Bursa Romana de Marfuri
Lucrare de licență
BURSA ROMÂNĂ DE MĂRFURI
CUPRINS
INTRODUCERE
CAP.I BURSA
Conceptul de bursă. Conținut și semnificații
Apariția și dezvoltarea burselor
Istoricul burselor de mărfuri în România
Trăsături definitorii ale burselor de mărfuri
CAP.II ASPECTE DEFINITORII ALE PIEȚEI DE LICTAȚII
2.1 Prezentare sintetică a pieței de licitații
2.2 Organizarea procedurilor în cadrul pieței licitațiilor
2.3 Ringul bursier
CAP. III PREZENTAREA BURSEI ROMÂNE DE MĂRFURI
3.1 Scurt istoric al activității Bursei Române de Mărfuri(BRM
3.2 Cadrul legilativ în care activează Bursa Română de Mărfuri
3.3 Organizarea Bursei Române de Mărfuri
3.3.1 Structura acționariatului
3.3.2 Terminalele BRM
3.4 Relațiile internaționale în cadrul BRM
CAP.IV DESCRIEREA ȘI ANALIZA PIEȚEI LA DISPONIBIL
4.1 Specificații privind Piața la Disponibil
4.2 Organizarea Pieței la Disponibil și condiții de acces la piață
4.2.1. Cotațiile și rolul lor
4.2.2. Extrase din Regulamentul de funcționare al Pieței la Disponibil
4.2.3 Evoluții in Piața la Disponibil
4.3 Piața cerealelor
4.3.1 Cotații
4.3.2 Condiții de acces la piața cerealelor
4.3.3 Evoluția în piața cerealelor
4.4 Piața energiei electrice
4.4.1 Ordine la tranzacționare în cadrul pieței energiei
4.4.2 Cotații
4.4.3 Evoluția pieței energiei
4.5 Piața produselor petroliere
4.5.1 Ordine la tranzacționare în cadrul pieței produselor petroliere
4.5.2 Cotații
4.5.3 Evoluția pieței produselor petroliere
4.6 Piața cărbunelui
4.6.1 Ordine la tranzacționare în cadrul pieței cărbunelui
4.6.2 Cotații
4.6.3 Evoluția pieței cărbunelui
CAP. V CONCLUZII
Avantajele tranzacționării prin Bursa Română de Mărfuri
Dezavantajele tranzacționării prin Bursa Română de Mărfuri
Perspective ale Bursei Române de Mărfuri
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Comerțul își are sorgintea în vremuri imemoriabile, istoria consemnând un proces natural evolutiv de la forme primare până la concentrări comerciale ce au permis apariția primelor burse de mărfuri . Formele de comerț sau schimbul comercial au însoțit evoluția omenirii de-a lungul istoriei.
Istoria economică evidențiază faptul că obiectul pieței bursiere, mecanismele ei de funcționare au apărut și s-au perfectat de-a lungul timpului, geneza și evoluția acesteia fiind complexă și extrem de importantă pentru înțelegerea angrenajului economic contemporan. Așa se explică și preocupările crescânde ale specialiștilor, cadrelor didactice din domeniu, instituțiilor publice competente, concretizate într-o vastă literatură privind aspectele istorice, teoretice, metodologice, practice și juridice legate de apariția, dezvoltarea și perfecționarea instituției bursiere.
Bursa de mărfuri a apărut cu mai multe secole în urmă, fiind urmarea evoluției în timp a comerțului internațional. De atunci a avut loc atât o creștere, cât și o diversificare a produselor bursiere (categorii de contracte) și a nomenclatorului de mărfuri care formează obiectul schimburilor pe piața bursieră (acest nomenclator numărând în prezent, după unele aprecieri peste 60 grupe de mărfuri).
Este mai important de subliniat însă că, odată cu creșterea volumului de contracte, a sporit mult rolul burselor de mărfuri în economia contemporană, îndeosebi în țările dezvoltate cu economie de piață, țări ce dispun de numeroase burse de mărfuri dintre care unele cu o mare vocație internațională.
CAPITOLUL I. BURSA
Conceptul de bursă. Conținut și semnificații
Noțiunea de bursă are o gamă variată de înțelesuri. În limbajul comun, cuvântul bursă se referă la alocația bănească oferită gratuit de către stat, instituții sau firme pentru elevi, studenți, cercetători (bursă de studii) și trimite etimologic la “săculețul “ folosit în Evul Mediu pentru păstrarea banilor.
Al doilea sens include o serie de variante tematice, prin termenul bursă indicându-se în mod curent:
piața în genere, adică locul unde se efectuează schimburi comerciale sau, mai exact ansamblul tranzacțiilor cu mărfuri sau valori. Această accepțiune este reflectată de corespondentul englezesc exchange (schimb) și desemnează orice fel de piață, indiferent de obiectul tranzacțiilor sau modul de funcționare;
tranzacții cu anumite categorii de bunuri, servicii sau valori și/sau la nivelul prețurilor în operațiunile respective de schimb. În acest sens se vorbește, de exemplu de bursa aurului, bursa valutară (operațiuni de schimb cu monede străine), bursa operelor de artă (vânzări/cumpărări de tablouri etc.) sau bursa sportivilor profesioniști;
piață, având un mod de existență și funcționare aparte. Sintagma “bursa neagră”, de exemplu se referă la forma clandestină a pieței respective, reprezentând relații de schimb, care se sustrag normelor legale privind actele și faptele de comerț;
întrunirea (ședința) operatorilor, utilizîndu-se sintagme de genul: “bursa s-a deschis la 10:00 AM și s-a închis la ora 14:00 PM”;
trendul cotațiilor înregistrat în cursul unei perioade de timp.
Cel mai frecvent însă, termenul desemnează o instituție a economiei de piață ─ bursa ─ ca formă organizată de schimb pentru mărfuri și valori.
Denumirea se pare că provine de la numele unei vechi familii de hangii, Van der Boursen, care a înființat (Flandra), un local numit Hotel de Bourses, în holul căruia se negociau periodic metale prețioase (aur, argint, platina), precum și hârtii de valoare. Pe frontispiciu, clădirea avea sculptate în piatră trei pungi (fr. bourses), de unde și denumirea localului, care în secolele XIII- XIV a servit drept loc de întâlnire pentru negustori.
Numeroasele accepțiuni ale termenului au generat multiple definiții ale bursei.
Bursa este o instituție unde se negociază hârtii de valoare și valute străine sau unde se desfășoară tranzacții cu mărfuri.
Pe baza multiplelor accepțiuni ale termenului de bursă, identificăm și numeroase definiții cu privire la acest concept.
Astfel „Legea română asupra burselor" din 1929 – „Legea Madgearu" – arată că „bursele sunt instituții publice create în scopul de a reuni pe comercianți, industriași, producători, amatori și asigurători în vederea negocierii valorilor publice și private, monedelor, devizelor, mărfurilor, produselor, închirierii vaselor și acoperirii riscurilor de tot felul". Prin urmare bursa este o piață, care se particularizează prin obiectul tranzacțiilor și modul de organizare și funcționare.
Legea 52/1994 (abrogată) privind valorile mobiliare și bursele de valori definea bursa de valori astfel: “instituție cu personalitate juridică asigurând publicului prin activitatea intermediarilor autorizați sisteme, mecanisme și proceduri adecvate pentru efectuarea continuă, ordonată, transparentă și echitabilă a tranzacțiilor cu valori mobiliare și care constituie piața oficială și organizată pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cotă oferind economiilor investite în ele garanția morală și securitate financiară prin măsurarea continuă a lichidității respectivelor valori mobiliare”.
„Bursa este o instituție nonprofit în cadrul căreia au loc tranzacții organizate cu titluri financiare, drepturi și titluri de mărfuri, executate după reguli bine stabilite, obligatorii pentru toți participanții; caracteristica principală a bursei este întâlnirea în același loc și în același timp a unei multitudini de cumpărători și vînzători, care tranzacționează simultan mai multe obiecte. Fără a efectua tranzacții în folos propriu, bursa asigură condițiile ca ele să aibă loc după reguli stricte de licitație, cu participarea egală, indiscriminatorie a partenerilor de piață.”
Apariția și dezvoltarea burselor
Istoria economică evidențiază faptul că obiectul pieței bursiere, mecanismele ei de funcționare au apărut și s-au perfectat de-a lungul timpului, geneza și evoluția acesteia fiind complexă și extrem de importantă pentru înțelegerea angrenajului economic contemporan. Așa se explică și preocupările crescânde ale specialiștilor, cadrelor didactice din domeniu, instituțiilor publice competente, concretizate într-o vastă literatură privind aspectele istorice, teoretice, metodologice, practice și juridice legate de apariția, dezvoltarea și perfecționarea instituției bursiere.
Apariția și evoluția burselor au fost determinate de necesitățile economice ale timpului. Elemente specifice bursei au existat în structura economiilor țărilor lumii cu multe milenii în urmă, ele manifestându-se în tranzacțiile comerciale din interiorul popoarelor antice și în afara lor. Germenii activității bursiere datează cu aproximativ două milenii înaintea erei noastre, manifestându-se în comerțul din Mesopotamia, Arabia, Grecia, Imperiul Roman, India, China, Egipt, precum și între țările africane. Pe teritoriul Romei și al Greciei antice, schimbul se derula pe baza unor reguli precise, legate de bunurile ce puteau fi comercializate, modalitățile de plată, monedele acceptate. Tranzacțiile de schimb se efectuau în locuri și la intervale de timp stabilite. Aceste reguli sunt considerate de specialiști generatoare ale activității bursiere. În ciuda decăderii ulterioare a acestor mari civilizații, principiile stabilite pentru organizarea și funcționarea piețelor comerciale au supraviețuit, perpetuându-se până în zilele noastre.
În Evul Mediu, practica preanunțării piețelor ce urmau să aibă loc la anumite date și anumite locuri, a renăscut sub forma târgurilor medievale. O dată cu trecerea timpului, aceste târguri au devenit locuri de întâlnire periodică pentru comercianți. Așa au devenit celebre încă din secolul al XII-lea târgurile situate la întretăierea marilor rute comerciale, locale sau regionale: Paris, Veneția, Lyon, Anvers, Geneva, Frankfurt, Lvov etc.
Prima bursă în interpretare contemporană a fost cea din Anvers (1531), creată „spre folosința negustorilor de orice naționalitate sau limbă”, urmată de cele din Lyon, Toulouse, Rouen, Le Havre. În Anglia prima bursă a fost inaugurată de regina Elisabeta I la data de 23 ianuarie 1571 sub denumirea de Royal Exchange. Locul bursei a fost mutat de mai multe ori, concomitent cu separarea bursei de valori de bursa de mărfuri.
În prezent bursa londoneză ocupă ca importanță locul al treilea în lume – după America și Japonia- iar piața bursieră britanică este considerată ca având cel mai vast și mai diversificat sistem instituțional din lume.
De-a lungul secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea au apărut burse în majoritatea țărilor europene: Italia, Germania (Augsburg, Nürnberg, Hamburg, Köln), Spania, Elveția, Austria (Viena), Rusia și România. În Statele Unite ale Americii, bursele de valori și cele de mărfuri au apărut aproximativ în același timp, la jumătatea secolului al XIX-lea: cea mai mare bursă de valori din lume – New York Stock Exchange – și cea care va deveni cea mai importantă bursă de mărfuri din lume – The Chicago Board of Trade (1848).
Chiar dacă apariția și dezvoltarea piețelor bursiere își are originile în Europa, la ora actuală întâietatea pe piața de capital este disputată de bursele americane și japoneze.
În România, originea burselor se regăsește în comerțul practicat în marile așezări comerciale și târguri ale Țărilor Române dintre secolele al XII-lea și al XIV-lea, situate la întretăierea marilor drumuri comerciale ce legau Europa Occidentală de cea Orientală și de Extremul Orient, Europa de Nord cu Orientul Apropiat și cel Mijlociu. Prima reglementare a instituției bursiere în țara noastră a fost dată în anul 1881 de Legea asupra Burselor, mijlocitorilor de schimb și mijlocitorilor de mărfuri. Prima bursă din țară a luat naștere în 1882, , urmând ca în luna decembrie a aceluiași an să înceapă să funcționeze bursele de , Galați și București. Mai târziu, în 1904 s-au deschis bursele din Constanța și Craiova.
Istoricul bursei de mărfuri în România
Începuturile piețelor bursiere de mărfuri și valori în țara noastră pot fi situate pe la mijlocul secolului trecut, când apare ideea organizării unor burse în București și Brăila. Primele înce – după America și Japonia- iar piața bursieră britanică este considerată ca având cel mai vast și mai diversificat sistem instituțional din lume.
De-a lungul secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea au apărut burse în majoritatea țărilor europene: Italia, Germania (Augsburg, Nürnberg, Hamburg, Köln), Spania, Elveția, Austria (Viena), Rusia și România. În Statele Unite ale Americii, bursele de valori și cele de mărfuri au apărut aproximativ în același timp, la jumătatea secolului al XIX-lea: cea mai mare bursă de valori din lume – New York Stock Exchange – și cea care va deveni cea mai importantă bursă de mărfuri din lume – The Chicago Board of Trade (1848).
