Caiet de Practica

UNIVERSITATEA „ANDREI ȘAGUNA” CONSTANȚA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

SPECIALIZAREA DREPT

CAIET DE PRACTICĂ

SUPERVIZOR,

Lect. Univ. Drd. Mihăilescu Stela

Student,

Trantu Nicolae

CONSTANȚA

2016

CUPRINS

VARIANTA DE PRACTICĂ ………………………………………………………………………………………3

PROGRAM DE LUCRU PROPUS ( PE SĂPTĂMÂNI)…………………………………………………3

ADEVERINȚA DE LA INSTITUȚIA UNDE S-A EFECTUAT PRACTICA……………………4

INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………………..4

DESCRIEREA INSTITUȚIEI………………………………………………………………………………………5

ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE……………………………………………………………………………………8

CONCLUZII…………………………………………………………………………………………………………….31

FIȘĂ DE MONITORIZARE DE CĂTRE SUPERVIZOR…………………………………………….34

CHESTIONAR DE EVALUARE A STAGIULUI DE PRACTICĂ………………………………..35

FIȘA DE EVALUARE A ACTVITĂȚII PRACTICE……………………………………………………36

EVALUAREA FINALĂ……………………………………………………………………………………………37

ANEXE……………………………………………………………………………………………………………………38

C. Studentul alege locul de practică:

Instituția în care desfășoară practica

Datele persoanei cu rol de tutore

Programul de lucru propus ( pe săptămâni )

Introducere

În contextul aprofundării cunoștințelor juridice asimilate, până în prezent, curricula universitară a anului trei a Facultății de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității Andrei Șaguna este prevăzută cu activitatea de practică.

Drept urmare stagiul meu de practică l-am efectuat în cadrul unui Cabinet de avocatură în perioada 04.04.2016 – 22.04.2016.

Pe durata efectuării stagiului de practică am avut oportunitatea de a vedea modul de funcționare și organizare a activității avocatului principiile fundamentale care guvernează această activitate .

În capitolul I am descris locul în care am efectuat perioada de practică.

În capitolul II am prezentat activitățile desfășurate în stagiul de practică. Fiecare zi de stagiu având obiective stabilite de urmat pentru o eficientizare a timpului și o asimilare a noțiunilor parcurse.

Ultimul capitolul cuprinde concluziile pe care eu le-am desprins în urma acestui stagiu de practică, inserând atât aspectele pozitive dar și negative pe care le consider relevante și concludente .

DESCRIEREA INSTITUȚIEI/AUTORITĂȚII PUBLICE/UNITĂȚII ECONOMICE/UNITĂȚII DE CERCETARE/ CABINETULUI LA CARE S-A EFECTUAT PRACTICA

Cadrul general de organizare a stagiului de practică

În contextul aprofundării cunoștințelor juridice asimilate, până în prezent, curricula universitară a anului trei a Facultății de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității Andrei Șaguna este prevăzută cu activitatea de practică.

Drept urmare, stagiul meu de practică l-am efectuat în cadrul unui Cabinet de avocatură , în perioada 04.04.2016-22.04.2016.

Legea 258/2007 privind practica elevilor și studenților precum și Ordinul ministrului Educației, Cercetării și Tineretului nr.3955/12.06.2008, privind cadrul general de organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii universitare de licență și de masterat, stabilește termenii și noțiunile folosite având următoarele semnificații:

a) Stagiu de practică – activitatea desfășurată de studenți, în conformitate cu planul de învățământ.

b) Organizator de practică – facultatea a cărei specializare este implicată în implementarea proiectului.

c) Partener de practică – instituția care desfășoară o activitate în corelație cu specializarea, astfel cum este prevăzută aceasta în planul de învățământ, și poate asigura procesul de instruire practică a studenților.

d) Practicant – studentul care desfășoară activitățile practice.

e) Cadru didactic supervizor – persoana desemnată de organizatorul de practică, care asigură planificarea, organizarea și supravegherea desfășurării stagiului de practică.

f) Tutore – persoana desemnată de partenerul de practică să asigure condițiile de desfășurare a stagiului de practică.

g) Stagiul de practică al studenților se va desfășura în conformitate cu prevederile planului de învățământ al fiecărei specializări implicate în implementarea proiectului.

h) Practica se va desfășura în cadrul unor instituții publice sau private cu domeniul de activitate corespunzător specializărilor implicate în implementarea proiectului astfel încât să permită acestora o documentare corespunzătoare în domeniile precizate în planul de învățământ.

i) Instructajul de practică pentru studenții de la cursurile de zi va avea loc în săptămâna premergătoare începerii stagiului de practică, sălile în care se va desfășura instructajul urmând a fi afișate la avizier.

j) Studenții încadrați (salariați) într-o instituție publică sau privată pot efectua stagiul de pr actică în instituția în care lucrează, în domeniul precizat în planul de învățământ și în condițiile prevăzute în manualul de practică.

k) Programul zilnic de desfășurare a practicii este de 6 ore în fiecare zi lucrătoare.

l) În urma documentării practice, studenții vor completa caietul de practică, cuprinzând tratarea problemelor cuprinse în programa analitică de practică.

m)La încheierea practicii, studenții vor solicita semnătura reprezentantului legal al partenerului de practică, ștampila, semnătura și calificativul acordat de tutore.

n) Colocviul de practică va consta în susținerea și argumentarea informațiilor cuprinse în caietul de practică și prezentarea fișei de evaluare poststagiu, care va cuprinde calificativul acordat de către tutore.

Stagiul de practică s-a efectuat în cadrul cabinetului de avocatură Sarafu Mihai .

Cabinetul de avocatură Sarafu Mihai își desfășoară activitatea în localitatea Constanța, Str………………………………………………….

Programul cabinetului :

L-V 09:00 – 17:00

S : 10:00 – 14:00

D : Închis

Cabinetul de avocatură situat în Constanța:Str. …………………….. , Jud. Constanța este alcătuit din 2 camere .

În prima se află biroul unde se acordă consultanță juridică și reprezentare juridică în fața Instanțelor judecătorești.

Redactarea de acte juridice, activități de mediere,  apărarea și reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice în raporturile acestora cu autoritățile publice, cu instituțiile și cu orice persoană română sau straină; 

Întocmirea de contracte de asistență juridică.

În camera a 2 a se află arhiva unde sunt păstrate toate dosarele soluționate sau în curs de soluționare .

Cabinetul de avocatură a fost înființat conform prevederilor Legii 51/1995 care la art.5 alin. 1 prevede: Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt la alegere : Cabinete individuale,cabinete asociate, societăți civile profesionale sau societăți civile profesionale cu răspundere limitată.

ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE

În data de 04.04.2016 între orele 10:00-16:00 m-am prezentat la cabinetul avocatului având următoarele obiective:

Obiective stabilite:

Prezentarea activității profesionale a avocatului precum și în ce constă profesia de avocat

În cadrul practicii efectuată în cadrul cabinetului de avocatură , în prima faza am fost informat cu privire la următoarele aspecte :

Profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonomă, în condițiile prezentei legi și ale statutului profesiei. 

Profesia de avocat se exercită numai de avocatii inscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naționale a Barourilor din Romania, denumită în continuare U.N.B.R. 

 Avocatul promovează și apară drepturile, libertațile și interesele legitime ale omului.

