și
modul de tratare, în conformitate și cu pct . 11.5 din NE 012/2 -2010.

6.2. Numărul rosturilor de lucru trebuie să fie cât mai mic pentru că ele pot avea rezistența
mai mică la întindere și forfecare în comparație cu restul structurii, în cazul în care rosturile
sunt tratate necorespunzător. De asem enea, există riscul de diminuare a impermeabilității în
rost cu consecințe în reducerea gradului de protecție împotriva coroziunii armăturii.

6.3. Betonarea se va organiza, în măsura în care este posibil, fără întrerupere la cota
respectivă sau între două rosturi de dilatare. În majoritatea cazurilor rosturile de lucru nu pot
fi evitate, și vor fi localizate în zonele elementelor care nu sunt supuse la eforturi mari în
timpul exploatării.

6.4. Rosturile de lucru vor fi realizate cu respectarea următoarelor cerințe :
a). suprafața rosturilor de lucru la stâlpi și grinzi va fi de regulă perpendiculară pe axa
acestora, iar la plăci și pereți perpendiculară pe suprafața lor;
b). tratarea rosturilor de lucru :
-spălare cu jet de apă și aer sub presi une după sfârșitul prizei betonului ( cca. 4 -5 ore de la
betonare, funcție de rezultatele încercărilor de laborator ); înainte de betonare, suprafața
rostului de lucru va fi bine curățată, îndepărtându -se betonul ce nu a fost bine compactat și se
va freca cu peria de sârmă, pentru a înlătura pojghița de lapte de ciment și oricare alte
impurități, după care în mod obligatoriu se va uda ; în cazul unor întreruperi mai mari,
betonul vechi trebuie lăsat să absoarbă apa după regula " betonul trebuie să fie satur at dar
suprafața zvântată ";

6.5. Rosturile de dilatare se vor trata după decofrare prin spălare intensă cu apă sub presiune
și aer comprimat;

6.6. Cerințele enunțate la art. 6.4. trebuie să fie îndeplinite și în cazul rosturilor
"neintenționate" ce au ap ărut ca urmare a unor defecțiuni ale utilajelor, nelivrării la timp a
betonului sau datorită condițiilor climaterice.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 117
6.7. Pentru rosturile de lucru rămase deschise ( nebetonate ) pe o perioadă mai mare decât cea
obișnuită, la reluarea betonării, acestea se vor trata prin buciardare, frecare cu peria de sârmă
și se vor spăla cu apă sub presiune și aer comprimat.

6.8. Diferența pe înălțime între lamelele alăturate este indicat să nu fie mai mare de 4 m.
Pauza tehnologică de betonare între lamelele suprapu se va fi de 3 -4 zile, iar la lamelele
adiacente de 3 zile.

6.9. La reluarea betonării după întreruperi pe perioade lungi, înălțimea primului strat de
lamelare va fi de 1,00 m iar înălțimea lamelelor ce se vor betona în continuarea primului strat
va fi cea indicată în planșele de lamelare ( 2 m ).

7. ETANȘAREA ROSTURILOR CU BANDĂ PVC

7.1. Generalități

7.1.1. Etanșarea rosturilor se va face cu banda PVC, profil ( O35 ). Se vor folosi loturile de
benzi ale căror caracteristici se înscriu în prevederile ST AS 9076 -79, sau în conformitate cu
specificațiile tehnice ale furnizorului.

7.1.2. Benzile din PVC se vor monta în rost, în locul și în modul în care a fost indicat în
planurile proiectului.

7.1.3. Benzile de etanșare se vor monta și îmbina astfel încât să formeze o diafragmă
impermeabilă continuă pe rost.

7.1.4. Banda de etanșare va fi încastrată cu fiecare jumătate din lățimea ei ( aripa ) în betonul
elementelor ce formează rostul.

7.1.5. Benzile de etanșare vor fi protejate de agresiuni mecanice, de ulei și grăsimi, inclusiv
de contactul cu bitumul.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 118
7.2. Materiale folosite, condiții de livrare și transport

7.2.1. Tipuri de materiale

7.2.1.1. Banda de etanșare este din PVC plastifiat, profil (035), ce are forma și dimensiunile
date în STAS 9076 – 79.
Caracteristicile fizico -mecanice, domeniul de utilizare și condițiile tehnice de calitate sunt
date în STAS 9076 – 79. În cazul folosirii de alte tipuri de benzi, caracteristicile vor fi
specificate de furnizor.

7.2.1.2. Piese de intersecție plane sau s pațiale ( +,x,T,L ) sunt fabricate sau confecționate pe
șantier din banda PVC.

7.2.1.3. Adezivi specifici pentru lipit benzi din PVC, care se obțin din ciclohexanonă, (CH2)S
CO, fabricată de IFF Săvinești, conform STAS 8522 – 79 pentru cele din țară sau conform
specificațiilor furnizorului.

7.2.1.4. Cleme din oțel sau suport din fier ( diametrul minim = 6 mm ) pentru fixarea aripii
benzii se vor confecționa conform detaliilor din proiect.

7.2.2. Condiții de livrare

7.2.2.1. Benzile din PVC și piesele de intersecție prefabricate, trebuie să fie livrate de
producător, însoțite de un document pentru certificarea calității, conform prevederilor STAS
9076 – 79. Recepția se va face de către executant pe baza certificatelor de calitate ale lotului
primit. La primirea fiecărui lot, executantul va inspecta vizual materialul și va nota într -un
registru data, numărul certificatului și starea materialului la recepție. În cazul unor dubii,
executantul va anunța consultantul și va trimite un eșantion reprezentativ s pre verificare la un
laborator de specialitate. Alegerea eșantionului se va face sub supravegherea consultantului
căruia i se vor comunica și rezultatele verificării.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 119 7.2.3. Condiții de transport și depozitare

7.2.3.1. Benzile din PVC ( rolele și piesele de intersecție ) se transportă și depozitează în
spații acoperite , curate, în conformitate cu condițiile impuse de furnizor. Rolele pot fi
stivuite în poziție orizontală pe maxim 2 rânduri. Benzile vor fi ferite de contactul cu obiecte
tăioase, cu substa nțe chimice ( solvenți organici, bitum, acizi sau baze tari ), care pot
deteriora materialele din PVC. Manevrarea benzilor din PVC se face cu atenție, evitând
deteriorările de orice natură ( tăieri, înțepări, arsuri, dizolvări ). Ciclohexanona și adezivul se
păstrează în vase închise și ferite de foc.

7.2.4. Aparatura, scule și dispozitive necesare

7.2.4.1. La punerea în operă a benzilor din PVC plastifiat sunt necesare următoarele scule și
dispozitive :
– clește pentru fixarea clemelor pe aripa benzii, care poate fi utilizat și pentru tăierea sârmei
folosite la prinderea clemei de armătură. La confecționarea cleștelui se va ține seama că
forma acestuia este în funcție de porțiunea terminală a benzii ;
– cuțit de tăiat renuri ;
– cuțit obișnuit sau fierăs trău pentru croirea benzilor ;
– lama metalică ( de cupru sau material inoxidabil ), cu lungimea și lățimea mai mari ca ale
secțiunii profilului utilizat și cu grosimi de minim 6 mm. Lama poate fi utilizată în două
variante de încălzire: cu flacără sau electric, cu posibilități de reglare a temperaturii, în jur de
180 – 200 grade C, care este domeniul optim pentru topirea policlorurii de vinil, plastifiată
sau în conformitate cu specificațiile furnizorului ;
– dispozitive din lemn pentru strâns benzile l a sudare sau lipire, în vederea îmbinării lor sau
remedierii eventualelor defecțiuni, apărute la banda parțial betonată;

7.2.5. Pregătirea benzilor

7.2.5.1. Înainte de punerea în operă a benzilor, rolele se vor desfășura pe suprafețe curate, se
vor verif ica vizual, dacă nu sunt deteriorate, se vor curăți prin ștergerea de praf sau alte
impurități ( cu perie, spaclu sau spălare cu apă ) și se vor repara micile deteriorări, prin
sudare, lipire sau se vor îndepărta porțiunile de bandă ce prezintă deteriorări .
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 120 Zona centrală a benzii, inclusiv renurile dinspre mijloc, trebuie să fie perfect etanșe, de aceea
este interzisă găurirea benzilor ( cu excepția urechilor de prindere pe cofrag ). Starea benzii se
va menționa de către executant în fișa de betonare a fiec ărei lamele care înglobează banda.

7.2.5.2. După curățire și verificare, înainte de montare se vor croi bucăți de profil, cât
lungimea desfășurată a rosturilor ( orizontale și verticale ), eventual confecționându -se la
lungimea și forma cerută, din mai mu lte bucăți sudate între ele. Se confecționează, respectiv
se aleg piesele de racord, corespunzătoare intersecției în care urmează să se monteze și se
sudează la benzile din rosturile care se întâlnesc în acest punct.

7.2.6. Îmbinarea benzilor din PVC

7.2.6.1. Benzile din PVC pot fi îmbinate cap la cap ( prin sudare cu lama metalică încălzită),
sau suprapuse ( prin lipire la rece sau la cald ).

