BUSINESS ȘI ADMINISTRARE BUSINESS AND ADMINISTRATION [623336]

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

338.48(498)

MOTIVAȚIA TURISTICĂ –
FACTOR DETERMINANT
AL CIRCULAȚIEI TURISTICE

Conf. univ. dr. Nicolae PLATON,
Director al Centrului de Informare și
Promovare în Domeniul Turismului
din Republica Moldova
[anonimizat]

MOTTO: Dacă nu există motivație,
nu ex istă călătorie
Autorul

Turismul este un fenomen destul de
complex, care ridică o serie de probleme ce
țin de satisfacerea necesităților umane în
materie de călătorie turistică. În acest sens, ne
poate ajuta realizarea studiilor privind cer –
cetarea motivațiilor turistice, care ne oferă
informație utilă despre necesitățile consu –
matorilor -turiști, în materie de odihnă, dis –
tracție și agrement.
Cunoașterea și înțelegerea necesităților
și a dorințelor, respectiv a exigențelor turiș –
tilor este es ențială pentru dezvoltarea ofertei
turistice a unei destinații turistice.
Acest articol are ca scop de cercetare
studiul motivației turistice care îl influențează
pe consumatorul -turist să călătorească, reie –
șind din necesitățile și dorințele sale umane.
Cuvinte -cheie: motivație turistică, fac-
tori motivaționali, consumatori -turiști, desti –
nație turistică, circulație turistică, necesitate
umană, servicii turistice.
JEL: M1, O1.

Actualitatea temei
Natura complexă a motivației turistice
este abordată în diverse lucrări de specialitate.
Turiștii caută o gamă largă de facilități și ser –
vicii, care sunt adesea oferite de o multitudine de agenții de turism detailiste și tur -ope-
ratoare, în diferite stadii ale voiajului sau
vacan ței. Rolurile și funcțiile ace stora variază
în diferite etape de dezvoltare a turismului și
depind de o serie de componente, cum ar fi: 338.48(498)

TOURISM MOTIVATION –
DETERMINANT FACTOR
OF TOURISM CIRCULATION

Assoc. Prof., PhD Nicolae PLATON
Director of the Tourism Information
and Promotion Cente r of Moldova
[anonimizat]

MOTTO: If there is no motivation
there is no travel
Author’s

Tourism represents a fairly complex
phenomenon, which raises a number of issues
related to the satisfaction of human needs in
the field of tourism travel. In this respect, it
can help us to carry out studies on tourism
motivation research, which provides us with
useful information about the needs of
consumers -tourists in terms of recreation, fun
and leisure.
Knowing and understanding the needs
and desires, and the exigencies of tourists, is
essential for the development of the tourism
offer of a tourism des tination.
The research aim of the article is to
study the tourism motivation that influences
consumers -tourists to travel, based on their
human needs and desires.
Key words: tourism motivation, motiva-
tional factors, consumers -tourists, tourism
destination , tourism circulation, human need,
tourism services.
JEL: M1, O1.

Topicality of the subject
The complex nature of tourism moti –
vation is addressed in various specialized
papers. Tourists are looking for a wide range
of facilities and services that are often offered
by a multitude of retail tour operators and
agencies at different stages of the voyage or
holiday. Their roles and functions vary in
different stages of tourism development and
depend on a number of components such as :

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 4 (106) 2018

7

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

patrimoniul natural și antropic, atracțiile turis –
tice, structurile de primire turistică cu func –
țiuni de cazare și alimentare, infrastructura,
baza t ehnico -materială și transporturile.
Din toate componentele enumerate mai
sus, care fac motivul călătoriei, turistul pune
accentul special pe unul sau două dintre ele, restul rămânând a fi secundare. Unii turiști
consideră că motivația turistică reiese din
posibilitatea de a se alimenta sănătos și eco –
logic, adică pun accentul pe gastronomie, alții consideră că natura și atracțiile turistice tre –
buie să fie pe primul loc, iar o parte sunt
convinși că agrementul trebuie să fie motivul
de bază al călătoriei . Din toată această varie-
tate de opțiuni, este necesar de tras anumite
concluzii, pentru a elabora oferta turistică co –
respunzătoare și a oferi consumatorilor- turiști,
ceea ce, în opinia lor, reprezintă motivul de
bază al călătoriei turistice.
Introducer e
Desfășurarea activității turistice în con –
textul actual, poate fi realizată numai prin pris –
ma exigențelor și necesităților turiștilor, fiind
ghidată de motivația, care stă la baza efectuării
călătoriei.
Motivația turistică este o temă majoră a
studiilor dedicate turismului, care derivă din
preocupările permanente ale specialiștilor pri –
vind impactul turismului asupra destinației
turistice.
Simultan cu studiul motivației turistice,
se dezvoltă și studiul comportamentului con –
sumatorului -turist. Direcțiile majore ale aces –
tui domeniu de studiu vizează: analiza ten-
dințelor generale ale fluxurilor de turiști,
procesul cererii turistice, tipologia turiștilor,
cultura consumatorului și schimbarea naturii
ofertei turistice, reieșind din comportamentul
turiștilor.
Diversitatea motivațiilor turistice reflectă
și condiționează, în același timp, nivelul de
dezvoltare al unei destinații turistice.
Motivația turistică poate fi diferită, de la
necesitatea de relaxare până la dorința de a
studia cultura, arta, obiceiurile și tradițiile țării
de destinație turistică.
În acest sens, pentru ca destinația turi s-
tică să aibă succes și să fie solicitată, trebuie
ținut cont de trei lucruri importante: oferă -i natural and anthropic h eritage, tourism attrac –
tions, accommodation facilities and food,
infrastructure, technical and material base and
transport.
Of all the above -mentioned components
that make the reason for the trip, the tourist pla
ces special emphasis on one or two of
them , the rest remaining to be secondary.
Some tourists consider that tourism motivation
results from the possibility of eating healthy
and ecologically, that is, they focus on gas –
tronomy; others consider that nature and
tourism attractions should be on the f irst place,
and some are convinced that the pleasure must
be the basic reason of the journey. From all
this variety of options, it is necessary to make
some conclusions in order to elaborate the
appropriate tourism offer and to offer the
consumers -tourists what they think is the basic
reason for the touristic trip.
Introduction
The development of tourism activity
in the current context can only be achieved
through the exigencies and needs of the tou-
rists, being guided by the motivation behind
the journey.
Tourism motivation is a major theme of
studies dedicated to tourism, which derives
from the permanent concerns of specialists on
the impact of tourism on the tourism des –
tination.
The study of the consumer-tourist beha –
viour is developing simultaneously with the
study of the tourism motivation. The major
directions of this field of study aim at: ana –
lysing the general trends of tourist flows, the
tourism demand process, the typology of the
tourists, the consumer culture and the chan –
ging nature of the tourism offer based on the
behaviour of the tourists.
The diversity of tourism motivations
reflects and conditions at the same time the
level of development of a tourism destination.
Tourism motivation may vary from the
need to relax to the desire to study the culture,
art, customs, and traditions of the country of
destination.
For this reason, in order for the tourism
destination to be successful and demanded,
three important things must be taken into