Chiar dacă apariția și dezvoltarea piețelor bursiere își are originile în Europa, la ora actuală întâietatea pe piața de capital este disputată de bursele americane și japoneze.
În România, originea burselor se regăsește în comerțul practicat în marile așezări comerciale și târguri ale Țărilor Române dintre secolele al XII-lea și al XIV-lea, situate la întretăierea marilor drumuri comerciale ce legau Europa Occidentală de cea Orientală și de Extremul Orient, Europa de Nord cu Orientul Apropiat și cel Mijlociu. Prima reglementare a instituției bursiere în țara noastră a fost dată în anul 1881 de Legea asupra Burselor, mijlocitorilor de schimb și mijlocitorilor de mărfuri. Prima bursă din țară a luat naștere în 1882, , urmând ca în luna decembrie a aceluiași an să înceapă să funcționeze bursele de , Galați și București. Mai târziu, în 1904 s-au deschis bursele din Constanța și Craiova.
Istoricul bursei de mărfuri în România
Începuturile piețelor bursiere de mărfuri și valori în țara noastră pot fi situate pe la mijlocul secolului trecut, când apare ideea organizării unor burse în București și Brăila. Primele încercări datează din anul 1839, fără a se solda însă cu rezultate. Un an mai târziu, în anul fost promulgat și pus în aplicare Codicele de Comerț al Țării Românești, extins din 1864 și în Moldova. Codicele de Comerț, tradus după cel francez din 1807, consacră un titlu special pentru bursele de comerț, mijlocitorii de schimb și samsarii.
În anul 1865, în ziarul “Monitorul – Jurnal Oficial al Principatelor Unite Române” apare primul proiect de lege pentru instituirea burselor de comerț , Iași, Galați și Brăila, care cuprinde reglementarea organizării și funcționării acestor burse.
Deschiderea Bursei din București a avut loc la 1 decembrie 1882 și a fost consemnată în ziarele vremii ca “un eveniment de mare însemnătate financiară și economică” și definită ca “un fel de târg, în care negocierile se fac după reguli dinainte stabilite”. Totodată, în provincie funcționau deja burse , Galați și Brăila care publicau operațiunile cu cereale și schimb valutar.
Începând cu anul 1885 bursa “cade în letargie”,devenind “o ficțiune”, caracterizată prin “absență completă de activitate”. Cercetătorii consideră că eșecul primei burse de comerț din capitala țării se datorează nu numai condițiilor economice și sociale ci și erorilor și lacunelor legii. Modificările aduse în anii 1886 și 1897 au fost considerate insuficiente.
Legea asupra burselor de comerț publicată în Monitorul Oficial nr. 31 din 9 mai 1904 aduce o nouă organizare a acestora în Vechiul Regat, organizare care era necesară datorită rezultatelor nesatisfăcătoare ale legii din 1881. La baza reformei burselor de comerț din fost pus principiul libertății tranzacțiilor în materie de bursă. Pentru aplicarea lui a fost creat în cadrul bursei un organ nou, numit corporațiunea bursei. Dacă în baza legii din 1881 operațiunile nu puteau fi făcute direct, ci numai prin intermediul mijlocitorilor oficiali, prin legea din 1904 se acordă dreptul de a efectua asemenea operațiuni direct între ei, membrilor corporațiunii bursei, însă doar pentru operațiuni pe cont propriu, nu și pentru cele de intermediere (numite, după modelul francez, curtaj). Noua lege prevede funcționarea în țară a următoarelor burse (care, erau înființate deja la data promulgării legii): – o bursă de schimb si efecte, de cereale și mărfuri; , Galați și Constanța – câte o bursă de cereale, de mărfuri și de închiriere a bastimentelor; și Craiova – câte o bursă de cereale și de mărfuri.
Cu unele oscilații, Bursa din București își desfășoară activitatea până la intrarea în primul război mondial, când operațiunile ei încetează. Deși a funcționat o perioadă relativ redusă, comparativ cu celelalte burse europene, Bursa din București a ocupat o poziție importantă în comerțul internațional fiind “singura piață de importanță internațională pentru negocieri bursiere în sud-estul european”.
După mai mult de o jumătate de secol de economie centralizată, a fost înființată, printr-o inițiativă particulară, Bursa Română de Mărfuri (BRM), la 20 noiembrie 1992. Prima ședință de tranzacționare în ringul BRM a avut loc la 10 decembrie 1992.
Bursa Română de Mărfuri speră să participe la apariția unei adevărate rețele bursiere în țara noastră. Experiența țărilor dezvoltate arată că dincolo de factorul stimulativ concurențial, bursele funcționează cu succes și în paralel, rezolvând pe un spațiu vast o problemă majoră: uniformizarea prețurilor.
Bursa Română de Mărfuri contribuie astfel la reintegrarea României în structurile continentale, în economia mondială.
1.4. Trăsături definitorii ale burselor de mărfuri
Natura specifică a bursei de mărfuri este dată de o serie de caracteristici:
A. Piață de mărfuri. Bursele de mărfuri sunt locuri de concentrare a cererii și ofertei pentru mărfuri. Dacă la începutul lor piețele bursiere erau organizate pentru tranzacționarea în egală măsură a mărfurilor și valorilor, ulterior s-a produs o separare între cele două mari categorii de burse; deși mecanismul de funcționare se bazează pe un model comun, propriu oricărui tip de tranzacție bursieră, bursele de mărfuri și respectiv cele de valori au funcții radical diferite într-o economie.
Astfel, bursele de mărfuri sunt centre ale vieții comerciale, pe când bursele de valori sunt centre ale vieții financiare, unde se fac vânzări/cumpărări de hârtii de valoare (acțiuni, bonuri de tezaur etc.) sau tranzacții cu valute, metale prețioase sau efecte de comerț.
B. Piața simbolică. La bursele de mărfuri nu se negociază asupra unor bunuri fizice individualizate și prezente ca atare la locul contractării (ca în cazul licitațiilor clasice), ci pe baza unor documente reprezentative (hârtii) care consacră dreptul de proprietate asupra mărfii și constituie imaginea comercială a acestora (o anumită cantitate de marfă de o anumită calitate). Bursa este, prin urmare, o piață dematerializată unde se realizează contractele dintre părți, identificarea și circulația mărfurilor realizându-se în afara acestei piețe.
Caracterul specific al pieței bursiere este relevat și de importanța tranzacțiilor la termene, în care caz executarea contractelor se poate face nu numai prin predarea/primirea efectivă a mărfii, ci și prin plata unei diferențe în bani. În acest caz operațiunea bursieră nu este urmată de o mișcare efectivă de mărfuri; ea are un caracter pur financiar, bănesc (deci simbolic). Din acest punct de vedere se vorbește despre bursele de marfă fizică (acolo unde contractele se execută în mare măsură cu livrare/primire efectivă de marfă), cum este cazul Bursei de Materiale din Londra (London Metal Exchange – LME), în funcțiune din 1877, și bursele de hârtii (acolo unde cea mai mare parte a tranzacțiilor se lichidează prin plata unei diferențe bănești), cum este cazul celei mai mari burse de mărfuri din lume pentru contracte futures, cea de la Chicago (Chicago Board of Trade – CBOT), înființată în 1848.
Procesul de simbolizare a tranzacțiilor, reflectat de apariția și dezvoltarea bursei de mărfuri, răspunde unor cerințe obiective izvorâte din evoluția vieții de afaceri, cum sunt următoarele: creșterea operativității și siguranței în tranzacții; sporirea activității pieței prin oferirea de multiple posibilități de câștig; posibilitatea luării unor decizii comerciale și financiare cu caracter anticipativ; facilitarea circulației mărfurilor și a factorilor de producție în economie.
C. Piață liberă. Bursele sunt piețe libere, în sensul că asigură confruntarea directă și deschisă a cererii și ofertei care se manifestă în mod real în economie. Prin urmare, nu pot fi tranzacționate la bursă decât acele mărfuri pentru care există o concurență liberă, adică un număr suficient de mare de ofertanți și cumpărători astfel încât să nu apară posibilitatea unor concentrări în scopul manipulării prețului; bursa este opusă, prin esența sa, ideii de monopol.
Menirea bursei este de a pune în valoare jocul liber al forțelor de piețe, excluzând orice intervenție extraeconomică, precum și orice tendință venită din afara sau interiorul pieței, de manipulare a variabilelor pieței, în speță a prețului. De aceea s-a și spus că bursa este mecanismul care se apropie cel mai mult de modelul teoretic al pieței pure și perfecte, asigurând formarea prețurilor pe baza raporturilor ce se stabilesc în fiecare moment între cerere și ofertă și reflectând în permanență realitatea economică.
În acest sens, pentru ca o marfă să poată face obiectul tranzacțiilor la bursă, trebuie să fie îndeplinite o serie de condiții: oferta trebuie să fie amplă și să provină de la un număr suficient de mare de ofertanți; cererea trebuie să fie solvabilă și relativ constantă; prețurile nu trebuie să facă obiectul unor măsuri administrative de control; trebuie să fie asigurată transparența informațiilor privind piața.
D. Piață organizată. Bursa de mărfuri este o piață organizată, în sensul că tranzacțiile se realizează conform unor principii, norme și reguli cunoscute și acceptate de participanți. Aceasta nu înseamnă administrarea pieței ci reglementarea sa în scopul de a crea sau prezenta condițiile pentru desfășurarea concurenței libere, deci un sistem de garantare a caracterului liber și deschis al tranzacțiilor comerciale. Totodată, tranzacțiile bursiere se efectuează întotdeauna prin forme specializate (societăți de bursă) și prin intermediul unui personal specializat în acest scop (agenți de bursă), care asigură stabilirea contactului între cererea și oferta ce se manifestă pe piață.
Importanța organizării pieței bursiere derivă din posibilitatea apariției unor factori de deformare a raporturilor dintre cerere și ofertă, a unor tendințe de manipulare a acestora în scopuri frauduloase.
E. Piața reprezentativă. Bursa de mărfuri este o piață reprezentativă servind drept reper pentru toate tranzacțiile care se efectuează cu acele mărfuri pentru care ea constituie piață organizată. La bursă se stabilește prețul pentru mărfuri negociindu-se așa-numitul curs al bursei element esențial pentru toate tranzacțiile comerciale care se desfășoară în țara respectivă, iar în cazul marilor burse, în întreaga lume.
De altfel, funcția centrală a bursei este tocmai de a stabili zilnic nivelul prețului, adică punctul de echilibru al pieței, acel preț care asigură în condițiile date volumul maxim de tranzacții. Prin această funcție a sa, bursa devine un reper al întregii activități economice, sursă a informațiilor de bază pentru comercianți. Mai mult, prin funcționare permanentă, spre deosebire de licitații, care au un caracter periodic, bursa exprimă chiar conținutul proceselor economice, caracterul neîntrerupt al tranzacțiilor comerciale. Bursa se deosebește deci, de tranzacțiile particulare, efectuate întâmplător, prin negociere între părți determinate; ea reprezintă tranzacția în genere, dincolo de modul particular în care ea se realizează.
CAPITOLUL II . PREZENTAREA PIEȚEI DE LICITAȚII
2.1. Prezentare sintetică
În anul 2011, în consens cu evoluția mediului economic, Bursa Română de Mărfuri (BRM) și-a concentrat eforturile pe dezvoltarea pieței licitațiilor, într-un cadru transparent, eficient și specializat, pentru vânzarea/achiziția unei game diversificate de produse, servicii și lucrări.
Bursa Română de Mărfuri are în prezent un capital social în valoare de 7.290.000 RON, acesta fiind integral privat. Printre domeniile de activitate se număra administrarea burselor de mărfuri dar și prestarea de servicii.
Cifra de afaceri a crescut usor in 2009 cu aproximativ 1.6%. Pe fondul acestei evoluții profitul a crescut cu 65% pe fondul reducerii cheltuielilor de exploatare, și nu extinderii activitatii comerciale. Din 2007 si pîna în 2009 cifra de afaceri se menține neschimbată. Evoluția profitabilității este una favorabila însa, pe viitor, va fi tot mai greu pentru companie să-și mențină profitabilitatea fără o creștere a cifrei de afaceri. În condițiile date rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) se situeaza la 7,27% în timp ce coeficientul de capitalizare bursieră (PER) este de aproximativ 9, valoare destul de rezonabilă. Raportul dintre preț si valoarea contabilă este de 0,65.
Figura: 2.1.1. Evoluția anuală a cifrei de afaceri netă (CAN) și a profitului net (PN)
Sursa: www.tranzactiibursiere.ro
În virtutea dreptului său la autoreglementare, pentru procedurile de achiziție, BRM a elaborat "Regulamentul Bursei Române de Mărfuri privind încheierea contractelor de achiziții de produse, servicii sau lucrări" cu respectarea strictă a legislației române în vigoare.
Pentru a răspunde comenzilor privind organizarea procedurile de vânzare, BRM a elaborat "Regulamentul Bursei Române de Mărfuri privind vânzarea de bunuri imobile prin licitație", "Regulamentul Bursei Române de Mărfuri privind vânzarea mărfurilor prin licitație" și "Regulamentul Bursei Române de Mărfuri privind organizarea licitațiilor prin bursele de mărfuri pentru vânzarea de active aparținând societaților comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar".
