Buxai Iulian -Radu, an IV, sem. B 2016 -2017 [618769]

Buxai Iulian -Radu, an IV, sem. B 2016 -2017

Orașul ș i dezvoltarea lui prin spațiile publice

Orașul reprezintă un produs în continuă modernizare al societății omenești, acesta, a
fost supus de -a lungul timpului la numeroare transformări, remodelări și nu în ultimul rând ,
critici, condiționate fie de factori externi, fie de noi înclinări ce s -au născut în interiorul
său.Încă din antichitate, oamenii au încercat să -i confere o formă și o structură cât mai
complexă care să fie în măsură să raspundă tuturor cerințelor impuse de nevoile vieții urbane.
Înțelegerea spațiului din interiorul acestuia și amenajarea lui au depins, de -a lungul istoriei, de
condițiile sociale, politice, economice și culturale, născându -se astfel tipuri de orașe și moduri
de viață urbană foarte diferite .Cu trecerea timpului oamenii au practicat urbanismul, ei fiind
nevoiți să-și amenajeze spațiul și cadrul lor de viață.
Prin urbanism se urmarește ca planificarea structurilor fizice de pe un teritoriu, cu
scopul de a permite cea mai bună funcționare a ac tivităților umane. Urmărește, deci să creeze
suportul activităților umane, cadrul vieții cotidiene a indivizilor și a grupurilor care alcătuiesc
societatea. După cum spunea și Camil lo Sitte în “Arta construirii orașului” urbanismul este
singurul domeniu care se poate dezvolta fara un program prestabilit deoarece nimeni nu știe
cum va evolua o așezare.
Spațiile care pun în evidență noțiunea de cultură urbană sunt spațiile pu blice. Cultura
urbană reprezint ă un ansamblu de deprinderi culturale, artistice, e conomice, t ehnologice,
sociale, ecologice ș i sportive care definesc mediul urban. Această specialitate nu este strict
adresată arhitecților și urbaniștilor, orice individ dintr -un oraș poate avea un rol în construirea
culturii urbane. Aceasta nu poate exis ta fară prezența u nor spații publice de calitate ș i fară
implicarea cetățenilor în dezvoltarea orașelor în care locuiesc. Prin urmare , cultura urbană se
află în stansă legătură cu spațiile publice dintr -un oraș.Un spațiu public trebuie să fie primitor,
util, confortabil, flexibil și accesibil tuturor. Amplasamentul și felul în care este organizat
trebuie să fie foarte bine gandite.
Ideea de spațiu public nu este una nouă. De mii de ani, spațiile publice s -au aflat în
mijlocul comunităților umane, într ucât din cele mai vechi timpuri oamenii au simțit nevoia de
a se regăsi laolaltă în locuri comune. Întâlnire, odihnă, socializa re, dialog, comerț, spectacole ,
schimb de informații, generarea unor proteste și a unor mișcări sociale – acestea sunt doar
câtev a din activitățile care au avut loc de -a lungul timpului în spațiile publice.
Un exemplu de spațiu public contemporan poate fi intersecția comercială Time
Square (img. 1) din cartierul Manhattan situat în orașul New York . Aceasta este un simbol al
orașului New York și al Statelor Unite. Impânzită de reclame și magazine, această intersecție
dintre strazile Broadway și Seventh Avenue , reușeste să capteze atenția orică rui trecător .

