Cai de Perfectionare Financiara a Activitatii Vamale

3.1. Eficientizarea activității de eliminare a evaziunii fiscale în activitatea vamală

Unul din obiectivele – cheie ale activității vamale constă în recuperarea și completarea fondurilor financiare, ca urmare a eschivării de către persoanele juridice de la plata drepturilor de import sau export și protejarea intereselor economice ale statului.

Eschivarea agenților economici de la plata drepturilor de import sau export a fost mereu una destul de activă, deoarece impozitarea constituie pentru agentul economic un impact negativ, fiind afectat interesul său „interesul financiar”. Eschivarea a fost mereu prezentă, din cauza aplicării neuniform a legislației vamale și a cadrului legal, care nu este unul perfect.

Cele mai utilizate metode de eschivare de la plata obligației vamale sunt întrebuințate sub forme diferite, dar cele mai principale sunt următoarele:

Diminuarea valorii în vamă a mărfurilor;

Nedeclararea mărfurilor în vamă ( stabilirea greșită a codului tarifar al mărfurilor pentru a evita plata taxei vamale sau a se încadra la o cotă redusă a TVA, diminuarea volumului mărfurilor importate).

Eschivarea de la plata obligației vamale a constituit și constituie o activitate extrem de profitabilă pentru elementele infractoare. Cea mai frecventă contravenție economică este eschivarea de la plata TVA, pentru că, cota acesteia constituie 20% pentru majoritatea mărfurilor importate.

Prin urmare, conform aplicării neuniform a legislației vamale, am observat, că pentru fraudele vamale nu s-a stabilit un termen unic, deci solicităm ca acest termen să fie definit precum o evaziune fiscală, așa cum se prevede în legislația României. Precum fenomen, evaziunea fiscală se întîlnește atît pe plan național cît și cel internațional, fiind una din cele mai răspîndite infracțiuni cu caracter economic. Prin evaziune fiscală, se întelege sustragerea de la plata impozitelor și altor sume datorate statului.

Din cele relatate anterior, am constatat importanța problemei referitor la eschivarea de la plata obligației vamale. Din aceste considerente a fost necesar implementarea unor măsuri sigure de stopare a fraudelor vamale. Prin urmare, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, la recomandarea Uniunii Europene, a adoptat cîteva măsuri, ce au la bază scopul de eliminare a eschivării de la plata obligației vamale.

Unul dintre cele mai principale instrumente este Auditul Post Vămuire, ce se utilizează în toate țărilor membre a Uniunii Europene. APV se bazează, în general, pe direcționarea celor mai importante resurse spre domeniile care constituie cele mai înalte grad de risc și a fost cu succes utilizat pe parcursul mai multor ani. Auditul post-vămuire reprezintă o modalitate de confirmare și verificare a respectării legislației vamale și al detectării fraudelor vamale și infracțiunilor, în condițiile creșterii comerțului internațional și ale necesității reducerii formalităților de vămuire.

Conform prevederilor legislației Uniunii Europene și celor mai bune practici, auditul post-vămuire se axează în principal asupra:

verificării corectitudinii și integralității datelor introduse în declarațiile vamale, inclusiv în cele întocmite în cadrul procedurilor simplificate;

identificării erorilor în datele furnizate de către importatori, exportatori și orice altă persoană cu obligații vamale, dacă este cazul de a regulariza situația prin procedurile prevăzute de actele normative;

asigurării orientarea operatorilor în vederea reducerii posibilităților unor viitoare încălcări ale regulementelor vamale.

Pentru a aprecia eficiența auditului post-vămuire, vom efectua analiza datelor din Tabelul 3.1.

Implementarea activității de audit post-vămuire în Republica Moldova, a fost determinată de insistența Uniunii Europene, cu scopul, că pînă în momentul integrării RM în UE, aceasta va poseda o eficiență maximă în anihilarea fenomenului de eschivarea de la plata obligației vamale. Instabilitatea și ineficiența controlului ulterior vor duce la crearea unui paradis fiscal pentru majoritatea agenților economici din țările membre ale UE, ceea ce va afecta bugetul comunitar. În cadrul Uniunii Europene, activitatea de audit post-vămuire este utilizată pe larg, fiindcă aceasta constituie o clauză pentru acele state, care doresc să adere la UE.