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 4 (106) 2018

8

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

consumatorului -turist ceea ce dorește, la preț
rezonabil și la cali tate corespunzătoare aștep –
tărilor sale.
Scopul cercetării îl reprezintă modul în
care motivația turistică influențează compor –
tamentul de cumpărare a produselor și ser-
viciilor turistice din partea consumatorului –
turist. Arealul investigației include toate di –
mensiunile industriei turistice, care impun o
abordare științifică în materie de cercetare.
Suportul teoretico -metodologic al temei
investigate este asigurat de lucrările savanților,
care au efectuat cercetări în acest domeniu și
au demonstrat că motivația turistică reprezintă
principalul factor, care îi determină pe oameni
să călătorească.
Metode aplicate
La elaborarea prezentului articolul, auto-
rul a utilizat trei metode de cercetare, după
cum urmează:
• metoda cercetării fundamentale , care a
permis: culegerea informației necesare
pentru reflectarea situației curente în
domeniul cercetat, concretizarea per –
spectivelor pentru viito r, investigații sub
formă de studii teoretice, care au dus la formarea unor concluzii practice știin-țific argumentate;
• metoda cercetării aplicative, care a avut
ca sarcină furnizarea de date pentru
direcționarea activității practice, în ve –
derea creșterii muncii metodice și trans –
punerea în formă operațională a unor idei.
• metoda istoriografică, care a fost utilă
pentru punerea în lumină a celor mai
importante cercetări științifice, culegeri
de materiale și articole științifice la tema subiectelor abordate, fiind aplicată, în
special, pentru cunoașterea, explicarea și înțelegerea subiectului de cercetare.
Relevanța articolului
Investigarea acestei teme a dat posibi –
litate autorului să generalizeze anumite con –
cluzii la acest subiect și, ca urmare, să propună
pieței turistice autohtone anumite soluții și
recomandări în vederea formării ofertei turis –
tice naționale, reieșind din necesitățile și
doleanțele consumatorilor -turiști.
account: offer the consumer -tourist what he/she
wants, at a reasonable price and accor ding to
the quality of his/her expectations.
The aim of the research is represented
by the way how tourism motivation influences
the behaviour of purchasing tourism products
and services by the consumer-tourist. The area
of investigation is embraced on all dimensions
of the tourism industry that require a scientific
approach to research.
The theoretical and methodological
support of the investigated topic is provided
by the work of scientists who have researched
this field and have demonstrated that the tou –
rism motivation is the main factor that causes
people to travel.
Applied methods
When writing this article, the author has
used 3 research methods and namely:
• the method of fundamental research,
that allowed: to collect information ne –
cessary to reflect the current situation
in the resear ched field, materialization
of future perspec tives, investigations in
the form of theoretical studies, which
led to the formation of some applied
scien tifically argued conclusions;
• the method of applied research, which
was tasked with providing data for
directing the practical activity, in order to increase the methodical work and to
transpose some ideas in an operational
form;
• the historiographic method, which was
usefu l for highlighting the most impor –
tant scientific researches, collections of
materials and scientific articles on the
topics addressed, being applied espe –
cially for the knowledge, explanation
and understanding of the subject of
research.
Relevance of the article
The investigation of this theme gave the
author the opportunity to generalize certain
conclusions on this subject and, as a result, to
propose to the local tourism market some
solutions and recommendations for the forma –
tion of the national touri sm offer, taking into
account the needs and wishes of the con-
sumers -tourists .

