Căi și mijloace de evaluare a ecopotențialității și ecodinamicii învelișului biotic a orașului Târgu Jiu [308250]

Universitatea din București

Facultatea de Geografie

Căi și mijloace de evaluare a ecopotențialității și ecodinamicii învelișului biotic a orașului Târgu Jiu

Profesor coordonator : Iulian Niculae

Pătroescu Maria

Nume : Oanță Adriana Mădălina

Anul II

Grupa 203

București

2017

INTRODUCERE

Lucrarea de față încearcă să ilustreze ecopotențialul și ecodinamica învelișului biotic al orașului Târgu Jiu.

Lucrarea este structurată în 4 capitole în care voi evidenția căile și mijloacele de evaluare a acestora.

În primul capitol voi menționa localizarea orașului în cadrul zonei biogeografice a României, dar și a Europei și în cadrul unităților de relief.

[anonimizat], climatic, hidrologic și edafic.

Al treilea capitol pune accentul pe particularitățile exploatărilor biologice. Acest capitol are 8 subcapitole în care voi vorbi despre zonele si caracteristicile etajelor de vegetație dar si distribuția animalelor în spațiul biogeografic.

[anonimizat] a florei și faunei din oașul Târgu Jiu și din apropierea sa.

Capitolul 1. Localizarea arealului. Limite

Târgu Jiu este situat în partea de SV a [anonimizat]. Este situat la intersecția paralelei 45ș latitudine N cu meridianul 23ș17’ longitudine E, la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord. (Nădrag I.,,1988)

Fig 1. Adaptare după harta fizică a României

(„Romania – Physical Map”, 13.12.2017, RomaniaTourism

Link disponibil la : http://romaniatourism.com/romania-maps/physical-map.html)

1.1.Localizarea arealului analizat în cadrul Regiunilor biogeografice ale României

Fig. 2. Adaptare după harta cu regiunile biogeografice ale României

Pe teritoriul României se găsesc 5 regiuni biogeografice : continentală, alpină, panonică, pontică, stepică. (Călinescu R., 1969)

[anonimizat].

[anonimizat], ținutul de silvostepă al părții de vest a [anonimizat]-vest dobrogean (al Oltinei). (R.Călinescu, 1969)

Regiunea Biogeografică Continentală ocupă o suprafață mare din teritoriul României. Această regiune biogeografică acoperă 53% [anonimizat], două treimi din partea nordică a Moldovei precum și două treimi din partea vestică a Munteniei. Regiunea continentală însumează specii și habitate caracteristice câmpiilor și dealurilor. (Natura 2000 în România,2012, [anonimizat] :

http://infonatura2000.cndd.ro/documents/album_infonatura2000.pdf)

Fig. 3. Adaptare după harta cu regionarea biogeografică a României (Călinescu R.,,1969)

1.2 Localizarea arealului analizat în cadrul Regiunilor biogeografice europene

Fig. 4. Adaptare după harta regiunilor biogeografice ale Europei („Biogeographical regions in Europe” 30 Oct 2017, [anonimizat] :

https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/figures/biogeographical-regions-in-europe-2)

Teritoriul Europei este împărtit în 11 regiuni biogeografice: alpină, anatolică, arctică, atlantică, pontică, boreală, continentală, macaroneziană, mediteraneană, panonică și stepică. Pe teritoriul României se găsesc cinci regiuni biogeografice : stepică, pontică, panonică, continentală și alpină. Orașul Târgu Jiu este situat în Europa în cadrul regiunii biogeografice continentale.

