Business Intelligence Curs 1 [605123]

BUSINESS INTELLIGENCE – ISTORIC

După cum se poate vedea în figura 1 dezvoltarea sistemelor capabile s ă furnizeze
informații relevante pentru procesul de decizie s-a realizat treptat în timp și, firesc de altfel,
nivelul de complexitate a solu țiilor informatice a sporit odat ă cu maturizarea aplica țiilor.

Figura 1. Evolu ția sistemelor de management al informa ției

1. Originile sistemelor suport de decizie
In anii 60 ai secolului trecut cercet ătorii au început s ă studieze sistematic modul în
care modelele cantitative asistate de calculator pot fi folosite la luarea deciziilor și planificare.
In 1969 Ferguson și Jones au realizat primul studiu exper imental folosind un sistem asistat de
calculator de luare a deciziilor. Ei au testat o aplica ție de planificare a produc ției pe care au
rulat-o pe un calculator IB M 7094. La o privire retrospectiv ă, un moment istoric major l-a
constituit teza de doctorat a lui Michael S. Scott Morton realizat ă la Universitatea Harvard.
Obiectivul acestui studiu l-a cons tituit construirea, implementarea și testarea modelului unui timpcomplexitate
MDS
MIS
baze de date,
algoritmi de procesare DSS
modelare,
corelații ES
baze de ra ționamente,
baze de cuno ștințe EIS
rapoarte,
vizualizarea informa țiilor BI Data mining,
OLAP, data warehousing,
big data
MDS (Management Decision Systems) – sisteme de management al deciziei
MIS (Management Information Systems) – sisteme de management a informa ției
DSS (Decision Support Systems) – sisteme suport de decizie
ES (Expert Systems) – sisteme expert
EIS (Executive Information Systems) – sisteme informatice executive BI (Business Intelligence) – afaceri inteligente

sistem de management al deciziilor. Dup ă cum afirm ă Andrew McCosh, un coleg al lui Scott
Morton, , acestuia i-a venit ideea unui sistem suport de decizie în februarie 1964 într-o
discuție între cei marginea lucr ării de doctorat a lui Scott Mo rton. Pe parcursul anului 1966,
Scott Morton a studiat modul în care calculatoarele și modelele analitice pot ajuta managerii
să ia deciziile corecte. El a realizat un experiment în care managerii au folosit o aplica ție care
astăzi ar fi încadrat ă în categoria sistemelor de manageme nt al deciziei (MDS – Management
Data Systems). Managerii de marketing și producție au utilizat aceast ă aplicație pentru a
coordona planificarea produc ției echipamentului pentru sp ălătorii. Aplica ția a fost rulat ă pe
un terminal IDI 21 dotat cu un creion luminos, te rminalul fiind conectat printr-un modem de
2400 bps la o pereche de calculatoare UNIVAC 494.
Munca de pionierat a lui George Dantzig, Douglas Engelbert și Jay Forrester a
influențat fezabilitatea ideii de a construi un sistem suport de decizii asistat de calculator. In
1952, Dantzig a fost angajat ca matematicia n la Rand Corporati on, unde a început s ă
implementeze programarea liniar ă în calculatoarele sale experimentale. La mijlocul anilor 60
ai secolului trecut, Engelbert și colegii s ăi au dezvoltat un sistem hipermedia care permitea
mai multor utilizatori afla ți în diferite punc te de lucru s ă acceseze acelea și informa ții. Acest
sistem a fost numit NLS (oNLine System) și el a facilitat crearea bibliotecilor digitale,
respectiv p ăstrarea și recuperarea documentelor electronice folosind în acest scop hipertextul.
Sistemul NLS oferea facilitatea realiz ării unor teleconferin țe video pe monitoarele
terminalelor și a fost un precursor al sistemelor de d ecizie în grup. Forrester a fost implicat în
construcția sistemului de ap ărare antiaerian ă SAGE (Semi-Automatic Ground Environment),
finalizat în 1962. Sistemul SAGE este probabil primul sistem suport de decizie computerizat.
În 1960 J.C.R. Licklider a publicat ideile sa le privind viitorul sistemelor de calcul
interactive multiacces în lucrarea “Simbioza om-calculator”. Licklider considera c ă
interacțiunea om-calculator va îmbun ătăți atât calitatea cât și eficiența rezolvării unor
probleme de c ătre om; lucrarea sa a fost considerat ă un ghid de c ătre cercet ătorii din
domeniul informaticii.
În aprilie 1964, apari ția calculatorului IBM System 360 și a altor calculatoare
mainframe puternice a permis dezvoltarea unor sisteme de management al informa ției (MIS –
Management Information Systems) pentru companii. Aceste sisteme timpurii de management
al informa ției se axau pe furnizarea periodic ă de rapoarte structurate pentru manageri. Ele se
bazau pe procesarea datelor contabile și pe cele ce vizau procesarea datelor contabile, dar nu
furnizau asisten ța interactiv ă care să ajute managerii în luarea deciziilor.