Prin urmare, odată cu integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, se vor înregistra mai multe încercări de eschivare de la plata obligației vamale, ceea ce se va necesita o implicare mai profundă referitor la reducerea riscurilor respective. În astfel de situații, Serviciul Vamal va implementa o serie de măsuri pentru riscurile financiare cu impact major, iar echipele de audit se vor implica, doar în cazurile cînd riscul de eschivare de la plata obligației vamale vor avea o probabilitate foarte înaltă.

Referitor la echipele mobile, sarcina lor prioritară este prezentată prin prevenirea, depistarea și contracararea evaziunii fiscale în cazul în care persoanele juridice trec frontiera vamală fără plata obligației vamale.

Prin urmare, echipele mobile patrulează tot teritoriul vamal al Republicii Moldova și selectiv stopează și controlează actele de însoțire a mărfurilor, iar în cazul depistării unor nereguli se efectuează și un control vamal la cel mai apropiat post vamal cu efectuarea recalculării plăților datorate.

În tabelul de mai jos, putem observa evoluția activității echipelor mobile pe plan financiar.

O altă metodă utilizată de Serviciul Vamal al Republicii Moldova pentru contracararea evaziunii fiscale este auditul intern, care admite mai multe pîrghii de influență asupra factorilor ce determină apariția unei forme noi de evaziune fiscală. Scopul activității auditului intern este de a consilia Directorul general pentru atingerea obiectivelor stabilite Serviciului Vamal, prin evaluarea permanentă a sistemului de control intern și îmbunătățirea operațiunilor Serviciului Vamal și a participa la adăugarea unui plus de valoare.

Auditul intern se utilizează în marea majoritate a țărilor membre ale Uniunii Europene, iar rezultatele aceste activității sunt remarcabile, deoarece aduc o valoare adăugată importantă birourilor vamale.

Odată cu aderarea RM în UE, toate instrumentele de combatere a evaziunii fiscale, se vor transforma într-o luptă comună împotriva evaziunii fiscale, pentru că aceasta va afecta fondul comunitar.

Din cele relatate anterior, am observat că evaziunea fiscală ia o amploare tot mai semnificativă la nivel mondial, însă pentru a lupta cu aceasta este necesar implementarea unui mecanism nou. Acest mecanism necesită o voință de comun acord in ambele părți ale frontierei vamale referitor la schimbul de informații dintre ele, referitor la datele privind importurile și exporturile de mărfuri ( în Republica Moldova sistemul informațional „ASYCUDA WORLD”, în Romînia SI „ASYCUDA ++”). Ansamblul de informații, precum : valoarea facturii, prezentarea, volumul și greutatea mărfurilor importate din UE spre RM și viceversa, pot permite combaterea evaziunii fiscale prin indicarea acestora în timpul realizării importului.

3.2. Măsuri de reducere a efectelor de diminuare a valorii în vamă la importul mărfurilor

La momentul actual Serviciul Vamal al Republicii Moldova, dar și cel din întreaga lume se confruntă cu o problemă majoră, aceasta fiind „Diminuarea valorii în vamă a mărfurilor importate de către agenții economici”. Prin urmare, fiecare stat implemenetează o serie de măsuri împotriva diminuării bazei impozabile a mărfurilor importate, constituind o prioritate pentru majoritatea statelor.

În prezent, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, alocă multe resurse pentru rezolvarea acestei probleme, deoarece determinarea corectă a valorii în vamă a mărfurilor importate constituie o metodă eficientă de sporire a veniturilor bugetare. Din cele relatate, am constatat importanța problemei acesteia, care are un impact negativ asupra securității economice a țării.

Instrumentele de care dispune Sistemul Vamal al R.M. pentru soluționarea acestei probleme nu sunt foarte eficiente, de aceea este necesar de identificat problemele diminuării bazei impozabile a mărfurilor importate și urmările acestor probleme.

Conform regulamentului de determinare a valorii în vamă a mărfurilor sunt doua părți participante la acest proces, de către:

Declarant – reprezentant al persoanei juridice, care întocmește declarația vamală în numele său;

Organul vamal – reprezentat de către un inspector vamal, care verifică veridicitatea determinării valorii în vamă a mărfii.