7.2.6.2. Sudarea benzilor se realizează prin topirea materialului de la capetele benzilor de
înnădit și implică o succesiune de operațiuni :
– capetele benzilor ( croite după forma dorită și cu ulucul central obturat cu bucăți de bandă
pe cca. 5 cm adâncime ) se prind în presa adecvată profilului, lăsând la fiecare bucată cca. 5 –
6 mm bandă liberă spre capăt între bacuri ;
– după montarea benzii în presă se face o probă pentru a se verifica dacă benzile apropiate se
întâlnesc cap la cap și prezintă continuitate la suprafață și pe linia renurilor;
– lama de cupru se încălzește la 180 – 200 grade C ( ceva mai mult lam a încălzită la flacără,
deoarece se pierde din căldură între sursă și banda de lipit ). Controlul temperaturii se face cu
termometrul sau prin tatonări cu bucăți de bandă, până când materialul se topește, dar nu se
carbonizează;
– lama încălzită, întâi se curăță obligatoriu cu o perie de sârmă pentru îndepărtarea resturilor
de materiale de la sudura precedentă, sau a oxizilor și sărurilor formate, după care se
introduce între capetele benzilor și se mișcă în plan vertical, pe direcția lungimii jugului,
pentru a topi o cantitate mai mare de material;
– după ce s -a topit materialul pe toată suprafața de lipit ( cca. 1 – 2 min. ) se retrage lama ( de
preferință spre lateral ) și concomitent se apropie cele două bacuri ale presei, acționând
deasupra dispozitivul ui de strângere;
– banda poate fi demontată din presă la cca. 5 min. după sudare, dar se lasă să se răcească
înainte de a verifica sudura;
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 121 Pentru benzile din import se vor respecta instrucțiunile tehnice ale furnizorului.

7.2.6.3. Obligatoriu se verifică fiecare sudură de către executant. Consultantul va participa la
inspecția vizuală putând să ceară prin sondaj în locurile pe care le consideră importante
verificări de etanșeitate.
Vizual se urmărește :
a. aspectul – să fie material topit pe linia sudurii, să nu apară puncte nesudate și să existe
continuitate pe toată suprafața benzii, la trecerea de la o porțiune la alta ( decalările capetelor
în grosimea benzii să nu fie mai mari de 1 mm );
b. rezistența – banda se îndoaie în jurul sudurii într -un sens și în altul și se observă dacă nu
apar fisuri și desprinderi;
Încercări de etanșeitate se fac prin probe de permeabilitate, care constau în :
c. marcarea sudurii cu praf de cretă, pe o parte și turnarea unui lichid, pe partea cealaltă a
benzii îndoite în for mă de jgheab;
d. solicitarea ulucului la presiunea de apă ( la piesele de intersecție ) se introduce apa sub
presiune până la cca. 4 atm. printr -un capăt al ulucului, după ce capetele celelalte au fost
închise etanș și rezistent;
Umezirea cretei sau pierderea apei din uluc în îmbinare, indică defecțiuni la sudură.
Îmbinările care nu prezintă rezistență la îndoire sau nu sunt etanșe vor fi rebutate sau
refăcute, după îndepărtarea materialului topit la sudura precedentă. Rezultatele verificărilor se
vor trece într -un proces verbal semnat de executant și consultant.

7.2.6.4. Prin sudare la cald se realizează ușor îmbinări pentru continuitate plană, uni sau
multidirecțională și unele remedieri ale defecțiunilor survenite la bandă. Sudurile vor fi
executat e de personal instruit cu tehnologia de lucru.

7.2.6.5. Metoda lipirii poate fi folosită pentru confecționarea unor piese de îmbinare, care nu
se găsesc prefabricate și se realizează mai greu și cu siguranță mai mică prin sudare la cald (
ex. îmbinări spa țiale ) și pentru remedierea defecțiunilor survenite la benzile parțial betonate.

7.2.6.6. Verificarea periodică în laborator a calității îmbinărilor realizate prin sudare sau lipire
se va efectua prin încercări de rezistență la tracțiune și alungire la r upere, pe eșantioane
confecționate în aceleași condiții ca și la piesele utilizate în construcție. Îmbinările realizate
prin lipire, pot fi încercate la desprindere, după uscarea adezivului ( cca. 7 zile ). Frecvența
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 122 recoltării probelor pentru încercări de laborator va fi de cel puțin una la 50 de îmbinări,
respectiv de fiecare dată când se schimbă personalul executant.
Sudura este bună, dacă valorile caracteristicilor ating minim 80 % din mărimea impusă pentru
banda întreagă. Îmbinarea lipită este bună dac ă la tracțiune, epruveta se rupe fără să se
dezlipească. În cazul în care există condiții tehnice stabilite de furnizor, acestea vor avea
prioritate. Rezultatele verificărilor periodice vor fi făcute cunoscute consultantului care va
putea modifica numărul lor.
Remedierea benzilor se realizează prin aplicarea ( lipire sau sudare ) unor eclise ( petice ) în
zonele cu defecțiuni. Peticul trebuie să depășească defecțiunea cu cel puțin 1cm, pe întreg
conturul. Aceste remedieri se vor trece în procesul verbal de inspecție a benzilor înainte de
betonarea lamelei care le include.

7.2.7. Montarea benzilor din PVC

7.2.7.1. Bucățile de bandă, croite și îmbinate pe forma și dimensiunile rostului, se montează
în poziția din proiect odată cu cofrajele pentru betonarea p rimului tronson. Porțiunile sudate
pentru înnădirea benzilor vor fi amplasate în afara zonelor de frângere ale suprafețelor
elementelor de construcție.
Se recomandă folosirea cofrajelor întrerupte în dreptul benzii PVC de etanșare și banda se
montează în d eschiderile panourilor. Panourile pot fi din lemn sau din metal. Marginea
panoului metalic se căptușește cu lemn sau cauciuc pe partea dinspre banda PVC, ca să n -o
strivească. Se pot folosi și panouri continue, dar se impun măsuri deosebite pentru menținer ea
aripii de betonat, perpendiculară pe rost ( ex. agrafe de fier dese și ancorate puternic ),
deoarece în acest caz aripa liberă, care din motive practice se îndoaie pe lângă cofrag, o trage
și pe cea de betonat spre poziția paralelă cu rostul, ceea ce s -a întâmplat foarte des în
execuție.

7.2.7.2. Banda se poziționează cu axul în rost, cele două aripi urmând a fi încastrate în beton,
fiecare în unul din tronsoanele vecine, în etapele de turnare a acestora. Ulucul benzii trebuie
să fie în rost iar aripa b enzii să fie perpendiculară pe rost.

7.2.7.3. Fixarea profilului din PVC în vederea betonării, trebuie să fie executată rezistent. În
acest scop, la intervale de cca. 50 cm se atașează la renura de la marginea benzii, cleme de
care se leagă sârma sau se m ontează suporții din fier ( gen agrafe ). Sârmele, respectiv
suporții se ancorează de armătură sau de piese special confecționate, montate pe cofraje sau
în lamelele inferioare.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 123 Profilele se fixează de cofrajele de lemn și în cuie bătute prin urechea prevă zută special
pentru prindere, situată în zona centrală, perpendicular pe fața benzii.
Banda nu trebuie străpunsă din cauza poziției cofrajului sau armăturii ( se are în vedere acest
lucru la stabilirea detaliilor de armare ), iar aripa de beton să fie depl asată sau îndoită.

7.2.7.4. În timpul montării banda trebuie ferită de deteriorări ( care pot fi provocate la
manevrarea fierului sau cofrajelor, de scântei de la sudarea fierului ). Banda PVC va fi
protejată cu un panou, când se sudează fier în apropiere a ei. Banda din PVC, având un rol
important pentru etanșeitatea și durabilitatea construcției se impune o atenție deosebită la
toate operațiile de punere în operă.

7.2.7.5. Înainte de a trece la betonare, antreprenorul și investitorul vor verifica dacă ba nda
este etanșă, corect așezată în rost ( n -au survenit deplasări sau deteriorări ale benzii ),
îmbinările sunt sudate sau lipite etanș și rezistent, iar eventualele defecțiuni se remediază.
Constatările se consemnează în procese verbale pentru lucrări asc unse, sau în fișa de
betonare. Se dă aviz '' bun pentru betonare '' dacă sunt îndeplinite și condițiile impuse pentru
benzile de etanșare.

7.2.8. Betonarea benzilor din PVC

7.2.8.1. Înainte de începerea betonării se astupă ulucul central la capetele libere ale benzilor,
pentru a evita pătrunderea betonului în el. Dopul poate fi executat din resturi de bandă sau din
alte materiale moi, care ulterior vor fi îndepărtate din uluc. În rosturile de lucru se asigură
curățirea betonului vechi și etanșarea cof rajelor lângă benzile de etanșare.

7.2.8.2. Turnarea betonului se face cu atenție, ca benele, vibratoarele sau alte unelte utilizate
în timpul lucrului să nu deterioreze banda, sau să -i modifice poziția în rost. Nu se admit
deplasări mai mari de 1,5 cm al e ulucului față de rost și mai mari de 20 grade ale aripii, față
de poziția perpendiculară pe rost.

7.2.8.3. La betonare se va asigura o bună compactare a betonului pe ambele fețe ale aripii
profilului, pentru a se realiza o încastrare rezistentă și etanș ă a benzii (atenție sporită la
betonul de sub bandă ). Pentru evitarea contactului dintre banda și agregatul grosier din beton
se adaugă un mortar de ciment (poate fi și beton cernut ) pe lângă bandă și se vibrează atent
betonul în această zonă.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 124 În cazul b etonării benzilor în poziția orizontală, la turnarea părții inferioare a lamelei, aripa
profilului poate fi ridicată ușor, pentru a înlesni pătrunderea betonului sub ea, după care se
fixează în poziție definitivă și se continuă turnarea.