BRM, în calitate de organizator, încheie un contract de prestări servicii cu ordonatorii în vederea organizării procedurilor de achiziție și vânzare. Pentru a obține cele mai avantajoase condiții pentru clienții săi, BRM pune la dispoziție mecanismul licitațiilor cu strigare, care sunt de două tipuri, în funcție de criteriul de atribuire aplicat:
• prețul cel mai scăzut – procedura fără punctaj – se urmărește obținerea unui preț cât mai scăzut, în condițiile în care oferta tehnică se evaluează după principiul "admis / respins";
• cel mai bun raport preț / calitate – procedura cu punctaj – pentru desemnarea ofertei câștigatoare; se iau în considerare atât oferta tehnico – economică, cât și cea financiară.
Etapa de licitație cu strigare pornește de la cel mai bun preț oferit, cu un pas de licitație bine definit.
Pentru a se elimina posibilitatea blocării procedurii și pentru a se evita parcurgerea de mai multe ori a acesteia, a fost introdus statutul de rezervă pentru participanți, ceea ce conduce la adjudecarea și semnarea contractului într-un timp scurt.
Pentru a acoperi cerințele tot mai ridicate ale potențialilor clienți, ringul bursier și-a diversificat continuu oferta privind procedurile, acestea fiind de mai multe tipuri:
• proceduri de încheiere a contractelor de achiziție prin licitație deschisă;
• proceduri de încheiere a contractelor de achiziție prin licitație deschisă cu punctaj;
• proceduri de încheiere a contractelor de achiziție prin licitație restrânsă;
• proceduri de încheiere a contractelor de achiziție prin licitație restrânsă cu punctaj;
• proceduri de încheiere a contractelor de achiziție prin negociere competitivă;
• proceduri de încheiere a contractelor de achiziție prin negociere competitivă cu punctaj;
• proceduri de încheiere a contractelor de achiziție prin cerere de ofertă;
• proceduri de încheiere a contractelor de achiziție prin cerere de ofertă cu punctaj;
• proceduri de încheiere a contractelor de achiziție prin concurs de soluții;
• proceduri de vânzare / închiriere.
În ultimii ani, BRM a devenit cea mai puternică instituție din România pentru activități referitoare la atribuirea contractelor de achiziții publice și de licitații de vânzare a produselor. Evoluția ascendentă a valorilor de tranzacționare poate fi evidențiată în Figura: 2.1.2.
Figura: 2.1.2. Evoluția valorilor de tranzacționare pe piața licitațiilor
Sursa: BRM, Raport anual, 2011
Anul 2011 a reprezentat pentru BRM lărgirea portofoliului de clienți și extinderea rețelei terminalelor BRM în teritoriu. Peste 357 proceduri de achiziții și vânzări au fost organizate în toate ringurile din țară, valoarea contractelor încheiate atingând 111 milioane euro.
Recordul anual de tranzacționare a fost înregistrat în 2010, când valoarea contractelor încheiate a depășit 862.000 lei, fiind urmat de anul 2011 cu tranzacții de peste 402.000 lei după cum se observa în Figura: 2.1.3. Figura: 2.1.3. Valorile de tranzacționare și diferențele favorabile de preț la BRM în perioada 2007-2011
Sursa: BRM, Raport anual , 2011
Soluțiile oferite de BRM în scopul realizării planurilor de achiziție / vânzare pentru ordonatorii publici și privați le-au adus acestora îmbunătățiri de preț semnificative.
În ringul BRM, îmbunătățirile de preț obținute în 2011, calculate ca diferențe favorabile dintre prețul de pornire și cel de adjudecare al licitației, au totalizat aproape 1147 mii dolari.
Conform anuarului Top Tranzacții 2012, lansat de ziarul financiar, în anul 2011 și în primele luni din acest an, au fost parafate 97 de tranzacții pe piața locala sau intenațională, în timp ce în 2010 au fost încheiate 86 de tranzacții. Cea mai importantă tranzacție a anului trecut ca valoare a fost preluarea de către grupul austriac a unui pachet de acțiuni BCR de la SIF-uri, pentru 435 de milioane de euro, iar pe locul doi se situeaza fuziunea dintre companiile de asigurare BCR Asigurari si Omniasig, tranzacție de 182 de milioane de euro.
În topul tranzacțiilor importante se afla și preluarea de către traderul elvețian de cereale Ameropa a combinatului Azomures. Potrivit Mediafax, noutatea în această ediție a topului o reprezintă investitorii din țări din afara UE, precum fondul de investiții NEPI, cu capital din Africa de Sud, zona de unde vine și producătorul de componente auto Metair, care a preluat Rombat Bistrița la începutul acestui an.
În anul 2011, cei mai activi ordonatori, în funcție de valorile de tranzacționare, aflați în Top 10 sunt: SNTFM CFR Marfă S.A., SNTFC CFR Călători S.A., CJ Piatra Neamț, Primaria Comunei Stanița, Complex Energetic Turceni, M.Ap.N.U.M. 02574 București, Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, Complex Energetic Rovinari, R.A.T.B., Electrocentrale (Graficul nr. 3).
Figura: 2.1.4. Valorile de tranzacționare ale ordonatorilor BRM Top 10 – 2012 Sursa: BRM, Raport anual, 2011
Portofoliul de clienți BRM este completat de: Metrorex, Petrom S.A. Membru OMV Grup, CET S.A. Iași, RA ROMATSA, CN Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri Craiova, Constanța, București, CFR IRLU, Petrotrans S.A., Autoritatea Feroviara Română, CN Aeroportul Internațional "Henri Coandă" – București S.A., CFR Gevaro S.A., SN Aeroportul Internațional București Băneasa "Aurel Vlaicu" S.A., RADET, Autoritatea Rutiera Romana, Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța.
Creșterea numărului de companii care au ordonat, în anul 2005, proceduri de achiziție și vânzare evidențiază faptul că, prin piața licitațiilor organizate de BRM, s-au eliminat riscurile ce decurg din contractele comerciale clasice.
Argumentul cel mai important al BRM este experiența în organizarea și finalizarea de proceduri. Începând din anul 1996, în ringul BRM au fost organizate peste 3.100 proceduri de achiziții și vânzări, la care s-au obținut diferențe favorabile de preț cifrate la aproximativ 320 milioane de dolari, pentru aproape 100 clienți ordonatori .
Principalii clienți ordonatori și diferențele favorabile de preț sunt evidențiate în tabelul 2.1.1.
Tabel: 2.1.1. Principalii clienți ai BRM și diferențele favorabile de preț
Sursa: Raport, anual, BRM
Ca perspectivă, având în vedere integrarea în comunitatea economică europeană și globalizarea piețelor financiare, BRM își propune să devină un punct de referință pentru regiunea Europei Centralei și de Est, ca partener de încredere al platformei de tranzacționare regională.
2.2 Organizarea procedurilor în cadrul pieței licitațiilor
A. Marketing și publicitate
Promovarea procedurilor organizate la Bursa Română de Mărfuri se realizează printr-un mix de marketing complex și este realizată atât ATL (above the line), cât și BTL (below the line). De asemenea, acoperirea mediatică de care se bucură instituția, dar mai ales obiectul ei de activitate, este rezultatul unui efort susținut de Public Relation.
Dintre activitățile cu caracter ATL utilizate de BRM în vederea promovării procedurilor de achiziție sau de vânzare fac parte:
ad-uri de presa cu anunțul de organizarea a licitației pe canale media agreate de clientul ordonator în vederea alocării eficiente a costurilor, cu circa 10-30 de zile înainte de derularea procedurii. Merită a fi menționat aici faptul că printre acționarii BRM se număra și S.C. Adevărul S.A., editorul unuia dintre cele mai importante ziare din peisajul publicistic românesc cu care BRM are negociat un tarif preferențial sub cotele oferite de orice media buyer;
publicarea anunțurilor de licitație atunci când este cazul și în presa internațională;
publicarea anunțurilor de licitație pe diferite web site-uri cu impact și cu trafic ridicat, inclusiv pe web site-ul propriu: www.brm.ro
participarea la târguri și expoziții interne și internaționale în nume propriu sau alături de alte entități reprezentative ale economiei naționale;
accesul la cele mai importante piețe bursiere și la clienții care operează pe aceste piețe prin apartenența la Association of Futures Markets (care reunește cele mai importante burse din Europa Centrală și de Est și cele mai mari burse Europene);
Dintre activitățile BTL desfășurate de BRM in vederea promovării procedurilor de achiziție publica și licitații de vânzare fac parte:
organizarea de cursuri de specializare în domeniu atât pentru ordonatori, cât și pentru clienții participanți;
derularea unor campanii de marketing direct către toată baza noastră de clienți: faxuri, broșuri, publicații cu caracter educativ.
publicarea saptamânală a propriei publicații Info Licitație, care se distribuie gratuit membrilor acționari, ministerelor, Guvernului, Parlamentului, instituțiilor de stat etc., mass-media româna și străina, societătilor comerciale abonate și care conține informații referitoare la procedurile ce vor fi organizate în perioada respectivă și rezultatele celor organizate anterior;
transmite comunicate de presă privind procedurile pe care le organizează în atenția mass-media națională, agențiilor de știri interne și internaționale, ambasadelor, camerelor de comerț județene, acționarilor;
în urma adjudecării, pe baza Hotărârii Comisiei de Adjudecare, întocmește comunicatul de presa care se transmite către mass-media interna si internaționala.
B. Regulamentul privind atribuirea contractelor de achiziție de produse servicii sau lucrări
În virtutea dreptului său la autoreglementare, BRM a elaborat "Regulamentul Bursei Române de Mărfuri privind atribuirea contractelor de achiziții de produse, servicii sau lucrări" cu respectarea strictă a legislației române în vigoare. Acest regulament stă de altfel și la baza organizării procedurilor de achiziție, inclusiv cele publice.
Pentru a obține cele mai avantajoase condiții pentru ordonator se pot organiza doua tipuri de licitații cu strigare:
licitație cu oferta de preț în plic închis, urmată de strigare liberă – prin care se urmărește obținerea unui preț cat mai scăzut, în condițiile în care oferta tehnică se apreciază după principiul "admis/respins", deci fără punctaj;
licitație cu punctaj, urmată de strigare liberă a prețului – prin care se urmărește obținerea celui mai bun raport "calitate – preț", fiind punctată atât oferta tehnico-economică, cât și cea financiară.
Licitația cu strigare se desfasoară în doua faze:
faza I: oferta de preț în plic închis;
faza II: strigare liberă, care pornește de la cel mai bun preț oferit în faza I, cu un pas de licitație bine definit, care este mai mic decât contravaloarea garanției de participare depusă de ofertanți.
Regulamentul prevede, de asemenea, existența statutului de rezervă pentru participanții la procedură, eliminându-se posibilitatea blocării acesteia și evitarea parcurgerii de mai multe ori a procedurii, ceea ce conduce la adjudecarea și semnarea contractului într-un timp foarte scurt.
C. Elaborarea documentației
Pe baza datelor din caietul de sarcini tehnic, a modelului de contract și a cerințelor minime de calificare puse la dispoziție de către ordonator, BRM întocmește documentația pentru elaborarea ofertei care este pusă la dispoziția ofertanților contra cost, cu 10 – 15 zile înainte de data desfășurării procedurii.
Documentația detaliază toate aspectele referitoare la documentele de calificare, propunerea tehnică, propunerea financiară și modelul de contract aferente procedurii. Având în vedere că organizatorul procedurii este bursa, documentația se completează cu instrucțiuni și formulare bursiere specifice cum ar fi:
Cererea de participare la procedură, cu timbru sec BRM;
Informații privind bonitatea firmei ofertante;
Împuternicirea persoanei fizice care va reprezenta firma la procedură;
Angajamentul privind plata comisionului de către câștigatorul procedurii, către BRM;
Scrisoarea de Garanție Bancară.
D. Comisia de evaluare
Comisia de evaluare este constituită prin Decizie a Președintelui – Director General al BRM, fiind prezentată participanților la procedură doar în ziua și la ora organizării procedurii.
Comisia este formată din Președinte – Director General BRM, 1-2 specialiști din cadrul BRM, 3-5 specialiști desemnați de ordonator și, eventual, experți neutri a căror probitate nu poate fi pusă la îndoială.
E. Urmărirea derulării contractului și gestionarea garanției
Contractul de vânzare-cumpărare va fi încheiat între ordonator și licitantul câștigător, în prezența reprezentantului BRM, într-un număr de exemplare necesar tuturor părților prezente, inclusiv BRM, în termen de maxim 10 zile lucrătoare de la data adjudecării procedurii.
Pentru a putea participa la procedură, ofertanții sunt obligați să constituie la dispoziția BRM o garanție de participare. În cazul adjudecării, ofertantul câștigator va constitui o garanție de bună execuție a contractului, întocmită în favoarea ordonatorului, moment în care îi este restituită garanția de participare.
