C ălătan Carla-Cătălina [612063]

UNIVERSITATEA „BABE Ș BOLYAI”
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE ECONOMICE
ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
SEC ȚIA CONTABILITATE ȘI INFORMATIC Ă DE GESTIUNE

LLuuccrraarree ddee ddiisseerrttaațțiiee

Coordonator știin țific :
Conf.univ.dr. Alexandra Mu țiu

Absolvent:
C ălătan Carla-Cătălina

Cluj – Napoca
2017

2
UNIVERSITATEA „BABE Ș BOLYAI”
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE ECONOMICE
ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
SEC ȚIA CONTABILITATE ȘI INFORMATIC Ă DE GESTIUNE

LLuuccrraarree ddee ddiisseerrttaațțiiee

PPrreezzeennttaarreeaa uunnuuii ffiirrmmee ddee ttrraannssppoorrtt ,, ccaallccuulluull
ppeerrffoorrmmaanntteelloorr șșii
rreeppaarrttiizzaarreeaa cchheellttuuiieelliilloorr
SSTTUUDDIIUU DDEE CCAAZZ LLAA SSCC TTRRAANNSS NNEECCOO SSRRLL

Coordonator știin țific :
Conf.univ.dr. Alexandra Mu țiu

Absolvent:
C ălătan Carla-Cătălina

Cluj – Napoca
2017

3

Cuprins
Introducere ………………………………… …………………………………………… ……….. 4

Capitolul 1 Prezentare aspecte generale privind organizarea și conducerea
contabilit ăți în transporturi……………………………. ……………………………………. 5
1.1 Aspecte normative. ………………………….. ……………………………………….. 5

CAPITOLUL 2 Prezentare general ă și contabilitate în transporturi, cu
exemplificare la S.C. „TRANS NECO” SRL. ……….. ……………………………. 34
2.1. PREZENTAREA SOCIET ĂȚ II ………………………………………… … 34
2.2 Organizarea și conducerea contabilit ății financiare și de gestiune la SC
TRANS NECO SRL ……………………………… ……………………………………… 39
2.3 Analiza principalilor indicatori economico-fina nciari ………………….. 42

Capitolul 3 Calculul performan țelor ………………………………………. ………….. 54
3.1 Calculul și repartizarea cheltuielilor pentru un autotractor și veniturile .
54
3.2 Compara ția profitabilit ății dintre o autoutilitar ă de 7,5 tone(CJ65NEC)
și un autotractor (CJ60NEC+ vagonul închiriat-KU941U H) ……………… 58

Concluzii ………………………………….. …………………………………………… ………. 66

ANEXE

Bibliografie

4

Introducere

În aceast ă lucrare voi urm ări pe scurt setul reglement ărilor în domeniul transporturilor
rutiere, precum și modul de repartizare a cheltuielilor din momentul în care o societate
achizi ționeaz ă un autotractor și este preg ătit pentru a-și începe activitatea cu
exemplificare la o firm ă care are domeniul principal de activitate, transpo rtul rutier de
mărfuri, SC TRANS NECO SRL.
În primul rând voi face o prezentare general privin d legisla ția în domeniul transportului
rutier de m ărfuri, ce întreprinderi au voie sa desf ășoare aceste activit ăți, cum se pot
înregistra societ ățile pentru a activa în domeniul ,,transport rutier de m ărfuri´´(Cod
CAEN 4941) și autoriza țiile de care este nevoie.De asemenea voi vorbi desp re sistemul
de documente pentru transportul m ărfurilor în trafic interna țional și setul de documente
ce trebuie p ăstrat la bordul unui vehicul pentru șofer și pentru ma șin ă și la final voi anexa
câteva documente.
De asemenea voi calcula principalii indicatori econ omic-financiari pe 2 ani pentru a
observa situa ția societ ății.
La final voi analiza cheltuielile care apar în cadr ul societ ății în momentul în care
vehicolul este trimis în curs ă. Voi face o compara ție între dou ă tipuri de vehicole, o
autoutilitar ă de 7,5 tone și un autotractor de 16 tone care are vagonul luat î n chirie, și o sa
urm ăresc profitabilitatea pe ambele vehicole.

5
Capitolul 1
Prezentare aspecte generale privind organizarea și conducerea
contabilit ăți în transporturi

1.1 Aspecte normative .

Transporturile rutiere prezint ă o deosebit ă importan ță în sistemul general de
transport din țara noastr ă.
Sistemul na țional de transport are caracter strategic, constitu ie parte integrant ă
a sistemului economic și social și are urm ătoarele componente: infrastructurile de
transport rutier, feroviar, naval și aerian, mijloacele de transport, operatorii de
transport și ai activit ăților conexe transporturilor 1.
Transportul rutier de marf ă, în ultimii ani, s-a definit ca un factor activ în
asigurarea procesului de produc ție între agen ții economici și în sfera circula ției bunurilor
materiale.
Transporturile rutiere au suferit muta ții importante în domeniile structurii
capacit ățiilor de transport, a caracteristicilor tehnice de siguran ță rutier ă, cât și în evolu ția
caracteristicilor ecologice ale autovehiculelor.
Principalele obiective ale sistemului na țional de transport sunt: realizarea
conect ării tuturor localit ăților la re țeaua na țional ă de transport,asigurarea dreptului la
liber ă circula ție a cet ățenilor,asigurarea liberei circula ții a bunurilor,asigurarea
efectu ării transporturilor care privesc siguran ța na țional ă, asigurarea racord ării lui la
sistemele interna ționale de transport, participarea la dezvoltarea ec onomic ă și social ă a
ță rii,
Dezvoltarea sistemului na țional de transport se realizeaz ă ținându-se seama de
urm ătoarele cerin țe: promovarea programelor na ționale de realizare a unei dezvolt ări
durabile a economiei na ționale, nevoile de ap ărare a ță rii, asigurarea unui nivel ridicat
de siguran ță a traficului, eficien ța economic ă, asigurarea condi țiilor de conservare și de

1ORDONAN ȚĂ nr.19 din 18 august 1997 privind transporturile ap robata și modificat ă prin Legea 197 din04.11.1988, republicata în
Momitorul.Oficial al României partea I num ărul 522 din 11.11.1999 actualizata

6
protejare a mediului, utilizarea ra țional ă a energiei, respectarea conven țiilor și
acordurilor interna ționale la care România este parte.
Modurile de transport, parte integrant ă a sistemului na țional de transport, care
fac obiectul dispozi țiilor prezentei ordonan țe, sunt: transportul rutier, transportul
feroviar, transportul naval, transportul aerian, tr ansportul multimodal și combinat.
Fiecare mod de transport are în compunere infrastru ctura de transport,
mijloacele de transport, operatorii de transport și ai activit ăților conexe acestora,precum
și sistemele de management al traficului și sistemele de pozitionare și naviga ție, dup ă
caz.
Utilizatorii de transporturi au acces egal și nediscriminatoriu la infrastructurile
de transport de interes public, pot alege liber mod ul de transport prin care î și exercit ă
dreptul de a se deplasa, au posibilitatea de a efec tua ei în șiși transportul ori de a apela
la serviciile unui transportator liber ales.
Ministerul Transporturilor stabile ște condi țiile tehnice, regulile de siguran ță și
modalit ățile de inspec ție și de control aplicabile diferitelor moduri de trans port.
Ministerul Transporturilor elaboreaz ă și supune aprob ării Guvernului schema
re țelei na ționale de transport, care are ca obiective asigurar ea deplas ării persoanelor și
a m ărfurilor între toate localit ățile ță rii, precum și conectarea infrastructurilor na ționale
de transport la principalele infrastructuri de tran sport interna țional. 2
Obiectul activit ății de transport presupune deplasarea în spa țiu a bunurilor,
mărfurilor și persoanelor de c ătre un operator de transport, activitate care este o
modalitate de înf ăptuire a intereselor de natur ă socio-economic ă, reglementate juridic.
Pentru a începe o activitate de transport rutier d e m ărfuri ai nevoie s ă de ții o
firm ă sau s ă înfin țezi una nou ă care s ă aibe ca obiect de activitate transport rutier de
mărfurii, cod CAEN 4941 ( 6024 -codul CAEN vechi)

2ORDONAN ȚĂ nr.19 din 18 august 1997 privind transporturile ap robata și modificat ă prin Legea 197 din04.11.1988, republicata în
Momitorul.Oficial al României partea I num ărul 522 din 11.11.1999

7
Transportul rutier în viziune european ă
Pentru a uniformiza practicile din domeniul transpo rtului rutier la nivel european
au fost adoptate o serie de reglement ări referitoare la obliga țiile transportatorului,
exonerarea de r ăspundere a acestuia, limitarea responsabilit ății, timpii de condus, durata
deplas ării, interdic ții de circula ție etc.
Dup ă semnarea contractului, transportatorul trebuie s ă deplaseze un vehicul sau
să-l pun ă la dispozi ția expeditorului într-un termen convenit. În caz de nerespectare a
termenului, expeditorul poate c ăuta un alt transportator. Transportatorului îi revi n
urm ătoarele obliga ții:
– să se conformeze instruc țiunilor clientului;
– să supravegheze pe timpul transportului starea m ărfurilor și s ă o p ăstreze
în condi ții corespunz ătoare;
– să ac ționeze în a șa fel încât s ă apere interesele clien ților săi;
– să livreze m ărfurile în starea în care le-a preluat;
– să deplaseze m ărfurile în condi țiile prev ăzute prin contract, mai ales
termenele prev ăzute fie contractual, fie pe tip de contract.
Pe timpul transportatorului c ărăușul trebuie s ă se conformeze modific ărilor
contractului ini țial formulate de c ătre cel care a contractat transportul, cu excep ția
faptului c ă aceste noi instruc țiuni sunt de natur ă s ă împiedice onorarea angajamentelor de
transport luate anterior.
În anumite cazuri, transportatorul poate pretinde c ă nu este responsabil de
pierderi, avarii sau întârzieri. Legea și jurispruden ța prev ăd doar 3 cazuri:
– for ța major ă;
– viciu propriu lucrului transportat;
– fapta sau vina (gre șeala) expeditorului sau destinatarului.
Transportatorul trebuie s ă fac ă proba formal ă a uneia din aceste 3 cazuri.
For ța major ă este un eveniment pe care transportatorul nu poate nici s ă-l prevad ă,
nici s ă-l evite și care produce consecin țe negative care nu se pot remedia. Prin urmare,

8
sunt cazuri de for ță major ă doar evenimente exterioare, imprevizibile și c ărora nu li se
poate face fa ță .
Viciul propriu decurge din natura unor m ărfuri care se pot avaria sau deteriora în
cursul transportului, oricât de mult ă grij ă și preocupare ar manifesta șoferul.
Fapte sau gre șeli grave pot fi de exemplu:
– declara ții eronate asupra greut ății și naturii m ărfurilor;
– insuficien ța ambal ării pentru obiecte fragile.
Din cele prezentate rezult ă c ă transportatorul are o mare responsabilitate, urmân d
ca în caz de nerespectare a obliga țiilor s ă suporte consecin țe financiare și chiar penale.
Acte necesare pentru modificare firm ă, schimbare (extindere/radiere ) obiect de
activitate
Obiectul de activitate al unei societ ăți comerciale reprezint ă îns ăș i activitatea
economic ă desf ăș urat ă de c ătre comerciant în scopul ob ținerii de profit.
Conform Legii nr. 31/1990 privind societ ățiile comerciale, republicat ă și
modificat ă, precum și a Ordinului nr. 337 din 20.04.2007 emis de c ătre Pre ședintele
Institutului Na țional de Statistic ă privind actualizarea activit ăților din economia na țional ă
– Nomenclatorul CAEN,activitatea economic ă desf ăș urat ă de c ătre comercian ți se
clasific ă în grupe și clase, fiecare clas ă facând referire la una sau mai multe tipuri de
activit ăți.
Este obligatoriu ca la înfiin țarea oric ărui tip de societate comercial ă actul
constitutiv al societatii s ă prevad ă o asemenea clasificare a obiectelor de activitate.
În cazul în care dori ți s ă desf ăș ura ți un alt tip de activitate economic ă decat cea
pentru care a ți optat la început, acest lucru se realizeaz ă printr-o extindere a obiectului de
activitate existent.
În cazul în care dori ți schimbarea obiectului principal de activitate al societ ătii,
implicit se va proceda și la schimbarea certificatului de înregistare.

9
Acte necesare înfiin țare firm ă
Documentele pe care trebuie s ă le pune ți la dispozi ție pentru înregistrarea
societ ății cu r ăspundere limitat ă – SRL sunt: 3
• Cerere (formular O.N.R.C.)
• Rezervarea denumirii firmei (in judet sau la nivel de tara)
• Act constitutiv (autentificat de catre avocat sau n otarul public) la
intocmirea caruia trebuie lamurit, in mod obligator iu:
– obiect principal de activitate;
– obiect secuntar de activitate;
– denumire firmei (cu numarul rezervarii eliberate de catre O.N.R.C.);
– asociatii / administratorii firmei;
– aportul la capitalul social al fiecaruia dintre a sociati;
• Cazier fiscal al fiecaruia dintre asociatii si admi nistratorii firmei
• Contract de comodat / inchiriere al spatiului unde se stabileste sediul
social
• Acordul asociatiei de proprietari / locatari
• Acordul vecinilor (riveranii)
• Copie actului de proprietate al sediului social
• Copie C.I./ Pasaport asociati
• Specimen de semnatura al administratorului (adminis tratorilor) firmei
• Declaratii ale asociatilor firmei (autentificate)
• Procura asociatilor pentru persoana imputernicita s a depuna dosarul la
O.N.R.C. (autentificata)
• Dovada depunerii capitalului social la banca aleasa de asociatii firmei
• Declaratie (formular O.N.R.C.) semnata de catre unu l dintre asociati
(model declaratie asociat cu / fara activitate la s ediu )
• Vectorul Fiscal – Anexa 1
• Alte documente (dupa caz):
– in cazul schimbarii numelui / numarului strazii e ste necesara si o Adeverinta

3http://www.infiintarifirme.ro/

10
eliberata de Primaria competenta (biroul de cadastr u)

Etape de parcurs pentru înfin țare firm ă4
a) Stabilirea obiectelor de activitate . Alegerea obiectului de activitate al
firmei, potrivit clasific ării din codul CAEN; stabilirea obiectului principal de activitate si
a obiectelor secundare de activitate.
b) Alegerea formei juridice . Cele mai r ăspandite sunt:
Societatea cu r ăspundere limitat ă, asocia ții nu au calitatea de comercian ți și nu
răspund de datoriile societ ății decât în limita aporturilor. Capitalul social e divizat în p ărți
sociale egale care trebuie s ă aib ă o valoare minim ă de 10 lei fiecare.
Societatea va fi condus ă de adunarea general ă a asocia ților, iar administrarea societ ății și
reprezentarea ei în rela țiile cu ter țele persoane se va face de c ătre administratori, puterile
lor fiind nelimitate. Societatea cu r ăspundere limitat ă cunoa ște o form ă aparte: societatea
cu r ăspundere limitat ă cu asociat unic. O persoan ă fizic ă sau juridic ă nu poate fi asociat
unic decât într-o singur ă societate cu r ăspundere limitat ă.
Societatea pe ac țiuni , asocia ții societ ății pe ac țiuni nu r ăspund decât în limita
capitalului social subscris. Se particula -rizeaz ă prin faptul c ă poart ă denumirea de
ac ționari, fiind posesorii unor valori mobiliare (ac țiuni) primite în schimbul aporturilor.
Capitalul social este reprezentat prin ac țiuni emise de societate, care, dup ă modul de
transmitere, pot fi nominative sau la purt ător. Ac țiunile au o valoare egal ă care nu poate
fi mai mic ă de 0,1 lei. Num ărul ac ționarilor în societatea pe ac țiuni nu poate fi mai mic
de 2.
c) Alegerea denumirii firmei și a emblemei societ ății.
Stabilirea denumiri noii societ ăți (firma) și emblema. Verificarea disponibilit ății numelui
de firm ă o pute ți face pe web site-ul oficial al Registrului Comer țului:
http://recom.onrc.ro/index.htm – user: guest, parola: guest
Firma și emblema se stabilesc de asocia ți și trebuie s ă se deosebeasc ă de firm ă și
emblema altor societ ăți;
Firma și emblema se verific ă la Registrul Comer țului corespunz ător la nivel na țional,

4Sursa http://www.infiintarifirme.ro/

11
primind dovada înregistr ării și rezerv ării. Prin înscrierea acestora la registrul comer țului
se dobânde ște dreptul de folosin ță exclusiv ă a firmei și a emblemei.
d) Actul constitutiv al noii societ ății comerciale
Actul constitutiv se întocme ște în conformitate cu forma de organizare juridic ă aleas ă de
asocia ți pentru noua societate.
Semnarea actului constitutiv al noii firme (societ ăți comerciale) se poate face direct de
către to ți asocia ții sau prin împuternicit cu procur ă special ă autentic ă;
e) Alegerea sediului social
Sediul social al societ ății poate fi stabilit într-un spa țiu proprietatea unuia sau a mai
multor asocia ți ori într-un spa țiu aflat în folosin ța acestora (în baza unui contract de
închiriere, subînchiriere, comodat etc.).
f) Capitalul social
Aportul în bani la capitalul social este obligatori u la constituirea oric ărei forme de
societate. Aporturile în numerar se depun la orice banc ă sau la C.E.C.
g) Înregistrarea la Registrul Comer țului
Solicitarea efectu ării înregistr ării în Registrul Comer țului se face la Biroul Unic din
cadrul Oficiului Registrului Comer țului de pe lâng ă tribunalul în a c ărui raz ă se va afla
sediul societ ății, de c ătre fondatori, administratori (reprezentan ții acestora).