(„Regionarea biogeografică a României”, Feb 28, 2014,  Roxana Cirnu, link disponibil la : https://www.scribd.com/doc/209789334/Regionarea-Biogeografica-a-Romaniei)

1.3 Localizarea orizontului local în unitățile și subunitățile de relief ale României

Orașul Târgu Jiu se află în Depresiunea Târgu-Jiu – Câmpu Mare în cadrul Subcarpaților Getici. (Nădrag I.,1988)

Fig 5. Adaptare după harta cu așezarea orașului Târgu Jiu în cadrul unităților de relief („Harta rutieră detaliată Târgu Jiu”, oct. 2010, Romania live, link disponibil la : http://romanialivewebcam.blogspot.ro/2010/10/meteo-targu-jiu-live-webcam-tg-jiu-gorj.html)

Capitolul 2.Particularități ale potențialului ecologic

2.1 Potențialul litologic și hidrogeologic

Litologia orașului Târgu-Jiu este formată din sol vegetal, gros de de 0,2m și umplutură neomogenă, groasă de 3,9 – 5,2m.

Sub aceste materiale, la adâncimi de 12 – 15m față de nivelul solului, se găsește orizontul necoeziv format din pietrișuri cu nisip și bolovăniș.

Apa subterană se găsește la adâncimi de 5 – 7,3m față de nivelul solului dar, diferă în funcție de variația râului Jiu.

(Plan urbanistic zonal centru comercial Târgu-Jiu municipiul Târgu-Jiu, Strada Termocentralei, FN, mai-iunie 2013, AXA PROSPECT SRL, link disponibil la :

http://www.targujiu.ro/portal/gorj/tgjiu/2013/hotarari.nsf/64D8FAEB4D349160C2257BA200364256/$FILE/PUZ%20str.%20Termocentralei%20centru%20comercial.pdf)

2.2 Potențialul morfologic

Depresiunea Târgu Jiu-Câmpu Mare este caracterizată de adunarea apelor, lărgimea mare a paturilor aluvionare și grosimea mare a aluviunilor, mai ales în sudul orașului Târgu-Jiu, ceea ce arată un puternic proces de acumulare și de meandrare și despletire a cursurilor de apă de aici și apariția de multe albii părăsite, arătând o suprafață mare de divagare și extindere a teraselor și scăderea altitudinilor relative. (Baranovsky N., Neamu Gh, 1980)

Fig. 6. Adaptare după harta unităților de relief (Baranovsky N., Neamu Gh, 1980)

2.3 Potențialul climatic

Masele de aer predominante sunt cele de NV-V si SV ce determină un climat blând cu temperaturi moderate și precipitații bogate. În această zonă este un topoclimat submediteranean care a ajutat dezvoltarea unor plante specifice climatului subtropical. Au loc și inversiuni de temperatură, în care aerul rece și umed ajunge la suprafața depresiunii, și apar ceața, poleiul și brumele. (Baranovsky N., Neamu Gh, 1980).

Fig. 7. Inversiuni de temperatură la Târgu Jiu (Baranovsky N., Neamu Gh, 1980)

În zona depresionară este specific topoclimatul cu influențe mediteraneene, de depresiune, cu zile calde și timp liniștit iar iarna nu se resimte viscolul. (Neamu Gh., 1968)

Între vară și iarnă variațiile de temperatură nu sunt mari, temperatura medie în ianuarie -2,5°C, a lunii iunie +21,6°C, iar media anuală +10,2°C.

Am realizat două grafice pentru a putea arăta potențialul climatic al orașului Târgu Jiu: Diagrama în scară dublă Gaussen și Diagrama bilanțului hidric lunar și am calculat indicii ecometrici climatici.

Diagrama în scară dublă Gaussen

Valoarea minimă a precipitațiilor este în luna martie, de 47,7 mm, iar maxima în luna iunie de 88,4 mm.

La stația Târgu Jiu, curba ombrică se află tot anul deasupra curbei termice adică umiditatea este ridicată iar aici plantele sunt higrofile dar și termofile.

Diagrama bilanțului hidric lunar

Tot anul curba ombrică are valori deasupra curbei termice.

Cele doua potențiale de umiditate adică cel real și cel potențial au aceleași valori până spre sfârșitul lunii iunie, după aceea diferă.