În cazul în care ofertantul câștigător se face vinovat de nesemnarea contractului în termenele și condițiile stabilite prin Hotărârea de Adjudecare a procedurii, de neplata comisionului către BRM în cuantumul și la termenul prevăzut în documentație, ofertantul respectiv pierde garanția de participare, care va fi utilizată pentru despăgubirea ordonatorului și, eventual, a BRM, în situația în care câștigătorul procedurii nu a achitat comisionul datorat BRM.
Garanția de bună execuție va fi restituită câștigătorului după îndeplinirea de către acesta a obligațiilor față de ordonator.
F. Soluționarea litigiilor
Eventualele contestații se depun la Comisia de Atribuire în termen de 30 minute de la comunicarea rezultatului procedurii, termen de recomandare, dar nu mai târziu de 7 zile, termen de decădere. Comisia va răspunde în termen de maxim 7 zile. În ultimă instanță, contestatarii se pot adresa Curții de Arbitraj de pe lânga Camera de Comerț și Industrie a României.
2.3. Ringul bursier
În scopul dezvoltării unei piețe cu tranzacționare continuă pentru mărfuri, BRM organizează piețe spot și forward pentru cereale, produse petroliere, produse metalurgice, deșeuri. De asemenea, BRM organizează licitații interne și internaționale pentru mărfuri fungibile și nonfungibile. Volumul de tranzacționare pentru piața fizică se ridică la circa 75% din piața totală BRM.
BRM s-a implicat atât în procesele de privatizare, restructurare și lichidare apărute în această perioadă, cât și în operațiunile comerciale de vânzare sau achiziție de bunuri și servicii. În fapt, această implicare constă în posibilitatea societăților comerciale de a vinde sau cumpăra prin intermediul licitațiilor organizate în ringul BRM. În egală măsura, astfel de licitații, pot fi organizate atât pentru societăți comerciale private, cât și pentru societăți la care statul sau o autoritate publică este acționar.
Tranzacționarea mărfurilor are loc în ringul bursier, prin sistemul strigării libere. Reprezentanții vânzătorilor și ai cumpăratorilor se întâlnesc față în față și negociază liber prețul.
Avantajele pieței fizice organizate în ringul BRM sunt: transparența tranzacțiilor, corectitudinea acestora, comisioane mici, utilizarea informațiilor în timp real.
În concordanță cu domeniile de interes ale operatorilor economici este obligatorie completarea codurilor (Vocabularul Comun privind Achizițiile Publice) specifice activităților desfășurate de către aceștia.
CAPITOLUL III. PREZENTAREA BURSEI ROMÂNE DE MĂRFURI
3.1. Scurt istoric al activității Bursei Române de Mărfuri (BRM)
Bursa Română de Mărfuri este o companie privată de interes public, înființată în noiembrie 1992, prima ședință de tranzacționare având loc în data de 10 decembrie 1992. În prezent, BRM a dezvoltat, în acord cu prevederile Legii nr. 357/2005, mai multe tipuri de piețe de interes public, activitatea principală fiind axată pe Piața la disponibil și Piața licitațiilor. Pe Piața la disponibil se tranzacționează mărfuri fungibile, standardizate, cotate la bursa de mărfuri, în cele 9 ringuri: produse petroliere, energie electrică, gaze naturale, cărbune, mărfuri generale, materiale de construcții, legume și fructe, cereale și ringul contractelor de procesare combustibili. În anul 2007, BRM a emis în premieră pentru piața românească primele cotații la produse petroliere. Pe Piața licitațiilor se derulează proceduri de achiziții, vânzări, închirieri și concesiuni, BRM fiind cel mai important consultant în domeniul achizițiilor publice de produse, servicii și lucrări pentru orice tip de autoritate contractantă. Activitatea BRM se desfășoara la sediul central din București și prin rețeaua teritorială care numără 35 terminale.
BRM are un capital social subscris si integral vărsat în numerar în valoare de 7.290.000 RON, împarțit în 7.290 de acțiuni ordinare nominative cu o valoare nominala de 1.000 RON fiecare, în formă dematerializată, înregistrate în registrul acționarilor. De asemenea Bursa Romană de Mărfuri are 113 acționari , și 80 angajați , iar numărul total de puncte de lucru in teritoriu este 14 printre care: Arad, Baia Mare, Cluj, Constanța, Galați,Iași, Oradea, etc.
Bursa Română de Mărfuri (BRM) este o companie privată, înființată in anul 1992 în România, în scopul punerii la dispoziția mediului de afaceri a unui instrument specific economiilor de piață moderne. Din păcate, activitatea bursei a început să cunoască o ascensiune importantă abia în 1996. Chiar dacă tranzacțiile nu au fost foarte mari, s-a ajuns ca în 1998 să se realizeze licitații de 40 de milioane de dolari, iar in 2002 suma a trecut de 200 de milioane de dolari.
În 2010, volumul tranzacțiilor a ajuns la 140 miloane de dolari, iar în 2011 peste 170 milioane de dolari, după cum se poate observa în Figura 3.1.1.
Figura: 3.1.1 Volumul tranzacțiilor în perioada 2007-2011
Sursa: Raport, anual, 2011
În conformitate cu Legea nr. 357/2005 privind bursele de mărfuri, la BRM se pot efectua tranzacții și incheieri de contracte pentru: vînzări și cumpărări la vedere de mărfuri sau servicii, precum și orice alte bunuri calificate de bursa de mărfuri ca fiind tranzacționabile. Mai nou se practică, e drept încă în stadiul de pionierat, vînzări și achiziții de creanțe comerciale pe piața creanțelor.
Evoluția Bursei Române de mărfuri în ultimii 20 ani ar putea fi sintetizată astfel:
La 25 noiembrie 1992 se deschide Bursa Română de Mărfuri (BRM), la București. La festivitatea de deschidere oficiala a BRM, participa Președintele și Primului Ministru al României. Pe data de 10 decembrie 1992 se desfășoară prima ședință de tranzacționare în ringul BRM.
În anul 1993 este Adoptat de către Guvernul României Hotărârea de guvern nr. 54/03 februarie 1993 "cu privire la stabilirea prețurilor în cadrul tranzacțiilor bursiere ce fac parte din categoria celor ale căror prețuri se negociază sub supravegherea autorităților administrației publice centrale locale" care a avut un rol important în integrarea bursei în activitatea economică.
Contractele spot în valută se lansează în anul 1994.
În 1995 în cadrul BRM s-au desfășurat următoarele activitați:
BRM în colaborare cu Reuters Ltd. a organizat Conferința Internațională "Bursele de mărfuri și restructurarea economică în Europa Centrală și de Est";
Lansarea contractelor forward în lei și în valută;
Încheierea primului contract forward.
În 1996 BRM își reorientează activitatea datorită modificărilor pozitive ce au avut loc la nivel macroeconomic. Tot acum are loc și reorganizarea internă a BRM.
1997 este anul relansării BRM dar și a unei relansării financiare. Tot în acest an este redactat primul act legislativ dedicat burselor de mărfuri: "Ordonanța privind bursele de mărfuri" nr. 69/1997
În 1998 are loc lansarea tranzacțiilor cu contracte futures pe diferența de curs valutar: "Dolar BRM" și "Marca BRM".
În anul 1999 au loc următoarele acțiuni importante:
Lansarea unui nou activ pentru contractele futures pe diferența de curs valutar: "Euro BRM";
BRM a introdus la tranzacționare contractul futures EURO-USD.
În 2000 BRM derulează următoarele activități:
BRM a lansat în premieră pentru piața românească contractul futures pe rata dobânzii: BUBOR 3 BRM;
BRM a decis schimbarea sistemului de tranzacționare, prezentând agențiilor bursiere sistemul de tranzacționare electronică;
Introducerea tranzacționării electronice pentru piața futures.
În 2001 au fost lansate primele tranzacții cu opțiuni, și au fost lansate spre tranzacționare doua noi contracte futures: Kwh BRM și Gaz Natural BRM.
Pe parcursul anului 2002 BRM a desfășurat următoarele activități:
A fost aprobată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.27/2002 privind piețele reglementate de mărfuri și instrumente financiare derivate;
Bursa Română de Mărfuri a fost certificată ISO 9001.
Anul însemnat pentru BRM:
Atestarea de către Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare ca Organism de formare profesională;
Bursa Română de Mărfuri a fost autorizată de către CNVM ca societate de bursă în condițiile OUG 27/2002 aprobată prin Legea 512/2002 și ale regulamentului 4/2002 al CNVM;
Anul fost cel mai bun an de la înființarea sa, valoarea tranzacțiilor bursiere depășind 1,2 miliarde USD, de șase ori mai mult decât în anul precedent.
În 2004 BRM s-a extins pe întregul teritoriu al țării, consolidându-și poziția de lider pe piața bursieră. S-a înregistrat un record absolut al tranzacțiilor de 1,4 miliarde USD, iar diferența favorabilă de preț totală obținută a depășit 57 milioane USD.
În anul 2005 numărul terminalelor BRM din teritoriu a crescut la paisprezece, cu acoperire pe întreg teritoriul țării. BRM a organizat a opta ediție a Conferinței anuale Association of Futures Markets (AFM). Tot în acest an a fost promulgată Legea 357/2005 privind bursele de mărfuri.
În decursul anului 2006, legea 357/2005 a conferit bursei de mărfuri dreptul fundamental de a administra, prin autoreglementare, următoarele piețe de interes public: piața la disponibil pentru mărfurile fungibile, piața licitațiilor și piața creanțelor comerciale. În plus, legea a reglementat faptul că bursele de mărfuri se organizează și funcționează sub autoritatea Colegiului de Conducere al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR).
Tot în acest an expansiunea în teritoriu a continuat, fiind deschise 17 terminale, numărul total al punctelor de lucru bursiere ajungând la sfârșitul anului la 29.
În luna iulie, BRM a demarat proiectul Piața la disponibil. Au fost organizate ringuri specializate pentru tranzacționarea de: cereale, produse petroliere, cărbune si mărfuri fungibile.
În anul 2007, BRM a emis în premieră pentru piața românească primele cotații la produsele petroliere. Tot în acest an, BRM, a lansat noi ringuri pe piața la disponibil: ringul contractelor de procesare combustibili, ringul gazelor naturale, ringul materialelor de construcții, ringul legumelor si fructelor. Rețeaua teritorială a BRM se extinde la 33 terminale. În acest an BRM aniversează 15 ani de la înființare, ajunge la 7500 de clienți si la 380 de membri afiliați.
În anul 2008, BRM organizează prima tranzacție cu gaze naturale adjudecată la o bursă de mărfuri din România.
În anul 2010, au fost lansate noi ringuri pe piața la disponibil: Ringul Certificatelor CO2 și Ringul Medicamentelor. BRM organizează în 2010 primele tranzacții cu certificate CO2 si cu medicamente in ringul specializat si licitații pentru achiziționarea de materiale de construcții de către ANL. Numărul membrilor ajunge la 834. Tot în decursul acestui an, BRM este certificată ISO 9001:2008.
În acest an, 2011, BRM a înregistrat un număr record de tranzacții cu energie electrică și certificate CO2.
3.2. Cadrul legislativ în care activează BRM
Mediul de afaceri din România s-a caracterizat, în ultimii ani, printr-o serie de modificări legislative menite să asigure accesul la structurile europene. Necesitățile economice au condus la crearea unui nou cadru legal care să reglementeze activitatea burselor de mărfuri.
Bursa Română de Mărfuri (BRM) este o companie privată, înființată în anul 1992 în România, în scopul punerii la dispoziția mediului de afaceri a unui instrument specific economiilor de piață moderne. De-a lungul timpului, BRM s-a implicat atât în procesele de privatizare, restructurare și lichidare, cât și în activitățile comerciale de achiziție sau vânzare de produse, servicii și lucrări. În fapt, această implicare constă în posibilitatea persoanelor fizice sau juridice de a vinde sau cumpăra prin intermediul procedurilor organizate în ringul BRM. În egală măsură, astfel de proceduri pot fi organizate atât pentru societăți comerciale private și pentru societăți la care statul sau o autoritate publică este acționar, cât și pentru instituții, ministere și alte autorități publice.
În timpul parcurs de la înființare până în prezent, BRM a devenit lider bursier la nivel național atât în ceea ce privește activitățile cu specific bursier, cât și pentru activitățile referitoare la organizarea de proceduri pentru atribuirea contractelor de achiziție publică și de vânzare a produselor, serviciilor și lucrărilor.
Cadrul legal care reglementează activitatea desfășurată cu succes de BRM este format dintr-o suită de acte normative, după cum urmează:
Legea nr. 357/2005 privind bursele de mărfuri, care stabilește modul de înființare, organizare și funcționare a burselor de mărfuri. Actul normativ indicat precizează în art. 21, alin. (5) următoarele: "În cazul în care autoritățile contractante achiziționează produse, servicii sau lucrări prin intermediul burselor de mărfuri, acestea din urma au obligația de a respecta prevederile legislației în vigoare privind achizițiile publice atunci când aplică procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică în numele autorităților contractante respective."
Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanței de Urgența nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii , prevede la art. 3, alin. (3), următoarele: "Autoritatea contractantă are, totodată, dreptul de a achiziționa servicii de consultanță conform prevederilor ordonanței de urgentă, în scopul elaborării documentației de atribuire și/sau aplicării procedurii de atribuire.";
Ordonanța Guvernului nr. 128/1998, republicată, pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, cu următorul cuprins "art. 9 (1) Valorificarea bunurilor trecute în proprietate privată a statului se face de organele de valorificare, prin bursele de mărfuri […] prin […] licitație publică…".