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 4 (106) 2018

9

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

Rezultate și discuții
În timp ce conceptul de călătorie este
destul de vechi, istoria denotă că voiajul nu a
fost întotdeauna o experiență plăcută. Moti –
vele oamenilor de a călători, din civilizațiile
preistorice, se bazau pe procurarea hranei,
evitarea pericolelor, precum și migrarea către
regiuni cu climă mai blândă. Pe măs ură ce
cunoștințele au progresat și tehnologiile s -au
dezvoltat, călătoriile au devenit destul de frec-vente, iar motivația turistică destul de diver –
sificată: de la triunghiul odihnă – relaxare –
refacere – la dezideratul cunoaștere – explo –
rare – descind ere – acțiune .
Creșterea timpului liber și sporirea do-
rinței de a cunoaște destinații noi au deter –
minat oamenii să pornească în călătorie. Indi –
ferent de motivele călătoriei, scopul de bază care derivă din aceasta, este petrecerea cât mai
utilă și mai p lăcută a timpului liber.
Turismul, prin vocația sa, aspiră la satis –
facerea unei părți a cererii populației prin
organizarea călătoriilor de vizitare, a vacanțe-
lor, agrementului, a destinderii etc. [1, p.398].
Toate aceste presupun însă o serie de con diții,
materializate înainte de toate prin amenajările
adecvate de baza tehnico -materială și infra-
structura turistică: mijloacele de transport, o industrie a unităților de cazare și alimentare în
măsură să asigure cazarea și hrana consuma –
torilor -turiști, un complex de accesorii pentru
facilitarea activităților de agrement, o rețea
comercială specializată pe comerțul de suve-nire și artizanat, alte utilități turistice, care tre –
buie localizate la destinația turistică, formând,
în consecință. oferta turisti că.
Oferta turistică reprezintă „totalitatea
resurselor naturale (peisaje, rezervații, parcuri etc.) și antropice (monumente istorice, de artă,
arhitectură, etnografie, folclor etc.), împreună
cu bunurile și serviciile destinate consumului turistic (struct uri de cazare, unități de alimen –
tare, structuri de agrement și divertisment), în comun cu infrastructura turistică și resursele
umane necesare demarării activității turistice”.
Toate acestea, luate împreună, trebuie să asi –
gure satisfacerea necesităților consumatorilor-
turiști, reieșind din scopul și motivul călătoriei.
În vederea stabilirii scopul călătoriilor,
cercetătorii americani McIntosh și Goeldner Results and discussions
While the concept of travel is quite old,
history shows that the voyage was not always
a pleasant experience. People’s motives to
travel from prehistoric civilizations were
based on purchasing food, avoiding hazards and migrating to milder climates. As know –
ledge has progressed and technologies have
developed, journeys have become quite fre –
quent, and tourism motivation – quite diverse:
from triumvirate re st – relaxation – resto –
ration – to desideratum knowledge – explo –
ration – descent – action.
Increasing the leisure time and increa-
sing the desire to get to know new destinations
have caused people to start travelling. Regar-
dless of the reasons for the t rip, the basic
purpose derived from it is to spend the leisure time in the most useful and enjoyable way.
Tourism, through its vocation, aspires to
satisfy a part of the demand of the population
by organizing sightseeing trips, vacations,
recreation, relax ation, etc. [1, p.398]. All these,
however, suppose a series of conditions, mate –
rialized first of all by the appropriate tech nical
and material facilities and the tou rism infra –
structure: means of transport, accommo dation
and food industry able to pro vide accommo –
dation and food for consumers -tourists, a com –
plex of accessories for ensuring leisure faci –
lities, a commercial network spe cialized in sou-
venir and craft trade, other tourism facili ties,
which must be located at the tourism des –
tination, thus forming the tourism offer.
The tourism offer represents “the total
natural resources (landscapes, reserves, parks,
etc.) and anthropic ones (historical monu ments,
art, architecture, ethnography, folklore etc.),
together with goods and services desti ned for
tourism consumption (catering, recrea tional and
entertainment facilities), together with the tou –
rism infrastructure and the human resources
needed to start the tourism activity”. All this, taken together, must ensure the satisfacti on of
the needs of consumers -tourists, based on the
purpose and reason of the journey.
In order to determine the purpose of
travel, American researchers McIntosh and
Goeldner [2, p.167-190] use four categories
of tourism motivation:

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 4 (106) 2018

10

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

[2, p.167 -190] utilizează patru categorii de
motivații turistice:
a) Motivele fizice, care au legătură cu
nevoia de: refacere fizică, psihică, îngri –
jire a sănătății, a face sport, destindere,
cu alte cuvinte, aceste motivații vizează
acele activități umane, prin care turiștii
pot contracara tensiunile generate de
viața cotidiană.
b) Motivele culturale, vizează cunoașterea
unor culturi diferite, descoperirea unor
locuri inedite și a specificului acestora
privind stilul de viață al populației:
muzica, arta, folclorul, dansul, cu alte
cuvinte, descoperirea patrimoniului cul –
tural al destinației.
c) Motivele interpersonale, se axează pe
dorința turiștilor de a întâlni oameni noi, de a căuta experiențe noi de viață, de a
vizita prieteni sau rude, de a evada din
rutina relațiilor cotidiene și a mediului
uzual
1.
d) Motivele legate de statutul social și de
prestigiul personal al turistului, includ
dorințele de practicare a hobby -urilor,
de dezvoltare a personalității, de recu –
noaștere și de atenție din partea celorlalți.
Se poate observa că toate categoriile de
motivații turistice, prezentate anterior, oferă,
prin combinarea lor, nenumărate variante în
care se poate realiza circulația turistică.
Având în vedere necesitățile umane și
diversitate lor, Abraham Maslow, în lucrarea
sa, „Motivație și personalitate”, spunea
„…necesitatea umană reprezintă cerințele unei
persoane sau ale unui grup de persoane ce
trebuie neapărat satisfăcute, întrucât le asigură
existența și dezvoltarea” [3]. Adaptând pira –
mida lui Maslow, necesităților de a călători, în
opinia noastră , ea poate fi prezentată astfel:
1. Necesitățile fizio logice. În această
categorie, intră: asigurarea cu locuință, hrană,
îmbrăcăminte, mediu confortabil etc., adică tot
de ce are nevoie o persoană pentru a supra –
viețui. Atunci când omului nu-i sunt satis –
făcute necesitățile de ordin fiziologic, el nu
mai este interesat de satisfacerea celorlalte
nevoi. Cel care se gândește la pâine, nu mai a) Physical reasons , relat ed to the need for
physical, mental, health care, sports, re –
laxation, in other words, these moti –
vations target those human activities
through which tourists can counteract
the tensions generated by everyday life.
b) Cultural reasons aim at knowing diffe –
rent cultures, discovering new places
and their specifics on the lifestyle of the
population: music, art, folklore, dance,
in other words, the discovery of the
cultural heritage of the destination.
c) Interpersonal reasons focus on the de sire
of tourists to meet new people, to seek
new life experiences, to visit friends or
relatives, to escape from daily routines
and the usual environment1.
d) Reasons related to social status and
personal prestige of the tourist include
the hobbies, desire to develop the per-
sonality, recognition and attention from
others.
It can be noticed that all categories of
tourism motivations presented above offer, by
combining them, innumerable variants in
which the tourist circulation can be realized.
Considering the human needs and their
diversity, Abraham Maslow in his work “Mo-
tivation and Personality” mentioned “… human
need represents the requirements of a person or a group of people who must be satisfied,
because they ensure their existence and deve-
lopment” [3]. Adapting Ma slow’s pyramid to
the need to travel, in our opinion it can be
presented as follows:
1. Physiological needs . This category
includes: housing, food, clothing, comfortable living, etc., that is, everything that a person
needs in order to survive. When man is not
satisfied with the physiological needs, he is no longer interested in satisfying other needs. The
one who thinks of bread is no longer interested
in rest and travel to other destinations. Only when the physiological needs have been met,
the human being can turn to meet other needs
1 Mediul uzual reprezintă locul permanent de habitat al unei persoane./
The usual environment represents the permanent habitat of a person .

