C A P I T O L U L I – ASIGURAREA RES URSEL OR MATERI ALE [616718]

C A P I T O L U L I – ASIGURAREA RES URSEL OR MATERI ALE
ÎN ADMINISTRA ȚIA PUBLIC Ă

1.1. Conce ptul de asigurarea și gestiune a resurselor materiale
în administra ția publică

Realizarea obiectivelor pe care și le propune o institu ție publică, o
persoană juridică – autoritate public ă presupune printre altele și
asigurarea r esurselo r necesare, din tre care cele materiale ocup ă o pondere
foarte mare.
Resursele materiale necesare pot fi de natura: produselor, a
materiilor prime, a utilajelor și ech ipamentelor, d ar și a serviciilor de diferite
naturi: servicii de construc ții, de transport, de consultan ță și studii, etc.
Asigurarea resurs elor m ateriale și în dom eniu public, în condi țiile
econom iei de piață, are a numite trăsături: [4, 6, 7]
a) Sunt relații de trans fer (de sch imb) între d iferite firm e și o
autor itate co ntrac tantă (autoritate public ă, instituție publică, etc)
b) Sunt relații economice prin, care furnizorul urm ărește obținerea
unui profit, iar beneficiarul urm ărește obținerea unui avantaj
econom ic care poate s ă fie un cost “s ănătos” (care asigur ă cel m ai
bun raport calitate/cost) și uneori, chiar, a unei st ări de
profitabilitate.
c) Efectele economice se regăsesc la n ivelul activit ății
beneficiarului, în sensul c ă se pot s atisface m ai multe obiective,
cu aceeași valoare financiară.
d) Sunt raporturi economice care depind de “raportul de putere”
care exist ă între f urnizo r și beneficiar. În aces t caz, beneficiaru l

fiind în ultim ă instanță puterea public ă – statul poate s ă impună în
anum ite lim ite legale reguli c are trebuie respectate d e către
furnizori, indiferent de “puterea” pe care o de țin pe piață.
Se poate spune c ă activ itatea de as igurarea resu rselo r materiale are
rolul de a arm oniza interes ele, un eori, con trare ale celor doi parten eri
(consum atorul și furnizo rul).
Ideal se poate spune c ă o activitate de asigurare m aterială, și în
administrație publică, trebuie s ă-și satisfacă nevoile cu :
– ce se cere?
– când se cere?
– cât se cere?
– unde se cere?
– cum se cere?
– la ce p reț se cere?
Asigurarea r ăspunsului la aceste întreb ări presupune o nou ă viziune
în elaborarea asigur ării m ateriale, și în adm inistrația publică – adică să
devină o activitate p reponderent comercial ă, care să fie capab ilă, ca pe baza
cadrulu i leg al, să valorifice cât m ai eficient oportunit ățile pieței. Aceasta
înseam nă că respectând principiile ce definesc aceast ă activitate în dom eniul
public, dintre care cele m ai importante sunt :libera concuren ță, transparen ța
și econom isirea resurselor, s ă caute să desfășoare o activitate bazat ă pe
eficiență și eficacitate, și nu exclusiv pe econom isire.
O asem enea abordare înseam nă că trebu ie să priv im asigurarea
materială din două perspective: [2, 4]
– pe termen scurt – când preponderen ța o dețin activ itățile de
asigurare a m aterialelor (achizi ția pu blică)

– pe termen lung – când preponderen ța o dețin activitățile de studii
de piață, prin care să se valorifice cât m ai bine “nevoia” public ă
de a cum păra. Viziunea strategic ă este cu atât mai necesar ă, cu
cât valo rile nelim itate s unt m ai mari și în adm inistrația pub lică
acestea sunt foarte m ari.
Deci, putem defini asigurarea și gestiun ea resurselor materiale în
administra ția public ă ca acea funcție a autorit ății, institu țiilor și
întrepr inderilor pub lice, ce are drept obiect asigurar ea nevoilor de consum
pe termen scurt, respectiv fundamen tarea unor decizii eficiente în func ție și
de posibilitatea de aprovizionare pe termen lung.

1.2. Particularit ățile asigur ării resurselor ma teria le
în administra ția publică
Particularit ățile asigur ării re surse lor m ateriale în adm inistrația
publică sunt date de:
a) benef iciari public i (piețe publice );
b) modul de cump ărare (ac hiziție) în ad ministrația publică;
c) restricțiile le gisla tive;
d) activ itatea d e marketing – în cazu l piețelor publice;
e) caracteristicile cum părărilor în adm inistrația publică.