Organizarea și derularea procedurilor în ringul BRM se desfașoară în egală măsură în conformitate cu regulamentele specifice proprii cum ar fi cel privind atribuirea contractelor de produse, servicii sau lucrări, regulamentele privind vânzarea bunurilor mobile și imobile prin licitație, precum și regulamentele privind vânzarea prin licitație a activelor statului, vânzarea bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.
3.3 Organizarea Bursei Române de Mărfuri (BRM)
Având ca model de organizare marile burse ale lumii, Bursa Română de Mărfuri beneficiază de un sistem ierarhic funcțional, cele 6 departamente ale sale fiind:
Departamentul Operațiuni Tranzacții (DOT);
Departamentul Tehnologia Informației;
Departamentul de Compensație;
Departamentul de Strategie – Dezvoltare;
Departamentul Marketing și Relații Publice;
Departamentul Economic – Administrativ – asigurând desfășurarea procesului decizional și operațional.
Adunarea Generală a Acționarilor este forul principal de conducere iar administrarea BRM este realizată de către Consiliul de Administrație. Președintele Consiliului de Administrație este Directorul General al Bursei Române de Mărfuri.
Conducerea bursei este încredințată Consiliului Bursei, numit de Consiliul de Administrație al BRM și validat de CNVM, pentru un mandat de 4 ani care poate fi reînnoit.
Activitatea Consiliului bursei este coordonată de un președinte , membru al Consiliului, numit de Consiliul de Administrație al BRM.
BRM are în prezent peste 100 acționari, printre aceștia numărându-se bănci comerciale, societăți de servicii de investiții financiare , companii de comerț exterior , societăți cu activitate de producție sau prestări servicii.
Deținerea unui pachet de 20 de acțiuni conferă dreptul la un loc de tranzacționare și posibilitatea de a desfășura servicii de brokeraj. Acționarii, indiferent de numărul de acțiuni deținute, pot beneficia de maxim 5 locuri de tranzacționare și, corespunzător, maxim 100 voturi valabile în Adunarea Generală a Acționarilor. Acțiunile sunt nominative, iar nici unul dintre acționari nu poate deține mai mult de 2,52% din numărul de voturi.
Prețul acțiunilor se poate schimba în raport cu cererea și oferta, putându-se determina pe baze contractuale , prin convenția părților sau în urma licitațiilor organizate de BRM.
Figura: 3.3.1. Organigrama BRM
Sursa: www.brm.ro
3.3.1 Structura acționariatului
BRM funcționează având la bază o colaborare permanentă cu acționarii săi.
Conform Legii nr. 357/2005, "Persoanele care dețin calitatea de membru acționar al bursei de mărfuri sau de membru afiliat al acesteia au dreptul ca, în nume și pe cont propriu, să negocieze tranzacții pe piața la disponibil, pe piața mixtă și/sau să negocieze și să încheie contracte pe piața licitațiilor și/sau creanțelor, în condițiile prevăzute de prezenta lege și de regulamentele bursei de mărfuri, precum și pe alte piețe administrate de bursa de mărfuri, dacă sunt îndeplinite condițiile specifice pieței respective."
De-a lungul anului 2011 BRM a urmărit aceeași tendință specifică de atragere a companiilor care și-au manifestat interesul pentru piețele și activitățile bursiere.
La 31 decembrie 2011 numărul membrilor acționari ai BRM s-a cifrat la 120. Printre membrii acționari ai BRM se număra:
• bănci: Banca Comercială Română, BRD Groupe Société Générale, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Banca Comerciala "Ion Tiriac";
• societăți de investiții financiare: SIF Banat – Crișana, SIF Moldova și SIF Oltenia;
• mari producători: Agricola Internațional, Alro Slatina, Astra Vagoane Arad, Elba Timișoara, Energoconstrucția, GRIVCO, Societatea de construcții CCCF București, Terom Iași, U.C.M. Reșita;
• companii din domeniul gazelor și energiei: Distrigaz Sud, Electrica, Hidroelectrica, Termoelectrica, Nuclearelectrica.
Tabel: 3.3.1.1. Primii 15 membri acționari ai BRM
Sursa: www.brm.ro
Pentru atragerea în continuare a unor companii importante și pentru cointeresarea celor deja existente ca acționari, BRM oferă o serie de facilitați, printre care se număra: acordarea unei cote din comisionul perceput în cazul licitațiilor în care ofertantul câștigator este adus de către acționarul BRM, transmiterea gratuită a informațiilor privind piețele BRM și piețele internaționale de mărfuri, posibilitatea accesării gratuite a bazelor de date ale BRM pentru identificarea partenerilor de afaceri, acordarea unor reduceri de prețuri pentru angajații acționarilor BRM la cursurile de formare și specializare oferite de bursă.
Printre primii 20 de clienți se numără:
Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța
Administrația Fluviala a Dunării de Jos Galați
Administrația Zonei Libere Constanța Sud si Basarabi
Administrația Zonei Libere Sulina
Aeroclubul României
Aeroportul Înternațional Constanța
Agenția de Protecție a Mediului Suceava
Agenția de Protecție a Mediului Târgu Mureș
Agenția Română de Intervenții și Salvare Navală
Agenția Domeniilor Statului
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași
Agenția Națională pentru Locuințe
Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare
AGRICOLA ASUM S.R.L.
AGROMIXT S.A.
Ambasada Greciei în România
Apa Grup Botoșani
Autoritatea Aeronautică Civila Română
Autoritatea Feroviară Română – AFER
Autoritatea Navală Română
3.3.2 Terminale BRM
Pentru a veni în întâmpinarea ordonatorilor regionali și locali, Bursa Română de Mărfuri a demarat, începând cu anul 1998, un proces de expansiune în teritoriu inaugurând puncte de lucru bursiere în toate regiunile istorice ale țării. Acest proces de extindere s-a materializat la finele anului 2005 în 14 terminale operaționale în: Galați, Iași, Constanța, Cluj- Napoca, Craiova, Prahova, Brașov, Timișoara, Oradea, Piatra Neamț, Alexandria, Târgu Mureș, Giurgiu și Slobozia.
În cursul anului 2008 și în prima parte a anului 2009 au fost deschise un număr de 19 terminale bursiere, ceea ce face ca numărul punctelor de lucru deschise până în mai 2010 să se ridice la 32. BRM deține puncte de lucru bursiere la: Alba, Alexandria, Arad, Bacău, Bistrița, Brașov, Buzău, Cluj, Constanța, Covasna, Craiova, Galați, Giurgiu, Gorj, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Oradea, Piatra Neamț, Pitești, Prahova, Reșița, Slobozia, Suceava, Târgoviște, Târgu Mureș, Timișoara, Tulcea, Vâlcea, Vaslui și Vrancea.
Terminalele Bursei Române de Mărfuri au statutul de puncte de lucru în teritoriu, fară personalitate juridică proprie, care au obligația de a comunica întocmai elementele de identitate ale instituției bursiere, brand, principii, misiune și valori. Aceste puncte de lucru sunt administrate de către entități cu personalitate juridică distinctă de BRM, care dețin toată logistica și capitalul uman necesare derulării în condiții optime a activității bursiere.
Figura: 3.3.2.1. Harta terminalelor BRM
Sursa: www.brm.ro
3.4 Relații internaționale în cadrul BRM
BRM a acordat încă de la înființare, o importanță deosebită asupra creării unei rețele internaționale împreuna cu jucătorii majori din industria bursieră. Prin procesul continuu început în anul 1992, BRM și-a construit, în timp, imaginea unei instituții stabile și transparente. Din anul 2006, se adaugă o noua coordonată esențială pentru identitatea sa vizuală: expansiune și diversificare.
Prezența instituției la numeroase seminarii și forumuri internaționale, precum și la expoziții specializate în domeniul financiar a fost și este, în continuare, extrem de bine cotată de profesioniștii în domeniu.
Componentă activă a comunitații bursiere internaționale, Bursa Română de Mărfuri a devenit, în 1998, unul dintre membrii fondatori ai Association of Futures Markets (AFM).
În prezent, printre membrii plini ai acestei asociații, alături de Bursa Română de Mărfuri se număra: Budapest Stock Exchange, Budapest Clearing and Settlement House-KELER, Dubai Gold&Commodities Exchanges, Eurex Frankfurt AG, Euronext, European Climate Exchange, HSBC Bank PLC, Mercado a Término de Buenos Aires, Multi Commodity Exchange of India Ltd, Patsystems, JSE Securities Exchange, Turkish Derivatives Exchange (TURKDEX), Ukrainian Interbank Currency Exchange, Warsaw Board of Trade, RTS Stock Exchange, Swiss Futures and Options Association (SFOA) iar cu statut de membri asociați: Hanover Commodity Exchange si Sofia Commodity Exchange. În calitate de membru deplin al Asociației, BRM a participat în perioada 4 – 5 martie 2009 la a 12-a Conferință Anuală a AFM, ediție organizată la Budapesta.
În 1999, adunarea anuală a AFM a avut loc la București, în organizarea BRM.
Începând cu anul 2001, BRM prin intermediul AFM a devenit un important participant la adunarea anuală a burselor de mărfuri din întreaga lume, care are loc la Burgenstock, alături de cele mai importante instituții care activează în domeniul burselor de mărfuri.
În luna aprilie 2007, cu ocazia întâlnirii anuale a Asociației, BRM și-a reiterat candidatura pentru organizarea în anul 2012, la București, a celei de-a 52-a ediții a Burselor de Comerț Europene. Argumentele BRM vizează semnificația aniversară a anului 2012 (împlinirea a 130 de ani de la înființarea primei burse de mărfuri în România și a 20 de ani de BRM), infrastructura bine pregătită pentru un eveniment de o asemenea amploare, precum și atracțiile turistice binecunoscute ale României.
Înțelegând importanța integrării și recunoașterii sale la nivelul mediului bursier internațional, BRM continuă să reprezinte o prezență activă la evenimentele consacrate din domeniul bursier și financiar, consolidând într-un mod particular cooperarea cu celelalte burse regionale din Europa Centrală și de Est.
CAPITOLUL IV. DESCRIEREA ȘI ANALIZA PIEȚEI LA DISPONIBIL
4.1 Specificații privind piața la disponibil
Pornind de la experiența acumulată în organizarea de licitații, BRM a demarat în luna iulie 2006 un nou proiect, piața la disponibil. Acesta presupune organizarea unor ringuri specializate pentru acele categorii de mărfuri cu grad ridicat de standardizare, numite și mărfuri fungibile.
Astfel, se crează cadrul în care cererea și oferta pentru astfel de mărfuri se întâlnesc în condiții de maximă transparență.
Conform legii burselor de mărfuri , mărfurile fungibile sunt acele mărfuri determinate generic care pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei obligații contractuale.
Caracteristica principală a acestor mărfuri este gradul lor ridicat de standardizare. Indiferent de producătorul lor, mărfurile se identifică pe baza unor caracteristici de natură fizico-chimică, caracteristici care determină calitatea acestora. Astfel, produsele se împart în mai multe clase de calitate, în funcție de care se formează prețul acestora. Datorită gradului ridicat de standardizare, loturile din același produs care se încadrează în aceleași clase de calitate sunt interschimbabile.
În acest moment, Bursa Română de Mărfuri are organizate unsprezece ringuri specializate: ringul produselor petroliere, ringul energiei electrice, ringul gazelor naturale, ringul cărbunelui, ringul mărfurilor generale, ringul cerealelor, ringul materialelor de construcții, ringul legumelor și fructelor, ringul procesare, ringul certificate CO2 și ringul medicamente. În plus, există și un ring general al produselor fungibile în cadrul căruia se pot derula tranzacții pentru orice mărfuri fungibile, altele decât cele pentru care există ringuri specializate pe piața la disponibil.
Figura: 4.1.1. Evoluția tranzacțiilor în cadrul pieței la disponibil din perioada 2007 – 2011
Sursa: www.brm.ro
4.2. Organizarea Pieței la Disponibil și condițiile de acces la piață
În cadrul fiecărui ring sunt definite activele suport (mărfurile) pentru care se pot organiza ședințe de tranzacționare. De exemplu, în cadrul ringului produselor petroliere sunt identificate ca active suport produse ca: benzină, combustibil biodiesel, lubrifianți, motorină și păcura.
Accesul pe piața la disponibil se face prin intermediul societăților de brokeraj și al brokerilor acestora, ca intermediari specializați (societățile de brokeraj pot fi infinițate de membrii asociați ai BRM și membrii afiliați BRM).
Societățile membre acționare ale BRM se pot înregistra ca societăți de brokeraj și astfel să tranzacționeze atât în numele și pe contul lor, cât și în numele lor și pe contul altor clienți.
O societate care nu este membră a BRM poate tranzacționa pe piață la disponibil fie apelând la serviciile unei terțe societăți de brokeraj, fie înregistrându-se ca membru afiliat al BRM, caz în care devine propriul său broker.
