Burse de Valori [623968]

Facultatea de Finan țe, Asigur ări, Bănci și
Burse de Valori
PIEȚED E CAPITALBurse de Valori
CURS1 INTRODUCERE INSTUDIUL
CURS1. INTRODUCERE INSTUDIUL
PIEȚELOR DE CAPITAL .
Asist. univ. drd. Alina GRIGORE
Cd d O Ă
Catedra de MONEDĂ

PIEȚED E CAPITAL
Structura cursului:
¾Introducere în studiul pie țelor de capital. Modul de func ționare și
organizare a pie țelor de capital
¾Risc și rentabilitate pe pia ța de capital
¾Risc și rentabilitate pe pia ța de capital .
¾Modelul CAPM și APT – Capital Assets Pricing Model & Arbitrage
Pricing Theory
¾Eficiența piețelor financiare (Efficient Hypothesis Markets)
¾Acțiuni. (Fair Value , Sub(supra)evaluare , Analiză fundamental ă și
ț (, (p) , ș
tehnică)
¾Obligațiuni.Evaluare, Modalit ăți de rambursare a obliga țiunilor.
Structura la termen a ratei dobânzii
¾Instrumente financiare derivate. Fu tures, Options, Strategii cu op țiuni și
alte IFD: Butterfly Condor Straddle Strangle
alte IFD: Butterfly , Condor , Straddle , Strangle
¾Indici bursieri. Modalitate de calcul, Rolul pe pie țele de capital
Scop:
‰Crearea unui ‘background’ privind pie țele de capital;
Cerințe:
Nota final ă:
y60% Examen;
y40% Seminar (Activitate, Teme obligatorii!, 2 Teste)

PIEȚED E CAPITAL
|Bibliografie:
yEssentials of investments, Bodie, Z., A. Kane, A. J. Marcus,
McGraw Hill , 2007, (biblioteca ASE);
yInvestments Analysis and Portfolio Management, Reilly, F., K.
Brown, Thomson, 2006 (biblioteca ASE);
yOptions , futures and other derivatives , Hull J. , Pearson and
p, f , ,
Pretince Hall, 2006 (biblioteca ASE);
yOptions, futures and swaps, Kolb, R., Blackwell, 2001, (biblioteca ASE);
yPiața de Capital Caracteristici evolu ții tranzac ții Anghelache
yPiața de Capital . Caracteristici , evoluții, tranzacții, Anghelache
Gabriela, Ed. Economic ă, 2004 (biblioteca ASE).
|Site-uri utile:
ywww.bvb.ro
ywww.bmfms.ro
ywww.ktd.ro
ywww.kmarket.ro
ywww.cnvmr.ro

PIAȚA DE CAPITAL .COMPONENT ĂAPIEȚEI FINANCIARE
Ț Ț
|Piețele de capital îndeplinesc un rol economic esen țial,
acela de a colecta fonduri și de a le distribui diverselor
entitățip u b l i c e și private cu nevoi de capital suplimentar,
necesar extinderii/desf ășurării activit ății întreprinse.
|Piața de capital
Pi fi i ă
ț
|Piața monetar ă
|Piața financiar ă intermediaz ă fluxurile de capital dintre:Piața financ iară
creditoridebitori
‰cei ce dispun de
economii și doresc
să le plaseze în
vederea fructific ăriidebitori
‰persoane fizice sau
juridice, institu ții
private sau publice
i d
vederea fructific ăriicare au nevoie de
resurse financiare suplimentare

FINANȚARE INDIRECT ĂVERSUS FINANȚARE DIRECT Ă
Fiț id i t ă
Finanțare indirectă
fonduri fonduri Intermediari
financiari
fonduri
Piețe Economii – Creditori
1. Popula ția
2. FirmeleResurse – Debitori
1. Firmele
2. Guvern fonduri fonduri
Finanțare direct ăfinanciare2. Firmele
3. Guvern4. Investitorii str ăini2. Guvern
3. Popula ția
4. Investitorii str ăinifonduri fonduri
Finanțare direct ă
Sursa: Mishkin, F. – Money, Banking and Financial Markets, Eighth Edition,
Pearson Addison Wesley, 2007