7.2.8.4. La decof rare se verifică dacă banda a fost corect betonată ( centrată pe rost, bine
ancorată în beton, fără segregări la betonul din jurul benzii ).
Bucățile de bandă neincluse în beton vor fi rulate, legate și protejate de agresiuni mecanice și
temperaturi excesi ve ( sub – 10 grade C și peste 135 grade C sau în conformitate cu
specificațiile tehnice ale furnizorului ).
Rolele de bandă și aripa liberă ( rămas după betonarea primului tronson ) vor fi protejate cu
învelitori ( rogojini, prelate, cutii ) eventual p lăci rigide, pentru a se evita deteriorarea lor în
perioada așteptării până la continuarea betonării tronsoanelor vecine. Pericolele de deteriorare
pot proveni de la obiectele și utilajele manevrate în preajma benzii.

7.2.8.5. Înainte de reluarea betonări i se verifică din nou banda ce urmează să fie încastrată și
se remediază eventualele defecțiuni apărute. Se curăță molozul, praful sau alte impurități de
pe bandă, se ancorează aripa de armătură sau piesa de metal montată în ( pe ) betonul
primului tronson , sau lamelei inferioare și se toarnă betonul, procedând ca și la primul
tronson.

8. CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR

8.1. Obligațiile și răspunderile unităților beneficiare de investiții, de proiectare și de
construcții montaj în asigurarea calității cons trucțiilor, sunt reglementate prin Legea nr.
10/1995 si H.G.R. 766/1997. In activitatea de control tehnic al calității se va respecta sistemul
de evidență stabilit prin reglementări în vigoare.

8.2. In cazul în care loturile de materiale aprovizionate (oț el-beton, ciment, agregate, aditivi
sau elemente prefabricate) nu îndeplinesc condițiile de calitate garantate, se va interzice sau
sista utilizarea lor și se va înștiința producătorul, consultantul și organele Inspecției judetene
în Construcții, Lucrări P ublice, Urbanism si Amenajarea Teritorului în termen de max. 48 ore
de la constatare.

8.3. Fazele procesului de execuție a lucrărilor de beton și beton armat constituie în majoritate
lucrări care devin ascunse astfel încât verificarea calității acestora t rebuie să fie consemnată
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 125 în Registrul de procese verbale pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse ,
încheiate între delegații consultantului și executantului conform NE 012 -99 și ulterior prin
CP-012/1 -2007 și PE 713/90 actualizat în noiem brie 2005.
Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuție înainte de încheierea procesului verbal
referitor la faza precedentă dacă aceasta urmează să devină o lucrare ascunsă.
In procesele verbale se vor preciza constatările rezultate dacă corespund pro iectului și dacă se
admite trecerea la executarea fazei următoare.
Dacă se constată neconcordanțe față de proiect sau prevederile prescripțiilor tehnice se vor
stabili și consemna măsuri necesare de remediere.
După executarea acestora se va proceda la o no uă verificare și încheierea unui nou proces
verbal.

8.4. Controlul calității lucrărilor de beton și beton armat cuprinde un control riguros al
producției și execuției pe șantier, în care se include integral controlul de conformitate pentru
a asigura satis facerea tuturor cerințelor betoanelor de compoziție prescrisă, cu evaluarea
conformității de către producător conform SREN 206 -1:2002, astfel:
a. încercări inițiale
b. controlul producției de producător, inclusiv controlul de conformitate.
Rezultatele obținute vor fi consemnate în fișele de betonare și centralizatoarele de betoane
ale lucrărilor executate pentru fiecare fază sau stadiu fizic de execuție al lucrării.

Verificările care se efectuează sunt prevăzute mai jos:

8.5. La terminar ea execuției săpăturilor pentru fundații se verifică în raport cu prevederile
proiectului:
– poziția în plan
– dimensiunile fundațiilor
Cu privire la verificarea cotei de fundare și a naturii terenului se vor întocmi procese verbale
distincte.

8.6. La ter minarea executării cofrajelor se verifică
a. alcătuirea elementelor de susținere și sprijinire
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 126 b. închiderea corectă a elementelor cofrajelor și asigurarea etanșeității acestora.
c. dimensiunile interioare ale cofrajelor în raport cu cele ale elementelor c are urmează a se
betona.
d. poziția cofrajelor în raport cu cea a elementelor corespunzătoare situate la nivele
inferioare.
e. poziția golurilor.

8.7. La terminarea montării armăturilor se verifică
a. numărul, diametrul și poziția armăturilor în diferite secțiuni transversale ale elementelor
structurii
b. distanța dintre etrieri, diametrul acestora și modul lor de fixare
c. lungimea porțiunilor de bare care depășesc reazeme sau care urmează a fi înglobate în
elemente ce se toarnă ulterior.
d. poziția înnăd irilor și lungimile de petrecere a barelor
e. calitatea sudurilor
f. numărul și calitatea legăturilor dintre bare
g. dispozitivele de menținere a poziției armăturilor în cursul betonării
h. modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton și d imensiunile acestuia
f. poziția, modul de fixare și dimensiunile pieselor înglobate.

8.8. In cursul betonării elementelor de construcții se verifică dacă
a. lucrabilitatea betonului corespunde cu cea prevăzută
b. condițiile de turnare și compactare asigură evitarea oricăror defecte
c. se respectă frecvența de efectuare a încercărilor și a prelevărilor de probe
d. sunt corespunzătoare măsurile adoptate de menținerea poziției armăturilor, dimensiunilor și
formei cofrajelor
e. se aplică corespunzător mă surile de protecție a suprafețelor libere ale betonului proaspăt.
In condica de betoane se vor consemna
– locul unde au fost puse în lucrare
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 127 – ora începerii și terminării betonării
– probe de beton prelevate
– măsurile adoptate pentru protecția betonului p roaspăt
– evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii)
– temperatura mediului (în perioada de timp friguros)
– personalul care a supravegheat lucrarea.
In cazurile în care conducătorul punctului de lucru răspunde direct și de prepararea beton ului
(dacă între timp se face o stație de betoane proprie), acesta este obligat să verifice în paralel
calitatea cimentului și agregatului conform prevederilor prezentului caiet de sarcini, precum
și modul de dozare, amestecare și transport a betonului. Co nstatările acestor verificări se
înscriu în condica de betoane.

8.9. La decofrarea oricărei părți de construcție se verifică
a. aspectul elementelor de construcție, semnalându -se dacă se întâlnesc zone de beton
necorespunzător (beton necompactat, segrega t, goluri, rosturi de betoane, etc).
b. dimensiunile secțiunilor transversale ale elementelor.
c. distanțele dintre diferitele elemente
d. poziția elementelor verticale
e. poziția golurilor
f. poziția armăturilor care urmează a fi înglobate în elemente ce se toarnă ulterior.
Verificările de mai sus se efectuează prin sondaj și se va consemna în proces verbal dacă sunt
respectate prevederile proiectului.

8.10. La terminarea montării elementelor prefabricate se verifică
a. poziția în plan a axelor elementelo r
b. respectarea cotelor de nivel
c. verticalitatea sau orizontalitatea elementelor după caz
d. respectarea lungimilor de rezemare
e. respectarea dimensiunilor spațiilor de monolitizare.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 128
8.11. In vederea asigurării calității lucrărilor de beton și beton armat este obligatorie
efectuarea unui control operativ și adoptarea de măsuri în conformitate cu prevederile din
NE012 -99 urmărindu -se
– evitarea livrării sau punerii în operă a unui beton ale cărui caracteristici în stare proaspătă nu
îndeplinește condiț iile impuse
– adoptarea de măsuri operative, la stația de betoane pentru corectarea compoziției betonului
sau a condițiilor de preparare
– sesizarea cazurilor în care betonul prezintă rezistențe sub limitele admise fiind necesară
analizarea de către consul tant a măsurilor sau condițiilor ce se impun pentru asigurarea
rezistenței, stabilității și durabilității elementului sau a construcției.

8.12. Calitatea betonului pus în lucrare se apreciază ținând seama de
– concluziile analizei efectuate conform preved erilor asupra rezultatelor încercărilor probelor
de verificare a clasei, prezentate în buletinul unic emis de laborator
– concluziile interpretării rezultatelor încercărilor nedistructive sau încercărilor pe carote dacă
s-a cerut efectuarea lor în cadrul c ontrolului operativ sau prin proiecte.

8.13. Rezultatele aprecierii calității betonului pus în lucrare, se consemnează într -un proces
verbal încheiat între consultant și executant.
Dacă nu sunt îndeplinite condițiile de calitate se vor analiza de către co nsultant măsurile ce se
impun.

8.14. Recepția structurii de rezistență se efectuează pe întreaga construcție sau pe părți de
construcție (fundație, etc…) în funcție de programul privind controlul de calitate pe șantier,
stabilit de consultant împreună cu executantul.
Această recepție are la bază examinarea directă efectuată de cei 2 factori pe parcursul
execuției. Suplimentar se va verifica
– certificate de garanție pentru calitatea materialelor livrate
– existența și conținutul proceselor verbale de recep ție calitativă privind cofrajele, armăturile,
aspectele elementelor după decofrare, etc., precum și aprecierea calității betonului
– constatările consemnate în cursul execuției de către executant, consultant, sau alte organe de
control
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 129 – confirmarea prin procese verbale a executării corecte a măsurilor de remediere prevăzute în
diferite documente examinate
– consemnările din condica de betoane
– buletinul unic privind calitatea betoanelor
– dimensiunile de ansamblu și cotele de nivel
– poziția golurilor pr evăzute în proiect
– comportarea la proba de umplere a lacului cu apă.
În cazul în care se constată deficiențe în executarea structurii se vor stabili măsuri de
remediere, iar după executarea acestora se va proceda la o nouă recepție.

