Cadastrul Forestier In Republica Moldova

=== Cadastrul forestier in Republica Moldova ===

ADNOTAȚIE

“Cadastru forestier în Republica Moldova” reprezintă una dintre activitățile de bază din domeniul folosirii raționale și dezvoltării resurselor naturale, prin urmare fiind o temă actuală ce se încadrează în activitatea cadastrului și dezvoltării imobiliare.

Prezentul proiect de licență conține materialele de principale elaborate de autor, în care sunt examinate starea actuală a fondului forestier din Republica Moldova, necesitatea și de creare a unui instrument de analiză, planificare și luare a deciziilor – Cadastru forestier – care reprezintă un Sistem Informațional Teritorial. Ideea de bază constă în elaborarea unui suport informațional, care să servească ca instrument de bază în luarea deciziilor referitoare la dezvoltarea în perspectivă a domeniului Silviculturii în corespundere cu noile cerințe ale dezvoltării durabile. Sunt descrise măsurile și conținutul lucrărilor de evidență și inventariere a terenurilor fondului forestier. Sunt puse în discuție un șir de probleme care necesită să fie soluționate în viitorul apropiat având ca bază Tehnologiile informaționale și Teoria cadastrului. Prin tehnologia GIS aplicata in sectorul forestier se pot elabora hărți tematice și interogări la nivel local, Ocol silvic, raional sau național.

Proiectul conține memoriul explicativ și partea grafică, fiind prezentate în mod tradițional și în format digital.

INTRODUCERE

Fiecare om are dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viață și sănătate, precum și la produse alimentare și obiecte de uz casnic inofensive [1].

Principala activitate a cadastru de specialitate „Cadastrul forestier” este de a fi în măsură să colecteze și să mențină exacte și detaliate date, despre terenurile fondului forestier, imobilelor ce contribuie la managementul lor, în scopul de a face față cu succes nevoilor actuale, dar, de asemenea, să anticipeze situații viitoare. În general Cadastrul forestier este un instrument de planificare, raționalizarea și dezvoltare a domeniului silvic și protecție a mediului. Dezvoltarea pădurilor trebuie să combată influențele antropice, care – la fel ca orice formă de dezvoltare economică – este de obicei însoțită de un impact negativ asupra mediului. Astfel, este necesar să definească criteriile luând în considerare evaluarea impactului asupra mediului.

Problemele cu care se confruntă omenirea au depășit limitele teritoriale și nu mai sunt atribuite unei regiuni sau țări. Acestea sunt: creșterea rapidă a populației, migrația spre mediul urban, industrializarea etc. Dezvoltarea economiei bazată pe consumul intensiv al resurselor a declanșat procesul de încălzire globală și înrăutățirea mediului ambiant.

Cadastrul forestier al Republicii Moldova se afla în etapa de dezvoltare, fiind efectuate activități de elaborare a bazei legislative, instrucțiunilor tehnice, etc. Cele mai complicate probleme sunt identificarea resurselor financiare, ponderea principală fiind atribuită lucrărilor de teren – care sunt cele mai scumpe și consumatoare de timp. În soluționarea problemei menționate deseori se fac unele abordări neîntemeiate cu privire la raportul dintre investiții și efectul economic, unde se ia în calcul numai valoarea masei lemnoase produsă de pădure. Vom remarca că costul total și efectul pădurilor nu este doar de natură tehnico-economică, dar, de asemenea, de mediu. Pădurea este Plămânul planetei Pământ și ea acoperă acele investiții pe care nu le face industria, domeniul construcțiilor, transportul etc. care contribuie la consumul nechibzuit al resurselor naturale, creșterea concentrației dioxidului de carbon. În acest scop trebuie să fie dezvolte metode practice și obiective, pentru a evalua impactul asupra mediului în soluții alternative pentru a determina locația care face compatibile munca cu mediul natural. Nu poate exista dezvoltare și gestionarea rațională a pădure fără un cadastru forestier. Pe de altă parte, cu toate acestea, cele mai multe din pădurile țării sunt degradate și de productivitate scăzută și cele mai multe dintre ele joacă un rol protector. Intenționăm să examinăm funcțiile pădurii precum și structura cheltuielilor pentru a contribui la îmbunătățirea situației în domeniul menționat.

Datorită noilor abordări ale dezvoltării sustenabile, sunt elaborate o mulțime de sisteme informaționale și cadastrale, comun pentru toate fiind orientarea lor spre descrierea elementelor și fenomenelor din mediul ambiant, fiind reperate spațial și prin adrese la spațiul în care este amplasată pădurea, ocolul silvic sau unitatea ecologică, deci după esență fiind un sistem orientat teritorial. Pentru analiză și generarea soluțiilor, ce descriu procesele de dezvoltare economică a întreprinderilor silvice, sunt necesare informații despre tot ce a fost creat și există la suprafață (solurile, vegetația, consistența, vârsta etc.), sub pământ (geologia, hidrologia), spațiul aerian din apropiere (microclimatul, starea bazinului aerian etc.), temperatura, precipitațiile și distribuția lor în timp. Pentru a elabora o strategie de dezvoltare a unei ramuri sunt importanți de asemenea indicatorii despre populație, starea economică, caracterul legăturilor dintre elementele interioare și cele exterioare, capacitatea de producție a solurilor, condițiile posibilitățile de valorificare a terenurilor neproductive, sau aflate în sare de degradare etc. Modul de colectare a informației cadastrale, structura, precizia și volumul necesar a fost și va rămâne totdeauna o problemă actuală, care trebuie soluționată în corespundere cu nivelul și cerințele de dezvoltare a societății. Prin urmare, elaborarea cadastrului forestier reprezintă o activitate actuală de mare importanță, care se încadrează în contextul dezvoltării sustenabile. Experiența acumulată în timpul dezvoltării cadastrului bunurilor imobile poate fi transmisă și aplicată la elaborarea sistemului informațional Cadastrul forestier.

Aceasta este prima problemă, deoarece structura organizatorică, softurile, mijloacele tehnice și financiare vor depinde de problemele care trebuiesc soluționate făcând apel la conținutul cadastrului.

Elaborarea sistemelor cadastrale în Moldova în prezent se face preponderent din contul creditelor acordate de Banca Mondială, de la bugetul de stat, precum și din contul beneficiarelor. În majoritatea cazurilor lucrările se fac pentru elaborarea cadastrului bunurilor imobile, pentru care au fost elaborare regulamente, instrucțiuni, și proceduri de verificare a rezultatelor măsurătorilor și documentației cadastrale. Lucrările cadastrelor de specialitate au unele aspecte comune cu cele ale cadastrului bunurilor imobile dar și deosebiri esențiale. Lucrările de delimitare a hotarelor în cadrul tuturor cadastrelor de specialitate trebuie executate în corespundere cu instrucțiunile în vigoare în ceia ce privește precizia și modalitatea de elaborare a planului cadastral. Particularitatea constă însă în determinarea punctelor de hotar, care în mare măsură vor fi influențate de funcționalitatea obiectului examinat. De exemplu precizia de determinare a hotarului pădurii depinde de mulți factor și se propune a fi îndeplinită de către inginerii silvicultori care cunosc cerințele menționate. Același lucru se referă și la completarea bazei de date inițială. Există deosebiri dintre cadrele juridice. Cu regret însă n-a fost format un institut care să fie responsabil integral de culegerea și actualizarea datelor cadastrelor de specialitate. Acest fapt confirmă că în realitate încă nu s-e fac lucrări complexe pentru elaborarea cadastrelor de specialitate: forestier, ariilor protejate, agricol, funcțional urban et. În baza analizei noilor tendințe în soluționarea problemelor globale specialiștii au conștientizat faptul că volumul total de informație nu trebuiește concentrat numai în baza de date ale cadastrului bunurilor imobile. Volumul necesar de informații, varietățile ei, complexitatea și modalitățile de culegere și prelucrare a informației primare mărturisesc despre eficacitatea lucrărilor cu baza de date distribuite. Din aceste motive în “Legea cadastrului bunurilor imobile” se spune că “Cadastrul bunurilor imobile este cadastrul general la care se vor alătura cadastrele de specialitate”. Aceasta face posibil ca datele inițiale să fie colectate și concentrate de către întreprinderile de ramură. Funcția cadastrului forestier constă în identificarea și utilizarea relațiilor reciproce dintre multiplele Baze de date despre fondul forestier, caracteristicile condițiilor, sociale, economice topografice, pedologice, climaterice etc. Complicații apar din cauza imperfecțiunii bazei juridice și organizatorice de inițiere, prin care sunt reglementează rapoartele dintre instituțiile de cadastru forestier și cele care dețin bazele de date, precum lipsa modalității și tehnologiei transmitere a acestor date. Situațiile menționate, împreună cu lipsa regulilor unice și standardelor de reperare după adrese și parcele (sectoare de teren) prezintă una dintre cele mai actuale probleme din sfera de introducere a cadastrelor de specialitate inclusiv și celui forestier. În baza celor menționate poate fi formulată a doua problemă de studiu – analiza relațiilor dintre cadastrul bunurilor imobile și cadastrul forestier.

Republica Moldova, cu bogatul potențial economic și natural, fondul funciar, amplasarea geografică mai ales ceia ce privește pădurile, care rămâne nevalorificat trebuie să întreprindă măsuri active de dezvoltare bazată pe resurse proprii, tehnologii inovaționale inclusiv cele informaționale. Valorificarea va fi efectivă numai în cazul când se bazează pe unele măsuri argumentate și informațional asigurate. În acest domeniu urmează să folosim instituția cadastrului care asigură un instrument util de analiză și luare a deciziilor. În prezentul studiu se intenționează de a examina modalitatea de aplicare a cadastrului forestier în valorificarea sustenabilă a potențialului natural.

Asigurarea informațională are ca scop însoțirea permanentă și prezentarea unui conținut adecvat ce reflectă realitatea. Pentru aceasta sunt necesare întreprinderea unor măsuri de actualizare permanentă a datelor cuprinse în cadastrul bunurilor imobile și celor de specialitate.

Prezentul proiect este dedicat studierii posibilităților de elaborare a cadastrului forestier, determinarea conținutului și identificarea rolului. Ca caz de studiu va fi axat pe fondul forestier aflat în gestiune economică în cadrul Ocolului silvic. Problemele studiate sunt comune Ocoalelor silvice, Rezervațiilor științifice și Rezervațiilor naturale precum și Autorităților Publice care dețin terenuri forestiere.

Factorul principal în alegerea temei a fost determinant de interesul nemijlocit, dragostea și dorința autorului față de pădurile natale și identificarea căilor de îmbunătățire a eficienței funcționării lor.

Proiectul de licență este alcătuit din Introducere, Concluzii și patru capitole.

Primul capitol are ca scop analiza Obiectului cadastrului forestier din Moldova, descrierea fondului forestier, modul de utilizare, avantajele și neajunsurile lor pentru aplicațiilor cadastrale. Studiul urmărește identificarea particularităților și aplicarea lor la elaborarea cadastrului forestier. Se pune în evidență cerințele specifice referitoare la unele activități ce fac domeniul cadastrelor de specialitate. Se menționează aspectele juridice, cadrul instituțional și legal, relațiile funciare în domeniul silviculturii și reglementarea de stat a lor. Este formulată tema și elaborat un plan conceptual de elaborare a tezei de licență.

Capitolul doi prezentă studiile teoretice și metodologia de elaborare a cadastrului forestier. Sunt examinate modul și cerințele referitoare care necesită a fi satisfăcute la elaborarea cadastrului forestier în corespundere cu legislația în vigoare și necesitatea de folosire rațională a resurselor naturale în contextul dezvoltării durabile. Sunt trasate unele concluzii de ordin metodologic bazate pe calitatea și volumul materialelor existente care pot fi utilizate la elaborarea cadastrului forestier

Capitolul trei cuprinde ca caz de studiu exemplu aplicării practice a abilităților și cunoștințelor acumulate pentru elaborarea cadastrului forestier. În calitate de obiect de implementare a fost selectată Rezervația științifică „Plaiul Fagului” Sunt analizate și propuse metodele de elaborare a documentației cadastrului forestier folosind materialele cartografice existente. La etapa inițială, din cauza situației economice din țară nu va fi oportun de întreprinși lucrări de ridicări noi. La finalul capitolului sunt făcute concluzii referitoare la utilitatea activităților întreprinse

Capitolul patru este consacrat aplicațiilor practice referitoare la măsurilor de securitate a mucii și protecției mediului.

Proiectul este finalizat cu concluzii și bibliografia utilizată în timpul elaborării.

1. ANALIZA OBIECTULUI CADASTRUL FORESTIER

1.1. Analiza fondului forestier și obiectul cadastrului bunurilor imobile și cadastrului forestier

Oamenii deseori caută bogăția pe meleaguri îndepărtate, fără a cunoaște noțiunea adevărată a ei. Cadastrul este unul dintre instrumentele care nu numai permite determinarea mărimii patrimoniului (bogăției) dar poate facilita generarea și creșterea valorică. Pentru a trece la realizarea visurilor mai întâi trebuie să examinăm punctul și condițiile unde ne aflăm, de ce dispunem – să facem un inventar, să analizăm și să răspundem la întrebarea – folosim bunurile de care dispunem la justa valoare?. Nu cantitatea creează bogăția și iscusința de a identifica și valorifica potențialul bunului aflat în posesiune. Una dintre noile funcții ale cadastrului este – Dezvoltarea imobiliară. La valorificarea acestei funcții ne vom referi în cele ce urmează.

Una dintre elementele cheie ale cadastrului forestier este fondul forestier – totalitatea terenurilor din întreg teritoriul unei unități (administrative, de producere, ecologice, naturale etc.) care includ:

(1) Pădurile, terenurile destinate împăduririi, terenurile afectate gospodăriei silvice, precum și terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice sau în Cadastrul funciar ca păduri și/sau plantații forestiere, constituie fondul forestier.

(2) Fondul forestier cuprinde toate pădurile, indiferent de tipul de proprietate și forma de gospodărire.

Este important de menționat că raportarea terenurilor la fondul forestier se face pe baza amenajamentelor silvice sau a Cadastrului funciar în conformitate cu legislația [4].

Fondul forestier nu include:

a) perdelele forestiere de protecție amplasate pe terenurile cu destinație agricolă;

b) perdelele forestiere de protecție și plantațiile de arbori și arbuști situate de-a lungul căilor de comunicație și pe terenurile fondului acvatic;

c) grădinile botanice, dendrologice și zoologice, spațiile verzi ale localităților urbane și rurale.

Sectorul forestier din Moldova se află în proces de reformă de o perioadă, care este determinată de contextul socio-politic în curs de dezvoltare, prin care rolurile guvernului și ale societății civile se schimbă rapid. Cadrul legislativ și de reglementare pentru gestionarea durabilă a pădurilor în economia de piață liberă nu a fost încă dezvoltată în mod adecvat. În același timp, există presiuni politice puternice pentru restructurarea Agenției MoldSilva și modificarea funcțiilor și modului de gestionare a pădurilor.

Pădurile constituie o sursă de cele mai diverse produse și servicii. Produsele forestiere asigură o contribuție valoroasă la dezvoltarea economiei naționale, iar pădurile constituie un factor de importanță majoră în menținerea echilibrului ecologic, protejarea resurselor funciare, acvatice, ameliorarea peisajului național și aspectului și microclimatului localităților.

Conform datelor istorice, teritoriul pe care este amplasată țara noastră, doar cu două secole în urmă, era ocupat de păduri în proporție de peste 30% (fig. 1).

Fig. 1. Evoluția suprafețelor acoperite cu păduri în Republica Moldova, mii ha

Sursa: elaborată de autori în baza studiilor efectuate.

Resursele forestiere din Republica Moldova sunt constituite din resursele fondului forestier și a vegetației forestiere de pe terenurile din afara acestuia. Majoritatea terenurilor fondului forestier (84,1%) se află în proprietatea statului (tabelul 1), restul fiind deținute de primării (15,7%) și doar 0,2% de proprietari privați.

Pădurile Republicii Moldovei predominat au o compoziția de specii de foioase (97,8%), inclusiv cvercinee – 143,8 mii ha (39,6%), salcîmete – 131,0 mii ha (36,1%), frăsinete – 16,6 mii ha (4,6%), cărpinete – 9,4 mii ha 5 (2,6%), plopișuri – 5,7 mii ha (1,6%) etc., speciile de rășinoasele fiind prezentate doar în proporție de 2,2%.

În conformitate cu articolul 14 al Codului silvic pădurile Republicii Moldova sunt încadrate în grupa I funcțională, având în exclusivitate funcții de protecție a mediului înconjurător. În viitorul apropiat, datorită noii abordări cu privire la resursele energetice regenerabile pădurilor moldovenești le vor fi atribuită și funcția de producere a lemnului, care poate prezenta o sursă sigură de materie primă, iar cadastrul forestier are scopul de a pune în evidență potențialul natural ce urmează a fi valorificat.