 Activitatea avocatului se realizează prin:

consultații și cereri cu caracter juridic;

asistență și reprezentare juridică în fața instantelor judecătorești, a organelor de urmarire penală, a autoritătilor cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice si a instituțiilor, precum și a altor persoane juridice, in condițiile legii;

redactarea de acte juridice, atestarea identitații părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare;

redactarea de acte juridice, atestarea identitații părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare;

 apărarea și reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice în raporturile acestora cu autoritățile publice, cu instituțiile și cu orice persoană romană sau straină activități de mediere.

În data de 05.04.2016 între orele 10:00-16:00 m-am prezentat la cabinetul avocatului având următoarele obiective:

Obiective stabilite:

Prezentarea drepturilor si obligatiilor avocatului

Conform Lg 51/1995 , republicată 2011, consolidată cu OUG 10/2011  avocatul are următoarele drepturi:

Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste și să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă, care dobândește data certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidență. 

 Avocatul, precum și clientul au dreptul să renunțe la contractul de asistență juridică sau să îl modifice de comun acord, în condițiile prevăzute de statutul profesiei. Renunțarea unilaterală a clientului nu constituie cauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocatiale prestate, precum și pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului. 

Avocatul are dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condițiile prevăzute în prezenta lege și în statut. 

Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său. 

Timpul servit în avocatură este considerat vechime în muncă.

 Avocatul are dreptul la recuperarea capacității de muncă, în condițiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.

Avocații au dreptul la propriul sistem de asigurări sociale. 

Conform Lg 51/1995 , republicată 2011, consolidată cu OUG 10/2011  avocatul are următoarele obligații:

Avocatul este dator să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredințate, angajate sau din oficiu, să se prezinte la fiecare termen la instanțele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituții, conform mandatului încredințat, să manifeste conștiinciozitate și probitate profesională, să pledeze cu demnitate față de judecatori și de părțile din proces, să depună concluzii scrise sau note de sedință ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanța de judecată dispune în acest sens. Nerespectarea imputabilă a acestor îndatoriri profesionale constituie abatere disciplinară. 

Avocatul este obligat să acorde asistență juridică în cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou.

Avocatul este obligat să se asigure pentru răspunderea profesională, în condițiile stabilite prin statutul profesiei.

Avocatul este obligat să participe la toate ședințele convocate de consiliul baroului, la activitățile profesionale și la ședințele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetată și în mod nejustificat constituie abatere disciplinară.

Avocatul este obligat să țină evidențele cerute de lege și de statut cu privire la cauzele în care s-a angajat.

Avocatul este obligat să restituie actele ce i s-au încredințat persoanei de la care le-a primit. 

Avocatul este obligat să poarte roba în fața instanțelor judecătorești. 

În data de 06.04.2016 între orele 10:00-16:00 m-am prezentat la cabinetul avocatului având următoarele obiective:

Obiective stabilite:

Prezentarea incompatibilitaților

Prezentarea cazurilor în care se aplică răspunderea disciplinară

Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:

Desfășurarea unei activități salarizate, cu excepția:

Activității și funcției didactice universitare/ de învatământ superior și de cercetare științifică;

Activității literar-artistice și publicistice;

Activității de creatie tehnico-știintifice;

Calității de deputat sau senator ori de consilier în consiliile județene sau locale, pe durata mandatului;

Calității de membru în organele de conducere sau în alte organisme ale uniunii, ale barourilor ori în alte organizații interne și internaționale la care uniunea sau barourile sunt afiliate ori cu care colaborează;

Calității de membru în consiliul de administrație;

Calității de membru în cadrul unei asociații sau fundații;

B) Exercitarea unei funcții publice sau de demnitate publică, alta decât cea prevazută la litera a , pct. 4;

C) Exercitarea unei funcții de judecător, procuror, magistrat, asistent sau grefier.

D) Exercitarea profesiei de notar public, consilier juridic, executor judecatoresc sau practician în insolvență;

E) Desfășurarea directă de activități de producție, comerț sau alte activități de prestări de servicii;

F) Calitatea de administrator sau de președinte al unui consiliu de administrație al unei societăți comerciale;

Răspunderea disciplinară :

Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum și pentru orice fapte săvârșite în legatura cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natura să prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei sau ale instituției. 

 Avocatul care conduce asistența judiciară de pe lângă fiecare instanță este obligat să sesizeze în scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat.

Instanțele judecătorești și parchetele Ministerului Public sunt obligate să înainteze consiliului baroului orice plangere facută împotriva unui avocat și să îl înștiințeze despre orice acțiune de urmarire penală sau de judecată pornită împotriva unui avocat. 

În toate cazurile acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârșirii abaterii.

Sancțiunile disciplinare sunt :

Mustrarea;

Avertismentul;

Amenda de la 50 lei la 500 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exercițiul profesiei, până la achitarea sumei. Limitele amenzii disciplinare se actualizează periodic de către Consiliul U.N.B.R., în funcție de rata inflației. 

Interdicția de a exercita profesia pe o perioadă de la o lună la un an; 

 Excluderea din profesie. 

 În perioada interdicției avocatul nu poate presta sub nicio formă asistență juridică, nu poate face uz de calitatea de avocat și nu poate participa la activitatea organelor profesiei. 

În data de 07.04.2016 între orele 11:00-17:00 m-am prezentat la cabinetul avocatului având următoarele obiective:

Obiective stabilite:

Prezentarea dobândirii calității de avocat

Prezentarea cazurilor de suspendare precum și de încetare a calității de avocat

În cadrul secțiunii de dobândire a calității de avocat mi-au fost prezentate condițiile de înscriere în avocatură.

Poate fi membru al unui barou din Romania cel care îndeplinește următoarele condiții:

 are exercițiul drepturilor civile și politice;

este licențiat al unei facultăți de drept cu durata stabilită de lege; 

 nu se găsește în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege; 

 este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei. ( trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită în condițiile prevăzute în statutul profesiei.) 

Este nedemn de a fi avocat:

cel condamnat definitiv prin hotărâre judecatorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natura să aducă atingere prestigiului profesiei; 

cel care a săvârșit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecatorească, sau a săvârșit abateri disciplinare grave, sancționate cu măsura excluderii din profesie, ca sancțiune disciplinară; 

cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecatorească sau disciplinară; 

falitul fraudulos, chiar reabilitat.

De asemenea mi-a mai fost prezentat că  primirea în profesie se realizează numai în baza unui examen organizat de U.N.B.R., cel puțin anual și la nivel național, potrivit prezentei legi și Statutului profesiei de avocat. 

Calitatea de avocat încetează:

prin renunțarea scrisă la exercițiul profesiei;

prin deces;

 dacă împotriva avocatului s-a luat masura excluderii din profesie ca sancțiune disciplinară; 

dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevazută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat.

Calitatea de avocat este suspendată :

în caz de incompatibilitate, pe durata existenței acestei stări; 

 pe perioada interdicției de a profesa, dispusă prin hotărâre judecatorească sau disciplinară; 

 în caz de neplata totală sau parțială a taxelor și a contribuțiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. și către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadența acestora și până la lichidarea integrală a datoriilor; 

la cererea scrisă a avocatului.

În data de 08.04.2016 între orele 10:00-16:00 m-am prezentat la cabinetul avocatului având următoarele obiective:

Obiective stabilite:

Prezentarea Onorariului

Prezentarea componenței Baroului

ONORARIUL- reprezintă contravaloarea prestațiilor pe care avocatul le desfășoară în interesul clientului său.

 Pentru asistența judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii și volumului activității desfășurate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R. și Ministerul Justiției. 

Prin actul de încuviințare a asistenței judiciare, organul judiciar stabilește și valoarea provizorie a onorariului avocatului.