Evapotranspirația reală se desfășoară pe o perioadă de timp mai scurtă de la începutul luii mai până la sfârșitul lunii august iar, evapotranspirația potențială se desfășoară de la începutul lunii mai până la începutul lunii octombrie.

Indicii ecometrici climatici

Tetraterma Mayr este un indice ce utilizează valorile precipitaților din lunile ce au activitate biologică mare. Valoarea tetratermei Mayr la stația Târgu-Jiu este de 19,37.

Suma precipitațiilor din lunile cu temperaturi cu valori egale sau mai mult de 10°C sau indicele pluviometric utilizează valorile de precipitații din lunile ce fac parte din sezonul de vegetație. Valoarea indicelui pluviometric la stația Târgu Jiu este de 479,8 mm.

Suma precipitațiilor din lunile iulie și august sunt luni în care evapotranspirația este mare. Valoarea acesteia este de 120,9 la stația Târgu-Jiu.

Suma precipitațiilor din noiembrie-martie sunt lunile în care se acumulează umiditate în orizontul biologic activ al solului. Valoarea acesteia este de 273,2 la stația Târgu-jiu.

Indicele de ariditate de Martonne se calculează anual, lunar sau pentru sezonul de vegetație. Valoarea obținută la stația Târgu-Jiu al acestui indice este de 37,27 unități. Această valoare este anuală și indică un climat umed conform după tabelul lui de Martonne ce arată ierarhizarea climatică în raport cu valorile indicelui. Valoarea lunară a acestui indice este de 65,53 unități.

Indicele erozivității climatice se calculează prin raportul dintre pătratul lunii cu precipitațiile cele mai mari și precipitațiile anuale. Valoarea obținută la stația Târgu-Jiu este de 10,37.

Indicele Gams pentru a evalua potențialul pluviometric al unui teritoriu pentru a afla favorabilitatea dezvoltării fagului. Se calculează utilizând precipitațiile anuale în raport cu altitudinea. În cazul orașului Târgu-Jiu nu se poate vorbi despre dezvoltarea fagului deoarece valoarea înregistrată este de 3,58, iar valoarea optimă pentru dezvoltarea acestuia trebuie să fie apropiată de 1. (‚Metode numerice și grafice de evaluare a potențialului ecologic al unui teritoriu”, 2015, Gabriela Manea, Laura Tîrlă, link disponibil la :

http://www.unibuc.ro/prof/tirla_m_l/docs/2015/mar/17_13_44_34LP5._Metode_numerice_si_grafice.pdf)

2.4 Potențialul hidrologic

Rețeaua hidrografică din Târgu-Jiu este formată din cursul mijlociu al Jiului, cu afluenții Amaradia, în est și râul Șușița, în vest.

Amaradia are curs torențial și colectează apă din precipitații.

Pe directia E-V orașul este străbătut de hodinaie. Au curs torențial ce își iau puterea din apele freatice. Acestea au fost canalizate. (Badea L., 1971)

Fig. 8. Adaptare după harta cu bazinul hidrografic al râului Jiu (Badea L., 1971)

2.5 Potențialul edafic

Solurile orașului Târgu-Jiu sunt aluvionare și nu rezistă unor construcții cu multe etaje.

Solurile aluvionare sunt specifice regiunilor cu climat umed și păduri de foioase.

Acestea rețin apa din precipitații în sol si sunt aproape impermeabile. Aceste soluri nu sunt fertile și pe acestea se dezvoltă stejarii. (Nădrag I., 1988)

(„Solurile argiloiluviale”, 9 feb.2010, Popa Ovidiu, link disponibil la :

http://www.chimiamediului.ro/2010/02/09/solurile-argiloiluviale/)

Fig. 9. Adaptare după harta solurilor a județului Gorj (Județele Patriei-Județul Gorj, 1980)

Capitolul 3.Particularități ale exploatării biologice

3.1 Caracteristicile domeniului biogeografic

Orașul Târgu Jiu aparține zonei pădurilor nemorale sau foioase. În zona nemorală, căldura ce pătrunde este mare, și se întâlnesc specii de plante heliofile.