Tabelul 1. Structura fondului forestier național conform Cadastrului funciar general (la 01.01.2015)

Sursa: Cadastrul Funciar din 2015

Pe teritoriul Republicii suprafețele împădurite sunt distribuite neuniform, fiind condiționate atât de factorii antropici (densitatea populației, rețeaua de localități, gradul de valorificare agricolă) cât și cei naturali (cantitatea de precipitații atmosferice, latitudinea geografică, altitudinea și fragmentarea reliefului,). Aceasta face ca cadastrul forestier și administrarea pădurilor să aibă unele particularități condiționate de distribuție. Cele mai mari suprafețe forestiere (48%) se găsesc în Regiunea Centrală, în special Podișul Codrilor, teritoriul în care cotele depășesc valoarea de 200-250 m. Dar nici în acest spațiu suprafața existentă nu poate asigura pe viitor un echilibru ecologic. Suprafețe împădurite maxime sunt localizate în raioanele Hîncești (38,5 mii ha), Orhei (27,1 mii ha), Strășeni (25,2 mii ha), Călărași (23,2 mii ha), Ungheni (22,7 mii ha). În spațiul teritoriului menționat ponderea medie, în raport cu suprafața totală, depășește 20%, variind de la 9% în raionul Dubăsari la 36% în raionul Strășeni. Conform potențialului de generare a mediului favorabil activității umane în majoritatea comunelor și raioanelor, cu excepția celor situate în Podișul Codrilor, se constată că suprafețe forestiere existente sunt insuficiente pentru satisfacerea adecvată a funcțiilor ecologice, sociale, precum și economice. Suprafețele forestiere sunt fragmentate și dispersate, din care motiv nu se asigură coridoarele ecologice al teritoriului, nu pot fi diminuate procesul de eroziune, îmbunătățirea calității apelor de suprafață. Micșorarea cantitativă și calitativă a ariei pădurilor, îndeosebi a celor comunale, a fâșiilor de protecție și celor riverane cursurilor de apă și creșterea terenurilor agricole, condiționează perturbarea regimului hidrologic, aridizarea teritoriului, intensificarea calamităților meteo-climatice și pierderi enorme ecologice și economice. Identificarea, evidența și înregistrarea pot contribui la ameliorarea situației iar aceasta fiind una dintre funcțiile de majore ale cadastrului forestier.

Folosirea rațională a bunurilor imobile scoate în evidență necesitatea de clasificare mai aprofundată a categoriilor de terenuri și evidențiere a unor proprietăți și caracteristici specifice domeniilor de activitate, cum ar fi domeniul forestier, agricultura, fondul apelor,ariile protejate etc. Prin luarea în considerație a caracteristicilor specifice se poate asigura o folosire mai eficientă și pune în practică noi valori economice, prin care se poate asigura viitorul. Aceasta este argumentul ce explică răspândirea pe larg a cadastrelor de specialitate. Analiza detaliată a acestei idei depășește după volumul, timpul și caracterul prezentei lucrări. În cele ce urmează ne vom referi numai la cadastrul forestier, starea și perspectivele de dezvoltare și folosire în Republica Moldova.

Examinând datele incluse în Cadastrul funciar (Anexa 2) se observă o rezervă importantă de terenuri ce pot fi în viitor incluse în categoria pentru împădurire. Se constata că din cele 978 primării/1679 localități posedă păduri cu amenajare silvică 159 primării/9944 ha sau 13% din toată suprafața cu vegetație forestieră aflată în gestiunea autorităților administrației publice locale, iar suprafața terenurilor pârloagă ocupate de alunecări de teren, râpi – depășind cifra de 8%. Apare firesc întrebarea folosim oare la nivelul cuvenit pășunile, oare ravenele sunt numai un produs negativ?

1.2. Cadrul juridic de implementare a cadastrului forestier

Societatea moldovenească percepe pădurile ca parte din bogăția națională și patrimoniului cultural precum și de identitate națională. Funcțiile lor economice, sociale și ecologice sunt de o importanță deosebită pentru dezvoltarea durabilă a societății și pentru îmbunătățirea calității vieții, în special în zonele rurale și cele industriale. Într-o mare măsură, aceste funcții sunt unice, nu numai nu numai pe plan local, ci într-un aspect global. Importanța social-economică a economiei forestiere, în general, a sectorului silvic în mod expres, apare cu mai multă claritate în contextul abordării și înțelegerii conținutului funcțiilor exercitate de către pădure. Aceste funcții se împart în două categorii importante, respectiv: funcția de producție și funcțiile de protecție

Între numeroasele influențe favorabile exercitate de pădure, se regăsesc cu prioritate următoarele:
– apără solul împotriva eroziunii și degradării sale;
– -protejează apele curgătoare, asigurându-le un debit constant, limpezime, împiedicând transportul de materiale;
– influențează favorabil extremele de temperatură;
– diminuează viteza vântului;
– înfrumusețează și înnobilează peisajul; 
– purifică aerul atmosferic, îmbogățindu-l în oxigen;
– creează condiții excelente pentru destindere și recrearea capacității fizice, psihice și intelectuale.

Ignorate vreme îndelungată, în primul rând datorită faptului necesităților societății, limitate și lipsite de complexitate, nu reclamau nicio schimbare fundamentală de conștiință și deci, de atitudine, funcțiile pădurilor, în înțelesul lor propriu, nu au constituit obiectul preocupărilor umane. Fiind privite cu o atitudine pragmatică ele devin subiectul științei foarte târziu, mai exact spus, începând cu secolul al XIX-lea.

La etapa actuală se cere ca urmare a schimbărilor politice și economice din țara noastră după 1991, sectorul forestier din Republica Moldova este într-o perioadă de reformă, îndreptate spre care funcționează în condițiile unei economii de piață și respectarea proprietății. Complexitatea acestei tranziții este predefinit în plus de situația socială și economică tensionată din țară. Și din cauza asta, o serie de schimbări negative în dezvoltarea întregii societăți și economia au avut impactul lor asupra sectorului forestier prea.

Fiind o entitate inteligentă, rațională și comunicativă, omul a simțit întotdeauna nevoia de a deveni creator, de a da naștere unor lucruri și fapte absolut noi și valoroase, interacționând și relaționând în același timp cu semenii săi, cu natura și cu divinitatea.

Funcția protectivă a pădurii cu mult mai importantă decât cea productivă. Ea se manifestă prin fixarea terenurilor cu risc de alunecare, absorbția și regularizarea și protecția apelor de suprafață, purificarea aerului, reducerea vitezei vântului, combaterea eroziunii etc.

Autentice laboratoare ale naturii, pădurile, spațiile verzi, apele de suprafață, reprezintă o bogăție care poate genera valori neprețuite pentru fiecare localitate, fiind datorită acțiunilor antipoluante, veritabile uzine de sănătate și echilibru ecologic.

Fondul forestier în ultimele decenii este atent monitorizat fiind elaborate și aprobate la nivel diferit (Guvern, Parlament) un șir de acte legislative și normative. Ele se referă directe la conservarea și dezvoltarea fondului forestier, precum și a obiectelor amplasate pe terenurile acestuia, tot mai mult fiind orientate spre managementul integru al resurselor naturale, sociale și economice. Reieșind din intenția Republicii Moldova spre integrare europeană, și semnarea Acordului de asociere se impune importanței adoptării și implementării unui cadru regulator ecologic pentru aplicarea Regulamentului Consiliului Europei nr. 338/97/CE din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor din fauna și flora sălbatică întru reglementarea comerțului cu acestea și Directivei Consiliului Europei nr. 92/43/CE din 21 mai 1992, referitor la conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică și în scopul conservării și protecției regnului vegetal, a fost adoptată Legea nr. 239 din 08.11.2007 despre regnul vegetal. În articolul 26 se prevede modalitatea de recoltare а masei lemnoase în procesul de tăiere/colectare a vegetației forestiere. În același timp apare necesitatea de elaborare a unor strategii de dezvoltare în corespundere cu dezvoltarea sustenabilă. La 08 iunie 2006 a fost aprobată Legea nr. 149 privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura, care reglementează modul și condițiile de creare și protecție a fondului piscicol, de reproducere, creștere și dobândire a hidrobionților, de ameliorare a obiectelor acvatice piscicole și dezvoltare a pisciculturii; stabilește principiile activității autorităților publice abilitate în gestionarea resurselor biologice acvatice.

Pentru elaborarea cadastrului bunurilor imobile există un cadru legislativ adecvat, aliniat la cerințele actuale în corespundere cu cele internaționale. De asemenea au fost adoptate un șir de acte normative și juridice în domeniul silviculturii. Aceste surse sunt indicate în Bibliografie. Elaborarea cadastrului forestier trebuie să fie rezultatul activității comune a tuturor actorilor implicați în gestionarea pădurilor (fig. 2 ). În cele ce urmează vom face o scurtă referire la unele acte normative ce au ca scop armonizarea legislației Republicii Moldova la normele internaționale

Un șir de hotărâri de Guvern au fost aprobate și, printre acestea, pot fi menționate:

1. Hotărârea nr. 8 din 03.01.2006 cu privire la unele măsuri de sporire a producției de culturi nucifere.

2. Hotărârea nr. 1360 din 28.11.2006 cu privire la aprobarea volumului de tăieri silvice suplimentare.

3. Hotărârea cu privire la aprobarea Nomenclatorului și tarifelor la serviciile prestate, contra plată, de către Agenția “Moldsilva” și Regulamentului cu privire la modul de formare și direcțiile de utilizare a mijloacelor speciale, nr. 273 din 13.03.2007.

4. Hotărârea nr. 618 din 04.06.2007 cu privire la aprobarea Listei indicatorilor pentru fiecare criteriu al gestionării durabile a pădurilor.

Se impune elaborarea și aplicarea unor criterii referitori la gestionarea durabilă a pădurilor:

– criteriul menținerii, conservării și ameliorării diversității biologice din păduri;

– criteriul menținerii sănătății și vitalității pădurilor;

– criteriul menținerii și intensificării funcțiilor de protecție a pădurilor;

– criteriul menținerii și consolidării capacității productive a resurselor forestiere, contribuția lor în ciclurile mondiale de carbon;

– criteriul menținerii și stimulării funcțiilor productive ale pădurilor (produse lemnoase și nelemnoase); • criteriul menținerii altor funcții și condiții socio-economice ale pădurilor.

5. Hotărârea cu privire la activitatea Agenției “Moldsilva” în anul 2006 și în nouă luni ale anului 2007, nr. 1381 din 10.12.2007.

6. Hotărârea cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova” RT DSE 1.01-2005, nr. 1159 din 24.10.2007. 7. Hotărârea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de atribuire, modificare a destinației și schimbul terenurilor, nr. 1451 din 24.12.2007.

8. Hotărârea pentru aprobarea Regulamentului privind arenda fondului forestier în scopuri de gospodărire cinegetică și/sau de recreere, nr. 187 din 20.02.2008, care a avut ca scop aplicarea prevederilor articolelor 26, 39 și 40 ale Codului silvic (nr. 887-XIII din 21 iunie 1996), Hotărârii Guvernului nr. 739 din 17 iunie 2003 privind implementarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier național, armonizarea legislației silvice naționale cu legislația Uniunii Europene, precum și sporirea eficienței măsurilor de reproducere a efectivului de vânat, crearea condițiilor optime pentru recreerea populației pe terenurile fondului forestier. Actele normative menționate vor contribui nemijlocit la o gestionare mai eficientă a patrimoniului forestier național, inclusiv reglementarea unor aspecte speciale ce țin de activitățile silvice în condiții noi.

1.3. Cadrul instituțional al cadastrului forestier

Caracterul limitat al resurselor naturale, financiare, energetice etc., impune folosirea rațională a lor. Pădurile constituie o inestimabilă sursă de cele mai diverse beneficii. Aceste beneficii pot fi identificate examinând situația actuală și perspectivele de dezvoltare. Deseori pădurea este privită numai ca ramură producere și prelucrare a masei lemnoase și obținerea produselor forestiere. În același timp ea asigură o anumită contribuție la dezvoltarea economiei naționale prin crearea locurilor de muncă, generarea materiei prime locale, valorificarea resurselor energetice. Pădurile constituie un factor de importanță majoră în menținerea echilibrului ecologic. Pădurile creează un microclimat capabil să diminueze efectul factorilor nefavorabili. Este notorie și importanța pădurilor pentru stabilizarea continuă a pânzei freatice și menținerea resurselor acvatice, a echilibrului bioxidului de carbon, azotului și fosforului în atmosferă, pentru emanarea oxigenului. Capacitatea pădurilor Moldovei de a absorbi bioxidul de carbon din atmosferă constituie circa 2230 mii tone pe an. Pădurile aduc o contribuție substanțială la diminuarea proceselor de eroziune a solurilor și a alunecărilor de teren. După cum se menționează în [17] „Eroziunea solului este cea mai urgentă, cea mai acută și chiar cea mai amenințătoare problemă, nu numai pentru agricultura republicii, ci și pentru întreaga economie națională a ei, precum și pentru starea landșafturilor și a mediului de habitate a omului” (Dan Nour, p. 11). Terenurile supuse eroziunii intensive depășesc o treime din suprafața totală a teritoriului republicii, iar acest spațiu ar putea fi revalorificat prin plantarea pădurilor. În condițiile Moldovei, cu alternanțe substanțiale de temperaturi, cu secete frecvente, deficit de apă, terenuri expuse la alunecări și cu diminuarea fertilității solurilor, până la 40 – 50%, prin intensificarea proceselor de eroziune, rolul protector al pădurilor capătă o importanță vitală.

Multitudinea beneficiilor condiționate de existența pădurilor nu este inepuizabilă. Atitudinea nechibzuită față de componenta forestieră a echilibrului ecologic poate cauza pagube irecuperabile cu impact asupra bunăstării actualei societăți și, într-o măsură mai mare, asupra generațiilor viitoare. Din aceste considerente, gestionarea durabilă a pădurilor și vegetației forestiere a devenit o preocupare prioritară a fiecărui stat și a comunității mondiale în ansamblu.

Instituțiile și organizațiile implicate în sectorul forestier din Republica Moldova sunt: autoritatea centrală responsabilă de protecția mediului, Agenția „Moldsilva” cu întreprinderile silvice de stat subordonate, autoritățile publice locale ce dețin terenuri cu vegetație forestieră, alte instituții ce dețin suprafețe mici de terenuri forestiere (de ex. Agenția Apele Moldovei, autoritatea centrală responsabilă de infrastructura de transport), Inspectoratul Ecologic de Stat, etc. Structura de guvernare a sectorului forestier național conform Codului Silvic este redată în figura 2.

În acest moment Republica Moldova se afla in plin proces de implementare a cadrului legislativ existent la nivelul UE in domeniul Forestier. In realizarea acestor demersuri, este necesara restructurarea si reorganizarea organismelor cu rol in implementarea acestor prevederi legislative. În prezent în cadrul Agenției „Moldsilva” este în proces de elaborare Regulamentul cu privire la Cadastrul forestier, evidența de stat al pădurilor și inventarul pădurilor.

Astăzi, problematica funcțiilor pădurilor se regăsește la locul cuvenit, în contextul economiei forestiere a oricărei țări cu silvicultură avansată, pădurile fiind împărțite după destinația ce le-a fost atribuită, în două mari categorii corespunzătoare celor două tipuri de funcții, după cum urmează:
– grupa I: păduri cu rol deosebit de protecție;
– grupa a II-a: păduri de producție și de protecție.

Prima a cunoscut o recunoaștere din ce în ce mai amplă la nivel mondial, în ultimele patru decenii, sub aspectul importanței sale vitale pentru întreaga societate omenească. Într-o definiție sintetică, prin funcțiile de protecție a pădurilor, se înțelege exercitarea de către acestea a unor influențe favorabile sau servicii utile societății. Chiar dacă, o lungă perioadă de timp, oamenii nu au simțit nevoia justificării acestor funcții tocmai pentru că nu duceau lipsa efectelor lor benefice, în prezent, dar mai ales în perspectivă, cele care vor deține întâietatea în fața necesităților și preocupărilor oamenilor vor fi, fără îndoială, tocmai funcțiile de protecție.

Cadastrele de specialitate se bazează în mare măsură pe informația primară preluată din cadastrul bunurilor imobile. Din acest motiv vom face o scurtă descriere a conținutului lucrărilor, pentru a face observații asupra punctelor de tangentă și informațiilor comune.

În Republica Moldova instituțiile, organizațiile și agenții economici activitatea cărora se referă la sectorul forestier sunt următorii: Ministerul Mediului, Inspectoratul Ecologic de Stat și agențiile zonale de mediu, Agenția ”Moldsilva” și întreprinderile pentru silvicultură subordonate, autoritățile administrației publice locale de nivel raional și local, agenții economici de stat și privați din domeniul prelucrării produselor forestiere, precum și deținătorii tehnicilor și mașinilor pentru efectuarea lucrărilor în sectorul forestier, inclusiv exploatări forestiere, comunitățile locale și asociațiile obștești de profil ecologic și forestier.