În jurul anului 1970 revistele de specialitate au început s ă publice articole despre
sisteme de management al deciziilor, sisteme de planificare strategic ă și sisteme suport de
decizie. De exemplu, Scott-Morton și colegii sîi McCosh și Stephens au publicat în 1968 un
articol despre suportul pentru decizii. Te rmenul Decision Support System (DSS- sistem
suport de decizie) a fost folosit pentru prima dat ă în articolul publicat în 1971 în Sloan
Management Review de c ătre Gorry și Scott-Morton. Ei au sus ținut că sistemele MIS se
axează în primul rând pe decizii structurate și propuneau ca sistemele informatice folosite
pentru decizii semi-structurate sau nestructurate s ă fie denumite ”Decision Support Systems”
(DSS – sisteme suport de decizie).
T,P. Gerrity jr. s-a concentrat asupra problemelor legate de proiectarea sistemelor
suport de decizii. În articolul s ău ”The Design of Man-Machine Decision Systems: An
Application to Portofolio Management”, pub licat în 1971 în revista Sloan Management
Review, T.P. Gerrity jr. s-a concentrat as upra problemelor vizând proiectarea sistemelor
suport de decizie. Articolul avea la baz ă teza de doctorat de la Massachusetts Institute of
Technology (M.I.T.). Sistemul propus a fo st proiectat pentru a oferi asisten ță brokerilor în
administrarea zilnic ă a portofoliilor clien ților.
John D.C. Little de la M.I.T. a studiat aplica țiile în marketing ale sistemelor suport de
decizie. Little și Lodish au publicat în 1969 o cercetar e despre MEDIAC un sistem suport în
planificarea media. De asemenea în 1970, Little a identificat principiile de proiectare a unor
modele și sisteme suport pentru managementul deci ziilor. Cele 4 principii ale sale sunt:
robustețe, ușurința controlului, simplitate și completitudinea fa ță de detaliile relevante. Toate
aceste criterii r ămân relevante în evaluarea sistemelor suport de decizie moderne. În 1975
Little a lărgit frontierele model ării asistate de calculator. Sist emul suport de decizie propus de
el, numit Brandaid a fost proiectat pentru a oferi asisten ță la luarea deciziilor în ceea ce
privește produc ția, stabilirea pre țului și promovarea produselor. Little a contribuit și la
dezvoltarea limbajului cunoscut sub numele EXPRESS ce servea la modelarea deciziilor
financiare și de marketing.
În 1974 Gordon Davis, profesor la Univers itatea din Minnesota a publicat lucrarea sa
de referin ță despre sistemele de management al informa ției. El a definit sistemul de
management al informa ției ca fiind ”un sistem integrat om-ma șină furnizând informa ții ce
deservesc func țiile de execu ție, management și decizie într-o organiza ție”. Capitolul 12 a fost
intitulat ”Sistem informa țional asistat pentru luarea deciziilor” iar capitolul 13 ”Sistem
informațional asistat pentru planificare și control”. În viziunea lui Davis sistemele suport de

decizie computerizate sunt incluse în domeniul nou ap ărut al sistemelor de management al
informației.
Peter Keen și Charles Stabell afirm ă că ”sistemele suport de decizie au evoluat din
studiile teoretice despre luarea deciziilor într-o organiza ție realizate la Carnegie Institute of
Technology la sfâr șitul anilor 1960 respectiv din lucr ările tehnice despre sisteme interactive
de calculatoare, realizate în prin cipal la M.I.T. în anii 1960” (Keen și Scott-Morton, 1978)

