Cadrul Natural AL Municipiului Botosani

CADRUL NATURAL AL MUNICIPIULUI BOTOȘANI

Istoric

Numele județului este menționat documentar, pentru prima dată în anul 1439 mai exact, îl întâlnim menționat în "Letopisetul lui Grigore Ureche". În acest sens, marele cronicar menționa că, "în anul 1439, noiembrie 28, au venit tătarii și au pradatu și au arsu pânî la Botoșani, și au arsu și târgul Botoșani". Ultimele cercetări, ne dau data certă de 1401, când Alexandrul cel Bun, organizeaza ierarhia bisericească a țării, actul emis menționand: "Dat-au eparhiei Sf. Mitropolii aceste ținuturi: Suceava, Neamțul, Tg. Iași cu ținutul Orhei, Hârlău cu Botoșanii și Cirligătura". Unii autori, consideră că numele de ,,Botoșani’’ a apărut după întemeierea statului feudal Moldova (Cardas și colab., 1980).

,,Botoșani’’, a fost de la început târg, fiind, centru de colectare a dărilor, în unitatea administrativ-teritorială, creată de cumano-tătari, după 1240. Va deveni și centrul commercial mai târziu. De aceea, la 1439, apare în document "…și târgul Botoșanii …". La începutul primei domnii, a lui Petru Rareș, târgul Botoșani, împreună cu ocolul său, fîcea parte din apanajul Doamnei, soția voievodului Petru Rareș, aducător de venituri.

Cercetările efectuate, privind apariția și toponimia a numeroase localități, pe valea Prutului, a Jijiei, ne obligă să acceptăm ipoteza, că numele de "Botoșani" derivă, din antroponimul "Bathu-chan". Argumentul prin care se explică cum a ajuns Bathu-chan să-și lege numele de această localitate, (trebuie să fi fost un loc pustiu, sau un sat, mic, sărac), este ca Hanul a ocolit totdeauna abordarea steagului în târguri, stabilindu-și resedințe în locuri deschise, la întretăierea drumurilor comerciale importante, în apropierea surselor de apă și a pădurilor.
(Poclid M., 2013).

Dezvoltându-se atât de timpuriu "Botoșanii nu au fost cetate ci târg deschis, fără ziduri", ceea ce a dus la existența unui comerț înfloritor. Amplasat la o mare raspântie de drumuri de interes continental (unul care lega porturile Marii Baltice, prin Liov, cu porturile de la gurile Dunarii și de pe țărmurile Mării Negre, altul ce trecea peste Carpați legând orașele din Transilvania cu Europa încrucisându-se la Botoșani), târgul Botosanilor a devenit în scurt timp unul dintre centrele comerciale ale Moldovei (Cardas și colab., 1980).

Descoperirile arheologice de pe teritoriul județului (localitatea Cucuteni) confirmă faptul ca în aceasta zonă au fost prezente asezări omenești încă din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramică și pamânt ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt nivel artistic (http://www.botosani.ro/).

1.2. Așezare geografică

Orașul Botoșani din punct de vedere a încadrării geografiece se situează în partea central-vestică a țării, respectiv în zona de contact dintre Câmpia Moldovei și Podișul Sucevei.

Din punct de vedere a coordonate geografice, municipiul Botoșani este străbătut de meridianul 26 º41‟E și de paralela 47 º44‟N (Cardaș și colab., 1980)

Dintre vecini, putem enumera următorii:

Nord- teritoriul administrativ al comunei Roma;

Nord-Est- Est- teritoriul administrativ al comunei Răchiți;

Est- Sud-Est- teritoriul administrativ al comunei Stăuceni;

Sud- teritoriul administrativ al comunei Bălușeni;

Vest- Sud-Vest- teritoriul administrativ al comunei Curtești;

Nord-Vest-teritoriul administrativ al comunei Mihai Eminescu (http://www.primariabt.ro/).

Județul Botoșani este situat din punct de vedere geografic în extremitatea nord-estică a României, având ca vecini Ucraina și, respectiv, Republica Moldova.