Obiectivul activității Agenției „Moldsilva” constă în gestionarea pe principii ecologice, în baza amenajamentelor silvice, a fondurilor forestier și cinegetic subordonate, în vederea îmbunătățirii calității mediului, precum și satisfacerii necesităților economiei naționale în produse și servicii ale pădurii. Printre sarcinile principale ale Agenției „Moldsilva” sunt:

a) Administrarea și gospodărirea, prin intermediul întreprinderilor și organizațiilor subordonate, a fondurilor forestier și cinegetic proprietate publică a statului.

b) Elaborarea și realizarea măsurilor privind paza și protecția pădurilor.

c) Organizarea amenajamentelor silvice și cinegetice, revizuirea lor cu o periodicitate de 10 ani. d) Regenerarea pădurilor și împădurirea terenurilor fondului forestier administrat, extinderea terenurilor acoperite cu vegetație forestieră și crearea perdelelor forestiere de protecție a câmpurilor și apelor, fâșiilor antierozionale pe baze contractuale.

e) Restabilirea biocenozelor silvice autohtone prin reconstrucție ecologică.

f) Asigurarea continuității și biodiversității naturale a pădurilor

Structura Agenției “Moldsilva” include 25 de subdiviziuni, inclusiv 16 întreprinderi pentru silvicultură, 4 întreprinderi silvo-cinegetice, 4 rezervații naturale, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice. În cadrul acestor unități sunt angajați 5245 salariați, dintre care personalul tehnic și ingineresc constituie 990 salariați. Numărul specialiștilor din ramură se completează anual cu absolvenții facultăților de profil silvic din cadrul universităților și colegiilor din domeniu. Structura instituțională silvică contribuie la crearea condițiilor eficiente de interacțiune dintre silvicultură și alte ramuri ale economiei naționale, care ar asigura menținerea, conservarea, dezvoltarea și folosirea durabilă a fondului forestier și a altei vegetații forestiere.

Autoritățile administrației publice locale sunt deținătoare de păduri comunale și terenuri cu vegetație forestieră, altele decât cele incluse în fondul forestier. În conformitate cu art. 9 al Codului silvic în vigoare (nr. 887- XIII din 21.06.96) de competența autorităților administrației publice locale țin:

a) Exercitarea controlului asupra stării, folosirii, regenerării, pazei și protecției fondurilor forestier și cinegetic.

b) Repartizarea terenurilor din fondul forestier.

c) Înregistrarea drepturilor de gestiune și de folosință a terenurilor din fondul forestier.

d) Organizarea evidenței de stat a fondului forestier și a cadastrului silvic de stat.

e) Acordarea de sprijin organelor silvice de stat la amenajarea sectoarelor silvice în locurile de agrement.

f) Lichidarea, în comun cu organele silvice de stat, a incendiilor de pădure.

g) Lichidarea, în comun cu organele silvice de stat, a consecințelor incendiilor de pădure și calamităților naturale.

h) Elaborarea, coordonarea și organizarea îndeplinirii, în comun cu organele silvice de stat, a programelor locale privind dezvoltarea durabilă, folosirea, regenerarea, paza și protecția pădurilor.

Cadastrul – ca sistem complex și dinamic de evidență tehnică, economică și juridică a resurselor, constituie baza gestionării tuturor bunurilor imobiliare (pământ, ape, păduri, construcții etc.) fără de care nu se poate vorbi de dezvoltare durabilă și de protecția mediului. Numai prin cadastru se poate analiza în orice moment, disponibilitatea resurselor, starea acestora în timp, modul în care sunt folosite, precum și modul în care sunt respectate legile scrise și nescrise ale protecției mediului înconjurător. Aceasta însemnă că informația cuprinsă în sistemul cadastral trebuie totdeauna să oglindească situația reală la momentul examinării. Prin urmare lucrările cadastrale trebuiesc să aibă un caracter continuu, pentru a reflecta schimbările care au loc în timp, asigurând astfel condiții pentru dezvoltarea peții imobiliare în scopul folosirii raționale a bunurilor imobile.

Partea sau funcția tehnica a cadastrului general este definita in Legea privind cadastrul bunurilor imobile "Funcția tehnica a cadastrului general se realizează prin determinarea pe baza de măsurători a poziției, configurației si mărimii sectoarelor de teren și a altor bunuri imobiliare, suprafețelor terenurilor pe categorii de folosință si proprietari, precum si ale construcțiilor".

Din cele arătate mai sus rezulta ca partea tehnica a cadastrului general cuprinde toate operațiunile tehnice geodezice, topografice, fotogrammetrice si cartografice care concura la realizarea măsurătorilor de teren si calcule finalizate cu determinarea spațială (grafică sau numerică) a punctelor care definesc suprafețele imobilelor, corpurilor de proprietate si a unităților teritorial-administrative.

Unele dintre operațiile tehnice generate de nevoia pentru cadastrul general sunt comune si altor activități tehnico-economice, cum ar fi operațiile aferente rețelelor geodezice planimetrice și nivelment, cele aferente întocmirii planului topografic de baza al tarii sau planurilor de baza ale orașelor etc., iar altele sunt proprii numai cadastrului general.

Avându-se in vedere ca unele dintre datele si documentele tehnice geodezice, topografice, fotogrammetrice si cartografice elaborate pentru nevoile altor activități tehnico-economice sunt comune sau se pot folosi integral sau parțial in activitatea de cadastru general, in Legea Cadastrului bunurilor imobile se prevede obligativitatea pentru agenții economici, care dețin sau executa astfel de documentații, sa le pună la dispoziție si instituțiilor de cadastru raionale.

La etapa actuală specialiștii din R. Moldova au acumulat o bogată experiență în îndeplinirea lucrărilor cuprinsă în partea tehnică. Însă trebuie de menționat că inițial măsurările topografice au fost în majoritatea cazurilor îndeplinite în sisteme de coordonate arbitrare, care în multe cazuri erau adoptate practic și pentru un singur sector de teren. Echipamentul existent astăzi (receptoarele GPS, tahimetrele electronice, softurile, etc.) permit ca poziționarea să fie îndeplinită într-un sistem unic de coordonate – MoldRef99.

Pentru realizarea într-un termen foarte scurt a acestor lucrări cu mijloace financiare minimale sa acceptat să fie folosite materialele topografice existente. Dintre aceste materiale pot fi enumerate planurile cartografice aplicate de-a lungul anilor pentru evidența grafică. Materialele de evidență grafică au fost elaborate în baza ridicărilor aeriene, prin urmare poziția reciprocă a tuturor conturilor are cea mai mare precizie.

Prelucrarea datelor în majoritatea cazurilor se face folosind softul MapInfo, iar materialele cartografice sunt elaborate în formă digitală. Forma tradițională se mai folosește, după părerea noastră numai după inerție. Din aceste considerente următorul paragraf va fi dedicat terminologiei aplicate la elaborarea materialelor în formă digitală.

În baza studiilor referitoare la conținutul părții tehnice va fi necesar de examinat posibilitatea de formare a structurii informației cadastrelor de specialitate în așa fel ca să poată foi integrate toate datele din cadastrul bunurilor imobile cu cele din cadastrele de specialitate.

Ridicări topografice necesare întocmirii planurilor cadastrale pentru amenajamentele silvice;

– evidențelor cadastrale ale fondului forestier;

– cartarea pădurilor și descrieri parcelare;

– descriere economică a fondului forestier;

– indicații asupra vegetației cuprinse în amenajament (stabilirea speciilor de arbori, vârsta arborilor, înălțimea acestora.

Când vorbim despre cadastru forestier, datorită conștientizării și lipsei de informare, el nu este privit ca poate ca un concept atât de răspândit în spațiu public , dar fără existenta lui nu putem aplica eficient regimul silvic, nu sunt asigurate condițiile pentru accesarea de subvenții pentru silvicultura, nu putem gândi un management forestier optim în pădurile Republicii Moldova De asemenea este periclitata de lipsa cadastrului forestier realizarea inventarului forestier în condiții de compatibilitate cu celelalte tari din Europa. Pornind de la aceste deziderate, reamintim că principala prioritate pentru domeniul silvic este realizarea cadastrului forestier. Este o obligațiune și o condiție nediscutabilă să elaborăm un cadastru forestier, care să servească ca un instrument de lucru. Trebuie sa înțelegem că pădurea nu are culoare politica și că a sosit timpul ca în domeniul silviculturii sa se gândească pe termen mediu și lung, să nu luăm măsuri de azi pe mâine, dar să ne amintim că am împrumutat pădurile și resursele naturale de la viitoarele civilizații.

Stabilirea Sistemului Informațional Geografic (SIG) pentru managementul silvic în Republica Moldova a devenit o prioritatea de cu importanță vitală, care poate în viitor să genereze beneficii colosale. Se propune să urmăm succesiunea:

– Elaborarea sistemului informațional pentru fondul silvic1 (Inventarul Silvic National).

– Modificarea registrului de cadastru forestier în concordanta cu cerințele generale ale registrului cadastrului bunurilor imobile și posibilitățile GIS.

– Identificarea ecosistemelor silvice si a habitatelor cu biodiversitate de mare valoare (o sarcina care este imposibil de îndeplinit in mod direct, fără a fi precedate de elaborarea unor propuneri adecvate pentru proiecte de cercetare, care pot fi finanțate de la bugetul național prin programe de cercetare).

– Consolidarea proprietății forestiere.

Informarea și implicarea tuturor actorilor în soluționarea problemelor de mediu.

1.4. Relațiile funciare în cadastru forestier

Obiectul și subiecții relațiilor funciare în domeniul forestier sunt terenurile și drepturile asupra lor. Terenurile se caracterizează prin suprafață, amplasament, hotare, destinație și alte caracteristici, specificate în documentația înregistrării de stat a dreptului asupra terenului și din cadastrul silvic. Specific se poate menționa că atât obiectul cât și subiecții din domeniul forestier au unele trăsături comune cu cele din cadastrul bunurilor imobile dar și unele particularități determinate de specificul ramurii economiei – silviculturii. Subiecți ai relațiilor funciare sunt statul, unitățile administrativ-teritoriale, persoanele fizice și juridice. Relațiile funciare din domeniul forestier de asemenea sunt reglementate de stat [9]. Prin reglementarea de stat a regimului proprietății funciare se înțelege modalitatea de organizare a teritoriului și a altor mijloace de producție. Această modalitate este descrisă și în literatura de specialitate [4, 15]. Menirea acestui proces de a crea tuturor deținătorilor de terenuri condiții favorabile pentru folosirea rațională a terenurilor indiferent de tipul de proprietate și de forma de organizare a producției. În prezent la această condiție se adaugă noi cerințe impuse de dezvoltarea imobiliară, necesitatea de soluționare a unor probleme de mediu precum și de combaterea sărăciei.

Principiile de bază ale reglementării de stat a regimului proprietății funciare silvice sunt:
1) respectarea egalității între deținătorii de terenuri, întărirea și dezvoltarea tuturor tipurilor de proprietate și formelor de organizare a producției legate direct de folosirea terenurilor în condițiile relațiilor de piață;
2) folosirea pădurilor în interesul societății și în primul rînd al sănătății, economiei forestiere,protecției mediului, crearea mediului sănătos de viață;
3) crearea unor condiții teritoriale, organizatorice și economice favorabile pentru folosirea rațională a resurselor naturale, sporirea fertilității solurilor și introducerea metodelor avansate de gospodărire ținându-se cont de diversitatea factorilor ecologici, naturali, economici și sociali.

Sistemul reglementării de stat a regimului proprietății funciare silvice include:
1) baza legislativă a reglementării regimului proprietății funciare silvice care trebuie să fie aliniată la cerințele actuale;
2) sistemul republican de reglementare a regimului proprietății funciare forestiere coordonat cu directivele europene;
3) serviciul pentru reglementarea de stat a regimului proprietății funciare forestiere care să asigure dezvoltarea sustenabilă.

Sistemul republican de reglementare a regimului proprietății funciare prevede efectuarea unui complex de măsuri organizatorice, economice și tehnice, orientate spre folosirea rațională și ocrotirea întregului fond funciar și inclusiv și cel în care predomină interesele specifice unei ramuri cum ar fi silvicultura.

Pornind de la conținutul lucrărilor menționate și pentru cele de amenajare silvică sunt aplicabile documentele care constituie sistemul republican de reglementare a regimului proprietății funciare:
1) schema generală a organizării teritoriului republicii;
2) schema reglementării regimului proprietății funciare a raionului;
3) schema organizării teritoriului orașului (municipiului);
4) schema reglementării regimului proprietății funciare a satului (comunei);
5) argumentarea tehnico-economică a schimbărilor de hotare dintre sate (comune);
6) proiectul de organizare intragospodărească a teritoriului întreprinderii agricole, gospodăriei colective, gospodăriei țărănești (de fermier), întreprinderii mici, asociației agricole;
7) proiectul de lucru de organizare a teritoriului pentru fiecare teren concret.

La întocmirea sistemului republican de reglementare a regimului proprietății funciare iau parte serviciul pentru reglementarea de stat a regimului proprietății funciare, institutele de cercetări științifice în domeniul economiei, pedologiei, agrochimiei, ameliorării etc.
La elaborarea Legislației silvice au fost evidențiate particularitățile:

(1) Legislația silvică are ca scop reglementarea gestionării durabile a fondului forestier prin folosirea rațională, regenerarea, paza și protecția pădurilor, menținerea, conservarea și ameliorarea diversității biologice forestiere, asigurarea cu resurse forestiere a necesităților actuale și de viitor ale societății în baza multifuncționalității acestora.

(2) Relațiile ce apar în cadrul folosirii fondului forestier, denumite în continuare relații silvice, sunt reglementate de Constituție de codul funciar șu cel silvic și alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta.

(3) Relațiile apărute în cadrul folosirii fondului forestier, ce țin de folosirea și protecția terenurilor, apelor, subsolului, precum și cele referitoare la folosirea, protecția și regenerarea regnului vegetal și regnului animal, în măsura în care nu sunt reglementate de prezentul cod, sunt reglementate de legislația în vigoare.

În conformitate cu Legea Nr. 168 din 31.07.2015 pentru modificarea articolului 24 din Legea nr. 64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, Agenția „Moldsilva" este autoritatea administrativă din subordinea Ministerului Mediului în domeniul silviculturii și cinegeticii, care își exercită funcțiile de implementare și promovare a politicii de stat în domeniu, prin efectuarea lucrărilor de extindere,regenerare si conservare, reconstrucția ecologică, folosirea rațională a resurselor forestiere, paza, protecția și dezvoltarea fondul național forestier și cinegetic. Obiectul de activitate al agenției este gestionarea pe principii ecologice și în baza amenajamentelor silvice a fondului forestier și cinegetic. În subordinea „Moldsilva” activează întreprinderi pentru silvicultură, întreprinderi silvocinegetice, rezervații naturale, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) și administrația Parcului Național Orhei. Entitățile silvice și silvocinegetice sunt structuri de stat plenipotențiare în domeniul administrării fondurilor forestier și cinegetic în teritoriu, au statut de persoană juridică cu toate atributele de rigoare (balanță autonomă, conturi bugetare curente și alte conturi) și includ în ansamblu 74 de ocoale silvice cu 187 de sectoare și 1068 de cantoane silvice (figura 4). Constituirea, reorganizarea și lichidarea acestora se efectuează de către autoritatea silvică centrală Agenția „Moldsilva”.

În prezent cadastrul este privit ca un sistem informațional, iar conținutul informațional poate fi vizualizat și supus interogărilor în scopul generării rapoartelor și cunoștințelor făcute din urma analizelor. cadastrul silvic deși este un subsistem al cadastrului general are părți disctinte: tehnică, economică și juridică.