La Oficiul Registrului Comer țului au loc urm ătoarele formalit ăți:
o se verific ă dac ă dosarul de înfiin țare a societ ății comerciale depus con ține
toate documentele necesare;
o judec ătorul delegat de Tribunal verific ă legalitatea actelor depuse și
dispune autorizarea înmatricul ării societ ății;
o se transmite spre publicare în Monitorul Oficial al României încheierea
judec ătorului delegat;
o se înmatriculeaz ă societatea;
o eliberarea c ătre asocia ți sau reprezentan ți a certificatului de înmatriculare,
a încheierii judec ătorului delegat și a unui certificat constatator.
Avize și autoriza ții de func ționare .Toate avizele sau actele de autorizare vor fi
solicitate autorit ăților publice în func ție de obiectul de activitate al societ ății. Pentru a

12
începe activitatea comercial ă propriu-zis ă la Registrul Comer țului, se ob țin autoriza țiile și
avizele necesare func țion ării legale a societ ății 5

Operatorii de transport .
Transportul rutier public este transportul efectuat pe baz ă de contract, contra
plat ă, de c ătre operatorii de transport rutier care de țin în proprietate sau cu orice alt titlu
vehicule rutiere.Pentru dobândirea calit ății de operator de transport rutier, o întreprindere
trebuie s ă ob țin ă:
a) licen ța de transport care se acord ă în urma îndeplinirii condi țiilor de:
-onorabilitate;
-capacitate financiar ă;
-competen ța profesional ă;
Ce este onorabilitatea?
Condiția de onorabilitate este îndeplinit ă numai dac ă persoana desemnat ă:
-nu a fost condamnat ă pentru infrac țiuni grave.
Ce este capacitatea financiar ă?
Condi ția de capacitate financiar ă se consider ă ca fiind îndeplinit ă numai dac ă
operatorul de transport rutier dispune de un nivel financiar de 9.000 EURO pentru primul
autovehicul rutier și 5.000 EURO pentru urm ătoarele ( bilant CAPITALURI PROPRII).
In situatia in care intreprinderea nu dovede ște de ținerea capitalului și rezervelor
financiare prevazute anterior, aceasta poate demons tra îndeplinirea capacit ății financiare
prin: garan ție bancar ăsau asigurare.

Ce este competen ța profesional ă?6
Pentru a îndeplini condi ția de competen ță profesional ă persoana desemnat ă trebuie
să fie titulara a unui certificat de preg ătire profesional ă, eliberat de c ătre autoritatea
competent ă.

Licen ța de transport, care se ob ține de la Autoritatea Rutier ă Român ă.

5Sursa www.infiintarefirme.ro
6Ordonan ța nr.27 din 31 august 2011 privind transporturile r utiere, publicat ă în M.OF 625 din 02 septembrie 2011

13
Anexa nr. 2.
Documentele necesare pentru ob ținerea Licen ței de Transport sunt:
– solicitare Licen ță;
-copie ordin de plata sau chitan ță posta in contul ARR a taxei de licen ță si a taxei
copie conforma multiplicat cu num ărul de copii conforme solicitate;
– certificat de înmatriculare la Oficiul Na țional al Registrului Comer țului;
– act constitutiv din care s ă reias ă c ă societatea comercial ă are ca obiect de activitate
Transport rutier;
– copie document privind asigurarea între ținerii tehnice a vehiculelor utilizate;
-copie cazier judicar al managerului de transp ort;
– copie cazier judiciar a întreprinderi;
-copie documente privind indeplinirea condi ției de capacitate financiar ă;
-copie certificate de competen ță profesional ă al managerului de transport;
– copie carte de identitate manager de transpor t;
– lista vehiculelor de ținute și utilizate;
– copie certificate de înmatriculare al vehiculu lui sau carte de identitate (fa ță -verso).
Exemplarul original al licen ței de transport se elibereaz ă pe o perioad ă de 10 ani.
Originalul Licen ței de transport se p ăstreaz ă la sediul firmei.
Licen ța de transport se retrage în cazul în care operator ul de transport rutier nu mai
îndepline ște condi țiile care au stat la baza acord ării acesteia sau în cazul în care
operatorul de transport a furnizat documente con ținând informa ții eronate cu ocazia
solicit ării acord ării acesteia.

b) Copia conform ă a licen ței de transport
Anexa nr. 3.
Copiile conforme cu exemplarul original al licen ței de transport se elibereaz ă de c ătre
autoritatea competent ă pentru perioade succesive de un an pâna la expirar ea licen ței de
transport.
Documentele necesare pentru ob ținerea Copiei conforme (ARR) sunt urm ătoarele:
– solicitare copie conform ă(cerere anexa 8);
-copie licen ță de transport;

14
-copie ordin de plata sau chitan ță posta in contul ARR;
– copie documente privind indeplinirea condi ției de capacitate financiar ă;
– certificat de înmatriculare și cartea de identitate a vehiculului;
– talonul, anexa cu inspec ția tehnic ă valabil ă;
– asigurarea obligatorie;
– în cazul unui contract cu orice alt titlu dec ât de proprietate, se va prezenta copia
acestuia.

Unui operator de transport i se pot elibera un num ăr maxim de copii conforme,
corespunz ător num ărului de vehicule. Copia conform ă se elibereaz ă de catre Autoriratea
Rutier ă Român ă(ARR) pe o perioad ă mazim ă de valabilitate a licen ței de transport.
Originalul unei copii conforme a licen ței de transport trebuie s ă se afle la bordul
vehiculului.
Actele normative referitoare la ob ținerea copiei conforme sunt Ordinul 980 din 30
noiembrie 2011 al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru aprobarea Normelor
metodologice privind aplicarea prevederilor referit oare la organizarea și efectuarea
transporturilor rutiere și a activit ăților conexe acestora stabilite prin Ordonan ța de Guvern
27 din 31 august 2011
Persoana desemnat ă s ă conduc ă permanent și efectiv activitatea de transport
Condi ții ce trebuiesc îndeplinite de persoana desemnat ă:
-decizie de numire;
-cazier judiciar (în original);
-aviz medical (în original);
-aviz psihologic;
-certificat de preg ătire profesional ă eliberat de Autoritatea Rutiera Român ă.
În vederea ob ținerii Certificatului de preg ătire profesional ă trebuie urmat un curs,
la una din școolile autorizate sau la institu ții autorizate.
Pentru înscrierea la acest curs de preg ătire, este nevoie de un dosar, care s ă
con țin ă urmatoarele:
-copie xerox act de identitate și diplom ă de bacalaureat;

15
-adresa unit ății;
-fi șa tip de înscriere.
Durata cursului este de 10 zile.
Perioada de valabilitate a certificatului de preg ătire este de 5 ani.
Valabilitatea Avizului medical este de 1 ani.
Valabilitatea Avizului psihologic este de 1 ani.

Clasificarea activit ătii de transport marf ă:
♦ Clasificarea dup ă tipul de transport:
– transport rutier în trafic na țional;
– transport rutier în trafic interna țional.
♦ Clasificarea dup ă tipul activit ății:
– transport rutier public;
– transport rutier în cont propriu.
♦ Clasificarea dup ă tipul m ărfii:
– transport de m ărfuri generale;
– transport de m ărfuri perisabile;
– transport de m ărfuri periculoase;
-Transport de m ărfuri și de șeuri periculoase;
– transport de de șeuri;
– transport de animale vii;
– transport agabaritic;
– transport de m ărfuri cu mase și dimensiuni dep ăș ite;
– transporturi de produse agricole din câmp.
♦ Clasificarea dup ă modalitatea de formare aînc ărc ăturii:
Transport în regim de:
– grupaj;
– plin.

16
Documente necesare pentru transport de marf ă în Uniunea European ă
Pentru a efectua transport de marf ă în Europa este nevoie în primul rând de
licen ța pentru transport rutier international de marfuri contra cost în numele unui ter ț,
care se ob ține de la Ministerul Transporturilor prin Autoritat ea Rutier ă Român ă.
Sistemul de documente pentru transportul m ărfurilor în trafic interna țional
a) Contractul de transport conform LEGE nr.287 din 17 iulie 2009 privind
Codul civil , capitolul VIII art.1955-2001
Dispozi ții generale
Prin contractul de transport, o parte numit ă transportator se oblig ă, cu titlu principal, s ă
transporte o persoan ă sau un bun dintr-un loc în altul, în schimbul unui pre ț pe care
pasagerul, expeditorul sau destinatarul se oblig ă s ă-l pl ăteasc ă, la timpul și locul
convenite.
Dovada contractului
Contractul de transport se dovede ște prin documente de transport, precum scrisoare de
tr ăsur ă, recipis ă de bagaje, foaie de parcurs, conosament, tichet or i legitima ție de
călătorie sau altele asemenea, de la caz la caz.
Modalit ăți de transport :
(1) Transportul poate fi realizat de unul sau mai m ul ți transportatori, în acest din urm ă
caz putând fi succesiv ori combinat.
(2) Transportul succesiv este cel efectuat de doi sau mai mul ți transportatori succesivi
care utilizeaz ă acela și mod de transport, iar transportul combinat este 3 48 cel în care
acela și transportator sau transportatori succesivi utiliz eaz ă moduri de transport diferite.
(3) Transportatorii care se succed ă î și predau unul altuia bunurile și bagajele
transportate, pân ă la destina ție, f ără interven ția expeditorului sau a c ălătorului.
Domeniul de aplicare
(1) Dispozi țiile prezentului capitol se aplic ă tuturor modurilor de transport, în m ăsura în
care nu se dispune altfel prin legi speciale sau nu sunt aplicabile uzan țe ori practici
stabilite între p ărți. (2) Cu excep ția situa ției în care este efectuat de un transportator care
își ofer ă serviciile publicului în cadrul activit ății sale profesionale, transportul cu titlu

17
gratuit nu este supus dispozi țiilor cuprinse în acest capitol. În acest caz, tran sportatorul
este ținut numai de o obliga ție de pruden ță și diligen ță .
(3) Transportatorul care î și ofer ă serviciile publicului trebuie s ă transporte orice persoan ă
care solicit ă serviciile sale și orice bun al c ărui transport este solicitat, dac ă nu are un
motiv întemeiat de refuz. Pasagerul, expeditorul și destinatarul sunt obliga ți s ă respecte
instruc țiunile transportatorului.
Răspunderea transportatorului
(1) Transportatorul nu poate exclude sau limita r ăspunderea sa decât în cazurile prev ăzute
de lege.
(2) Transportatorul r ăspunde pentru prejudiciile cauzate prin întârzierea ajungerii la
destina ție, cu excep ția cazului fortuit și a for ței majore.
Substituirea
(1) Dac ă transportatorul î și substituie un alt transportator pentru executarea total ă sau
par țial ă a obliga ției sale, acesta din urm ă este considerat parte în contractul de transport.
(2) Plata efectuat ă unuia dintre transportatori este liberatorie în pr ivin ța tuturor
transportatorilor, care au substituit pe al ții sau au fost substitui ți.
Contractul de transport de bunuri Documentul de tra nsport
(1) La remiterea bunurilor pentru transport, expedi torul trebuie s ă predea
transportatorului, în afar ă de documentul de transport, toate documentele supl imentare
vamale, sanitare, fiscale și altele asemenea, necesare efectu ării transportului, potrivit
legii.
(2) Documentul de transport este semnat de expedit or și trebuie s ă cuprind ă, între altele,
men țiuni privind identitatea expeditorului, a transport atorului și a destinatarului și, dup ă
caz, a persoanei care trebuie s ă pl ăteasc ă transportul. Documentul de transport
men ționeaz ă, de asemenea, locul și data lu ării în primire a bunului, punctul de plecare și
cel de destina ție, pre țul și termenul transportului, natura, cantitatea, volum ul sau masa și
starea aparent ă a bunului la predarea spre transport, caracterul p ericulos al bunului, dac ă
este cazul, precum și documentele suplimentare care au fost predate și înso țesc
transportul. P ărțile pot conveni s ă introduc ă și alte men țiuni în documentul de transport.
Dispozi țiile legii speciale r ămân aplicabile.

18
(3) Expeditorul r ăspunde fa ță de transportator pentru prejudiciile cauzate de 34 9 un viciu
propriu al bunului sau de orice omisiune, insuficie n ță ori inexactitate a men țiunilor din
documentul de transport sau, dac ă este cazul, din documentele suplimentare.
Transportatorul r ămâne r ăspunz ător fa ță de ter ți pentru prejudiciile rezultate dintr-o astfel
de cauz ă, având drept de regres împotriva expeditorului.
Pluralitatea de exemplare .
1) Documentul de transport se întocme ște în cel pu țin 3 exemplare, câte unul pentru
transportator și expeditor și altul care înso țește bunul transportat pân ă la destina ție.
(2) În lipsa documentului de transport, transporta torul trebuie s ă elibereze expeditorului,
la cererea acestuia, o recipis ă de primire a bunului spre transport, dispozi țiile art.1.961
alin.(2) aplicându-se în mod corespunz ător. Aceast ă prevedere nu se aplic ă în cazul
transportului rutier de m ărfuri.
(3) Documentul de transport sau, în lipsa acestuia, recipisa de primire dovede ște pân ă la
proba contrar ă luarea în primire a bunului spre transport, natura , cantitatea și starea
aparent ă a acestuia.
Documente de transport individuale
În cazul în care expeditorul pred ă pentru transport mai multe colete, transportatorul are
dreptul s ă îi solicite acestuia câte un document de transport pentru fiecare colet în parte,
dac ă prin lege nu se prevede altfel.
Documente de transport negociabile
(1) Documentul de transport nu este negociabil, cu excep ția cazului în care p ărțile sau
legea special ă dispun astfel.
(2) În cazul în care este negociabil, documentul de transport la ordin se transmite prin gir,
iar cel la purt ător prin remitere.
Transmiterea documentelor de transport la ordin sau la purt ător
(1) Atunci când documentul de transport este la ord in sau la purt ător, proprietatea
bunurilor transportate se transfer ă prin efectul transmiterii acestui document.
(2) Forma și efectele girurilor, anularea și înlocuirea documentului de transport sunt
supuse dispozi țiilor privitoare la cambie și biletul la ordin