Fig. 10. Adaptare după harta vegetației din România (Doniță N., 2005)

3.2 Caracteristici ale grupărilor vegetale

În pădurile de foioase specia principală este stejarul (Quecus robur).

În pădurile de cer și gârniță, speciile principale sunt Quercus cerris(cer) și Quercus frainetto(gârniță). In aceste păduri sunt specii submediteraneene ce rezistă la secetă. Aici, pădurile au fost defrișate pe suprafețe mari pentru a fi folosite în scopuri agricole.

În lunca râului Jiu, vegetația este formată din sălcii , plop alb, anin negru etc. Flora de luncă este variată, influențată de variațiile locale ale regimului hidric. (Costache N., 1996)

Fig. 11. Adaptare după harta cu arealele stejarului (Quercus robur) (Călinescu R., 1969)

Fig. 12, Adaptare după harta cu arealele cu gârniță și cer în România (Călinescu R., 1969)

Fig.13 Adaptare după harta vegetației județului Gorj, (Posea G., 1982)

Fig. 14. Adaptare după legenda hărții vegetației județului Gorj, (Posea G.,1982)

3.3 Plante și comunități de plante indicatoare de mediu

În acest areal trăiesc plante iubitoare de lumină. În pădurile nemorale căldura pătrunde foarte mult. Plantă fotofilă este stejarul. Acesta indică mediu cu intensitate ridicată a luminii. În lunci sunt plante higrofile ce indică soluri cu exces de umiditate. În această categorie sunt rogozul (genul Carex), pipirig (Juncus inflexus), salcia albă (Salix alba), plop alb (Populus alba), anin negru (Alnus glutinosa).

(„Plantele-Indicatori Ai Calitatii Mediului de Viata”, 8 mai 2012, Gheorghe Daniela, link disponibil la :

3.4 Modelul architectural al formațiilor vegetale

În pădurile nemorale există toate stratele modelului architectural : stratul arborilor cu înălțimi de peste 7m, stratul arborescent cu înălțimi cuprinse între 3,5-7m, stratul arbustiv cu înălțimi între 1,5-3,5m, stratul subarbustiv cu înălțimi între 0,5-1,5m, stratul ierbaceu și muscinal cu înălțimi sub 0,5m și litiera (continuă sau discontinuă ce reprezintă stratul de frunze uscate de pe sol).

(„Evaluarea modelului arhitectural al vegetației prin metoda fișei biogeografice. Piramida de vegetație”, 2014, Tîrlă Laura, link disponibil la :

http://www.unibuc.ro/prof/tirla_m_l/docs/2014/oct/26_08_49_02LP3_Evaluarea_modelului_arhitectural_al_formatiilor_vegetale.pdf)

Pe terenurile agricole sau pajiști, local se observă pâlcuri de plante din stratul subarbustiv, litiera nu este prezentă, iar cel mai dezvoltat strat este cel ierbaceu. (Costache N., 1996)

3.5.Durata medie a sezonului de vegetație și a fenofazelor acestuia

Pentru histofenogramă am preluat valorile temperaturii medii lunare multianuale de la stația Târgu Jiu.

Înmugurirea începe pe 16 martie și se sfârșește pe 14 aprilie. Înfrunzirea începe pe 14 aprilie și se sfârșește pe 29 aprilie. Înflorirea începe pe 29 aprilie și se sfârșește pe 10 mai. Fructificarea cu dezvoltarea aparatului foliar începe pe 10 mai și se sfârșește pe 21 iunie. Diseminarea fructelor și semințelor începe pe 29 august și se încheie pe 26 septembrie. Pierderea parțială a aparatului foliar începe pe 26 septembrie și se încheie pe 20 octombrie. Pierderea totală a aparatului foliar începe pe 20 octombrie și se incheie pe 14 noiembrie.