 În cazul în care avocatul este sancționat disciplinar avocatul nu va primi onorariul în asigurarea asistenței judiciare pentru care a fost desemnat, pentru acel caz. 

Plata onorariului pentru asistența judiciară acordată se face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare avizate de consiliul baroului. 

 Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, dupa caz, a remunerațiilor pentru asistența judiciară se virează, lunar, în condițiile legii, într-un cont distinct, deschis de fiecare barou.

Organele de conducere ale baroului sunt: 

Adunarea Generală; ( este formată din toți avocații înscriși în tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei. )

Consiliul ; ( este format din 5 până la 15 membri, aleși pe o perioadă de 4 ani și care au o vechime continuă în profesie de minimum 8 ani. Decanul și prodecanul se includ în acest număr. )

Decanul.

 În cadrul baroului își desfășoară activitatea comisia de cenzori și comisia de disciplină.

 Baroul are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu. 

În data de 27.04.2015 între orele 11:00-17:00 m-am prezentat la cabinetul avocatului având următoarele obiective:

Obiective urmărite:

Studierea unui dosar penal 1614/121/2010

M-am prezentat la cabinetul avocatului și mi s-a dat spre studiu dosarul penal cu nr. 1614/212/2010. Dosarul a fost soluționat de Judecătoria Constanța, secția penală, având ca obiect contestația la executare conform art. 461 CPP.

Părțile din dosar au fost contestatorul condamnat V.I. și Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța. Contestatorul condamnat a contestat sentința penală 819 din 01.04.2005 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr. 2273/212/2003 prin care acesta a fost condamnat la pedeapsa cu închisoarea de 1 an pentru săvârșirea infracțiuni prevăzută de art. 38 din decretul 328/1966 infracțiunea de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.

Pronunțarea acelei hotărâri s-a făcut fără ca inculpatul condamnat să fie prezent pe întregul proces penal fapt care a rezultat din încheierile de ședință precum și prin pronunțarea hotărâri, astfel s-a încălcat dreptul la un process echitabil, întrucât acesta nu și-a putut formula apărări și propune probe.

În data de 28.04.2015 între orele 11:00-17:00 m-am prezentat la cabinetul avocatului având următoarele obiective:

Obiective urmărite:

Continuarea studierii dosarului

De asemenea m-am prezentat la cabinetul avocatului în cadrul căruia am continuat studierea aceluiași dosar.

Ulterior inculpatul condamnat prin apărător a formulat Apel peste termen, calificată de către Instanță ca fiind Recurs cauză soluționată de Curtea de Apel Constanța.

Motivele de recurs s-au făcut atât împotriva sentinței penale nr. 819/ 01.04.2005 cât și împotriva deciziei penale nr. 377 din 16.09.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța prin care s-a solicitat admiterea recursului cu consecința casării hotărârii atacate potrivit art. 385 pct. 2 lit. c cu rejudecarea de către Instanța de Fond.

Prin decizia penală 377 din 16.09.2008 Tribunalul Constanța respinge excepția tardivității nedeclarării căi de atac a Apelului și potrivit art. 379 pct. 2 lit. a CPP în referire la art. 365 CPP admite Apelul peste termen formulat de apelantul inculpat V.I. împotriva sentinței penale 819 din 01.04.2005 se desființează sentința penală și rejudecând-o înlătură din sentință pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 ali. 1 lit. a, c, e din CP , dar menține celelalte dispoziții ale sentinței .

În data de 29.04.2015 între orele 11:00-17:00 m-am prezentat la cabinetul avocatului având următoarele obiective:

Obiective urmărite:

Continuarea studierii dosarului

Inculpatul condamnat ulterior formulează Recurs împotriva acestei decizii penale nr. 377 din 16. 09. 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța.

Curtea de Apel Contanța prin decizia penală nr.13 din 12.01.2010 admite Recursul formulat de inculpatul V.I. prin care se dispune casarea sentinței penale 377/2008 și dispune după rejudecare în baza art. 11 pct. 2 lit. B CPP încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderi penale.

Cu privire la dosarul nr 1614/212/2010 având ca obiect Contestația la executare, aceasta a fost formulată de Biroul de Executări Penale din cadrul Judecătoriei Constanța cu privire la sentința 819/2003 prin care V.I. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an de închisoare.

Totodata s-a avut în vedere la examinarea cauzei dedusă judecății și sentința penală nr. 696/14.03.2003 pronunțată de Judecătoria Constanța.

Temeiul juridic avut în vedere, pe care s-a întemeiat contestația la executarea art 461 CPP cu referire la art 125- 126 pct.1 lit B CP.

În data de 30.04.2015 între orele 11:00-17:00 m-am prezentat la cabinetul avocatului având următoarele obiective:

Obiective urmărite:

Continuarea studierii dosarului

Prin sentința penală 696/2003 – V.I a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 1 an în baza căreia s-a emis mandatul de executare 879/2003 și care până la data introducerii contestației nu a fost executat.

Potrivit art. 126 alin. 1 lit. B CP termenul de prescripție al executării pedepsei ce urma a fi executată curge de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În cauza penală V.I . termenul de prescripție al executării pedepsei de 1 an de închisoare se împlinea la data de 02.12.2009, întrucât sentința penală nr. 696/2003 a rămas definitivă prin decizia penală 1051/2003 a Curții de Apel Constanța.

Astfel Instanța de fond hotărăște prin sentința penală 245B/12.03.2010 admiterea contestației la executare potrivit prevederilor art 460 CPP în referire la art. 461 alin. 1 lit. d CPP și art. 126 alin. 1 lit. b CP și constată intervenită prescripția executării pedepsei de 1 an de închisoare.

Hotărârea Instanței de fond este pronunțată cu calea de atac a recursului în termenul de 10 zile de la comunicare.

Împotriva acestei sentințe penale 245B/2010 Parchetul de pe langă Judecătoria Constanța formulează recurs criticând soluția pronunțată ca nelegală și neîntemeiată.

Argumentul Ministerului Public (MP) se bazează pe emiterea mandatului de executare având în vedere faptul că la momentul emiterii condamnatul V.I părăsise țara, iar mandatul a fost transmis prin INTERPOL.

Potrivit deciziei I.C.C.J termenul de prescripție al executării pedepsei curge de la data emiterii mandatului și transmiterii prin INTERPOL și nu de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare astfel că nu se împlinise termenul de prescripție a executării pedepsei.

Decizia penală pronunțată de Curtea de Apel Constanța 563/2010 admite recursul formulat de Parchetul de pe lângă Judecatoria Constanța în baza art 385 ind.15 pct 2 lit a CPP, casează sentința penală 245B/2010 și rejudecând după casare respinge contestația la executare formulate de Biroul de Executări Penale din cadrul Judecătoriei Constanța privind intervenirea prescripției executării pedepsei aplicate lui V.I.

Decizia Pronunțată este definitivă.

În data de 04.05.2015 între orele 11:00-17:00 m-am prezentat la cabinetul avocatului având următoarele obiective:

Obiective urmărite:

Studierea dosarului civil 4837/212/2014

Mi s-a prezentat dosarul civil 4837/212/2014 soluționat de Judecătoria Constanța.

Din studiul dosarului de mai sus amintit am desprins urmatoarele concluzii:

Reclamantul F.L a introdus cererea de chemare în judecată la data de 19.02.2014 prin care a solicitat Instanței de judecată să desfacă căsătoria încheiată la Primaria Comunei Mihai Viteazu.

Desfacerea căsătoriei a fost solicitată din culpa comună conform art. 373 alin. 1 lit. b Cod Civil.

