CADRUL GENERAL AL MISIUNILOR DE AUDIT Introducere Auditul financiar sau statutar erste o procedura de verificare a unor situații financiare a unor… [306065]

CADRUL GENERAL AL MISIUNILOR DE AUDIT

Introducere

Auditul financiar sau statutar erste o procedura de verificare a unor situații financiare a unor terțe persoane. Mai exact o [anonimizat], care este independent de entitatea auditată. Acesta are misiunea de a [anonimizat], dacă acestea sunt întocmite corect și prezintă o imagine fidelă a societății auditate. Obiectivul auditului este acela de a permite auditorului să își exprime opinia profesională conformă cu cadrul legal.

Acesta se înscrie în categoria lucrărilor ce prezintă atât importanƫa teoretică, cât și practică. [anonimizat]:

• Prezentarea conceptului de “audit” pornind de la apariƫia acestuia pană în prezent;

• Prezentarea unui scurt istoric al Auditului pornind de la ideea că acesta presupuneexaminarea profesională a unor informații cu scopul de a exprimă o opinie responsabilă și independentă;

• Analizarea principiilor fundamentale și normelor de conduită pentru profesioniștii contabili ce trebuie respectate de către aceștia pentru realizarea obiectivelor comune;

• Studierea, analizași urmărirea tipurilorriscuri în audit din punct de vedere al auditorului financiar;

• Analizarea etapei de planificare a misiunii de audit pornind de la setarea unei strategii și stabilirea unui plan de audit pentru a evită riscuri majore;

• Studierea Standardului Internațional de Audit 230;

• Documentarea misiunii de audit în cadrul societății comerciale PHS DUAL S.R.L. .

Scurt istoric

Termenul de “audit” provine de la cuvântul latin „audire” care înseamnă a asculta și a transmite mai departe. [anonimizat], cuvântul “audit” [anonimizat]ã [anonimizat]ãrii unei opinii asupra regularității și sincerității informațiilor auditate.

Auditul începe sã [anonimizat], având că obiect verificarea de conturilor a marilor organizații administrative; fãrã a există o datã sau o localizare exactă a acestuia.

Termenului „audit” este în strânsã legaturã dezvoltarea societã[anonimizat], când, pentru prima datã a avut loc o delimitare a competențelor și responsabilităților între directorii executivi și acționari sau asociați: managerii (directorii executivi preiau tot mai mult conducerea afacerii și gestionarea patrimoniului societã[anonimizat]ãții se ocupã de verificarea modului în care directorii și alte persoane cu funcții de conducere gestionează afacerile încredințate. Inițial, aceastã verificare a managerilor era făcutã [anonimizat]ã sarcinã [anonimizat] dã [anonimizat].

Etapele principale în evoluția auditului au fost dupã cum urmeazã:

• [anonimizat] – împărații, regii, biserica și statul erau organele care controlau și ordonau audititul cu scopul de a pedepsi hoții pentru infracțiuni de fraudã, precum și cu scopul protejãrii patrimoniului propriu al organizațiilor sau entităților. În aceastã peroadã auditorii erau aleși din rândul preoților.

• Intervalul secolul XVIII – prima jumătate a secolului XIX – în aceastã perioadã, auditul cunoaște schimbãri radicale. În primul rând, actionarii, tribunalele și statele iau locul vechilor clase sociale iar auditorii erau aleși din rândul contabililor

• Sfârșitul secolului al XIX -lea – Perioadã în care este foarte bine conturatã relația dintre auditori și auditati. În continuare, auditorii erau aleși din rândul celor mai buni contabili și al juriștilor iar scopul a acestora erau de a atestă realitatera situațiilor financiare având că obiectiv evitarea sau identificării erorilor și fraudelori;

• primele patru decenii ale secolului XX – auditul era ordonat de cãtre stat și de acționari, fiind realizat de cãtre profesioniști specializați în audit împreună cu contabilii.

• perioada anilor 1940–1970 – Auditul își lărgește sfera de aplicabilitate intrând în domeniul bancar și al instituțiilor financiare , lãrgire determinatã de creșterea puternică a comerțului internațional. În această perioadã, auditul cunoaște și noi orizonturi, intrând pe teritoriu european.

• În perioada 1970-1990 – Auditorii sunt profesioniști formați din punct de vedere economic sau juridic, având în principal rolul de a asigura și a consilia managementului entitãților publice sau private asupra functionalitãții sistemului de control intern și a sinceritãtiicu care s-au întocmit situațiile financiare întocmite, identificarea posibilelor erori, precum și gãșirea unor soluții sau recomandãri de soluti care să conducã la prevenirea pagubelor la corectarea potențialelor erorilor;

• Perioada anilor 1990 și până în prezent – Rolul de a asigura și a consilia managementului entitãților publice sau private al auditului devine esențial. Este perioada în care, inclusiv entitãțile publice au preluat de la americani conceptul de guvernantã corporatistã. tandardele și normele profesionale ale auditului capãtã o valoare superioarã fiind elaborate coduri deontologice și ghiduri procedurale având scopul de a apară morală auditorului.

În România, auditul apare pentru prima datã în anii '90, din dorința de a fi în concordantã deplinã cu reglementările similare pe plan internațional și european, marcând elaborarea unor acte normative care au condus la organizarea și exercitarea profesiei de audit în sectorul public și în cel privat. Sursă actelor normative ce au reglementat auditul pe plan intern au fost reglementãrile internaționale.

Standardele internaționale de audit (ISA), adoptate și de cãtre Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR), sunt o traducere directã a standardelor internaționale de audit emise Federația Internaționalã a Contabililor Autorizați și reglementeazã modul de desfășurare al auditului, precum și planificarea, controlul, înregistrarea și raportarea activitãții de audit.

Definirea auditului

În general, prin audit se înțelege examinarea profesională a unor informații cu scopul de a exprimă o opinie responsabilã și independentã prin raportarea ei la un anumit standard sau o anumită normã de calitate în vederea satisfacerii nevoii unor utilizatori de informații.

Potrivit Standardelor internaționale de audit (ISA), obiectivul angajamentului de audit al situațiilor financiare este acela de a oferi posibilitatea auditorului sã exprime o opinie cu privire la situațiile financiare ale unei societãți, dacã acestea sunt întocmite în concordantã cu un cadru identificat de raportare financiarã, sub toate aspectele semnificative.

"AUDITUL, în general, este un proces sistematic de obținere și evaluare în mod obiectiv a unor informații sau afirmații în vederea aprecierii gradului lor de conformitate cu criteriile prestabilite, precum și de comunicare a rezultatelor către utilizatorii interesați". (American Accounting Asociatim (AAA))

Auditul de referã la o examinare sistematicã și independent a unor situații financiare ale unei societãți pentru a stabili în ce masurã aceste situații prezintã o imagine realã și fidelã a poziției financiare, performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășuratã și totodatã pentru a se asigura cã situațiile financiare sunt întocmite conform legii în vigoare.