19
. (3) Ultimul giratar al unui șir neîntrerupt de giruri care este posesor al titlu lui este
considerat proprietar. Debitorul care î și îndepline ște obliga ția rezultând din titlu este
eliberat, numai dac ă nu a exist ă fraud ă sau culp ă grav ă din partea sa.
Ambalajul
(1) Expeditorul are obliga ția s ă ambaleze bunurile corespunz ător naturii acestora și a
modului de transport.
(2) Expeditorul r ăspunde fa ță de transportator pentru prejudiciile cauzate acest uia de
ambalajul necorespunz ător sau de ambalarea defectuoas ă a bunurilor predate spre
transport. Transportatorul r ămâne r ăspunz ător fa ță de ter ți pentru pagubele cauzate astfel,
cu drept de regres contra expeditorului.
Predarea bunurilor transportatorului
Expeditorul trebuie s ă predea bunurile la locul și în condi țiile convenite prin clauzele
contractului sau, în lipsa acestora, potrivit pract icilor statornicite între p ărți ori uzan țelor,
să completeze și s ă predea documentul de transport, fiind r ăspunz ător pentru prejudiciile
cauzate prin întârziere.
Obliga ția de a transporta bunurile
Transportatorul are obliga ția de a transporta bunurile predate pentru transpor t pân ă la
destina ție.
Termenul de transport
Transportul trebuie efectuat în termenul stabilit de p ărți. Dac ă termenul în care trebuie
făcut transportul nu a fost determinat de p ărți, se ține seama de practicile statornicite între
părți, de uzan țele aplicate la locul de plecare, iar în lipsa aces tora, se stabile ște potrivit
împrejur ărilor.
Suspendarea transportului și contraordinul
(1) Expeditorul poate suspenda transportul și cere restituirea bunurilor sau predarea lor
altei persoane decât aceleia ar ătate în documentul de transport, ori dispune cum va crede
de cuviin ță , fiind obligat s ă pl ăteasc ă transportatorului cheltuielile și contravaloarea
daunelor care sunt consecin ța imediat ă a acestui contraordin. Dispozi țiile art.1.971 sunt
aplicabile.
(2) Pentru a exercita dreptul de contraordin trebu ie prezentat documentul de transport
semnat de transportator sau recipisa de primire, da c ă un asemenea document a fost

20
eliberat; modific ările ce decurg din contraordin trebuie înscrise în documentul de
transport sau pe recipis ă sub o nou ă semn ătur ă a transportatorului.
(3) Dreptul la contraordin înceteaz ă din momentul în care destinatarul a cerut predarea
bunurilor, cu respectarea dispozi țiilor art.1.976.
(4) Transportatorul r ăspunde pentru prejudiciile produse prin executarea contraordinelor
date cu înc ălcarea dispozi țiilor prezentului articol.
Împiedicarea execut ării transportului. Consecin țe
(1) În caz de împiedicare la transport, transportat orul are dreptul s ă-i cear ă instruc țiuni
expeditorului sau, în lipsa unui r ăspuns din partea acestuia, s ă transporte bunul la
destina ție, modificând itinerariul. În acest din urm ă caz, dac ă nu a fost o fapt ă ce-i este
imputabil ă, transportatorul are drept la pre țul transportului, la taxele accesorii și la
cheltuieli, pe ruta efectiv parcurs ă, precum și la modificarea, în mod corespunz ător, a
termenului de executare a transportului.
(2) Dac ă nu exist ă o alt ă rut ă de transport sau dac ă, din alte motive, continuarea
transportului nu este posibil ă, transportatorul va proceda potrivit instruc țiunilor date de
expeditor prin documentul de transport pentru cazul împiedic ării la transport, iar în lipsa
acestora sau dac ă instruc țiunile nu pot fi executate, împiedicarea va fi adus ă f ără
întârziere la cuno știn ța expeditorului, cerându-i-se instruc țiuni.
(3) Expeditorul în știin țat de ivirea împiedic ării poate denun ța contractul pl ătind
transportatorului numai cheltuielile f ăcute de acesta și pre țul transportului în propor ție cu
parcursul efectuat.
Modific ări aduse de transportator
(1) Dac ă în termen de 5 zile de la trimiterea în știin ță rii prev ăzute în art.1.971 alin.(2)
expeditorul nu d ă, în condi țiile legii speciale, instruc țiuni ce pot fi executate și nici nu îi
comunic ă denun țarea contractului, transportatorul poate s ă p ăstreze bunul în depozit sau
îl poate depozita la un ter ț. În cazul în care depozitarea nu este posibil ă ori bunul se poate
altera sau deteriora ori valoarea acestuia nu poate acoperi pre țul transportului, taxele
accesorii și cheltuielile, 351 transportatorul va valorifica b unul, potrivit dispozi țiilor legii.
(2) Când bunul a fost vândut, pre țul, dup ă sc ăderea drepturilor b ăne ști ale
transportatorului, trebuie s ă fie pus la dispozi ția expeditorului, iar dac ă pre țul este mai

21
mic decât drepturile b ăne ști ale transportatorului, expeditorul trebuie s ă pl ăteasc ă
diferen ța.
(3) În cazul în care împiedicarea la transport a î ncetat înainte de sosirea instruc țiunilor
expeditorului, bunul se transmite la destina ție, f ără a se mai a ștepta aceste instruc țiuni,
expeditorul fiind în știin țat despre aceasta f ără întârziere.
Dreptul de dispozi ție ulterioar ă
(1) Expeditorul are dreptul, prin dispozi ție ulterioar ă scris ă, s ă retrag ă înainte de plecare
bunul ce urma s ă fie transportat, s ă-l opreasc ă în cursul transportului, s ă amâne predarea
lui c ătre destinatar ori s ă dispun ă înapoierea lui la locul de plecare, s ă schimbe persoana
destinatarului ori locul de destina ție sau s ă dispun ă o alt ă modificare a condi țiilor de
executare a transportului.
(2) Expeditorul care a dat o dispozi ție ulterioar ă este obligat s ă pl ăteasc ă
transportatorului, dup ă caz, pre țul p ărții efectuate din transport, taxele datorate și
cheltuielile pricinuite prin executarea dispozi ției ulterioare, precum și s ă-l desp ăgubeasc ă
de orice pagub ă suferit ă.
(3) Expeditorul nu poate da dispozi ție ulterioar ă care s ă aib ă ca efect divizarea
transportului în afar ă de cazul când legea dispune altfel.
Trecerea dreptului la destinatar
Dreptul expeditorului de a modifica contractul de t ransport se stinge de îndat ă ce
destinatarul și-a manifestat voin ța de a-și valorifica drepturile ce rezult ă pentru el din
contractul de transport potrivit art.1.977 sau de î ndat ă ce expeditorul a predat
destinatarului duplicatul de pe documentul de trans port. Din acel moment, dreptul de a
modifica contractul de transport prin dispozi ție ulterioar ă trece asupra destinatarului.
Dreptul de refuz al transportatorului
(1) Transportatorul, conformându-se dispozi țiilor legii speciale, poate refuza executarea
dispozi ției ulterioare, în știin țând f ără întârziere pe cel de la care ea eman ă, dac ă
executarea dispozi ției ar fi de natur ă s ă tulbure în mod grav bunul mers al exploat ării ori
dac ă, în cazul schimb ării locului de destina ție, sporul de taxe și cheltuieli nu ar fi garantat
de valoarea bunului sau în alt fel. Dispozi țiile art.1.978 sunt aplicabile.
(2) Transportatorul are obliga ția de în știin țare și în cazul în care, la primirea dispozi ției,
executarea acesteia nu mai este posibil ă.

22
Obliga ția de predare și de informare
(1) Transportatorul este obligat s ă pun ă bunurile transportate la dispozi ția destinatarului
sau posesorului documentului de transport la ordin ori la purt ător, în locul și termenele
indicate în contract sau, în lips ă, potrivit practicilor statornicite între p ărți ori uzan țelor.
Posesorul documentului de transport la ordin sau la purt ător este obligat s ă îl remit ă
transportatorului la preluarea bunurilor transporta te.
(2) Predarea bunurilor transportate se face la domi ciliul sau sediul destinatarului, dac ă din
contract, din practicile statornicite între p ărți ori conform uzan țelor nu rezult ă contrariul
(3) Transportatorul în știin țeaz ă pe destinatar cu privire la sosirea bunurilor și la termenul
pentru preluarea acestora, dac ă predarea nu se face la domiciliul sau sediul acest uia,
potrivit alin.(2).
Data dobândirii drepturilor și obliga țiilor de c ătre destinatar
Fără a aduce atingere drepturilor expeditorului, destin atarul dobânde ște drepturile și
obliga țiile decurgând din contractul de transport prin acc eptarea acestuia sau a bunurilor
transportate.
Pre țul și alte cheltuieli
(1) Pre țul transportului și al serviciilor accesorii prestate de transportato r sunt datorate de
expeditor și se pl ătesc la predarea bunurilor pentru transport, dac ă nu se prevede altfel
prin contract sau legea special ă, dup ă caz.
(2) Dac ă bunurile nu sunt de aceea și natur ă cu cele descrise în documentul de transport
sau valoarea lor este superioar ă, transportatorul are dreptul la pre țul pe care l-ar fi cerut
dac ă ar fi cunoscut aceste împrejur ări, dispozi țiile legii speciale fiind aplicabile. (3) Dac ă
pre țul se pl ăte ște la destina ție, transportatorul va preda bunurile contra pl ății acestuia de
către destinatar. (4) Pre țul serviciilor accesorii și al cheltuielilor efectuate pe parcursul
transportului este datorat de destinatar, dac ă prin contract sau legea special ă nu se
prevede altfel.
Constatarea st ării bunului
(1) La primirea bunurilor transportate, destinataru l are dreptul s ă cear ă s ă se constate, pe
cheltuiala sa, identitatea, cantitatea și starea bunurilor transportate.
(2) Dac ă se va stabili existen ța unor vicii, cheltuielile f ăcute sunt în sarcina
transportatorului.

23
(3) În lipsa conven ției contrare, viciile vor fi verificate potrivit di spozi țiilor alin.(4) și (8)
ale prezentului articol.
(4) În caz de neîn țelegere asupra calit ății sau st ării unei m ărfi, instan ța, la cererea uneia
dintre p ărți, poate dispune, cu procedura prev ăzut ă de lege pentru ordonan ța
pre ședin țial ă, constatarea st ării acesteia de unul sau mai mul ți exper ți numi ți din oficiu.
(5) Prin aceea și hot ărâre se poate dispune, sechestrarea m ărfii sau depunerea ei într-un
depozit public sau, în lips ă, într-un alt loc ce se va determina.
(6) Dac ă p ăstrarea m ărfii ar putea aduce mari pagube sau ar ocaziona che ltuieli
însemnate, se va putea dispune chiar vânzarea ei pe cheltuiala celui c ăruia îi apar ține, în
condi țiile care se vor determina prin hot ărâre.
(7) Hot ărârea de vânzare va trebui comunicat ă, înainte de punerea ei în executare,
celeilalte p ărți sau reprezentantului s ău, dac ă unul dintre ace știa se afl ă în localitate; în
caz contrar, hot ărârea va fi comunicat ă în termen de 3 zile de la executarea ei.
(8) Partea care nu s-a prevalat de dispozi țiile alin.(4)-(7) trebuie, în caz de contesta ție, s ă
stabileasc ă atât identitatea m ărfii, cât și viciile ei. 353
Plata sumelor datorate transportatorului
Art. 1.980. – (1) Destinatarul nu poate intra în po sesia bunurilor transportate decât dac ă
pl ăte ște transportatorului sumele datorate potrivit contr actului și eventualele rambursuri
cu care transportul a fost grevat, în condi țiile prev ăzute de art.1.978 alin.(3). (2) În caz de
neîn țelegere asupra sumei datorate, destinatarul poate p relua bunurile transportate dac ă
pl ăte ște transportatorului suma pe care sus ține c ă o datoreaz ă acestuia din urm ă și
consemneaz ă diferen ța reclamat ă de transportator la o banc ă.
Imposibilitatea pred ării bunurilor
(1) Dac ă destinatarul nu este g ăsit, refuz ă sau neglijeaz ă preluarea bunurilor, ori dac ă
exist ă neîn țelegeri privind preluarea bunurilor între mai mul ți destinatari sau din orice
motiv, f ără culpa sa, transportatorul nu poate preda bunurile transportate, acesta va
solicita imediat instruc țiuni expeditorului, care este obligat s ă i le transmit ă în maximum
15 zile, sub sanc țiunea return ării bunurilor c ătre expeditor, pe cheltuiala acestuia, sau a
vânz ării lor de c ătre transportator, dup ă caz.

24
(2) În cazurile prev ăzute la alin. (1), dac ă exist ă urgen ță sau bunurile sunt perisabile,
transportatorul va retransmite expeditorului bunuri le, pe cheltuiala acestuia, sau le va
vinde, potrivit art. 1.726, f ără s ă mai solicite instruc țiuni expeditorului.
(3) La sfâr șitul perioadei de depozitare sau la expirarea terme nului pentru primirea
instruc țiunilor expeditorului, obliga țiile transportatorului sunt cele de la depozitul gr atuit,
cu obliga ția pentru expeditor de a-i rambursa integral cheltu ielile de conservare și
depozitare a bunurilor
(4) Transportatorul va fi desp ăgubit de destinatar sau expeditor, dup ă caz, pentru
pagubele cauzate de întârzierea destinatarului în p reluarea bunurilor transportate.
Garantarea crean țelor transportatorului
(1) Pentru garantarea crean țelor sale izvorâte din contractul de transport, tra nsportatorul
se bucur ă, cu privire la bunul transportat, de drepturile un ui creditor gajist cât timp de ține
acel bun. (2) Transportatorul poate exercita dreptu rile prev ăzute la alin. (1) și dup ă
predarea c ătre destinatar a bunului transportat, dar numai tim p de 24 de ore de la predare
și doar dac ă destinatarul mai de ține bunul.
Predarea bunurilor f ără încasarea sumelor datorate
(1) Transportatorul care pred ă bunurile transportate f ără a încasa de la destinatar sumele
ce i se datoreaz ă lui, transportatorilor anteriori sau expeditorului ori f ără a pretinde
destinatarului consemnarea sumei asupra c ăreia exist ă neîn țelegeri, pierde dreptul de
regres și r ăspunde fa ță de expeditor și transportatorii anteriori pentru toate sumele ce li se
cuveneau.
(2) În toate cazurile îns ă, transportatorul are ac țiune împotriva destinatarului, chiar dac ă
acesta a ridicat bunurile transportate.
Răspunderea transportatorului
Transportatorul r ăspunde pentru prejudiciul cauzat prin pierderea tot al ă ori par țial ă a
bunurilor, prin alterarea ori deteriorarea acestora , survenit ă pe parcursul transportului,
sub rezerva aplic ării dispozi țiilor art.1.959, precum și 354 prin întârzierea livr ării
bunurilor.
Repararea prejudiciului
(1) În caz de pierdere a bunurilor, transportatorul trebuie s ă acopere valoarea real ă a
bunurilor pierdute sau a p ărților pierdute din bunurile transportate.

