Cadrul Conceptual al Auditarii Securitatii Si Sanatatii In Munca

Capitolul II. Cadrul conceptual al auditării securității și sănătății în muncă

II.1. Noțiunea de audit al securității și sănătății în muncă

Potrivit Legii nr.319/2006, securitatea și sănătatea în muncă presupune ”un ansamblu de activități instituționalizate, având ca scop asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă, apărarea vieții, integrității fizice și psihice, sănătății lucrătorilor și a altor persoane participante la procesul de muncă.”

Conform normelor generale de protecție a muncii, auditul în domeniul sănătății și securității în muncă reprezintă un ”proces sistematic de obținere a aprecierilor despre acțiuni și evenimente de natura securității și sănătății în muncă, pentru a stabili gradul de conformitate al aprecierilor, cu criterii prestabilite, precum și de comunicare a rezultatelor de către cei interesați.”

Metoda de audit al securității și sănătății în muncă vizează componenta auditului SSM, care se referă la conformitatea cu prevederile legislației și are ca scop evaluarea conformității locurilor de muncă și a ansamblului unității cu aceste prevederi, precum și cu prevederile altor reglementări aplicabile unității auditate.

Dovezile auditului sunt formate din totalitatea informațiilor obținute din interviuri, examinarea documentelor și examinarea conformității activităților și a condițiilor cu prevederile reglementărilor în domeniul SSM. Aceste dovezi trebuie să fie corecte, să poată fi verificate și să fie relevante pentru criteriile auditului.

Prevederilor legale, standardelor și a cerințelor specifice unității față de care auditorul compară dovezile de audit adunate alcătuiesc criteriile auditului. Criteriile auditului sunt identificate înainte de începerea auditului și sunt selectate în funcție de tipul de audit și de scopul realizării auditului.

Criteriile pot fi diferențiate în funcție de cele două categorii de audituri:

Cerințe ale legislației de SSM și/sau principii, reguli de bună practică – pentru auditul de conformitate;

Cerințe ale modelului de sistem (referențialului) pentru auditul de sistem.

Auditul de securitate și sănătate în muncă are dublu caracter, de proces sistematic și, respectiv, de proces independent. Rolul de proces sistematic presupune ca activitatea să fie programată și planificată în funcție de tipul și scopul auditului. Cea de-a doua caracteristică a auditului, de proces independent, sugerează ca activitatea să nu fie desfășurată de persoane care au responsabilități directe privind obiectivele auditate, pentru a se evita subiectivitatea auditului. În acest sens, Normele generale de protecție a muncii (ed. 2003) stabilesc că angajatorul are obligația ”să asigure auditarea de sănătate și securitate în muncă a unității cu ajutorul instituțiilor abilitate” (art.11, lit. C). Auditul de securitate și sănătate în muncă trebuie programat din timp, iar susținerea sa se face conform unei planificări stabilite în faza de pregătire. Dovezile auditului se obțin din examinarea unor înregistrări specifice, iar constatările auditului sunt cuprinse în documente specifice (rapoartele de neconformitate și raportul de audit).

O dată cu finalizarea auditului se obțin o serie de rezultate care cuprind punctele slabe ale obiectivului, creșterea eficienței acțiunilor preventive, dar și alte efecte pentru existența unei întreprinderi, precum creșterea productivității, reducerea anumitor cheltuieli și îmbunătățirea imaginii de piață.

II.2. Tipuri de audituri de securitate și sănătate în muncă

Auditul de SSM este clasificat în funcție de obiectul lui și de scopul pentru care este conceput.

În funcție de obiectul lor, auditurile de SSM pot fi:

Audituri ale sistemului de management al SSM, care sunt următoarele:

Audituri de pre-evaluare, efectuate înaintea auditului de certificare a sistemului de management al SSM;

Audituri de certificare, efectuate de un organism extern, abilitat în vederea certificării sistemului de management al SSM implementat;

Audituri de supraveghere, efectuate periodic, după certificarea sistemului de management al SSM.

Audituri de conformitate cu prevederile legislației în domeniul SSM, iar această categorie include:

Audituri privind conformitatea locurilor de muncă cu cerințele de SSM prevăzute de reglementările în domeniu (Norme generale de protecție a muncii, normele specifice de protecție a muncii și instrucțiunile proprii de securitate a muncii);

Audituri privind conformitatea ansamblului întreprinderii cu cerințele de SSM prevăzute de Legea protecției muncii nr.90/1996 și Normele generale de protecție a muncii;

Audituri privind conformitatea proceselor tehnologice, a echipamentelor tehnice cu cerințele de SSM prevăzute în Normele generale de protecție a muncii, în normele specifice de protecție a muncii și în standardele de securitate a muncii;

Audituri privind conformitatea produselor cu cerințele de SSM prevăzute în standardele de securitate a muncii.

În funcție de raportul existent între auditor și auditat, auditurile pot fi:

Audituri interne, unde auditorul și auditatul fac parte din aceleași organizații;

De secundă parte, în care auditorul este beneficiarul direct al auditului, dar nu face parte din aceeași organizație cu auditatul.

De terță parte, în care auditorul realizează auditul la solicitarea beneficiarului auditului.

În funcție de domeniul auditului, se pot distinge:

Audituri orizontale (urmăresc examinarea fiecărei arii funcționale a unei organizații pentru a verifica gradul de corespondență și implementare a cerințelor).

Audituri verticale (urmăresc verificarea tuturor ariilor funcționale ale unei organizații, care sunt implicate într-o anumită problematică. De pildă: achiziționarea, utilizarea și instruirea privind folosirea echipamentelor individuale de protecție).

Audituri aleatoare (presupun examniarea punctuală a unor aspecte, în funcție de scopul auditului).

În funcție de sistemul de notare, auditurile pot fi:

Audituri care analizează o evaluare calitativă, unde indicatorii au aceeași importanță și sunt apreciați prin Da, Nu sau Nu e cazul.

Audituri care analizează o evaluare cantitativă, la care indicatorii pot avea diverse grade de importanță, marcate prin coeficienți de ponderare, iar aprecierea se realizează prin acordarea unui punctaj sau a unei valori procentuale.

În funcție de scop, auditurile de SSM pot fi:

Interne;

Externe.

Auditurile interne urmăresc evaluarea conformității cu cerințele de SSM a locurilor de muncă din interiorul organizației. Acestea sunt realizate de către personalul angajatorului, care trebuie să fie specializat în domeniul auditului SSM prin absolvirea cursurilor de formare și perfecționare profesională și să aibă experiență practică. În cazul în care angajatorul nu dispune de personalul calificat cu această tematică, poate apela la serviciile unor instituții abilitate, cu rolul de consultant.

Auditurile externe urmăresc evaluarea capacității angajatorului de a asigura un anumit nivel de SSM în cadrul întreprinderii și se efectuează de către un organism neutru, la cererea angajatorului sau la cererea unui alt organism.