Societatea de brokeraj poate fi constituită ca societate de sine stătătoare sau poate funcționa ca departament în cadrul unei societăți comerciale deja existente.
4.2.1. Cotațiile și rolul lor
În urma tranzacțiilor care au loc pe piața la disponibil, BRM publică cotații ale mărfurilor care au fost tranzacționate.
Cotația reprezintă prețul mediu de tranzacționare al unui produs în piața, oferind o imagine clară asupra nivelului acestuia atât în tranzacțiile bursiere cât și pentru tranzacțiile care se încheie în afara bursei.
Pe baza cotației, cumpărătorii produsului pot să facă o estimare a costurilor de achiziționare a cantităților necesare, putând astfel să-și planifice mult mai bine activitatea. În același timp, vânzătorii pot, ca pe baza evoluției cotațiilor, să aleagă momentul oportun în care să-și valorifice producția și chiar să-și planifice cantitățile și tipurile de produse pentru viitor. În cazul contractelor pe termen lung (un an de zile), prețurile acestora pot fi revizuite pe parcursul derulării în funcție de evoluția cotației bursiere a produsului respectiv.
Tabel: 4.2.1.1. Lista produselor tranzacționate pe piața la disponibil
Sursa: www.brm.ro
Nomenclatorul mărfurilor fungibile cotate la Bursa Română de Mărfuri a fost aprobat în Consiliul de Administrație al BRM prin Hotărârea 89/02.08.2006. De asemenea, a fost aprobat in Colegiul de Conducere al CCIR prin Decizia din 14.09.2006.
Acesta cuprinde următoarele grupe de produse:
1. Produse agricole și agroalimentare
2. Produse ale industriei alimentare, băuturi și tutun
3. Animale vii și produse animaliere
4. Produse forestiere
5. Produse energetice și ale industriei extractive
6. Produse neenergetice ale industriei extractive
7. Produse ale industriei metalurgice
8. Produse ale industriei textile
9. Produse ale industriei celulozei și hârtie
10. Produse obținute din rafinarea petrolului
11. Produse ale industriei chimice
12. Prelucrarea cauciucului
13. Produse din minerale nemetalice
Tabel: 4.2.1.2 Principalii indicatori care se iau în calcul pentru stabilirea calității a două din produsele tranzacționate la BRM
Sursa: www.brm.ro
4.2.2. Extrase din regulamentul de funcționare al pieței la disponibil
Regulamentul cuprinde norme privind organizarea și funcționarea pieței la disponibil administrate de S.C. Bursa Română Mărfuri S.A. BRM organizează și asigură desfășurarea operațiunilor pe piața la disponibil în temeiul Legii 357/2005 privind bursele de mărfuri.
Piața la disponibil este structurată pe ringuri de produse specializate în cadrul cărora sunt definite activele suport. Pentru fiecare activ suport bursa definește activele de tranzacționat.
ordin de tranzacționare – instrucțiune de vânzare sau de cumpărare a unei mărfi, în cadrul unui activ de tranzacționat care indică cel puțin cantitatea,calitatea și locația;
cotația – reprezintă prețul de referință la un anumit moment al unui activ suport, obținut ca urmare a tranzacționării produsului respectiv pe una dintre piețele administrate;
cont de garanții – contul alocat de bursă unei societăți de brokeraj în care aceasta constituie depozite valorice, titluri de credit sau alte forme de garantare în vederea garantării tranzacțiilor în curs de derulare pe piața la disponibil;
procedura de tranzacționare simplu competitivă este procedura de tranzacționare în cadrul căreia fiecărui activ de tranzacționat i se asociază un unic ordin inițiator (de vânzare sau de cumpărare) pentru care se primesc mai multe ordine de sens contrar;
procedura de tranzacționare dublu competitivă este procedura de tranzacționare în cadrul căreia pentru un activ de tranzacționat se introduc mai multe ordine de vânzare și de cumpărare în același timp;
procedura de tranzacționare directă este procedura de tranzacționare în cadrul căreia pentru un activ de tranzacționat sunt introduse un singur ordin de vânzare și un singur ordin de cumpărare;
contract spot – contract de vânzare cumpărare care se execută în cel mult 10 zile lucrătoare de la data încheierii contractului de bursă prin livrarea huno ictu sau succesivă a mărfii și plata huno ictu sau succesivă a prețului ;
contract forward – contract de vânzare cumpărare care se execută în cel mult 18 luni, dar nu mai puțin de 10 zile lucrătoare de la data încheierii contractului de bursă, prin livrarea huno ictu sau succesivă a mărfii și plata huno ictu sau succesivă a prețului;
ring – grupa de produse care se tranzacționează pe piața la disponibil;
activ suport – tip de produs standardizat definit în cadrul unui ring;
activ de tranzacționat – contract spot/forward definit de bursă pe baza specificațiilor proprii sau conform solicitării brokerului inițiator;
ordin inițiator – ordinul emis de brokerul inițiator;
ordin de sens contrar – ordinul introdus pe activul de tranzacționat ca răspuns la un alt ordin lansat în piață.
Piața la disponibil este administrată de BRM, prin Direcția Operațiuni Tranzacții
( DOT).
Procedurile de tranzacționare folosite în cadrul ședinței de tranzacționare sunt:
a. procedura de tranzacționare dublu competitivă;
b. procedura de tranzacționare simplu competitivă;
c. procedura de tranzacționare directă;
d. orice altă procedură elaborată de DOT și aprobată de Consiliul de Administrație al BRM.
Organizarea ședințelor de tranzacționare
Organizarea ședințelor de tranzacționare este asigurată în cadrul BRM de către DOT prin Departamentul Piața Mixtă și la Disponibil (DPMD), care răspunde de pregătirea și derularea ședinței de tranzacționare.
Pentru a solicita bursei generarea unui nou activ de tranzacționat, brokerul transmite acesteia, în timp util, cel puțin următoarele date:
a. ringul și activul suport în care se înscrie activul de tranzacționat pentru care intenționează să introducă, în viitor, ordine de tranzacționare;
b. condiția de livrare;
c. modalitatea de stabilire a prețului;
d. moneda în care se stabilește prețul;
e. orice alte informații considerate necesare.
Ședințele de tranzacționare sunt coordonate și supravegheate de un coordonator de ședința, numit de DOT, dintre angajații BRM. Acesta are următoarele atribuții:
a. sa deschidă și să închidă ședințele de tranzacționare;
b. să coordoneze desfășurarea în bune condiții a ședințelor de tranzacționare;
c. să întrerupă, dacă este cazul, ședințele de tranzacționare, cu avizul directorului general;
d. să interzică accesul la negociere a brokerilor care au fost suspendați ori care au pierdut dreptul de a negocia;
e. să confirme încheierea tranzacțiilor prin semnarea contractelor de bursă.
A) Participanții la piața la disponibil
Pe piața la disponibil pot efectua tranzacții societățile de brokeraj care dețin calitatea de membru acționar sau de membru afiliat. Această calitate se obține prin îndeplinirea condițiilor stabilite de Consiliul de Administrație al bursei și produce efecte de la data semnării contractului. În acest sens societățile de brokeraj, prin brokeri, înregistrează și negociază oferte, efectuează tranzacții în nume și pe cont propriu și/sau în nume propriu și pe contul clienților săi.
B) Ordinele de tranzacționare
Pentru a fi validat, ordinul de tranzacționare trebuie să cuprindă următoarele elemente:
a) sens;
b) cantitate;
c) atributul (Total sau Parțial);
d) preț – este opțional la introducerea ordinului în funcție de reglementările aplicabile ringului și activului suport în care se încadrează activul de tranzacționat;
e) orice alte informații considerate relevante.
Validarea ordinului este condiționată și de existența în contul de garanții al societății de brokeraj a garanției corespunzătoare ordinului.
Modelul de ordin inițiator și ordin de sens contrar este prezentat în ANEXA 1, respectiv ANEXA 2.
C) Contul de garanții
BRM utilizează un sistem de garanții pentru a se asigura că vânzătorii și cumpărătorii își îndeplinesc obligațiile contractuale.
Societățile de brokeraj constituie pentru clienții lor un cont de garanții la dispoziția BRM, în care sunt gestionate garanțiile aferente tuturor ordinelor tranzacționate. Garanțiile nu sunt individualizate pe fiecare ordin în parte, ele având un caracter transferabil de la un ordin la altul. Practic, societatea trebuie să aibă în vedere că suma existentă în contul de garanții să fie mai mare sau egală cu suma tuturor garanțiilor solicitate pentru ordinele pe care dorește să le execute. Sumele se blochează în contul de garanții în ordinea înregistrări ordinelor de tranzacționare.
Garanția se poate constitui în una din următoarele forme: ordin de plată, numerar, scrisoare de garanție bancară, CEC, bilet la ordin, garanție reală mobiliară (5% din cantitatea tranzacționată).
D) Ședința de tranzacționare
Tranzacționarea pe piața la disponibil se poate realiza prin strigare liberă sau în sistem electronic.
Ședința de tranzacționare cuprinde 3 etape:
deschiderea ședinței;
sesiunea de tranzacții;
închiderea ședinței.
În deschidere sunt afișate în ordine temporală ordinele de vânzare/cumpărare înregistrate pentru fiecare activ de tranzacționat.
Sunt publice cel puțin următoarele informații:
a) sens;
b) cantitate;
c) atributul Total/Parțial;
d) preț – în funcție de reglementările specifice ale activului suport.
În această etapă, în funcție de reglementările specifice ale activului suport, ordinele pot sau nu să fie modificate de către brokerul emitent.
Sesiunea de tranzacții se realizează într-o perioada de timp stabilită prin reglementările activului suport.
Pe parcursul sesiunii de tranzacții, ofertanții își pot modifica, inclusiv anula oricând ordinele introduse în etapa de deschidere.
Încheierea unei tranzacții se realizează în momentul în care doua ordine de sens contrar sunt înregistrate la același preț sau prețul ordinului de vânzare este mai mic decât al ordinului de cumpărare cu respectarea următoarelor condiții:
a) ambele ordine au atributul Parțial, tranzacția se încheie pentru cea mai mică dintre cantitățile acestora;
b) un ordin are atributul Parțial și unul atributul Total, tranzacția se încheie pentru cantitatea trecută în ordinul Total, cu condiția ca în ordinul Parțial să fie înscrisă o cantitate mai mare sau egală decât aceasta. În caz contrar, tranzacția nu se poate realiza;
c) ambele ordine au atributul Total și aceeași cantitate, tranzacția se încheie pentru cantitatea înscrisă. În cazul în care cantitățile celor doua ordine diferă, tranzacția nu se poate încheia.
Tot în aceasta etapă se emite raportul de tranzacționare. În situația în care tranzacționarea nu se derulează în sistem electronic pe baza de semnătura electronică, la sfârșitul acestei etape sunt semnate contractele de bursă și este emis raportul de tranzacționare.
Pe baza contractelor de bursă încheiate vânzătorul și cumpărătorul vor semna contractul de vânzare cumpărare. Contractul de vânzare-cumpărare are clauzele stabilite de părți, dar trebuie să respecte cel puțin următoarele:
a- prețul este cel prevăzut în tranzacție;
b- cantitatea este cea prevăzută în tranzacție;
c- condițiile referitoare la calitatea mărfurilor, termen și condiții de livrare, modalitate de plată sunt cele prevăzute în tranzacție;
Contractul de vânzare-cumpărare se execută la termenul stabilit, de către cumparator prin plata prețului la care s-a încheiat tranzacția și de către vânzător prin livrarea întregii cantități prevăzute în tranzacție, sub sancțiunea pierderii garanției depuse la BRM.
În cazul în care câștigătorul nu-și îndeplinește obligațiile asumate, decade din drepturi, iar contractul de bursă se va atribui, societății de brokeraj clasată pe poziția următoare așa cum rezultă din raportului de tranzacționare, cu condiția ca prețul să fie acceptat de societatea de brokeraj care a emis ordinul inițiator.
Cantitatea tranzacționată poate fi suplimentată la contractare sau prin act adițional, dacă această posibilitate a fost prevăzută în ordinul inițiator.
E) Contestații
Brokerii participanți la ședința de tranzacționare care nu sunt de acord cu modul în care a fost încheiata o tranzacție pot înregistra la secretariatul BRM, în termen de 30 de minute de la terminarea ședinței de tranzacționare, o notificare prin care să informeze bursa cu privire la intenția de a depune o contestație.
Contestația va fi soluționată de către BRM în termen de cel mult 24 de ore de la data depunerii acesteia.
4.2.3. Evoluția în Piața la Disponibil
Încă de la început, Piața la Disponibil a cunoscut un trend ascendent, atât ca valoare a tranzacțiilor, cât și ca participare în piață. Peste 15 milioane USD au fost înregistrați pe piața la disponibil, începând cu momentul lansării în luna iulie, dintre care peste 12 milioane USD au fost tranzacționate prin intermediul terminalelor BRM.
Pe Piața la Disponibil a BRM se tranzacționează diferite categorii de mărfuri fungibile: produse petroliere și produse energetice – carburanți, combustibili de încălzire, cereale și alte produse agro-alimentare – grâu, orz, ovăz, floarea-soarelui, soia, animale în viu, carcase de animale abatorizate; alte mărfuri fungibile – uleiuri, compuși chimici de uz industrial, metale.