Reclamanta a solicitat și revenirea numelui avut anterior căsătoriei: B

Pârâtul F.I a formulat întampinare prin care a adus la cunoștiința Instanței de judecată că este de acord cu divorțul prin acordul ambelor părți .

Cererea de divorț a fost timbrată potrivit prevederilor O.U.G nr. 80/2013 privind taxele de timbre judiciare cu suma de 200 lei.

În prezenta cauză civilă s-a încercat înainte de introducerea cererii de chemare în judecată o procedură a medierii de încercare în a rezolva litigiul pe cale amiabilă prin mediere.

Astfel s-a încheiat un contract de premediere nr. 16 din 10.02.2014 la Biroul de Mediator A.M.M prin care părților li s-a adus la cunoștiință procedura prealabilă și inițierea procedurii de mediere.

Ulterior, această mediere a părților din proces nu s-a finalizat întrucât părțile nu s-au prezentat la procedura finală a medierii.

Prin sentința civilă nr. 6304/8.06.2014 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil 4837/212/2014 definitivă s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre reclamanta F.L și pârâtul F.I prin acordul părților în baza art. 373 alin. 1 lit. a Cod Civil

S-a dispus revenirea la numele purtat anterior căsătoriei a reclamantei – B

Sentința civilă a fost comunicată și Serviciului de Stare Civila și Registrului Național al Regimurilor Matrimoniale.

Ulterior , întrucât reclamanta F.L locuia în Spania aceasta a solicitat traducerea sentinței civile pronunțate , a fost legalizată și apoi apostilată de Judecătoria Constanța pentru ca această hotărâre judecatorească să fie prezentată Autorităților din Spania și recunoscută – fiind stat membru al U.E.

În data de 05.05.2015 între orele 10:00-16:00 m-am prezentat la cabinetul avocatului având următoarele obiective:

Obiective urmărite:

Urmărirea încheierii unui contract de asistență juridică

Contractul de asistență juridică

Contractul de asistență juridică este încheiat în formă scrisă, cerută ad probationem. El trebuie să îndeplinească toate condițiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenții și dobândește data certă prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidență al avocatului, indiferent de modalitatea în care a fost încheiat.

Data încheierii contractului este data la care avocatul a luat cunoștință de semnarea contractului de către client. Se prezumă că avocatul a luat cunoștință de încheierea contractului la următoarele date:

a)data la care contractul a sosit prin fax sau e-mail (semnătură electronică) la sediul profesional al avocatului; dacă transmisiunea prin fax are loc după ora 19.00, se prezumă că avocatul a luat cunoștință în ziua lucrătoare următoare zilei transmisiunii;

b)data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

În cadrul contractului de asistență juridică sunt cuprinse următoarele:

Părțile:

Cabinetul individual de avocatură prin reprezentantul legal/titularul

Clientul

Obiectul contractului:

asistarea

reprezentarea

acordarea de consultații juridice

redactarea și semnarea de acte

cereri fond

forme de executare

orice alte activități prevăzute de lege

3) Onorariul – reprezintă contravaloarea prestațiilor pe care avocatul le desfășoară în interesul clientului său.

Acesta poate fi:

onorariu orar

onorariu fix ( forfetar )

onorariu de succes

4) Cheltuielile aferente activității mai sus menționate vor fi suportate de către client, separat de plata onorariului.

5) Clauze speciale

Raporturile dintre părți sunt dovedite decât cu prezentul contract.

Față de terți dovada contractului se face prin împuternicire avocațială.

Clientul atestă exactitatea și sinceritatea informațiilor pe care le furnizează avocatului și își exprimă acordul cu demersurile făcute de avocat să fie confrom informațiilor furnizate.

Neplata onorariului în cuantumul și la termenele fixate în contract precum și la neachitarea contravalorii cheltuielilor efectuate din contract dau dreptul avocatului de a rezilia contractul de drept .

6) Locul și data încheierii. Înregistrarea contractului.

Contractul de asistență juridică este întocmit în două exemplare, originalul este înmânat clientului/reprezentantului acestuia, iar copia este pastrată de către avocat și înregistrată sub un anumit număr în registrul de evidență a contractelor de asistență juridică.

În data de 06.05.2015 între orele 10:00-16:00 m-am prezentat la cabinetul avocatului având următoarele obiective:

Obiective urmărite:

Urmărirea conținutului Arhivei Civile și prezentarea Arhivei Judecătoriei Constanța

Arhiva civilă (cam. P.24):           

 Luni – 11 – 15                               

Marți – 8 – 12                          

Miercuri – 11 – 15                    

Joi – 8 – 12                              

Vineri – Temporar suspendat      

La arhiva civilă am vazut dosarele civile aflate pe rolul Instanței de judecată .

Aceasta este organizată pe trei compartimente :

În prima încăpere se află dosarele civile care au fost scăzute din Arhiva Civilă și urmează a fi duse la Judecatori sau Grefiere.

În aceasta încăpere publicul nu are acces.

În celălalte încaperi sunt dosarele civile la care avocații , consilierii juridici , experții și justițiabilii au posibilitatea de a studia dosarele la care aceștia sunt părți.

Studiul dosarelor se face în baza unei cereri formulate și însoțite de un act de identitate , iar pentru avocați și consilieri juridici în baza împuternicirii avocațiale sau a delegațiilor.

Prin opis-uri înțelegem : un registru în care se consemnează numele și prenumele sau, după caz, denumirea părților ce figurează în cauzele înregistrate la Instanță.

În arhivă există opis-uri în care sunt înscrise :

Numărul dosarelor

Părțile

Numărul sentințelor pronunțate

Dosarele civile înregistrate în opis-uri se face în ordine alfabetică și cronologică pe ani.

Există un numar de 42 de complete civile și în funcție de data la care se organizează ședința de judecată a completelor de Instanță.

Dosarele sunt înregistrate pe o listă de sedință cu numar de ordine în funcție de obiectul dosarului .

După sedința de judecată, dosarele care primesc termen de judecată stau timp de 7 zile la grefierul de sedință care face încheierea de sedință și ulterior acestea sunt coborâte în arhiva civilă pentru a putea fi puse la dispoziția justițiabililor, avocaților, experților sau consilierilor pentru a fi studiate.

Tot în cadrul aceleași arhive, am constatat că după pronunțarea soluțiilor de către Instanță și după ce se redactează și motivează sentințele civile, există agenții procedurali care fac comunicarea acestora către părți.

Agentul procedural fiind un funcționar căruia legea îi impune obligația de a îndeplini anumite acte de procedură.

Totodată se legalizează soluțiile Instanțelor atunci când acestea rămân definitive tot pe baza cererilor și tot aici se eliberează.

În data de 06.05.2015 între orele 10:00-16:00 m-am prezentat la cabinetul avocatului având următoarele obiective:

Obiective urmărite:

Studierea dosarului 4342/333/2008

Prin cererea înregistrată pe 24.09.2008 sub nr.4342/333/2008 la Judecătoria Vaslui, reclamanta CONSTANTIN NICOLETA a solicitat, în contradictoriu cu pârâții VESELU BOGDAN-EMILIAN, BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. și B.N.P. BULUMAC MARIN, ca instanța să constate nulitatea contractului de ipotecă autentificat sub nr. 735 din 29.02.2008 de B.N.P. BULUMAC MARIN.

Ulterior a arătat că pârâtul Veselu Bogdan-Emilian, fostul soț, a ipotecat un imobil pentru a garanta un împrumut personal de la BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A fără acordul reclamantei deși bunul facea parte din masa bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei , prin aceasta motivându-și acțiunea.