DISTINC ȚIA ÎNTRE ACTIVE REALE ȘI ACTIVE FINANCIARE
Bunăstarea
unei societ ăți
Capacitatea de produc ție
ae c o n o m i e i
ț
Active reale
Bunuri
și
servicii
Clădiri,
Terenuri,
Mașini &
echipamente
ct ve ea e
servicii
p
Cunoștinte
Trăsături active financiare
Acțiuni
ObligațiuniActive financiare ¾Forma material ă, pe suport hârtie
sau form ă dematerializat ă, prin
înscrieri în cont;
¾Nu contribuie direct la capacitatea
Obligațiuni ¾Nu contribuie direct la capacitatea
de produc ție;
¾Creanțe asupra activelor reale .

ACTIVE REALE VS . ACTIVE FINANCIARE
Exemplificare.
1) Săpresupunem c ăMaria, un investitor de talie mic ă, nu dispune de resursele necesare dezvolt ării unei
afaceri proprii în industria farmaceutic ă, respectiv a deschiderii unei fabrici produc ătoare de medicamente;
dar poate achizi ționa acțiuni emise de Antibiotice Ia și, companie listat ăla BVB.
2) DacăAntibiotice Ia și are drept scop extinderea afacerii sale prin achizionarea de noi active reale, se poate
finanțap r i ne m i s i u n e ad en o ia c țiuni, (echipamente, noi tehnologii, spa ții de desf ășurare a activit ății,
construirea unei noifabrici producătoare demedicamente, ș.a.)Deci, ATB vaatrage capitalul necesar
construirea unei noifabrici producătoare demedicamente, ș.a.)eci, vaatrage capitalul necesar
procurării activelor reale de la investitorii de talie mic ă.
3) Investitorii de talie mic ă, precum Maria, vor beneficia de pe urma dezvolt ării companiei de produse
farmaceutice (ATB va ob ține profituri mai mari pe termen lung). Ac țiunile cump ărate dau dreptul
propietarului s ău asupra unei p ărți din profitul firmei respective.
Concluzii:
‰Activele reale genereaz ăunvenit net.
‰Activele reale genereaz ăunvenit net.
‰Activele financiare sunt rezultatul unei aloc ări a venitului/bun ăstării între
investitori.
‰Activele financiare reprezint ăcreanțe asupra activelor reale ale unei companii sau
asupra profitului companiilor (sau asupra venitului înregistrat de c ătre guvern,
dacăaufostachiziționate titluri emise destat)
dacăaufostachiziționate titluri emise destat) .
Decizia de investire reprezint ăalegerea de a nu consuma în prezent în detrimentul unor
beneficii viitoare.

PARTICIPAN ȚIIPEPIAȚADECAPITAL
PARTICIPAN ȚIIPEPIAȚADECAPITAL
¾Firmele , în calitate de debitor net (cer erea de fonduri este mai mare
dâ f d f di d i f i l)
decât oferta de fonduri din partea firmelor);
¾Populația, în calitate de creditor net (cer erea de fonduri este mai mic ă
decât oferta de fonduri provenită din partea mena jelor);
p pj ) ;
¾Guvernul , care poate fi atât debitor net cât și creditor net în func ție de
relația între veniturile și cheltuielile bugetare.
Pt i fiț d fi it l b t l t it titl i d
Pentru a-și finanța deficitul bugetar guvernu l poate emite titluri de
stat, sub forma biletelor de trezorerie, a obliga țiunilor pe termen
mediu și lung, urmând ca în momentul înregistr ării unui excedent s ă
fie retrase de pe pia ța financiar ă aceste titluri.
¾Intermediarii financiari .
Corporațiile și guvernul pun în vânzare instrumentele financiare
emise prin intermediul unor institu ții specializate, precum b ănci,
emise prin intermediul unor institu ții specializate, precum b ănci,
fonduri mutuale, fonduri de pensii, societ ăți de asigur ări.