Tabel: 4.2.3.1. Situația tranzacțiilor realizate pe piața la disponibil in 2011-2012
*) diferența favorabilă reprezintă diferența dintre oferta de preț inițială depusă prin ordinul de sens contrar celui inițiator și valoarea la care s-a încheiat tranzacția.
Sursa: www.brm.ro
Valoarea totală a tranzacțiilor derulate în teritoriu pe piața licitațiilor a depășit 111 milioane USD, în cursul anului 2011, în cadrul a peste 357 de proceduri. Valoarea totală a tranzacțiilor derulate în teritoriu pe piața la disponibil a depășit in anul 2011, 280 milioane USD, în cadrul a peste 750 de proceduri.
Topul terminalelor BRM realizat în funcție de valoarea tranzacțiilor situează pe primul loc BRM Terminal Piatra Neamț, cu tranzacții realizate de aproximativ 216119,6 mii lei, urmat de Cluj Napoca, cu peste 40293,3 mii lei și Iași, cu o valoare a contractelor încheiate de peste 24829,4 mii lei.
Tabel: 4.2.3.2. Situația tranzacțiilor la terminalele BRM in anul 2011
Sursa: Raport, anual, 2011
Piața cerealelor
Argumentele pentru organizarea unui ring de tranzacționare a cerealelor la BRM se bazează pe aspecte de ordin intern care țin de BRM și pe aspecte de ordin extern, care țin de mediul economic în care își desfășoară activitatea participanții din piața cerealelor:
• avantajele de ordin intern: capacitatea și experiența bursei în definirea unor contracte standardizate din punct de vedere al cantității/calității mărfii și al mecanismelor de tranzacționare;
• oportunitati de ordin extern: disfuncționalitățile din circuitul producției agricole legate de asigurarea necesarului de cereale până la noua recoltă, recuperarea cheltuielilor și punerea bazei următorului an agricol.
Reglementarea cadrului pentru desfășurarea tranzacțiilor cu cereale permite formarea, în condiții de transparență totală a prețului de piață, capabil să răspundă așteptărilor întregului lanț, de la producător la procesator.
4.3.1 Principalele cotații pe piața cerealelor
Tabel: 4.3.1.1. Prețurile de tranzacționare , precum și cantitățile tranzacționate ale cerealelor pe piața la disponibil în luna octombrie 2011
Sursa: www.madr.ro
www.brm.ro
4.3.2. Condiții de acces
Pentru a putea înregistra în piață ordine, atât de vânzare, cât și de cumpărare, este necesară existenta unei sume suficiente în contul de garanție. Pentru fiecare ordin, valoarea garanției reprezintă 2,5% din valoarea ordinului.
Pentru a facilita accesul la tranzacții al vânzătorilor, BRM acceptă ca aceștia să -și constituie garanția sub forma de garanție reală mobiliară asupra produselor care se intenționează a fi vândute. Acesta reprezintă 5% din cantitatea care se tranzacționează.
Vânzătorul poate decide oricând înlocuirea garanției reale mobiliare de 5% din cantitatea tranzacționată cu o garanție financiară de 2,5% din valoarea ordinului.
În plus, pentru a-și valorifica produsele, vânzătorii trebuie să prezinte:
un buletin de analiză eliberat de un laborator neutru care să conțină caracteristicile fizice-chimice ale produselor;
dovada existenței cerealelor într-un depozit.
4.3.3. Evoluția in Piața Cerealelor
Prețurile grâului și orzului au crescut cu 125%, respectiv cu 119 %, în ultimul an, în Uniunea Europeană, dar sunt sub nivelurile din 2008, când scumpirea cerealelor a provocat o criză a alimentelor, conform datelor Comisiei Europene, consultate de Agerpres.
Țările din UE au decis să suspende taxele pentru importuri de 3,3 milioane tone de cereale – orz și grâu, cu scopul de a determina o reducere a prețurilor și a reduce presiunile de pe piața europeană.
Cotațiile pentru grâu au ajuns în UE la 269,51 euro tonă, februarie 2011, în timp ce cotațiile pentru orz s-au ridicat la 214,51 euro, conform statisticilor CE. În cazul porumbului, creșterea interanuală a fost de 81%, iar in februarie 2011, cotația se cifra la 236,51 euro tona. Comparativ cu luna ianuarie 2011, prețul grâului a crescut cu 5%, al orzului s-a redus cu 3% și al untului cu 2% .
Tabel: 4.3.3.1. Prețurile medii pentru grâu pe piețele reprezentative din România in 2011
Sursa: www.madr.ro
Un studiu realizat de ministerul agriculturii și dezvoltarii rurale (MADR), arată că Muntenia are prețul cel mai mare la porumb și anume de 836.76 lei/tonă, respectiv, 187.67 euro/ tonă, urmată de Banat, unde prețul porumbului a ajuns la 768,24 lei/ tonă, respectiv 172,30 euro/ tonă și Oltenia unde prețul porumbului nu depășește 702.21 prețul în lei pe tonă, respectiv 157.49 prețul în euro / tonă.
Figura 4.3.3.1. Prețuri medii pentru porumb lei/ tonă
Figura 4.3.3.2. Prețuri medii pentru porumb euro/ tonă
Sursa: www.madr.ro
PIAȚA ENERGIEI ELECTRICE
România joacă un rol important pe piața de energie electrică din sud-estul Europei și împreună cu alte țări din regiune poate asigura balanța energetică în zona a doua sincronă. Evoluția legăturilor contractuale ar trebui să satisfacă cerințele pieței regionale ce se va dezvolta în zona sud – est europeană avand în vedere că în cursul acestei luni urmează a fi semnat Tratatul privind înființarea Comunității Energetice din sud-estul Europei.
Este de asteptat ca piața regională să furnizeze oportunităti noi în comerțul liber și marketing. Astfel, România și celelalte țări balcanice ar putea să dezvolte cu succes o nouă piață regională de energie electrică în Europa.
România și-a arătat disponibilitatea de a inființa la București o bursă de energie pentru spațiul balcanic, fiind cel mai mare producător de energie din Balcani, cu un important potențial de export și singura țară din regiune în care funcționează un operator ce administrează o piață internă en-gros de energie electrică.
4.4.1 Ordine la tranzacționare în cadrul pieței energiei
Ordinele la tranzacționare și cantitătile de energie electrică desfășurate în ringul BRM în luna iunie 2012 pot fi evidentiate în tabelul următor :
Tabel: 4.4.1.1. Principalul ordin la tranzacționare din 2012
Sursa: www.disponibil.ro
Ordinul inițiator de cumpărare și ordinul de sens contrar de cumpărare sunt prezentate în ANEXA 3 , respectiv ANEXA 4.
4.4.2 Principalele cotații pe piața energiei electrice
Tabel: 4.4.2.1. Principalele cotații în perioada ianuarie- iunie 2012 în cadrul pieței energiei electrice
Agenți economici implicați
Producătorii de energie electrică sunt persoanele fizice sau juridice, titulare de licență, având ca specific activitatea de producere a energiei electrice, inclusiv în cogenerare.
Furnizorii de servicii de sistem asigură menținerea nivelului de siguranță în funcționare a sistemului electroenergetic, precum și calitatea energiei electrice conform reglementărilor în vigoare. Printre acești furnizori se numără:
1. S.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.A.
2. S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A.
3. S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A.
4. S.C. ELECTROCENTRALE BUCUREȘTI S.A.
5. S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A.
6. S.C. HIDROELECTRICA S.A.
7. S.N. NUCLEARELECTRICA S.A.
Furnizorii de energie electrică sunt persoanele juridice, titulare a unei licențe de furnizare, care asigură alimentarea cu energie electrică a unuia sau mai multor consumatori, în baza unui contract de furnizare.
Tabel : 4.4.2.2. Principalii furnizorii de energie electrică înregistrați la BRM
Sursa: www.brm.ro
Consumatorii eligibili sunt consumatorii care pot să aleagă furnizorul și să contracteze direct cu acesta energia necesară, având acces la rețelele de transport și/sau de distribuție. În prezent, în România sunt eligibili toți consumatorii cu excepția celor casnici.
Principalul consumator este S.C. SUBEX S.A. – din 19.03.2011.
Operatorii de transport de energie electrică sunt persoanele juridice, titulare de licență pentru transportul energiei electrice și servicii de sistem. Singurul operator este Compania Națională De Transport Al Energiei Electrice "Transelectrica" S.A.
Operatorii de distribuție sunt persoanele juridice, titulare a unei licențe de distribuție, care dețin, exploatează, întrețin, modernizează și dezvoltă rețeaua electrică de distribuție.
Tabel: 4.4.2.3. Principalii operatori de distributie de energie electrică
Sursa: www.brm.ro
Cadrul legal al existentei și funcționarii ringului contractelor bilaterale pentru energie electrică este dat de:
Legea privind bursele de mărfuri nr. 357/2005;
Contract cadru furnizor – furnizor pentru energie electrică;
Contact cadru furnizor-consumator eligibil pentru energie electrică ;
Ordin inițiator vânzător- cumpărător;
Ordin inițiator de cumpărare pentru consumatorii eligibili;
Ordin de sens contrar vânzare cumpărare;
Ordin de sens contrar pentru consumatorii eligibili.
4.4.3 Evoluția pieței energiei la BRM
Ringul energiei electrice a fost lansat la BRM în luna februarie 2007, iar primele tranzacții cu energie electrică au avut loc o luna mai tarziu. Până în prezent, au fost organizate în ringul bursier, 55 tranzacții cu energie electrică însumand o valoare de peste 200 milioane lei. Printre operatorii economici care au tranzacționat energie electrică prin BRM, se numară: Spitalul Orăsenesc Târgu – Neamț, Spitalul Municipal de Urgență Roman, Primăria Eforie, R.A.T.B., Regia Autonomă Oradea Transport Local, Regia Autonomă Transport Local Cluj Napoca, R.A.T. Craiova, RATUC Cluj, Electrica, Electrica Transilvania Sud, Ten Transilvania Energy, SUBEX, Mecanica Ceahlau Piatra – Neamț, CET Iași, etc.
CFR Calători Constanța a achiziționat o cantitate de 1.115,501 MWh energie electrică, în ședința de tranzacționare organizată în data de 26.03.2012, în Ringul energiei electrice a BRM. Pentru sedința de tranzacționare desfășurată pe platforma electronică de tranzacționare, la BRM Terminal Constanța a fost înregistrat un ordin initiator de cumpărare pentru o cantitate de 1.115,501 MWh energie electrică furnizare la joasa tensiune. Energia electrică cumpărată va acoperi necesarul CFR Călători Constanța pentru perioada 2012-2013.
Tranzacția a avut loc pe Piața la disponibil în Ringul energiei electrice, iar ordinele de sens contrar de vânzare au fost înregistrat din partea societatilor: TINMAR IND, CEZ Vânzare, EON Moldova Furnizare, ENEL Energie. Câștigătoarea licitației a fost societatea CEZ Vânzare, care va livra cantitatea de 1.115,501 MWh energie electrică la prețul de 393 lei/MWh. Prețurile de pornire ale licitației au variat între 430,50 și 470 lei/MWh. Prețul este cu toate tarifele incluse, exclusiv acciza și TVA. Valoarea totala de tranzacționare se cifreaza la aproape 440.000 lei. În perioada 19 – 20 mai a.c., valoarea de tranzacționare în Ringul energiei electrice la BRM a fost de aproape 8,6 milioane lei. Regia Autonomă de Transport București a achiziționat o cantitate de 21.900 MWh energie electrică, iar APASERV Satu – Mare și-a asigurat necesarul de energie pentru perioada 01.07.2011 – 30.06.2012 prin achiziționarea unei cantități de 12.000 MWh energie electrică.
În sedința de tranzacționare organizată în data de 20.05.2011, pe platforma electronică de tranzacționare a BRM, a fost înregistrat un ordin inițiator de cumpărare pentru o cantitate de 21.900 MWh energie electrică livrare profilat pe MT. Energia electrică cumpărată va acoperi necesarul R.A.T.B. pentru perioada 01.07.2011 – 30.09.2012.
Tranzacția a avut loc pe Piața la disponibil în Ringul energiei electrice, iar ordinele de sens contrar de vânzare au fost înregistrat din partea societatilor: TINMAR IND SA, ENEL Energie Muntenia SA, TRANSENERGO COM SA și PETPROD SRL. Câstigătoarea licitației a fost societatea PETPROD SRL, care va livra cantitatea de 21.900 MWh energie electrică la prețul de 242 lei/MWh. Prețul este cu toate tarifele incluse, exclusiv acciza și TVA. Valoarea totală de tranzacționare se cifreaza la aproape 5.300.000 lei.
4.5 PIAȚA PRODUSELOR PETROLIERE
În România sunt 10 rafinării cu o capacitate totală instalată de 34 milioane tone/an din care 5 rafinării de mare capacitate prelucrează 30 milioane tone/an, iar alte 5 mai mici au o capacitate instalată de 4 milioane tone/an. În prezent capacitatea operațională a celor 5 rafinării mari fiind de peste 19,8 milioane tone/an.