Astfel, auditul a devenit un fenomen omniprezent în marile corporații și în sectorul public.

Auditorii sunt personae profesioniste competențe care au obținut această calitate pe baza unor examinãri. Aceștia sunt independenți față de operațiunile și entitãțile auditate permitamd acestora sã exercite obiectivitatea și scepticismul professional și, tot odatã, sã acționeze cu integritate.

Auditorii au o conduită eticã stabilită prin Directiva a VIII-a CCE din 1984, standarde petru pregătirea profesională și standarde tehnice de lucru.

Necesitatea și rolul auditului

În prezent, informația financiară este constituiră de către suportul relațiilor dintre partenerii de afaceri și se regăsește în situațiile financiare ale fiecărei entitatit economice. Cenzorii societăților au obligația de a supraveghea gestiunea societății, să verifice dacă imaginea bilanțului ci a contului de profit și pierdere oferă o imagine fidelă, completă și clară a patrimoniului, a rezultatelor și a situației financiare și totodată, toate acestea să fie întocmite legal și în concordanță cu registrele.

Având în vedere faptul că informația contabila oferă doar o singură reprezentate a realității, este esențial că această să fie garantată de profesioniști; profesioniste care să confirme că această reprezentare este cât mai aproape de situațieâ reală. Acest fapt duce la interpunerea între cel care emite mesajul contabil și activitatea profesionistului sau, mai bine spus, a auditorului financiar.

Rolul auditului financiar este acela de control al infoamatiei financiare care are o întrebuințare internă pentru conducerea societății și una extetrna pentru a informa terțele bersoane cum ar fi: clienți, furnizori, bănci s.a. . Acest control este executat în vederea protejării patrimoniului și pentru a asigura bredibilitatea informațiilor oferite pentru a fi publicate.

Rolul final al auditorului financiar este acela de a certifica și verifică documentația contabila de sinteză.

Legea Contabilității nr. 82/1991 va fi aplicată împreună cu Cadrul general de armonizare a reglementărilor contabile, Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborat de IASC, Standardele de Contabilitate Internaționale și Naționale.

Auditorul este obligat în permanentă să urmărească dacă procedura de culegere și cea de prelucrare a informațiilor sunt bine stabilite și dacă se aplică.

Rolul și necesitatea auditului intern sau extern poate fi sintentizat după cum urmează:

• Auditul are menirea de a asigura utilizatorii de informații că acestea reflectă o imagine fidelă, sunt culese, prelucrare și prezentate respectând reguli prestabilite.

• Cei care utilizează informația nu pot obține informații ale tranzacțiilor și a operațiunilor și , totodată nu pot verifică sinceritatea și regularitatea (calitatea) acestora; informații pe baza cărora, aceștia își fundamentează diferite decizii.

• Criteriile și procedurile stabilite sunt respectate mai atent de cei care culeg, prelucrează și prezintă informațiile exterme și interne dacă știu că vor fi auditati.

Fig. 1: Rolul Auditului Staturar

Auditul este exercitat de persoane profesioniste competențe și independente și care au autorizație în acest sens. Acestea sunt menite să opere o asigurare rezonabilă asupra informațiilor și situațiilor contabile prin exprimarea unei opinii prin intermediul raportului de audit.

Codul etic al profesioniștilor contabili

Etică, conform dicționarului explicativ reprezintă "știință care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare și cu rolul în viață socială".

Codul privind Conduită Etică a Auditorilor Financiari stabilește principii fundamentale și norme de conduită pentru profesioniștii contabili ce trebuie respectate de către aceștia pentru realizarea obiectivelor comune.

Rolul Codului etic național este acela de a da autoritate serviciilor prestate de profesioniștii contabili și de a-i proteja pe aceștia de posibilele implicări în diverse activități negative.

Asumarea de responsabilități față de interesul public face distincția între profesia contabila și celelalte profesii.

Calități esențiale ale profesioniștilor în spiritul Codului etic național sunt :

– știință, conștiința și competență;

– dezinteres material și independența de spirit;

– moralitate și demnitate.

Codul privind Conduită Etică a Auditorilor Financiari recunoaște că obiectivele profesiiei le reprezintă următoarele acțiuni:

• să desfășoare activități la cele mai înalte standarde de profesionalism;

• să îndeplinească cerințele interesului public.

Pentru satisfacerea obiectivelor de mai sus, profesionistul contabil trebuie să îndeplinească următoarele patru cerințe:

1. Credibilitatea: Se referă la credibilitatea în informații și sisteme de informații;

2. Profesionalismul: Este necesar pentru terțele persoane interesate de situațiile financiare ale entităților ( clienți, furnizori, bănci, angajatori, etc.);

3. Calitatea serviciilor: Reprezintă asigurarea că serviciile oferite de auditor financiar sunt executate la cel mai înalt nivel de performanță;

4. Încrederea: Utilizatorii de informații furnizate de aditorii financiari trebuie să poată a avea încredere în aceștia și că există un cadru general al conduitei eticii.

Pentru a atinge scopul obiectivelor profesiei de audit financiar, auditorii trebuie să respecte un anumit număr de principii fundamentale. Aceste principii sunt:

• Integritatea: Un auditor trebuie să fie cinstit și direct în ceea ce privește desfășurarea activităților profesionale și nu trebuie să inducă în eroare utilizatorii de informării financiar-contabile.

• Obiectivitatea: Auditorul trebuie să fie corect și imparțial; el nu trebuie să fie influențat de prejudecăți sau idei preconccepute și nu trebuie că obiectivitatea acestuia să fie afectată de influențe externe sau conflicte de interese.

• Competență profesională: Un auditor financiar își dezvoltă competență profesională prin educația formală, examene profesionale, participare la diverse cursuri. acesta are datoria că în permanentă să își mențină aptitudinile și cunoștințele profesionale la un nivel cât mai înalt;

• Confidențialitatea: Un auditor nu treuie să dezvăluie informațiile confidențiale ale entității dobândite pe parcursul misiunii de audit și nu trebuie să le folosească în interes personal fără a avea o autorizație în acest sens.

• Profesionalismul: Presupune că un auditor financiar să acționeze corespunzător relației sale profesionale și trebuie să evite orice prejudiciu asupra profesiei acestuia;

• Independența: Este cel mai important principiu fundamental și presupune că auditorul să fie limpede în gândire fără idei preconcepute ( independența de spirit) și nu trebuie să pună la îndoială obiectivitatea și integritatea profesionistului contabil ( independența comportamentală).