Pragul termic de 5°C include 244 de zile, pragul de 10°C include 187 de zile, pragul de 15°C include 140 zile, iar pragul termic ce depășeste 20°C indică o perioadă de coacere de 69 de zile.

3.6. Caracteristici ale spațiilor verzi urbane

Orașul Târgu Jiu are puține spații verzi. Aici sunt două zone importante cu spații verzi : Parcul Constantin Brâncuși și Parcul Coloanei fără sfârșit. Mai sunt si parcuri mai mici precum : Parcul Lido, Parcul Arethia Tătărescu, Parcul Nicu D. Miloșescu, Parcul Insulița, Parcul Debarcader, Parcul Tudor Vladimirescu etc.

(„Targu Jiu”, 2017, 13 dec.2017, Google, link disponibil la :

https://www.google.ro/maps?num=20&newwindow=1&q=targu+jiu&um=1&ie=UTF-8&sa=X&ved=0ahUKEwjHh8aM2_jXAhXIErwKHSyVAOgQ_AUICygC)

Parcul Constantin Brâncuși și parcul Coloanei fără sfârșit are în componența sa arbori de ginko biloba.

(Plan urbanistic zonal centru comercial Târgu-Jiu municipiul Târgu-Jiu, Strada Termocentralei, FN, mai-iunie 2013, AXA PROSPECT SRL, link disponibil la :

http://www.targujiu.ro/portal/gorj/tgjiu/2013/hotarari.nsf/64D8FAEB4D349160C2257BA200364256/$FILE/PUZ%20str.%20Termocentralei%20centru%20comercial.pdf )

3.7. Dinamica formațiilor vegetale

Impactul omului asupra mediului înconjurător depășește frontiera poluării. La aceasta se adaugă și extragerea unor componente biotice și abiotice din ecosistem, introducerea de elemente floristice sau faunistice în alte biomuri ce duc la dezechilibru biologic. Poluanții pot fi substanțe chimice (pesticide, petrol, gaze naturale, substanțe organice), factori fizici (căldura, zgomot, radiații ionizante) sau biologici (germeni patogeni).(Costache N., 1996)

Speciile forestiere răspund diferit în fața poluării din atmosferă. Spre exemplu stejarul este sensibil la ozonul nociv de la suprafața solului. Plopul alb este foarte sensibil la poluarea cu plumb. Cerul este foate rezistent la poluare. Aninul negru este destul de rezistent în fața poluării dar îl afectează mult poluarea cu sulf. Acesta asimileaza ușor azotul din atmosferă și din sol. („Cum sunt afectate plantele de poluare”, 30 aprilie 2012, Galan Laura, link disponibil la :

http://gradina.acasa.ro/plante-de-gradina-113/cum-sunt-afectate-plantele-de-poluare-166226.html)

(„Rezistenta plantelor la acțiunea nocivă a noxelor”, 13 dec.2017, link disponibil la :

http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/ecologie/REZISTENTA-PLANTELOR-LA-ACTIUN27.php)

3.8. Distribuția lumii animale în cadrul domeniului biogeografic. Animale de interes cinegetic, animale dăunătoare

În râul Jiu se găsesc mreana (Barbus barbus), clean (Luciscus cephalus), somnul (Silurus glanis), cteno (Ctenopharyngodon idella), cega (Acipenser ruthenus), lipan (Thymallus thymallus). (http://pasiuneapescuitului.blogspot.ro/p/specii-de-pesti.html)

Fauna din aceste păduri este ilustrată de căprioara, lup, iepure, vulpe, veveriță și în mică măsură mistreț și pisică sălbatică. (Costache N., 1996)

Păsări sunt gaița, potârnichea, pițigoi, pupăza, ciocănitoare.