De asemenea, acesta se găsește între râurile Siret la vest și Prut, cel de-al doilea formând granița României cu Republica Moldova. Totodată, județul Botoșani se învecinează cu două județe ale Moldovei, respectiv: județul Suceava (la vest) și cu județul Iași (la sud). Pe lângă acestea, Botoșaniul este cel mai nordic județ al țării, cu cel mai nordic oraș (Darabani) și cea mai nordică localitate (Horodiștea) (Cardaș și colab., 1980).

Coordonate geografice ale municipiului Botoșani:

paralela 47°24 '16" N (Prăjeni);

paralela 48°16 '06" N (Horodiștea);

meridianul 27°24 '02" E (Dersca);

meridianul 27°24 '32" E (Pleșani-Călărași) (http://apmbt-old.anpm.ro/).

Fig. 1.1. Harta municipiului Botoșani (http://www.botosani.ro)

1.3. Relief

Asezarea geografică, precum și cadrul natural (forme de relief, hidrografia, solul și vegetația) oferă posibilități variate de transformare a energiei solare în caldură și prin aceasta, factorii menționați mai sus pot să influențeze diferit componentele climei.

       Municipiul Botoșani se află situat în partea de nord-est a României; acesta corespunde cu o zonă de contact dintre regiunea dealurilor înalte de pe stânga văii Siretului, în partea de vest, și cea a dealurilor joase a Câmpiei Moldovei ce se întinde către partea de est a teritoriului. De altfel, dealurile din partea de vest a municipiului fac parte din  Podișul Sucevei, altitudinea maximă fiind de 250 metri, iar cea minimă de 150 metri se găsește în partea de sud-vest și nord-est.  O caracteristică a acestei regiuni este faptul că relieful se caracterizează prin dealuri joase sau câmpii cât mai deluroase, dezvoltate pe depozite monoclinale (ușor înclinate spre sud-est), care au pante slabe, cu văi foarte largi, cu interfluvii ca niște platouri și cu energie de relief redusă, în medie 30-40 metri (Cardas și colab., 1980)

De altfel, municipiul Botoșani aparține zonei de dealuri a Moldovei de nord; teritoriul județului prezintă diferențe de altitudine semnificative, de la 587 m, în Dealu Mare –Tudora la limita cu județul Iași, la 57 m pe valea Prutului la Santa Mare. Cu toată amplitudinea de peste 500 m, relieful prezintă văi largi, interfluvii netede și în același timp pante reduse (http://apmbt-old.anpm.ro/).

În cea mai mare parte, relieful se caracteriează prin următoarele: expoziția versanților față de circulația generală a atmosferei, orientarea culoarelor de vale, energia de relief și fragmentarea orizontală care aduce diferențieri  importante în climatul zonei prezente. De asemenea, formele de relief ce caracterizează regiunea municipiului nu prezintă pondere importantă prin altitudine, grad de înclinare și fragmentare (http://www.botosani.ro).

1.4. Clima

Climatul acestei regiuni este de tipul temperat continental excesiv; acest caracter se datorează, în primul rând influenței directe a maselor de aer continental, de origine asiatică, care, se caracteriează în ierni uscate și reci, dar și veri călduroase și în același timp uscate. Caracterul climatic este dat și de frecvența viscolelor violente iarna și de producerea unor secete îndelungi în lunile de vară(http: //www.botosani.ro). În această zonă, factorii meteorologici sunt determinați în principal de interferența a două câmpuri barice: anticiclonul Polar și ciclonul Azoric. Datorită acestora, clima are frecvente schimbări în funcție de predominanța unuia sau altuia dintre aceste câmpuri barice. De asemenea, o influență importantă o are orografia Carpaților, care orientează în mod specific curenții de aer în zonă. Temperatura medie plurianuală este de 8,6°C ( http://www.primariabt.ro/).

        Precipitatiile atmosferice, sunt poate cel mai important element climatic, deoarece constituie o variabilitate în ceea ce privește frecvența, intensitatea și durata lor; acestea au loc la intervale neregulate, în cantități diferite și se repartizează teritorial în mod neuniform.

        În această zonă, principala sursă de precipitații este cea atlantică. Pe de altă parte, lipsa precipitațiilor sau cantitățile foarte reduse sunt datorate de instalarea tipului anticiclonic (Mihăilă C., 2003).