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 4 (106) 2018

11

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

este interesat de odihnă și călătorii spre alte
destinații. Doar în momentul când necesitățile
fiziologice au fost satisfăcute, ființa umană se
poate orienta spre satisf acerea altor nevoi, cum
ar fi turismul și călătoriile. Este o scară, trep –
tele căreia nu pot fi sărite (evitate), atâta timp
cât nu ai călcat pe prima treaptă, nu poți păși
pe a doua. Necesitatea de hrană, de apă, de
cazare și transport, îi face pe oamenii care
călătoresc să fie dependenți de aceste servicii, deoarece ele le asigură existența și modul de a se deplasa spre locul de destinație turistică.
2. Necesități de siguranță. Când nece –
sitățile biologice sunt satisfăcute, oamenii
încep să se preocupe de siguranța lor fizică și
psihică. Orice pericol care amenință integri –
tatea fizică și psihică a unei persoane trebuie
eliminat, deoarece siguranța personală trans –
cende siguranța fizică. Teama de a fi agresat
poate împiedica o persoană să pornească în
călăt orie. De aceea, destinația turistică trebuie
să fie sigură în raport cu protecția turistului.
Facilitățile legate de această necesitate sunt:
paza de la hotel, serviciile publice de pază,
parcările supravegheate, iluminarea străzilor
pe timp de noapte, pom pierii, serviciile medi-
cale de urgență, posibilitatea de a păstra banii
și valorile în seifuri etc. Existența tuturor aces –
tor servicii este absolut obligatorie pentru
orice destinație turistică sau prestator de
servicii turistice.
3. Necesități sociale și d e apartenență.
Când omul este satisfăcut din punct de vedere
fiziologic și se simte în siguranță, el va deveni
interesat să își satisfacă necesitățile de contact
cu societatea. Este dificil pentru o persoană să
trăiască singură, izolată de societate. Omul se
simte mai sigur și are nevoie să facă parte
dintr-un grup oarecare, să aibă prieteni, să aibă
contact cu lumea externă. Foarte multe per-
soane merg în vacanță nu numai pentru a se
relaxa și a vizita obiective turistice, ci și
cu dorința de a face noi cu noștințe , de a realiza
contacte sociale, de a evada din rutina vieții de
zi cu zi. Acest tip de motivații poartă numele
de motivații interpersonale și corespund nece –
sităților sociale de pe treapta a treia a pira –
midei lui Maslow. Turiștii, pentru care nece-
sitățile sociale sunt importante, vor c ălători în
grup și vor încerca să -și facă prieteni printre such as tourism and travel. There is a ladder,
steps of which that cannot be skipped (avoi –
ded), as long as you have not stepped on the
first step, you cannot step on the second. The need for food, water, accommodation and trans –
port makes travelling people to be dependent
on these services, because they ensure their
existence and way to travel to the place of
tourism destination.
2. Safety needs . When biological needs
are met, people begin to worry about their
physical and mental safety. Any danger that
threatens a person's physical and mental inte –
grity must be eliminated, as personal safety
transcends physical safety. Fear of being assaul –
ted may prevent a person from starting on a
trip. That is why the tourism destination must
be safe in relation to the tourist's pro tection.
Facilities related to this need include: guarding
the hotel, guarding public services, supervised
car parks, lighting of night streets, fire figh-
ters, emergency medical services, the ability
to keep money and valuables in safes, etc.
The existence of all these services is absolu-
tely mandatory for any tourism destina tion or
tour operator.
3. Social and belonging needs . When
man is physiologically satisfied and feels safe,
he will become interested in meeting his needs
for contact with society. It is difficult for a person to l
ive alone, isolated from society.
Man feels more secure and needs to be part of
any group, have friends, and have contact
with the outside world. Many people go on holiday not only to relax and visit tourism
attractions, but also with the desire to make
new acquaintances, to make social contacts,
to escape from the routine of everyday life.
This type of motivation is called interpersonal
motivation and corresponds to the third stage
of social needs of Maslow's pyramid. Tourists for whom social needs are i
mportant will
travel in groups and try to make friends among
locals or among other visitors at that
destination.
4. The need to meet the fame for pre –
stige and recognition. The ability to travel and
visit many tourism destinations enhances the