Obiectivele și riscurile auditului

Obiectivele auditului

Obiectivele generale ale auditului au o legătură strânsă cu afirmațiile și deciziile conducerii. Principalul obiectiv al auditului este acela de a prezența într-un mod corect situațiile financiare și de a exprimă o opinie conform căreia tranzacțiile economice sunt corecte și în conformitate cu prevederile legii.

Pentru a putea exprimă o opinie asupra sincerității și corectitudinii hotărârilor conducerii, auditorul trebuie să culeagă suficiente probe de audit și adecvate pentru fiecare categorie de operațiuni ( cumpărări, vânzări, plăti, încasări s.a.) ale fiecărei grupe de conturi.

Astfel, pentru îndeplinirea principalului obiectiv al auditului trebuie respectate următoarele obiective operaționale:

a) Obiective referitoare la categoriile de operațiuni reflectate în rulajul conturilor:

Un auditor trebuie să urmărească dacă operațiunile înregistrate au avut loc și în realitate iar dacă au avut loc și în realitate să verifice dacă au fost înregistrate exhaustiv și fără omisiuni. El trebuie să verifice cronologia operațiunilor contabile și alocarea acestora în timp. Totodată, trebuie să verifice dacă gruparea pe conturi a operațiunilor s-a efectuat corect.

b) Obiective referitoare la șoldurile conturilor:

În acest caz, auditorul trebue să urmărească dacă activele, capitalurile proprii și datoriile există la închiderea situației financiare și dacă în șoldurile acestor conturi sunt cuprinse doar sumele care trebuiau incluse, că șoldurile acestor conturi sunt evaluate și calculate corect. Să verifice dacă toate acestea sunt ale societății auditat și nu a altor persoane.

Acest obiectiv presupune și urmărirea facturilor de la sfârșit de exercițiu financiar, facturi ulterioare exercițiului, verificarea înregistrărilor referitoare la venituri și cheltuieli. De asemenea, trebuie urmărită și concordanță detaliilor cum ar fi: verificarea jurnalelor de cumpărări și vânzări, șoldurile din Cartea Mare să fie înregistrate corect și că sunt susținute de balant de verificare.

c) Obiective referitoare la prezentarea situațiilor financiare:

În acest caz, trebuie urmărit dacă în situațiile financiare sunt incluse active, capitaluri proprii sau datorii care nu aparțin societății sau care nu există în realitate, dacă veniturile și cheltuielie aparțin perioadei auditate și dacă au fost încălcare principiile contabilității în vederea întocmirii situațiilor financiare.

Analiza riscurilor

În timpul misiunii de audit, auditorii de întâlnesc cu diverse riscuri, atât în etapă de culegere a informațiilor, de prelucrare a acestora cât și în etaoa de tratare a infoprmatiilor de audit.

Întâlnirea riscurilor de audit impun o analiză amănunțită deoarece sunt foarte greu de cuantificat. Pentru acest lucru, auditorii aplică principala tehnică în cadrul planificării misiunilor și probelor de audit care constă în utilizarea modelului de risc pentru audit. Acest model de risc este reprezentat de prevederile Standardelor Internaționale de Audit și de literatură de specialitate, care abordează diferite tehnici, cum ar fi: Riscurile de audit, sondajul de audit și pragul de semnificație.

Acest model de risc se prezintă sub următoarea formă:

Unde:

RDP = risc de detectare planificat

RAA = risc de audit acceptabil

RI = risc inerent

RC = risc de control

Riscul de detectare planificat

Riscul de detectare planificat este riscul care depinde de celelalte trei tipuri de risc; acesta se schimbă numai în momantul în care auditorul ia decizia să schimbe unul din ceilalți factori.

Măsura care riscul că probele de audit nu permit detectarea unor abateri care să nu depășească pragul tolerat de auditor, asta în cazul în care aceste erori există definește riscul de detectare planificat.

Altă caracteristică a acestui risc o reprezintă faptul că acesta este invers proporțional cu cantitatea de documente (probe de audit) care se vor a fi colectate de către auditor. Cu cât riscul de detectare planificat este mai mic, cu atât cantitatea de probe ce trebuie acumulate este mai mare.

Riscul de audit acceptabil

Riscul acceptabil de audit reprezintă nivelul de certitudine al auditorului privind decizia luată dacă situațiile financiare ar putea prezenta sau nu erori semnificative după încheierea misiunii de audit și după exprimarea unei opinii fără rezerve. Cu cât este mai scăzut nivelul riscului de audit acceptabil determinat de auditor, cu atât acesta este mai sigur că situațiile financiare prezintă o imagine fidelă a entității.

În acest caz, un risc de audit acceptabil zero reprezintă o certitudine perfectă, iar dacă acesta este în proporție de 100% înseamnă că nivelul de certitudine este zero.

Situațiile financiare care prezintă un risc de audit acceptabil zero (asigurare absolută) este un caza care, din punct de vedere economic, nu este practic.

În practică, modelul prezentat mai sus, cel de risc de audit aplică între riscul de audit acceptabil (RAA) și riscul de detectare planificat (RDP) o legătură directă, adică dacă spre exemplu, auditorul financiar decide să crească riscul de audit acceptabil (RAA), atunci și cel de detectare planificat este crescut ceea ce presupune o cantitate de probe redusă.

Riscul inerent

Riscul inerent consta in susceptibilitatea ca o anumita categorie de operatiuni sau ca soldul (sau rulajul) unui cont sa prezinte neregularitati semnificative. Riscul inerent se manifesta in mod normal in orice misiune de audit si poate fi definit ca fiind: „riscul existent înainte de aplicarea unor măsuri de control intern în vederea reducerii atenuării lui”. Relatia riscului inerent cu cel de detectare planificat este una direct proportionala privind cantitatea de probe. Atat riscul inerent cat si risculo de detectare planificat, daca au un nivel crescut acest lucru presupune culegerea unei cantitati crescute de informatii si desemnarea unei persoane competente pentru a verifica probele intr-un mod riguros.

Riscul de control

Riscul de control se definește că riscul că în situațiile financiare ale unei societăți să apăra erori sau neregularități semnificative în anumite categorii de operațiuni sau în soldurile sau rulajele unor conturi, erori care nu au fost detectate la timp de către controlul intersau de sistemul contabil al societății.Riscul de control reprezintă siapreciereamodului de operativitate a controlului intern în ceea ce privește detectarea neregularităților societății auditate.