8.15. Recepția lucră rilor din beton și beton armat se va face în conformitate cu prevederile
Legii nr. 10/1995, HGR. 925/1995 , HGR 766/1997.

.9. CONDIȚII TEHNICE ÎN COMANDA CĂTRE STAȚIA DE BETOANE

9.1. Comanda pentru beton trebuie să fie conformă cu prevederile aplicabile din NE 012 -1. În
comanda de beton către stația de betoane se vor înscrie tipul de beton, programul și ritmul de
livrare pe distanța de 60 km de la stație la șantier precum și obiectul (partea de structură) la
care urmează a fi folosit.

9.2. Pentru lucrări le de betonare se va pune în operă un tip de beton cu masă volumică
normală, cu o valoare medie de 2400 kg/m3, beton care, este definit, după CP 012/1 -2007, ca
un beton a cărui masă volumică după uscare în etuvă este mai mare de 2000 kg/m3, dar
inferioară sau egală cu 2600 kg/m3.

9.3. Specificația betonului proiectat (cu proprietăți specificate) trebuie elaborată cu ajutorul
cerințelor de bază de la 6.2.2. din CP 012/1 -2007, care, trebuie indicate în toate cazurile, și al
condițiilor suplimentare de la 6.2 .3. care trebuie indicate atunci când sunt cerute.

9.4. Specificația cerințelor de bază ale betoanelor cu proprietăți specificate trebuie să
cuprindă:
a) cerințe de conformitate cu SR EN 206 -1
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 130 b) clasa de rezistență la compresiune
c) clasele de expunere, cu condițiile de impermeabilitate P și de gelivitate G
d) dimensiunea nominală maximă a agregatelor
e) clasa de cloruri conținute funcție de tipul utilizării betonului (beton nearmat, beton armat),
conform tabelului 10 din CP 012/1 -2007 precum și a valoril or date în prezentul caiet de
sarcini
f) masa volumică specificată pentru betonul normal dată în prezentul caiet de sarcini
g) clasa de consistență a betonului sau valoarea specificată a consistenței.

9.5. Specificația cerințelor suplimentare ale betoanel or cu proprietăți specificate poate
conține:
– tip sau clase speciale de ciment (de exemplu ciment cu căldură de hidratare redusă – HII/A –
S 32,5)
– caracteristicile cerute pentru rezistența la îngheț -dezgheț, de exemplu conținutul de aer (vezi
art. 5.4.3. din CP 012/1 -2007)
– cerințele pentru temperatura betonului proaspăt când ele diferă de cele de la art. 5.2.8. din
CP 012/1 -2007
– creșterea rezistenței (a se vedea tabelul 12 din CP 012/1 -2007)
– degajarea căldurii în perioada hidratării
– priza întârziat ă
– rezistența la penetrarea apei
– rezistența la tracțiune prin despicare (a se vedea art. 5.5.1.3. din CP 012/1 -2007)

9.6. Livrarea betonului proaspăt pe o distanță de 60 km de la stația de betoane la șantier
necesită unele informații de la utilizatorul betonului către producător, care trebuie să se pună
de acord asupra:
– datei, orei și ritmului vibrării
și de asemenea, utilizatorul să informeze producătorul asupra:
– distanțelor de transport
– gabaritului, accesului, transporturilor speciale pe șantier
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 131 – metodelor speciale (utilizate) de punere în operă (inclusiv prin pompare)
– volumului autobetonierelor pentru a se putea respecta programul de punere în operă a
betonului
– limitărilor asupra tipului de vehicule de livrare; exemplu de tip: echipament cu sau fără
agitare, dimensiuni, înălțime sau greutate totală.

9.7. Utilizatorul poate să ceară, când emite comanda, informații privind compoziția betonului,
ca să poată pune în operă corect betonul proaspăt, să -i aplice metoda de tratament adecvată și
să evalueze evoluția rezistenței. Astfel de informații trebuie furnizate, la cerere, de producător
înaintea livrării.
Informațiile următoare trebuie furnizate pentru betoanele cu performanțe specificate la cerere:
a) tipul și clasa de rezistență a cimentului și tipul de agregate;
b) tipul de aditivi, tipul și conținutul aproximativ de adaosuri, dacă este cazul;
c) raportul apă/ciment specificat
d) rezultatele încercărilor efectuate recent, pentru acest beton, de exemplu: cele de control, al
producției sau înce rcări inițiale;
e) evoluția rezistenței;
f) sursa materialelor componente.
În cazul betonului gata de utilizare, informațiile pot de asemenea să fie furnizate, când ele
sunt cerute, prin referință la catalogul de compoziții de beton al producătorului, unde se
găsesc informații detaliate referitor la clasele de rezistență, clasele de consistență, greutatea
amestecurilor și alte date utile.
Pentru determinarea duratei de tratament, informațiile referitoare la creșterea rezistenței
betonului pot să fie date su b forma indicatorilor din tabelul 12 din CP 012/1 -2007, sau sub
forma unei curbe de evoluție a rezistenței la 200 C între 2 zile și 28 zile.
Date informative sunt prezentate în anexa N din CP 012/1 -2007.
Raportul rezistențelor indică creșterea rezistenței, corespunzătoare raportului între rezistența
medie la compresiune la 2 zile (fcm2) și rezistența medie la compresiune la 28 zile (fcm28),
determinate prin încercările inițiale sau pe baza performanțelor cunoscute ale unui beton
având compoziție comparabilă și la care trebuie asigurat transportul pe o distanță de 60 km.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 132 9.8. La livrarea betonului, producătorul trebuie să emită utilizatorului un bon de livrare pentru
fiecare șarjă de beton pe care sunt imprimate, ștampilate sau înscrise cel puțin informațiil e
următoare:
– numele stației de fabricare a betonului gata de utilizare;
– numărul de serie a betonului;
– data și ora de încărcare, aceasta înseamnă momentul primului contact ăntre ciment și apă;
– numărul autovehiculului sau identificarea vehiculului;
– numele cumpărătorului;
– numele și localizarea șantierului;
– detalii sau referințe referitor la specificații, de exemplu, numărul de cod, numărul de
comandă;
– cantitatea de beton în metri cubi;
– declarația de conformitate cu referințe la specificații și la SR EN 206 -1;
– numele sau marca organismului de certificare dacă este cazul;
– ora de sosire a betonului pe șantier;
– ora de începere a descărcării;
– ora de terminare a descărcării.

9.9. În plus, bonul de livrare al betonului transportat pe o dist anță de 60 km trebuie să
furnizeze detaliile următoare pentru betonul cu proprietăți specificate:
– clasa de rezistență;
– clasa de expunere (clasele de expunere sau categoriile de beton în conformitate cu tabelul 1
și anexa F din CP 012/1 -2007 cu indicare a combinațiilor de clase de expunere);
– clasa de conținut de cloruri;
– clasa de consistență sau valoarea specificată;
– valorile limită de compoziție a betonului, când sunt specificate (inclusiv conținutul de apă al
agregatelor);
– tipul și clasa de rezi stență a cimentului, când sunt specificate;
– proprietățile speciale, dacă au fost cerute;
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 133 – dimensiunea nominală maximă a agregatelor.

10. DEFECȚIUNI ȘI REPARAȚII

10.1. Suprafețele de beton nu trebuie să prezinte defecțiuni sau neregularități cf. PE 713/90
actualizat în 2005, CP 012/1 -2007 și NE 012/2 -2010 în fiecare element. Se consideră defecte
zonele segregate sau slab compactate, deteriorările provocate la decofrare, etc.
Neregularități sunt bavurile și scurgerile de mortar sub cofraje.

10.2. Toa te defectele și neregularitățile vor fi corectate în conformitate cu măsurile ce se vor
stabili de comun acord cu proiectantul, ținând seama de următoarele :
– controlul și constatarea defecțiunilor se va face imediat după decofrare sau terminarea
betonări i suprafețelor necofrate;
– rezultatele controlului se consemnează în scris și se comunică corpului de control, pentru ca
acesta să poată asista la corectarea suprafeței. Corectarea suprafeței se face până la 48 de ore
la suprafețele necofrate, respectiv 2 4 de ore după decofrare.