Constituția Republicii Moldova prevede, că bogățiile de orice natură ale subsolului, spațiul aerian, apele și pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, căile de comunicație, precum și alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietății publice (art. 127). Respectiv pădurile statului și APL nu pot face obiect al proprietății private. Prevederi referitor la locațiune și arendă sunt stabilite de Codul civil (art. 875 – 922). Locațiunea se referă la reglementarea folosinței/posesiunii temporare a bunurilor. Este prevăzut că contractul de locațiune nu poate fi încheiat pe un termen mai mare de 99 de ani. Arenda se referă la terenurile și alte bunuri agricole9 . Este prevăzut că termenul arendei nu poate fi mai mic de un an. Cu 3 luni înainte de expirarea arendei, arendatorul informează printr-un preaviz arendașul despre nedorința de a prelungi contractul de arendă. Dacă termenul arendei expiră, iar arendatorul nu cere să i se predea terenul și arendașul continuă exploatarea lui, contractul de arendă se consideră prelungit cu un an. Deci, Codul civil nu prevede un termen maxim de atribuire în arendă. Totodată, Codul civil prevede, că contractului de arendă se aplică în modul corespunzător dispozițiilor cu privire la locațiune în măsura în care prezentul capitol nu prevede altfel. Totuși, menționăm că toate prevederile Codului civil referitor la termenele contractului și alte prevederi nu pot fi considerate aplicabile în mod prioritar pentru arenda fondului forestier. Folosința fondului forestier este reglementată de Codul silvic, prevederile căruia trebuie să fie prioritare față de alte prevederi legale privind folosința pădurilor10 . Codul silvic conține unele prevederi de ordin general referitor la arendă. Menționăm că prevederile codului silvic stabilesc o noțiune mai largă – folosința fondului forestier, care include și arenda acestuia. Conform articolului 26 (Atribuirea terenurilor din fondul forestier în folosință) terenurile din fondul forestier pot fi atribuite în folosință persoanelor juridice și/sau fizice în scopurile prevăzute de prezentul cod în condiții de arendă, folosință gratuită și folosință de scurtă durată. Modul și condițiile de atribuire a terenurilor din fondul forestier în folosință se stabilește printr-un regulament aprobat de Guvern. Arenda terenurilor din fondul forestier din cadrul ariilor naturale protejate este interzisă. Din examinarea acestor prevederi, este clar că cadrul legal permite atribuirea în arendă a terenurilor din fondul forestier, cu excepția terenurilor din fondul forestier din cadrul ariilor naturale protejate. Guvernul nu a aprobat un regulament privind modul și condițiile de atribuire a terenurilor din fondul forestier în folosință. Există doar Regulamentul privind arenda fondului forestier în scopuri de gospodărire cinegetică și/sau de recreere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.187 din 20.02.2008. Menționăm, că prevederile art. 26 poartă un caracter general, ele fiind concretizate de prevederile articolelor 39 și 40 din Codul silvic. Astfel, arenda este doar o modalitate de atribuire a în folosință a fondului forestier și mai jos sunt prezentate argumente că arenda nu poate fi utilizată pentru scopuri de recreere.

Aspectele legislative sunt mult mai ample iar descrierea lor depășește limitele de timp atribuite în cadrul preșentului studiu.

1.5. Practica implementării cadastrului forestier

Utilitatea bunurilor imobile capătă mărimi numerice numai după înregistrarea lor într-un registru de stat. Acesta fiind domeniul de activitate a instituției de cadastru. În conformitate cu legislația în vigoare cadastrul este un sistem informațional și are structura ce poate fi redată schematic (fig. 3).

Problemele gestionării durabile a pădurilor Republicii Moldova pot fi soluționate cu succes doar în cazul promovării unei politici forestiere adecvate noilor cerințe. Lipsa cadastrului forestier si a delimitărilor intre proprietari a devenit un obstacol în valorificarea potențialului,

Primele măsuri în crearea cadastrului de specialitate – Cadastrul forestier se referă la [10] prin care Agenția pentru Silvicultură "Moldsilva" – devine responsabilă de monitoringul pădurilor, elaborarea și administrarea cadastrului forestieri.

Fig. 3. Structura sistemului cadastral din Republica Moldova

Sursa: elaborată de autori în baza studiilor efectuate

Cadastrele de specialitate conțin date ce corespund direcțiilor funcționale ale lucrărilor realizate de ministere și departamente și se creează în baza metodologică unică acceptată pentru toate ministerele și departamentele, folosindu-se, totodată, datele principale din cadastrul juridic. În funcție de interesele generale ale statului și necesitățile agenților economici, care dețin în folosință loturi de pământ, ministerele, alte organe centrale de stat, regiile autonome, organizează cadastre de specialitate: agricol, forestier, al apelor, construcțiilor urbane, pământurilor cu destinație specială (minier, industrial, al transporturilor, ecologic etc.).

Dezvoltarea cadastrelor de specialitate necesită o coordonare a activității ministerelor, departamentelor, organelor administrației publice locale în vederea elaborării și realizării unui complex de măsuri pentru acumularea, păstrarea, transmiterea și folosirea informației.

Codul silvic reprezintă legea-cadru care reglementează relațiile sociale din sfera domeniului forestier, fiind evidențiate nevoile societății din epoca actuală. Codul silvic al Moldovei are ca inspirație Codul silvic din Franța și se aduc unele restricții exercitării dreptului de proprietate.

Prin aceste prevederi se reglementează atât categoriile de documente principale, cat si faptul ca bazele de date realizate cu mijloace de prelucrare automata vor avea efect juridic echivalent cu cele realizate pe cale clasica, ceea ce are o importanta deosebita in înlesnirea automatizării întregului proces de organizare a băncilor de date, atât pentru cadastrul general cat si pentru cadastrele de specialitate.

Experiența tarile vecine, situate în vestul tarii noastre, acumulată pe parcursul multor decenii, a demonstrat ca atunci când cadastrul bunurilor imobile funcționează împreuna cu cadastrele de specialitate, aceste activități se sprijină și se completează reciproc chiar dacă ele se desfășoară în instituții diferite și anume, instituția cadastrului și instituția cadastrelor de specialitate. Cadastrul este o instituție care prestează servicii societății, iar instituțiile menționate sunt menite sa deservească pe proprietar în problemele sale vitale ale drepturilor reale de proprietate cât și instituțiile administrative de stat locale și centrale în îndeplinirea rolului lor de arbitru și garant în asigurarea acestui drept, precum și la stabilirea în mod echitabil a obligațiilor fiscale, nedepășirea limitelor ce pot cauza prejudicii mediului.

Cadastrul forestier asemănător cu cadastrul bunurilor imobile are caracter:

– obiectiv – exprimă o relație obiectivă, independentă, indiferent de funcția socială sau tehnică a patrimoniului forestier;

– unitar – se execute după instrucțiune și normative unice, folosind un specific unic atât pentru utilizator cât și pentru beneficiar;

– istoric – ține seama de legăturile sociale, mai ales prin caracterul proprietății;

– dinamic – exprimă realitatea naturală în continuă schimbare, cea ce impune necesitatea țineri la zi;

– particular – satisface cerințele de bază caracteristice sectorului forestier.

– obligatoriu pe întreg teritoriul țării și pentru toate instituțiile care folosesc patrimoniul forestier în gestiune economică.

Toate caracteristicile sus numite oferă posibilitatea folosirii mijloacelor de automatizare a evidenții și actualizării datelor, prin crearea sistemului informațional cadastral.

1.6. Concluzii. Argumentarea temei

Scopul acestei lucrări este de a investiga și de a demonstra în mod clar contribuția cadastrului forestier ca instrument în planificarea gestionării pădurilor. Cadastru forestier, care este un cadastru special, ar trebui să fie în conformitate cu specificațiile tehnice ale cadastrului bunurilor imobile. Perfecționarea sistemului de cadastru forestier în concordanță cu cerințele cadastrului general.

Constituirea unor zone pilot pentru realizarea cadastrului forestier, pe termen scurt cu posibilitatea extinderii, la nivel național, pe termen lung

Crearea cadrului legislativ necesar realizării și finanțării lucrărilor de cadastru pentru fondul forestier național.

Având în vedere cele menționate anterior reiese cu siguranță necesitatea dezvoltării unui instrument de analiză, generare a noilor cunoștințe și de adoptare a deciziilor pentru managementul fondului forestier. Rezultatul acestei activități va fi cadastrul forestier sau silvic, care se planifică a fi elaborat pentru o unitate de producere (gestiune economică), în corespundere cu cerințele Comunității Europene.

Baza cartografică digitală la scară mare, este cerută de către toate activitățile din amenajamentele silvice, precum și pentru domeniile vitale cum sunt cadastrul forestier și inventarul forestier național.

Obiectivul general, scopul și obiectivele particulare, au fost formulate în baza concluziilor și studiilor întreprinse de către autor fiind reprezentate schematic în fig.4. Sperăm că aceasta va facilita elaborarea prezentei lucrări și va contribui la o mai bună înțelegere a problemelor menționate și identificarea căilor de soluționare a lor.

Lucrările de actualizare și evidență a imobilelor din cadrul fondului forestier se execută sub denumirea de Cadastru Forestier. Această operație ce reprezintă un subsistem al cadastrului general devine tot mai necesar pentru a putea aplica coerent regimul silvic, pentru asigurarea condițiilor accesării de subvenții pentru silvicultură și realizarea unui management forestier optim în pădurile Republicii Moldova, inclusiv realizarea inventarului forestier în condiții de compatibilitate cu celelalte țări din Europa.

Se poate menționa că cadastrul forestier împreună cu alte cadastre de specialitate pot favoriza soluționarea problemelor de mediu, reducerea sărăciei și producerea materialelor locale devenind un instrument de analiză și gestionare.

2. BAZELE TEORETICE ȘI METODOLOGICE ALE CADASTRULUI FORESTIER

2.1. Bazele teoretice ale cadastrului forestier

Cadastrul silvic de stat reprezintă un sistem de informații despre regimul juridic al fondului forestier, clasificarea pădurilor pe grupe și categorii funcționale, aprecierea lor sub raport economic, altă informație necesară pentru gospodărirea fondului forestier și evaluarea rezultatelor activității economice în fondul forestier.

Cadastru forestier impune lucrări specifice topografiei și cadastrului prin măsurători de precizie și actualizarea datelor imobilelor, precum si activități specifice silvice.

Prin cadastrul fondului forestier (sau fondului silvic) se realizează evidența și inventarierea sistematică a terenurilor cu destinație forestieră, din punct de vedere tehnic, economic și juridic, în cadrul amenajamentelor silvice din fiecare teritoriu administrativ.

Imobilele care se supun cadastrului silvic sunt terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură silvică, producție sau administrație silvică, terenurile destinate împăduririlor dar și terenurile neproductive care sunt cuprinse în amenajamentele silvice (stâncării, râpe, sărături, mlaștini, ravene, bolovănișuri, torenți, etc.) – aproximativ 27% din suprafața țării.

În acest sens conceptul, inițial dezvoltat în raport cu resursele iar ulterior în mod implicit în raport cu natura și deci cu problemele de mediu, a căpătat noi sensuri și implicații în care poate cel mai nou este cel cultural. Acest ultim aspect este cel mai general și poate cel mai greu de gestionat în contextul extinderii construcției europene, însă cu siguranță prioritar în asigurarea climatului de dialog.

Obiectivele privind dezvoltarea durabilă sunt:

Protecția mediului – respectarea limitelor planetei de a asigura un nivel ridicat de protecție și de asigurare a calității vieții. Prevenirea și reducerea poluării mediului și promovarea unui raport optim între producție și consum astfel să fie eliminată divergența între cele două ramuri.

Echitate socială și coeziune – promovare unei societăți democratice, bazată pe incluziune, coeziune, sănătate, cu respect pentru drepturile fundamentale și diversitate culturală care oferă oportunități și combate discriminarea de toate formele.

Prosperitate economică – promovarea unei economii prospere, innovative, bogată în cunoaștere, competitivă, eficientă ecologic, care oferă un nivel de trai ridicat și un grad ridicat (cantitativ și calitativ) de ocupare a forței de muncă.

Introducerea cadastru bunurilor imobile și a cadastrelor de specialitate într-un teritoriul administrativ, pentru a realiza identificarea, evidența, înregistrarea și reprezentarea pe planurile cadastrale a bunurilor imobile, cu respectarea tuturor normelor tehnice care reglementează această operațiune, este un proces complex și de durată, care nu poate ține pasul cu cerințele impuse azi de ritmul ridicat al schimbărilor provocate de trecerea la economia de piață.

Acest proces de trecere duce la apariția unui număr mare de bunuri imobile și proprietari, precum și la creșterea dinamicii tranzacțiilor pe piața imobiliară. Înregistrarea continuă a circulației acestor proprietăți pe planurile și documentele cadastrale, în vederea realizării evidenței cadastrale, precum și furnizarea rapidă a documentelor cadastrale necesare efectuării tranzacțiilor imobiliare legale, necesită un volum de muncă și costuri foarte mari, precum și consum mare de timp. În același timp în scopul folosirii eficiente și dezvoltării durabile necesită a fi evidențiate și utilizate resursele cum ar fi din domeniul agriculturii, domeniul forestier etc.

În mod curent, în țările unde cadastru este implementat, aceste documente pot fi furnizate rapid și complet de planul cadastral de bază sau de planul cadastral numeric și registrul imobilelor, dar realizarea acestora în Moldova, necesită investiții mari și un timp îndelungat.

Pentru a face față rapid cerințelor economiei de piață se caută o soluție intermediară, concretizată în multe țări prin adoptarea conceptului de cadastru agricol, care furnizează un suport grafic simplificat, pentru amplasarea bunurilor imobile destinate agriculturii, în vederea identificării spațiale a lor. Acesta are ca și componență principală o bază de date ce conține toate informațiile legate de bunurile imobile, regimul juridic și proprietar, însă suplimentar se adaugă informația necesară procesului de organizare a procesului de producție și planificare.

Cadastrul fondului agricol este un subsistem de evidență tehnică (poziție, mărime, configurație), economică și juridică a loturilor, parcelelor, tarlalelor, trupurilor, partidelor cadastrale etc. pe proprietari, indiferent de titlul de proprietate.

Vom menționa că legislația Republicii Moldova se întâlnește noțiunea de : Cadastrul agricol care reprezintă un Sistem Informațional Forestier (SIF) în forma textuală (descriptivă) și grafică despre sectoarele de teren cu destinație silvică, cu sau fără construcții, instalații, amenajări, plantații multianuale, ferme animaliere amplasate pe ele, despre parametrii cantitativi și calitativi, amplasarea spațială, valoarea economica, deținătorii (proprietarii) de terenuri, formele organizatorico-juridice, modul de folosința a terenurilor agricole. Analogic ca și pentru cadastru agricol se poate menționa că Cadastrul forestier include:

a) elaborarea planului cadastral al terenurilor destinate silviculturii;

b) tinerea registrului terenurilor destinate silviculturii;

c) evidenta investigațiilor pedologice si agrochimice;

d) bonitarea solului și pretabilitatea;

e) informarea instituțiilor și persoanelor interesate despre starea fondului forestier.

Politica in domeniul cadastrului forestier este elaborata de autoritatea publica centrala in domeniul silviculturii si este implementata in baza regulamentului aprobat de Guvern. Însă la stabilirea cerințelor necesită a fi implicate toate instituțiile care beneficiayă și au tangentă cu silvicultura.

Lucrările ce țin de cadastrul forestier sunt finanțate din contul bugetului de stat. „

2.2. Metodologia cadastrului forestier

Prin metodologie cadastrală se subînțelege ansamblul metodelor stabilite, conform legii, de către Agenția de Stat Cadastru și Resurse Funciar împreună cu ministerele care răspund de cadastrele de specialitate, care cuprind evidența cadastrală tehnică, economică și juridică, de înscriere a actelor și faptelor juridice referitoare la imobile, drepturi, notații și mențiuni.

O activitate atât de importantă după cum este cadastrul forestier necesită o planificare amplă, teoretic și economic argumentată. Din acestea rezultă că mai întâi trebuie examinată starea actuală, problemele cu care se confruntă societatea și căile de soluționare. Rolul cadastrului forestier este de a furniza date tehnice și economice asupra terenurilor fondului forestier, stării pădurilor etc., actualizate sistematic cu toate modificările ce au loc permanent în teitoriu. Aceste elemente ale cadastrului forestier sunt valorificate în procesul fundamentării priorităților de acțiune pentru restructurarea, modernizarea și dezvoltarea sectorului forestier în scopul menținerii echilibrului ecologic, crearea mediului favorabil.

În baza studiilor întreprinse, se poate menționa că la etapa actuală încă n-a fost definitivată metodologia de întocmire a cadastrului forestier. Se propune de aplicat principiile metodologiei cadastrului bunurilor imobile care a fost elaborată și descrisă de către dr.în economie Bitnarenco Ion în [18]

Cadastrul este una dintre sursele de informație dintre cele mai importante referitoare la indicatorii ce caracterizează spațiul de activitate umană ca obiect de gestionare, evidență. Metodologia cadastrului a fost elaborată contribuind în mare măsură și savanții din Republica Moldova [18]. În lucrările lor se menționează că „Trecerea economiei țării de la concepția monopolului statului asupra proprietății, inclusiv asupra proprietății imobiliare, la relațiile economice de piață, la concepția proprietății private asupra bunurilor imobile, inevitabil argumentează și necesitatea depășirii unei perioade de trecere , care la momentul actual mai poate fi clasificată ca perioada contemporană de dezvoltare a societății” (Botnarenco, I. 39). Economia de piață înaintează cerințele folosirii raționale nu numai a bunurilor imobile aflate în proprietatea privată. Pădurile din Republica Moldova

Se știe, că sistemul informațional, gradul de complicitate și volumul de informație trebuie să corespundă nivelului de complicitate și scara obiectului gestionat. Astăzi, însă trebuie de recunoscut faptul că printre specialiști este răspândită concepția precum că cadastrul prezintă un sistem informațional simplu alcătuit din registre și harți. Această concepție este adevărată. Dar cu referire la cadastrele de specialitate unitățile administrativ teritoriale nu sunt unitatea de bază. Pădurea prezintă un obiect natural foarte complicat de gestionare cu structuri ecologice multifuncționale, cu un complex de condiții pedologice, hidrologice, microclimat cu multe niveluri adaptare. Pădurile îndeplinesc funcții multiple, iar ca unitate de bază pentru management se folosește trupul de unitățile ecologice, care în majoritatea cazurilor pot include mai multe unități administrativ teritoriale. Aceste probleme se planifică a fi examinate în capitolele ce urmează.