Fig.2 : Evaluarea Riscului

Pragul de semnificație

Evoluând de la identificarea erorilor și fraudelor, proces ce presupunea o verificare amănuntită a operațiunilor economice și inregistrării contabile a acestora, în prezent, obiectivul auditului este acela de a exprimă o opinie asupra sutuatiilor financiare, imaginii fidele și a rezultatului obținut de către entitatea economică. În acest sens, pentru a preveni cazurile de fraudă și de contabilitate creativă se urmăreste în ce măsură evenimentele care au avut loc în realitate sunt reflectate de inregistrările contabile.

Pragul de semnificație reprezintă un nivel sau o mărime a unei valori peste care auditorul financiar consideră că există o eroare sau o omisiune care poate să afecteze imaginea fidelă a rezultatului exercițiului financiar sau chiar a sinceritătii situațiilor financiare.

Este necesar că la începutul unei misiuni de audit să se stabilească un prag global de spemnificatie pentru a identifica sistemele și domeniile semnificative care permit următoarele:

a) Permit planificării misiunii o orientare mai bună;

b) Evitarea executării unor lucrări inutile;

c) Permit o justificare a deciziilor luate în formarea opiniei.

Există mai multe criterii de referintă pentru a determina pragul de semnificație, cum ar fi: cifra de afaceri, rezultatul net sau capitalurile proprii.

De la începutul misiunii de audit, pragul de semnificație ( materialitatea) permite auditorului să aprecieze mult mai bine dacă sistemele și conturile supuse modificărilor conțin inexactităti sau erori semnificative, iar la sfârșitul misiunii să emită o opinie fără rezerve.

Raționamentul profesional este bază stabilirii pragului se semnificație global la nivelul de ansamblu al situațiilor financiare:

1. În primul rând, contează mărimea societătii auditate: mărimea unei erori sau o denaturare a informației poate denatura sau influentă deciziile utilizatorilor de informații;

2. Materialitatea este o mărime relativă peste care un auditor financiat poate aprecia dacă comportamentul utilizatorilor de informații contabile poate fi influențat.

Planificarea misiunii de audit

Etapa de planificare a oricărei activități din orice domeniu este o etapă ce nu mai poate fi ignorată, în mod special pentru activitatea de audit financiar această etapă are o importanță aparte.

Pentru a planifica o misiune de audit presupune setarea unei strategii și stabilirea unui plan de audit pentru a evită riscuri majore.

O planificare a misiunii de audit corespunzătoare permite auditorului financiar să strângă necesarul de documente adecvate în vederea realizării misiunii de audit. În această etapă de planificare, auditorul trebuie să cunoască entitatea auditată de la obiectul de activitate până la mici particularități ale acesteia pentru a identifica posibile riscuri, trebuie să identifice domeniile și operațiunile semnificative ale entității și să desfășoare planul misiunii de audit pe baza pe baza acestor informații semnificative.

Conform Normei Internaționale 300- 4 I.F.A.C. : „o planificare adecvată a muncii de audit permite distribuția judicioasă a atenției asupra aspectelor esențiale de audit, identificarea problemelor potențiale și rezolvarea rapidă a sarcinilor; faptul în sine facilitează atribuirea de sarcini către colaboratori, coordonarea muncii efectuate în echipă.”

Norma 300 – 10 precizează : “Auditorul trebuie să elaboreze și să documenteze un program de lucru definind natura, calendarul și finalitatea procedurilor de audit necesare pentru punerea în lucru a planului de audit (overall audit plan)”.

Documentarea angajamentelor de audit

Conform ISA 230 documentarea misiunii de audit este reprezentată de „date și informații(documente de lucru) pregătite

Pentru a susține raportul de audit și pentru a enunța o opinie, conform Standardului de Audit 500 „Probe de audit” auditorul trebuie să strângă pe parcursul misiunii dovezi importante.

Documentarea lucrărilor de audit reprezintă cantitatea documentelor obținute și păstrate în cadrul misiunii de audit, dar și foile de lucru întocmite de acesta. Aceste foi de lucru sunt proprietatea auditorului.

Conform Standardelor Internaționale de Audit, documentarea misiunii de audit reprezintă obținerea de informații și probe de către auditor pe baza cărora acesta poate concluziona o opinie. Probele de audit constau în documente contabile și documente justificative care prezintă situația financiară a societății. Documentele colectate în timpul misiunii de audit trebuie să îndeplinească două condiții importante: să fie juste și suficiente. Îndeplinind aceste două condiții, informațiile obținute permit auditorului financiar să își firmeze o opinie cu privire la situațiile financiare.

În funcție de împrejurări și de domeniul de activitate al societății auditate, cantitatea, conținutul, tipul și, nu în ultimul rând calitatea documentelor de audit pot varia sitrebuie să cuprindă următoarele:

informații ce privesc structura organizaționala și legală a societății;

extrasesau copie după documente justificative, contracte și procese-verbale semnificative;

informații privind sectorul, mediul economic și legislativ în cadrul căruia entitatea își desfășoară activitatea;

documente privind modul de planificare și ulterioarele modificările;

probe care atestă faptul că sistemul de control intern și sistemul de contabilitate au fost evaluate;

analizele ale operatiunilorcontabilesi alesoldurilorconturilor;

analizarea indicatorilor economico–financiari și ale tendințelor acestora;

copii ale corespondenței cu alți experți, auditori și alte terțe persoane;

copii ale corespondenței cu clientul, rapoarte către administratori sau conducere și note ale discuțiilor cu administratorii și conducerea privind problemele de audit;

scrisori de confirmare a declarațiilor;

un rezumat a aspectelor importante al auditului respectiv, care să cupronda în detaliu următoarele: opiniile conducerii, sume implicate, informații disponibile, concluzii privind soluționarea acestor probleme și rezolvarea acestora;

copii ale situațiilor financiare aprobate.

Fig. 3: Proceduri utilizate in vederea documentarii misiunii de audit

Capacitatea și experiența auditorului de a furniza probe pe bază activității desfășurate și de a emite concluzii determină calitatea dicumentelor de lucru.

Toate aceste documente, probe și informații de audit alcătuiesc dosarul de audit, dosar ce stă la bază formării concluziilor auditorilor. Documentele de lucru sunt semnate de către auditor și introduse în dosarul de audit care la rândul lui este stucturat pe secțiuni.

Dosarul de audit

Dosarele de audit de împart în două categorii:

Dosarul permanent: care cuprinde informării privind evaluarea riscului, organigrama societății auditate, analize statistice privind performanța entității, scopul sistemului, copii ale corespondenței și rapoartelor auditului intern, rapoartele Curții de Conturi, documente privind modificări importante Acest dosar este structurat pe secțiuni de la A la F:

A. “Generalitati”;

B. “Control intern”;

C. “Conturi anuale”;

D. “Analize permanente”;

E. “Fiscal si social”;

F. “Juridic”.

2. Dosarul curent: acest dosar trebuie să cuprindă informații referitoare la perioada financiară curentă pentru care se desfășoară auditul. Dosarul curent trebuie să conțină următoarele informații:

a. Informații generale legate de programul de audit;

b. Declarații ale administratorilor;

c. Foile de lucru întocmite de auditor;

d. Balanțe de verificare;

e. Concluzii și constatări;

f. Raportul final și scrisoarea de însoțire.