        Cantitatea medie multianuală de precipitații în această zonă este de 548,7 mm; cantitate menționată este neuniform repartizată pe luni, ani și anotimpuri.

Regimul  anual  al precipitațiilor atmosferice este de tip continental, care se caracterizează prin existența unui singur maxim. Cantitățile mari de precipitații căzute în decursul anului apar atunci când activitatea ciclonică a fost foarte intensă și de lungă durată. Totodată, caracteristica climei orașului Botosani, ca pretutindeni pe suprafața Pământului, rezultă din interacțiunea factorilor climatogeni (radiativi, geografici și dinamici) (Octavia B.,1978).

Tabelul 1.1.

Precipitatii medii multianuale în mm (2013-2015)

        Cantățile maxime de precipitații căzute în intervalul de 24 de ore  exprimă atât un caracter continental al zonei, cât și marea variabilitate a regimului pluviometric. Acest parametru are valori mici în lunile de iarnă și crește treptat spre cele de vara (Mihăilă C., 2003).

Fig.1.2. Temperaturi și precipitații pentru Botoșani (https://ro.wikipedia.org/wiki/Boto%C8%99ani)

 Durata medie  anuală a căderilor de precipitații sub formă de ploaie, averse de ploaie, ninsoare, averse de ninsoare și burniță, în această zonă ajung la 684 ore; aceste precipitații se înregistrează în doar 7,8% din timpul unui an. Timpul afectat ploii din durata unui an este de 3,7%, averselor de ploaie le revin 0,6 % din timp, ninsoarea deține 3,0%, aversele de ninsoare doar 0,02 %, iar burnița se înregistrează în 0,43 % din timp (Octavia B.,1978).

          Ploile torețiale (3-4 ploi pe an) se semnalează de obicei în luna iunie, iar în lunile aprilie-iunie acestea sunt mai frecvente ca număr și durată, spre deosebire de intervalul iunie-octombrie. În medie, la Botoșani, în timpul unei ploi torențiale se acumulează o cantitate de precipitații de 6,3 mm.

        Ninsoarea și stratul de zăpadă. Din luna noiembrie, odată cu scăderea temperaturii aerului și frecvența tot mai mare a invaziilor de aer din nord, nord-est și est, la Botoșani, își fac apariția precipitațiile atmosferice sub formă de zapadă. Numarul mediu al zilelor cu ninsoare este în regiunea orașului Botoșani de 43,2 zile/an, iar numărul mediu anual de zile cu sol acoperit depășește doua luni și este de 71,8 zile (Grama M., 1965).

În luna ianuarie se înregistrează două maxime, numărul maxim al zilelor cu ninsoare (peste 9 zile) și numărul maxim anual la zilelor cu sol acoperit (20,7 zile) (Patrichi Silvia și colab., 1973 ). Grosimea stratului de zăpadă crește din octombrie-noiembrie, până când ajunge maxima în luna februarie, dupa care scade, ajungând la valoarea 0 la sfârsitul lunii martie.

Radiația solara totală la Botoșani are valoarea de 108,64 kcal/cm2, dar aceasta prezintă variații importante de la an la an, datorită circulației maselor de aer și caracteristicilor termo-hidrice.

        În timpul anului variația radiației solare totale este condiționată de mărimea zilei. Aceasta în luna ianuarie are valori de 3,05 kcal/m2/lună, iar în perioada de vară (in iulie) depășește 15 kcal/cm2/lună. Desi ziua are durata maxima in iunie (15h 55´), radiatia solara este maxima in iulie (15,85 kcal/cm2). În luna decembrie durata mică a zilei (8h 30´), precum și frecvența ridicată a sistemelor noroase sunt elemente caracteristice, specifice stărilor barice ciclonale, ce reduc mult durata de strălucire a soarelui, până la de patru ori, față de situația înregistrată în luba iulie (http://www.botosani.ro).

         În această zonă, datorită poziției geografice, razele solare cad în cursul anului sub un unghi destul de diferit ca valoare, respectiv între solstitiul de iarnă și solstitiul de vară; aceasta impune variația în timp a cantității de caldura primită. Acest fapt nu este singurul răspunzător pentru explicarea maximului de iarnă (-4,8°C în luna ianuarie) și maximul de vara (20,3°C în luna iulie) (Cardas și colab., 1980).