Pârâtul B.N.P. BULUMAC MARIN a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. A arătat că la momentul autentificării contractului de ipotecă, din actele prezentate de pârâtul VESELU BOGDAN-EMILIAN nu rezulta natura juridică de bun comun a imobilului. Mai mult, lipsa consimțământului coproprietarei la încheierea contractului se sancționează, în dreptul civil, cu nulitatea relativă. A solicitat suspendarea judecății până la soluționarea irevocabilă a procesului de partaj. În drept a invocat art.786 din C.civ.

La rândul său și pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, pe următoarele motive:

pe cale de excepție, pentru lipsa de interes corelată cu lipsa de calitate procesuală activă a reclamantei;

pe fond, pentru faptul că, la încheierea contractului de ipotecă, pârâtul VESELU BOGDAN-EMILIAN era singur proprietar potrivit înscrisurilor folosite, deci dreptul de ipotecă al pârâtei a fost constituit cu bună-credință, astfel că trebuie protejat.

Prin Încheierea de ședință din 18.09.2009, instanța a dispus, indirect, repunerea cauzei pe rol, având în vedere că partajul a fost soluționat prin sentința civilă nr. 1027/2008 a Judecătoriei Tecuci, definitivă prin decizia civilă nr.6/2009 a Tribunalului Galați, care a anulat ca insuficient timbrat apelul, irevocabilă prin decizia civilă nr.321/R/2009 a Curții de Apel Galați, care a respins ca nefondat recursul.

Prin Încheierea de ședință din 06.11.2009, instanța a pus în sarcina reclamantei achitarea taxei de timbru de 4.640 lei și a timbrului judiciar de 5 lei, sub sancțiunea anulării cererii ca netimbrată.

Reclamanta CONSTANTIN NICOLETA a formulat pe 23.11.2009 cerere de reexaminare a taxei de timbru, având în vedere că litigiul de față decurge dintr-o cauză penală – plângerea sa împotriva pârâtului VESELU BOGDAN-EMILIAN pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.292 și 215 din C.pen.

Prin Încheierea din 08.12.2009, instanța a respins ca neîntemeiată această cerere de reexaminare a taxei de timbru.

În data de 07.05.2015 între orele 10:00-16:00 m-am prezentat la cabinetul avocatului având următoarele obiective:

Obiective urmărite:

Continuarea studierii dosarului

Ulterior reclamanta a formulat pe 11.12.2009 cerere de acordare a ajutorului public judiciar.

La termenul de judecată din 29.01.2010, reclamanta CONSTANTIN NICOLETA, prin reprezentant, a solicitat reexaminarea taxei de timbru, având în vedere că, la data introducerii acțiunii, taxa a fost corect plătită, în cuantum de 12 lei, iar modificarea legislativă a survenit pe durata soluționării procesului. Mai mult, chiar actul normativ care a prevăzut noua taxă de timbru (O.U.G. nr.212/2008 de modificare a Legii nr.146/1997 privind taxele de timbru, aprobată prin Legea nr.276/2009) a stabilit că cererile în curs de judecată se consideră legal timbrate potrivit legii în vigoare la data introducerii lor (art. II).

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Încheierea nr. 1683/2010 pronunțată în dosarul nr. 7555/1/2009 a admis cererea reclamantei și a dispus strămutarea cauzei de la Judecătoria Vaslui la Judecătoria Galați. Au fost păstrate actele de procedură îndeplinite de instanță.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați sub nr. 6221/233/2010.

Prin Încheierea din 15.04.2010, instanța a admis cererea reclamantei și a dispus preschimbarea primului termen de judecată de la data de 19.11.2010 la 07.05.2010.

La acest din urmă termen de judecată, instanța a admis cererea de reexaminare a taxei de timbru și a constatat că, la data înregistrării acțiunii, aceasta era legal timbrată, astfel că nu se impune achitarea taxei în noul cuantum prevăzut de lege.

La același termen, instanța a pus în discuția părților excepțiile invocate de pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A., respectiv: excepția lipsei de calitate procesuală activă a reclamantei CONSTANTIN NICOLETA și excepția lipsei de interes a aceleiași părți.

Prin sentința civilă nr. 5028/10.05..2010, Judecatoria Galati a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Constantin Nicoleta, excepție invocată de pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. si a respins acțiunea formulată de reclamanta Constantin Nicoleta în contradictoriu cu pârâții Veselu Bogdan-Emilian, BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. și B.N.P. BULUMAC MARIN, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

A constatat rămasă fără obiect excepția lipsei de interes a reclamantei în formularea acțiunii, excepție invocată de pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A.

Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut ca prin sentința civilă nr. 1027/2008 a Judecătoriei Tecuci (filele 89-92 din dosarul Judecătoriei Vaslui), irevocabilă la 20.05.2009, s-a dispus partajarea bunurilor comune dobândite de reclamanta Constantin Nicoleta și de pârâtul Veselu Bogdan-Emilian în perioada căsătoriei. Printre aceste bunuri se afla și imobilul situat în Vaslui, str. Ștefan cel Mare, bloc 337, ap.7, imobil care a fost atribuit pârâtului Veselu Bogdan-Emilian.

Prin contractul de ipotecă autentificat sub nr. 735/29.02.2008 de B.N.P. BULUMAC MARIN (filele 58-63 din dosarul Judecătoriei Vaslui), pârâtul Veselu Bogdan-Emilian a ipotecat imobilul menționat în favoarea pârâtei BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A., garantând astfel un împrumut luat de la această pârâtă. Prin contract, pârâtul Veselu Bogdan-Emilian a declarat că este unic proprietar al imobilului menționat.

Instanta de fond a constatat ca de aici rezultă că pârâtul Veselu Bogdan-Emilian a efectuat singur un act de dispoziție asupra bunului imobil, deși nu era unicul proprietar al acestui bun. Reclamanta a solicitat constatarea faptului că acest act este nul, tocmai pentru că pârâtul nu era unic proprietar al bunului în momentul încheierii actului. Instanța a retinut ca trebuie să stabilească ce efecte juridice produce actul încheiat de pârâtul Veselu Bogdan-Emilian.

Instanta a apreciat ca în drept, legea nu stabilește expres, la modul general, care este sancțiunea ce intervine în cazul în care un coproprietar înstrăinează singur un bun comun. Aceeași este situația pentru cazul în care coproprietarul, fără a înstrăina bunul, face un act de dispoziție de natură a afecta drepturile celorlalți coproprietari (așa cum se întâmplă în cauza de față, fiind în discuție un contract de ipotecă iar nu unul de înstrăinare). De asemenea, nici normele speciale nu prevăd o sancțiune ori nu sunt aplicabile.

În data de 08.05.2015 între orele 10:00-16:00 m-am prezentat la cabinetul avocatului având următoarele obiective:

Obiective urmărite:

Continuarea studierii dosarului

Astfel, ipoteca convențională nu este valabilă dacă, prin actul de constituire al ipotecii, nu se specifică anume natura și situația fiecărui imobil al debitorului, asupra cărui se consimte ipoteca creanței. După cum se observă, textul de lege impune o condiție de formă – specificarea naturii și situației bunului – și sancționează cu nevalabilitatea o ipotecă ce s-a constituit prin act ce nu respectă condiția, însă nu stabilește sancțiunea ce intervine în cazul în care situația declarată în act nu este cea reală.