Foile de lucru

Foile de lucru în audit, reprezintă cea mai importantă etapă a misiunii de audit deoarece acestea influențează opinia auditorului financiar și calitatea informațiilor colectate de la entitatea auditată. Prin aceste foi de lucru poate fi verificată și activitatea echipei de audit.

Foile de lucru sunt întocmite de către auditor și cuprind probele colectate și prelucrate pe parcursul misiunii de audit în vederea stabilirii tipului de raport de audit. Spre deosebire de restul probelor de audit colectate, aceste foi de lucru sunt documente interne folosite doar în cadrul întreprinderii de audit.

Informațiile cuprinse în foaia de lucru sunt obligatorii indiferent de calitatea probelor de audit și a informațiilor colectate și sunt structurate după cum urmează:

1. Titlul foii de lucru: cuprinde denumirea entității auditate, perioada auditată, data la care a fost întocmită foaia de lucru, inițialele persoanei care a întocmit foaia de lucru, denumirea procedurii, codul de indexare al acesteia în dosarul de audit;

2. Codul de referință: necesar pentru o organizare bună a activității;

3. Indicarea probelor de audit;

4. Descrierea procedurii;

5. Concluziile privind secțiunea auditată.

Documentarea misiunii de audit – PHS DUAL S.R.L.

Informații generale

Societatea PHS DUAL este o societate cu răspundere limitată care a fost înființată în anul 2012 care are că obiect de activitatate „Intermedieri în comerțul cu produse diverse” (cod CAEN: 4619), mai exact se ocupă cu vânzarea de produse profesionale de curățenie în România.

Portofoliul societății este variat, oferind o gamă variată de produse de igiena și curățenie, produse de depozitatre a deșeurilor clienților din toată tare.

Societatea a înregistrat o cifră de afaceri în valoare de 1,116,763.45 RON la 31.12.2015. Societatea este deținută de un singur administrator, are doi asociați care dețin părți sociale în proporție de 50% fiecare valoarea capitalului social fiind de 200 lei împărțiți în 20 părți sociale a câte 10 lei.

Cadrul legislativ

OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene

Legea contabilității, legea nr. 82/1991, republicată în în Monitorul Oficial

Legea nr.571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal

Standardele Internaționale de Audit

ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 75/1999 din 1 iunie 1999 privind activitatea de audit financiar (republicată)(actualizată 2013)

Obiectivele misiunii de audit financiar contabil

Obiectivul acestei misiuni de audit este de a-i îngădui auditorului financiar să își formeze o openie privind situațiile financiare la sfârșitul anului 2015. Formarea opiniei auditorulu are la bază următoarele:

1) Verificarea că tranzacțiile înregistrate în contabilitatea clientului să corespundă cu realitatea;

2) Verificarea dacă tranzacțiile care au avut loc în realitate au fost incluse și în registrele contabile;

3) Verificarea că operațiunile înregistrate în sistemul contabil să fie introduse la sumele corecte;

4) Clasificarea înregistrărilor contabile a fost făcută conform legii în vigoare și politicilor contabile ale clientului;

5) Toate tranzacțiile să fie înregistrate cronologic corespunzător;

6) Sumele înregistrate în soldurile conturilor să corespundă cu documentul justificativ;

7) Activele să fie prezentate la valoarea justă;

8) Activele și datoriile să fie deținute de către entitate (client);

9) Toate informațiile contabile și soldurile conturile să fie prezentate în situațiile financiare corect.

10) Nivelul de încredere ( sau asigurarea rezonabilă) că situațiile financiare supuse auditarii nu prezintă neregularități sau erori semnificative să fie de 90%.

Opinia exprimată de către auditorul financiar poate fi:

Opinie fără rezerve;

Opinie cu rezerve;

Opinie contrară sau defavorabilă;

Indisponibilitate de a exprimă o opinie.

Declarația de independență

Foi de lucru

Evaluarea riscurilor

Procedura: Evaluarea riscurilor cu privire la strategiile și obiectivele clientului

Descrierea activității: Auditorul financiar trebuie să se documenteze în vederea setării nivelului de risc asupra societății auditate.

Rezultat:

În urmă discuțiilor cu clientul, a documentării și analizării actului constitutiv, certificatul constatator ( vezi dosarul permanent) am acumulat suficiente informații în legătură cu obiectivele, strategiile și riscurile aferente entității.

Concluzie:

Documentarea a fost făcută corespunzător în ceea ce privește riscurile care ar putea denatura situațiile financiare.

Pragul de semnificație

Procedura: Setarea pragului de semnificație

Descrierea activității: Auditorul financiar trebuie să calculeze pragul de semnificație că fiind 2% din cifră de afaceri.

Rezultat:

Am solicitat și am primit balanța de verificare ( Anexa 1) la 31.12.2015. Pragul de semnificație reprezintă nivelul setat peste care auditorul financiar consideră că există o eroare sau o omisiune care poate să afecteze imaginea fidelă a rezultatului exercițiului financiar sau chiar a sinceritătii situațiilor financiare. Am calculat cifra de afaceri, iar pe bază acesteia a fost calculat pragul de semnificație după cum urmează:

CA= 1,116,763.45 lei

Materialitate = 2% CA=22,335 lei

Concluzie:

Pe baza balanței a fost calculată o materialitate de 22,335 lei.

Imobilizări

Procedura: Verificarea înregistrării imobilizărilor

Descrierea activității: Să se verifice dacă imobilizările au fost introduse corect în contabilitate și calculul amortizării.

Rezultat:

Am solicitat și am primit registrul mijloacelor fixe (Anexa 2) și registrul jurnal aferent exercițiului financiar 2015. Clientul deține o singură imobilizare, aceasta fiind un Program de gesiune.

Înregistrările sunt:

205 = 401 497 lei

Imobilizarea este intrată în luna decembrie 2015 iar amortizarea este pe un an de zile. Amortizarea va începe cu luna următoare punerii în funcțiune a programului. Societatea nu a înregistrat încă amortizare.

Concluzie: În urma efectuării verificărilor dintre Registrul mijloacelor fixe și Registrul jurnal, înregistrările aferente imobilizării au fost interpretate corect din punct de vedere fiscal.