Temperatura aerului.  Dintre elementele climei, temperatura aerului este parametrul cel mai important; ea înregistrează un grad mare de  variabilitate  determinând, astfel și modificarea celorlalte elemente climatice. Temperatura aerului este determinată de un complex de factori, în care rolul principal îl are radiația solară și totodată circulația generală a atmosferei, la care se adaugă și particularitățile pe care le au condițiile fizico-geografice regionale și locale (http://www.botosani.ro). Față de valoarea radiației solare totale, de cca. 114,67 kcal/cm², temperatura medie anuală, rezultată din analiza datelor meteorologice, la Botoșani este de 8,6°C. De asemenea, luna ianuarie este cea mai rece, iar luna iulie, datorită temperaturii ridicate (de peste 20°C) este cea mai caldă ( http://www.botosani.ro).

1.5. Nebulozitatea

        Nebulozitatea reprezintă gradul de acoperire a cerului cu nori; aceasta se măsoară în zecimi din bolta cerească și este un element climatic important, în special datorită influențelor pe care aceasta le exercită asupra proceselor radiative și termice ce se produc în atmosferă și la suprafața terestră.

        Pe de altă parte, nebulozitatea contribuie la reducerea cantității de radiație solară ajunsă la suprafața terestră și scăderea cantității de energie calorică iradiată de suprafața terestră în spațiul atmosferic.

Gradul de nebulozitate se determină din ochi, pe toată bolta cerească vizibilă, după sistemul zecimal. Astfel, dacă cerul este complet senin sau când norii acoperă mai puțin de 1/10 din întreaga boltă cerească, se consideră că nebulozitatea este 0. Când este acoperită o zecime din boltă, nebulozitatea este 1, când sunt acoperite 2/10 sau 3/10 din cer, nebulozitatea este 2 sau 3 s.a.m.d. Cand cerul este complet acoperit, nebulozitatea este 10 (http://www.primariabt.ro/)

  Durata de strălucire a  Soarelui  însumează la Botoșani 1918,5 ore anual (57591,2 zecimi), din care 70%, respectiv 1350 ore, se realizează în lunile (aprilie-septembrie), iar în semestrul rece, datorită creșterii nebulozității și micșorării zilei, valoarea scade la 596 de ore.

                                         Tabelul 1.2.

Durata de strălucire a Soarelui (ore și zecimi) 2013-2015 (http://www.primariabt.ro/)

1.6. Rețeaua hidrografică

Râurile sunt reprezentate de pârâul Sitna cu afluentul său pârâul Luizoaia și pârâul Dresleuca cu afluentul său pârâul Teascu, toate tributare râului Jijia, afluent al Prutului.

Lacuri artificiale și heleșteie: iazul Cătămărăști (se întinde pe o suprafață de 160 ha); iazurile Lipca, Jalba și Luizoaia (cu o suprafață totală de 15 ha); iazul Curtești (cu o suprafață de 39 ha) și iazul Gavril cu suprafață de 10 ha (http://www.primariabt.ro/).

Apele de suprafață din cadrul județului sunt reprezentate de râuri și lacuri și aparțin la două mari bazine hidrografice: Siret și Prut.

Densitatea rețelei hidrografice permanente este de 0,41km/kmp. Analiza debitelor medii multianuale evidențiază faptul că cele mai bogate ape sunt Prutul și Siretul, cu 85 mc/s și, respectiv, 12,7 mc/s la intrarea în județ și 92 mc/s, respectiv 35,0 mc/s la ieșire.

Totodată, lacurile sunt acelea care completează rețeaua hidrografică a județului, majoritatea fiind create prin bararea văilor. Cele mai numeroase se întâlnesc în zona câmpiei colinare constituind o caracteristică a teritoriului. În privința zonării hidrografice, județul Botoșani se încadrează în două mari zone: cu umiditate moderată corespunzătoare Podișului Sucevei și cu umiditate deficitară corespunzătoare Câmpiei Moldovei (http://apmbt-old.anpm.ro/).