1.2.1. Beneficiarii publici ai asigur ării resurselor materia le
Benef iciarii public i se pot grupa într-o prim ă clasificare în:
1. colec tivități locale.
2. întreprind eri și instituții publice cu caracter industrial și
comercial.

1. Colectivit ățile loca le, în principal au în vedere:
– Statul – ca principal ă colectivitate la nivel n ațional
– Colectivit ățile loca le propriu-z ise, c are pot f i:
– județul,
– municipiul,
– orașul,
– comuna,
– etc.
Statul – ca beneficiar public î și desfășoară activitatea prin
intermediul m inister elor, secr etariatelor de stat s au alte ag enții
guvernam entale. Beneficiarii publici de stat au drept caracteristic ă
dominantă faptul c ă sunt institu ții cu caracter adm inistrativ. În aceast ă
catego rie in tră și ins tituții de cercetare, de cultu ră, etc. cu activitate
națională.
Colectiv itățile lo cale se referă la colectiv ele adm inistrative, c onfor m
cu leg islația Organiz ării adm inistrative, dar și la institu ții publ ice cu car acter
local, cum ar fi: spitale, teatre, oficii, etc.
2. Întreprinde rile și instituțiile public e cu caracter industria l
și comercia l
Deși, unele dintre acestea func ționează pe prin cipii comerc iale, e le
sunt considerate pub lice, deoarece statul (puterea publică) este
“proprietar ul” acestora . Acestea po t fi la niv el național sau local.
La nivel na țional sunt fir me de produc ție sau com erciale de
importanță națională:
– regiile naționale;
– societățile naționale;
– etc.

La nivel lo cal sun t firme în care autoritatea public ă locală este
proprietarul sau ac ționarul majorita r:
– întreprind eri locale de transport;
– întreprind eri locale de co nstrucții;
– întreprind eri locale de cu rățenie;
– etc.

1.2.2. Modul de cump ărare în administra ția publică
Efectuar ea cumpărărilor în administra ția publică se face pe baza
unor proceduri prev ăzute în legisla ția ce reg lementează achizițiile publice.
Pot să existe excep ții pentru anumite întreprinderi care î și pot elabora
propriile proceduri in spirate din legisla ția achizițiilor publice și aprobate
de către puterea pu blică, căreia i se subordoneaz ă. În privin ța
cumpărărilor , în fun cție de gradul de corectitudine a cererii. Acestea pot s ă
fie:
1. cumpărări sim ple – când se c unosc cara cteristicile și volumul
resurselor ce se vor cump ăra,
2. cumpărări com plexe – când nu se poate stabilii cu certitud ine ce
se va cum păra. În acest caz, exis tă două alte tipuri de cum părări:
a) cumpărări când se cunoa ște un num ăr minim de com enzi,
b) cumpărări la com andă.
În funcție de anumite caracteristici ale cump ărărilor, dintre care
valoarea es te esențială, exis tă anumite proceduri de cump ărare:
– cumpărarea prin ofertă (licitație): deschis ă sau restrâns ă
(sele ctivă);
– cumpărarea prin negociere;
– cumpărarea pe baz ă de ofertă de preț.

1.2.3. Restric țiile legis lative
În prim ul rând în efectuarea cump ărărilor se i mpune respectarea
unor proceduri legislative, care presupun:
– efectuarea publicit ății cumpărării, care es te de aten ționare,
participa re și de atribuire în Monitorul Oficial Rom ân – râ ndul
VI – Achizi ții publice și într -un cotid ian național;
– alegerea un ei proceduri de cum părare, conf orm caracte risticilor
cumpărării și a condițiilor legislative;
– aplicarea procedurii de cump ărare: pr imirea of ertelo r,
deschiderea acesto ra, ev aluarea, etc.;
– comunicarea rezultatelo r, rezolv area litigiilor și încheierea
contractelor.

1.2.4. Atitu dinea specific ă de marketing
Dacă procesul de decizie în ca zul cump ărărilor pub lice este
cunoscut, realizarea procesului de asigurare a resurselor materiale (care
include cu mpărarea) presupune și anumite ac țiuni car e sunt specifice
marketingului aprovizion ării: definirea nevoilor, atragerea produselor,
evaluarea furnizorilor, negocierea condi țiilor ( înscrier ea acestora în caietul
de servicii) , etc.
Din acest punct de vedere exist ă câteva spec ificități dete rminate de
compromisul care trebuie s ă existe între dou ă atitudini apare nt antagon iste:
– necesitatea de a fi al ături de aleg ător,
– necesitatea de a resp ecta opiniile sp ecialiștilor.
Astfe l, alegătorii vo r avea de fiec are dată aleși, care introduc un
element de discontinuitate, în timp ce specia liștii vor asigura continuita tea

în abordare. Important este ca cele dou ă atitudini s ă se întâln ească pentru a
realiza “planuri și bugete” eficie nță și efica citate din p unct de ved ere
economic și social.