Animale ce reprezintă interes cinegetic sunt mistrețul ce sunt vânați pentru colții săi folosiți pentru fabricarea de arme și blana pentru fabricarea de covoare.

Iepurele reprezintă interes cinegetic și este vânat mai ales pentru blană.

Alte animale ce reprezintă interes cinegetic în acest areal sunt : vulpea pentru blană, lupul pentru blană și craniu. („Specii de vânat”, 13 dec. 2017, Regia Naționala a Pădurilor, link disponibil la : http://www.rosilva.ro/articole/specii_de_vanat__p_115.htm)

Capitolul 4. Considerații privind protecția și conservarea vegetației și lumii animale în orizontul local și proximitățile acestuia

4.1 Specii floristice și faunistice endemice, rare, amenințate cu dispariția

Laleaua pestriță sau „floarea de șah“ din Rezervația Naturală Pădurea Botorogi sau Pădurea Mărgăritarului este o plantă rară, pe lista plantelor pe cale de dispariție, și se găsește în areale restrânse din România și este declarată monument al naturii. Este protejată în țara noastră și în toate țările europene. Deși aceasta este protejată, oamenii din zona o rup pentru a le vinde sau pentru pentru scop ornamental. („Imagini de basm în pădurile din Dănești. A apărut laleaua pestriță!” 23 martie 2017, Alina Popescu, disponibil la :

http://www.pandurul.ro/articol/imagini-de-basm-in-padurile-din-danesti-a-aparut-l_88620.html), („E pe cale de dispariție, dar crește într-o pădure de lângă Tg-Jiu!”, 16 Apr, 2015, Mihaela Floroiu, link disponibil la :

http://www.gorj-domino.ro/e-pe-cale-de-disparitie-dar-creste-intr-o-padure-de-langa-tg-jiu/)

4.2. Arii protejate, arbori ocrotiți

Dintre speciile botanice de lângă Târgu-Jiu sunt ocrotite o poiana cu narcise și lalea pestriță. (Ielenicz M., et.al.,2003)

Rezervația Naturală Pădurea Botorogi se găsește în comuna Dănești, în apropiere de Târgu-Jiu. Aceasta se întinde pe o suprafață de 106 ha. Aici se găsește Fritillaria meleagris (lalea pestriță), o specie de plantă ocrotită prin lege. („Rezervatia Naturala Padurea Botorogi”, 13. Dec 2017, skytrip, link disponibil la :

http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-padurea-botorogi-din-judetul-gorj-ob-3263.html)

Laleaua pestriță este o specie mediteraneană care preferă fânețele umede, marginile de pădure și de mlaștini eutrofe. Laleaua înflorește în luna aprilie.

(„E pe cale de dispariție, dar crește într-o pădure de lângă Tg-Jiu!”, 16 Apr, 2015, Mihaela Floroiu, link disponibil la :

http://www.gorj-domino.ro/e-pe-cale-de-disparitie-dar-creste-intr-o-padure-de-langa-tg-jiu/)

(Fig 15. Adaptare după harta cu Rezervația botanică Botorogi, Posea G., 1982)

În partea de NE a orașului, pe câmpul Ciocârlan, se află o pajiște pe care cresc narcise (coprine) – Narcissus augustifolius-plantă declarată monument al naturii. (Badea L., 1971)

Nordul Gorjului de Vest este un sit Natura 2000. Acest sit este aflat la 23,04° longitudine estică și 45,16° latitudine nordică. Are o suprafață de 86980.5 ha. Aici se întâlnesc următoarele plante : feriguța (Asplenium adulterinum), clopoțel (Campanula serrata), Iris aphylla ssp. hungarica, Pulsatilla grandis, iarba gâtului (Tozzia carpathica).