1.7. Vegetație, flora și faună

Vegetația reprezintă expresia condițiilor climatice dominante, generând la rândul său particularități microclimatice și topoclimatice în functie de gradul de acoperire, componența floristică, densitate, talie, stadiu de vegetație etc.

Trebuie specificat faptul că, covorul vegetal rămane o proiecție a climei la scară teritoriului analizat, cu un important rol climatic modelator, de echilibru, în condițiile unui climat cu influențe continentale, ce determină manifestări extreme ale valorilor elementelor climatice sau ale parametrilor fenomenelor climatice. Ponderea pădurii în regiunea Botoșaniului este redusă, astfel rolul topoclimatic, modelator al acesteia este scăzut, generând variații importante ale elementelor climatice (http://www.botosani.ro). Vegetația este reprezentată de specii ierboase de stepă și silvostepă, întreruptă de rare și izolate petice de păduri de stejar în amestec cu tei și ulm.

Totodată, vegetația naturală a județului aparține zonei forestiere în nord, vest, sud-vest și în sectorul Copălău-Guranda, și zonei de silvostepă în partea centrală, estică și sud-estică, la care se adaugă o vegetație specifică luncilor.

În zona de silvostepă, vechile pajiști mozofile, în cea mai mare parte cultivate, se caracterizează prin ierburi din categoria păiușului (Festuca vallesiaca) și a coliliei (Stipa joannis). Puținele pajiști câte au mai rămas sunt degradate datorită unui pășunat intensiv, astfel că au apărut asociații secundare în care predomină: iarba bărboasă, firuța cu bulb, pirul, aliorul, pelinița, ș.a. Pe sărături se întâlnesc îndeosebi brânca sau iarba sărată (Salicornia herbacea)sau limba peștelui și alte câteva specii (http://apmbt-old.anpm.ro/).

Fauna se corelează cu vegetația care reprezintă baza ecosistemelor existente (popândăul, cățelul pământului, șoarecele de stepă, șobolanul de câmp, iepurele de câmp) și mustelide (dihorul și nevăstuica), vulpe.

Din categoria păsări: graurul, pitpalacul, ciocârlia de câmp, dumbrăveanca, uliul porumbar ș.a, iar din categoria peștilor: clean (în pârâul Sitna și afluenții săi), lin, biban, iar în iazuri există mreana, crapul, carasul, roșioara ș.a.

Resursele de faună sunt legate de specificul vegetației, putându-se deosebi o faună caracteristică pădurilor, silvostepei și luncilor, precum și o faună acvatică. Pe de altă parte, o faună a pădurilor este reprezentată prin căprioară, mistreț, lup, vulpe, pisică sălbatică, iepure, veveriță, numeroase specii de păsări – mierlă, sturz cântător, gaiță, pițigoi, uliu,ciocănitoare,etc., specii de reptile – șarpele de pădure, vipera, șopârla, etc.

Totodată, fauna silvostepei este reprezentată prin rozătoare: popândău, șobolan de câmp, iepure de camp, pe seama cărora trăiește dihorul, nevăstuica, vulpea, etc (Poclid Mihai, 2013).

1.8. Solurile

Pe teritoriul județului Botoșani solurile prezintă diferențieri care definesc în mod nuanțat diviziunile teritoriale. Astfel, tipurile genetice de soluri au următoarea repartiție teritorială: cernozimurile se întâlnesc de-a lungul Prutului la nord de Ștefănești până aproape de Mitoc, de o parte și alta a Bașeului între Mihălășeni și Săveni, iar mai la nord între Havârna și Dumeni; pe Jijia de o parte și alta a văii între Corlăteni și Ungureni, și în aval de Dângeni cu deosebire pe stânga văii.

Acesta caracteristici apar mai accentuat la cernoziomurile compacte care apar pe interfluviile și pe pantele reliefului deluros. Cele mai specifice se află între Volovăț și Podriga mai sus de Avrămeni, iar în petice mai restrânse la vest de Vorniceni, la nord de Cordăreni, etc. Cu toate că sunt foarte bogate în humus, aceste soluri sunt de o fertilitate moderată, datorită câtorva condiții defavorabile, între care textura fină, permeabilitatea redusă și porozitatea redusă, capacitatea de apă utilă redusă.