Totuși, se admite că, în cazul înstrăinării de către un singur coproprietar a întregului bun în materialitatea sa (și nu doar a cotei-părți din dreptul de proprietate), întrucât înstrăinătorul are totuși o cotă ideală din dreptul de proprietate, se aplică regulile specifice indiviziunii, în sensul că soarta actului de înstrăinare depinde de rezultatul partajului. În lipsă de dispoziții speciale, instanța apreciază că acest principiu este aplicabil și pentru situația particulară a unui act care, fără a fi de înstrăinare, reprezintă un act de dispoziție .

Potrivit art. 786 din C. civ., fiecare coerede este prezumat că a moștenit singur și imediat toate bunurile care compun partea sa (…) și că n-a fost niciodată proprietar pe celelalte bunuri ale succesiunii. În acest mod, legea impune caracterul retroactiv al efectelor partajului, fie acesta convențional ori stabilit prin hotărâre judecătorească. Deși edictat într-o materie specială – cea a succesiunilor – se admite faptul că principiul retroactivității este general aplicabil, deci și pentru acel partaj care nu este urmare a unei deschideri de succesiune, cum ar fi partajul bunurilor comune ale soților.

În cauza de față, prin sentința civilă nr. 1027/2008 a Judecătorie Tecuci, irevocabilă la 20.05.2009, s-au partajat bunurile comune ale foștilor soți – reclamanta Constantin Nicoleta și pârâtul Veselu Bogdan-Emilian – și s-a atribuit acestuia din urmă imobilul situat în Vaslui, str. Ștefan cel Mare, bloc 337, ap.7. Rezultă că pârâtul este considerat unic proprietar al bunului încă de la data dobândirii acestuia (06.02.2006, potrivit contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu S.C. GOSCOM VASLUI S.A.). Așadar, la data ipotecării bunului (29.02.2008), pârâtul se consideră că era unic proprietar, având drept de dispoziție asupra acestuia.

Din cele arătate, instanța a reținut că, în acest moment, reclamanta este un terț față de contractul de ipotecă dintre pârâtul Veselu Bogdan-Emilian și pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A., ea neavând nici un drept asupra bunului imobil ce face obiectul contractului.

În aceste condiții, reclamanta nu are calitatea de a invoca nulitatea actului, având în vedere că nulitatea absolută poate fi invocată doar de o persoană ce justifică interes, în sensul că este parte a actului sau având-cauză al unei părți, condiție pe care reclamanta nu o îndeplinește, iar nulitatea relativă poate fi invocată doar de persoana al cărei interes a fost nesocotit la încheierea actului, condiție pe care reclamanta de asemenea nu o îndeplinește, interesul său (de coproprietar) dispărând, cu caracter retroactiv, de la rămânerea irevocabilă a hotărârii de partaj pe 20.05.2009.

În consecință, instanța a admis excepția și a respins acțiunea ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Din cele reținute instanța a constatat că interesul este o condiție a calității, astfel că pârâta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. a invocat justificat și lipsa de interes a reclamantei în promovarea acțiunii. Totuși, din punct de vedere procedural, interesul trebuie analizat separat de calitate, tocmai de aceea instanța de fond a facut analiza deosebită în cauza a celor două excepții. Doar că, în condițiile în care prima excepție, a lipsei de calitate, a fost admisă, excepția a doua a lipsei de interes rămâne fără obiect, situație pe care instanța de fond a constatat-o.

Impotriva acestei hotarari a formulat apel reclamanta Constantin Nicoleta.

Prin motivele de apel, a invocat excepția de necompetență materială a Judecătoriei Galați, cu motivarea că actul contestat în cauză are caracter comercial potrivit art. 3 pct. 11 C. Comercial și potrivit art. 2 pct. 1 lit. a C. proc. civ. competența materială în fond revine Tribunalului.

A criticat admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, cu motivarea că dispozițiile legale invocate în susținerea acțiunii, art. 1741-1746 și 948, 966C.civ. au caracter imperativ, instituie reguli pentru a căror nesocotire este aplicabilă sancțiunea nulității absolute, situație în raport de care reclamanta are calitate procesuală activă pentru a le invoca.

Prin modul în care s-a dezînvestit fondul a încălcat accesul reclamantei la instanță, drept garantat de art. 6 din CEDO.

Instanța confundă coproprietatea cu proprietatea în devălmășie a soților, care rămâne în ființă până la soluționarea partajului.

Instanța face o confuzie între nulitatea relativă și absolută. În cauză față de faptul că pârâtul Veselu Bogdan-Emilian, s-a declarat unic proprietar pe imobil, deși această situație nu corespundea realității, față de faptul că pentru instituirea în mod valabil a ipotecii era obligatoriu consimțământul său, în condițiile în care nu și-a dat acest consimțământ, consideră că operează o nulitatea absolută care poate fi invocată oricând și de oricine. La încheierea contractului de ipotecă a existat o fraudă, care-i justifică calitatea dar și interesul pentru a o invoca.

Intimata Banca Comercială Română SA, a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu motivarea că ipoteca este un contract civil, reclamanta este un terț față de acest contract și în consecință nu are calitatea să invoce aplicarea vreunei sancțiuni.

Intimații, Veselu Bogdan-Emilian și BNP Bulumac Marin, nu au formulat întâmpinare.

Prin decizia civila nr. 195/15.10.2010 Tribunalul Galati a respinge excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Galați si a respins apelul declarat de către reclamanta Constantin Nicoleta, în contradictoriu cu intimații-pârâți Veselu Bogdan Emilian, B.C.R. SA București si Biroul Notarului Public Bulumac Marin, împotriva sentinței civile nr.5028/10.05.2010 pronunțată de Judecătoria Galați, ca nefondat.

Pentru a pronunta aceasta decizie tribunalul a retinut ca in ceea ce priveste exceptia invocata de apelanta, caracterul comercial sau civil al contractului de ipotecă trebuie raportat la scopul pentru care s-a luat împrumutul, obiectul de activitate al creditorului, natura bunului ipotecat și natura contractului de ipotecă.

Din acest punct de vedere, Tribunalul a reținut că dispozițiile art. 3 pct. 11 și 56 C. Comercial, nu se aplică automat.

Astfel, nu s-a dovedit că scopul pentru care pârâtul a luat împrumutul a avut caracter comercial, că imobilul ipotecat face parte din fondul de comerț al vreunei societăți comerciale, iar contractul de ipotecă este esențialmente civil.

Având în vedere și faptul că imobilele nu pot face obiectul operațiunilor comerciale decât în cazuri exprese și limitative, s-a reținut că Judecătoria Galați s-a considerat în mod corect competentă material să soluționeze cauza.

În data de 09.05.2015 între orele 10:00-16:00 m-am prezentat la cabinetul avocatului având următoarele obiective:

Obiective urmărite:

Continuarea studierii dosarului

Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut următoarele:

Reclamanta și pârâtul Veselu Bogdan-Emilian, s-au căsătorit la data de 24.09.2005, s-au separat în noiembrie 2006 și au divorțat în baza hotărârii pronunțată în dosarul nr. 7730/2006.

În timpul căsătoriei au dobândit în cote de 1/2 imobilul situat în mun. Vaslui, strada Ștefan cel Mare, bloc 337, ap. 7.

Mai înainte de soluționarea partajului, în fond, pârâtul Veselu Bogdan-Emilian, încheie un act de grevare al imobilului, în baza contractului de ipotecă autentificat sub nr. 735/29.02.2008 la BNP Bulumac Marin, fără a avea și consimțământul reclamantei pentru indisponibilizarea bunului.