10.3. Se interzice tencuirea suprafețelor corectate.

10.4. Cuiburile de beton nevibrate se vor trata, prin indepărtarea stratului de beton nevibrat și
torcretare.

10.5. Defecțiunile apărute la etanșările cu banda PVC se vor trata conform indicațiilor
prevăzute în cap. 11 .

11. ABATERI ȘI TOLERANȚE

11.1. Abaterile maxime admise la executarea lucrărilor de beton și beton armat monolit sunt
arătate în normativul CP 012 / 1 -2007 și anexa 16.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 134
12. PROTECȚIA MEDIULUI

12.1. Exe cutantul are obligația de -a solicita și obține din partea autorităților competente,
anterior începerii lucrărilor de betonare, toate actele de reglementare necesare prevăzute de
legislația în vigoare.
Autoritățile competente pot solicita în vederea emiter ii actelor solicitate elaborarea unor
documentații tehnice întocmite pe baza prevederilor legale, precum și prezentarea altor acte și
avize.
Dintre actele normative care stau la baza solicitării menționăm:

* Legea protecției mediului
(legea 265/ 29.06.2006)
* Legea apelor
(legea 107/1996 – publicată în M.O. 244/8 octombrie 1996)
* Legea minelor
(legea 85/2003 – publicată în M.O. 197/27 martie 2003)
* Ordonanța de Urgență a Guvernului pr ivind protecția mediului
(OUG 195/ 2005)
* Hotărâre de Guvern privind stabilirea procedurii – cadru de evaluare a impactului
asupra mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei
proceduri (HG 918/20 02 – publicată în M.O. 686/17 septembrie 2002)
* Ordin al ministrului apelor și protecției mediului pentru aprobarea Procedurii și
competențelor de emitere a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor (ordin MAPM 1
141/2002 – publicat în M.O. 21/1 6 ianuarie 2003)
* Ordin al ministrului apelor și protecției mediului pentru aprobarea Procedurii de
evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu (ordin MAPM
860/2002 – publicat în M.O. 52/30 ianuarie 2003)

Se va ține cont de toate completările și modificările ulterioare ce vor fi aduse actelor
normative menționate mai sus, precum și de alte acte ce reglementează activitatea
desfășurată.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 135
12.2. Executantul va asigura în permanență o bună întreținere a utilajelor și mijloacelor de
transport pentru a nu fi posibile pierderi accidentale de carburanți și/sau lubrefianți în apă sau
pe drumurile de acces.
De asemenea, executantului îi revine sarci na de -a reduce în limita posibilităților emisiile de
noxe (provenite de la utilajele și mijloacele de transport) atât prin permanenta verificare și
întreținere a parcului auto cât și prin achiziționarea de carburant corespunzător calitativ.
Executantul se va dota cu un minim de absorbanți și/sau substanțe neutralizatoare pentru a
putea asigura o intervenție rapidă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de
carburanți și/sau lubrefianți.

12.3. Executantul are obligația executării unui decantor (cu una sau mai multe trepte) care să
asigure condițiile necesare decantării suspensiilor rezultate în urma procesului de spălare –
sortare; acesta urmează a fi curățat periodic, așa încât în apele Dunarii să ajungă doar
materialul fin care nu a putut fi reținut.
Executantul va asigura transportul și depozitarea deșeurilor tehnologice rezultate în urma
procesului de spălare -sortare (refuzul de ciur și/sau materialul levigabil, antrenat în apa de
spălare și depus în decantor) în amplasamente ce vor fi stab ilite de comun acord cu
autoritățile teritoriale de mediu și cu autoritățile locale (cuveta viitorului lac, gropi de
împrumut, halde de gunoi ale unor localități din zonă).

12.4. Executantul are obligația de -a respecta legislația în vigoare cu privire la colectarea,
depozitarea temporară, transportul, valorificarea sau eliminarea deșeurilor generate în cadrul
activității desfășurate (inclusiv obligația de -a ține evidența gestiunii acestora).

12.5. Executantul va asigura pe toată perioada desfășurării luc rărilor, întreținerea drumurilor
tehnologice pe care vor circula utilajele și/sau mijloacele sale de transport și va lua măsurile
necesare în vederea limitării emisiilor de praf generate de circulația auto pe aceste drumuri.

12.6. Executantul va respecta condițiile de exploatare ce vor fi cuprinse în Permisul de
Exploatare eliberat de ANRM, în Autorizația de Gospodărire a Apelor eliberată de către A.N.
“Apele Române” precum și în Autorizația Sanitară de Funcționare eliberată de către Direcția
de Sănătate Publică Gorj.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 136 12.7. Executantul va lua și alte măsuri pe care le consideră necesare în vederea eliminării sau
limitării oricărei forme de impact negativ asupra mediului (instructaje periodice ale
personalului, acțiuni de prevenire a braconajului, etc).

12.8. Executantul va asigura la terminarea execuției investiției, demontarea tuturor
componentelor organizării tehnologice care au concurat la realizarea betoanelor (atelier
armături, laborator betoane, etc), inclusiv spargerea platformelor betonate pe care acestea au
fost amplasate; se va asigura eliberarea terenului de toate deșeurile rezultate în urma
operațiunilor de dezafectare.
Executantul va executa lucrări de refacere ecologică a terenului pe care a fost amplasată
organizarea tehnologică menționat ă.

13. PROTECȚIA MUNCII

13.1. În alegerea soluțiilor pentru betonare, s -a avut în vedere asigurarea securității muncii,
fără proiecte speciale din partea ISPH, acest gen de lucrări fiind executate în mod curent pe
șantierele de construcții hidrotehnice.
În timpul execuției lucrărilor, constructorul are obligația de a lua toate măsurile necesare de
tehnica securității muncii pentru evitarea oricărei accidentări a personalului.
Se atrage atenția ca la instructajele efectuate, să se insiste asupra aspectelo r cu caracter de
periculozitate.
Se vor respecta prevederile din partea I – cap. V și VI din " Normele de protecția muncii
pentru lucrările de construcții hidroenergetice ".
Pentru execuția lucrărilor de betonare, se vor respecta indicațiile din următoare le norme:

1.Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții, aprobat de MLPAT cu Ord.
9/N/15.03.1993 conform Buletinul Construcțiilor nr. 5/93 și HGR nr. 795/1992.
2.Norme de protecția muncii pentru lucrările de construcții hidrotehnice la suprafață și pe
apă, ale Ministerului Industriilor, redactarea a II -a/1993.
3.Norme specifice de protecția muncii pentru lucrările de construcții hidrotehnice, avizate de
MMPS cu nr. 54/91.
4.Norme de prevenire, stingere și dotare împotriva incendiilor RENEL – aprobate cu Decizia
nr. 25/11.01.1995.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 137 5.Norme generale de protecția muncii ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale și
Ministerul Sănătății – ediția 2002.
6.Ordinul 427/14.06.2002 pentru aprobarea componenței trusei sanitare și a baremului de
materiale ce intră în dotarea posturilor de prim ajutor fără cadre medicale.
7.Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 editată de Ministrul Muncii și Protecției
Sociale.
8.Hotărârea de Guvern 955:2010 (publicată în Monitorul Oficial nr. 661/2 7.09.2010) privind
modificarea și completarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securității și sănătății în muncă nr.319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1425/2006.

O atenție deosebită se va acorda măsurilor specifice lucr ării :
– se interzice efectuarea de lucrări la cote diferite când muncitorii care lucrează la cote
inferioare sunt expuși căderilor de materiale;
– pe zonele unde se toarnă beton, circulația se va reduce la 5 km/h. Zonele unde betonul este
proaspăt turnat vor fi ferite de vibrații, pe durata necorespunzătoare condițiilor de decofrare.

13.2. Se va acorda o atenție deosebită platformelor de lucru și circulației în această zonă.
Lățimea platformelor de lucru trebuie să asigure posibilitatea deplasării utilaje lor și
mijloacelor de transport.

13.3. De asemenea se va acorda o atenție deosebită lucrului sub linii electrice sub tensiune.
Accesul utilajelor se va face numai cu respectarea strictă a gabaritului permis de norme, sau
când aceasta nu e posibil, se va opri tensiunea în rețea cu acordul beneficiarului. Lucrându -se
la înălțime ( la pile, culei, ziduri, prag, ) se vor asigura balustrade de protecție pe conturul
construcției la fiecare lamelă și scări de acces.
Distanța minimă de la cea mai apropiată parte a mecanismelor și marginea platformei trebuie
să fie cel puțin 1,5 m.

13.4. O atenție deosebită trebuie acordată descărcării betonului în cofraje, care se va face cu
respectarea normelor referitoare la acest gen de operații. De asemenea se vor lua măsuri
speciale la manevrarea cofrajelor și a armăturilor.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 138 13.5. La verificarea pieselor de intersecție ale benzilor PVC la presiunea apei, se va urmări ca
instalația și montajul pentru încercare să fie rezistente la presiune și anume :
– stuțurile de etanșare se vor executa cu ghinturi inverse introducerii în uluc, iar banda va fi
strânsă pe stuțuri în coliere;
– toate racordurile trebuie să reziste la presiunea de încercare;
– instalația va fi prevăzută cu rezervor de apă, tampon și manometru de folosirea
comp resorului pentru care se vor lua măsuri PSI conform normelor MCInd nr.742D.

13.6. La înnădirea benzilor se va ține seama că ciclohexanona este un solvent volatil și
inflamabil. De aceea, în timpul lipirii, spațiul va fi bine aerisit și fără surse de foc î n
apropiere.
13.7. La manevrarea tuturor utilajelor se vor lua măsurile necesare pentru prevenirea arsurilor
sau a electrocutărilor.

14. DISPOZIȚII FINALE

14.1. Toate operațiunile de control și urmărire a preparării betonului, punerii în operă a
betonului și benzilor PVC și răcirii betonului, vor fi făcute de corpul tehnic de control al
constructorului.

14.2. Sarcinile principale ale corpului tehnic de control vor fi următoarele:
– prezența permanentă pe șantier;
– realizarea condițiilor tehnice și a prevederilor pentru execuția lucrărilor;
– executarea la timp și în mod sistematic a măsurătorilor, a încercărilor impuse de prezentele
condiții tehnice, a normativelor, standardelor și STAS -urilor în vigoare;
– expedierea la timp către proiectant a d atelor prevăzute în prezentul caiet de sarcini;
– recepționarea lamelelor și cofrajelor pentru betonare precum și a benzilor PVC;
– urmărirea completării la zi a tuturor evidențelor privind betonarea.