Determinarea valorii în vamă a mărfurilor importate. Determinarea bazei impozabile a mărfurilor constituie o procedură obligatorie la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală. Procedura aceasta se efectuează de către persoana care posedă cunoștințe în domeniul repsectiv. Prin urmare, persoanele care determină valoarea în vamă și declară mărfurile inspectorului vamal să fie înregistrate. Certificarea acestora ca declaranți duce la excluderea îndeplinirii neadecvate a declarației valorii în vamă (DVV-1, DVV-2 și declarația vamală în detaliu DVD, vezi Anexa …).

Prin urmare, fiecare cifră sau literă indicată într-o rubrică greșită a declarației vamale implică o posibilă diminuare a costului mărfii, a cheltuielilor pentru livrarea mărfurilor. Deci, declaranții încearcă de multe ori să indice în rubricele greșite pentru a duce în eroare pe colaboratorii vamali prin îndeplinirea neadecvată a declarației vamale.

De asemenea, cunoaștem că declarantul declară valoarea în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul R.M. de către agenții economici, prin completarea declarației vamale DVV-1 și DVV-2. Completarea și confirmarea declarațiilor se efectuează în bazat datelor stipulate în actele de însoțire a mărfirulor, precum: conractul, factura, documentele de transport, polița de asigurare a mărfurilor.

O problemă majoră este aceea că declaranții sunt intermediarii, între agentul economic și organul vamal, iar acest lucru are un rol major în problema diminuarea bazei impozabile a mărfurilor, din motiv că agentul economic este interesat să plătească impozite mai mici statului, cît și declarantul este în interesul său ca clientul să nu solicite alt declarant, pentru că salariul acestuia depinde de numărul persoanelor juridice la care a oferit servicii.

Determinarea bazei impozabile a mărfii introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova se efectuează conform prevederilor stipulate în Capitotlul IV al Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20.11.97 și Hotărîrea Guvernului nr. 600 din 14.05.2002, prin aplicarea consecventă a metodelor de evaluare.

Cu toate acestea, în practică se utilizează prima și a șasea metodă, din motiv că declaranții nu dispun de suficiente informații pentru aplicarea celorlalte metode, iar cota metodelor este de: 90% pentru prima metodă și aproximativ de 9,5% a șasea metodă.

Inspectarea veridicității determinării valorii în vamă a mărfurilor. Din momentul determinării valorii în vamă a mărfurilor de către declarant și indicarea datelor în rubricile DVV și DVD, acesta prezintă setul de documente organului vamal pentru a le verifica.

Pe parcursul procesului de verificare a corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfurilor, inspectorii vamali se întîlnesc cu o serie de factori care le îngreunează buna funcționare a acestui proces, printre acestea se enumeră:

Odată cu prezentarea declarației vamale în formă scrisă, colaboratorul vamal este obligat prin lege să verifice corectitudinea actelor reflectate în setul de documente, dar și îndeplinirea adecvată a rubricilor din DVV, în special cele din rubricile 7-9. Rubricile rezpective cuprind întrebări despre interdependența dintre participanții la tranzacție. Conform art. 11 al Legii cu privire la tariful vamal 1380, persoanele se consideră interdependente, dacă:

Fac parte din consiliul de administrației al celeilalte întreprinderi;

Sunt recunoscute conform legii ca asociați;

Una din ele dețin indirect 5% sau mai mult din acțiunile cu drept de vot emise de ele;

Sunt membre ai aceleași familii;

Din cele relatate anterior, constatăm că o parte din criterii nu pot fi verificate de către organele vamale, din motiv că nu dețin astfel de informații, dar nici nu au dreptul de a solicita aceste informații de la declaranți, deoarece majoritatea agenților economici sunt direcționați involuntar de către sistemul informațional ASYCUDA WORLD pe culoarul verde – ce constă în acordarea liberului de vamă fără a se efecuta controlul documentar și cel fizic.

Un alt factor, constă în completarea justă a rubricei 31, ce include descrierea mărfurilor, codul acestor, greutatea și altele. Rolul acestei rubrici este unul foarte important, pentru că, în baza acesteia, se determină valoarea mărfii importate. De cele mai multe ori se declară mărfuri ce diferă semnificativ, ca un exemplu putem lua marfa” cartofi, în stare proaspătă sau refrigerată”, codul acestei mărfi este (0701), conform Legii privind Nomenclatura combinată a mărfurilor nr. 172 din 25.07.2014. Însă la aplicarea justă a codului, este necesar să i-a în considerație și ceilalți factori, precum: destinația lor, data cînd s-a realizat importul, deoarece de la data 01.01 pînă la 15.05 se plătește o taxă vamală de 5%, iar la data de 16.05. pînă la 30.06 se achită o taxă de 10%.