2. Dezvoltarea bazei teoretice
Începând cu mijlocul deceniului 7 al secolu lui trecut, aspecte atât teoretice cât și
practice cu privire sistemele s uport de decizie au început s ă fie discutate la conferin țe
științifice (ex. întâlnirile organizate de American Institute for Decision Sciences). Prima
conferință dedicată sistemelor de asistare a deciziilor s-a desf ășurat la Atlanta, Georgia în
1981. Aceste conferin țe au constituit forumuri pentru schimbul de idei, discu ții teoretice și
schimb de informa ții.
În aceast ă perioadă de timp (1980) manualul publicat de Keen și Scott-Morton despre
sistemele suport de deci zie a reprezentat prima lucrare de referin ță în care erau tratate analiza,
designul, implementarea, evaluarea și dezvoltarea acestor sisteme. Aceast ă lucrare a constituit
baza pred ării în universit ăți a cuno ștințelor vizând sistemele supor t de decizie. Cartea
publicată de către McCosh și Scott-Morton1 tot în 1978 s-a bucurat de influen ță în Europa.
În 1980 Steven Alter a publicat rezultate le tezei sale de doctorat într-o alt ă carte de referin ță.
În lucrare sa2, Alter a dezvoltat cadrul id eatic despre sistemele supor t de decizie în afaceri și
management, prin faptul c ă a reușit să clasifice aceste sisteme în func ție de opera țiile generice
pe care le realizeaz ă. Gama acestor sisteme este foarte larg ă, pornind de la sisteme orientate
cu preponderen ță spre date și încheind cu sisteme orientate în principal spre modele. Alter a
realizat o cercetare practic ă analizând 56 sisteme suport de deci zie pe care le-a grupat în 7
tipuri distincte. Acestea sunt:
– Sisteme de extragere a fi șierelor ce ofer ă acces la elementele de informa ție
– Sisteme de analiz ă a datelor ce permit manevrarea informa ției cu unelte computerizate
care sunt optimizate pentru o anumit ă sarcină sau care sunt proiectate pentru a
răspunde unor sarcini și operații cu un caracter mai general

1 McCosh, A. M and Scott Morton, M. S., Management Decision Support Systems, London, Macmillan, 1978
2 Alter, S.L. Decision Support Systems: Current Practice and Continuing Challenge. Reading, MA: Addison-
Wesley, 1980

– Sisteme de analiz ă a informa ției ce ofer ă acces la o serie de baze de date și mici
modele orientate spre decizii
– Modele financiar-contabile capabile s ă calculeze consecin țele unor posibile ac țiuni
– Modele reprezenta ționale ce estimeaz ă consecințele unor ac țiuni pe baza unor simul ări
– Modele de optimizare ce furnizeaz ă liniile de ac țiune prin generarea unei solu ții
optime ce ține seama de o serie de constrângeri.
– Modele sugestive ce realizeaz ă o prelucrare logic ă a unei decizii sugerate în condi țiile
unei sarcini bine enun țate și înțelese.
Donovan și Madnick (1977) au clas ificat sistemele suport de decizie ca fiind institu ționale și
ad-hoc. Sistemele institu ționale ofer ă suport pentru deciziile recurente, în timp ce sistemele
ad-hoc ofer ă suport pentru deciziile unice sau care se repet ă de un num ăr redus de ori.
Hackathorn și Keen (1981) au identificat 3 categorii de sisteme suport de decizie: sisteme
personale, sisteme de grup și sisteme organiza ționale.
În 1979 John Rockart de la Harvard Busine ss School a publicat un articol considerat
deschizător de drumuri pentru c ă a condus la dezvoltarea sist emelor informatice executive
(EIS- Executive Information Systems) și a sistemelor suport ececutiv (ESS – Excutive
Support Systems). Rockart a dezvoltat ideea de a se utiliza sistemele informatice ca o metod ă
de măsurare a succesului pentru manageri.
Robert Bonczek, Clyde Holsapple și Andrew Whinston (1981) au prezentat cadrul
teoretic necesar pentru în țelegerea problematicii asociate proiect ării sistemelor suport de
decizie orientate spre cunoa ștere. Ei au identificat aspectele esen țiale comune tuturor
sistemelor suport de decizie:
– Un limbaj care precizeaz ă toate mesajele pe care un sistem suport de decizie le
poate accepta;
– Un set de prezentare pentru toate mesaje le pe care un sistem suport de decizie le
poate genera;
– Un set decuno ștințe pentru toat ă informația de care sistemul suport de decizie
dispune;
– Un sistem de procesare a problemei ce este un motor software ce încerc ă să
recunoasc ă problemele și să le rezolve în timpul utiliz ării unui anumit sistem de
decizie.
Cartea lui Bonczek, Holsaplle și Whinston explic ă modul în care inteligen ța artificial ă și
sistemele expert sunt importa nte pentru dezvoltarea siste mlor suport pentru decizie.