14.3. Constructorul va institui o fișă de betonare în două exemplare (anexa 20), din care unul
la dispozitia constructorului, iar celălalt la dispoziția beneficiarului. În aceste fișe se vor
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 139 înscrie toate operațiile efectuate, deficiențele întilnite, remedierile survenite precum și
echipele nominale (maiștri, muncitori) care au efectuat operațiile respective.
Fișa va fi consemnată și verificată de către corpul de control al constructorului și de către
beneficiar.

14.4. Constructorul va lua toate măsurile necesare de NTS, ținând seama de normativele în
vigoare și indicațiile din proiecte.

14.5. Constructorul va asigura o iluminare corespunzătoare a locului de muncă și a căilor de
acces în timpul nopții.

14.6. Constructorul va asigura racordarea fiecărui punct de betonare la rețelele de aer, apă,
lumina și fo rță pe șantier, asigurând printr -un control permanent starea lor de funcționare.

14.7. Toate documentele primare (fișe de betonare, certificat de calitate) care potrivit
prevederilor legale constituie piese pentru cartea construcției vor fi predate de căt re
constructor anual, beneficiarului, cu ocazia întocmirii procesului verbal de recepție calitativă
pe faze, pe baza de borderou și procese -verbale de predare -primire.

.15.MĂSURĂTORI ȘI DECONTĂRI

15.1. Betonul preparat în stațiile centralizate se măsoară și se plătește la mc.
Punerea în operă a betonului se măsoară și se plătește la mc.

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 140 TABEL CUPRINZÂND CONDIȚIILE TEHNICE IMPUSE BETOANELOR HIDROTEHNICE
– Caracteristici betoane
Nr.
crt. Clasa de expunere
SREN 206 -1:2002
și SR 13510 :2006
Tipul betonului
și elementul în
care se toarnă Ciment
Tip/
Dozaj
(kg/mc) Tasare
max
beton
(mm)

Raportul
A/C maxim Turnare
beton Granulozitatea
SREN 12620 +A1:2008 Clasăbeton Per–
mea–
bili –
tate
(atm)
——
Uzură Geli –
vitate
(Nr.
ci –
cluri)

NE 012 –
99
comple –
tat cu
CP 012/1 –
2007 PE
713/90
revizuitse
ptem- brie
1999 PE
713/90
reactua –
lizatnoiem
-brie 2005
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. STRUCTURA
1 Beton simplu
Egalizare, umplutură HII/A-S
32,5/1 40 Cu bena 0/4;4/8;8/16;16/31,5 C4/5 BcH5 CH5 – –
150 0,95
2 Beton armat HII/A-
S32,5/1 90 Cu pompa
0/4;4/8;8/16;16/31.5 C16/20 BcH20 CH20 P8 G150
350 0,50
3 Mortar de ciment 2 cm grosime între
lamele (reluare betonare) HII/A-
S32,5/1 – Cu bena 0/4 – – – – –
550 –
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 141

Anexa

Lista principalelor prescripții tehnice care trebuie avute
în vedere la execuția și controlul betoanelor hidrotehnice