Un alt aspect este reprezentat de către instrumentele care se află la dispoziția colaboratorilor vamali pentru determinarea corectitudinii valorii în vamă a mărfurilor.

Conform propriei opinii, cred că în procesul verificării corectitudinii valorii în vamă a mărfurilor, colaboratorii vamali necesită un suport documentar și informațional bine perfectat, cum ar fi:

un suport informațional sub formă de bază de date ce include toate actele normative necesare pentru derularea procesului și aplicarea uniformă a legislației vamale;

o bază de date care se includă toate tranzacțiile comerciale efectuate de către persoanele fizice pe teritoriul vamal cu mărfuri similare sau identice;

acces permanent la rețeaua internet pentru determinarea caracteristicilor generale ale mărfurilor care constituie obiectul tranzacțiilor.

Deci, la determinarea corectitudinii valorii în vamă a mărfurilor, este strict necesar ca inspectorii vamali să dispună și de mijloce tehnice de control, care sunt necesar pentru calcularea prețului unitar al mărfii comercializate sau a greutății mărfii declarate pentru verificarea corespunderii acestor indicatori cu datele prezentate în declarația vamală și actele ce o însoțesc.

În momentul actual, putem specifica că posturile vamale și terminalele de control vamal sunt dotate cu astfel de echipamente, însă aceasta nu este suficientă și nu permite eliminarea riscului de nedeclarare a unei părți din volumul real a mărfurilor.

O altă problemă a diminuării valorii în vamă a mărfurilor și care conține unele pîrghii financiare este eliberarea condițională a mărfurilor importate. Eliberarea condițională a mărfurilor se efectuează de către organele vamale, atunci cînd pe parcursul perioadei de vămuire, este imposibilă luarea unei decizii definitive, privind acceptarea valorii în vamă determinată de către declarant. În astfel de cazuri, organul vamal are dreptul de a elibera condițional mărfurile cu determinarea provizorie a valorii lor în vamă, iar procedura de stabilire a valorii definitive se amînă pe o anumită perioadă de timp stabilită de către organul vamal, cu condiția prezentării de către declarant a tuturor informațiilor suplimentare necesare pentru vămuire.

La final am constatat că o importanță deosebită în perceperea plăților vamale o constituie determinarea corectă a bazei impozabile, din motiv că, majorarea plăților vamale ar determina nu doar creșterea bugetului de stat, dar și ar asigura protecție securității economice a țării.

3.3. Armonizarea taxelor vamale la nivelul UE

Odată cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, înseamnă și participarea acesteia la uniunea vamală, ceea ce presupune adoptarea și aplicarea legislației comunitare. Armonizarea legislației naționale cu cea comunitară reprezintă un proces continuu, avînd ca scop de a asigura compatibilitatea cu cele comunitare, prin modificarea, completarea și implementarea actelor normative armonizate cu cerințele comunitare.

Introducerea standardelor europene în procedura de legalizare a comerțului exterior reprezintă o facilitare a procedurilor impuse participanților la comerțul exterior.

Pe plan vamal, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană implică eliminarea taxelor vamale la totalitatea importurilor din această grupare regională, precum și implementarea Tarifului vamal comun al UE, ceea ce va conduce, pe de o parte la eliminarea completă a protecției vamale, care se menține la etapa actuală la importurile din UE și , pe de altă parte, la diminuarea în general a nivelului taxelor vamale la importurile din țările terțe.

Tariful vamal comun se aplică în statele membre al Uniunii Europene, însă toate importurile nu sunt situate la aceleași cote a taxei vamale, aceasta diferă în dependență de natura mărfurilor și țara de origine.

Tariful vamal al Republicii Moldova prezintă cîteva caracteristici importante:

taxele vamale prevăzute în tariful vamal de import sunt exprimate în procente și cotă fixă și se aplică la valoarea în vamă a mărfii importate sau la unitatea de măsură a acesteia;

taxele vamale se percep de către organele vamale și se varsă la bugetul de stat;

la importul de mărfuri din țările cu care are relații comerciale pe baza acordurilor la care face parte, aplicarea taxelor vamale se face conform prevederilor stipulate în respective;

taxele vamale aplicate sunt cele în vigoare la data înregistrării declarației vamale la importul mărfurilor.