Mamiferele din acest sit sunt : lup cenușiu (canis lupus), vidra (Lutra lutra), râsul carpatin (Lynx lynx), liliac (Miniopterus schreibersii, Myotis blythii, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus, Myotis myotis, Rhinolophus euryale), liliac mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliac mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), urs brun (Ursus arctos).

Nevertebratele din acest sit sunt : Callimorpha quadripunctaria, Cerambyx cerdo, Cordulegaster heros, Leptidea morsei, rădașca (Lucanus cervus), Fluture roșu de mlaștină (Lycaena dispar), Ophiogomphus cecilia, gândac sihastru (Osmoderma eremita), croitor alpin (Rosalia alpina).

Reptile : Broasca-țestoasă europeană de baltă (Emys orbicularis).

Pești : mreana pătată (Barbus meridionalis), zglăvoacă (Cottus gobio), Porcușor de vad (Gobio uranoscopus), Sabanejewia aurata.

Amfibieni : Buhai de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), Ivoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata). („Nordul Gorjului de Vest”, 2 feb.2017, European Commission, link disponibil la : http://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSCI0129)

Fig. 16. Adaptare dupa harta cu Nordul Gorjului de Vest („Nordul Gorjului de Vest”, 2 feb.2017, European Commission, link disponibil la :

http://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSCI0129)

Coridolul Jiului este un sit Natura 2000 aflat în apropiere de Târgu Jiu. Acest sit este aflat la 23,61° longitudine estică și 43,83° latitudine nordică, având o suprafață de 71362.7 ha. În acest sit se găsesc mamifere precum : vidra (lutra lutra), popândau european (Spermophilus citellus). Pești : scrumbie de Dunăre (Alosa immaculata), avat (Aspius aspius), zvârlugă (Cobitis taenia), porcușor de nisip (Gobio albipinnatus), Gymnocephalus baloni, răspăr (Gymnocephalus schraetzer), țipar (Misgurnus fossilis), sabiță (Pelecus cultratus), Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, fusar (Zingel streber), Zingel zingel. Reptile : Broasca-țestoasă europeană de baltă (Emys orbicularis). Amfibieni : Buhai de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), Triton cu creastă (Triturus cristatus). Nevertebrate : Carabus hungaricus, Coenagrion ornatum, Leucorrhinia pectoralis, rădașcă (Lucanus cervus), Pholidoptera transsylvanica.

(„Coridorul Jiului, 2 feb.2017, European Commission, link disponibil la :

http://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSCI0045)

4.3 Sugestii privind protecția și conservarea ecofondului si genofondului

Protecția naturii are ca obiectiv păstrarea nedeteriorată a ecosistemelor naturale (ecofondului) și a fondului genetic (genofondului) pentru asigurarea echilibrului între componenetele naturale ale mediului și societatea umană.

Presiunea omului are cea mai mare influență asupra biodiversității floristice și faunistice, plantele și animalele sunt cele mai afectate elemente naturale ale mediului în fața activităților umane.

Principalii factori ce au participat la dispariția speciilor floristice și faunistice : vânatul excesiv; alterarea sau distrugerea biotopurilor; agricultura mecanizată și chimizată; poluarea fizică, chimică și biologică. („Arii protejate”, 13.dec 2017, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, link disponibil la : apmph-old.anpm.ro/docfiles/view/4679)

Inițiativele de protecție a naturii au început de la nevoia salvării speciilor floristice și faunistice rare sau amenințate cu dispariția.

În scopul reglementării problemelor asupra protecției și conservării mediului, în multe țări au apărut ministere specializate. Cel mai important concept în conservarea elementelor naturii este crearea pe cale legislativă de arii protejate. Aceste țări aleg categorii diverse de arii protejate având în vedere potențialul natural de care ele dispun. (“Zone și arii protejate”, 2009, Manea Gabriela, link disponibil la :

http://www.unibuc.ro/prof/manea_g/docs/2013/mai/26_21_31_10Curs_AP.pdf)

CONCLUZII

În concluzie, orașul Târgu Jiu are un potențial ecologic proeminent mulțumită reliefului de luncă și de deal. Aparține zonei cu păduri de foioase. Speciile principale sunt Quercus robur. În acest perimetru există animale cu interes cinegetic.