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 4 (106) 2018

12

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

localnici sau printre ceilalți vizitatori aflați la
destinația respectivă.
4. Necesitatea de satisfacere a faimei
pentru prestigiu și recunoaștere. Posibil itatea
de a călători și a vizita multe destinații turis –
tice amplifică ego -ul persoanei. În aceste
condiții, pentru a -și demonstra prestigiul și a-
și accentua statutul său social, persoana vizată
va zbura în vacanță cu avionul la clasa busi –
ness, va solicita transfer personal de la aero-
port la hotel, se va caza numai în hoteluri de
lux, va servi masa numai în unități de ali –
mentare de categorie superioară. Motivațiile
care țin de statut și de prestigiu sunt prin –
cipalul factor pe această treaptă.
5. Necesitatea de autorealizare. Este
dorința unei persoane de a se realiza ca o per-
sonalitate unică, în concordanță cu poten țialul
său și în cadrul limitelor impuse de realitate.
Satisfacerea acestei necesități per mite indivi-
dului să -și realizeze potențialu l, talentele și
capacitățile de care dispune. Asemenea tipuri
de persoane vor pleca cu avionul propriu în
vacanță, se vor opri în unități de cazare exclu-
siviste, vor solicita deservire VIP.
Nesatisfacerea oricărei necesități umane
se manifestă asupra persoanei ca un dis –
confort. O persoană cu necesități nesatis făcute
va acționa fie pentru procurarea produ su-
lui sau serviciului care -i va asigura nece-
sitatea, fie pentru reducerea necesității în cazul
în care primul mod este imposibil de realizat
[4, p.17].
Dorința reprezintă forma luată de nece –
sitățile umane, modelată de cultura și perso –
nalitatea individului. Ea se descrie, de obicei,
prin obiectul care satisface necesitatea. Din
acest motiv, adesea produsul fizic (mijloc de a
rezolva dorința) se confundă cu dorința sau
necesitatea. Drept exemplu poate servi situația
când o persoană își dorește o excursie la
Orheiul Vechi, sau servirea mesei la un res tau-
rant. Primul caz satisface dorința de a călători,
iar al doilea caz, necesitatea de a mânca.
Printre motivele care îi determină pe
oameni să călătorească de la locul de reședință pentru a vizita o localitate, zonă sau țară, ori
să-și petreacă timpul liber în mijlocul naturii,
se numără:
• necesitatea de relaxare; person's ego. U nder these circumstances, in
order to demonstrate his prestige and to empha –
size his social status, the person con cerned
will fly on a business class plane, re quest a
personal transfer from the airport to the hotel,
will only accommodate at luxury hotels, and
will serve only in upper category of food
units. The motivations related to status and
prestige are the main factors at this stage.
5. The need for self -reali zation . It is a
person’s desire to achieve himself as a unique
personality in accordance with his potential
and within the limits imposed by reality.
Meeting this need allows the individual to
realize his potential, talents and capabilities.
Such types of people will leave on their own
plane on holiday, stop at exclusive accommo-
dation units, and request VIP service.
Failure to meet any human need mani –
fests itself as a discomfort to the person. A
person with unsatisfied needs will either act to
procure the product or service that will pro-
vide him with the necessity or reduce the need if the first mode is impossible to be achieved
[4, p.17].
Desire represents the form taken by
human needs, modelled by the culture and per-
sonality of the individual. It is us ually descri –
bed by the object that satisfies the necessity.
For this reason, the physical product (the means
to solve the desire) is often confused with
desire or necessity. An example may be when
a person desires to travel to Orheiul Vechi or
dining at a restaurant. The first case satisfies
the desire to travel, and the second case, the
need to eat.
Among the r easons for people to travel
from their place of residence in order to visit a place, area or country, or to spend their free
time in the middle of nature, are:
• need for relaxation;
• need for physical or mental rest;
• need for entertainment, recreation or
fun;
• need for health care;
• desire to escape from the polluted
urban environment;

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 4 (106) 2018

13

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

• necesitatea de odihnă fizică sau
psihică;
• necesitatea de divertisment, agrement
sau distracție;
• necesitatea de îngrijire a sănătății;
• dorința evadării din mediul urban poluat;
• dorința de a cunoaște frumusețile
unei zone, regiuni sau țări;
• dorința de a studia cultura, arta, obi –
ceiurile și tradițiile țării de destinație
turistică;
• dorința de shopping.
Totalitatea acestor rațiuni, care deter –
mină o persoană să se deplaseze, alcătuiește motivația turistică. Motivația turistică
, în
esență, cuprinde trebuințe, impulsuri, intenții,
valențe și tendințe specifice cu caracter
subiectiv, influențat de o serie de factori [5,
p.56].
Elementele deciziei de cumpărare a
pachetului de vacanță reies din motivația
turistică și pot fi prezenta te astfel:
1. Destinația turistică (țara, zona, loca –
litatea);
2. Structura de primire turistică cu func –
țiuni de cazare (hotel, motel, vilă,
pensiune, agro-pensiune, sat de va –
canță, camping etc.);
3. Mijlocul de transport (avion, tren,
autocar, automobil);
4. Bugetul alocat;
5. Modul de rezervare a serviciilor turis –
tice (tur-operator, agenție de turism,
sisteme de rezervare globală).
Conform statisticilor OMT, principalul
motiv al deplasărilor internaționale este „va –
canța”, care motivează cca 70% din totalul
sosirilor în turismul internațional. „Afacerile”
dețin o proporție de 13-14% din sosirile inter-
naționale, restul fiind atribuit voiajelor din
motive religioase, familiale, sportive etc. [7].
O grupare sumară a principalelor moti –
vații pentru vizitele în scopuri turistice este
oferită de Organizația Mondială a Turismului
în figura 1.
• desire to know the beauties of an area,
region or country;
• desire to study the culture, art, cus –
toms and traditions of the country of
destination;
• desire to shop;
The totality of these reasons, which cau-
ses a person to travel, forms the tourism moti –
vation. Tourism motivation essentially com-
prises needs, impulses, intentions, valences
and specific tendencies with subjective ch a-
racter, influenced by a number of factors
[5, p.56].
The elements of the decision to purchase
the holiday package stem from the tourism
motivation and can be presented as follows:
1. Tourism destination (country, area,
locality);
2. Structure of tourism reception with
functions of accommodation (hotel,
mote l, villa, pension, agro-pension,
holiday village, camping, etc.);
3. Means of transport (airplane, train,
bus, car);
4. Allocated budget;
5. The way of booking tourism services (tour operator, travel agency, global booking systems).
According to WTO statistics, the main
reason for international travel is “holiday”,
which motivates about 70% of all arrivals in
the international tourism. “Business” accounts
for 13-14% of international arrivals, the rest being attributed to religious, family, sports tra –
vels, etc. [7].
A summing up of the main motivations
for tourism visits is provided by the World
Tourism Organization in figure 1.

