CAIET DE PRACTICĂMĂSURĂTORI EVALUARE MOTRICĂ ȘI SOMATO-FUNCȚIONALĂ [623183]

CAIET DE PRACTICĂ/MĂSURĂTORI EVALUARE MOTRICĂ ȘI SOMATO-FUNCȚIONALĂ
Student: [anonimizat]: EFS -B, anul, III
1

EVALUAREA INDICILOR SOMATICI ȘI FUNCȚIONALI Indicatorii somatici – reprezintă aprecierea obiectivă a dezvoltării staturale, a stării de nutriție, a proporțiilor de dezvoltare a diferitelor segmente, este o investigație ce apreciază construcția corporală prin măsurători specifice. Indicatorii funcționali se măsoară pentru a pune în evidență modificările produse de practicarea activității fizice; arată în general felul cum organismul celor testați reacțio-nează la efortul depus. Indicii somatici/morfologici și funcționali/fiziologici ai organismului reprezintă una dintre cele mai importante componente din domeniu, având legătură directă cu un obiectiv pri-oritar perfecționarea dezvoltării umane. Se urmărește, pe acest plan, obținerea unor in-dici superiori si armonioși, în corelație optima cu vârsta subiecților. MĂSURĂTORI ANTROPOMETRICE: Dimensiuni LONGITUDINALE Denu/Parametru V.E M.V A.M V.OInălțimea 1.71 1.69 1.72 1.66Mână 30/cm 17/17/cm 20/20/cm 16/17/cmAntebraț 28/28/cm 25/24/cm 27/27/cm 26/27/cmBraț 33/32/cm 29/29/cm 32/33/cm 25/26/cmCoapsă 51/51/cm 45/47/cm 49/51/cm 43/42/cmTibia 47/47/cm 42/41/cm 45/44/cm 39/40/cmTalpă 27/27/cm 24/23/cm 29/29/cm 21/21/cmLun.membrelor inferioare 105.5/cm 94/cm 103.5/cm 80.5/cmLun.membrelor superioare 81/81/cm 70/71/cm 80/79/cm 67/67/cm
2

Din cei 4 subiecți evaluați, 2, reprezentând 50%, sunt de sex feminim, iar restul de 50%, sunt de sex masculin. Dimensiuni CIRCULARE
Dimensiuni SAGITALE Denu/Parametru E.V M.V A.M V.OP . toracelui 87/cm 86/cm 94/cm 80/cmP . abdomenului 78/cm 67/cm 80/cm 62/cmP . brațului 27/27/cm 25/25/cm 29/29/cm 22/22/cmP . antebrațului 21/21/cm 21/21/cm 23/23/cm 20/20/cmP . șoldului 87/cm 73/cm 85/cm 70/cmP . taliei 81/cm 73/cm 82/cm 68/cmP . Genunchiului 39/39/cm 35/35/cm 36/36/cm 33/33/cmP . gambei 37/37/cm 35/35/cm 37/37/cm 34/34/cmDenu/Parametru E.V M.V A.M V.OD. toracelui 43/cm 47/cm 47/cm 41/cm
3
FeteBaieti

Dimensiuni ale MASEI CORPORALE ȘI VARSTA
In România ca și in Republica Moldova se utilizat scara Rainer pentru evaluarea populatiei. – până la 159,9 cm – au talie foarte mică; – 160–163,9 – au talie mică; – 164–169,9 – au talie mijlocie; -170–179,9 – au talie mare;-180 cm – au talie foarte mare
Din cei 4 subiecți evaluați, fetele au statură mijlocie, iar băieții, depășind 170 de cm în înălțime, se încadrează la statura mare, procentul împărțindu-se după cum se vede în graficul de mai sus, 50% din subiecți sunt de talie mijlocie, iar restul de 50% sunt de talie mare.Denu/Parametru E.V M.V A.M V.OVârsta 22/ 20/ 21/ 21/Greutatea 70/kg 68/kg 73/kg 64/kgIMC 21.62 19.47 21.73 18.08JMH/% 14.8 25.2 14.7 15.5
450%-inăl. mare50%-inăl.mijlocie