Reclamanta nu a dovedit existența vreunei intenții frauduloase din partea pârâtului, fost soț. Simpla declarație că este unic proprietar în condițiile în care reclamanta nu este menționată în act și nici în cartea funciară a imobilului, nu conduce automat la concluzia existenței unei fraude la lege. Pe de altă parte, grevarea unui bun în codevălmășie sau în indiviziune nu este sancționată cu nulitatea absolută, valabilitatea actului fiind condiționată de soluția dată cu ocazia partajului.

Prin sentința civilă nr. 1027/19.05.2008 pronunțată de Judecătoria Tecuci, definitivă prin decizia civilă nr. 6/16.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați și prin decizia nr. 321/20.05.2009 pronunțată de Curtea de Apel Galați, s-a soluționat cererea de partaj bunuri comune, imobilul fiind atribuit irevocabil pârâtului Veselu Bogdan-Emilian.

Partajul are caracter declarativ și în consecință, concluzia Judecătoriei Galați, că bunul a devenit proprietatea pârâtului, retroactiv de la data de 06.02.2006, a fost corectă.

Art. 35 alin. 2 C. fam instituie o limitare a mandatului tacit reciproc existent între soți, care evident continuă până la încetarea stării de codevălmășie.

Această dispoziție se justifică prin importanța actelor de dispoziție sau grevare și prin efectul prejudiciabil ce-l produce asupra bunurilor comune.

Sancțiunea în cazul actelor de înstrăinare sau grevare încheiate fără consimțământul unui codevălmaș este nulitatea relativă, deoarece acest act poate fi confirmat.

În cauză, prin soluția de partaj și prin atribuirea imobilului către pârâtul Veselu Bogdan-Emilian, a avut loc o confirmare a actului de grevare. Nulitatea invocată de reclamantă ar fi devenit aplicabilă în ipoteza în care bunul i s-ar fi atribuit la partaj, deoarece atunci ar fi dobândit caracter absolut.

Pentru aceste motive tribunalul a apreciat ca în mod corect a reținut instanța de fond că reclamanta este terț față de contractul de ipotecă și nu mai are calitatea să ceară sancționarea acestuia.

Hotărârea dată nu încalcă accesul la instanță, deoarece este conformă regulilor speciale aplicabile în materia raporturilor de familie.

Mai arată tribunalul că soluția se justifică și prin prisma efectelor pe care le-ar produce o soluție favorabilă reclamantei, deoarece nimic nu-l împiedică pe pârâtul Veselu Bogdan-Emilian să confirme, în calitate de proprietar exclusiv, încă odată ipoteca.

Mai reține că o soluție contrară ar echivala cu o ingerință nejustificată în dreptul de proprietate al pârâtului Veselu Bogdan-Emilian, fără a fi îndeplinite condițiile de proporționalitate.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta Constantin Nicoleta, arătând faptul că i-a fost încălcat dreptul la apărare în sensul că la termenul din data de 11.10.2010 s-a acordat cuvântul doar pe excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Galați iar soluția a fost pronunțată și pe fondul cauzei.

A arătat reclamanta că respectiva excepție a fost greșit soluționată, atât timp cât contractul de ipotecă este un contract subsidiar contractului de imprumut bancar și acesta din urmă este un contract comercial.

Pe fond reclamanta a dus urmatoarele critici deciziei Tribunalului Galați:

În speță s-a invocat nulitatea absolută a unui act juridic, nulitate ce se analizează la momentul încheierii actului și nu se poate vorbi de o ratificare a actului tocmai de către cel care a fraudat.

Instanța nu a motivat de ce în speță nu sunt aplicabile disp. art. 1741 – 1746 C. civ.

Instanța a apreciat greșit că efectul declarativ al partajului determină constatarea că bunul a devenit proprietatea pârâtului retroactiv de la 06.02.206, pentru că acest efect declarativ nu poate urca decât până la momentul ultimei zile a căsătoriei.

În mod eronat s-a reținut că reclamanta nu a dovedit existența intenției frauduloase, probatoriul dovedind contrariul.

Instanța nu a analizat deloc dispozițiile art. 1737 alin. 3 C. civ, invocate de reclamantă.

Prin decizia nr. 179/R/28.03.2011, Curtea de Apel Galați a admis recursul formulat de reclamanta Constantin Nicoleta împotriva deciziei civile nr. 195/15.10.2010 a Tribunalului Galați pe care a casat-o și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Galați.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel Galați a constatat că din studiul caietului grefierului de sedință din data de 11.10.2010, rezultă clar că s-a dat cuvântul părților numai pe excepția necompetenței materiale a Judecatoriei Galați însa instanța de apel s-a pronunțat și pe fondul cauzei, astfel încât a fost încalcat dreptul la apărare al reclamantei.

Curtea a constatat și că excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Galați a fost corect soluționată de către Tribunalul Galați.

În rejudecarea apelului, părțile au susținut în continuare cele arătate pe tot parcursul dosarului.

Tribunalul nu va mai analiza excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Galați, Curtea de Apel Galați constatând că această excepție a fost corect soluționată de către Tribunalul Galați.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel, tribunalul constată că instanța de fond în mod greșit a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Constantin Nicoleta.

Astfel, întreaga analiză a instanței de fond se axează pe faptul că odată cu partajul bunurilor comune ale părților, imobilul ipotecat a revenit pârâtului Veselu Bogdan-Emilian, astfel încât acesta este considerat ca fiind proprietar al bunului imobil și la momentul încheierii contractului de ipotecă.

Acțiunea reclamantei este o acțiune în constatarea nulității absolute a contractului de ipotecă și instanța trebuie să aibă în vedere condițiile de la momentul încheierii actului juridic a cărei nulitate absolută se invocă, atunci când analizează calitățile părților.

Pentru a avea calitate procesuală activă într-o asemenea cauză este necesar ca reclamantul să aiba un interes legitim în constatarea nulității absolute, aceasta fiind singura condiție impusa de lege, de doctrină și de jurisprudență. Faptul că reclamanta este sau nu terț fața de contractul de ipotecă nu are nici un fel de relevanță, atât timp cât acțiunea este una în constatare nulitate absolută și nu una în anulare, bazată pe nulitate relativă.

Instanța de fond însă separă cele două excepții – a lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes – cu toate că într-o acțiune în constatarea nulității absolute calitatea procesuală activă este dată doar de existența unui interes.

Tribunalul constată că reclamanta are un interes în cauză (deci și calitate procesuală activă), dat de faptul că la momentul încheierii contractului de ipotecă aceasta era proprietara codevălmașă a bunului respectiv.

Ca respectivul contract de ipotecă este sau nu nul, având în vederea derularea ulterioară a evenimentelor și litigiilor dintre cei doi foști soți, trebuie constată după analizarea fondului cauzei și nu prin soluționarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, așa cum a făcut instanța de fond.

Toată argumentația instanței se bazează pe argumente de fond și nu pe argumente privind calitatea procesuală și implicit interesul reclamantei în promovarea prezentei acțiuni.

Față de aceste considerente tribunalul constată că în mod greșit instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și pe cale de consecință va admite apelul declarat de reclamantă, va desființa sentința civilă nr. 5028/10.05.2010 a Judecatoriei Galați și va dispune trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru continuarea judecății, având în vedere că apelanta a solicitat în mod expres acest lucru în motivele de apel.