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 4 (106) 2018

14

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

Figura 1. Gruparea principalelor motivații pentru vizite în scopuri turistice/
Figure 1. Grouping the main motivations for tourism visits
Sursa: Monografia statistică a UNWTO/ Source: Statistical monograph of the UNWTO [7]

În opinia grupului de autori, coordonat
de Florina Bran, expusă în lucrarea „Economia
Turismului și mediului înconjurător”, motivele
activității turistice pot fi, în principal, struc –
turate astfel: [6, p.103]
 motivarea socio -culturală legată de
apartenențe, identificarea la o anu-
mită comunitate sau grup social, din
dorința de recunoaștere și afirmare
socială, de realizare și afirmare liberă
și ind ependentă a sinelui; According to the group of authors coor –
dinated by Florina Bran, presented in the
“Economy of Tourism and the Environment”
paper, the reasons of the tourism activity can
be mainly structured as follows [6, p.103]:
 socio -cultural motivation related to
belonging, identification to a certain
community or social group, the desire
for social recognition and affirmation,
realization and free and independent
assertion of self;
Motivații/
Motivations
Destindere
și vacanțe/
Relaxation
and holidays

Afaceri
profesionale/
Professional
business

Alte scopuri
turistice/ Other
tourism purposes
•recreere/divertisment/ recreation /
entertainment
•evenimente culturale/ cultural
events
•sănătate/ health
•activități sportive (neprofesionale)/
sporting activities
(non- professional)
•agrement/entertainment
•destindere și vacanță/ relaxation and holiday
•reuniuni (congrese, conferințe,
seminare etc.)/
meetings (congresses, conferences,
seminars, etc.)
•misiuni/ missions
•afaceri/ business
•altele/ others
•studii/documentare/ studies /
documentation
•familiale/ family
•tratamente balneo -medicale și
îngrijirea sănătății/ balneo -medical
treatments and health care
•tranzit/ transit
•altele/ others

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 4 (106) 2018

15

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

 motivația cognitiv -formativă (desco –
perire, cunoaștere, învățare, creație)
care reprezintă dorința de lărgire a
orizontului de cunoaștere pe multiple
planuri: afaceri, congrese științifice,
istorie, tradiție și meșteșuguri popu-lare etc.;
 motivația fiziologică și socială, ba –
zată pe repaus și reconfortare, care
rămâne un imbold esențial pentru
foarte mulți turiști;
 motivația afectivă și estetică, legată
de atracția umană pentru frumos,
artă, creație, cultură și civilizație,
pentru obie ctive naturale și culturale
de excepție.
O analiză sumară a motivațiilor călăto –
riilor relevă că satisfacerea cererii de servicii
turistice se realizează pe raza unor arii geo –
grafice diferite. În aceste cazuri, se poate vorbi
de o cerere locală, regională și națională.
Este, de asemenea, necesar de menționat
că opțiunea turistului pentru o anumită des –
tinație turistică ține de acțiunea concomitentă
a câtorva factori motivaționali, care pot avea
un caracter obiectiv sau subiectiv. În viziunea
noastră, au fost identificate cinci probleme:
• prima problemă, o constituie progre –
sul înregistrat în transporturi, prin
care se pot diminua substanțial in-
fluen țele negative ale factorului
timp-distanță. Efectiv, este pusă în
discuție existența unor conexiuni ae-
riene cu Republica Moldova a piețelor
turistice, care ne furnizează turiști;
• a doua problemă, ține de modificarea raportului între ofertă și cerere în
cadrul pieței turistice autohtone.
Această problemă este strict legată de produsul turistic a cărui ofertă este
dominantă, în timp ce cererea rămâne
a fi încă scăzută;
• a treia problemă, ține de sezona –
litatea în activitatea turistică. În țara
noastră, o bună parte din timpul pe –
rioadelor de sejur este atribuită pri –
măverii și toamnei în lipsa litora lului
și a zonelor muntoase. Astfel, în pe –
rioadele considerate extrasezon pentru
alte destinații turistice, este necesar de  cognitive -formative motivation (dis –
covery, knowledge, learning, crea –
tion), which represents the desire to
broaden the knowledge horizon on
multiple levels: business, scientific
congresses, history, tradition and
crafts, etc.;
 physiological and social motivation,
based on rest and comfort, which re –
mains an essential incentive for many tourists;
 affective and aes thetic motivation re –
lated to the human attraction for
beauty, art, creation, culture and civi –
lization, for exceptional natural and
cultural objectives.
A brief analysis of travel motivations
shows that satisfying the demand for tourism
services takes place across different geogra-
phic areas. In these cases one can speak of
local, regional and national demand.
It is also necessary to mention that the
choice of tourist for a particular tourism des –
tination is related to the simultaneous action
of several motivational factors, which may
be objective or subjective. In our view, five issues have been identified:
• the first problem is the progress in
transport, which can substantially
diminish the negative influences of
the time -distance factor. It is effecti-
vely questionable the existence of air
connections with the Republic of
Moldova of tourism markets that pro-
vide tourists;
• the second problem is to change the
ratio between supply and demand in
the domestic tourism market. This
issue is strictly related to the tourism
product whose supply is dominant,
while demand remains low;
• the third problem is related to the
seasonality of the tourism activity. In
our country, much of the holiday
period is attributed to spring and
autumn in the absence of the seaside
and mountain areas. Thus, during pe –
riods considered off -season for other
tourism destinations, it is necessary to
stimulate the country's tourism offer