Buxai Iulian -Radu, an IV, sem. B 2016 -2017

Evenimentele organizate în interiorul acesteia (img. 2) dar și funcționarea non -stop a
reclamelor fac ca aceast ă zonă ă fie și o atracție turistică cu un potenț ial economic ridicat care
nu doarme niciodată . Dar cu toate acestea, pot spune ca această „inimă ” a Manhattanului are
și părți rele cum ar fi traficul rutier care este deseori îngreunat d e sutele de trecatori.
Chiar daca acest spațiu de află î ntre blocuri cu o î nalțime foarte mare (img. 3 )reușeste
să funcț ioneze prin modalitatea în care este folosit și prin care oamenii îi dau viață . Un spațiu
public de calitate stimulează și contribuie la interacțiunea dintre oameni. Aici pot avea loc o
multitudine de acțiuni, stimulate de prezența umană și de faptul că mai mulți indivizi folosesc
același loc.
Orașele nu reprezintă doar o sumă de clădiri, ci mai ales un ansamblu de relații sociale
pe care le dezvoltă locuitorii lor. Orașele sunt caracterizate de o mare varietate a grupurilor
sociale și a stilurilor de viață. Diversitatea constă nu doar în diferențele de rang, la nivelul
venitului (bogați -săraci) ci și în diferențele culturale existente între oameni (tradiții, obiceiuri,
modul de abordare a educației și a societății).
Spațiile publice pot fi exploatate ca locuri culturale prin diverse manifestari ale unor
festivaluri , concerte sau expoziț ii reușind astfel să contribuie la dezvolt area oraș ului, dându -i
culoare și vitalitate.
Un alt aspect important legat de problemele contemporane ale spațiilor publice este
vizibilitatea pe care acestea o permit indivizilor. Deși în mod teoretic spațiile publice sunt
spații democratice, în care este loc pentru toată lumea, practic lucrurile nu stau întotdeauna
așa. Cu toa te că nu există reguli scrise în acest sens, anumite persoane sunt mai puțin tolerate
decât altele în spațiile publice, iar prezența lor este mai puțin dorită sau stimulată. Câteva
exemple de astfel de persoane : oamenii fără adăpost; imigranții; tinerii c u comportamente
neconformiste; cerșetorii și cei vizibil săr aci.Oamenilor suspuș i le vine greu să se coboare la
nivelul celor mai sus exemplificati, motiv pentru care, direct sau indirect îi alungă acest lucru
făcându -i să se izoleze.
Legat de turism, aces ta poate deveni un punct forte într -un oras datorită spaț iilor
publice deoarece ele pot asigura înflorirea afacerilor locale și pot deveni adevărate centre de
cultură, divertisment și relaxare pentru cetățeni de toate vârstele. Consider că fondurile
alocat e în amenajarea spațiilor publice reprezintă o bună, rațională și eficientă valorificare a
resurselor deținute de oraș. Prin urmare spaț iile publice sunt necesare pentru o bună
funcț ionare a unui oraș .
In alta ordine de idei se poate pune și problema unui spațiu care nu este proiectat și
gândit în așa fel încât să corespundă nevoilor reale ale indivizilor. În cazul acesta consecințele
pot fi multiple cu un efect dezolant asupra orasului:
Prin lipsa de confort, flexibilitate sau un amplasament bine gandit oamenii îl vor
evita, deci riscă să devină un spațiu public ne circulabil și nefuncțional, adică inutil (img.4) .
Deseori aceste spaț ii se regasesc spre periferiile orașelor ș i nu numai.

Buxai Iulian -Radu, an IV, sem. B 2016 -2017

Când spațiile publice de calitate lipsesc din peisajul unui oraș, locuitorii devin
inevitabil mai izolați unii d e alții, fară posibilitatea de a relaționa sau întâlni; legăturile dintre
ei slăbesc, iar acest lucru conduce la posibilitatea ca întregul context social să devină mai
problematic și mai conflictual. Pentru că s pațiile publice de calitate contribuie la relaxarea
cetățenilor și la stimularea interacțiunii sociale, lipsa acestora poate favoriza comportamentele
anti-sociale.(Un exemplu relevant este atunci când parcurile sau spațiile de joacă sunt
demolate pentru a se construi în locul lor locuri de parcare sau tot felul de funcțiuni care nu
ajută la îmbunătățirea comunicării între indivizi) . Totodată absența cetățenilor din spațiul
public conduce la apariția delicvenței, a vandalismului, a criminalității dar și a s entimentului
general de nesiguranță.
Ca indivizi care locuim în mediul urban, nu putem trăi fără spații publice; le utilizăm
zilnic și vom avea întotdeauna nevoie de ele. Nu putem să ne imaginăm orașul fără un
„centru” prin care să ne plimbă m, fără p arcuri și fără alte spații deschise pe care suntem liberi
să le explorăm. În general, în spațiile publice vedem alți oameni și suntem la rândul nostru
văzuți, ne putem exprima și participa la viața orașului. Spațiile publice sunt locuri importante
chiar și pentru tineri, unde se duc să se plimbe, să își petreacă timpul liber cu prietenii, să se
relaxeze. Pentru un adolescent, spațiul public este locul în care poate avea mai multă libertate
decât acasă, unde părinții sunt cei care decid cine vine, cât timp r ămâne și ce poate face.
Pentru adolescenți în spațiul public se pot construi tot felul de piste pentru biciclete sau
skatepark -uri(img. 5 ) unde aceș tia se pot manifesta și întâlni.
Cu acestea fiind spuse, sustin că datoria nostră ca indiv izi, este să învăt ăm din greș elile
care le sesiză m în urbanismul și imaginea orașului nostru, să renunțăm la comoditate ș i la
lipsa de interes pentru imaginea societăț ii în care tră im și sa facem ca spaț iile publice în care
ne petrecem timpul și prin care circulă m zi de zi să ne fie placute nouă ș i celor care le
vizitează. Acest lucru nu se va schimba peste noapte dar mă car putem influența deciziile celor
suspuș i astfel încât să fie în favoarea noastră, nu numai î n interesul lor.

Bibliografie:
“Urbanismul, utopii și realități ” – Francoise Choay – București: Paidela 2002
“Arta construirii ora șului” -Camil lo Sitte –New York -Random House 1889
“Introducere în urbanism ” -Mariana Fărtăț escu – Iași: Rotaprint 2000

Buxai Iulian -Radu, an IV, sem. B 2016 -2017

2.(imagine din curs)
1.(fotografie personala)

3.(sursa internet ) 5.(sursa -internet)

4.(sursa -internet)