Stocuri

Inventar

Procedura: Inventar stocuri

Descrierea activității: Asistarea la inventarul făcut de către societé.

Rezultat:

În data de 05.01.2016 am asistat la inventarul societății PHS DUAL SRL. Procedurile societății auditate aferente inventarierii au fost respectate: a fost oprită activitatea economică pe perioadă inventarului, au fost puse anuntuuri în legătură cu inventarul.

Comisia de inventariere a fost prezenta în formulă completă și pe tot parcursul inventarului:

Tigau Marian

Râșniță Delia

În urmă inventarierii am colectat următoarele documente:

Declararia gestionarului (Anexa 5);

Foaia de inventar (Anexa 4);

Concluzie:

În urmă asistării la inventarul societății PHS DUAL SRL, nu am constatat neregularități, iar totul a decurs conform procedurii. Pe baza stocului scriptic primit de la client și foilor de inventar a fost făcută reconcilierea fapticului cu scripticul, diferențele obținute sunt nemateriale.

Verificarea înregistrării contabile

Procedura: Verificarea înregistrării contabile

Descrierea activității:Verificarea prin selecție a înregistrărilor semnificative.

Rezultat:

Au fost făcute selecții pe baza Registrului Jurnal cu ajutorul programului Microsoft office Excel. Au fost selectate primele cinci facturi cu cele mai mari valori. Aceste facturi au fost verificate dacă au fost înregistrate la data emiterii lor și la valoarea reală. Au fost verificate facturile, să corespundă înregistrarea în contabilitate cu datele din factură. Am recalculat totalul facturi bază plus TVA calculată de 24% până în luna Mai, iar începând cu luna Iunie de 20%, iar unde a fost cazul am recalculat totalul facturi la cursul valutei la data facturii la cursul BnR din data respectivă. Selecția a fost făcută cu ajutorul programului Microsoft Office Excel după cum urmează:

Concluzie:

În urmă deplasării la client, au fost verificate documentele justificative iar diferență obținută este nemateriala. Au fost luate că probe de audit două facturi de cumpărare de marfă care au fost atașate în anexe (Anexa 6).

Clenți

Scrisori de confirmare de sold

Procedura: Confirmări de sold

Descrierea activității: Selectarea celor mai importanți clienți și trimiterea de confirmări de sold la 31.12.2015.

Rezultat:

Am primit de la client situația pe clienților la 31.12.2015. Au fost făcute selecții pe bază Situației de clienți cu ajutorul programului Microsoft office Excel. S-a făcut o sortare de la cel mai mare la cel mai mic șold și au fost selectați primii trei clienți cu soldul cel mai mare pentru a le trimite confirmări de sold la data de 31.12.2015. Selecția făcută este după cum urmează.

Concluzie: Soldurile clienților au fost confirmate în procent de 100%. A se vedea confirmările de sold la data de 31.12.2015 în anexă (Anexa 7).

Venituri

Procedura: Selecție facturi de vânzare

Descrierea activității:

Pe bază Registrului Jurnal se va face selecție pe veniruri în funcție de gradul de risc stabilit și în funcție de materialitate.

Rezultat: S-a făcut selecție pe clasă de venituri în funcție de geadul de risc și materialitate, iar selecția a fost documentată la sediul clientului. Au fost verificate facturile, să corespundă înregistrarea în contabilitate cu datele din factură. Am recalculat totalul facturi bază plus TVA calculată de 24% până în luna Mai, iar începând cu luna Iunie de 20%, iar unde a fost cazul am recalculat totalul facturi la cursul valutei la data facturii la cursul BnR din data respectivă. Selecția a fost făcută cu ajutorul programului Microsoft Office Excel după cum urmează:

Concluzie: În urmă documentării la client nu s-au constatat diferențe între înregistrările contabile și datele reale ale facturilor aferente selecției efectuate de către auditor. Verificarea propriu-zisă se va găsi în anexă (Anexa 8)

Furnizori

Procedura: Confirmări de sold

Descrierea activității: Selectarea celor mai importanți furnizori și trimiterea de confirmări de sold la 31.12.2015.

Rezultat:

Am primit de la client situația pe furnizori la 31.12.2015. Au fost făcute selecții pe baza Situației de furnizori cu ajutorul programului Microsoft office Excel. S-a făcut o sortare de la cel mai mare la cel mai mic șold și au fost selectați primii trei clienți cu soldul cel mai mare pentru a le trimite confirmări de sold la data de 31.12.2015. Selecția făcută este după cum urmează.

Concluzie: Au fost trimise confirmările de sold către furnizori. Soldurile furnizorilor au fost confirmate în procent de 100%. A se vedea confirmările de sold la data de 31.12.2015 în anexă.

Cheltuieli

Procedura: Selecție facturi de vânzare

Descrierea activității:

Pe bază Registrului Jurnal se va face selecție pe cele mai semnificative clase de cheltuieli în funcție de gradul de risc stabilit și în funcție de materialitate.

Rezultat: S-a făcut selecție pe clasele de cheltuieli 612, 622, 628, 604, 626 în funcție de geadul de risc și materialitate, iar selecția a fost documentată la sediul clientului. Au fost verificate facturile, să corespundă înregistrarea în contabilitate cu datele din factură. Am recalculat totalul facturi bază plus TVA calculată de 24% până în luna Mai, iar începând cu luna Iunie de 20%. Selecția a fost făcută cu ajutorul programului Microsoft Office Excel după cum urmează:

Concluzie: În urmă documentării la client nu s-au constatat diferențe între înregistrările contabile și datele reale ale facturilor de cumpărări aferente selecției efectuate de către auditor. Din punct de vedere fiscal înregistrarea operațiunilor contabile afost interpretată corect de către contabil. Verificarea propriu-zisă se va găsi în anexa (Anexa 10).

Banca

Procedura: Confirmări de sold

Descrierea activității: Verificarea soldului final la 31.12.2015 cu soldul inițial la 01.01.2016 și reevaluarea conturilor în valută la cursul BNR la 31.12.2015. Trimiterea de confirmare de sold către bancă.

Rezultat: Am primit de la client fișa de cont pe următoarele conturi 5121 și 5124 la 31.12.2015 și extrasul de cont cu soldul final la 31.12.2015 și extrasul de cont cu soldul inițial la 01.01.2016. Pe baza acestor documente am făcut reconcilierea după cum urmează:

Reevaluare Cont Euro

Concluzie: A fost confirmat soldul în lei și în Euro la 31.12.2015 și nu există diferențe de sold între situația clientului și situația primită de la bancă. Au fost verificate șoldurile finale la 31.12.2015 cu soldurile inițial la 01.01.2016 și nu exita diferențe între acestea. Am reevaluat soldul contului în Euro la cursul BNR din data 31.12.2015 în valoare de 4,5245 Lei și nu am constatat nicio diferență între soldul din balanța de verificare și reevaluarea efectuată de auditor.