25
(2) În caz de alterare sau deteriorare a bunurilor , transportatorul va acoperi sc ăderea lor
de valoare.
(3) Pentru aplicarea alin.(1) și (2) se va avea în vedere valoarea bunurilor la lo cul și
momentul pred ării.
Restituirea pre țului și a cheltuielilor
În cazul prev ăzut la art. 1.985, transportatorul trebuie s ă restituie, de asemenea, pre țul
transportului, al serviciilor accesorii și cheltuielile transportului, propor țional, dup ă caz,
cu valoarea bunurilor pierdute sau cu diminuarea va lorii cauzate de alterarea ori
deteriorarea acestora.
Calcularea cuantumului desp ăgubirii
În cazul în care valoarea bunului a fost declarat ă la predare, desp ăgubirea se calculeaz ă în
raport cu acea valoare. Cu toate acestea, dac ă valoarea real ă a bunului de la locul și
momentul pred ării este mai mic ă, desp ăgubirea se calculeaz ă în raport cu aceast ă din
urm ă valoare.
Cazuri speciale
(1) Transportatorul nu este ținut s ă transporte documente, sume de bani în numerar, tit luri
de valoare, bijuterii sau alte bunuri de mare valoa re.
(2) Dac ă accept ă transportul unor bunuri dintre cele prev ăzute la alin.(1), transportatorul
trebuie s ă acopere, în caz de pierdere, deteriorare sau alter are, numai valoarea declarat ă a
acestora. În situa ția în care s-a declarat o natur ă diferit ă a bunurilor ori o valoare mai
mare, transportatorul este exonerat de orice r ăspundere.
Limitarea r ăspunderii
În toate cazurile, desp ăgubirea nu poate dep ăș i cuantumul stabilit prin legea special ă.
Agravarea r ăspunderii
Dac ă transportatorul a ac ționat cu inten ție sau culp ă grav ă, acesta datoreaz ă desp ăgubiri,
fără limit ările sau exonerarea de r ăspundere prev ăzute la art.1.987-1.989.
Înl ăturarea r ăspunderii
(1) Transportatorul nu r ăspunde dac ă pierderea total ă ori par țial ă sau, dup ă caz, alterarea
ori deteriorarea s-a produs din cauza: a) unor fapt e în leg ătur ă cu înc ărcarea sau
desc ărcarea bunului, dac ă aceast ă opera țiune s-a efectuat de c ătre expeditor sau
destinatar; b) lipsei ori defectuozit ății ambalajului, dac ă dup ă aspectul exterior nu putea fi

26
observat ă la primirea bunului pentru transport; c) expedieri i sub o denumire
necorespunz ătoare, inexact ă ori incomplet ă a unor bunuri excluse de la transport sau
admise la transport numai sub anumite condi ții, precum și a nerespect ării de c ătre
expeditor a m ăsurilor de siguran ță prev ăzute pentru acestea din urm ă; d) unor evenimente
naturale inerente transportului în vehicule deschis e, dac ă potrivit dispozi țiilor legii
speciale sau contractului bunul trebuie transportat 355 astfel; e) naturii bunului
transportat, dac ă aceasta îl expune pierderii sau stric ăciunii prin sf ărâmare, spargere,
ruginire, alterare interioar ă spontan ă și altele asemenea; f) pierderii de greutate, oricar e ar
fi distan ța parcurs ă, dac ă și în m ăsura în care bunul transportat este dintre acelea c are prin
natura lor sufer ă, obi șnuit, prin simplul fapt al transportului, o asemene a pierdere; g)
pericolului inerent al transportului de animale vii ; h) faptului c ă prepusul expeditorului,
care înso țește bunul în cursul transportului, nu a luat m ăsurile necesare pentru a asigura
conservarea bunului; i) oric ărei alte împrejur ări prev ăzute prin lege special ă.
(2) Dac ă se constat ă c ă pierderea sau deteriorarea ori alterarea a putut s urveni din una
dintre cauzele prev ăzute la alin.(1), se prezum ă c ă paguba a fost produs ă din acea cauz ă.
(3) Transportatorul este, de asemenea, exonerat de r ăspundere, dac ă dovede ște c ă
pierderea total ă sau par țial ă ori alterarea sau deteriorarea s-au produs din cau za: a) unei
alte fapte decât cele prev ăzute la alin.(1), s ăvâr șite cu inten ție ori din culp ă de c ătre
expeditor sau destinatar, ori a instruc țiunilor date de c ătre unul dintre ace știa; b) for ței
majore sau faptei unui ter ț pentru care transportatorul nu este ținut s ă r ăspund ă.
Răspunderea pentru neefectuarea transportului sau pen tru întârziere
Transportatorul r ăspunde și pentru paguba cauzat ă prin neefectuarea transportului sau
prin dep ăș irea termenului de transport.
Răspunderea pentru rambursuri și formalit ăți vamale
Răspunderea transportatorului pentru încasarea rambur surilor cu care expeditorul a grevat
transportul și pentru îndeplinirea opera țiunilor vamale e reglementat ă de dispozi țiile
privitoare la mandat.
Cazuri de dec ădere
(1) În cazul în care cel îndrept ățit prime ște bunurile f ără a face rezerve, nu se mai pot
formula împotriva transportatorului preten țiile izvorâte din pierderea par țial ă sau

27
alterarea ori deteriorarea bunurilor transportate o ri din nerespectarea termenului de
transport.
(2) În cazul în care pierderea par țial ă sau alterarea ori deteriorarea nu puteau fi
descoperite la primirea bunului, cel îndrept ățit poate pretinde transportatorului daune-
interese, chiar dac ă bunul transportat a fost primit f ără rezerve. Daunele-interese pot fi
cerute numai dac ă cel îndrept ățit a adus la cuno ștința transportatorului, pieirea sau
alterarea ori deteriorarea de îndat ă ce a descoperit-o, îns ă nu mai târziu de 5 zile de la
primirea bunului, iar pentru bunurile perisabile sa u animalele vii, nu mai târziu de 6 ore
de la primirea acestora.
(3) În caz de inten ție sau culp ă grav ă a transportatorului, dispozi țiile de mai sus
privitoare la stingerea preten țiilor celui îndrept ățit, precum și cele privitoare la termenul
de în știin țare nu sunt aplicabile. 356
Clauze de exonerare sau înl ăturare a r ăspunderii
(1) Clauza prin care se înl ătur ă sau restrânge r ăspunderea stabilit ă prin lege în sarcina
transportatorului se consider ă nescris ă.
(2) Cu toate acestea, expeditorul î și poate asuma riscul transportului în cazul pagubel or
cauzate de ambalaj sau în cazul transporturilor spe ciale care m ăresc riscul pierderii sau
stric ăciunii bunurilor.
Bunurile periculoase
(1) Expeditorul care pred ă pentru transport bunuri periculoase, f ără s ă informeze
transportatorul în prealabil, va desp ăgubi pe acesta pentru orice pagube cauzate de natur a
periculoas ă a transportului.
(2) În cazul de la alin.(1), expeditorul va acoperi cheltuielile și riscurile decurgând din
depozitul unor astfel de bunuri.
Răspunderea expeditorului
(1) Expeditorul va desp ăgubi transportatorul pentru orice pagube cauzate de natura sau
viciul bunurilor predate pentru transport.
(2) Transportatorul r ămâne îns ă r ăspunz ător fa ță de ter ți pentru pagubele cauzate astfel,
cu drept de regres împotriva expeditorului.
Transportatorul care se oblig ă s ă transporte pe liniile altuia

28
Dac ă nu s-a convenit altfel, transportatorul care se an gajeaz ă s ă transporte bunurile atât
pe liniile sale de exploatare, cât și pe cele ale altui transportator r ăspunde pentru
transportul efectuat pe celelalte linii numai ca ex peditor comisionar.
Răspunderea în transportul succesiv sau combinat
Dac ă prin lege nu se prevede altfel, în cazul transport ului succesiv sau combinat ac țiunea
în r ăspundere se poate exercita împotriva transportatoru lui care a încheiat contractul de
transport sau împotriva ultimului transportator.
Raporturile dintre transportatorii succesivi
(1) În raporturile dintre ei, fiecare transportato r contribuie la desp ăgubiri propor țional cu
partea ce i se cuvine din pre țul transportului. Dac ă îns ă paguba este produs ă cu inten ție
sau din culpa grav ă a unuia dintre transportatori, întreaga desp ăgubire incumb ă acestuia.
(2) Atunci când unul dintre transportatori dovede ște c ă faptul p ăgubitor nu s-a produs pe
durata transportului s ău, acesta nu este ținut s ă contribuie la desp ăgubire.
(3) Se prezum ă c ă bunurile au fost predate în stare bun ă de la un transportator la altul
dac ă ace știa nu solicit ă men ționarea în documentul de transport a st ării în care au fost
preluate bunurile.
Reprezentarea în transportul succesiv sau combinat
(1) În transportul succesiv sau combinat, cel din u rm ă transportator îi reprezint ă pe
ceilal ți în ceea ce prive ște încasarea sumelor ce li se cuvin în temeiul cont ractului de
transport, precum și cu privire la exercitarea drepturilor prev ăzute la art.1.995.
(2) Transportatorul care nu î și îndepline ște obliga țiile prev ăzute la alin.(1) r ăspunde fa ță
de transportatorii preceden ți pentru sumele ce li se cuvin acestora.

b) Scrisoarea de tr ăsur ăt pentru transportul m ărfurilor în trafic
interna țional(CMR)7
Scrisoare de trasur ă rutier ă (CMR) constituie dovada material ă a condi țiilor de
încheiere a contractului de transport în trafic rut ier interna țional de m ărfuri, precum și
dovada primirii m ăr -fii de c ătre transportator, conform Conven ția din 19 mai 1956

7Conven ția din 19 mai 1956 referitor la Contractul de trans port interna țional de m ărfuri pe siosele semnat la Geneva, ratificat prin
Decret 451 din 06 decembrie 1972art.6

29
referitor la Contractul de transport interna țional de m ărfuri pe șosele semnat la Geneva,
ratificat prin Decret 451 din 06 decembrie 1972art. 6
Anexa nr 4.
Acest document con ține:
1. expeditor(nume adres ă țar ă);
2. destinatar(nume,adres ă,țar ă);
3. locul prev ăzut pentru livrarea m ărfii;
4. locul și data înc ărc ări m ărfii
5. documente anexate
6. mărci și nume;
7. num ăr de colete;
8. mod de ambalare;
9. natura m ărfii;
10. num ăr statistic;
11. greutatea brut ă, kg.;
12. cubaj m 3
13. instruc țiunile expeditorului(formalit ăți vamale și oficiale)
14. prescrip ții de francare;
15. rambursare
16. transportator;
17. transportatorii succesivi;
18. rezerve și observa ții ale transportatorilor;
19. conven ții speciale;
20. pre ț transport,valuta
21. CMR încheiat la ….., data…
22. semn ătura și ștampila expeditorului
23. semn ătua și ștampila transportatorului
24. recep ția m ărfii, data, semn ătura și ștampila destinatarului.

Documentele înso țitoare ale scrisorii de trasur ă CMR sunt:
-factura extern ă si lista specificativ ă

30
-certificatul de calitate al marfii
-certificatul de origine (exemplu-EURO 1)
-certificat de s ănătate
-autoriz ția (licen ța) de export/import
c) Decontul de cheltuieli lei și valut ă8
Decontul de cheltuieli se utilizeaz ă pentru deplas ările externe.
Anexa nr.5.
1. Constituie:
– document pentru decontarea de c ătre titularul de avans a cheltuielilor efectuate
(în valuta și în lei), cu ocazia deplas ării în str ăin ătate;
– document pentru stabilirea diferen țelor de primit sau de restituit de titularul de
avans;
– document justificativ de înregistrare în registru l de cas ă (în valut ă) și în
contabilitate.
2. Se întocme ște într-un exemplar de titularul de avans pentru ch eltuielile
efectuate pe întreaga durat ă a deplas ării.
3. Circul ă:
– la persoanele autorizate s ă verifice legalitatea actelor justificative de chel tuieli,
exactitatea calculelor privind sumele decontate la întoarcerea din deplasare și calculul
eventualelor penaliz ări de înt ărziere, care semneaz ă de verificare;
– la persoanele autorizate s ă exercite controlul financiar preventiv și s ă aprobe
plata diferen ței în cazul în care, la decontarea sumelor primite pentru efectuarea
deplas ării, suma cheltuielilor efective dep ăș ește avansul primit;
– la casieria unit ății pentru plata diferen ței, caz în care titularul de avans semneaz ă
pentru primirea diferen ței respective, f ără a se mai întocmi document distinct.

8Ordinul Ministerului Economiei si Finantelor nr.351 2/2008 privind documentele financiar-contabile a fo st publicat in Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 23.12.20 08 ,

31
În cazul în care, la decontare, sumele privind chel tuielile efective sunt mai mici
decât avansul primit, diferen ța de restituit de c ătre titularul de avans se depune la casierie
pe baz ă de Chitan ța pentru opera țiuni în valut ă (cod 14-4-1/a), Dispozi ție de încasare
către casierie (cod 14-4-4/a), dup ă caz.
4. Se arhiveaz ă la dosarul de contabilitae / compartimentul financ iar-contabil.
5. Con ținutul minimal obligatoriu de informa ții al formularului este urm ătorul:
– denumirea unit ății;
– denumirea, num ărul și data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
– numele și prenumele titularului de avans;
– avans în valut ă sau în valuta și în lei; sume decontate; diferen țe de
restituit/primit;
– semn ături: conduc ătorul unit ății, șeful compartimentului financiar-contabil,
controlul financiar preventiv, titularul de avans, persoana care verifica decontul
Ce documente trebuie p ăstrate la bordul unui vehicul?
• Pentru șofer :
-permis de conducere corepunz ător tipului de camion;
-atestat profesional (dac ă ma șina dep ăș ește masa maxim ă autorizat ă de 3,5 tone);
-act de identitate;
-legitima ția șoferului sau copia legalizat ă a contractului de munc ă.
• Pentru ma șin ă:
-licen ța pentru transport rutier international de marfuri contra cost în numele unui
ter ț;
-copia conform ă (în original);
-contract de leasing (dup ă caz);
-contract de închiriere (dup ă caz) în original sau copie legalizat ă;
-cartea de identitate a autovehiculului;
-talon (certificat de înmatriculare);
-inspec ția tehnic ă periodic ă;
-asigurare obligatorie;
-rovineta (taxa de drum);

32
-foaia de parcurs(anexa 6);
-diagramele tahograf (pentru o perioad ă de 28 de zile plus ziua în curs) pentru
vehiculele având masa maxim ă autorizat ă mai mare de 3.5 tone.(anexa 7)
Baza legal ă din care rezult ă perioada de timp pentru diagramele care trebuie
prezentate la un eventual control în trafic este Re gulamentul CE 561/2006.
-dovada de verificare a tahografului;
-autoriza ție special ă emis ă de Regia Autonom ă Administra ția Na țional ă a
Drumurilor în cazul transportului rutier de m ărfuri cu greut ăți și / sau gabarite
dep ăș ite;
– certificat de noxe;
-I.T.P.I. (Certificat Interna țional de Inspec ție Tehnic ă);
– certificat de agreere a unui vehicul rutier pentr u transportul m ărfurilor sub sigiliu
vamal (dac ă este cazul);
• Pentru marf ă:
-scrisoare de transport în trafic interna țional (CMR);
-documente de înso țire a m ărfii.
• Pentru transportarea m ărfurilor periculoase(ADR) se mai cer în plus fa ță de
transportul de marf ă general ă:
-autoriza ție ADR;
-fi șa de siguran ță ;
-certificat de atestare profesional ă ADR pentru șofer;
-certificat de agreere a autovehiculului, emis de R AR (dac ă este cazul);
-autoriza ția eliberat ă de Comisia Na țional ă pentru Controlul Activit ăților
Nucleare și agreerea autovehiculului (dac ă este cazul);
-prospectul produsului transportat, instruc țiunile de siguran ță și interven ție în caz
de necesitate, în limba român ă și cel pu țin o limb ă de circula ție interna țional ă,
valabile fiind doar indica țiile prev ăzute în ADR referitoare la ambalaj, etichetare
etc. Pentru transportul coletelor mici de maximum 1 .000 kg nu sunt necesare
instruc țiuni de siguran ță .
Dreptul transporturilor și cadrul juridic aplicabil acestora

33
Normele juridice în materia transporturilor de m ărfuri și persoane și cele care
vizeaz ă activitatea c ărăușilor în calitate de profesioni ști fac parte din ramura dreptului
comercial.
Pentru ca activit ățile de transport s ă fie considerate fapte de comer ț acestea
trebuie s ă se desf ăș oare în mod repetat, organizat și profesional de c ătre o întreprindere
specializat ă.
Dreptul transporturilor este ansamblu normelor juri dice care reglementeaz ă
raporturile ce se stabilesc, se modific ă sau se sting în procesul de organizare și executare
a transportului de m ărfuri sau pasageri.