1.2.5. Caracteristicile asigur ării mater iale în administra ția
publică
Princip alele carac teristici pot f i:
a) restricția bugetar ă,
b) presiunea contribuabilului,
c) autoritatea crescând ă a achizitoru lui,
d) rigiditatea organizatoric ă,
e) funda mentarea riguroas ă a materiilo r,
f) transparen ța.
1. Restricțiile bugetare au în vedere : – sumele alocate pot fi
schimbate foarte greu, prin modific ări și rea probări, d ificile
sumele nefolosite în anul bugetar sun considerate “pierdute”,
dar în acela și timp e xistența posibilit ății de a se profita de
anumite programe publice de sus ținere.
2. Presiunea contribuabilului se regăsește sub cel pu țin două
aspecte: – cel al contribuabilului obi șnuit care “a șteaptă”
anumite servicii, ca urmare a taxelor pl ătite și al forțelor politice
rezulta te în urma aleger ilor to t prin voința contribuabilului
3. Autorita tea crescând ă a achizitorului. În cazu l adm inistrației
publice, de obicei, nu exist ă o structur ă organizatoric ă specifică și exclu sivă
pentru aceas tă activ itate. Din aceas tă cauză lucrătorul nu are cu cine s ă se
consulte și de cine s ă fie coordonat profesional. Aceasta presupune o bun ă
cunoaștere a legis lației și a problem elor de gestiune econom ică.

4. Rigiditatea organizatoric ă înseamnă existența unor posibilit ăți
reduse de reorganizare datorit ă procedurilor de aprobare și a pres iunilor
politice. De asem enea datorit ă posib ilităților de salar izare reduse, nu se pot
realiza angaj ări cu personal de înalt ă calificare, formarea intern ă dorind o
soluție prioritară.
5. Fundamentarea riguroas ă a nevoilor de consum în sensul c ă
alocațiile bugetare sunt greu de m odificat pe de o parte, iar pe de alt ă parte
caracteristicile nevoilo r de consum se vor reg ăsi în caie tul de sarcin i și care
nu pot fi m odificate decât în condi ții legis lative restrictive.
6. Transparen ța este d eterminată de faptul c ă se cheltuie sc banii
public i, și pentru aceasta c ontribuabilul trebuie inform at corespunz ător.
Această transparen ță poate crea, însă, greutăți în ap rovizionare, deo arece
furnizorii vo r evita asemenea ben eficiari care le p ot crea anu mite greutăți în
păstrarea secretu lui și a confiden țialității.

1.3. Obiectivele asigur ării cu resu rse materia le în admin istrația
publică
Princip alele obiective în acest dom eniu sunt:
a) asigurarea continu ă cu bunuri, servicii și lucrări con form
necesităților;
b) evita rea ris ipei pr in acțiuni de standardizare și raționalizare a
transpo rturilor și manipulărilor;
c) selecționarea riguroas ă a ofertelo r și ofertanților în func ție de
cerințele sta bilite;
d) crearea unu i clim at de colaborare și cooperare cu m inisterele
coordonatoare și alte organism e publice;

e) obținerea unor pre țuri avantajoase, în sensul unor raporturi
preț/calitate cât m ai eficiente;
f) coordonarea eficient ă a activit ății de asigu rare materială cu
celelalte activit ăți la nivelul organism elor publice.

1.4. Procesul de asigurare a resurselor materiale
în administra ția publică

Desfășurarea eficient ă a asigurării cu resurse materiale, presupune
diverse activit ăți care se pot grupa:
1. Activități precedente actului de cum părare (ach iziție) :
– funda mentarea nevoilor de consum ,
– funda mentarea necesarului,
– studiul pie ței,
– etc.
2. Activități de cum părare – Atribuirea con tractului d e ach iziție
publică:
– public itatea cum părării,
– pregătirea procedurilor,
– aplicarea p rocedurilor,
– negocierea,
– elabor area c aietului de s arcini,
– încheierea contractulu i.
3. Activități posterioare cu mpărării:
– urmărirea co ntractelo r,
– recepția calitativă și cantita tivă,
– efectuarea p lăților.

4. Activități paralele cum părării:
– depozitarea,
– operații de recuperare, recondi ționare și valorificare.