Nr.
Crt. Indicativ Titlul reglementărilor
A Reglementări cu caracter general și reglementări privind executare a betoanelor
1 Legea 10/1995 Legea privind calitatea în construcții
2 HGR 766/1997 Hotărâre privind aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcții
3 HGR 273/1994 Hotărâre privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de
construcții și instalații
4 HGR 925/1995 Hotărâre privind aprobarea regulamentului de verificare și expertizare
tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor
5 C 56 -85 Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții
(BC nr. 1 -2/86)
6 C 26 -85 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive
(BC nr 8/85 și 2/87)
7 C 54 – 81 Instrucțiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor
(BC nr 2/82)
8 HGR 486/1993 Hotărâre privind creșterea siguranței în exploatare a construcțiilor și
instalațiilor care reprezintă surse de mare risc
9 Legea 265/2006 Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 195/2005 privind
protecția mediului
10 Ord. nr. 136/14.04.95
al MMPS Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul,
turnarea și executarea lucrărilor de beton armat și beton precomprimat
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 142 Nr.
Crt. Indicativ Titlul reglementărilor
11 Legea 319/2006 Legea protecției muncii
12 C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcții și
instalațiilor aferente (BC nr 6/86)
13 H-Ip-34-94 Instrucțiuni tehnice departamentale pentru răcirea betoanelor hidrotehnice
masive (fost PE 714 -83)
14 P 59-86 Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și folosirea armării cu plase sudate
a elementelor de beton (BC nr. 10/86)
15 C 28 -83 Instrucțiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oțel -beton (BC nr. 7/83)
16 C 130 -78 Instrucțiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor și
betoanelor (BC nr 8/79)
17 C 150 –99 Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oțel ale construcțiilor
civile, industriale și agricole
18 C 11 -74 Instrucțiuni privind folosirea în construcții a panourilor din placaj pentru
cofraje
19 C 41 -86 Normativ privind proiectarea și executarea cofrajelor glisante
20 P 100/1 -2006 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuit,
social culturale,agrozootehnice și industriale
21 P 10-86 Normativ privind proiectarea și executarea fundațiilor directe
22 C 122 -89 Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și executarea lucrărilor de
construcții din beton aparent cu parament natural (BC nr. 2/91)
23 C 156 -89 Îndrumător pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3/89. Elemente
prefabricate din beton, beton armat și beton precomprimat. Procedee și
dispositive de verificare a caracteristilor geometrice (BC nr 1/91)
24 C 149 -87 Instrucțiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru
elementele de beton și beton armat (BC nr. 5/87)
25 I 35-129:98 Instrucțiuni cadru de urmărire în timp a agresivității apelor de suparafață
și subterane asupra betoanelor construcțiilor hidroenergetice (SC
ICEMENERG SA 1998)
26 PE 740:80 Normativ (cadru) departamental pentru execuția lucrărilor hidrotehnice
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 143 Nr.
Crt. Indicativ Titlul reglementărilor
27 P 106:85 Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și executarea baretelor pentru
fundarea construcțiilor
28 II A8:1987 Betonarea pereților mulați (elaborat de TCH)
29 II A9:1987 Ecrane etanșe din noroi autoîntăritor (elaborat de TCH)
30 C 189 -88 Instrucțiuni tehnice pentru utilizarea cenușilor de termo –centrală la
prepararea betoanelor
31 C 169 -88 Normativ privind executarea și recepționarea lucrărilor de terasamente
pentru fundarea construcțiilor civile și industriale
32 C 170 -87 Instrucțiuni privind protecția elementelor din beton armat și beton
precomprimat supraterane situate în medii agresive naturale și industriale
33 CD 13 -81 Indrumător pentru utilizarea cenușilor de termocentrală în betoane pentru
lucrări de construcții
34 SREN 450 -1:2006 Cenușă zburătoare pentru beton.Partea 1: Definiții, condiții și criterii de
conformitate
35 C 215:88 Instrucțiuni tehnice pentru elemente de fundații din beton cu adaos de
cenușă de centrale termoelectrice situate în terenuri cu agresivități
naturale și industriale
36 PE 713 -90
reactualizat în 2005 Instrucțiuni tehnice departamentale pentru executarea betoanelor
construcțiilor hidroenergetice
37 C 163 -87 Instrucțiuni tehnice pentru folosirea profilului încastrat PVC plastifiat la
etanșarea rosturilor în cadrul construțiilor hidrotehnice
38 C 238 -92 Instrucțiuni tehnice provizorii privind realizarea betoanelor de clasă (Bc
60 – Bc 80) (BC nr. 1/93)
39 NE 012 -99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton și beton armat
(BC nr 9 -10/99))
Standarde de ciment
40 SR 3011:1996 Cimenturi cu căldură de hidratare limitată și cu rezistență la agresivitatea
apelor cu conținut de sulfați
41 SREN 197 -1:2011 Ciment.Partea 1: Compoziție, specificații și criterii de conformitate ale
cimenturilor uzuale
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 144 Nr.
Crt. Indicativ Titlul reglementărilor
42 SREN 197 -1/A1:
2004 Ciment.Partea 1: Compoziție, specificații și criterii de conformitate ale
cimenturilor uzuale. Amendament 1: Ciment Portland cu zgură cu căldură
de hidratare redusă
43 SREN 197 -2:2002 Ciment.Partea 2:Evaluarea conformității
44 STAS 10383:75 Cimenturi.Determinarea mărcii prin metoda cu impuls ultrasonic
45 SREN 196 -1:2006 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistențelor
mecanice
46 SREN 196-2:2006 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimică a
cimenturilor
47 SREN 196 -3:2006 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de
priză și a stabilității
48 SREN 197 -4:2004 Ciment. Comp oziție, specificații și criterii de conformitate pentru
cimenturi de furnal cu rezistență inițială mică
49 SREN 196 -4:2006 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 4: Determinarea cantitativă a
componentelor
50 SREN 196 -5:2006 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 5: Încercarea de
puzzolanicitate a cimenturilor puzzolanice
51 SREN 14216:2004 Ciment. Compoziție, specificații și criterii de conformitate ale
cimenturilor speciale cu căldură de hidratare foarte scăzută
52 SREN 196 -6:1994 Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea fineții
53 SREN 196 -7:1995 Metode de încercări ale cimenturilor. Metode de prelevare și pregătire a
probelor de ciment
54 SREN 196 -21:1994 Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea conținutului în
floruri,dioxid de carbon și alcalii din cimenturi
55 SREN 196 -8:2004 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 8: Căldura de hidratare.
Metoda prin dizolvare
56 SP6-1995 Cimenturi hidrotehnice aditivate
Standarde de agregate
57 SREN 12620+A1: Agregate pentru beton
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 145 Nr.
Crt. Indicativ Titlul reglementărilor
2008
58 STAS 4606 -80 Agregate naturale grele pentru betoane și mortare cu lianți minerali.
Metode de încercare
59 SREN 932 -3:1998 Încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.
Partea 3: Procedură și terminologie pentru descriere petrografică
simplificată
60 SREN 932 –
3:1998/A1:2004 Încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.
Partea3: Procedură și terminologie pentru descriere petrografică
simplificată
61 SREN 932 –
3:1998/C1:1999 Încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.
Partea 3: Procedură și terminologie pentru descriere petrografică
simplificată
62 SREN 932 -5:2001 Încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.
Partea 5: Aparatură curentă și calibrare
63 SREN 933 -1:2002 Încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.
Partea 1: Determinarea granulozității. Analiza granulometrică prin cernere
64 SREN 933 -3:2002 Încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.
Partea 3: Determinarea formei granulelor. Coeficient de aplatizare
65 SREN 933 -4:2002 Încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.
Partea 4: Determinarea formei particulelor. Coeficient de formă
66 SREN 933 -8:2002 Încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.
Partea 8: Aprecierea fineții. Echivalent de nisip
67 SREN 933 -9:2001 Încercări pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.
Partea 9: Încercare cu albastru de metilen
68 SREN 933 -10:2001 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Partea 10: Aprecierea fineții. Determinarea granulației filerului (cernere în
curent de aer)
69 EN 1097 -1:1998 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale
agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenței la uzură (microDeval)
70 EN 1097 -2:2002 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale
agregatelor . Partea 2: Metode pentru determinarea rezisten ței la
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 146 Nr.
Crt. Indicativ Titlul reglementărilor
fragmentare
71 SREN 1097 -3:2002 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale
agregatelor. Partea 3: Metodă pentru determinarea masei volumice în vrac
și a porozității intergranulare
72 SREN 1097 -6:2002 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale
agregatelor. Partea 6: Determinarea masei volumice reale și a
coeficientului de absorbție al apei
73 EN 1097 -8:2002 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale
agregatelor. Partea 8: Determinarea coeficientului de șlefuire accelerată
74 SREN 1367 -1:2002 Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice și de alterabilitate
ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenței la îngheț -dezgheț
75 SREN 1367 -2:2002 Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice și de alterabilitate
ale agregatelor . Partea 2: Încercare cu sulfat de magneziu
76 SREN 1367 -4:2002 Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice și de alterabilitate
ale agregatelor. Partea 4: Determinarea micșorării după uscare
77 SREN 1744 -1:2004 Încercări pentru determinarea proprietăților chimice ale agregatelor. Partea
1: Analiză chimică
78 SRISO 565:1997 Site de cernere. Țesături metalice, table metalice perforate și folii
electroperforate. Dimensiuni nominale ale ochiurilor
79 SR 667 -2001 Agregate și piatră prelucrată pentru drumuri. Condiții tehnice de calitate
80 SRISO 3310 -1:2000 Site pentru cernere. Condi ții tehnice și verificări. Partea 1: Site pentru
cernere de țesături metalice
81 SRISO 3310 -2:2000 Site pentru cernere. Condi ții tehnice și verificări. Partea 2: Site pentru
cernere de table metalice perforate
Standarde de ap ă
82 SREN 1008 -2003 Apa de preparare pentru beton. Specificații pentru prelevare,încercare și
evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv apelor recuperate din
procese ale industriei de beton, ca apă de preparare pentru beton
83 SRISO 7150 -1: 2001 Calitatea apei. Determinarea con ținutului de amoniu. Partea 1: Metoda
spectrometrică manuală
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 147 Nr.
Crt. Indicativ Titlul reglementărilor
84 SRISO 7150 -2: 2001 Calitatea apei. Determinarea con ținutului de amoniu. Partea 2: Metoda
spectrometrică automată
85 SRISO 7980 :2002 Calitatea apei. Determinarea co nținutului de calciu și magneziu. Metoda
prin spectrometrie de absorbție atomică
Standarde de aditivi
86 SREN 934 -2:2003 Aditivi pentru beton, mortar și pastă. Partea 2: Aditivi pentru beton.
Definiții, condiții, conformitate, marcare și etichetare.
87 SREN 934 -6:2002 Aditivi pentru beton, mortar și pastă. Partea 6: Eșantionare, control și
evaluare a conformității
Standarde pentru betoane
88 SREN 206-1:2002 Beton. Partea1: Specificație, performanță, producție și conformitate
89 SREN 206 -1:2002/
A1: 2005 Beton. Partea1: Specificație, performanță, producție și conformitate
90 SR 13510:2006 Beton. Partea1: Specificație, performanță, producție și conformitate.
Document național de aplicare a SREN 206 -1
91 STAS 3349/1 -83 Betoane de ciment. Prescripții pentru stabilirea gradului de agresivitate a
apei
92 STAS 3349/2 -83 Betoane de ciment. Prescripții pentru stabilirea agresivității apei față de
betoanele construcțiilor hidroenergetice
93 SR 5440 -2009 Betoane de ciment. Verificarea reacției alcalii -agregate
94 STAS 6102 -86 Betoane pentru construcții hidrotehnice. Clasificare și condiții tehnice de
calitate
95 SREN 12350 -1:2003 Încercare pe beton proaspăt. Partea 1: Eșantionare