INTERMEDIARII FINANCIARI
‰ Mijlocesc întâlnirea între cererea și oferta
de capitaluri
de capitaluri .
Necesitatea existen ței intermediarilor financiari :
ț f
‰Pentru un investitor de talie mic ă este dificil de tranzac ționat direct cu o companie.
De pildă, dacă Maria inten ționează achiziționarea a 10 ac țiuni ATB, (existând mul ți
investitori individuali) ar fi greu pentru ATB care are ca ac tivitate producerea
investitori individuali) , ar fi greu pentru ATB care are ca activitate producerea
medicamentelor s ă încheie separat cu ace ști investitori tranzac ții de vânzare-
cumpărare a ac țiunilor.
I i ii d li i ă fi i ii f i d ă
‰Invest itorii de talie mică ar fi expuși unor tranzacții foarte riscante dacă nu au
realizat diversificarea riscului în investi ția realizat ă.
‰Investitorii de talie mic ă nu au informa țiile necesare referitoare la riscul de
credit asociat participan ților pe pie țele financiare, în special a debitorilor.

INSTITU ȚII DE CREDIT (BĂNCICOMERCIALE )
9Activitate principal ă: atragerea de resurse (depozite) și plasarea resurselor
(credite);9Pot fi intermediari pe pia ța de capital din România, (autorizate de BNR, în
prezent Bank Leumi, ING Bank pe pia ța spot BVB);
Tabel 1.1 Bilan ț simplificat Banca Transilvania, anul 2006 (RON)
Activ Pasiv
Casa, disponibil la b ănci Datorii privind
centrale 1,963,951,061.00 24.29% instituțiile de credit 1,171,841,932.00 14.49%
Creanțe asupra institu țiilor
de credit 668,513,677.00 8.27%Datorii privind
clientela 5,820,179,624.00 71.98%
Datorii constituite
Creanțe asupra clientelei 4,893,129,822.00 60.51% prin titluri 23,672.00 0.00%
Obligațiuni și alte titluri cu
venit fix 8,549,150.00 0.11%
Acțiuni și alte titluri cu Capital social ,
țș
venit variabil 79,684,361.00 0.99%p,
subscris 393,354,862.00 4.86%
Imobiliz ări corporale 214,212,362.00 2.65% Alte pasive 700,469,322.00 8.66%
Imobiliz ări necorporale 9,056,208.00 0.11%
Sursa: Bursa de Valori Bucure ști, www.bvb.roAlte active 248,772,771.00 4.17%
Total activ 8,085,869,412 100% Total pasiv 8,085,869,412 100%

INSTITU ȚII DE CREDIT (BĂNCICOMERCIALE )
Tb ll 12BilțSNPt SA l2006 (RON)
Activ Pasiv
A. Active imobilizate 13,092,904,75267.28%D.Datorii ce trebuie platite
intr-o perioada de pana la un
an: 2,257,229,755 11.60%Tabelul1.2BilanțSNPetrom S.A.,anul2006 (RON)
A. Active imobilizate 13,092,904,752 67. 8% an: 2,257,229,755 11.60%
I.Imobilizari necorporale: 156,036,169 0.80%G.Datorii ce trebuie platite
intr-o perioada mai mare de un
an: 22,141,012 0.11%
II. Imobilizari corporale: 8,405,432,446 43.19% H.Provizioane: 4,753,739,904 24.43%
1. Terenuri si constructii 4,569,464,880 23.48% I.Venituri in avans: 101,676,497 0.52%
2. Instalatii tehnice si masini 2,166,773,872 11.13% J.Capital si rezerve: 12,324,704,630 63.34%
3. Alte instalatii, utilaje si mobilier 49,123,969 0.25%
4. Avansuri si imobilizari
corporale in curs 1,620,069,725 8.33%
III.Imobilizari financiare: 4,531,436,137 23.29%
B.Active circulante: 6,276,870,106 32.26%
I. Stocuri: 1,465,128,619 7.53%
II.Creante: 1,360,715,806 6.99%
III.Investitii financiare pe termen
scurt: 0 0.00%
IV Casa si conturi la banci: 3 451 025 681 17 73%
IV.Casa si conturi la banci: 3,451,025,681 17.73%
C.Cheltuieli in avans: 89,716,940 0.46%
Total activ 19,459,491,798 100% Total pasiv 19,459,491,798 100%
Sursa: Bursa de Valori Bucure ști, www.bvb.ro