Activitățile întreprinsă în administrarea cadastrului forestier au ca scop furnizează informații tehnice și economice în cadrul unui sistem informațional al teritoriului de tip multiscop, pus la dispoziția agenților economici de tip persoană juridică sau persoană fizică și instituțiilor publice interesate ale comunităților locale, raionale sau de interes general. Se urmărește ca să fie atinsă cea mai bună folosință a resurselor naturale pentru a fi competitive în economia de piață.

Sarcinile cadastrului forestier constau în furnizarea informațiilor privind cantitatea și calitatea terenurilor agricole în vederea îndrumării activității agricole precum și pentru rezolvarea problemelor financiare (investiții, modernizări, protecție, asigurare, ecologie, impozite, taxe etc.).

Întocmirea cadastrului agricol național se realizează prin determinarea suprafețelor, pe categorii de folosință a terenurilor, localizate pe parcele, deținători, proprietari, forme de exploatații, teritorii administrative, comune, orașe, municipii și la nivel de țară. Acestea sunt posibile prin întocmirea planului cadastral agricol la scările stabilite, a documentației scriptice, evidențiate în registre cadastrale, pe bază de normative și instrucțiuni.

În vederea luării deciziilor, atât la nivel local, cat și la nivel central, privind anumite priorități și măsuri adecvate în funcție de specificul zonei, în cadrul interesului general, proiecte de organizare și amenajare a teritoriului pe termen mediu și lung, este necesar ca realitatea pădurilor să fie cât mai aprofundat cunoscută. În satisfacerea acestor condiții astăzi stau la îndemână tehnologiile avansate din domeniul măsurătorilor terestre, de mare folos poate fi ridicarea aeriană precum și alte informații cum ar fi cele furnizate de teledetecție, scanare laser, ridicări din sateliții artificiali.

Ca subsistem al cadastrului bunurilor imobile , cadastrul forestier oferă următoarele tipuri de date tehnico-economice asupra bunurilor imobile gestionate economic de sectorul forestier:

– categoriile și subcategoriile de folosință ale parcelelor de teren, identificate pe proprietari (deținători, utilizatori);

– poziția și configurația topografică a fiecărei parcele și subparcele, dimensiunile și suprafața acestora;

– calitatea terenurilor in funcție de sol, relief, climă, apă freatică etc., pe baza notelor de bonitare naturală și apoi clasificarea acestor terenuri pe clase de calitate;

– calitatea plantațiilor, consistența, vârsta, arboretele și a pajiștilor naturale, precum și a terenurilor ocupate de acestea, grupate, de asemenea, pe clase de calitate;

– valoarea economică;

– elemente pentru stabilirea pretabilității solurilor terenurilor în cazul diferitelor folosințe și favorabilități ale solului pentru anumite culturi;

– identificarea de noi resurse funciare, care prin amenajări specifice ar putea fi puse în valoare prin împădurire;

– restricții de utilizare.

Având în vedere că subsistemul informațional al cadastrului forestier este conectat la sistemul informațional al cadastrului bunurilor imobile, prin informațiile pe care le furnizează poate servi la rezolvarea unor probleme cum ar fi:

– creșterea valorii pădurilor și proprietăților din împrejurimea lor;

– valorificarea investițiilor alocate pentru adoptarea la schimbările climaterice;

– accesibilitate rapidă și precisă la informațiile cadastrului forestier pentru persoanele fizice sau publice interesate;

– creșterea calității mediului înconjurător și a preocupării pentru conservarea calității acestuia;

– crearea și dezvoltarea unei piețe a resurselor regenerabile, bazată pe informații corecte privind suprafața, calitatea, dotările și valoarea economică a terenurilor fondului forestier.

Nu mai puțin important devine examinarea posibilităților de identificare a noilor resurse funciare care pot fi introduse în fondul forestier.

Pentru a înțelege mai bine modul de organizare a elaborării cadastrului forestier a fost elaborată și reprezentată schematic (fig.2.1) structura Sistemului informațional, care corespunde concepției și stării actuale din domeniul silviculturii.

Elaborarea cadastrului forestier poate contribui la soluționarea problemelor de mediu, având beneficii complexe și importanță majoră asupra dezvoltării de viitor a societății.

Cele trei componente principale ale cadastrului forestier:

–componenta tehnică a cadastrului forestier constă în determinarea poziției, a configurației și a mărimii suprafețelor de teren, în funcție de destinația acestora, dar și de proprietar; acestea se realizează pe baza măsurătorilor;

– componenta economică a cadastrului forestier constă în determinarea valorii economice a bunurilor imobile, după realizarea componentei tehnice. Sunt stabilite destinația și categoriile de folosință pentru fiecare parcelă de pădure.

–componenta juridică a cadastrului forestier constă în identificarea proprietarului și se realizează pe baza actului de proprietate și prin publicitatea imobiliară

Etapele în introducerea și întreținerea cadastrului forestier sunt următoarele:

– documentarea cu privire la lucrările de cadastru bunurilor imobile, amenajări silvice, materiale cartografice (topografice, cadastrale, cartări de specialitate etc.);

– recunoașterea terenului, hotarelor și a limitelor pădurilor conform planurilor de amenajare silvică;

– identificarea și materializarea pe teren a hotarelor;

– stabilirea și identificarea datelor specifice de gestionare a pădurilor;

– proiectarea bazelor de date și a straturilor informaționale specifice;

– efectuarea măsurătorilor topografice necesare pentru delimitarea, poziționarea și determinarea întinderii (latura cantitativă a cadastrului forestier), categoriilor de stațiuni, arboretelor etc, (latura calitativă a cadastrului forestier);

– completarea bazelor de date, verificarea și elaborarea materialelor grafice;

– elaborarea documentației cadastrale specifică managementului pădurilor și ce pentru înregistrarea în cadastrul bunurilor imobile;

– înregistrarea sectoarelor de teren din fondul forestier în cadastrul bunurilor imobil;

– administrarea și ținerea la zi cadastrului forestier.

2.3. Rolul statului în implementarea cadastrului forestier

Renumitul savant și profesor din România Victor Giurgiu subliniază: „politica forestieră este tratarea științifică a poziției pădurii și silviculturii în stat, în economia și cultura națională, precum și în economia naturii”. Statul este acel garant, care îndreaptă activitățile silvicultorilor prin crearea cadrului legislativ și celui normativ adecvat sarcinilor stabilite și incluzând perspectivele pe termen mediu și lung în programele ramurale și intersectoriale, precum și cele economico-financiare.

Scopul multifuncțional al cadastrului forestier impune cerințe stricte și o coordonare de către stat. Se impune gestionarea durabilă a pădurilor orientată spre legislația internațională, dar se vor lua în considerație particularitățile de ordin bioecologic al pădurilor, în vederea dezvoltării sustenabile a silviculturii, conjugate cu funcțiile sociale, economice și culturale ( ), racordate la profilul lor teritorial-zonal (local). Elaborarea cadastrului forestier poate asigura și contribui la:

a) Conservarea biodiversității și protejarea patrimoniului natural ca mijloc indispensabil pentru dezvoltarea durabilă.

b) Valorificarea funcțiilor de protecție și ecologice ale pădurilor.

c) Generarea resurselor materiale locale,

d) Creșterea contribuției pădurilor și silviculturii la dezvoltarea durabilă.

e) Crearea locurilor de muncă.

f) Atenuarea prin măsuri silvice a schimbărilor climatice la scară regională.

g) Împădurirea terenurilor degradate și abandonate.

h) Sporirea aportului silviculturii la soluționarea securității alimentare.

Cadastrul forestier folosește ca bază în lucrările sale datele cantitative, calitative și juridice furnizate de cadastrul bunurilor imobile cu privire la terenurile fondului forestier indiferent de deținător. Datele cadastrului bunurilor imobile sunt furnizate de Oficiile Cadastrale Teritoriale.

Statului îi revine un rol coordonator de bază în managementul pădurilor. Cunoașterea stării actuale, planificarea dezvoltării în viitor poate fi realizată prin intermediul cadastrului forestier. Prin constituirea unei comenzi de stat în domeniu poate fi decis viitorul pădurilor și terenurilor cu perdele forestiere de protecție. Cu suportul statului, cu alocarea mijloacelor financiare necesare și asigurarea unui control strict din partea tuturor participanților la proces: silvicultori, autorități financiare, cele locale și de mediu pot fi plantate și realizate măsurile care ne vor determina viitorul și locul în contextul european.

Rolul statului constă și în studiul cu privire la satisfacerea echilibrului dintre cerere și consum. Pădurile prestează un serviciu iar societatea este consumatorul care determină oferta. Un alt aspect al factorului economic constă în prognoza privind perspectivele consumului resurselor forestiere în condițiile creșterii bunăstării.

2.4. Necesitatea obiectivă a cadastrului forestier

Metodele, conținutul și precizia întocmirii planurilor topografice pentru cadastru agricol după cum s-a menționat sunt aceleași ca și pentru planurile elaborate de către cadastrul bunurilor imobile , care la rîndul lor sunt expuse în instrucțiunile în vigoare .

In privința exprimării cerințelor principale de precizie ale datelor măsurătorilor necesare cadastru bunurilor imobile, se pot deosebi cerințe privind calitatea rețelelor geodezice de sprijin si cerințe referitoare la datele rezultate din măsurători, cerințe legate nemijlocit de calculul suprafețelor imobilelor.

Rezultatul calculului datelor măsurătorilor se poate exprima în sisteme de proiecție optime scopului pentru care au fost executate măsurătorile.

În prezent nu s-a stabilit încă o cerință unică de determinare a suprafețelor bunurilor imobile. În lucrarea menționată sunt făcute indicații referitoare la scara ridicării, din care desigur poate fi stabilită eroarea admisibilă de determinare a suprafețelor.

Multe litigii apar anume din cauza abaterilor apărute în dimensiuni și suprafețele sectoarelor de teren.

În final se poate menționa că problema dezvoltării durabile și protejării pădurilor este inseparabilă de problema asigurării sănătății populației țării. Prin urmare elaborarea cadastrului forestier este o necesitate obiectivă.

2.5. Concluzii metodologice

Pentru a furniza în mod curent instituțiilor interesate ale statului sau altor instituții date reale, cantitative și calitative cu privire la fondul agricol, se organizează urmărirea, determinarea și înregistrarea în documentația cadastrală a tuturor schimbărilor care se produc asupra mărimii, configurației, categoriei și subcategoriilor de folosință și posesorilor terenurilor de orice fel. Această acțiune implică cunoașterea sistematică a modificărilor, legalitatea producerii acestora, culegerea datelor și informațiilor necesare, executarea măsurătorilor, prelucrarea noilor date și înscrierea lor în planuri și registre cadastrale.

Introducerea și întreținerea lucrărilor de cadastrul agricol se efectuează de către întreprinderile specializate fiind coordinate de către autoritatea publica centrala in domeniul agriculturii, pe baza normelor tehnice–metodologice privind introducerea și întreținerea cadastrului agricol. Lucrările de întreținere a cadastrului agricol se execută de către specialiștii oficiilor de cadastru sau de agenți economici autorizați, in cadrul zonelor de lucru care se stabilesc și se repartizează pe teritorii.

Fac obiectul întreținerii următoarele elemente cadastrale ale parcelelor: poziția și configurația parcelei;suprafața parcelei;categoria și subcategoria de folosință;posesorul și situația juridică;caracteristicile categoriei de folosință; caracteristicile categoriei de teren (amenajat, degradat, teren in pantă); clasa de bonitare (după executarea lucrărilor de bonitare).

Eficiența lucrărilor, mărimea cheltuielilor vor depinde de modul de organizare a lucrărilor, de iscusința specialiștilor implicați în acest proces precum și de modul de antrenare a noilor tehnologii informaționale.

În cele ce urmează vom descrie conținutul lucrărilor la diferite etape.

Lucrările pregătitoare vor permite evitarea unor operațiuni, precum și eliminarea posibilității de dublare a informației.

Înainte de a începe activitatea la teren, indiferent de volumul sau natura modificărilor, specialistul cadastral procedează la câteva operațiuni pregătitoare. Materialele menționate se studiază, se introduc modificările și după aceasta se planifică conținutul și volumul lucrărilor de teren, care constau în determinarea și înscrierea în documentele de teren a schimbărilor survenite în situația parcelelor.

Pentru depistarea modificărilor intervenite se parcurge în mod obligatoriu întregul teritoriu forestier confruntându-se situația existentă pe teren cu cea reprezentată pe plan.

Diferitele documente, aprobări, planuri și studii efectuate anterior, precum și comunicările unităților, pot fi folosite la stabilirea și înregistrarea schimbărilor ca materiale ajutătoare, numai după ce s-a verificat dacă datele pe care acestea le conțin corespund pe teren.

Toate datele rezultate din măsurători sau din stabilirea modificărilor sunt înscrise în carnetele sau planurile de teren, care se anexează la dosarul lucrării, constituind piese originale, purtătoare de date inițiale.

Măsurătorile pentru determinarea limitelor noi, modificate, se efectuează cu aparatură specifică și prin metode adecvate.

Categoriile și subcategoriile de folosință se determină pe baza constatărilor făcute la teren și a documentelor care atestă legalitatea modificărilor efectuate.

Înregistrarea permanentă a modificărilor se va face prin introducerea corectărilor, apelând cel mai des la metodele de corectare tradiționale. Corectările se fixează în baza măsurătorilor efectuate de la punctele de coordonate cunoscute. Din acest motiv vom face o scurtă descriere a rețelei geodezice.

Baza geodezică pentru ridicările de elaborare a planurilor cadastrale o constituie:

– rețeaua geodezică națională de ordinul 0 , 1, 2 (RGN);

– rețelele de îndesire ;

Drept plan cadastral pentru terenurile cu destinație forestieră servesc proiectele de amenajare silvică, elaborate în corespundere cu .

Sistemul de proiecție folosit la ora actuala si care răspunde atât cerințelor de calitate ale rețelelor geodezice cat si nevoilor cadastrului general este sistemul de proiecție MoldRef 99.

Având in vedere ca Moldova se află în centrul Europei, si ca teritoriul ei trebuie recunoscut ca unic si indivizibil, punctele care delimitează teritoriul administrativ (hotarele) se calculează si in sistemul de referința terestru european (EUREF/ETRF).

Lucrările de întocmire a planului geometric se execută în sistemul național de coordonate (MR99). Erorile medii pătratice (EMP) privind poziția reciprocă a punctelor RGÎ în raport cu semnele de hotar nu vor depăși mărimea de 0.10 mm la scara planului cadastral.

Poziția punctelor liniei de cotitură a hotarului, fixate pe obiecte naturale sau artificiale se determină cu precizia poziției semnelor de hotar ale planului cadastral la scara respectivă. Necorespunderile maxime ale poziției punctelor nu vor depăși valorile duble ale erorii medii pătratice, iar numărul lor nu va depăși 5% din numărul total al măsurărilor de control.

După cum a fost menționat anterior precizia și modul de elaborare a cadastrului forestier sunt analogice cu a lucrărilor întreprinse pentru cadastrul bunurilor imobile.

Deoarece încă n-a fost elaborat și aprobat un regulament special de elaborare a cadastrului forestier în cele ce urmează vom face referință la normele cadastrului bunurilor imobile.

Modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice, este elaborată în conformitate cu Legea cadastrului bunurilor imobile, Regulamentul cu privire la modul efectuării înregistrării primare masive, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1030 din 12 octombrie 1998 “Despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile”, Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în localitățile urbane, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 984 din 21 septembrie 1998 “Cu privire la unele măsuri pentru urgentarea procesului de împroprietărire”, Regulamentul cu privire la formarea bunurilor imobile, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 61 din 29 ianuarie 1999 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la formarea bunurilor imobile”.

Planul cadastral se elaborează în cadrul înregistrării primare în baza hotarelor generale. Planul geometric se elaborează selectiv la cererea titularului de drept asupra bunului imobil.

Planul cadastral se elaborează în baza planurilor de amenajare silvică, planurilor topografice existente dacă precizia lor corespunde cerințelor în vigoare. În cay contrar se vor folosi planurile topografice noi întocmite sau cele destinate cadastrului, elaborate prin tehnologii simplificate.