Taxe

Procedura: Verificare decont de TVA cu balanța de verificare

Descrierea activității: Verificarea TVA deductibil, colectat, de plată sau de recuperat din decontul de TVA cu valorile din balanța de verificare.

Rezultat: Am solicitat și am primit de la client decontul de TVA D300 (Anexa 12) aferent lunii decembrie 2015 și balanța de verificare la 31.12.2015. Am verificat că sumele aferente Verificarea TVA deductibil, colectat, de plată să corespundă cu valorile regăsite în balanța de verificare în rulajul în perioadă

Concluzie: În urmă verificării efectuate asupra TVA deductibil, colectat, de plată sau de recuperat din decontul de TVA cu valorile din balanța de verificare nu am constatat diferențe. În Luna decembrie clientul are de recuperat TVA în valoare de 2.601 lei. Declarația a fost întocmită corect.

Salarii

Procedura: Verificare declarația 112 cu balanța

Descrierea activității: Verificarea declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, a impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate cu valorile din balanța de verificare.

Rezultat: Am solicitat și am primit de la client declarația 112 Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, a impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate (Anexa 13) aferentă lunii decembrie 2015 și balanța de verificare la 31.12.2015. Am verificat că sumele aferente D112 să corespundă cu valorile regăsite în balanța de verificare în rulajul în perioadă.

Concluzie: În urmă verificării efectuate asupra declarației 112 cu valorile din balanța de verificare nu am constatat diferențe. Declarația a fost întocmită corect. La 31.12.2015 societatea auditată avea doi angajați.

Contul de profit și pierdere

Procedura: Recalcul rezultat și impozit

Descrierea activității: Pe bază balanței de verificare se va recalcula rezultatul și impozitului pe profit societății.

Rezultat: Am solicitat și am primit de la client balanța de verificare la 31.12.2015. În urmă recalccului am obținut un rezultat de 100.491 lei profit. A fost verificat și că totalul veniturilor minus totalul cheltuielilor să corespundă cu contul 121 în balanța de verificare. Folozindu-ne de balanța de verificare am refăcut calculul impozitului pe profit, iar rezultatul recalcularii este de 18.056 lei.

Total veituri – Total cheltuieli = 1.118.846,23 – 1.018.355,14 = 100.491,09 = Rezultat(121)

Concluzie: Nu am găsit diferențe între rezultatul din balanța de ferificare și recalculul nostru și nici între calculul de impozit pe profit și balanța de verificare la 31.12.2015, Iar corelația: Venituri Totale – Cheltuieli totale = 121 (Rezultatul) este corectă. (Vezi Aneza 14)

Scrisoare adresată conducerii

Stimați domni administratori,

Pe parcursul misiunii noastre de auditare a situațiilor financiare aferente exercițiului financiar încheiat la 31.12.2015 am analizat sistemul contabil și procedurilor operate de Societatea pe care o administrați.

În această scrisoare va vom prezența aspectele semnificative pe care le-am sesizat pe parcursul activității noastre și recomandările noastre în vederea îmbunătățirii sistemului.

Opiniile noastre au fost dezbătute cu angajații responsabili cu activitățile financiar – contabile, iar aspectele discutate urmând a fi reexaminate și corectate în cadrul următoarelor proceduri de audit. Așteptăm eventualele dumneavoastră aprecieri privind neconcordanțele. În cazul în care aveți neclarități, va rugăm să ne contactați.

Va aducem la cunoștință că aspectele care urmează a fi prezentate în raportul de audit au fost cele mai importante și sunt concepute în vederea exprimării opiniei asupra situațiilor financiare ale societății pe care o conduceți.

Prezentul raport a fost întocmit exclusiv pentru utilizarea acestuia de către coducerea scocietatii SC PHS DUAL SRL, iar conținutul acestuia nu trebuie făcut public decât cu acordul nostru scris. Acest raport nu angajează răspunderea noastră față de terțe persoane.

Cu respect,

SC MASTER CCE SRL

Raportul de audit

RAPORT DE AUDIT FINANCIAR

BENEFICIAR: SC PHS DUAL SRL

EXERCIȚIU FINANCIAR 2015

ADRESANT

Prezentul raport a fost întocmit exclusiv pentru utilizarea acestuia de către coducerea scocietatii SC PHS DUAL SRL, iar conținutul acestuia nu trebuie făcut public decât cu acordul nostru scris. Pentru acest raport sau pentru opinia prezentată în cele ce urmează, în măsură în care legea permite nu ne asumăm și nu acceptăm răspunderea față de terțe persoane.

DATE GENERALE

Denumire societate: SC PHS DUAL SRL

Sediul social: BUCUREȘTI sector 3 str. Aleea Barajul Sadului nr. 7A -7B bl. M4A2 sc. 2 et. 7 ap. 92

Formă jurifica: Societate comercială cu răspundere limitată

Nr. Înregistrare la Registrul Comerțului: J40/13014/2012

Cod unic de înregistrare: 30875695

Capital social: la 31.12.2015 capitalul social era de 200 lei același că la sfârșitul anului 2014, constituit din 20 de părți sociale cu valoare nominală de 10 lei.

Obiect de activitate: În cursul exercițiului financiare 2015, societatea a practicat obiectul de activitate actualizat conform ordinului nr.337/2007 privind actualizarea clasificărilor din economia națională (CAEN), emis de Institutul Național de Stasistica (INS) activitatea preponderentă fiind „Intermedieri în comerțul cu produse diverse”- cod CAEN 4619, înregistrând și alinierea actului constitutiv la cerințele apărute prin modificarea Legii societatiilor comerciale nr. 31/1990 prin Legea nr. 441/2006 și OUG nr 82/2007.

SITUATILE FINANCIARE ANUALE AUDITATE – CADRUL DE RAPORTARE FINANCIARĂ

Am auditat situațiile financiare complete ale SC PHS DUAL SRL („Societatea”), întocmite la 31.12.2015, respectiv Bilanțul, Situația contului de profit și pierdere, Situația fluxurilor de trezorerie, Raportul de gestiune al administratorilor, Declarația conducerii entității în conformitate cu prevederile art. 30 din Legea contabilității nr. 82/1991 și a Regulamentului nr. 1/2006 emis de CNVM, Declarația de conformitate privind aplicarea IFRS, Situația modificărilor capitalului propriu de la sfârșitul exercițiului financiar 2015 rezultate în intervalul 01.01.2015 – 31.12.2015.

Situațiile financiare au fost întocmite conform cadrului de raportare prevăzut de OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene.