INTERMEDIARII FINANCIARI
INTERMEDIARII FINANCIARI
Concluzii:
|În activitatea unuiintermediarfinanciar,activele
activitatea uu i it e e d i a fi a cia , activele
financiare ocup ăo pondere semnificativ ăspre deosebire de
orice entitate care desf ășoarăactivități nefinanciare.
|Înbilanțulbăncii Transilvania (listatălaBursa deValori
|Înbilanțulbăncii Transilvania (listatălaBursa deValori
București):
yactivele reale (imobiliz ări corporale și necorporale) ocup ăo
pondere foarte mic ăîn totalul activelor, respectiv 3,75%;
yactivele financiare -93% în totalul activelor.
|În bilan țul Petrom S.A. (societate nefinanciar ă,l i s t a tăla
Bursa de Valori Bucure ști):
yactivele reale (imobiliz ări corporale și necorporale, stocuri)
ocupăo pondere în totalul activelor > 50% (≈75%);
yactivele financiare -< 50% (≈25%) în totalul activelor.

BĂNCI DE INVESTI ȚII
‰Băncile de investi ții:
9acordau consultan ță financiar ă corporațiilor emitente de
ț ț
titluri asupra pre țului de emisiune, ratei de dobând ă
corespunz ătoare, ș.a.
9erau institu ții specializate în noile emisiuni de instrumente
financiare pe pie țele de capital la care publicul larg poate
financiare pe pie țele de capital , la care publicul larg poate
să subscrie.
9In prezent, pe fondul crizei financiare, acestea devin banci
universale care presteaza un set de servicii mai larg.
Câteva exemple de B ănci
de investi ții:
“The big four in
investment banking”:
9Bank o fAmerica
9Barclays
9Citigroup
9JPMorgan Chase
9Goldman Sachs
9Lehman Brothers
(faliment)
9Merrill Lynch
9JPMorgan Chase
9Merrill Lynch
9Morgan Stanley

INSTRUMENTELE PIEȚEIDECAPITAL ACȚIUNI
INSTRUMENTELE PIEȚEIDECAPITAL . ACȚIUNI
¾Acțiuni – valoarea mobiliar ă care reprezint ă cotă-parte din capitalul
social al unei al unei societ ăți comerciale.
Tipuri de ac țiuni:
1.Acțiuni comune (common stocks):
‰ Dreptul asupra beneficiilor înregistrate de societate (condi ție necesar ă: decizia de acordare de
dividende);
‰ Drept de copropritate asupra activelor emitentului;
‰ Dreptul de vot ;
Remarc ă! Caracteristici ale ac țiunilor comune
Aii f il ( f d k)
I. Drept rezidual –acționarii sunt creditori de ultim rang asupra activelor și
profitului unei companii.
II. În cazul falimentului companiei, ac ționarii au r ăspundere limitat ă.
2.Acțiuni preferențiale (preferred stocks):
‰ Trăsături comune cu ac țiunile și obligațiunile;
‰ Venit cert , (prioritate fa ță de acțiunile comune);
‰ Nu confer ă drept de vot
‰ Conferă un dividend prioritar care depinde de decizia
asemănări acțiuni
asemănări
oligațiuni
‰ Conferă un dividend prioritar care depinde de decizia
firmei de a distribui dividende;
‰ Au clauze asociate.

INSTRUMENTELE PIEȚEI DE CAPITAL . OBLIGAȚIUNI
Ț Ț
¾Obligațiuni –valoarea mobiliar ăcare confer ăun drept de crean ță
deținătorului s ău, permiând finan țarea unei firme ce se angajeaz ăsă
efectueze plățiperiodice subforma unor cupoane șisălerăscumpere
efectueze plățiperiodice subforma unor cupoane șisălerăscumpere
la maturitatea lor.
Tipuri de obliga țiuni:
ƒObligațiuni emise de stat pe termen mediu și lung;
ƒObligațiuni municipale ;
ƒObligațiuni corporative;
ƒObligațiuni străineși euroobliga țiuni;
Caracteristica
principal ă:
Risc scăzut
1.Titluri emise de stat:
¾ pe termen scurt (1 an)- bilete de trezorerie (Treasury bills sau T-bills);
¾ pe termen mediu (1-10 ani) – bonuri de tezaur (Treasury notes sau T-notes);
¾ pe termen lung (10-30 ani) – obliga țiuni (Treasury bonds)
Obliții ii l t i t fiț ti it t di i t țiil
Risc scăzut
(garanția statului)
2.Obligațiunimun icipale: – sun temise pen tru a finanțaa c tivitatea a dministrațiilor
publice locale.
¾obligațiuni (general obligation bonds) acăror sursăde finan țare o constituie
impozitele generale percepute de municipalitatea emitent ă.
¾obligațiuni (revenue bonds )ce au ca obiect finanțarea uno rproiecte s peciale:
gț ( ) fț p p
construirea unui spital, drumuri, poduri etc. Surs ăde finan țare–veniturie din
aceste proiecte (tax ăde “trecere” a unui pod)