Constituția corporală:Este clasificată în trei tipuri: ectomorf, endomorf și mezomorf, deși cele mai multe per-soane sunt un amestec al lor.Ectomorf: înalt, subțire și îngust, slab, cu brațele și picioarele subțiri.Endomorf: scund, cu trunchi și picoare scurte, cap rotund, gât scurt și ceafă lată.Mezomorf: corp puternic, musculos, extremități de lungime medie și umeri largi, tip atle-tic.
Din cele de mai sus se observă ca un băiat, adică 25% din subiecți, are constituție fizică endo-morfă, iar restul, 75% sunt mezomorfi.Indicele de masă corporală (IMC) este un indicator statistic a masei unei persoane ra-portată la înălțimea persoanei respective.-sub 18,5 – Risc pentru sănătate: ridicat – subponderalitate;-18,5-24,9 – Risc pentru sănătate: minim/scăzut – normoponderalitate;-25-29,9 – Risc pentru sănătate: scăzut/moderat – supraponderalitate;5
25 %
75 %MezomfortEndomorf

– 30-34,9 – Risc pentru sănătate: moderat/ridicat – obezitate;- peste 35 – Risc pentru sănătate: ridicat – obezitate gravă. IMC
Observăm că toți subiecții supuși evaluării au un raport al masei cu înălțimea normal, în-cadrându-se la categoria normoponderalitate.Vârsta
Din cei 4 subiecți evaluați, o fată are vârsta de 20 de ani , doi subiecți au vârsta de 21 de ani ( o fată și un băiat), baiatul are vârsta de 22 de ani.605,51116,522
E.VM.VA.MO.V
NormoponderalitateSubponderalitateSupraponderalitateObezitate
22202121

Grăsimea corporală
Din diagrama de mai sus se poate interpreta că din cei 4 subiecți, unul (25%), respectiv, o fată are nivelul de grăsime corporală la un nivel Atlet, doi băieți și o fată (75%) din subiecți, au nivelul Normal.

7

Dimensiuni TRANSVERSALE
Testarea ECHILIBRULUI
B. Testul unipodal: Se realizează punându-i pe subiecți să stea pe un picior cu brațele încrucișate pe piept, și se cronometrează cât își pot ține echilibrul (30-150sec). Se poate complica flectând genunchiul.Subieților le-a fost foarte ușor să mențină această poziție de ortostatism unipodal până la pragul maxim de timp, obținând cu toții punctaj maxim.C. Testul ”Ridică-te și mergi”: Este foarte frecvent utilizat la bătrâni și hemiplegici. Și acest test se poate cuantifica pe scala 0-1-2-3, practic el se desfășoară astfel: subiectul stă pe scaun, i se comandă să se ridice în picioare (fără sprijin), să meargă 6-10 metri, să se întoarcă și să se reașeze pe scaun. Durata acestor acțiuni se poate cronometra.Denu/Parametru E.V M.V A.M O.VAnvergura 191/cm 166/cm 185/cm 162/cmD.toracic 44/cm 41/cm 44/cm 38/cmLățimea palmei 12/cm 10/cm 12/cm 9/cmLățimea piciorului 11/cm 10/cm 12/cm 9/cm
Denu/Parametru E.V M.V A.M O.VTestul Unipodal 150 sec – 2 150 sec – 2 150 sec – 2 150 sec – 2T.Ridica-te și mer. 3/ 3/ 2/ 3/T. mers Tinetti 2/ 2/ 2/ 2/Testul Flamingo 30 sec – 25.7 sec – 0 30 sec – 2 30 sec – 2Testarea stabilită. 2/ 2/ 2/ 2/Total 11/ 9/ 10/ 9/
8