RESPONSABILITATEA CONDUCERII

Răspunderea pentru întocmirea situațiilor financiare, incluzând și întocmirea operațiunilor economico – financiare și a documentelor contabile aferente, în conformitate cu normele și reglementările de contabilitate din România revine conducerii și administratorilor. Conducerea entității este responsabilă pentru prezentarea fidelă și întocmirea situațiilor financiare conforme cu OMFP 1802/2014 și cu politicile contabile.

Această responsabilitate a conducerii cuprinde următoarele: implementarea, proiectarea și menținerea unui control intern adecvat pentru prezentarea și întocmirea situațiilor financiare, situații ce nu trebuie să conțină neregularități semnificative, selectarea și aplicarea unor politici contabile corespunzătoare, formularea unor estimări contabile corespunzătoare în circumstanțele date.

RESPONSABILITATEA AUDITORULUI

Responsabilitatea auditorului este aceea de a prezența o opinie asupra acestor situații financiare având la bază verificările efectuate pe parcursul activității de audit desfășurate, iar raportil de audit este întocmit strict în vederea prezentării lui administratorilor și asociaților societății SC PHS DUAL SRL.

Ana Bogaciu,

Auditor

Concluzii

Această lucrare a urmărit, pe parcursul a trei capitole, o imagine asupra procesului de documentație a misiunilor de audit pentru o societate comercială cu răspundere limitată, subliniind metode moderne în vederea unui proces cât mai eficient.

Termenului „audit” este în strânsă legătură dezvoltarea societăților comerciale din secolul al XIX-lea, când, pentru prima data a avut loc o delimitare a competențelor și responsabilitătilor între directorii executivi și acționari sau asociați: managerii (directorii executivi preiau tot mai mult conducerea afacerii și gestionarea patrimoniului societății comerciale, în timp ce proprietarii societății se ocupă de verificarea modului în care directorii și alte persoane cu funcții de conducere gestionează afacerile încredințate.

Rolul auditului financiar este acela de control al infoamatiei financiare care are o întrebuințare internă pentru conducerea societătii și una extetrna pentru a informă terțele bersoane cum ar fi: clienți, furnizori, bănci s.a. . Acest control este executat în vederea protejării patrimoniului și pentru a asigură bredibilitatea informațiilor oferite pentru a fi publicate. Rolul final al auditorului financiar este acela de a certifica și verifică documentația contabilă de sinteză.

În ceea ce privește proiectul, scopul acestuia a fost de evidenția procedura de socumentare a misiunii de audit pe diverse secțiuni ale societății comerciale, cum ar fi:

• evaluarea riscurilor prin discuții cu clientul, prin documentarea și analizarea actului constitutiv, certificatul constatator, prin acumularea de informații suficiente în legătură cu obiectivele, strategiile și riscurile aferente entității;

• setarea unui prag de semnificație (materialitatea);

• verificarea imobilizărilor că înregistrări contabile și verificarea dacă acestea există și în realitate;

• verificarea stocurilor participând la procesul de inventariere la sfârșit de an și verificând înregistrările contabile prin selecții în funcție de gradul de risc și pragul de semnificarie;

• Verificarea soldurilor pe clienți și pe furnizori prin trimiterea de scrisori de confirmare de sold la 31.12.2015;

• Analizarea soldurilor și rulajelor pe clasele semnificative de venituri și cheluieli verificând înregistrările contabile prin selecții în funcție de gradul de risc și pragul de semnificarie;

• Verificarea soldului de bancă prin prin trimiterea de scrisori de confirmare de șold la 31.12.2015 și reconcilierea extrasului de cont cu soldul final la 31.12.2015 cu extrasul de cont cu soldul inițial la 01.01.2016 și verificarea acestor solduri cu balanța de verificare la 31.12.2015;

• Taxele și impozitele verificând declarațiile 300, 112, etc cu valorile înregistrate în contabilitate în balanța de verificare.

Concluzionând toate cele menționate mai sus, documentarea misiunii de audit este etapă cea mai importantă în activitatea de audit a unei entități deoarece, pe bază tuturor probelor și informațiile acumulate pe parcursul misiunii, auditorul își poate formula opinia și poate scrie raportul de audit. Toate aceste documente, probe și informații de audit alcătuiesc dosarul de audit, dosar ce stă la bază formării concluziilor auditorilor. Documentele de lucru sunt semnate de către auditor și introduse în dosarul de audit care la rândul lui este stucturat pe secțiuni.

Bibliografie

NICULAE (cast. PIROI) MARIOARA, Auditul si controlul resurselor bugetului national, Editura  Academia de Studii Economice din București;

http://www.stiucum.com/economie/bancile-in-economie/Principiile-si-formele-auditul74734.php

İsa Tak Bükreș , Standardele Internationale de Raportare Financiara, Editura Academia de Studii Economice din București

https://ro.scribd.com/doc/48047451/PLANIFICAREA-IN-AUDIT;

https://ro.scribd.com/doc/47088989/Intocmirea-Situatiilor-Financiare-Lucrare-de-Licenta;

http://www.cafr.ro/uploads/CV%20GRECU%20TUDOR%20ALEXANDRU-fec4.pdf;

IOAN OPREAN, AUDITAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE, UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”, BUCUREȘTI FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE CLUJ-NAPOCA

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5

DECLARATIE DE INVENTAR

– anterior inventariere –

Subsemnatul Tigau Marian gestionar al PHS DUAL SRL declar:

Toate valorile materiale si banesti aflate in gestiunea subsemnatului se gasesc in incaperile (locurile):

Aleea Barajul Sadului

Posed (nu posed) valori materiale si banesti apartinand tertilor: _______________

_______nu este cazul____________ ___________________________________________

Am (nu am) cunostinta de existenta unor plusuri/lipsuri in valoare (cantitate) de: ______

_______ nu este cazul _________________________________________________________

Am (nu am) documente de primire-eliberare care nu au fost operate la zi sau nu au fost predate la contabilitate: ____________________________________________________

___________________________________________________________________________

Detin (nu detin) numerar din vanzarea marfurilor aflate in gestiune , de lei: _____

________ nu este cazul ________________________________________________________

Ultimele documente de iesire sunt:

fel_____Factura________________________ nr._2041____________ din _31.12.2015

fel_____Factura________________________ nr._2042____________ din _31.12.2015

Ultimele documente de intrare sunt:

fel_____Factura________________________ nr._4180____________ din _04.12.2015

fel_____Factura________________________ nr._2329____________ din _04.12.2015

Anexa 6

Anexa 7

Anexa 8

Anexa 9

Anexa 10

Anexa 11

Anexa 12

Anexa 13

Avena 14