34
CAPITOLUL 2
Prezentare general ă și contabilitate în transporturi, cu exemplificare
la S.C. „TRANS NECO” SRL.

2.1. PREZENTAREA SOCIET ĂȚ II

Istoricul societ ății:
Societatea Comercial ă ,,Trans Neco” SRL a fost înfiin țat ă în anul 2000, dup ă
parcurgerea etapelor de înfiin țare și întocmirea documentelor prev ăzute de Legea
nr.31/1990, actualizat ă prin Legea 195 din 17.11.1997, se constituie con form actului
constitutiv ,,statutul societ ății” cu un capital social de 200 lei(RON).
Structura societ ății:
– forma juridic ă de constituire – Societate cu R ăspundere Limitat ă
– tipuri de activit ăți:

principal ă – transport rutier de m ărfuri cod CAEN 4941.
Natura capitalului – privat , fiind asociat unic.
Structura organizatoric ă (organigrama): Societatea are personal angajat cu
contract de munc ă pe durat ă nedeterminat ă, atât cu norm ă întreag ă cât și cu timp par țial,
conform Codului Muncii, Titlului II.
Organigrama societ ății- anexa 1.
Fiscalitate : Societatea Trans Neco srl are urm ătorul vector fiscal
la:01.01.2017:
• impozit pe profit –data lu ări în eviden ță 01.01.2004
• tax ă pe valoare ad ăugat ă- data lu ări în eviden ță 04.01.2000
• contribu ții bugete asigur ări sociale de stat-data lu ări în eviden ță
01.01.2008

35
Produse: Societatea efectueaz ă transport interna țional de marf ă cu
autocamioanele proprii ori închiriate, oferind bene ficiarului seriozitate și profesionalism.
Principalul obiect de activitate al firmei este tra nsportul rutier de m ărfuri.
Facilit ăți: La dispeceratul de transport se primesc comenzile/c ontractile de
transport de la clien ți. Se analizeaz ă, dup ă care se transmit direct, SMS sau prin fax
conduc ătorului auto. Activitatea de înc ărcare și desc ărcare se monitorizeaz ă în
permanen ță de la dispecerat. Departamentul economic întocme ște facturi c ătre clien ți în
baza comenzilor primite de la dispecerat.
Particularit ățile: Fiind o persoan ă juridic ă român ă S.C. „TRANS NECO”
S.R.L. func ționeaz ă în conformitate cu prevederile art. 2 litera d) di n Legea nr. 31/1990
privind organizarea societ ăților comerciale.
Statutul societ ății referitor la obiectul de activitate prevede:
 transport rutier de m ărfuri cod CAEN 4941
Obiectivul principal al S.C. „TRANS NECO” S.R.L. îl constituie transportul
rutier de m ărfuri cre șterea performan țelor în domeniul tehnic, tehnologic și comercial cu
scopul îmbun ătățirii rezultatelor economico-financiare și al maximiz ării profitului.
Punctele forte ale societ ății sunt determinate de seriozitatea și profesionalismul cu
care se trateaz ă comenzile primite, acestea fiind onorate în termen ul contractat, marfa
ajunge la destina ție nefiind deteriorat ă, de asemenea sistemul de urmarire EasyTRACK
instalat pe ma șin ă .EasyTRACK este un sistem global de urm ărire si protec ție, dezvoltat
pentru teritoriile cu transport rutier și protec ția autovehiculelor, accesibil prin internet cu
siguran ță de oriunde în lume. Datele de circula ție sunt vizualizate pe harta digital ă
Topmap 2010 si Google 2011 care acoper ă re țeaua rutier ă detaliat ă la nivel de strad ă cu
numar pt. aproape toate t ările dezvoltate din lume și este inzestrat cu toate func țiile care
asigur ă protec ția vehiculului, determinarea pozi ției și urm ărirea acestuia în mod on-line,
precum usureaz ă decontarea combustibiGPS este un sistem care utili zeaza o constelatie
de 30 de sateli ți pentru a putea oferi o pozitie precisa unui utili zator. Precizia trebuie
in țeleas ă în func ție de utilizator. Pentru un turist aceasta înseamn ă în jur de 15 m, pentru

36
o nav ă în ape de coast ă reprezint ă o marime de circa 5 m, iar pentru un geodez preciz ie
înseamna 1 cm sau chiar mai putin.
Societatea a încheiat contract de colaborare cu mai mul ți exportatori și importatori
de bunuri atât din România cât și din alte ță ri.
Încasarea facturilor se face prin banc ă la termenele stabilite prin comenzile de
transport, sau cash.
Societatea acord ă o aten ție sporit ă modific ărilor legislative pentru implementarea
cât mai corect ă a modific ărilor legislative se verifica Fi șa actului normative pe link-ul
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame pus la dispozi ție de Camera Deputa ților în
sec țiunea Legisla ție, subsec țiunea ,,Repertoriul legislativ” pentru a avea ultim ile
modific ări aduse.
Ter ții cu care societatea colaborez ă înaintea începerii oric ărei rela ții și
implement ări în sistemul informatic se verifica în urmatoarel e baze de date:
• Datele societ ăți, starea societ ății, ultimile modificari privind vectorul fiscal
și bilan țurile depuse de întreprindere în ultimi șase ani pe link-ul
http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html
• Având în vedere c ă societatea este platitoatre de tva și colaboreaz ă cu
societ ăți care aplic ă TVA-ul la incasare este foarte important modul de
implementare a ter țului în sistemul informatic, verificarea ter ților se face
în Registrul persoanelor impozabile care aplic ă sistemul TVA la încasare
pe link-ul https://www.anaf.ro/IncasareTva/
• Registrul persoanelor impozabile înregistrate în sc opuri de TVA conform
art. 153 și a Registrului persoanelor impozabile a c ăror înregistrare în
scopuri de TVA conform art. 153 a fost anulat ă pe link-ul
https://www.anaf.ro/RpiTva/
• Registrul contribuabililor inactivi sau reactiva ți pe
https://www.anaf.ro/inactivi/
• Pentru ter ții din UE se fac verific ări în pe urmatorul link
http://ec.europa.eu/taxation_customs/vies/vatRespon se.html?locale=ro

37
pentru validarea num ărului de înregistrare pentru TVA – VIES se verific a
validitatea unui num ăr de înregistrare pentru TVA eliberat de orice stat
membru prin selectarea statului membru respectiv di n meniul drop-down
al ăturat și prin introducerea num ărului de înregistrare care urmeaz ă a fi
validat.
La dispeceratul de transport se primesc comenzile d e transport de la clien ți. Se
analizeaz ă, negociaz ă, iar dac ă se ajunge la o în țelegere se confirm ă dup ă care fiecare
comand ă, în func ție de specificul ei este repartizat ă pe autovehicule. Pe fiecare comand ă
dup ă repartizare este înscris num ărul autovehiculului și numele coducatorului auto.
Dac ă transportul este în regim de plin sau exclusivitat e are o singur ă comand ă/contract,
iar dac ă este în regim de grupaj pentru acel autovehicul ex ist ă mai multe
comezi/contracte.
Dac ă transporul este în regim de grupaj comenzile sunt analizate cu foarte mare
aten ție din mai multe puncte de vedere, și anume:
o data și locul de înc ărcare a m ărfii,
o tipul m ărfii,
o parametrii m ărfii, șoferul este obligat s ă verifice marfa care a fost înc ărcat ă în
camion, s ă corespund ă cu cea înscrisa în C.M.R ,
o data și locul desc ărc ării,
o pre țul.
Se începe efectuarea transportului în baza acelei comenzi sau contract,
șoferul este obligat s ă verifice marfa care a fost înc ărcat ă în camion, s ă corespund ă cu cea
înscrisa în C.M.R și în comanda de transport, iar dac ă sunt diferen țe s ă anun țe de urgență
coordonatorul de transport. La desc ărcare C.M.R este confirmat – marfa a fost
recep ționata f ără rezerve.
Având în vedere c ă ponderea ce mai mare a cheltuielilor aferente unui decont de
cheltuieli valutare o reprezint ă combustibilul și taxele societatea a încheiat contrcte de
finan țare cu DKV EURO SERVICE Gmbh+Co.KG din Germania pen tru cheltuielile
externe și SC Mol România Petroleum Products SRL pentru chel tuielile din Romania.

38
Pentru recuperarea TVA-ului din U.E socitatea a num it un reprezentant fiscal 9 din
cadrul întreprinderi REMOBIS REFUND SERVICE C.V. d in Olanda , întreprindere
care are contract cu DKV EURO SERVICE Gmbh+Co.KG di n Germania pentru creditate
TVA pân ă la recuperarea acestuia de la Autorit ățile fiscal din UE. TVA recuperate cu
ajutorul formularului 318 ,,Cerere de rambursare a taxei pe valoarea ad ăugat ă pentru
persoanele impozabile stabilite în România”, depus ă potrivit art. 147^2 alin. (2) din
Codul fiscal (OPANAF 59/2014) Acest formular se co mpleteaz ă electronic cu ajutorul
programului pus la dispozi ție de ANAF și se depune electronic organului fiscal din
România . Cererea se depune de c ătre persoanele impozabile stabilite în România, pen tru
rambursarea TVA achitate de acestea pentru bunurile mobile care le-au fost livrate sau
serviciile care au fost prestate în beneficiul lor în statul membru în care taxa a fost
încasat ă, precum și a taxei achitate pentru importul bunurilor în res pectivul stat membru.
Cererea se depune pân ă cel târziu la data de 30 septembrie a anului calen daristic care
urmeaz ă perioadei de rambursare.
DKV EURO SERVICE Gmbh+Co.KG din Germania este înreg istrat ă în Registrul
persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de T VA conform art. 153 și a Registrului
persoanelor impozabile a c ăror înregistrare în scopuri de TVA conform art. 153 a fost
anulat ă, având CIF 21892778.
Persoana de contact în România a DKV EURO SERVICE G mbh+Co.KG din
Germania este SC Affiniti Transport Solu țion SRL care se ocupa cu transmiterea
facturilor emise de acesta și încasarea sumelor cuvenite în baza unui comision
intermediere DKV CI .
Facturile sunt emise pentru fiecare țar ă în parte la valoarea brut ă, cu explica ții
pentru fiecare utilizare a cardului,,DKV”. În baza facturilor se întocme ște nota de
creditare, explic ănt TVA creditat pe fiecare țar ă.
Cu ajutorul documentului centralizator se stabile ște valorea net ă.
Facturarea se face pentru o perioad ă de 15 zile (1-15, 16-31)Termenul de plat ă: 18
zile dup ă data factur ări.
În baza contractului încheiat cu SC OMV PETROM MARK ETING SRL
societatea achizi ționeaz ă roviniete și combustibilul de la sta țiile ,,OMV” sau

9Numit cu ajutorul formularului 150 , inregistrat pe https://www.anaf.ro/inregcalificat/ ,

39
,,PETROM” cu ajutorul cardurilor emise pentru fieca re auto în parte, plata facturi se face
la 15 de zile de la data emiteri.
Pentru evitatea amenzilor,plata taxei de drum din U ngaria se face cu ajutorul
sistemului de urm ărire Easy Track acesta fiind conectat la sistemul , ,HU-GO TAXARE
RUTIER Ă bazat pe distan ța parcurs ă”. Societatea alimenteaz ă contul înregistrat pe
https://www.hu-go.hu/articles/index/3198 iar în momentul utiliz ări drumurilor taxabile se
descarca din cont suma pentru fiecare sectiune.
Alimentarea contului se contabilizeaz ă cu ajutorul contului 635.01 –cheltuieli cu
alte impozite taxe și v ărs ăminte assimilate, iar la fiecare sfâr șit de lun ă soldul contului
este reflectat în contul 4092- furnizori-debitor pe ntru prest ări de servicii prin stornarea de
pe cheluieli.

2.2 Organizarea și conducerea contabilit ății financiare și de gestiune la SC TRANS
NECO SRL
Compartimentul de contabilitate al unit ății este organizat conform prevederilor
articolului 10, aliniat 2 din Legea nr. 82 din 24 decembrie 1991* (Republicat ă în
monitorul ofical nr.454 din 18 iunie 2008), în com partimente distincte, conduse de c ătre
contabilul-sef împuternicit s ă îndeplineasc ă aceast ă func ție. Aceste persoane trebuie s ă
de țin ă studii economice la o institu ție autorizat ă potrivit legii.
În cadrul societ ății, contabilitatea se ține centralizat la sediul societ ății, la sfâr șitul
perioadei de gestiune se întocmesc conturile lunare in vedrerea ob țineri balan ța de
verificare pentru întocmirii documentelor de sintez ă contabil ă, a raport ărilor și
declara țiilor c ătre diferite organisme, a determin ări obliga țiilor fiscale ale societ ății.
Înregistrarea datelor în contabilitate și editarea: registrul jurnal, cartea mare,
jurnalele auxiliare, balan ța de verificare, registru – inventar se face cu ajutorul unui
sistem informatics ASIS-PLUS 10 , care este achizi ționat de la o firm ă specializat ă c ăreia i
s-a achitat licen ța și s-a încheiat un contract de între ținere permanent ă.

10 Ordinul Ministerului Economiei și Finantelor nr. 2634 din 2015 privind documentele financiar-contabile a fost publicat in Monitorul
Oficial al României, Partea I nr. 910 din 09.12.201 5, lit.F. Criteriile minimale privind programele in formatice utilizate în activitatea
financiar ă úi contabil ă

40
Forma de înregistrare contabil ă este pe jurnale și asigur ă înregistrarea opera țiilor
economice și financiare în mod cronologic și sistematic direct din documentele primare
sau din cele create în programul ASIS-PLUS: facturi le, bonuri de consum, transferuri,
salarii,amortizari, note contabile etc. și centralizatoare în jurnal, care constituie
instrumentul de lucru în aceast ă form ă de înregistrare contabil ă. Prezint ă avantajul c ă
înregistrarea opera țiilor economice se face o singur ă dat ă în creditul conturilor în
coresponden ță cu conturile debitoare.
Tot partrimoniul societ ăți este inventariat o dat ă pe an, iar rezultatul inventarierii
se înregistreaz ă potrivit reglement ărilor contabile 11 .
Orice opera țiune economico-financiar ă efectuat ă de c ătre societate este
consemnată în momentul efectu ării ei într-un document justificativ. 12
Documentele justificative care stau la baza înregis tr ărilor în contabilitate angajaz ă
răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat , precum și a celor care l-au
înregistrat în contabilitate, dup ă caz.
Contabilitatea imobiliz ărilor este ținut ă pe categorii.
Contabilitatea stocurilor se ține cantitativ-valoric.
Înregistrarea în contabilitate a elementelor de act iv se face la costul de achizi ție.
Crean țele și datoriile sunt înregistrate la valoarea nominal ă.
Contabilitatea clien ților și furnizorilor se face pe fiecare persoan ă fizic ă sau
juridic ă în parte, ter ții fiind organiza ți pe grupe: furnizori interni, furnizori UE,furnizo ri
exteri , beneficiari interni, beneficiari UE, benef iciari externi, iar eviden ța celorlalte
crean țe și datorii se ține pe categorii și pe fiecare persoan ă fizic ă sau juridic ă în parte.
Contabilitatea ter ților în valut ă este pe fiecare valut ă în parte.
Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, dup ă natura sau
destina ția lor dup ă caz, iar a veniturilor se ține pe feluri de venituri, dup ă natura sau
sursa lor dup ă caz 13 .
Contul de profit sau pierdere se închide la finele fiec ărei luni, profitul sau
pierderea sunt stabilite cumulat de la începutul ex erci țiului finananciar. Rezultatul

11 Legea 82/1991 Republicat ă în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.45 4 din 18.06.2008, art. 7
12 Legea 82/1991 Republicat ă în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.45 4din 18.06.2008, art.6,
13 Legea 82/1991 Republicat ă în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.45 4din 18.06.2008, art.17,

41
definitiv al exerci țiului se stabile ște la închiderea acestuia în baza balan ței de verificare 14
și se raporteaz ă prin declara ția 101 Declara ție privind impozitul pe profit conform
OPANAF 3250/2015, OPANAF 3386/2016.
Reparizarea profitului este înregistrat în contabil itate pe destina ții dup ă aprobarea
situa țiilor financiare anuale.
S.C TRANS NECO S.R.L fiind o unitate de prest ări servicii, realizând un singur
fel de produs-serviciu se folose ște metoda global ă de calcula ție a costurilor.
Evaluarea elementelor patrimoniului:
-Bunurile de natura imobiliz ărilor achizi ționate de la furnizori interni sau externi
se evalueaz ă la costul de achizi ție;
-Bunurile de natura stocurilor de consumabile se ev alueaz ă la costul de achizi ție,
metoda inventarului permanent sau intermittent;
-Produsele/ serviciile se evalueaz ă la costul de produc ție;
-Desc ărcarea gestiunii pentru stocuri se efectueaz ă conform metodei FIFO;
-Amortizarea imobiliz ărilor existente în stoc se realizeaz ă conform metodei
liniare.