Dat fiind faptul că subiecții sunt sportivi, scorul maxim de 3 puncte obținut de către fieca-re, nu reprezintă nicio surpriză.D. Testul de mers Tinetti: Este o analiză a câtorva componente ale mersului care se face la viteza obișnuită a su-biectului sau/și viteză crescuta. Și la acest test gradele de apreciere pot fi 0-1 sau 0-1-2. Deseori ambele teste Tinetti sunt asociate dând o mai bună apreciere.La fel ca la testul superior, persoanele supuse evaluării au obținut scor maxim, 2 puncte din 2 puncte posibile.F. Testul Flamingo: Subiectul aste pus să stea într-un picior pe o bară metalică lată de 3 cm și înaltă de 4-5 cm, timp de 30 de sec., cu un membru superior ridicat, iar cu celălalt ținând piciorul ridi-cat. Acest test a prezentat dificultate doar pentru o singură persoană evaluată care a ob-ținut 0 puncte, menținându-se pe bara metalică timp de 5,7 secunde. Restul celor 3 su-biecți au obținut scorul maxim, 2 puncte.H. Testarea stabilității: Stabilitatea reprezintă menținerea posturilor gravitaționale și antigravitaționale o perioa-dă mai lungă de timp. Poate fi definită ca posibilitatea realizării unei contracții normale simultane a mușchilor din jurul uneiarticulații (contracție).Pentru a evalua stabilitatea putem folosi următoarele teste:-menținerea membrelor inferioare din decubit dorsal sau din șezând la 45 grade;-tracțiuni la o bară fixă;-susținerea unei greutăți;-genuflexiuni cu învingerea unei greutăți;-din poziția stând în “patru labe”, din postura păpușii joase, din postura păpușiiînalte, din stând pe genunchi, din stând pe genunchi cu picioarele la marginea mesei, din postura cavaler servant, din șezând și din ortostatism se execută 9

împingeri scurte la nivelul umerilor, bazinului, sternului, din lateral și cerem subiectului să nu se lase învins.Ca o medie a testelor de mai sus, subiecții noștri au obținut două puncte din maximul de două, dând dovadă de o stabilitate foarte bună.
Testul de echilibru TINETTIPunctajE.VM.VA.MO.V401234
9
10
9
11E.VM.VA.MO.V
Denu/Parametru E.V M.V A.M O.VEchilibru in așez. 1/ 1/ 1/ 1/Ridicarea 2/ 2/ 2/ 2/Echilibru in stând 2/ 2/ 2/ 2/Impingerea 2/ 2/ 2/ 2/Intoarcere la 360 2/ 2/ 2/ 2/Așezare 2/ 2/ 2/ 2/Total 11/ 11/ 11/ 11/10

La fel ca la testul de echilibru Berg, probele specifice acestuia sunt pentru aprecierea mobilității persoanelor în vârstă. Ca urmare a acestui lucru, la echilibru în așezat, ridica-re, încercarea de a se ridica, echilibru imediat după ridicare (primele 5 sec), echilibru în stand, împingere, stând cu ochii închiși, întoarcerea la 360° și așezare, subiecții au obți-nut scor maxim, totalizând 16 puncte fiecare. Evaluarea capacității PULMONARE
B. Capacitate vitală: Reprezintă cantitatea cea mai mare de aer pe care un subiect o poate mobiliza în mod voluntar, într-o inspirație profundă și o expirație forțată. Capacitatea vitală se măsoară cu ajutorul spirometrului, iar aerul expirat se măsoară în centimetri cubi (cm3). În vederea însușirii tehnicii de suflare, subiectul va executa proba de câteva ori, aceasta va amplifica mișcările toracice și se va îmbunătăți coordonarea mișcărilor respiratorii. Dacă efortul de a sufla în spirometru va determina scăderea val-orii în următoarele încercări, înseamnă că mușchii respiratorii au o capacitate funcțion-ală subnormală, iar sistemul nervos o rezistență scăzută la acumularea de bioxid de carbon. Formula cea mai des utilizată este Baldwin și Cournand: – Pentru bărbați: 27,63-(0,112 x vârsta) x înălțimea în centimetri; – Pentru femei: 21,78-(0,101 x vârsta) x înălțimea în centimetri.Conform formulelor de mai sus s-au obținut următoarele valori: Denu/Parametru E.V M.V A.M O.VFrec.respiratorie 16r/m 12r/m 16r/m 11r/mCapacitatea vital. 23,27 cm 18,45/cm 22,73/cm 18,76/cmTimpul de apneeInsp.maximă – 73”
Exp.maximă – 21”Insp.maximă – 32”
Exp.maximă – 18”Insp.maximă – 79”
Exp.maximă – 27”Insp.maximă – 45”
Exp.maximă – 10”Elasticitatea tora.Insp.produndă -94
Exp.profundă-90
Elasticitate 4Insp.produndă -90
Exp.profundă- 87
Elasticitate 3Insp.produndă -98
Exp.profundă- 92
Elasticitate 6Insp.produndă -94
Exp.profundă- 91
Elasticitate 3
11