EXEMPLIFICARE OBLIGAȚIUNI MUNICIPALE
EXEMPLIFICARE . OBLIGAȚIUNI MUNICIPALE
Nume: HUNEDOARA
Obiectiv:
Modernizarea și
Nume: HUNEDOARA
Emitent: Consiliul Judetean Hunedoara
Clasa: Municipale
Tip:Nominative, dematerializate,
neconvertibile
Modernizarea și
reabilitarea de
infrastructura a
unor sectiuni de
drumuri judetene
Data emiterii: 06-09-2006
Numar obligatiuni
emise:150000
emise:
Valoare Nominala: 100.00
Pret de vanzare: 100.00
Rata dobanzii: [(BUBID3M+BUBOR3M)/2]+1.43%
Plata principalului: Rate trimestriale
Plata principalului: Rate trimestriale
Maturitate: 15-08-2026
Garantie:Emitentul garanteaza plata integrala a principalului si a dobanzilor cu parte
din creantele pe care le are de incasat, creante ce reprezinta veniturile proprii
f t b t l l l t ti ii di t 2006 2026
aferente bugetelor locale pe toti anii dintre 2006 -2026

INSTRUMENTELE PIEȚEI DE CAPITAL .
OBLIGAȚIUNI
¾Obligațiuni corporative : firmele se împrumut ă direct de la
investitori pe maturit ăți medii și lungi;
Caracteristica
principal ă:
Risc ridicat
yÎn momentul achizi ționării lor trebuie s ă se țină cont de riscul de credit;
¾Obligațiuni străine (foreign bonds) : sunt emise în moneda unei
alte țări de o entitate dintr-o țăra străină;
•Exemplu: O firm ă din Germania (din afara SUA) emite obliga țiuni
denominate în USD pe teritoriul SUA, se mai numesc și Yankee bonds.
•Samurai bonds –obligațiuni denominate în yeni și vândute în Ja ponia ,
gț yș p,
emise de c ătre entități din afara Japoniei
Caracteristica
principal ă:
Risc de contrapartid ă
Risc de curs de schimb

INSTRUMENTELE PIEȚEI DE CAPITAL . DERIVATIVE
¾Derivative (instrumente financiare derivate) –contracte al
căror payoff depinde de evolu ția prețului unor alte active, precum
prețul unei ac țiuni obliga țiuni cursul de schimb rata dobâzii
prețul unei ac țiuni, obligațiuni, cursul de schimb , rata dobâzii ,
indice bursier, ș.a.
Există un instrument pe
piața de capital ca s ă mă
pot proteja la riscul de
scădere a cursului
¾Exemplu. Un investitor individual a achizi ționat 100 de ac țiuni
TLV (Banca Transilvania) de pe pia ța reglementat ă BVB la un
d 1 15 RON I i l î i ă ă l i i
scădere a cursului
acțiunii TLV?
curs de 1,15 RON . Invest itorul își creează următoare le scenar ii:
¾1. Dacă prețul TLV >1,15 Profit;
¾2. Dacă prețul TLV <1,15 Pierdere.⇒
⇒
DA. Investitorul poate cump ăra un contract de op țiune de la Bursa
Monetar Financiar ă și de Mărfuri Sibiu, care îi confer ă dreptul dar
nu și obligația de a vinde ac țiunea TLV la un anumit Pre ț, numit
preț de exerci țiu, peste o anumit ă perioadă de timp în schimbul
plății unei prime la începutul contractului.