CONCLUZII

Avocatul este persoana licențiată în Știinte juridice care, ulterior, este admisă în profesie, în baza unui examen organizat de baroul în care intenționează să profeseze. După admiterea în profesie, avocatul poartă titlul profesional de avocat stagiar, urmând a fi înscris pe Tabloul avocaților stagiari. La înscrierea în barou, avocatul depune un jurământ într-un cadru solemn. După efectuarea stagiului obligatoriu de 2 ani, avocatul stagiar trebuie să susțină un examen de definitivat organizat de barou, în urma căruia avocatul este înscris pe Tabloul avocaților definitivi.

În principal, activitatea avocatului se realizează prin consultații cu caracter juridic și prin asistență sau reprezentare în fața instanțelor judecătorești sau a altor organe de jurisdicție.

În exercitarea profesiei, avocatul este independent și se supune numai legii, statutului profesiei și codului deontologic. El promovează și apără drepturile, libertățile și interesele legitime ale omului.

Deși avocații au o formare juridică generală, complexitatea tot mai mare a aspectelor de drept, generată de evoluția societății, a impus specializarea acestora pe diferite ramuri de drept (drept comercial, drept civil, drept penal, drept fiscal etc) sau pe categorii de activități:

avocați de consultanță care acordă consultații cu caracter juridic;

avocați pledanți care asistă sau reprezintă persoanele fizice sau juridice în fața instanțelor judecătorești.

Activitățile avocatului:

consultații și cereri cu caracter juridic;

asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor, precum și a altor persoane juridice;

redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare;

asistarea și reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în fața altor autorități publice cu posibilitatea atestării identității părților, a conținutului și a datei actelor încheiate;

apărarea și reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice în raporturile acestora cu autoritățile publice, cu instituțiile și cu orice persoană română sau străină;

activități de mediere;

activități fiduciare constând în primirea în depozit, în numele și pe seama clientului, de fonduri financiare și bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, după încheierea procedurii succesorale sau a lichidării, precum și plasarea și valorificarea acestora, în numele și pe seama clientului, activități de administrare a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate;

stabilirea temporară a sediului pentru societăți comerciale la sediul profesional avocatului și înregistrarea acestora, în numele și pe seama clientului, a părților de interes, a părților sociale sau a acțiunilor societăților astfel înregistrate.

Pe lângă avantajele cuvenite avocatului se înscriu și o serie de dezavantaje:

stresul enorm asociat cu meseria de avocat( termene și multe hârtii ce trebuie consultate, întocmite și organizate pe de o parte; pe de altă parte stresul asociat posibilități de a pierde procesul clientului tău)

oboseala ( avocații au zilnic de a face cu oameni de diferite calități, care uneori nu înțeleg limbajul juridic, iar mulți nu cunosc și nu respectă legea și de foarte multe ori sunt slab toleranți față de persoanele care definesc dreptatea altfel decât ei)

viața personală poate fi afectată foarte grav( este greu să pleci acasă la program ca la pontaj, șirul soluțiilor pe care le găsești pentru clientul tău nu se întrerup la comandă, iar uneori ai nevoie de un timp foarte mare în discuțiile cu clienți sau în soluționarea dosarelor)

În consecință, pot afirma faptul că întregul stagiu de practică a reprezentat pentru mine o reală provocare, o șansă de a vedea lucruri neexpuse publicului larg, un bun prilej de a pune în practică cunoștințele dobândite în toți acești ani de facultate și de a-mi evalua astfel plusurile și minusurile, luând toate măsurile necesare pentru a le corija pe cele din urmă și a avea performanțele propuse pe viitor.

Consider că în perioada stagiului de practică pe care am efectuat-o în cadrul Cabinetului de avocatură, mi-a fost de un real sprijin și folos în activitatea mea viitoare, deoarece în acest timp am avut de învatat și am constatat la modul real, concret, cum se desfășoară activitatea într-un astfel de cabinet .

De asemenea, trebuie spus că principalul beneficiar al activității desfășurate sunt eu personal, deoarece consider că această experiență îmi va fi utilă pentru o posibilă activitate viitoare ca avocat.

Stagiul de practică pe care l-am efectuat m-a ajutat sa-mi dezvolt aptitudinile practice și să-mi pun în aplicare cunoștințele acumulate din cadrul învățământului universitar.

De asemenea, avocatul la care mi-am desfășurat perioada de practică s-a dovedit a fi bine intenționat în a mă sprijini, susține și inția în tainele meseriei pe care doresc să o desfășor pe viitor.

Pe viitor recomand și altor colegi să aibă posibilitatea să își desfășoare activitatea de practică în astfel de cabinete.

FIȘA DE MONITORIZARE DE CĂTRE SUPERVIZOR

FIȘA DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII PRACTICE

Semnătura tutorelui

CHESTIONAR DE EVALUARE A STAGIULUI DE PRACTICĂ

Cum apreciați metoda de repartizare pentru activitatea de practică a studenților?

Metoda de repartizare a studenților pentru realizarea activității de practică este una foarte bună.

Profesorii supervizori îndrumă studenții pentru realizarea practicii într-un domeniu ce se potrivește abilităților pe care studentul le are.

Domeniul în care v-ați desfășurat practica v-a oferit pregătirea aplicativă pentru activitatea profesională preconizată?

Domeniul în care am realizat practica mi-a oferit pregătirea aplicativă pentru activitatea profesională preconizată.

Considerați că unitatea în care ați lucrat în această perioadă a răspuns așteptărilor Dvs. privind volumul, particularitățile și calitatea activităților?

Cabinetul de avocatură în cadrul căruia mi-am desfășurat stagiul de practică este unul de renume, astfel volumul de cazuri și de spețe este mare, iar particularitățile și calitatea activităților este proporțional cu volumul de spețe.

Apreciați că v-ați dezvoltat suficiente competențe aplicative și atitudinale solicitate de profesiunea dumneavoastră viitoare?

Datorită doamnei avocat, consider că în cele 15 zile ale stagiului de practică am dobândit suficiente competențe aplicative și atudinale.

Cum evaluați calitatea sprijinului acordat de tutore în timpul efectuării practicii?

Spijinul tutorelui a fost de o mare importanță nu numai pe perioada practicii, cât și în sprijinul acordat pentru realizarea caietului de practică.

Cum apreciați activitatea de suport, îndrumare și monitorizare a supervizorului?

Calitatea supervizorului este de asemenea excelentă. Acesta oferind sprijin în îndrumarea realizării practicii, în găsirea locului de practică și întocmirea caietului ce atestă îndeplinirea stagiului.

Numiți în ordinea importanței trei competențe pe care credeți că le-ați perfecționat cel mai mult în acest stagiu.

1. profesionalism

2. seriozitate

3. rapiditate

EVALUAREA FINALĂ

COLOCVIUL DE PRACTICĂ

Verificarea modului de prezentare a documentelor cuprinse în caiet. (maxim 2 puncte). Nota………………………………

Verificarea corectitudinii proiectului elaborat, evaluând toate etapele cerute, precum și respectarea recomandărilor de redactare. (maxim 3 puncte).

Nota………………………………

Evaluarea eficienței profesionale și elementelor de orientare în carieră oferite de instituția gazdă prin orientarea proiectului și competențelor. (maxim 1,5 puncte).

Nota………………………………

Verificarea unor competențe/ abilități dintre cele confirmate de tutore. (maxim 1,5 puncte).

Nota………………………………

Aprecierea autoevaluării și propunerilor formulate de student în proiect și în chestionar. (maxim 0,5 puncte)

Nota………………………………

Evaluarea utilității științifice, sociale sau materiale a activității aplicative globale a studentului. . (maxim 1,5 puncte)

Nota………………………………

COMISIA DE EXAMINARE:

1…………………………………………………………

2…………………………………………………………

NOTA FINALĂ……………

DATA………………