Se observă că subiecții supuși evaluării au obținut o capacitate vitală încadrată între și 18,45 cm3 la fete și 22,73 cm, 18,76 cm și 23,27 cm3, la băieți, reprezentând valori nor-male.C. Timpul de apnee: Reprezintă perioada de oprire voluntară a respirației, în condiții de hipoxie și de acumu-lare de dioxid de carbon. Arată adaptarea aparatului respirator la efort.Proba este următoarea: subiectul aflat în ortostatism efectuează un număr de respirații, după care va executa o inspirație maximă cu apnee, cât este posibil.În continuare subiectul va efectua un număr de respirații de repaus timp de 2-3 minute, după care va executa o expirație maximă cu apnee, cât este posibil.Se notează timpii de apnee după inspirația maximă și după expirația maximă. Rezul-tatele normale sunt:- după inspirați maximă – 60 secunde;- după expirație maximă – 20 secunde.
12

Ca urmare a cuantificării timpului de apnee în inspirație și expirație maximă s-a determinat că fetele au rezultate sub medie, obținând 32 cu 18, respectiv 45 cu 10, iar băieții se situează peste medie având 79 cu 27, 75 cu 24 ,iar celălalt 73 cu 21.D. Elasticitatea toracică: Diferența între inspirația profundă și expirația forțată, obținem elasticitatea toracică.

După inspirația maximăDupă expirația maximă
Elasticitatea toracicăExpirația profundăInspirația profundă
13

Proba CARLSON – proba curbei de oboseală
Ne oferă informații asupra adaptării aparatului circulator la efort. El se bazează pe val-oarea frecvenței cardiace luată în repaus, după 5-6 minute de odihnă sau dimineața după trezire, în poziția culcat sau șezând (T1), după un efort standard de 30 de genu-flexiuni executate în 30 de sec. Se înregistrează frecvența cardiacă imediat după efort (T2) și după un minut de repaus (T3). Se măsoară de regulă pe 15 sec. în poziția șezând. Se aplică formula: TR = [(T1+T2+T3) – 200] / 10Interpretarea probei se face în funcție de numărul de puncte obținute, astfel: • valori între 0 și 5,0 – foarte bine; • valori între 5,1 și 10,0 – bine; • valori între 10,1 și 15,0 – suficient (mediocru); • valori peste 15,1 – slab.Denu/Parametru E.V M.V A.M O.VLa 10” după cele 10 repatări 110 bpm. 100 bpm. 100 bpm. 110 bpm.La 2’ după cele 10 repetări 50 bpm. 60 bpm. 60 bpm. 70 bpm.La 4’ după cele 10 repetări 50 bpm. 60 bpm. 60 bpm. 70 bpm.Contacte la prima serie 16/ 15/ 17/ 15/Contacte la a doua serie 15/ 15/ 17/ 15/Contacte la a treia serie 16/ 15/ 16/ 16/Tensiune arterială 120/60 120/60 125/70 100/50
14

Ca urmare a înregistrării frecvenței cardiace obținute în cele trei momente ale testului, s-au în-registrat următoarele valori: o fată cu scorul 3, iar restul de trei băieți și o fată cu scorul 2.Astfel, 25% din subiecții evaluați au o adaptare bună a aparatului circulator la efort, res-tul de 75% adaptându-se foarte bine la efort.Pulsul a fost înregistrat numărându-se câte bătăi sunt realizate în 6 secunde, iar apoi înmulțindu-se cu 10. La fel a fost realizat la ficare test ce urmează și presupune luare pulsului. Testul TOULOUSE PIERRON
Foarte bineBine
Denu/Parametru E.V M.V A.M O.VSemne corecte 230/ 218/ 219/ 222/
15E.VM.VA.MO.V210215220225230
E.VM.VA.MO.V

Prezentarea semnelor corecte in testul Toulous Pierron16 Testul PRAGADenu/Parametru E.V M.V A.M O.VPrima coloană % 100/ 60/ 48/ 68/A doua coloană% 96/ 60/ 52/ 84/A treia coloană % 92/ 52/ 84/ 76/A patra coloană% 88/ 80/ 68/ 92/Total % 94/ 63/ 63/ 80/
16