Guvernul Republicii Moldova s-a lansat într-un proces de reevaluare și armonizare a cadrului legal național cu legislația și practicile UE. Având in vedere faptul ca, pentru moment, cadrul instituțional propus in strategia națională nu este finalizat Legislația forestieră a Republicii Moldova, bazată în special pe principiile de gospodărire din trecut, are un șir de deficiențe și necesită îmbunătățire, precum și ajustare la noile condiții social-economice din regiune și pe plan mondial. Elaborarea cadastrului forestier reprezintă una dintre condițiile obligatorii de dezvoltare bazată pe resurse proprii. Responsabilitatea cu privire la managementul patrimoniului forestier trebuie împărțita între diverse instituții și societate. În aceasta situație, este dificil sa se coordoneze in mod eficient resursele, intervențiile, datele și informațiile. Această problemă poate fi soluționată prin dezvoltarea și implementarea sistemului informațional al pădurilor, bazele de date fiind elaborate pentru unitățile de amenajare silvică

3. APLICAREA METODELOR DE IMPLEMENTARE A CADASTRULUI FORESTIER

3.1. Obiectul studiului

După cum a fost menționat anterior, unul dintre scopurile de bază ale prezentului studiu, constă în colectarea datelor și elaborarea cadastrului forestier pentru o unitate de management. Dacă în cadastrul bunurilor imobile elementul de bază este sectorul de teren, sectorul și zona cadastrală, numerotarea fiind făcută în dependență de unitatea administrativă, atunci în cadastrul forestier se disting – subparcela, parcela, trupul de pădure, ocol silvic.

Deoarece informația conținută în cadastru este nemijlocit legată de poziție, în cele ce

Din nefericire pentru moment calitatea cadastrului forestier lasă mult de dorit datorita lipsei de coordonare si lipsei fondurilor. De aceea instruirea și necesitățile IT pentru acest departament trebuie tratate cu foarte mare atenție pentru a grăbi procesul de modernizare a cadastrului forestier.

Propunem ca caz de studiu să examinăm starea actuală a cadastrului forestier în cadrul Rezervației Naturale de stat "Plaiul Fagului", ce reprezintă o arie protejată amplasată la hotarele raioanelor Ungheni, Nisporeni și Călărași, în apropiere de satul Rădenii Vechi, din Republica Moldova. Denumirea provine de la răspândirea cea mai ponderată a fagului pe teritoriile republicii, atingând ce mai mare pondere până la 5%. Fagul este cel mai răspândit anume în această rezervația, comparativ cu restul teritoriu al țării. Rezervația are o suprafață de 5642 ha, dintre care pădurile ocupa 4639 ha, reprezentând o zonă cu rol de protecție pentru un ecosistem unic din punct de vedere științific, cultural și silvic. Cele mai răspândite specii de plante arboricole sunt: gorunul– ocupă circa 21% din suprafața împădurită, frasinul – cca 31 %, carpenul– cca 19%. Din punct de vedere dimensional în structura teritorial-administrativă sunt incluse 5387 hectare de arborete naturale, inclusiv formațiuni cu fag (272 ha), frasin (1163 ha), gorun și stejar pedunculat (1039 ha), tei (169 ha), alte specii (169 ha). Suprafața acoperită cu păduri constituie 183 ha, inclusiv teren arabil (7 ha), livezi (8 ha), plantații multianuale (13 ha), pășuni (21 ha), mlaștini (7 ha), iazuri (24 ha), construcții capitale (15 ha), terenuri neproductive (35 ha).

Rezervația Naturală de stat "Plaiul Fagului" a fost creată la 12 martie 1992 în scopul conservării, regenerării, redresării ecologice, studierii uneia dintre cele mai pitorești și mai reprezentative ecosisteme ecologice silvice din zona Codrilor.

În gestionarea spațiului menționat sunt implicate Academia de Știință, instituții de profil, cât și echipa proprie care contribuie la asigurarea științifică și managementul durabil. Colectivul rezervației urmărește și asigură conservarea regimului de rezervație a ecosistemelor naturale, biodiversității și menținere a echilibrului ecologic, elaborează și aplică pe teren, in raport cu condițiile de creștere, metodele privind efectuarea reconstrucției ecologice a arboretelor tuturor formațiunilor, reglează numeric formațiunile faunistice în raport cu baza nutritivă. Educația ecologica se află de asemenea în centrul atenției. Rezervația servește ca model pentru gospodăriile silvice în domeniul reconstrucției ecologice. Sunt permanent întreprinse acțiuni ce contribuire la regenerarea naturală din semințe, la reinstaurarea formațiunilor silvice în dependenta de condițiile de creștere.

Formațiunile vegetale sunt prezentate prin păduri de tipul celor central-europene, în care s-au păstrat arboretele de proveniența naturală cu fag, gorun, tei, carpen, stejar pedunculat. Formațiunile cu fag ating vârsta de până la 150 de ani, cu o înălțime de până la 40 m, cu un diametru al tulpinii de peste 100 cm.

După cum s-a menționat anterior rezervația științifică este amplasată pe teritoriul a trei raioane (fig. ), bunurile imobile n-au fost identificate și inventariate, cu excepția unor bunuri ce reprezintă interes comercial (fig. ).

Fig. 3.3. Rezervația științifică de Stat Plaiul Fagului

Sursa: elaborată de autori în baza studiilor efectuate.

La elaborarea cadastrului forestier se propune ca să fie elaborată o bază de date comună, ce va servi ca instrument de analiză și asigurare informațională a managementului spațială a obiectului. În scopul înregistrării în registrul bunurilor imobile necesită a fi formate trei sectoare cadastrale care teritorial aparțin raionului Nisporeni, Călăraș și Ungheni.

În calitate de materiale inițiale sunt folosite planurile de amenajament silvic, planul Ortofoto și documentația cadastrală. Toate materialele vor fi elaborate în corespundere cu instrucțiunile în vigoare elaborate și aplicate în cadastrul bunurilor imobile, care au fost încercate pe parcursul ultimilor decenii și sunt compatibile cu cerințele MapInfo.

3.2. Aplicarea metodelor de acumulare a informației spațiale în cadrul obiectului studiului

Metodele de colectare pot fi foarte diferite de la cele mai simple, la cele mai sofisticate, care necesită mici cheltuieli sau sunt consumatoare de surse financiare. Măsurările topografice au scopul de a determina în spațiu și de a reprezenta grafic și numeric poziția, forma mărimea și particularitățile naturale sau constructive ale detaliilor și complexelor de obiecte de pe suprafața terestră și subterană. Prin urmare planurile și hărțile topografice oglindesc situația din teren la data efectuării ridicării și cuprind informații spațiale atributive și discriptice.

Date spațiale (spatial data, Geographic(al) data, geospatial data, georeferenced data) sunt date geografice care descriu poziția și caracteristicile spațiale despre obiectele și includ informații despre amplasarea și proprietățile lor, atributele spațiale sau ne-spațiale, care caracterizează locul aflării și descrierea geometrică a obiectelor în spațiu și unul față de altul în teren. Tot aici se referă și trebuie incluse caracteristicile pedologice, stațiunile, arboretele și alte date specifice cadastrului forestier.

Sursa de informație trebuie să fie unică, să excludă dublarea informației, să asigure accesibilitatea operativă pentru toți beneficiarii interesați și să întrunească datele referitoare la întreaga proprietate imobiliară ce se află în posesia Rezervației Științifice.

Datele colectate se vor supune actualizării permanente în funcție de mai mulți factori:

– natura, volumul și tipul elementelor care trebuiesc corectate.

– relieful terenului

– starea planului care se actualizează

– existența unor fotograme recente în zonă

– baza topografică pe ore se va sprijini actualizarea

– instrumentele topografice de care se dispune

– precizia cerută la actualizare

– avantajul pe care se oferă metoda de actualizare sub aspectul randamentului, efortului fizic și preciziei.

În soluționarea acestor probleme în țările din Uniunea Europeană se întreprind ridicări fotogrammetrice anuale sau chiar de două ori. În baza materialelor căpătate se actualizează planurile și se aprobă deciziile referitoare la acordarea subvențiilor în agricultură.

Alegerea metodelor de colectare a datelor trebuie să fie precedată de un studiu amplu din punct de vedere tehnologic, economic și accesibil. În acest scop se propune să se urmeze etapele și îndrumările care au fost incluse într-un plan schiță (fig. ).

Luând în considerație situația economică actuală din Republica Moldova, credem că măsurătorile se vor efectua prin metodele clasice, din acest motiv vom face o scurtă analiză asupra metodelor de actualizare a planurilor elaborate la crearea și ținerea cadastrului forestier.

Fig. 3.4. Schema bloc de stabilire a metodolofiei crerii cadastrului forestier pentru Rezervația științifică de Stat Plaiul Fagului

Sursa: elaborată de autori în baza studiilor efectuate.

Datorită modificărilor ce se produc în structura fondului silvic în rezultatul dezvoltării vegetației, lucrărilor de sistematizare și organizare a teritoriului, îngrijirilor de igienă, etc. informația pe care o conțin materialele topografice și de amenajare silvică cu timpul tot mai puțin corespunde realității. Acest proces poartă denumirea de învechire. Pentru a se putea îndeplini sarcina de avizare al conținutului topografic al hărților, planurilor, atlaselor și altor documente cartografice, necesare activității științifice, învățământului și uzului public, este necesar a se organiza ținerea la zi a documentației.

Aducerea la zi a planurilor topografice prin punerea lor de acord cu toate schimbările care s-au produs în teren de la data întocmirii lor până la data utilizării constituie operația de reambulare, sau actualizare, cunoscută și sub denumirea de corectare.

Ținerea la zi a planurilor topografice la scara 1: 5000 sau 1 : 10 000 se face prin operarea pe un rând de foi ale planului existent la una din aceste scări a modificărilor suferite de elementele planimetrice cuprinse în lista de conținut anexată la instrucțiunile aflate în vigoare.

Sursele de bază din care se iau modificările din teren sunt – lucrările de amenajare silvică precum și alte materiale, de exemplu rezultatele ridicării aeriene cu scanare laser care au fost întreprinse pentru întreg teritoriul țării în primăvara anului curent .

Din datele menționate mai sus se observă că tehnologia lucrărilor de actualizare pentru planurile din cadastrul bunurilor imobile a fost verificată și implementată într-o măsură corespunzătoare. Referitor la actualizarea planurilor cadastrului agricol încă urmează de a fi elaborate normele tehnice și instrucțiunile.

Identificarea contururilor sa făcut în conformitate cu cerințele în vigoare, și prin comparație cu materialele grafice incluse în amenajamentele silvice.

Structura tabelelor și straturilor informaționale sa realizat conform cerințelor studiate la disciplina Automatizarea lucrărilor cadastrale.

După finalizarea lucrărilor de vectorizare a fost colectată informația atributivă și completată în baza de date. O parte din informații cum sunt arboretele, consistența, etc. sau colectat în teren. Tot în teren au fost determinate prin observații GPS coordonatele punctelor de hotar și a bornelor silvice, datele cărora au fost exportate și vizualizate pe starturile informaționale PctRidicări și Borne de Hotar. Un fragment al tabelului cu informație atributivă este prezentat în cele ce urmează (fig. 3.5).

Fig. 3.5 Extras din baza atributivă a cadastrului forestier Plaiul Fagului

Sursa: elaborată de autori în baza studiilor efectuate.

3.3 Aplicarea metodelor de acumulare a informației descriptive

Mijloacele de investigare a fondului forestier au evaluat în dependență de cerințele înaintate de silvicultori fiind perfecționate tehnici și tehnologii moderne de ridicări aeriene, teledetecție de randament superior, scanare laser etc., care permit preluarea de la distanță a datelor privitoare la starea vegetației forestiere, poziționare și modificările intervenite de la investigațiile precedente. Un aport important în dezvoltarea acestor mijloace l-a prezentat tehnologiile informaționale, concretizate prin aparatură și softuri de preluare și procesare a datelor de investigare a fondului forestier. Toate acestea au creat condiții favorabile pentru automatizarea proceselor, creșterea productivității și mărirea preciziei. Informațiile ne permit să decidem, să alegem și să facem concluziile cu priire la unele procese sau evenimente ce au loc. În managementul silvic prin informație vom înțelege:

1. totalitate de cunoștințe despre datele fapte și dependențele dintre ele;

2. conținut care se atribuie datelor, prin intermediul acordurilor, care se referă la aceste date;

3. datele care urmează a fi introduse în computer, prelucrate la computer și eliberate utilizatorului.

4. legile, metodele și mijloacele de stocare, prelucrare și transmitere a informației cu ajutorul computerelor și altor dispozitive tehnice sunt studiate de, iar în aplicațiile la problematica S.I.G. – de geoinformatică.

Informația descriptivă se colectează în timpul lucrărilor de teren și în din literatura de specialitate. Vom face distincte câteva tipuri de informații descriptive ce determină poziția și cele ce descriu starea.

Poziția în majoritatea cazurilor se determină prin măsurători fie efectuate pe materialele cartografice fie direct în teren. În prezent cele mai efective sunt ridicările aeriene cu scanare laser, care recent au fost efectuate pentru întreg teritoriul Republicii Moldova.

În lucrările de amenajări silvice se folosesc însă și ridicările clasice, care trebuie să fie evaluate pentru a asigura precizia necesară. Ridicările detaliilor prin procedeul măsurărilor numerice se aplică cu preponderent în cazul actualizării planurilor de situație, precum și ridicarea planimetrică a elementelor de contur din perimetrele subparcelelor la scara 1 : 2000, 1: 1 000 sau 1 : 500.

Metoda măsurătorilor numerice este indicată se fie aplicată și în cazul materialelor, fotogrammetrice sau acelea scanate, atunci când actualizarea acestora ne se poate executa corect și economic numai măsurări de distanțe și când din dotare echipamentele simple.

Actualizarea planurilor existente prin procedeul măsurărilor numerice

se face prin aplicarea uneia din metodele

– aliniamentelor

– intersecțiilor de distanțe

– absciselor și ordonatelor

– metoda intersecțiilor unghiulare

– metoda drumuirii cu radieri.

Actualmente cele mai indicate sunt fotogrammetria și teledetecția. Datorită reducerii prețului ridicărilor ele pot fi examinate prin sursele cu acces liber.

Metode de control (verificare) a elementelor planului cadastral

Condiția de bază necesară pentru derularea în bune condiții a lucrărilor de amenajare silvică, elaborare a cadastrului forestier etc., este acea că datele colectate să fie actuale și de preciza necesară. Din acest motiv se impun cerințe stricte cu privire la precizie, conținut și volum de date

După cum a fost menționat anterior datele sunt utilizate în diferite aplicații, iar consecințele necorespunderii realității pot fi grave. Din acest motiv în cele ce urmează vom face o descriere succintă a celor mai simple metode care pot fi folosite la verificarea datelor. Aceasta va permite o ridicare a nivelului calității.

Cea mai simplă este metoda măsurătorilor liniare. Metoda este indicată la ridicarea contururilor sau curbelor cum ar fi hotarele, malurile râurilor, granițele categoriilor de folosință etc. Se aplică pentru terenul cu o înclinație mai mică de 2o 30 (pentru a nu face reducerea la orizont a distanțelor măsurate). Diferența dintre lungimea aliniamentului măsurată pe teren și plan digital nu trebuiesc să depășească 1,0 mm la scara planului, Precizia trasării perpendicularei în câmp este de ±7´. ceia ce poate rezulta la o eroare maximă de poziție până la 50 cm.

O altă metodă de verificare constă în aplicarea receptoarelor GPS pentru verificarea calității. Însă în rezultatul acestor măsurări se capătă coordonatele punctelor caracteristice în sistemul în care sunt date punctele inițiale. Astăzi , însă este foarte important ca toate materialele să fie elaborate în sistemul de coordonate național – MoldRef99.

3.5. Aplicarea registrelor

Actul juridic ce ne confirmă existența unui bun este registrul. Din structura cadastrului forestier fac parte mai multe tipuri de registre, denumirea cărora a fost menționată anterior. În cele ce urmează vom face o succintă descriere a modului de ținere si completare a lor.

La momentul actual nu există un act normativ prin care să fie reglementată structura și conținutul cadastrului forestier în Republica Moldova. Totuși un punct de pornire ar putea fi «Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la conținutul documentației cadastrului funciar” nr.24 din 11.01.95. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.14/62 din 07.03.1995. Modificări ulterioare.

În acest act legislativ se menționează că ”documentația cadastrală prevăzută de Regulament constituie documentația oficială obligatorie, necesară pentru alcătuirea și ținerea la nivelul cerințelor a cadastrului pentru Ocolul silvic, Întreprindere silvică sau Rezervaține.