14 Legea 82/1991 Republicat ă în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.45 4din 18.06.2008, art.22,

42
2.3 Analiza principalilor indicatori economico-fina nciari

INDICATORII DIN SITUA ȚIILE FINANCIARE 2013-2014 2015-2016
LEI
Indicatori din BILAN Ț 2015 2016
Active imobilizate TOTAL 748,461 725,555
Active circulante TOTAL, din care: 1,319,215 1,344,93 3
Stocurii 27,342 20,152
Casa și conturi la b ăncii 279,832 183,180
Crean țe TOTAL, din care: 1,012,041 1,141,601
Capitaluri TOTAL, din care 1,328,021 1,202,507
Capital social subscris și v ărsat 200 200
Total datorii, din care: 769,679 924,289
Datorii ce trebuie platite într-o perioad ă de pân ă la un an 769,679 924,289
Indicatori din CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
Cifra de afaceri 3,548,678 3,819,946
Venituri totale 3,612,249 3,978,370
Cheltuieli totale 3,525,271 4,103,885
Profitul/pierdere brut al execi țiului 86,978 -125,515
Profitul/pierdere net al exerci țiului 73,774 -125,515

2.3.1 Analiza performan țelor financiare pe baza Contului de Profit și Pierdere

Ace ști indicatori reflect ă capacitatea întreprinderii de a- și înt ări pozi ția pe segmentul
de pia ță în care asocia ții î și investesc capitalul.
Rata evolu ției rezultatului net al exerci țiului ( RNE R ) reprezint ă rata profitului/
pierderii a exerci țiului financiar și arat ă ponderea pe care rezultatul net al exerci țiului o
de ține în totalul capitalului propriu.
%56 , 5 100 021 .328 . 1774 . 73 100 2015
2015 ≡
⋅ ≡
⋅ ≡CPR RNE RRNE

%44 , 10 100 507 .202 . 1515 .125 100 2016
2016 −≡
⋅−≡
⋅ ≡CPR RNE RRNE
Unde, RNE- rezultatul net al exerci țiului, CPR- capitaluri proprii.

43
Rata evolu ției rezultatului net al exerci țiului ( RNE R ) a sc ăzut în 2016 fa ță de 2015
cu 16 procente. Când rezultatul net al exerci țiului financiar îmbrac ă forma profitului(sold
creditor) atunci capacitatea de autofinan țare este sporit ă, conform calculelor, se poate
observa c ă în 2016 capacitatea de autofinan țare este deficitar ă.

Ritmul evolu ției cifrei de afacerii nete( CAN R )– se determin ă ca diferen ță între
indicele cifrei de afacerii nete și baza de compara ție a acesteia considerat ă egal ă cu 100.

%64 , 7 100 64 ,107 100 100 678 .548 . 3946 .819 . 3100 100
2015 2016 ≡ − ≡ −
⋅ ≡ −
⋅ =CAN CAN RCAN
Unde, CAN- cifra de afaceri net ă.
Ritmul evolu ției cifrei de afaceri nete a crescut în 2016 cu 7,6 4% fa ță de 2015.

2.3.2 Analiza structurii activului bilan țier

AT=AI+AC+Chav

2015 AT =748.461+1.319.215+30.024=2.097.700

2016 AT =725.555+1.344.933+56.308=2.126.796

Unde, AI- active imobilizate, AC- active circulante , CHav- cheltuieli în avans,
AT- total active.

Rata activelor imobilizate (RAI) se determin ă ca raport procentual între
valoarea activelor imobilizate și activul bilan țier și eviden țiaz ă ponderea pe care activele
imobilizate o de țin în activul bilan țier.

44
%68 , 35 100 700 .097 .2461 .748 100 2015 ≡ ⋅ ≡ ⋅ ≡AB AI RAI

%12 , 34 100 2.126.796 555 .725 100 2016 ≡ ⋅ ≡ ⋅ ≡AB AI RAI

Unde, AI- active imobilizate, AB- activ bilan țier.
Rata activelor imobilizate eviden țiaz ă ponderea elementelor stabilite care vor
produce beneficii economice viitoare într-o perioad ă mai mare de un an.
Ponderea activelor imobilizate în activul bilan țier a sc ăzut cu 1,56% datorit ă
faptului c ă în anul 2016 nu s-au f ăcut achizi ții semnificative de active imobilizate.

Rata activelor circulante (RAC) -pondere pe care o de țin activele circulante în
total active.
%89 , 62 100 700 .097 .2215 .319 . 1100 2015 ≡ ⋅ ≡ ⋅ ≡AT AC RAC

%24 , 63 100 796 .126 .2933 .344 . 1100 2016 ≡ ⋅ ≡ ⋅ ≡AT AC RAC

Unde, AC- active circulante, AT- total active.
Rata activelor circulante în total active a crescut cu 0,35% de la un an la
altul.Importan ța m ărimii acestei rate în procesul de luare a deciziilo r este cu atât mai
mare, cu cât capitalul de lucru (fondul de rulment și necesarul de fond de rulment) este
finan țat prin credit pe termen scurt.

2.3.3 Analiza structurii pasivului bilan țului

Rata de îndatorare global ă -indic ă gradul de îndatorare al firmei, reprezentând
raportul dintre datoriile totale angajate de firm ă și capitalurile proprii. Cu cât indicatorul
se îndep ărteaz ă de valoarea unitar ă, cu atât firma se folose ște de efectul de levier, ceea ce
duce la cre șterea gradului de îndatorare.

45

58 , 0021 .328 .1679 .769
2015 ≡ ≡ ≡CPR DT RGÎ

77 , 0507 .202 .1289 .924
2016 ≡ ≡ ≡CPR DT RGÎ

Unde, DT- datorii totale, CPR- capitaluri proprii.
Rata de îndatorare global ă a crescut de la 0,58 în 2015 la 0,77 în 2016.

Rata autonomiei financiare totale sau solvabilitate a patrimonial ă (RAFT )-
exprim ă gradul în care unitatea patrimonial ă face fa ță obliga țiilor de plat ă, este raportul
dintre capitaluri proprii (CPR) și total pasive(TP). Dup ă p ărerea speciali știlor
solvabilitatea patrimonial ă este bun ă atunci cînd valoarea ei dep ăș ește 30%

TP=CPR+DTS

2015 TP =1.328.021+769.679=2.097.700

2016 TP =1.202.507+924.289=2.126.796

%31 , 63 100 .700 .097 .2021 .328 . 1100 .2015 ≡ ≡ ≡TP CPR RAFT

%54 , 56 100 .796 .126 .2507 .202 . 1100 .2016 ≡ ≡ ≡TP CPR RAFT

Unde, TP- total pasive, CPR- capitaluri proprii, DT S-datorii pe termen scurt.
Rata autonomiei financiare totale a sc ăzut în anul 2016 cu 6,77% fa ță de anul
2015.

46

2.3.4 Analiza solvabilit ății firmei
Solvabilitate general ă(SG) exprim ă capacitatea firmei de a- și achita datoriile în
caz de lichidare pe seama activelor proprii, este r aportul dintre activul bilan țier recalculat
(ABr) și total datorii(DT). Dac ă o firm ă este solvabil ă, rata solvabilit ății generale este
supraunitar ă.
73 , 1679 .769 021 .328 . 1
2015 ≡ ≡ ≡DT AB SG r

30 , 1289 .924 507 .202 . 1
2016 ≡ ≡ ≡DT AB SG r

Unde, rAB -activul bilan țier recalculat, DT- datorii totale.
Activul bilan țier recalculat reprezint ă activul total r ămas dup ă ce s-a f ăcut fa ță
datoriilor curente, este echivalentul grupei F din bilan ț, total active minus datorii curente.

2.3.5 Analiza lichidit ăți firmei

Lichiditate general ă (RLG) – reflect ă capacitatea activelor curente disponibile
(stocuri, facturi neîncasate, cheltuieli în avans), de a se transforma în disponibilit ăți
băne ști care s ă acopere datoriile scadente ale întreprinderii și se determin ă ca un raport
procentual între activele curente și datorii curente. Acest indicator este, de fapt,
echivalentul grupei E din Bilan ț: „Active circulante nete, respectiv datorii curente
nete” (rd. 46)

ACR= AC+CHav

2015 ACR =1.319.215+30.024=1.349.239

47
2016 ACR =1.344.933+56.308=1.401.241

%30 ,175 100 .679 .769 239 .349 . 1100 2015 = = ⋅ ≡DCR ACR RLG

%60 ,151 100 .289 .924 241 .401 . 1100 2016 = = ⋅ ≡DCR ACR RLG

Unde, ACR = active curente, pan ă la 1 an de zile, DCR = datorii curente, pan ă la
1 an de zile, AC- active circulante, CHav-cheltuiel i în avans.
Întrucât, RLG> 100, se consider ă c ă exist ă o acoperire excedentar ă a datoriilor.
Lichiditatea general a societ ăți a sc ăzut de la 175,30% la 151,60%

Lichiditate intermediar ă(indicatorul test acid) (RLI) –eviden țiaz ă capacitatea
activelor curente ( altele decât stocurile) de a pa rticipa la finan țarea datoriilor scadente.
Intervalul de siguran ță RLI este [50%-100%-150%]

%85 ,167 100 *679 .769 342 . 27 215 .319 . 1
2015 ≡−≡−≡DCR S AC RLI

%33 ,143 100 *289 .924 152 . 20 933 .344 . 1
2016 ≡−≡−≡DCR S AC RLI

Unde, AC-active circulante, S-stocuri, DCR- datorii curente.
Lichiditatea intermediar ă a sc ăzut în anul 2015 de la 167,85% în anul 2015 la
143,33% în 2016. Dep ășirea nivelului optim poate reflecta o gestionare in eficient ă a
crean țelor (dificult ăți în ceea ce prive ște încasarea lor).

Lichiditatea imediat ă (RLE) – se calculeaz ă ca raport procentual între
disponibilit ățile b ăne ști(TR) și datorii curente(DCR). Indicatorul arat ă cât din datoriile

48
curente sunt acoperite de active cu lichiditate ime diat ă. Valoarea optim ă a acestei rate
este cuprins ă între [40%-60%].

%36 , 36 100 679 .769 832 .279 100 2015 ≡ ⋅ ≡ ⋅ ≡DCR TR RLE

%82 , 19 100 289 .924 180 .183 100 2016 ≡ ⋅ ≡ ⋅ ≡DCR TR RLE

Lichiditate imediat ă a societ ăți a sc ăzut de la 36,36% la 19,82%.
În prezent aceast ă rat ă poate evolua și sub acest nivel, cu men țiunea faptului c ă
riscul pe care și-l asum ă creditorii întreprinderii este mai mare decât risc ul pe care și-l
asum ă proprietarii.

2.3.6 Analiza indicatorilor de rentabilitate și profitabilitate
Rata rentabilit ății capitalului propriu (financiar ă) (ROE) – este indicatorul
clasic de profitabilitate, urm ărit de manageri și ac ționariat. Reprezint ă eficien ța cu care
este utilizat capitalul investit în firm ă. Rentabilitata financiar ă este influen țat ă de trei
factori: rata rentabilit ății comerciale (marja profitabilit ății), viteza de rota ție a activelor și
levierul financiar.

%56 , 5 100 .021 .328 .1774 . 73 100 .2015 ≡ ≡ ≡CPR RNE ROE

%44 , 10 100 .507 .202 .1515 .125 100 .2016 − ≡−≡ ≡CPR RNE ROE

Unde: RNE- rezultatul net al exerci țiului, CPR- capitalul propriu al societ ății

Rata rentabilit ății capitalurilor proprii a sc ăzut de la 5,56% la -10,44%.

49

Rata rentabilit ății economice(RRE) eviden țiaz ă contibu ția elementelor
patrimoniale la ob ținerea rezultatelor finale ale entit ăți și este determinat ca raport dintre
rezultatul brut al exerci țiului și total active (activul bilan țier).

%15 , 4 100 .700 .097 .2978 . 86 100 .2015 ≡ ≡ ≡AT RBE RRE

%90 , 5 100 .2.126.796 515 .125 100 .2016 − ≡−≡ ≡AT RBE RRE

Unde: RBE- rezultatul brut al exerci țiului, AT- total active.
Rata rentabilit ății economice a sc ăzut în 2016 fa ță de 2015 de la 4,15% la -5,90%,
adic ă cu 10,05 procente.
Rata marjei brute( RMB) sau rata rentabilit ăți brute/ rata rentabilit ății
comerciale exprim ă profitabilitatea societ ății, respectiv cât la sut ă din vânz ări revine
societ ății comerciale, dup ă acoperirea tuturor cheltuielilor.
%45 , 2 100 678 .548 .3978 . 86 100 2015 ≡ ⋅ ≡ ⋅ ≡CAN RBE RMB
%29 , 3 100 946 .819 .3515 .125 100 2016 − ≡ ⋅−≡ ⋅ ≡CAN RBE RMB

Unde: RBE- rezultatul brut al exerci țiului, CAN- cifra de afaceri net ă.
Rata marjei brute în anul 2016 a sc ăzut fa ță de anul 2015 de la 2,45% la -3,29%

Rata marjei net (RMN) sau rata rentabilit ătii nete reprezint ă contribu ția cifrei de
afaceri la realizarea profitului net.

50
%59 , 5 100 215 .319 .1774 . 73 100 2015 ≡ ⋅ ≡ ⋅ ≡AC RNE RMN

%33 , 9 100 933 .344 .1515 .125 100 2016 − ≡ ⋅−≡ ⋅ ≡AC RNE RMN

Unde, RNE- rezultatul net al exerci țiului, AC-active circulante.
Rata marjei nete a sc ăzut în 2016 cu 14,92%.

2.3.7 Analiza indicatorilor de gestiune

Perioada medie de încasare a crean țelor (nr. zile) – reprezint ă num ărul mediu
de zile în care se încaseaz ă crean țele fa ță de cifra de afaceri în perioada analizat ă.
Indicatorul apreciaz ă care este perioada medie în care societatea acord ă credit comercial
partenerilor s ăi.

zile CAN clienti PMIC 103 360 678 .548 .3041 .012 . 1360 2015 ≡ ⋅ ≡ ⋅ ≡

zile CAN clienti PMIC 108 360 946 .819 .3601 .141 . 1360 2016 ≡ ⋅ ≡ ⋅ ≡

Unde, client- crean țe, CAN- cifra afaceri net ă.
Perioada de încasare a crean țelor a crescut în anul 2016 fa ță de 2015 de la 103 zile
la 108 zile, dar în compara ție cu anul 2014 când perioada de încasare a crean țelor era de
154 de zile sau în anul 2013 când erau 164 de zile, putem spune ca societatea se bucur ă
de o sc ădere semnificativ ă a num ărului de zile de încasare, ceea ce este mare benefi ciu
pentru societate.

Perioada medie de plat ă a furnizorilor (nr. zile) – reprezint ă num ărul mediu de
zile în care sunt pl ăti ți furnizorii fa ță de cifra de afaceri realizat ă în perioada respectiv ă.

51
Indicatorul apreciaz ă care este durata medie pentru care societatea ben eficiaz ă de credit
comercial.

zile CAN furnizori PMPF 78 360 678 .548 .3679 .769 360 2015 ≡ ⋅ ≡ ⋅ ≡

zile CAN furnizori PMPF 87 360 946 .819 .3289 .924 360 2016 ≡ ⋅ ≡ ⋅ ≡

Unde, furnizori- datorii pe termen scurt, CAN- cif ra de afaceri net ă.
Perioada medie de plat ă a furnizorilor a crescut în anul 2016 fa ță de 2015 de la
78 zile la 87 zile, dar luând în calcul și valorile din anii preceden ți, 2013-66 de zile și
2014-82 de zile, se poate observa faptul c ă aceast ă perioad ă fluctueaz ă de la un an la
altul.