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 4 (106) 2018

16

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

stimulat oferta turistică a țării prin
politici și strategii adecvate, capabile
să redirecționeze fluxul turistic către
Republica Moldova, asi gurând pentru
aceasta prețuri competitive și stan –
darde sporite de calitate.
• a patra problemă, ține de inițierea
programelor de promovare și infor-
mare turistică, care au un rol deosebit
în recunoașterea Republicii Moldova
ca destinație turistică. Pentru turistul
potențial, se pune problema de a cunoaște efectiv oferta turistică într -o
formă clară și obiectivă, referindu-ne la produsul turistic;
• a cincea problemă, ține de creșterea
disponibilității de timp liber, datorită
reducerii săptămânii de lucru, a m ă-
rimii duratei concediului de odihnă,
a posibilităților de fragmentare a
vacanței.
Astfel, se îmbină motivațiile estetice
(nece sitatea de frumos, armonie, naturalețe
etc.) cu curiozitatea de a culege informații asupra ospitalității, obiceiurilor și tra dițiilor
populare.
Nu constituie un secret faptul că nicio
țară nu privește cu indiferență dacă turismul emițător prevalează asupra turismului recep-
tor. O asemenea situație creează un deficit în
balanța de plăți turistice externe, care se cere
să fie aco perită din creșterea volumului de
export din alte sectoare de activitate eco-nomică. În aceste condiții, este firesc ca insti –
tuțiile guvernamentale să caute soluții pentru o folosire optimă și durabilă a resurselor turis –
tice de care dispune, în vederea a tragerii atât a
fluxurilor externe, cât și a celor interne.
Pentru a realiza acest lucru este necesar de:
• inclus potențialul turistic natural și
antropic, care corespunde standar-
delor de calitate, în circuitul turistic
național și internațional;
• realizat cooperarea instituțională între
administrația publică centrală de nive-
lul unu și nivelul doi, pentru a coor-
dona acțiunile de dezvoltare a bazei
tehnico- materiale și a infrastructurii
turistice aferente circulației turistice; through adequate policies and stra –
tegies, able to redirect the tourism
flow to the Republic of Moldova, thus ensuring competitive prices and high
quality standards.
• the fourth problem is related to the
initiation of tourism promotion and
information programs, which have a special role to play in the recognition
of the Republic of Moldova as a tou-
rism destination. For the potential tou –
rist, it is a matter of knowing the tou-
rism offer in a clear and objective
form, referring to the tourism product;
• the fifth problem is related to the
increase in the availability of free
time, due to the reduction of the wor-
king week, the length of the holiday
leave, the possibilities of fragmen –
tation of the holiday.
Thus, aesthetic motivations (the need for
beauty, harmony, natural ness, etc.) are com –
bined with the curiosity of gathering infor-
mation on hospitality, folk customs and
traditions.
It is no secret that no country is indiffe –
rent to whether the emitting tourism prevails
over the receiving tourism. Such a situation
create s a deficit in the external balance of
tourism foreign payments, which is required to be covered by the increase in the volume of
exports from other sectors of economic acti –
vity. Under these circumstances, it is natural for government institutions to seek solutions
for optimal and sustainable use of their tou –
rism resources in order to attract both external
and internal flows.
In order to achieve this it is necessary to:
• include the natural and anthropic tou-
rism potential, which corresponds to
the quality standards, in the national
and international tourism circuit;
• carry out institutional cooperation bet –
ween the central public administration of the level one and level two in order
to coordinate the actions for the deve –
lopment of the technical -material b ase
and the tourism infrastructure related
to the tourism circulation;

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 4 (106) 2018

17

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

• asigurat accesibilitate cât mai co –
modă la zonele ce sunt sau vor fi
valorificate din punct de vedere turis –
tic, corespunzător cererii de servicii generate de motivațiile călătoriilor
turistice;
• modelat oferta turistică a țării în
cores pundere cu necesitățile și dorin-
țele consumat orilor -turiști.
Oricare ar fi motivele care îi determină
pe turiști să accepte o anumită formă de
turism, respectiv o anumită destinație turistică,
activitățile ce rezultă urmăresc folosirea cât
mai intensă a patrimoniului turistic natural și
antropic, pu s în valoare prin intermediul
serviciilor oferite turiștilor. Prin urmare, oferta
turistică trebuie să țină cont, pe de o parte, de
posibilitățile de folosire turistică a teritoriului
la nivel național, iar pe de altă parte, de nece-sitatea de a crea în permanență noi servicii adecvate nivelurilor corespunzătoare, compa –
rabile cu formele de turism preconizate a fi
dezvoltate, cu cererea turiștilor interesați de acceptarea acestor forme de turism și cu schim bările și tendințele petrecute, pe plan
internațional în domeniul cererii și ofertei,
care înregistrează evoluții tot mai dinamice.
Dacă aceste activități nu vor fi realizate,
avem șansa de a pierde competiția internațio –
nală în atragerea fluxurilor de turiști, iar atractivitatea Republicii Moldova, ca desti –
nație turistică, va fi afectată.
În consecință, putem menționa că atra –
gerea fluxului de turiști este rezultatul unei competiții dure, chiar agresive între țări, care se întrec în conceperea și comercializarea
produselor turistice tot mai sofistica te și mai
diversificate, iar consumatori -turiști sunt cei
care decid, în consecință, dacă vor vizita sau
vor ignora această destinație turistică.
Concluzii
Dezvoltarea unor noi destinații turistice
și a unor produse turistice speciale necesită un
lucru ime ns, mai întâi, pentru a câștiga o cotă
de piață și, apoi, pentru a menține pe termen
mediu și lung o poziție dobândită. Turiștii de
azi sunt mult mai experimentați și, de aceea,
foarte minuțios aleg tipul de vacanță, pe care
doresc să o petreacă. De cele m ai multe ori,
aceștia filtrează informațiile pe care le primesc • ensure accessibility as comfortable as
possible to the areas that are or will be
valorised from the tourism point of
view, corresponding to the demand
for services generated by tourism
travel reasons;
• shape the tourism offer of the country
according to the needs and wishes of the consumers -tourists.
Whatever the reasons for the tourists to
accept a particular form of tourism or a par-
ticular tourism destination are, the resulting
activities aim at the most intense use of the natural and anthropic tourism heritage, given
through the services offered to the tourists.
Therefore, the tourism offer must take into
account, on the one hand, the possibilities of
touristic use of the territ ory at the national
level and, on the other hand, the necessity of
creating constantly new services adequate to
the appropriate levels comparable to the forms
of tourism expected to be developed, with the
demand of tourists interested in accepting
these fo rms of tourism and with the inter na-
tional trends and changes in the field of supply
and demand, which are making ever more
dynamic developments.
If these activities are not achieved, we
have the chance to lose international compe-
tition in attracting tou rist flows, and the
attractiveness of the Republic of Moldova as a
tourism destination will be affected.
Consequently, we can mention that the
attraction of the tourist flow is the result of a
tough, even aggressive competition between
countries, which com pete in the conception and
marketing of the more sophisticated and diver –
sified tourism products, and the consumers –
tourists are the ones who decide accor dingly if
they will visit or ignore this tourism destination.
Conclusions
The development of new tourism desti –
nations and special tourism products requires a
great work, first to gain a market share and
then to maintain a medium and long -term
position. Today's tourists are much more expe –
rienced and, therefore, very carefully choose
the type of holiday they want to spend. Most
of the time, they filter the information they
receive from a particular tourism destination