În urma modificărilor, au fost luate în considerație tendințele de dezvoltare a ramurilor, menționându-se că ”În scopul satisfacerii necesităților de ramură, pot fi îndeplinite lucrări subcadastrale în baza instrucțiunilor departamentale conforme prezentului Regulament” [Pct.2 modificat prin Hot. Guv. nr.982 din 26.10.99].

Tot în prezentul document se menționează că „Organizarea, coordonarea și controlul asupra calității lucrărilor cadastrale, la nivelul republicii, se realizează prin Agenția de Stat Relații Funciare și Cadastru”. În cazul prezentului studiu cadastrul forestier, ar fi încadrat într-un sistem subcadastral. Instituția responsabilă de bază fiind Ministerul Mediului și instituțiile subordonate (fig. ).

Datele despre persoanele și juridice care gestionează economic patrimoniul se înscriu în registrul cadastral al deținătorilor de terenuri în baza Hotărârei de Guvern.

[Pct.15 în redacția Hot. Guv. nr.982 din 26.10.99]

Registrul cadastral al terenurilor cuprinde informații cantitative și calitative despre toate terenurile aflate în hotarele satului, comunei, orașului.

[Pct.16 modificat prin Hot. Guv. nr.982 din 26.10.99]

Primăriile   satelor  (comunilor de  sate,  orașelor)  aduc   la cunoștința  persoanelor  fizice și juridice conținutul și  termenele  de prezentare a informației cadastrale serviciului respectiv, în funcție de conținutul  și  termenele de prezentare a registrului cadastral al terenurilor (fișelor cadastrale centralizatoare), în organele  ierarhic superioare.

Registrul cadastral al parcelelor se completează astfel:

pe copertă se menționează denumirea teritoriului administrativ, raionul, anul întreținerii, numele executantului și al verificatorului;

pe pagina a doua se scrie sus, la mijloc, cu cerneală albastră „Situația înainte de întreținere”. Cu aceeași culoare se transcriu toate parcelele vechi, modificate din care s-a format prima grupă (suprafață) de control, în ordinea crescătoare a numerelor.

Concomitent cu transcrierea datelor, în registrul cadastral vechi se fac următoarele însemnări:

numerele parcelelor modificate se încercuiesc cu roșu;

la rubrica „observații” se scrie: “vezi întreținerea din anul…, pagina….”.

După transcrierea cu cerneală albastră, în registrul de întreținere a parcelelor din prima grupă afectată de schimbări, se fac însumările necesare obținându-se suprafața categoriilor de folosință, precum și suprafața totală a grupei respective.

Se lasă două rânduri libere și se scrie cu roșu „Situația după întreținere”, apoi se înscriu parcelele noi, ale căror suprafețe se transcriu din formularul tipizat „Calculul suprafețelor”, iar celelalte date din caietele, planurile sau schițele de teren. Înscrierea parcelelor se face cu culoare roșie, in ordinea crescătoare a numerelor, scoțându-se astfel in evidență că majoritatea datelor caracteristice sunt altele decât cele înscrise cu culoare albastră.

Se însumează suprafețele parcelelor noi pe categorii de folosință și pe total, se compară cele două suprafețe totale ale grupului de parcele și, dacă coincid, rezultă că s-a lucrat corect. Se poate trece la transcrierea parcelelor vechi din altă zonă.

Se înscriu in ordine toate grupele de parcele, vechi și noi, și se însumează suprafețele pentru stabilirea suprafețelor totale ale acestora. Se însumează apoi suprafețele totale ale grupelor de parcele, pe rând, mai întâi cele înscrise cu albastru și apoi cele scrise cu roșu. Se înscriu una sub alta și se fac diferențele, considerând suprafețele parcelelor vechi, înscrise cu albastru, cu semnul minus, iar cele ale parcelelor noi, înscrise cu roșu, cu semnul plus.

Suprafețele reieșite după această operație se adună sau se scad, in funcție de semnul pe care îl au, din suprafața totală a teritoriului administrativ, existentă înainte de lucrarea de întreținere. Rezultatul reprezintă suprafața totală, pe categorii de folosințe după executarea lucrării de întreținere a cadastrului.

Se face o recapitulare a tarlalelor și a detaliilor liniare cu suprafețele pe categorii de folosință, in care tarlalele și detaliile liniare vechi, nemodificate, se înscriu in albastru, iar cele modificate cu roșu. Se însumează și suprafețele pe total teritoriu, care trebuie să coincidă cu cele calculate anterior, prin însumare algebrică. Dacă nu coincid, înseamnă că undeva s-a strecurat o eroare, care trebuie depistată și corectată.

În cazul in care întreținerea registrelor cadastrale se face pe calculator, se completează un singur formular, intitulat „Calculul suprafețelor și fișa elementelor cadastrale”, în care se înscriu, în partea dreaptă datele privind calculul suprafețelor, iar in partea ștangă elementele cadastrale ale parcelelor. Acest formular se completează astfel:

sus, in dreapta, se scrie „Extravilan”, iar cu un rând mai jos, la mijloc, se scrie „Situația înainte de întreținere”;

se înscriu apoi toate parcelele modificate în ordinea numerică, indiferent de zona sau grupa din care fac parte, de volumul sau se natura modificărilor, avându-se in vedere ca pentru parcelele sau detaliile liniare situate pe mai multe trapeze să se înscrie suprafața totală;

se completează toate rubricile prin transcriere din registrul întocmit la lucrarea anterioară și se face o însumare a suprafețelor;

se înscrie apoi „Situația după întreținere” și se înregistrează in ordine numerică toate parcelele noi, cu toate datele reieșite după întreținere, acordându-se o mare atenție exactității calculelor și acurateței înscrierii tuturor datelor;

toate calculele pentru stabilirea suprafeței noilor parcele se fac in partea ștangă a formularului, după metodele cunoscute;

se calculează apoi suprafața totală și se compară cu suprafața totală a parcelelor vechi; dacă coincid, rezultă că lucrarea este bună și poate fi predată la calculator pentru prelucrarea datelor și întocmirea registrelor cadastrale noi, după operațiunea de întreținere a cadastrului.

Pentru prelucrarea la calculator formularul trebuie să fie completat cu datele codificate de identificare sau, in funcție de softul existent la calculator, pentru editarea registrelor cadastrale.

Registrul cadastral al posesorilor se completează numai în cazul în care registrul se întocmește manual. Într-o fasciculă nouă se deschid partide cadastrale pe posesori ale căror terenuri au suferit modificări. În fiecare partidă cadastrală se transcrie situația terenurilor deținute înainte de întreținere, după care se înscriu in ordine toate parcelele vechi modificate, precum și cele noi cu suprafețele pe categorii de folosință și totalurile respective. Însumând algebric diferențele dintre suprafețele înscrise cu albastru și cele înscrise cu roșu, se obține suprafața pe categorii de folosință, deținută de posesorul respectiv, după executarea lucrării de întreținere a cadastrului.

După fiecare lucrare de întreținere a cadastrului se întocmește un formular tipizat, denumit „Fișa centralizatoare pe grupe de posesori și categorii de folosință”.

Pentru a avea la dispoziție o imagine de ansamblu a teritoriului administrativ, inclusiv a terenurilor agricole, și a se evita operațiunea anevoioasă de asamblare a tuturor foilor planurilor cadastrale componente atunci când este necesar a se analiza probleme de ordin general, s-a recurs la măsura introducerii printre documentele cadastrului general si a planului cadastral de ansamblu. Planul cadastral de ansamblu cuprinde întreg teritoriul administrativ în cel mult patru foi si se întocmește la scările 1:10.000, 1:25.000 sau 1:50.000, prin micșorarea corespunzătoare a foilor planului cadastral.

3.6. Clasificatorul. Aplicarea

Valoarea sistemului informațional Cadastrul forestier constă în posibilitatea de aplicare a lui în calitate de mijloc pentru accesul rapid, posibilitatea de vizualizare, analiză, modelare și derulare a diferitor scenarii de management folosind în acest scop bazele de date. Prin urmare sunt necesare de a fi satisfăcute cerințe unice la elaborarea bazelor de date și colectarea informației. Vom urma principiile incluse în [11] unde se menționează că bazele de date sunt descentralizate până la nivel raional și municipal. Pentru cadastrul forestier propunem ca Baya de date să fie descentralizată la nivel de Rezervație, Ocol silvic cu posibilitatea de generare a rapoartelor la nivel de raion, republică și canton silvic. Datele colectate trebuie să fie autentice și se reflecte caracteristicile specifice ramurii silviculturii. Se impune de asemenea unitatea organizării structurale a informației în băncile de date, formatelor de păstrare, acumulare și schimb de informație ale băncilor de date. Se propune să fie create straturile informaționale cu următoarea structură (tab. )

Tab. Informația despre staturile informaționale, structura datelor folosite în sistemul informațional cadastrul forestier

Se propune în total să fie create 25 de straturi informaționale, cele mai complete și voluminoase fiind straturile parcele și subparcele (fig. )

Datele colectate trebuie să fie compatibile cu cele din alte cadastre de specialitate și cadastrul bunurilor imobile. Această cerință va fi realizată prin utilizarea bazei cartografo-geodezice unificate, sistemelor de clasificare și codificare, formatelor și structurilor de date coordonate care au fost propuse și aprobate pentru crearea cadastrului bunurilor imobile.

Deoarece lucrările de creare a cadastrului forestier sunt consumatoare de timp și necesită mari investiții se propune implementarea lui pe etape, cu orientarea spre sarcinile prioritare ale Republicii Moldova, în îmbinare cu posibilitatea realizării lor. La etapa inițială trebuie folosite la cea mai mare posibilitate materialele existente.

Datele colectate și materialele cadastrale elaborate necesită a fi înregistrate în Sistemul Informațional Național și în Cadastrul Bunurilor imobile pentru a fi posibil de accesat liber. Valoarea informațiilor este direct proporțională cu numărul de utilizatori, din acest motiv se recomandă să fie actualizate permanent.

Pădurea poate să fie amplasată pe teritoriul unei sau mai multor unități administrativ teritoriale. Din acest motiv se propune ca să fie o identificare dublă a obiectelor; să se formeze bunurile imobile ce aparțin sectorului forestier după principiile cadastrului bunurilor imobile atribuind sectorului de teren numărul cadastral după apartenența teritorială, iar pentru managementul silvic după amenajamentele silvice. Aceasta va facilita îmbunătățirea capacității de a incorpora cadastrul forestier in cadastrul național.

3.7. Analiza socială, economică și juridică

În epoca contemporană resursele forestiere se integrează în viața și ansamblul relațiilor sociale ale comunităților umane, contribuind la generarea materialelor locale, exercitând o influență considerabilă asupra organizării culturale și sociale precum și la crearea noilor locuri de muncă. Se cunoaște că resursele forestiere au fost baza pe care oamenii și-au fondat existența lor materială. În perioadele precedente dezvoltarea economică de-a lungul multor secole a fost dependentă de resursele pădurilor și preponderent a lemnului.

Beneficiile cadastrului forestier sunt multiple și au o răspândire asupra tuturor aspectelor atât de ordin juridic, economic și social cât și cultural și de mediu. Din acest motiv se propune ca să examinăm în cele ce urmează foarte succint care va fi rezultatul implementării cadastrului forestier pentru Rezervația științifică de stat “Plaiul Fagului”.Lucrarea în cauză trebuie privită ca un serviciu prestat beneficiarilor, în acest scop se impune un punct de pornire, care ar fi după părerea noastră : performanțe, drepturi, obligațiuni, limitări etc. Aceste subiecte au fost examinate anterior dar suplementar vom menționa că

Beneficiarii silvici au dreptul [4]:

a) să primească în folosință terenuri din fondul forestier pentru recoltarea produselor pădurii, precum și pentru cositul fânului, pășunatul vitelor pe anumite sectoare și pentru alte folosințe silvice;

b) în conformitate cu legislația, să construiască drumuri, blocuri de producție și administrative, să amenajeze platforme pentru stivuirea producției silvice, locuri de parcare a autovehiculelor, altor mijloace de transport.

În cazul obiectului examinat trebuie conștientizat faptul că spațiul rezervației reprezintă un patrimoniu național și necesită a fi supus unei valorificări chibzuite. Deci pentru obiectul în cauză se impune elaborarea unui regulament specific de colaborarea cu populația locală.
(2) Beneficiarii silvici sunt obligați [4]:

a) să folosească rațional parchetele, care le-au fost puse la dispoziție pentru recoltarea masei lemnoase, fânețele, alte terenuri silvice;

b) să nu admită pierderea masei lemnoase recoltate;

c) să curețe parchetele de resturile de exploatare, iar terenurile deteriorate în procesul exploatării să fie aduse într-o stare bună pentru folosire conform destinației;

d) să achite la termen plata pentru folosirea terenurilor din fondul forestier;

e) să execute lucrările prin metode care nu afectează starea și regenerarea pădurilor, precum și starea bazinelor acvatice și a altor obiecte naturale;

f) să respecte regulile de apărare împotriva incendiilor, să ia măsuri de apărare împotriva incendiilor în locurile de executare a lucrărilor, iar în cazul apariției incendiilor de pădure, să le stingă în cel mai scurt timp;

g) să îndeplinească alte cerințe în conformitate cu regulamentele de folosire a fondului forestier.

Implicarea largă a publicului în soluționarea problemelor de mediu reprezintă un scop important al societății. În cele ce urmează vom menționa unele practici eficiente:

(1) Este interzisă imixtiunea în activitatea gestionarilor de terenuri din fondul forestier și beneficiarilor silvici, cu excepția cazurilor prevăzute de legislație.

(2) Drepturile încălcate urmează să fie restabilite, iar pagubele pricinuite de încălcarea drepturilor gestionarilor de terenuri din fondul forestier și beneficiarilor silvici urmează să fie integral recuperate.

Litigiile privind recuperarea pagubelor se soluționează de către instanțele judecătorești.

Dreptul la mediul favorabil de viață garantat de Constituție se realizează prin accesul liber a cetățenilor pe teritoriul fondului forestier. În scopuri de recreere, pentru recoltarea nucilor, ciupercilor,fructelor și pomușoarelor sălbatice, și altor produse ale pădurii cu excepția cazurilor în care recoltarea se efectuează pe sectoare ameliorate sau artificiale, fie în locuri special amenajate, se permite folosirea gratuită. Modul și condițiile de folosire a pădurilor în scopurile menționate se stabilesc de Guvern. În scopul prevenirii incendiilor și în alte scopuri recoltarea produselor accesorii și accesul cetățenilor în păduri și pot fi limitate sau interzise de către organele silvice de stat, fiind aprobate prin decizia autorităților administrației publice locale. În pădurile rezervațiilor și în alte păduri cu regim special de protecție în legătură cu se stabilește un regim special. În același timp cetățenii sunt obligați să respecte regulile de apărare împotriva incendiilor, să nu comită distrugerea și deteriorarea mușuroaielor de furnici și cuiburilor de păsări, tăierea și vătămarea arborilor și arbuștilor, să recolteze produsele accesorii ale pădurii în termene și prin metode care prejudiciază regenerarea faunei și florei.

Deoarece modificările introduse în planuri vor căpăta un aspect juridic, prin urmare informația trebuie documentată în mod corespunzător.

Sub aspectul economic și social trebuie privite posibilitățile extinderii suprafețelor ocupate de păduri. Una dintre rezerve ar fi terenurile din fondul agricol. Aici apar unele probleme la schimbarea destinației terenurilor. Potrivit legislației naționale terenurilor agricole necesită a fi excluse din circuitul agricol, prin urmare pentru împădurirea este necesară schimbarea destinației. Vom menționa de asemenea că legislația prevede împădurirea numai a terenurilor degradate. Datorită dezvoltării prin intensificare a agriculturii au fost valorificate multe terenuri impracticabile care în prezent cea mai bună utilizare a lor ar fi împădurirea. Dar problemă rămâne nesoluționată în ceia ce privește schimbul destinației. În multe țări sunt folosite pârghiile economice care ar stimula dezvoltarea în această direcție. Pot fi menționate: înlesnirile fiscale la împădurirea terenurilor degradate, alocarea de credite, suport financiar din partea statului etc. Necesită elaborarea unui mecanism juridic și economic legitim de finanțare a creării pădurilor comunale, cât și a pădurilor private.

Un aspect important în dezvoltarea sectorului forestier îl are aspectul economic și anume calitatea care se apreciază prin corespunderea arboretelor condițiilor staționare de creștere. În total pe țară aproximativ 40% păduri nu corespund condițiilor de creștere, inclusiv: salcâmul – 52%, carpenul – 8%, frasinul – 15%, alte specii – 20% . Studiile efectuate în Rezervația Științifică Plaiul Fagului au scop identificarea căilor de soluționare a problemei în cauză. Comparativ cu alte țări, Republica Moldova denotă indici foarte mici specifici resurselor forestiere. Fiecărui locuitor al republicii revine câte 0,075 ha, 10 m3 masă lemnoasă în picioare și 0,1 m3 lemn recoltat.