96 SREN 12350 -2:2003 Încercare pe beton proaspăt. Partea 2 : Încercare de tasare
97 SREN 12350 -3:2003 Încercare pe beton proaspăt. Partea 3 : Încercare Vebe
98 SREN 12350 -4:2002 Încercare pe beton proaspăt. Partea 4: Grad de compactare
99 SREN 12350 -5:2002 Încercare pe beton proaspăt. Partea 5: Încercare cu masa de răspândire
100 SREN 12350 -6:2005 Încercare pe beton proaspăt. Partea 6: Densitate
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 148 Nr.
Crt. Indicativ Titlul reglementărilor
101 SREN 12350 -7:2003 Încercare pe beton proaspăt. Partea 7: Conținut de aer. Metode prin
presiune
102 SREN 12390 -1:2002 Încercare pe beton întărit. Partea 1: Formă, dimensiuni și alte condiții
pentru epruvete și tipare
103 SREN 12390 -2:2009 Încercare pe beton întărit. Partea 2: Pregătirea și conservarea epruvetelor
pentru încercări de rezistență
104 SREN 12390 -3:2009 Încercare pe beton întărit. Partea 3: Rezistența la compresiune a
epruvetelor
105 SREN 12390 -4:2002 Încercare pe beton întărit. Partea 4: Rezistența la compresiune.
Caracteristicile mașinilor de încercare
106 SREN 12390 -5:2009 Încercare pe beton întărit. Partea 5: Rezistența la încovoiere a epruvetelor
107 SREN 12390 -6:2010 Încercare pe beton întărit. Partea 6: Rezistența la intindere prin despicare a
epruvetelor
108 SREN 12390 -7:2009 Încercare pe beton întărit. Partea 7: Densitatea betonului întărit
109 SREN 12390 -8:2009 Încercare pe beton întărit. Partea 8: Adâncimea de pătrundere a apei sub
presiune
110 SR 3518 -2009 Încercări de laborator ale betoanelor. Determinarea rezistenței la îngheț –
dezgheț (gelivitate)
111 STAS 2833 -80 Încercări pe betoane. Determinarea contracției axiale a betonului întărit
112 STAS 5585 -71 Încercări pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la
compresiune al betonului
113 STAS 6652/1 -82 Încercări nedistructive ale betonului. Clasificare și indicații generale
114 STAS 5511 -89 Încercări pe betoane. Determinarea aderenței beton -armătură
115 STAS 1799 -88 Construcții de beton,beton armat și beton precomprimat.Tipul și frecvența
verificării calității materialelor și betoanelor destinate executării lucrărilor
de construcții din beton,beton armat și beton precomprimat
116 STAS 6657/1 -89 Elemente prefabricate de beton. Beton armat și beton precomprimat.
Condiții tehnice de calitate
117 STAS 6657/2 -89 Elemente prefabricate de beton. Beton armat și beton precomprimat.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 149 Nr.
Crt. Indicativ Titlul reglementărilor
Controlul static al caracteristicilor geometrice
118 STAS 7721 -90 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton, beton armat și
beton precomprimat. Condiții tehnice de calitate
119 SR 11100/1 -93 Macrozonarea teritoriului Romăniei. Zonare seismică
120 STAS 4273 -83 Construcții hidrotehnice. Încadrare în clase de importanță
121 STAS 9824/6 -85 Măsurători terestre.Trasarea pe teren a construcțiilor hidroenergetice
122 STAS 6054 -77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheț. Zonarea teritoriului
românesc
123 STAS 10107/0 -90 Calculul elementelor de beton,beton armat și beton precomprimat
Standarde pentru oțel -beton
124 STAS 6605 -78 Încercările metalelor. Încercarea la tracțiune a oțelului, a sârmei și a
produselor din sârmă pentru beton precomprimat
125 SR-ISO 7438 -92 Materiale metalice Încercarea la îndoire
126 SR-ISO 7801 -93 Materiale metalice. Încercarea la îndoire alternantă
127 STAS 438/1 -89 Oțel beton laminat la cald
128 STAS 438/2 -91 Sârmă rotundă profilată
129 SR 438/3 -98 Produse din oțel pentru armarea betonului
130 SR 438/4 -98 Sârmă cu profil periodic obținută prin deformare plastică la rece
131 ST 009 -2005 Specificații privind cerințe și criterii de performanță pentru armături
132 STAS 7626 -78 Metalografie. Metoda de punere în evidență și scările etalon pentru oțeluri
133 STAS 9532/ 1,2 -74 Examinarea și autorizarea sudorilor
134 STAS 1125/1 -91 Sudarea metalelor. Electrozi înveliți pentru sudarea cu arc electric.
Condiții tehnice generale de calitate
135 STAS 1125/2 -81 Sudarea metalelor. Electrozi înveliți pentru sudarea oțelurilor carbon și
slab aliate. Tipuri și condiții tehnice
136 STAS 1125/3 -90 Sudarea metalelor. Electrozi înveliți pentru sudarea oțelurilor cu granulație
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 150 Nr.
Crt. Indicativ Titlul reglementărilor
fină și a oțelurilor utilizate la temperatură scăzută
137 STAS 1125/4 -82 Sudarea metalelor. Electrozi înveliți pentru sudarea oțelurilor
termorezistente. Tipuri și condiții tehnice de calitate
138 STAS 1125/5 -87 Sudarea metalelor. Electrozi înveliți pentru sudarea oțelurilor inoxidabile.
Tipuri și condiții tehnice de calitate
139 STAS 1125/6 -90 Sudarea metalelor. Electrozi înveliți pentru încărcare prin sudare. Condiții
tehnice de calitate
Standarde pentru profile din PVC
140 STAS 9076 -79 Profil PVC pentru etanșarea rosturilor
Standarde pentru cofraje
141 STAS 7009 -79 Construcții civile,industriale și agrozootehnice. Toleranțe și asamblări în
construcții. Terminologie
142 STAS 8600 -79 Construcții civile,industriale și agrozootehnice. Toleranțe și asamblări în
construcții. Sistem de toleranțe
143 STAS 10265 -75 Toleranțe în construcții. Calitatea suprafețelor finisate. Termeni și noțiuni
de bază
144 STAS 12400/1 -85 Construcții civile și industriale. Performanțe în construcții. Noțiuni și
principii generale
145 Normele de protecția muncii pentru lucrările de construcții
hidroenergetice -partea I,cap V și VI
B Standarde pentru ecrane de etanșare
146 STAS 9305 :81 Bentonit ă activată pentru fluide de foraj
147 STAS 1544 :2003 Ciment pentru sonde tip S1
148 STAS 9484/18:92 Produse miniere silico -aluminoase. Metode de încercări fizice și
mecanice. Determinarea vâscozității, suspensiei, gelației și tensiunii
dinamice de forfecare
149 STAS 9484/21 :74 Produse miniere silico -aluminoase. Metode de încercări fizice și
mecanice. Determinarea granulației
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 151 Nr.
Crt. Indicativ Titlul reglementărilor
150 STAS 9484/22 :82 Produse miniere silico -aluminoase. Metode de încercări fizice și
mecanice. Determinarea conținutului de nisip liber
151 STAS 2640:82 Bentonit ă brută (bulgări) pentru fabricarea fluidelor de foraj
C Standarde pentru peree de beton
153 Vezi capitolul A
154 Protecția muncii Prevederi partea I cap V și VI din Normele de protecția muncii pentru
lucrările de construcții hidroenergetice punctele A,B,C,D,E,F
D Standarde pentru mastic bituminos aditivat
155 STAS 9199 -87 Date caracteristice și determinări mastic
156 SREN 1427 -2002 Bitum și lianți bituminoși. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda
inel și bilă.
157 SREN 1426 -2002 Bitum și lianți bituminoși. Determinarea penetrației cu ac.
158 SREN 12593 -2003 Bitum și lianți bituminoși. Determinarea punctului de rupere Fraass.
159 SR 61 -1997 Bitum. Determinarea ductilității.
160 SREN 12594 -2002 Bitum și lianți bituminoși. Prepararea eșantioanelor de încercat.
161 SREN 13880 -2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 1: Metode de
încercare pentru determinarea masei volumice la 250 C.
162 SREN 12597 -2002 Bitum și lianți bituminoși. Terminologie.
163 SREN 13703 -2004 Bitum și lianți bituminoși. Determinarea energiei de deformare.
164 SREN 13589 -2004 Bitum și lianți bituminoși. Determinarea caracteristicilor de tracțiune a
bitumurilor modificate prin metoda ductilității.
165 SREN 13880 -12-
2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 12: Metode de
încercare pentru prepararea probelor de beton pentru încercarea la
aderență (compoziție).
166 SREN 13880 -11-
2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 11: Metode de
încercare pentru prepararea probelor de mixtură asfaltică utilizate la
încercarea funcțională și pentru determinarea compatibilității cu
îmbrăcămințile bituminoase.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 152 Nr.
Crt. Indicativ Titlul reglementărilor
167 SREN 13880 -13-
2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 13: Metode de
încercare pentru determinarea întinderii discontinue (încercarea de
aderență)
168 SREN 13880 -7-2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 7: Încercarea
funcțională a colmatării rosturilor.
169 SREN 13880 -8-2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 8: Metode de
încercare pentru determinarea variației de masă după imersiunea
produselor de colmatare rezistente la hidrocarburi.
170 SREN 13880 -3-2004 Produse pentru colmatarea rosturilor apli cate la cald. Partea 3: Metode de
încercare pentru determinarea penetrației și a revenirii elastice.
171 SREN 13880 -4-2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 4: Metode de
încercare pentru determinarea rezistenței la căldură. Variația valorii
penetrației.
172 SREN 13880 -9-2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 9: Metode de
încercare pentru determinarea compatibilității cu îmbrăcămințile
bituminoase.
173 SREN 13398 -2004 Bitum și lianți bituminoși. Determinarea revenirii elastice a bitumului
modificat.
174 SREN 13880 -5-2005 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 5: Metode de
încercare pentru determinarea indicelui de curgere.
175 SREN 13880 -10-
2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 10: Metode de
încercare pentru determinarea aderenței și coeziunii după intinderea și
compresiunea repetată.
176 SREN 13880 -6-2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 6: Metode de
încercare pen tru prepararea probelor de încercat.
177 SREN 13880 -2-2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 2: Metode de
încercare pentru determinarea penetrației cu con la 250 C.
178 SREN 13587 -2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Determinarea
caracteristicilor de tracțiune a lianților bituminoși prin metoda încercării la
tracțiune.
179 STAS 8622 -88 Chituri de etanșare a rosturilor în construcții.
You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 153 Nr.
Crt. Indicativ Titlul reglementărilor
180 Protecția muncii Vezi cap. A pentru lucrări de suprafață
181 ,, ,, Norme generale de protecția muncii ale Ministerului Muncii și Protecției
Sociale și Ministerului Sănătății – ediția 2002
182 Legea 13 Legea energiei
183 Caiet de sarcini pentru execuția lucrărilor subterane la amenajările
hidroenergetice
184 Protecția muncii Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții, aprobat de
MLPAT cu Ord. 9/N/15.03.1993 cf. Buletinul Construcțiilor nr. 5/ 93
185 ,, ,, Norme de protecția muncii pentru lucrările de construcții hidrotehnice la
suprafață și pe apă, ale Ministerului Industriilor, redactarea a II -a/1993
186 STAS 10265/1 -84 Toleranțe în construcții, toleranțe la suprafețele de beton armat
187 CP 012/1 -2007 Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton,
beton armat și beton precomprimat – Partea 1: Producerea betonului
188 NE 012/2 – 2010 Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton,
beton armat și beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucrărilor din
beton
189 SREN ISO 14688 –
1:2004 Cercetări și încercări geotehnice. Identificarea și clasificarea pământurilor.
Partea 1: Identificare și descriere
190 SREN ISO 14688 –
2:2005 Cercetări și încercări geotehnice. Identificarea și clasificarea pământurilor.
Partea 2: Principii pentru o clasificare
191 SREN ISO 14688 –
1/AC:2006 Cercetări și încercări geotehnice. Identificarea și clasificarea pământurilor.
Partea 1: Identificare și descriere
192 SREN ISO 14688 –
1/AC:2007 Cercetări și încercări geotehnice. Identificarea și clasificarea pământurilor.
Partea 1: Identificare și descriere
193 SREN ISO 14688 –
2:2005/C 91:2007 Cercetări și încercări geotehnice. Identificarea și clasificarea pământurilor.
Partea 2: Principii pentru o clasificare

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Caiete de sarcini pentru realizarea investitiei – Constructie Hidrotehnica – Regularizare Canal Cama
pagina 154
TABEL DE ECHIVALENȚĂ DINTRE
MĂRCILE, CLASELE VECHI ȘI NOI DE BETON

Marca Clasă veche Clasă nouă
BH 100
BcH 7.5
CH 7.5

BH 150 BcH 10
CH 10

BH 200 BcH 15
CH 15
BH 250 BcH 20
CH 20

BH 300 BcH (22.5)
CH (22.5)

BH 350 BcH (27.5)
CH (27.5)

BH 400 BcH 30
CH 30
BH 450 BcH 35
CH 35

BH 500 BcH 40 CH 40
NOTĂ : Clasele notate în paranteze sunt suplimentare față de scara prevăzută în STAS 6102 –
86.
Întocmit
dr.ing. Cătălin Popescu

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)