Viteza de rota ție a activelor – reprezint ă num ărul de rota ții pe care le efectueaz ă
activele în perioada analizat ă. În func ție de specificul activita ții, un numar mare de rota ții
asigur ă venituri mai mari, utilizand acelea și active totale.

69 , 1700 .097 .2678 .548 . 3
2015 ≡ ≡ ≡AT CAN VRA

80 . 1796 .126 .2946 .819 . 3
2016 ≡ ≡ ≡AT CAN VRA

Unde, CAN- cifra de afaceri net ă, AT- total active.
Viteza de rota ție a activelor a crescut în anul 2016 fa ță de 2015 de la 1,69 la 1,80.

2.3.8 Analiza echilibrului financiar

52
Fondul de rulment brut (FRB ) reprezint ă toate elementele de active care se
transform ă în lichidit ăți într-o perioad ă mai mica de un an. Fondul de rulment brut este
necesarul temporar.

FRB= AC

lei AC FRB 215 .319 . 12015 ≡ ≡

lei AC FRB 933 .344 . 12016 ≡ ≡

Unde, AC- active circulante.
Fondul de rulment brut a crescut în anul 2016 fa ță de 2015 cu 25.718 lei de la
1.319.215 lei la 1.344.933 lei.

Fondul de rulment net (FRN) sau fondul de rulment permanent este egal cu
diferenta dintre capitalurile permanente (CP+DTML) și active imobilizate (AI) și
reprezint ă resursele permanente dup ă sc ăderea necesarului permanent.

FRN= (CP+DTML)- AI

560 .579 461 .748 ) 0 021 .328 . 1 ( ) (2015 = −+ ≡ − + ≡ AI DTML CP FRN

952 .476 555 .725 ) 0 507 .202 . 1 ( ) (2016 = −+ ≡ − + ≡ AI DTML CP FRN

Unde, CP- capitaluri proprii, DTML- datori pe term en mediu și lung, AI- active
imobilizate.
Fondul de rulment net a sc ăzut în anul 2016 fa ță de 2015 cu 102.608 lei de la
579.560 lei la 476.952 lei

53

Fondul de rulment propiu (FRP) este egal cu diferen ța dintre capitalurile
proprii(CP) și active imobilizate (AI). Fondul de rulment repre zint ă autonomia firmei în
finan țarea investi țiilor proprii.

FRN= CP- AI

560 .579 461 .748 021 .328 . 12015 = − ≡ − ≡ AI CP FRN

952 .476 555 .725 507 .202 . 12016 = − ≡ − ≡ AI CP FRN

Fondul de rulment propriu este acela și cu fondul de rulment net deoarece firma nu
are datorii pe termen mediu și lung nici în anul 2015, nici în 2016, iar diferen ța dintre cei
doi ani fiind de 102.608 lei.

54
Capitolul 3
Calculul performan țelor

3.1 Calculul și repartizarea cheltuielilor pentru un autotractor și veniturile
Societatea SC TRANS NECO SRL a achizi ționat la începutul acestui an un
autotractor la care a închiriat un vagon pentru a p utea efectua transporturi pentru diver și
clien ți.
Cheltuielile aferente preg ătirii camionului pentru începerea activit ății propriu
zise de transport sunt:
– Înregistrarea achizi ției în contabilitate și stabilirea perioadei de
amortizare.(Societatea a optat pentru o perioad ă de amortizare de 4 ani , iar tot
într-o perioad ă de 4 ani s-a optat și pentru amortizarea echipamentelor de pe
autotractor: sta ție, sistem de urm ărire(urm ărire prin GPS, sonde motorin ă, sonde
de temperatur ă), antifurt combustibil,plachet ă ,,Fi șe de dimensiuni " și placheta cu
norma de poluare care s-au achizi ționat ulterior);
– Verificarea tahograf este valabila 2 ani(24 de luni );
– Pe o perioada de un an (12 luni) se vor repartiza c heltuielile anuale (Copie
Conform ă, asigurare RCA, asigurare facultativ ă CASCO, asigurare facultativ ă
CMR, ITP, analizele medicale pentru șofer, salarul și toate taxele salariale,
abonamentul pentru sistemul de urm ărire prin GSP și cheltuielile aferente
achizi ției de sting ător și trus ă medical ă.
Acestea sunt cheltuieli directe care se repartizeaz ă direct autotractorului. Tot în
categoria cheltuielilor directe intr ă cheltuielile cu combustibilul , taxele de drum din UE,
diurnal intern ă și extern ă.
Cheltuielile indirect care se pot repartiz ă unei ma șini sunt:
– Licen ța de transport;
– Atestat manager de transport;
– Analizele medicale pentru managerul de transport;
– Chei ța de acces ARR;
– Abonamentul anual pe BursaTransporturilor(Dacoda So ft).

55
Licen ța de transport a companiei și atestatul managerului de transport conform legii
sunt valabile 10 ani.Analizele medicale pentru mana gerul de transport, chei ța de acces
ARR și abonamentul anual pe BursaTrasporturilor sunt val abile 1 an de zile.
Ca și mod de repartizare pe o lun ă ,licen ța de transport în valoare de 706 lei f ără TVA
se calculeaz ă:
706




∗ =0,42Lei/autoutilitar ă/lun ă.
Și la fel se procedeaz ă și cu repartiz ătii cheluielii cu atestatul managerului de
transport.
, !




∗ =0,16Lei/autoutilitar ă/lun ă.

Totalul cheltuielilor cu CJ60NEC în perioada 16.04. -31.05.2017
Nr. Denumire cheltuial ă Nr. luni de
împ ărțit Valoare
fără
TVA Valoare
lunar ă
1 Licen ță de transport SC TRANS NECO SRL(ARR) 120luni*14ma șini 706.00 0.42
2 Atestat manager de transport 120luni*14ma șini 262.50 0.16
3 Analize medicale pentru managerul de transport 12luni*14ma șini 150.00 0.89
4 Cheita de acces site ARR 12luni*14ma șini 41.00 0.24
5 Abonamentul anual pe BursaTransporturilor(Dacoda So ft) 12luni*14ma șini 1,443.75 8.59
6 Valoare de achizi ție camion 48 182,878.31 3,809.96
7 Pl ăcu ța-Fi șe de dimensiuni 48 74.79 1.56
8 Instalare statie 48 336.14 7.00
9 Instalare sistem de urmarire+sonde motorina, sonde de temp 48 2,473.38 51.53
10 Antifurt combustibil 48 759.06 15.81
11 Plachet ă norm ă poluare 48 121.19 2.52
12 Copie conform ă CJ60NEC(ARR)- 12 260.00 21.67

56
13 Verificare tahograf- valabila 2 ani 24 227.31 9.47
14 ITP -valabila 1 an 12 168.07 14.01
15 Poli ța RCA 12 7,534.00 627.83
16 Poli ța asigurare facultativ ă CASCO 12 4,952.72 412.73
17 Asigurare CMR -8 luni 8 2,923.53 365.44
18 Analize medicale pentru sofer 12 150.00 12.50
19 Salar cu toate taxele 1 1,958.00 1,958.00
20 Abonament pentru sistemul de urmarire prin GPS 1 27.40 27.40
21 Sting ătoare+trus ă medical ă 12 232.00 19.33
Combustibil intern-891L*3.933lei/litru 1 3504.3 3 504.3
22 Total combustibil intern 3504.3
Combustibil extern Franta-(320L*1.201EUR/L)
*4.5467Lei/Eur=1747.39lei 1 1,747.39 1,747.39
Combustibil extern Franta-(175.16
L*1.201Eur/L)*4.5467Lei/Eur=956.48lei 1 956.48 956.48
Combustibil extern
Franta(768.72L*1.2290Eur/L)*4.5512Lei/Eur=4299,78le i 1 4299,78 4,299.78
Combustibil extern Franta
(25.010L*1.3539Eur/L)*4.5614Lei/Eur= 1 154.45 154.45
Combustibil extern Franta
(670.010L*1.2090Eur/L)*4.5614Lei/Eur= 1 3,694.93 3,694.93
Total combustibil extern FRAN ȚA 10,853.03
Combustibil extern Italia-(100L*1.55EUR/L)*4.5443
Lei/Eur=704.37lei 1 704.37 704.37
Combustibil extern Italia-
(150.03L*1.139Eur/L)*4.5512Lei/Eur=777.73lei 1 777.73 777.73
Total combustibil extern ITALIA 1,482.10
Combustibil extern
Austria(591.70L*1.069Eur/L)*4.5512Lei/Eur=2878.76le i 1 2,878.76 2,878.76
Combustibil extern Austria
(749.14L*1.097Eur/L)*4.5512Lei/Eur=3740.21Lei 1 3,740.21 3,740.21
Total combustibil extern AUSTRIA 6,618.97
Combustibil extern Germania 1 777.57 777.57

57
(150L*1.1390Eur/L)*4.5512Lei/Eur=777.57Lei
Total combustibil extern GERMANIA 777.57
Combustibil extern Luxemburg
(1399.530L*0.9720Eur/L)*4.5614Lei/Eur=6205.07 1 6,205.07 6,205.07
Total combustibil extern LUXEMBURG 6,205.07

23 Total combustibil extern
19,731.67
Rovinieta 1 42.01 42.01
Vinieta HU 1 656.99 656.99
Vinieta Austria -254.91 Eur*4.5512Lei/Eur=1160.15 Lei 1 1,160.15 1,160.15
Vinieta Austria – 154.41Eur*4.5614Lei/Eur=704.33L ei 1 704.33 704.33
Vinieta Elve ția -218.38 Eur*4.5512Lei/Eur=993.89Lei 1 993.89 993 .89
Vinieta Elvetie – 316.88Eur*4.5467Lei/Eur=1440.76 Lei 1 1,440.76 1,440.76
Taxa Belgia-27.29Eur*4.5614Lei/Eur=124.48Lei 1 12 4.48 124.48
Eurovignette-Luxemburg-24Eur*4.5614Lei/Eur=63.86L ei 1 63.86 63.86
Toll Collet-Germania 872.62Eur*4.5512Lei/Eur=3971 .47Lei 1 3,971.47 3,971.47
Alte taxe extern-3.11Lei 1 3.11 3.11
24 TAXE DE DRUM
9,161.04

25 AdBLue(71.030L*0.59Eur/L)*4.5614Lei/Eur=191.16 1 191.16 191.16

26 Parcare extern-30Euro*4.5543Lei/Eur (3parcari) 1 136.63 136.63

27 Chirie vagon (2000Eur*4,5614Lei/Eur=9122,8Lei) 1 9122,8 9122,8

29 Diurna interna- 85Lei 1 85.00 85.00
30 Diurna externa-
(1312.5Eur*4.5443Lei/Eur)+(525Eur*4.5333Lei/Eur)=83 44.37Lei 1 8,344.37 8,344.37

TOTAL CHELTUIELI 259.861,41 57.644,05

58

Cheltuielile cu combustibilul și taxele de drum în UE sunt preluate din facturile DKV
EURO SERVICE și OMV PETROM MARKETING.
Cheltuielile cu parcarea sunt conform tichetelor de parcare pe care șoferul le ata șeaz ă
decontului de cheltuieli aferent curselor efectuate .
Diurna interne se calculeaz ă conform Hot ărâri nr.1860 din 21 decembrie 2006, iar
diurnal extern ă conform Hot ărârii nr.518 din 10 iulie 1995.
Cursul valutar utilizat este cursul comunicat de Ba nca Na țional ă a României în ultima
zi bancar ă anterioar ă opera țiunilor de plat ă a facturilor furnizori și conversiilor necesare
pentru a putea lucra în aceea și moned ă.

Totalul veniturilor aferente CJ60NEC în perioada 16 .04.-31.05.2017

Nr. Denumire venit Valoare fara
TVA
1 Facturi din perioada=24.04-30.04-2017 2,200.00
2 Facturi din perioada=01.05.-31.05.2017 13,790.00
Total Euro 15,990.00
Total LEI(4.5614Lei/Eur) 72,936.79

72.936,79 este valoarea în RON a transporturilor e fectuate de autotractorul
CJ60NEC conform comenzilor primite de la clien ți în perioada 16.04.-31.05.2017.
Profitul pe acest autotractor din momentul achizi ției și preg ătirii lui pentru începerea
activit ății propriu-zise și o lun ă calendaristic ă de lucru este : 15.292,74Lei.

3.2 Compara ția profitabilit ății dintre o autoutilitar ă de 7,5 tone(CJ65NEC) și un
autotractor (CJ60NEC+ vagonul închiriat-KU941UH)
Perioada analizat ă este 16.04.-31.05.2017, din momentul în care autot ractorul
CJ60NEC și-a început activitatea. Autoutilitara CJ65NEC a f ăcut în aceast ă perioad ă
15.532 KM atât în România cât și în UE, iar autotractorul CJ60NEC a f ăcut 16.514KM.

59
Ca și cheltuieli s-a ținut cont în special de cheltuielile directe care s unt aferent
ma șinii:
 Valoarea copiei conforme -valabil ă un an de zile;
 Verificarea topograf –valabil ă 2 ani de zile;
 Inspec ția Tehnic ă Periodic ă(ITP)-valabil ă un an de zile;
 Poli țele de asigurare obligatorie și facultative(RCA, CASCO, CMR);
 Analizele medicale pentru șofer-valabile un an de zile;
 Salarul șoferului cu toate taxele;
 Abonamentul sistemului de urmarire prin GPS aferent ma șinii;
 Sting ător și trus ă medical ă;
 Combustibil intern și extern;
 Taxe de drum;
 Diurn ă.

Valoarea veniturilor calculat ă prin însumarea tuturor facturilor întocmite confor m
comenzilor de transport primite de la clien ți.