3.7. Concluzii la capitol

Pentru gestionarea durabilă a fondului forestier este necesară cunoașterea pădurilor atât sun aspect calitativ, ca structură și stare cât și cantitativ, ca extindere geospațială. Pădurea este un complex al cunoaștere sub aspectele menționate s-a realizat prin mijloace clasice, care presupun deplasări și măsurători, adesea în condiții de teren accidentat și foarte greoi accesibil. Administrarea judicioasă a patrimoniului forestier și organizarea pe concepții științific argumentate a pădurilor, pentru îndeplinirea cu eficiență maximă a funcțiilor de producție și protecție ale reprezintă un scop major. Informațiile culese și furnizate de cadastrul general sunt limitate în detalieri și nu pot satisface nevoile de management a unor activități economice specifice. Astăzi, cunoașterea pădurii țării, ca extindere, conținut și proprietari, printr-un sistem cadastral de evidență modernă (GIS) – a devenit o necesitate. Un sistem GIS, poate fi definit ca un sistem informatic utilizat pentru prelucrarea, stocarea, vizualizarea, interogarea, analiza și tipărirea planurilor și hărților în format electronic. Prin lucrarea de față se dorește implementarea unui Sistem Informațional specific domeniului forestier ce va cuprinde spațiul Rezervației științifice Plaiul fagului. Componenta grafică, realizată în proiecția MoldRef 99, a fost generată prin vectorizarea Ortofoto. Obiectelor grafice, conținute în straturile tematice specifice planului cadastral forestier menționat (parcele, subparcele, limita UP, borne etc.), i-au fost atribuite baze de date ce au un caracter general, respectiv specific al unității amenajistice (relief, sol, temperatură etc.). La realizarea aplicației s-a folosit MapInfo 8.5. Pentru Republica Moldova Pădurile sunt o parte componentă a patrimoniului natural național regenerabil și sunt printre cele și eficiente mijloace, care oferă posibilitatea de a influența și ameliora calitatea mediului înconjurător.

Una dintre funcțiile ecologice ale pădurilor este conservarea faunei. Dar repartizarea lor neuniformă pe teritoriul țări, dispersarea și fragmentarea resurselor forestiere, lipsa coridoarelor ecologice forestiere necesare de interconexiune duc la diminuarea ei. Sunt necesare de întreprins măsuri de redresare care au o deosebită importanță atât pentru protecția biodiversității, solurilor, apelor cât și pentru viabilitatea fondului forestier ca atare.

4. CONCLUZII

În urma întreprinse pot fi trasate următoarele concluzi1:

1. Lucrările de elaborare a cadastrului forestier pot să aibă o contribuție importantă pentru îmbunătățirea condițiilor de viață în spațiul rural și asigurarea condițiilor dezvoltării sustenabile contribuind esențial la creșterea valorii și utilității patrimoniului.

2. În contextul obiectivelor de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova se impune revizuirea radicală a politicii statului în domeniul forestier.

3. Problema dezvoltării durabile și protejării pădurilor este inseparabilă de problema asigurării sănătății populației țării.

4. Realizarea cadastrului forestier este o lucrare foarte anevoioasă, care presupune operațiuni tehnice, economice și juridice complexe prin care se obține cunoașterea și inventarierea sistematică și permanentă a terenurilor fondului funciar, precum și amenajarea silvică.

5. Procesul de înregistrare a terenurilor fondului forestier este o acțiune care necesită eforturi comune atât din partea statului, autorităților publice locale, Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice cât și a savanților care trebuie să propune căile de reducere a cheltuielilor și timpului necesar colectării datelor atributive.

6. La elaborarea cadastrului forestier informația de bază se propune să fie preluată din documentația de amenajare silvică, care se va supune comparației cu materialele cartografice recente, urmând apoi să fie efectuate lucrările de actualizare și completare cu date despre calitatea solurilor și subcategoriile de folosință, după aceasta se va elabora documentația conform cerințelor cadastrului bunurilor imobile și transmisă la Oficiul Cadastral Teritorial pentru a fi înregistrată.

7. În lucrările de actualizare pot fi aplicate materialele ridicărilor aeriene cu scanare laser, inclusiv și cele postate pe internet „Google Earth”.

8. Prin elaborarea cadastrului forestier Autoritățile Publice au la dispoziție un Sistem informațional, care sperăm că va fi util nu numai vizualizarea dar și la elaborarea măsurilor de dezvoltare durabilă și adoptare la schimbările climaterice.

9. În viitor se impune o nouă abordare a problematicii gestiunii durabile a pădurilor prin recunoașterea importanței calității și a serviciilor pe care le oferă, prin contabilizarea beneficiilor și funcțiilor oferite de păduri, care urmează a fi examinate și implementate de cadastru forestier.

10. Guvernul Republicii Moldova s-a lansat într-un proces de reevaluare și armonizare a cadrului legal național cu legislația și practicile UE. Legislația forestieră a Republicii Moldova, bazată în special pe principiile de gospodărire din trecut, are un șir de deficiențe și necesită îmbunătățire, precum și ajustare la noile condiții social-economice din regiune și pe plan mondial.

11. Problemele juridice ale protecției fondului forestier național, dezvoltării durabile a pădurilor reprezintă în prezent partea integrantă a politicii economice și legislative a Moldovei.

12. Republica Moldova se va confrunta în viitor, la nivelul economiei naționale și populației, cu o insuficiență a resurselor forestiere pentru satisfacerea necesităților economice, sociale și ecologice.

13. Pentru Republica Moldova Pădurile sunt o parte componentă a patrimoniului natural național regenerabil și sunt printre cele și eficiente mijloace, care oferă posibilitatea de a influența și ameliora calitatea mediului înconjurător.

14. O componentă importantă pentru dezvoltarea spațiului rural din Republica Moldova o constituie Pădurea și alte terenuri cu vegetație forestieră, iar cadrele profesionale din domeniul Cadastrului și Organizării Teritoriului vor fi actorii principali.

5. PROTECȚIA MUNCII ȘI A MEDIULUI AMBIANT

5.1. Analiza situației activității vitale în Rezervația Științifică de Stat Plaiul fagului

Deoarece lucrările de cadastru agricol în cea mai mare măsură vor fi efectuate de către specialiștii angajați de Autoritățile Publice Locale vom examina aceste probleme în contextul soluționării lor în cadrul localității menționate.

Protecția muncii este organizată de specialistul principal pe protecția muncii.

Cabinetul pe protecția muncii în întreprinderea dată este amenajat în conformitate cu regulamentul în vigoare. În acest cabinet sunt instalate diferite panouri cu imagini de echipamente pe protecția individuală de diferite tipuri de stingătoare, condiționarea, diferite aparate pentru a determina condițiile meteorologice (barometru, luxmetru, solometru pentru determinarea vibrațiilor și zgomotului la locul de muncă), etc.

Responsabili pentru organizarea instructajelor în timpul muncii sunt:

– Specialistul pe protecția muncii;

– Șefii de secții.

Instructajul introductiv trebuie să-l facă specialistul de protecția muncii s-au specialistul șef s-au chiar conducătorul întreprinderii, cu o persoană s-au mai multe care doresc să se angajeze la lucru în această întreprindere .

Instructajul se face în cabinetul de protecția muncii s-au în cabinetul specialistului șef unde este material didactic. Instructajul are caracter de lecție în cadrul cărora angajaților se explică procesele tehnologice în întreprindere, legislația și disciplina muncii, programul de lucru.

Inginerul șef poartă răspundere de starea protecției muncii în toate lucrările mecanizate. Întăririle sale în corespunderea cu regulamentul despre organizarea lucrului pe protecția muncii sunt îndeplinite satisfăcător.

Instructajul la locul de muncă și instructajul primar este executat de conducătorul subdiviziunii respective, unde este angajat lucrătorul conform Regulamentului.

Nu pe de plin se duce lucrul cu subordonații pentru prevenirea accidentelor.

În proporții mici este aplicată tehnologia fără primejdii și mecanizarea capacităților de muncă a tuturor lucrărilor din câmp sau birou.

Pe diferite locuri de lucru se folosesc instrucțiuni pe protecția muncii. Înainte de a efectua instructajul primar la locul de muncă, muncitorului i se aplică oral s-au i se dă citirii instrucțiunii de protecția muncii, instrucțiunile tip, tarate în formă de carte și instrucțiune pentru muncitori, care muncesc după specialitate.

Organizarea învățământului pe protecția muncii a lucrătorilor se înfăptuiește în corespunderea intravilanului pe protecția muncii.

Instructajul introductiv în gospodărie se înfăptuiește în corespundere cu legislația în vigoare, regulat, adică, se petrece periodic pentru toți lucrătorii nu mai rar decât o dată în trimestru. Toate felurile de instructaj se petrec la locul de lucru.

Având o disciplină înaltă în întreprindere, în ultimii ani nu sau înregistrat în întreprindere traumatisme de gravitate înaltă sau medie, precum și cazuri de deces. Au fost înregistrate câteva cazuri de traumatisme ușoare, constituind răni ( relativ ușoare ) ale corpului în timpul procesului de muncă, care nu au necesitat internări prelungite în spital.

Unele traume s-au produs la transportarea lucrătorilor .

Indicii traumatismului se calculează după următoarele formule:

Coeficientul de frecvență a traumatismului reprezintă raportul numărului total de accidente și boli (Acb) la numărul mediu de muncitori în gospodărie ( M ), înmulțit la 1000 :

Coef . freg . traum . = 1000

Raportul sumei zilelor de tratament ( Z tr ) la numărul total de accidente și boli ( A cb ):

Coef . grav . traum . =

Coeficientul pierderii capacității de muncă care este raportul sumei zilelor de tratament la numărul mediu de muncitori în gospodărie ( M ) , înmulțit la 1000 :

Coef. perd. cap. de muncă = 1000

Din datele tabelului 5.1. “ Analiza accidentelor de muncă “ se vede situația traumatologică din întreprindere .

Menționăm faptul că cauzele traumatismului de producție depind de calificarea muncitorului, dar într-o măsură mai mare ele depind de gradul de organizare a procesului de producere și de respectarea normelor de securitate .

Tabelul. 5.1

Accidente de muncă

Măsurile de ameliorare a protecției muncii în întreprinderile din comună

Tabelul 2

Planul măsurilor de ameliorare în gospodărie.

Instrucțiunea de protecție a muncii în sala de computatoare.

Tehnica securității.

Noțiuni generale.

Se admit în sală , doar cei ce cunosc instrucțiunea dată, principiile de funcționare și structura calculatorului și au o stare normală a sănătății.

Se respectă programul de lucru al sălii.

Se îndeplinește numai lucrul care este prevăzut de program.

Se acordă primul ajutor medical celui ce a suferit, folosind trusa ce se află în sală.

2. Reguli la începutul lucrărilor în sală.

2.1. Se controlează dacă utilajul este în stare normală.

Se examinează locul de lucru întreținându-l într-o stare curată. Dacă se descoperă defecte se anunț lectorul (inginerul).

3. Reguli în timpul lucrului:

Se îndeplinește sarcina strict conform indicațiilor lectorului.

Se deconectează utilajul în timpul reparației.

4. Reguli în caz de accident:

4.1. Se deconectează imediat computatorul și alt echipament în următoarele cazuri:

în caz de accident; în caz dacă se simte miros de fum sau se aude un zgomot brusc.

5. Reguli după terminarea lucrului:

Se deconectează computatorul și instalațiile conform instrucțiunii de exploatare.

Se aranjează în ordine locul de muncă.

Se înștiințează persoana responsabilă sau inginerul despre defectele care s-au observat la computator.

3. Elaborarea instrucțiunii de protecția muncii

Primăria satului Hoginești, raionul Călărași

Proces verbal al ședinței Aprobat ordinul Agenției MoldSilva

Nr. 15 din 28.05 2016

Instrucțiunea de protecția muncii în sala de computatoare

Elaborarea instrucțiunii angajaților în timpul muncii.

Cerințe generale.

De respectat normele securității și regimul de lucru.

Nerespectarea normelor securității se pedepsește în corespundere cu Codul Muncii.

De respectat normele antiincendiare în operațiunile cu curent electric și substanțe inflamabile.

În caz de accident cu leziuni, imediat de acordat ajutor medical accidentatului și de anunțat medicul.

Cerințele securității până la începerea lucrărilor.

De ascultat instructajul la locul de muncă și de studiat indicațiile metodice.

De controlat starea dispozitivelor utilajului și a inventarului necesar pentru prospecțiuni ca să fie în regulă. (De folosit echipament necesar).

De operat cu inventarul și utilajul reparat.

De respectat normele securității electrice și antiincendiare.

Cerințele de securitate în timpul lucrărilor.

Se îndeplinește sarcina de muncă strict conform indicațiilor șefului.

Se deconectează utilajul în timpul reparației.

Este interzisă efectuarea oricăror lucrări în timpul pauzei.

Se interzice de a primi masa în timpul lucrărilor.

Cerințele securității în cazul avariei.

În cazul avariilor cu leziuni corporale de oprit lucrările.

De acordat ajutor medical, de anunțat medicul sau de chemat ambulanța.

În caz de incendiu se folosesc stingătorul sau alte surse antiincendiare.

Cerințele securității la terminarea lucrărilor în sala de computatoare.

De deconectat dispozitivele electrice.

De strâns instrumentele, de împachetat dispozitivele în ambalaje.

De verificat locul de muncă, de pus utilajul la păstrare.

De anunțat specialistul despre defectele apărute la instrumentele și dispozitivele folosite în timpul lucrului.

De adus în ordine locul de muncă.

A elaborat:

st. an. 4. gr. 1I. Șendrea Mihail

A coordonat: lector universitar Seinic Valeriu

A aprobat:

Specialistul pentru protecția muncii

BIBLIOGRAFIE

Constituția Republicii Moldova. Publicat: 18.08.1994 în Monitorul Oficial Nr.1. art. Nr:1.

Codul civil al Republicii Moldova. – Ch.; „Cartea S.A.”, 2002. (F.E.P.”Tipogr. Centrală”). -892 p.

Codul funciar. Legea republicii Moldova nr.828-XII, din 25.1291. Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr.107 din 04.09.2001.

Codul silvic. Legea Republicii Moldova nr. 887 din 21.06.96.

Legea Republicii Moldova. Cadastrul bunurilor imobile nr. 1543-XII din 25.02.1998.

Legea Republicii Moldova cu privire la proprietatea publică a unitățilpr administrativ-teritoriale nr. 523-XIV din 16.07.1999.

Legea Republicii Moldova privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor nr. 91. din 05.04.2007.

Legea Republicii Moldova cu privire la resursele naturale nr.1102 din 06.02.1996.

Legea Republicii Moldova privind reglementarea de stat a regimului proprietății
funciare, cadastrul funciar de stat și monitoringul funciar nr 1247 din 22.12.1992.

Hotărîre de Guvern despre aprobarea Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică, nr.1528 din 29.12.2007.

Hotărîre de Guvern cu privire la aprobarea Concepției sistemului Cadastrului Național, nr. 794 din 19.08.1997

Hotărîre de Guvern pentru aprobarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova, nr. 350 din 12.07.2001

Hotărîre de Guvern cu privire la aprobarea Cadastrului funciar conform situației la 1 ianuarie 2015 din 19.05.2015

Instrucțiunea cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice din 27.05.2003. Agenția de Stat Relații Funciare și Cadastru. 2003.

Norme tehnice privind folosirea , conservarea și dezvoltarea pădurilor din Republica Moldova / elab.: A. Ciobanu [et.al.]. – Ch.: Print-Caro, 2012. – 499 p.

Atlas de semne convenționale pentru planurile topografice și cadastrale la scările 1:5000, 1:2000, 1:1000 și 1:500, Chișinău, 1997.

Botnarenco I. Cadastrul în Moldova.- Chișinău: Pontos, 2006. – 219 p.

Botnarenco I. Cadastrul bunurilor imobile în Republica Moldova. Teorie, Metode, Practică. Chișinău: Pontos, 2012, – 484 p.

Bold, I. (1999), Organizarea teritoriului, Ed. Mirton, Timișoara.

Eroziunea solului. Esența, consecințele, minimalizarea stabilirii procesului / Min. Agriculturii și Ind. Alimentare al Rep. Moldova. Agenția de relații funciare și Cadastru pe lângă Guvernul Rep. Moldova. Inst. de Cercetări pentru pedologie și Agronomie „Nicolae Dimo”; red. Resp.: Dan Nor –Ch.: Pontos, 2004. -476 p.

Grigoriev S. Ghid didactico-metodic de protecție a muncii. Chișinău, Tip. UASM,

1998.

Anexa 1.

Tipul de soluri răspândite pe teritoriul Rezervației Științifice de Stat Plaiul Fagului

Anexa 3 Principalele tipuri de păduri din Republica Moldova

Sursa. Agenția MoldSilva