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 4 (106) 2018

18

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

de la o anumită destinație turistică prin prisma
subiectivismului lor, iar apoi ajung să pri –
vească aceste aspecte mai mult sau mai puțin
obiectiv în funcție de informațiile pe care le
dețin. Este normal ca lucrurile să se petreacă
în acest mod, deoarece prestația turistică reiese
din motivația călătoriei și presupune trăirea
unei experiențe la consumarea serviciilor
respective la locul de destinație turistică, iar
deplasarea și odihna presupun interacțiunea cu
alte persoane.
În aceste condiții, decizia pentru chel –
tuirea unei părți din veniturile sale în scopuri
turistice și, respectiv, pentru alegerea formei
de turism, a produsului turistic specific sau a
unei destinații de vacanță, aparține î n între –
gime turistului. Prin urmare, motivația turis –
tică ce va influența decizia și va concretiza actul de cumpărare, transformând turistul
potențial într -un turist efectiv, va depinde de
diversitatea, originalitatea și calitatea produ –
selor și serviciil or turistice oferite.
În consecință, succesul sau insuccesul
unei destinații turistice depinde de măsura în
care persoanele, care au vizitat -o, consideră că
le-au fost, sau nu, satisfăcute necesitățile și
dorințele la nivel corespunzător.
Pentru a avea pos ibilitate cu adevărat să
analizăm spectrul de circumstanțe, care stabi –
lesc satisfacția turistului, trebuie să reflectăm
asupra comportamentului turiștilor, reieșind
din satisfacția pe care a primit-o în urma con-
sumului turistic. from the point of view of their subjectivism,
and then come to regard the se aspects more or
less objectively according to the information
they hold or receives. It is normal for things to
happen in this way, since the tourism perfor-
mance is motivated by the journey and in-
volves the living of the experience of con –
suming servi ces at the place of tourism des –
tination, while the movement and rest involves
interaction with other people.
Under these circumstances, the decision
to spend a part of his income for tourism
purposes and for choosing a form of tourism, a
specific tourism product or a holiday desti –
nation respectively belongs entirely to the
tourist. Therefore, the tourism motivation that
will influence the decision and concretize the
purchase act, turning the potential tourist into
an actual tourist, will depend on the di versity,
originality and quality of the offered tourism
products and services.
Consequently, the success or failure of a
tourism destination depends on the extent to
which people who have visited it believe that
their needs and desires have been met or not at
the appropriate level.
In order to be able to really analyse a
spectrum of circumstances that determine the
satisfaction of the tourist, we must reflect on
the behaviour of tourists, based on the satis –
faction they received as a result of tourism
consumption.

Bibliografie/Bibliography :
1. NEACȘU, N., BARON, P., GLĂVAN, V., NEACȘU, M. Geografia și economia turis –
mului. București: Editura Pro Universitaria, 2011, p.398, ISBN 978-973-129-829-0.
2. McINTOSH, R.W., GOELDNER, C.R. and RITCHIE, J.R.B. Pleasure Travel Motivation.
In: Tourism: Principles, Practices, Philosophies, 7th Edition, 1995, pages 167-190.
3. MASLOW, Abraham. Motivation and Personality. Harper and Row, ediția II- a, New York, 1970.
4. STĂNCIOIU, Aurelia Felicia. Strategii de marketing în turism. Ediția a II -a. București,
Editura Economică, 2004, p. 17, ISBN 973-709-069-1.
5. SNAK, O., BARON, P., NEACȘU, N. Economia Turismului. București, Editura Expert,
2001, p. 56, ISBN 973-8177-05-7.
6. BRAN, F., MARIN, D., SIMON, T. Economia turismului și mediul înc onjurător. București:
Editura Economică, 1998, p.103. ISBN 973-590-135-8.
7. Monografia statistică a UNWTO a fost prezentată la cea de- a 24- a reuniune a comisiei
Organizației Mondiale a Turismului pentru Europa, Bruges, Belgia, 7 mai 1992.

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 4 (106) 2018

19