INSTRUMENTELE PIEȚEIDECAPITAL DERIVATIVE
INSTRUMENTELE PIEȚEIDECAPITAL . DERIVATIVE
|Să presupunem c ă prețul de exerci țiu –PE- este 1,35 RON, iar prima
0,02 RON.
|Peste trei luni (scaden ța contractului de op țiune), investitorul observ ă
cursul pentru ac țiunea TLV: Pt+3= 1,08 RON;
Interpretare:
Observăm că pe piața BVB investitorul pierde:
Rezultat BVB= Pt+3-Pt=(1,08 RON-1,15RON)*100 act= – 7 RON
Pe piata BMFMS (el ar trebui s ă vândă acțiunea la 1,35, iar pe pia ța s-a
înregistrat peste trei luni un curs de 1,08) tranzac ția este avantajoas ă
pentru investitor, exercit ă la scaden ță contractul de op țiune:
Rezultat BMFMS = (PE – Pt+3 – prima) *100 act = (1,35 – 1,08 -0,02)
*100 act = 25 RON
Ii l
Rezultat final = – 7 RON + 25 RON = 18 RON
Invest itoru l s-a
protejat împotriva
scăderii cursului
acțiunii TLV

INSTRUMENTELE PIEȚEI DE CAPITAL . DERIVATIVE
1.Observa ție! La bursa de la Sibiu tranzac ția realizat ă nu
implică decât un transfer de bani (nu de ac țiuni TLV) de la
cumpărătorul contractului de op țiune către vânz ătorul
cumpărătorul contractului de op țiune către vânz ătorul
contractului. În situa ția prezentat ă, cumpărătorul de contract de
opțiune va primi suma de 25 RON peste 3 luni (scaden ța
contractului), câ știg realizat pe BMFMS. Acest câ știg acoper ă
id î i tt ă BVB d 7 RON â ti l t l
pierderea înreg istrată pe BVB d e 7 RON , câștigul net al
investitorului fiind de 18 RON.
2.Observa ție! Dacă investitorul nu ar fi apelat la un instrument
derivat (contractul de op țiune incheiat la BMFMS) rezultatul s ău
derivat (contractul de op țiune incheiat la BMFMS) rezultatul s ău
peste 3 luni ar fi fost o pierdere de 7 RON.
¾Tipuri de contracte IFD:
ƒFutures;
Futures;
ƒOptions;
ƒForward;
ƒSwap
Swap .

INSTRUMENTELE PIEȚEI DE CAPITAL . INDICI
BURSIERI
BURSIERI
¾Indici bursieri –produse sintetice întrucât
p
sunt alcătuite dintr-un co ș de titluri ce permit
dispersia riscului.
Remarcă!
|Primul indice bursier (1896) a fost Dow Jones Industrial Average
|Primul indice bursier (1896) a fost Dow Jones Industrial Average
(DJIA), ap ărut la bursa de la New York. DJIA este format din 30
de acțiuni ale marilor firme industriale, de aceea ac țiunile se mai
numesc „blue chips”.
|Indici forma ți din acțiuni: DJIA, S&P 500 (SUA), DAX
(Germania), Nikkei (Japonia), FTSE (UK), BET-C (Romania)

CURS1. P IAȚAD E CAPITAL
¾?Intrebări:?
¾?Intrebări:?
¾Care din urm ătoarele active sunt reale și care sunt financiare:
a)Brevet de inven ție;
b)O bancnot ă de 100 RON
b)O bancnot ă de 100 RON .
¾In cazul falimentului unei firme, care este ordinea creditorilor
despăgubiți dintre ac ționari de ținători acțiuni comune, ac ționarii
deținători de ac țiuni preferen țiale, deținătorii de obliga țiuni?
¾Care din urm ătoarele titluri ar trebui s ă aibă un preț de vânzare
mai mare:
Un T-bond cu o rat ă a cuponului de 9% pe an și scadență 10 ani
sau un T -bond cu o rat ă a cuponului de 10% pe an și scadență 10
sau un T bond cu o rat ă a cuponului de 10% pe an și scadență 10
ani?
¾Continuare exemplu din sec țiunea Derivative. Dacă peste 3 luni
cursul ac țiunii TLV este 1,45 RON, care este rezultatul cumulat
l i tit l i ?
al inves titorului ?