BIBLIOGRAFIE

Posea G., Enciclopedia Geografică a României, 1982, Editura Științifică și Enciclopedică, București

Badea L., Valea Jiului, 1971, Editura Științifică, București

Baranovsky N., Neamu Gh., Județul Gorj, 1980, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, București

Călinescu R., Biogeografia, 1972, Editura Didactică și Pedagogică, București

Călinescu R., Biogeografie României, 1969, Editura Științifică, București

Costache N., Regionarea biogeografică a României, 1996, Editura Universității din București

Doniță N., Popescu A., Comănescu M., Mihăilescu S., Biriș A., 2005, Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, București

Ielenicz M., Pătru I., Ghincea M., Subcarpații României , 2003, Ed Universitară, București

Ielenicz M., Geografia fizică a României, 2005, Editura Universitară, București

Ionescu Al., 1973, Efectele biologice ale poluării mediului, Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti

Județele patriei, Gorj, 1980, Editura Sport – Turism, București

Nădrag I., Târgu Jiu, 1988, Editura Sport – Turism, București

Neamu Gh., Clima depresiunii intracolinare Târgu-Jiu – Câmpu Mare, Com. Geogr. S.S.G. Vol. V, 1968

Pascu M. R., Apele subterane din România,1983, Editura Științifică, București

Preda I., Pasăre D., Valea Jiului, 1985, Editura Sport – Turism, București

http://infonatura2000.cndd.ro/documents/album_infonatura2000.pdf

http://www.unibuc.ro/prof/manea_g/docs/2013/mai/26_21_31_10Curs_AP.pdf

http://www.targujiu.ro/portal/gorj/tgjiu/2013/hotarari.nsf/64D8FAEB4D349160C2257BA200364256/$FILE/PUZ%20str.%20Termocentralei%20centru%20comercial.pdfhttp://ec.europa.eu

https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/figures/biogeographical-regions-in-europe-2

http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-padurea-botorogi-din-judetul-gorj-ob-3263.html

http://www.rosilva.ro/articole/specii_de_vanat__p_115.htm , 30.11.2017

http://www.pandurul.ro/articol/imagini-de-basm-in-padurile-din-danesti-a-aparut-l_88620.html

http://www.unibuc.ro/prof/tirla_m_l/docs/2014/oct/26_08_49_02LP3_Evaluarea_modelului_arhitectural_al_formatiilor_vegetale.pdf

http://www.unibuc.ro/prof/tirla_m_l/docs/2015/mar/17_13_44_34LP5._Metode_numerice_si_grafice.pdf

http://www.ghidulturistic.ro/primarii.php?lang=ro&primarie=16, 07.12.2017

http://pasiuneapescuitului.blogspot.ro/p/specii-de-pesti.html

apmph-old.anpm.ro/docfiles/view/4679

http://www.chimiamediului.ro/2010/02/09/solurile-argiloiluviale/

https://www.google.ro/maps?num=20&newwindow=1&q=targu+jiu&um=1&ie=UTF-8&sa=X&ved=0ahUKEwjHh8aM2_jXAhXIErwKHSyVAOgQ_AUICygC

http://gradina.acasa.ro/plante-de-gradina-113/cum-sunt-afectate-plantele-de-poluare-166226.html

http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/ecologie/REZISTENTA-PLANTELOR-LA-ACTIUN27.php

http://romaniatourism.com/romania-maps/physical-map.html

http://romanialivewebcam.blogspot.ro/2010/10/meteo-targu-jiu-live-webcam-tg-jiu-gorj.html

http://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSCI0129

http://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSCI0045

ANEXE

Indici ecometrici climatici