3. Evoluția sistemelor suport de decizie
La sfârșitul anilor 70 ai secolului trecut cercet ători și organiza ții au dezvoltat sisteme
informatice interactive ce foloseau date și modele cu scopul de a ajuta managerii s ă analizeze
probleme semi-structurate. Toat e aceste sisteme au fost de numite generic Decision Support
Systems (DSS- sisteme suport de decizie). Din acele zile de început s-a recunoscut c ă
sistemele suport de decizi e pot fi proiectate s ă ofere asisten ță factorilor de decizie de la orice
nivel al organiza ției. De asemenea sistemele suport de decizie pot servi la luarea deciziilor
operaționale, a deciziilor strategice și la managementul financiar. Sistemele suport de decizie
pot folosi date geografice în sisteme cum ar fi Geodata Analysis and Display System (GADS)
dar și date multidimensionale structurate sau documente nestructurate. O varietate de modele
au fost utilizate în sistemele suport de deci zie, incluzând cele de optimizare respectiv de
simulare. De asemenea, pachetel e statistice au fost recunoscute ca unelte ce pot fi folosite
pentru construc ția sistemelor suport de decizie. Cercet ătorii din domeniul inteligen ței
artificiale au început s ă lucreze înc ă de la începutul anilor 1980 la sisteme expert pentru
management și afaceri.
Sistemele de planificare financiar ă au devenit unelte de suport de decizie populare.
Ideea a fost aceea a crea un limbaj care ”s ă-i permită factorului de decizie s ă creeze modele
fără a apela la intermediari” (Gray, 1987). Un sistem de planificare financiar ă numit IFPS, un
acronim de la interactive financial planning system, a fost creat la sfâr șitul anilor 70 ai
secolului trecut de c ătre Gerald R. Wagner și studenții săi de la Universitatea din Texas.
Firma lui Wagner EXECUCOM Systems a comercializat aplica ția IFPS pân ă la mijlocul
anilor 1990. Avantajul major al utiliz ării limbajului în cadrul unui model fa ța de varianta
utilizării unei aplica ții de calcul tabelar const ă în posibilitatea separ ării modelului de date și în
ușurința cu care poate fi conceput modelul folosind limbajul natural. La începutul anilor
1980, programele de calcul tabelar au fost de as emenea folosite pentru a construi sisteme
suport de decizie ce se bazau pe modele. Într-o lucrare publicat ă în 19883, Sharda, Barr și
McDonell au trecut in revist ă primii 15 ani ăn care au fost utilizate si steme suport de decizie.
Opiniile vizând utilizarea modelelor și a sistemelor de planificare financiar ă pentru luarea
deciziilor erau încurajatoare dar cu siguran ță nu în totalitate pozitive.
La începutul anilor 80 ai secolului trecut, cercet ătorii au dezvoltat o nou ă categorie de
software capabil s ă accepte luarea deciziilor în grup. Aplica țiile Mindsight a firmei
Execucom Systems, GroupSystems dezvoltat ă la Universitatea din Arizona și sistemul

3 Sharda, R., S. Barr, and J. McDonnell, "Decision Support Systems Effectiveness: A Review and an Empirical
Test, Management Science , vol. 34, no. 2, 1988

SAMM elaborat la Universitatea din Minnesota sunt considerate ca fiind primele sisteme
suport de decizie de grup. In 1984 Brent Gall up un doctorand la Universitatea din Minnesota
s-a hotărât ”să programeze în limbajul BASIC primul s ău mic sistem suport de decizie de
grup și să-l ruleze pe computerul VAX al universit ății”4. Acesta este momentul de început al
studiilor vizând sistemele suport de decizie de gr up realizate la Univer sitatea din Minnesota.
Jay Nunamaker, Jr. și colegii s ăi au scris în 1992 în lucrarea ”Computer Augmented
Teamwork: A Guided Tour”5: ”Ideea fundamental ă ce a stat la baza aplica ției GroupSystems
poate fi considerat ă dezvoltarea în 1965 a limbajului Problem Statement Language/Problem
Statement Analyzer (PSL/PSA) ca parte a proiectului ISDOS (Information System Design
and Optimization System) desf ășurat la Case Institute of Technology”. În 1984, un sistem
numit PLEXSYS a fost finalizat și o instala ție asistată de calculator pentru colabor ări în grup
a fost dat ă în funcțiune la Universitatea din Arizona. Prima instala ție numită PlexCenter,
conținea 16 sta ții de lucru amplasate pe un birou în form ă de U. PLEXSYS a furnizat funda ția
de plecare pe care s-a dezvoltat aplica ția GroupSystems realizat ă de Universitatea din
Arizona. De la mijlocul deceniului 8 al secolului trecut pân ă în prezent în multe lucr ări a fost
studiat impactul și efectele sistemelor supor t de decizie de grup. De asemenea, acest tip de
aplicații a fost comercializat de o serie întreag ă de companii.
În 1985 Kersten a dezvoltat aplica ția NEGO, un instrument de grup computerizat creat
pentru negocieri. În 1986 Bui și Jarke au dezvoltat Co-op, un sistem suport de decizie de grup
ce permitea cooperarea dup ă multiple criterii. Kraemer și King în 1988 au introdus conceptul
de sistem suport de decizie colaborativ (Co llaborative Decision Support System – CDSS). Ei
l-au definit ca fiind un sistem interactiv asistat de calculator capabil s ă soluționeze problemele
greșit structurate folosind pentru aceasta hot ărârile unor factori de decizie ce lucreaz ă în
echipă.
În 1989, firma Lotus a introdus produsul groupware numit Notes, l ărgind astfel aria de
folosință a sistemelor suport de decizie de grup prin includerea unor componente care s ă
asigure îmbun ătățirea comunic ării, colabor ării și coordon ării unor grupuri de utilizatori. Lotus
Notes își are rădăcinile într-un produs numit PLATO Notes, scris în 1973 de David R.
Wooley de la Computer-based Education Research Laboratory (CERL) din cadrul
Universității din Illinois.