Cernoziomurile levigate sunt de asemenea caracteristice pentru cea mai mare întindere din câmpie, începând cu interfluviile Prut – Volovăț – Bașeu, mari întinderi la nord și est de Jijia, coborând de pe culmi pe pantele slab înclinate. Aceste soluri sunt în general mai tasate, având textură lutoasă. Au o fertilitate mai mare decât a cernoziomurilor obișnuite (Poclid Mihai, 2013).

O categorie de soluri de asemenea larg răspândită în zona de câmpie o constituie cernoziomurile levigate zlotoase dezvoltate pe argile ori pe marne nestructurate chiar de la suprafață. Sunt foarte bogate în humus (6-8% la suprafață), fiind soluri agricole bune. Menționăm răspândirea pe terase și versanți slab înclinați, pe depozite deluvio-proluviale, ori pe aluviuni vechi loessificate a cernoziomurilor semicarbonatice (Băcăuanu V., 1968).

Pe versanții cu înclinări mai pronunțate se întâlnesc cernoziomurile de pantă. Pratoziomurile, sau solurile cernoziomide levigate în zona umedă, fac trecerea spre solurile de pădure, caracterizând locurile cu umiditate mai pronunțată. Aceste soluri, răspândite pe locuri cu drenaj extrem de slab (culmi netede, versanți în pantă lină, terase), s-au format pe lut greu sau pe argilă. Pratoziomul este bine reprezentat în Dealurile Cozancei, precum și la est de Trușești, până aproape de Mihălășeni.

Solurile cenușii de pădure însoțesc adesea pratoziomurile în dealurile înalte dinspre Siret, unde ajung dominante, dar apar și în Dealurile Cozancei și la est de Jijia, în Guranda, precum și în nordul județului, în Dealurile Ibăneștilor. În sectoarele mai înalte din Dealu Mare și din dealul Bour sunt caracteristice solurile silvestre podzolite brune și brune-gălbui ce corespund condițiilor de climă rece și umedă (Băcăuanu V., 1968).

În afara solurilor zonale menționate sunt caracteristice solurile intrazonale, cu toate că acestea ocupă de obicei suprafețe reduse. Între ele, solurile turboase, eutrofe, cu reacție neutră slab alcalină sunt localizate pe lunci; lăcoviștile, situate pe versanții dealurilor Jijiei. Ele se caracterizează printr-o intensă acumulare de humus. Sărăturile (soluri halomorfe), localizate pe aluviunile văilor, dar și pe versanți, nu sunt cultivate agricol, având o fertilitate redusă (http://apmbt-old.anpm.ro/).

Caracteristici ale solului 52% cernoziomuri cambice, 11% cernoziomuri, 10% soluri gleice formate sub influența apei freatice situate aproape de suprafață, 6% erodisoluri, deci soluri erodate foarte puternic sau excesiv, 2,4% protosoluri antropice rezultate din depozitarea gunoaielor menajere, 6% soluri ale alunecărilor active sau stabilizate. Resurse ale subsolului: argilă, local cu intercalații nisipoase acvifere (http://apmbt-old.anpm.ro/).

Bibliografie

Băcăuanu V. (1968) – „Câmpia Moldovei. Studiu geomorfologic”, Editura Academiei R.S.R., București.

Bogdan Octavia (1978) – „Fenomene climatice de iarnă și de vară”, Editura Științifică și Enciclopedică, Bucurețti.

Cardaș și colab. (1980) – „Monografia județului Botoșani”, Editura Sport–Turism, București.

Dinca Ileana, Patrichi Silvia, Miha Iosefina, Tepes Elena (1973)- „Fluctuațiile de lungă durată ale precipitațiilor atmosferice în Moldova”, , I.N.M.H București.

Poclid Mihai (2013)- "Județul Botoșani în 2013 – Monografie geografică", Editura Taida, Iași.

***Site-uri:

http://www.botosani.ro/;

http://www.primariabt.ro/;

https://ro.wikipedia.org/wiki/Boto%C8%99ani;

http://apmbt-old.anpm.ro/ .