Pentru autotractorul CJ60NEC exist ă urm ătoarea situa ție:

Nr Denumire cheltuial ă Nr. luni
de
împ ărțit Valoare
fără TVA Valoare
lunar ă
1 Copie conform ă CJ60NEC(ARR)- 12 260.00 21.67
2 Verificare tahograf- valabila 2 ani 24 227.31 9.47
3 ITP -valabila 1 an 12 168.07 14.01
4 Poli ța RCA 12 7,534.00 627.83
5 Poli ța asigurare facultativ ă CASCO 12 4,952.72 412.73
6 Asigurare CMR -8 luni 8 2,923.53 365.44
7 Analize medicale pentru sofer 12 150.00 12.50

60
8 Salar cu toate taxele 1 1,958.00 1,958.00
9 Abonament pentru sistemul de urmarire prin GPS 1 27 .40 27.40
10 Sting ătoare+trus ă medical ă 12 232.00 19.33
Combustibil intern-891L*3.933lei/litru=3504,3Lei 1 3504.3 3504.3
11 Total combustibil intern 3504.3
Combustibil extern Franta
(320L*1.201EUR/L) *4.5467Lei/Eur=1747,39Lei 1 1,747.39 1,747.39
Combustibil extern Franta
(175.16 L*1.201Eur/L)*4.5467Lei/Eur=956,48Lei 1 956.48 956.48
Combustibil extern Franta
(768.72L*1.2290Eur/L)*4.5512Lei/Eur=4299,78Lei 1 4299.78 4299.78
Combustibil extern Franta
(25.010L*1.3539Eur/L)*4.5614Lei/Eur=154,45Lei 1 154.45 154.45
Combustibil extern Franta
(670.010L*1.2090Eur/L)*4.5614Lei/Eur=3694,9Lei 1 3,694.93 3,694.93
Total combustibil extern FRAN ȚA 10,853.03
Combustibil extern Italia
(100L*1.55EUR/L)*4.5443 Lei/Eur=704.37Lei 1 704.37 704.37
Combustibil extern Italia
(150.03L*1.139Eur/L)*4.5512Lei/Eur=777.73Lei 1 777.73 777.73
Total combustibil extern ITALIA 1,482.10
Combustibil extern Austria
(591.70L*1.069Eur/L)*4.5512Lei/Eur=2878.76Lei 1 2,878.76 2,878.76
Combustibil extern Austria
(749.14L*1.097Eur/L)*4.5512Lei/Eur=3740.21Lei 1 3,740.21 3,740.21
Total combustibil extern AUSTRIA 6,618.97
Combustibil extern Germania
(150L*1.1390Eur/L)*4.5512Lei/Eur=777.57Lei 1 777.57 777.57
Total combustibil extern GERMANIA 777.57
Combustibil extern Luxemburg 1 6,205.07 6,205.07

61
(1399.530L*0.9720Eur/L)*4.5614Lei/Eur=6205.07Lei
Total combustibil extern LUXEMBURG 6,205.07
12 Total combustibil extern 19,731.67
Rovinieta 1 42.01 42.01
Vinieta HU 1 656.99 656.99
Vinieta Austria
254.91 Eur*4.5512Lei/Eur=1160.15Lei 1 1,160.15 1,160.15
Vinieta Austria 154.41Eur*4.5614Lei/Eur=704.33Lei 1 704.33 704.33
Vinieta Elve ția
218.38 Eur*4.5512Lei/Eur=993.89Lei 1 993.89 993.89
Vinieta Elvetie 316.88Eur*4.5467Lei/Eur=1440.76Le i 1 1,440.76 1,440.76
Taxa Belgia
27.29Eur*4.5614Lei/Eur=124.48Lei 1 124.48 124.48
Eurovignette-Luxemburg
24Eur*4.5614Lei/Eur=63.86Lei 1 63.86 63.86
Toll Collet-Germania
872.62Eur*4.5512Lei/Eur=3971.47Lei 1 3,971.47 3,971.47
Alte taxe extern-3.11Lei 1 3.11 3.11
13 TAXE DE DRUM
9,161.04
14 AdBLue
(71.030L*0.59Eur/L)*4.5614Lei/Eur=191.16Lei 1 191.16 191.16
15 Parcare extern-30Euro*4.5543Lei/Eur (3parcari) 1 13 6.63 136.63
Diurna interna- 85+42.5=127,5Lei 1 127.50 127.50
Diurna externa
(1312.5Eur*4.5443Lei/Eur)+
(525Eur*4.5333Lei/Eur)+
(1400Eur*4.5614Lei/Eur)
=14730,33Lei 1 14,730.33 14,730.33
16 TOTAL DIURNA INTERNA+EXTERNA
14,857.83
17 Abonament telefonic 1 68.01 68.01

62
18 Chirie vagon
(2000Eur*4.5614Lei/Eur=9122.80Lei) 1 9,122.80 9,122.80
TOTAL CHELTUIELI 74,379.54 60,241.82

Nr. Denumire venit Valoare f ără TVA
1 Facturi din perioada 01.05-31.05.2017 15.990
Total Euro 15,990.00
Total LEI(4.5614Lei/Eur) 72,936.79

Profitul pentru aceast ă ma șin ă este de 12.694,97Lei

Pentru autoutilitara CJ65NEC exist ă urm ătoarea situa ție:

Nr. Denumire cheltuial ă Nr. luni
de
împ ărțit Valoare
fără
TVA Valoare
lunar ă
1 Copie conform ă CJ65NEC-1an 12 260.00 21.67
2 Verificare tahograf-2 ani 24 227.31 9.47
3 ITP-1an 12 168.07 14.01
4 Polita RCA-1an 12 1,102.00 91.83
5 Asigurare CMR-1an 12 814.07 67.84
6 Analize medicale pentru sofer 12 150.00 12.50
7 Salar cu toate taxele 1 2,172.00 2,172.00
8 Abonament pentru sistemul de urmarire prin GPS 1 27.40 27.40
9 Sting ătoare+trus ă medical ă 12 232.00 19.33

63
Combustibil intern
20L*3.958Lei/L=79.16 Lei 1 79.16 79.16
219.85L*3.849Lei/L=846.14 Lei 1 846.14 846.14
159.43L*3.807Lei/L=606.95Lei 1 606.95 606.95
208.82L*3.882Lei/L=810.71Lei 1 810.64 810.64
Total combustibil intern 2,342.89

Combustibil extern
Austria
(180.140L*1.1640Eur/L)*4.5512Lei/Eur=954.31Lei 1 954.31 954.31
Austria
(156.020L*1.1050Eur/L)*4.5512Lei/Eur=784.64Lei 1 784.64 784.64
Austria
(124.560L*1.1290Eur/L)*4.5614Lei/Eur=641.46Lei 1 641.46 641.46
Austria (
154.120L*1.1120Eur/L)*4.5614Lei/Eur=781.74Lei 1 781.74 781.74
Total combustibil extern-AUSTRIA 3,162.15
Belgia-
(185.610L*1.3220Eur/L)*4.5512Lei/Eur=1116.76Lei 1 1,116.76 1,116.76
Belgia
(46.220L*1.3130Eur/L)*4.5614Lei/Eur=276.82Lei 1 276.82 276.82
Total combustibil extern-BELGIA 1,393.57
Franta
(188.880L*1.2360Eur/L)*4.5467Lei/Eur=1135.31Lei 1 1,135.31 1,135.31
Franta
(216.82L*1.2210Eur/L)*4.5512Lei/Eur=1204.87Lei 1 1,204.87 1,204.87
Franta
(173.310L*1.2290Eur/L)*4.5614Lei/Eur=971.57Lei 1 971.57 971.57
Total combustibil extern FRANTA 3,311.75
Luxemburg 1 915.49 915.49

64
(204.840L*0.9820Eur/L)*4.5512Lei/Eur=915.49Lei
Luxemburg
(185.310L*0.9720Eur/L)*4.5614Lei/Eur=821.61Lei 1 821.61 821.61
Total combustibil extern LUXEMBURG 1,737.09
TOTAL COMBUSTIBIL EXTERN 9,604.56
10 TOTAL COMBUSTIBIL INTERN + EXTERN 11,947.45
Vigneta Austria
(221.62Eur*4.5467Lei/Eur=1007.64Lei) 1 1,007.64 1,007.64
Vigneta Austria
(141.16Eur*4.5512Lei/Eur=642.45Lei) 1 642.45 642.45
Taxe Austria
(150.40Eur*4.5614Lei/Eur=689.03Lei) 1 686.03 686.03
Taxa Belgia
(32.32Eur*4.5467Lei/Eur=146.95Lei) 1 146.95 146.95
Taxa Belgia
(67.03Eur*4.5512Lei/Eur=305.07Lei) 1 305.07 305.07
Taxa Belgia
(58.29Eur*4.5614Lei/Eur=265.88Lei) 1 265.88 265.88
Taxa Franta
(6.09Eur*4.5512Lei/Eur=27.72Lei) 1 27.72 27.72
Taxa Franta
(30.22Eur*4.5614Lei/Eur=137.85Lei) 1 137.85 137.85
Alte cheltuieli 1 17.94 17.94
11 Total TAXE 1 3,237.52 3,237.52
12 Diurna totala
(2983.77Lei+3190.81Lei+2399.36Lei=8573.94Lei) 1 857 3.94 8573.94
13 Abonament telefonic 1 68,04 68,04
TOTAL CHELTUIELI 32,149.29 26,194.97

65

Nr. Denumire venit Valoare fara
TVA
1 Facturi conform comenzilor 10,190.00
Total EURO- 10190Eur 10,190.00
Total venituri in lei(4.5614Lei/Eur)-
46480.66Lei 46,480.66

Profitul pe aceast ă ma șin ă este de 20.285,69Lei,
Diferen ța de profit dintre cele dou ă vehicule este de 7.590,72 Lei, rezultând mai
profitabil ă autoutilitara de 7,5tone(CJ65NEC), chiar dac ă autotractorul CJ60NEC are o
capacitate mai mare de transport și veniturile aferent transporturilor efectuate cu a cest
vehicul sunt mai mari și cheltuielile aferente lui sunt mai mari ca și cheltuielile aferent
autoutilitarei de 7,5 tone(CJ65NEC),
Conform calculelor efectuate dac ă societatea ar reu și s ă achizi ționeze un vagon,
atunci s-ar economisi în jur de 1250 Euro pe lun ă și atunci autotractorul de 16
tone(CJ60NEC) ar aduce un profit mai mare entit ății.

66
Concluzii

Lucrarea eviden țiaz ă prezentarea general a societ ății comerciale SC TRANS
NECO SRL ce are ca obiect de activitate transportul rutier de m ărfuri. În cele 3 capitole
detaliate sunt prezentate particularit ățile obiectului de activitate al firmei cât și
documentele specifice acestui domeniu.
SC TRANS NECO SRL presteaz ă servicii de transporturi pentru care locul
prest ării sau livr ării este în Uniunea European ă.
Din analiza situa ției economic-financiar ă la data de 31 decembrie 2016 societatea
înregistreaz ă pierdere din activitatea de baz ă-transport intracomunitar și în țar ă de
mărfuri. Din analiza principalilor indicatori economi c-financiari rezult ă o îmbun ătățire a
rezultatelor firmei de și profitul net este negative, cifra de afaceri a cr escut cu 7,64% fa ță
de anul precedent. Ținând cont de faptul c ă 100% din activitatea societ ății este
reprezentat ă de transportul interna țional de m ărfuri este ese țial ă elaborarea unui program
de m ăsuri complexe care s ă duc ă la eficentizarea transporturilor, la cre șterea veniturilor
și reducerea cheltuielilor.
Conform calculelor efectuate, cele mai mari cheltu ieli pe care firma le are sunt cu
combustibilul și taxele de drum, iar din compara ția celor dou ă autovehicule (autoutilitara
de 7,5 tone, CJ65NEC, și autotractorul CJ60NEC) pe o perioad ă de timp, reiese faptul c ă:
– De ținerea unui vagon pentru autotractorul CJ60NEC ar r educe costurile cu
aproape 1250Euro lunar, deoarece aceasta este contr avaloarea chiriei pe care
societatea o achit ă lunar.
– De și autotractorul CJ60NEC produce mai mult decât auto utilitara CJ65NEC și
parcuge mai multi kilometric totu și și costurile acestor transporturi sunt foarte
mari și exist ă foarte multe restric ții de circula ție sau valoarea lor este foarte mare,
ceea ce cre ște valoarea cheltuielilor considerabil.
– Costurile pentru autoutilitara de 7,5 tone sunt mai reduse( cheltuielile cu
asigurarea obligatorie RCA, taxa de drum din Români a-ROvinieta, asigurarea

67
CMR, taxele de drumuri din Uniunea European ă) și de asemenea sunt foarte
pu ține drumurile din Uniunirea European ă unde autoutilitara de 7,5 tone nu ar
avea acces.
– Diferen ța dintre valoarea diurnei pentru autoutilitara de 7 ,5 tone și autotractor este
de asemenea una care nu ar trebui ignorat ă deoarece valoarea diurnei pentru
autotractor este de 1,73 ori mai mare decât valoare a diurnei pentru autoutilitara de
7,5 tone conform calculelor efectuate pe aceea peri oada de timp.

Elementele de organizare a actvit ății de transport auto sunt: c ăile de circula ție,
mijloacele de transport și sistemul de organizare a unit ăților și a procesului de transport.
Avantajele pe care le prezint ă transporturile auto au determinat cre șterea
importan ței și a contribu ției pe care o aduc în deplasarea m ărfurilor în trafic intern și
interna țional.
În raport cu toate celelalte categorii de transport , transportul auto prezint ă
urm ătoarele avantaje: asigur ă transportul m ărfurilor din poart ă-n poart ă, eliminând
opera țiunile costisitoare, deteriorarea, pierderea sau av arierea m ărfurilor, realizeaz ă
viteze comerciale mai mari decât în alte modalit ăți de transport contribuind la accelerarea
circula ției m ărfurilor; necesit ă investi ții mai reduse, procesul de transport nepresupunând
instala ții speciale și costisitoare (porturi, aeroporturi, etc.); permit e transportul unei game
largi de produse, în cazul produselor perisabile fi ind aproape de neînlocuit; necesit ă
cheltuieli valutare reduse reclamate de plata taxel or de utilizare a șoselelor, a aliment ării
cu combustibil și pentru diurna și cazarea șoferilor numai în cazul traficului interna țional;
permit înc ărcarea m ărfii, la locul unde se afl ă marfa, mijloacele având acces în orice loc.

68

ANEXE
1. Organigrama societ ății

Director
administrativ
Dispecer
Conducători
auto
Mecanic auto
Tehnician
protecția
muncii
Contabil Sef
Contabil

69
Bibliografie

1. Buiga, Drago ș, Laz ăr, Mare, Parpucea, Statistic ă descriptiv ă, Editura Mediamira,
Cluj-Napoca, 2010
2. FATII, Acte normative în domeniul transporturilor rutiere , Bucure ști, 2012
3. Mironiuc, Pop, Analiz ă economic ă și financiar ă, edi ția 1, Editura Oeconomica,
2013
4. x.x.x. ORDONAN ȚĂ nr.19 din 18.08.1997 privind transporturile aproba te și
modificat ă prin Legea 197 din 04.11.1988, republicat ă în Monitorul Oficial al
României,Partea I, nr. 522 din 11.11.1999 actualiza t ă
5. x.x.x. ORDONAN ȚĂ nr. 27 din 31.08.2011 privind transporturile rutie re,
publicat ă în Monitorul Oficial al României num ărul 625 din 02.09.2011
6. x.x.x. LEGEA 82/1991 Republicat ă în Monitorul Oficial al României , Partea I,
nr.454 din 18.06.2008
7. x.x.x. Hot ărârea Guvernului nr.500 din 18.05.2011, a fost publ icat ă în Monitorul
Oficial nr. 372 din 27.05.2011
8. x.x.x. Hot ărârea Guvernului nr.1105 din 2011 publicat ă în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 798 din 10.10.2011
9. x.x.x. LEGEA nr. 252 din 10.06.2003, publicat ă în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 429 din 18.01.2003
10. x.x.x. ORDIN nr.870 din 21.06.2005 al Ministrului F inan țelor Publice privind
Registrul de eviden ță fiscal ă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.549 din 28.06.2005,
11. x.x.x. ORDINUL nr. 949 din 04.07.2005 al Ministrulu i Finan țelor Publice pentru
complectarea ORDINULUI Ministrului Finan țelor Publice nr.870/2005 privind
Registrul de eviden ță fiscal ă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 613 din 14.07.2005
12. x.x.x. ORDINUL nr. 1.857 din 06.11.2006 al Ministru lui Finan țelor Publice
pentru modificarea ORDINULUI Ministrului Finan țelor publice nr. 870/2005
privind Registrul de eviden ță fiscal ă, publicat în Monitorul Oficial al României
nr. 954 din 27.11.2006
13. x.x.x. Conven ția din 19.05.1956 referitor la Contractul de transp ort interna țional
de m ărfuri pe șosele semnat la Geneva, rectificat prin Decret 451 din 06.12.1972
art.6
14. x.x.x. Ordinul Ministerului Economiei și Finantelor nr. 2634 din 2015 privind
documentele financiar-contabile a fost publicat in Monitorul Oficial al României,
Partea I nr. 910 din 09.12.2015, lit.F. Criteriile minimale privind programele
informatice utilizate în activitatea financiar-cont abil ă

70
15. x.x.x. LEGEA nr. 287/2009 republicat ă în Monitorul Oficial al României nr.505
din 15.07.2011
16. x.x.x. Hot ărâre nr.44 din 22.01.2004, republicat ă în Monitorul Oficial al
României nr. 116 din 06.02.2004, actualizat ă
17. x.x.x. Hot ărârea nr. 518 din 10.07.1995, publicat ă în Monitorul Oficial al
României nr.154 din 19.07.1995, actualizat ă
18. x.x.x. LEGEA nr.355 din 30.10.2006, publicat ă în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 901 din 06.11.2006
19. http://www.infiintarifirme.ro
20. http://anaf.ro/inregcalificat/
21. http://www.anaf.ro/RpiTva/cautareCodTva.do
22. http://www.anaf.ro/IncasareTva/cautCodTvaIncasare.d o
23. http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html
24. http://www.customs.ro
25. http://www.ec.europa.eu
26. http://www.untrr.ro
27. http://static.anaf.ro
28. http://www.rspro.ro
29. http://www.rs.ro
30. https://www.hu-go.hu