4 Dickson, G. W., M. S. Poole, and G. DeSanctis. "An Overview of the GDSS Research Project and the SAMM
System", in Bosttrom, R. P., R. T. Watson, and S. T. Kinney, Computer Augmented Teamwork: A Guided Tour ,
New York: Van Nostrand Reinhold, 1992.
5 Nunamaker, J. F., Jr., A. R. Dennis, J. F. George, W. B. Martz, Jr., J. S. Valacich, and D. R. Vogel,
"GroupSystems" in Bosttrom, R. P., R. T. Watson, and S. T. Kinney, Computer Augmented Teamwork: A
Guided Tour , New York: Van Nostrand Reinhold, 1992,

În general, produsele groupware, sistemul de panouri cu informa ții (BBS – Bulletin
Board System), sistemele de audio și videoconferin ță sunt tehnologiile primare pentru
sistemele suport de decizie bazate pe comunicare. În ultimii ani informa ția audio și video
transmisă prin Internet au dezvoltat posibilit ățile de care dispun sistem ele suport de decizie
bazate pe comunicare.
Sistemele informatice executive (Executive Information Systems – EIS) au evoluat de
la sisteme suport de decizie bazate pe modele pentru utilizatori unici și de la baze de date
relaționale ce au fost îmbun ătățite. Primul sistem informatic executiv utiliza ferestre
predefinite, era destinat doar directorilor executivi și era realizat de anali ști programatori. În
toamna lui 1978, la sediul Lockheed din Georgia a început dezvoltarea unui sistem informatic
executiv numit Management Information a nd Decision Support (MIDS). Începând cu 1990,
concepte precum data warehousing și On-Line Analytical Processing (OLAP) au început s ă
lărgească orizontul sistemelor informatice executive și au lărgit aria de definire a sistemelor
suport de decizie bazate pe date. Conform lui Nigel Pendse6 primul produs din categoria
sistemelor informatice executive a fost Pilot Software’s Command Center.
În 1999 Nylund7 a urmărit evoluția conceptului de afaceri inteligente (Business
Intelligence – BI) placând de la efortul depus de Procter & Gamble în 1985 pentru a construi
un sistem suport de decizie capabil s ă lege informa țiile privind vânz ările și informa țiile
provenind de retaileri prin scanare. Meta phor Computer Systems un spin-off al cercet ătorilor
de la centrul de cercet ări al lui Xerox de la Palo Alto (PARC – Palo Alto Research Center a
dezvoltat primul sistem suport de decizie al Pr octer & Gamble. Mai târz iu membrii echipei de
la Metaphor Computer Systems și-au format propriile companii ce au constituit nucleul
vanzătorilor de solu ții de Business Intelligence. Richar d Tanler a fondat Information
Advantage și Katherine Glassey este co-fondatoarea fi rmei Brio Technologies. Termenul de
Business Intelligence a fost introdus în 1989 de Howard Dresner de la Gartner Group.

6 Pendse, N., "Origins of today's OLAP products," The OLAP Report , URL www.olapreport.com , 1997
7 Nylund, A., "Tracing the BI Family Tree", Knowledge Management , July 1999