Companiile mari care au capacități de rafinare în România estimează pentru 2011 un consum intern cuprins între 4 și 6 milioane de tone de carburanți. Potrivit informațiilor care ne-au fost puse la dispoziție, RAFO are o cotă de piață de 18%, Petrotel-LukOil susține că se îndreaptă către o cotă de 30%, grupul Rompetrol acoperă și se consolidează pe 35%, restul fiind controlat de OMV-Petrom.
Tabel: 4.5.1. Principalele companii care furnizeaza produse petroliere
Sursa: www.petrom.ro, www.rompetrol.ro, www.lukoil.ro
4.5.1 Ordine la tranzacționare
Tabel: 4.5.1.1. Principalele ordine la tranzacționare în luna iunie 2012
Sursa: www.disponibil.ro
4.5.2 Principalele cotații pe piața produselor petroliere
Tabel: 4.5.2.1. Prețurile de tranzacționare ale produselor petroliere pe piața la disponibil în perioada ianuarie – iunie 2012
Sursa: www.disponibil.ro
* Prețul include și acciza
Condiții de acces la piața produselor petroliere
Pentru a putea tranzacționa pe piața produselor petroliere, ordinele de vânzare și cumpărare sunt introduse în piața prin intermediul brokerilor.
Pentru a putea vinde pe piața produselor petroliere, vânzătorii trebuie să prezinte un dosar de agreare. Acesta va cuprinde următoarele documente:
prezentare generală a societății;
copie a bilanțurilor contabile pe ultimii 3 ani;
lista cu produsele care se intenționează a fi tranzacționate, cu menționarea producătorului/producătorilor acestora;
în situația în care societatea nu are și calitatea de producător, pentru fiecare produs se vor prezenta autorizațiile de livrare din partea producătorilor originari;
alte documente considerate relevante.
4.5.3 Evoluția pieței de produse petroliere
Cotațiile produselor petroliere, pe Piața la disponibil administrată de BRM, se stabilesc de către Comitetul de cotații în ziua de vineri, în urma ședințelor de tranzacționare din zilele de vineri (anterioară), luni, marti, miercuri si joi.
Tabel: 4.5.3.1. Principalale cotații ale produselor petroliere
Sursa: www.brm.ro
* Prețurile sunt exprimate în lei/tona și nu includ accize sau TVA
Cotațiile sunt calculate în urmatoarele conditii:
– livrare franco beneficiar;
– termen de plată 30 de zile de la livrare;
– tranzacțiile folosite au ca obiect cantități semnificative (minim 20 t pentru benzină și motorină,
– minim 100 t pentru păcură, minim 10 t pentru combustibili);
– siguranța tranzacțiilor.
** Variația prețului față de cotația anterioară.
*** Minime și maxime în luna curentă.
Figura: 4.5.3.1. Evoluția martie – iunie la Benzină Euro 5
Sursa: www.brm.ro
Figura: 4.5.3.2. Evoluția martie – iunie la Combustibil lichid greu
Sursa: www.brm.ro
Figura: 4.5.3.3. Evoluția martie – iunie la Combustibil lichid usor
Sursa: www.brm.ro
Figura: 4.5.3.4. Evoluția martie – iunie la Combustibil Tip M
Sursa: www.brm.ro
Figura: 4.5.3.5. Evoluția martie – iunie la Motorină Euro 5
Sursa: www.brm.ro
Figura: 4.5.3.6. Evoluția martie – iunie la Benzină Euro 5
Sursa: www.brm.ro
Tabel 4.5.3.2. Principalii cumpărători de produse petroliere
Sursa: www.brm.ro
Tabel: 4.5.3.3. Principalii vânzatori de produse petroliere
Sursa: www.brm.ro
În perioada ianuarie 2012- iunie 2012 au fost organizate 5 ședințe de tranzacționare, în care au fost tranzacționate următoarele tipuri de produse: Benzină Euro 5, Combustibil lichid greu, Combustibil lichid ușor, Combustibil tip M și Motorină Euro 5. S-au tranzacționat în total aproape 56.000 tone de produse petroliere, la o valoare totală de tranzacționare de peste 195 milioane lei. Ședințele de tranzacționare s-au desfășurat de regula la București și la terminalul BRM de la Iași .
Tabel : 4.5.3.4. Preturile de tranzacționare pentru produsele petroliere
Sursa: www.disponibil.ro
4.6 PIAȚA CĂRBUNELUI
Strategia energetică a României pentru perioada 2007 – 2020 propune folosirea cărbunelui, în special a lignitului, ca materie primă pentru producerea energiei și pentru echilibrarea balanței energetice a țării.
România dispune de resurse energetice primare, precum gaze naturale sau țiței, în cantități limitate, motiv pentru care se sugerează folosirea cărbunelui autohton în producerea de energie pentru viitorii ani.
În condițiile reducerii rezervelor de țiței și gaze naturale, trebuie să crească rolul cărbunelui indigen și, în particular, al lignitului în balanța energetică națională. Resursele de lignit din România sunt estimate la 1.490 de milioane de tone, din care exploatabile în perimetre concesionate 445 de milioane de tone. Resursele amplasate în perimetre noi, neconcesionate, sunt de 1.045 de milioane de tone“
Date fiind caracteristicile cărbunelui extras în România (huilă energetică având putere de 3.650 kcal/kg și lignit cu putere între 1.650-1.950 kcal/kg), utilizarea acestuia se poate realiza numai în termocentrale echipate pentru acest tip de combustibil și situate cât mai aproape de furnizori, respectiv 12 termocentrale pentru lignit și două pentru huilă.
Oferta de cărbune la nivelul actualilor producători din România este de 33-34 de milioane de tone, cu aproximativ cinci milioane de tone mai mică decât cererea la nivelul anilor 2010-2020, iar gradul de asigurare a producției la acest nivel este de 14 ani pentru lignit și 32 de ani pentru huilă.
Continuarea procesului de restructurare, creștere a profitabilității și privatizării în sectorul energetic (privatizarea se va realiza atât cu investitori strategici, cât și prin listarea pe piața de capital); continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit în vederea creșterii profitabilității și accesului pe piața de capital.
4.6.1 Ordine la tranzacționare
Cel mai important ordin la tranzacționare a fost efectuat în data de 15.03.2012 pentru huilă energetică.
Tabel: 4.6.1.1. Principalul ordin de tranzacționare din luna martie 2012
Sursa: www.disponibil.ro
4.6.2 Cotații pe piața cărbunelui
Tabel: 4.6.2.1. Prețurile de tranzacționare în ringul cărbunelui pe piața la disponibil în anul 2012
Sursa: www.disponibil.ro
Condiții de acces
Pentru a putea tranzacționa în ringul cărbunelui, ordinele de vânzare și cumpărare sunt introduse în piață prin intermediul brokerilor.
Pentru a putea vinde în ringul cărbunelui, vânzătorii trebuie să prezinte un dosar de agreare. Acesta va cuprinde următoarele documente:
prezentare generală a societății;
copie a bilanțurilor contabile pe ultimii 3 ani;
lista cu produsele care se intenționează a fi tranzacționate, cu menționarea producătorului/producătorilor acestora;
în situația în care societatea nu are și calitatea de producător, pentru fiecare produs se vor prezenta autorizațiile de livrare din partea producătorilor originari;
alte documente considerate relevante.
4.6.3 Evoluția pieței cărbunelui
Producția de cărbune net (preparat) a României s-a cifrat, în primele zece luni din 2010, la 29,022 milioane tone, din care 2,202 milioane tone huilă netă și 26,819 milioane tone lignit net și cărbune brun sortat, potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Statistică.
Producția cea mai mare a fost înregistrată în luna martie – 3,208 milioane tone, din care 253.831 tone huilă și 2,954 milioane tone lignit și cărbune brun. La finele lunii octombrie, în stocurile la producători se mai aflau 70.000 tone cărbune (lignit și cărbune brun).
În perioada ianuarie-octombrie 2010, România a importat cărbune în valoare de 246,7 milioane euro, în scădere cu 16,8% față de perioada similară din 2009. În sectorul extracției și preparării cărbunelui lucrau, la finele lunii octombrie, 27.200 persoane, având un salariu mediu brut de 1.988 lei și unul net de 1.453 lei.
BRM împreuna cu societatea VITOL S.A. vin prompt în întampinarea problemelor legate de aprovizionarea cu produse energetice, care să suplinească criza gazelor demarând acțiuni concrete pentru tranzacționarea în sistem bursier a unor cantități importante de cărbune și păcură, cu livrare în lunile ianuarie – februarie. Ordinele de vânzare pentru cărbune și păcură sunt inițiate de VITOL S.A., unul dintre cei mai importanți traderi cu produse energetice din lume. Astfel, la BRM, în Ringul cărbunelui sunt listate doua ordine de tranzacționare pentru vânzarea unor cantități de 15.000 tone cărbune energetic tip RB1 și, respectiv, 40.000 tone, în 13.01.2010, 14.01.2010 și 15.01.2010. În Ringul produselor petroliere, exista doua ordine de vânzare pentru o cantitate de 30.000 tone păcura și, respectiv, 50.000 tone. Ședințele de tranzacționare s-au desfăsurat în 13.01.2010, 14.01.2010 și 15.01.2010.
BRM beneficiaza de experienta tranzacțiilor cu cărbune și produse petroliere, în ringurile specializate, printre clienți numărându-se: CET Iași, CET Suceava, CET Giurgiu, Electrocentrale Oradea, Complexul Energetic Turceni, RAAN Drobeta Turnu Severin Termoelectrica SA, Nuclearelectrica SA.
CAPITOLUL V. CONCLUZII
5.1 Avantajele organizării procedurilor prin BRM
Tranzacțiile cu mărfuri fungibile și non – fungibile derulate în ringul BRM în condiții de transparență, garantare și competitivitate conduc la formarea unui preț avantajos pentru ordonatorul licitației. Prețul este stabilit în urma confruntării directe a cererii și ofertei și rezulta în mare măsura din cauza sistemului strigării libere. De asemenea, procedurile organizate în ringul bursei elimină suspiciunile la adresa licitațiilor de pe piața nereglementată suspectate că ocolesc principiile liberei concurențe.
Argumentul cel mai important al Bursei Române de Mărfuri este experiența în organizarea și finalizarea de proceduri. Începând din 1996, Bursa Română de Mărfuri a organizat aproximativ 8.000 de proceduri în valoare de aproximativ 4,66 miliarde dolari pentru peste 200 de clienți ordonatori.
Avantajele tranzacționării prin BRM sunt conferite de valorile interne ale organizației și de modul în care acestea se regăsesc în activitatea de zi cu zi:
transparența – toate informațiile privind organizarea unei licitații sunt publice; Organizarea și desfășurarea procedurilor se face pe baza unui regulament recunoscut de toate părțile implicate, cu respectarea prevederilor legale; diseminarea rapidă a informațiilor privitoare la procedură este asigurată prin canale de știri interne și internaționale și în baza de date proprie a BRM; accesul nerestricționat la rezultatele finale ale oricărei proceduri este asigurat pentru oricine solicită acest lucru;
integritate – corectitudine și echilibru și respectarea normelor etice asumate prin regulamente interne. Procedura organizată este supravegheată de către o Comisie, care are în componența sa reprezentanți ai BRM, ai ordonatorului și experți independenți, ceea ce conferă deopotrivă neutralitate și echidistanță în adjudecarea procedurii; toate procedurile se desfășoară în strictă conformitate cu prevederile legale și cu "Regulamentul Bursei Române de Mărfuri privind atribuirea contractelor de achiziții de produse, servicii sau lucrări" elaborat de BRM în strictă conformitate cu legislația română în vigoare și cu directivele UE în domeniu;
garantare – eliminarea riscului de contraparte prin acordarea statutului de rezervă pentru ceilalți participanți la licitație, evitându-se astfel blocarea procedurii precum și repetarea parcurgerii ei, fapt ce conduce la semnarea contractului în cel mai scurt timp;
eficiența – creșterea randamentului activității prin flexibilitate și sensibilitate față de nevoile clienților; obținerea unor diferențe favorabile crescânde și implicit a unor economii în bugetele de achiziții; întocmirea tuturor documentelor procedurii de către BRM pe baza datelor transmise de către ordonator, în conformitate cu legislația în vigoare;
competitivitate – permanenta inovație a produselor bursiere în condițiile liberei concurențe și în contextul în care nu suntem singurul organizator de proceduri; avantajul nostru competitiv constă în experiența și rezultatele obținute.
Acoperire teritorială
Un alt avantaj important este reprezentat de faptul că procedurile pentru achiziții publice ordonate de autoritățile contractante cu reprezentare națională sau de autoritățile locale pot fi organizate de către BRM fără obligații financiare din partea acestora, atât la sediul BRM, cât și la unul din punctele de lucru teritoriale – terminale bursiere, după cum urmează: Alba, Alexandria, Arad, Bacău, Brașov, Buzău, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Craiova, Deva, Focșani, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Oradea, Piatra Neamț, Pitești, Prahova, Reșița, Satu Mare, Sălaj, Slobozia, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara, Tulcea, Vaslui.
Diferențe favorabile de preț
Un indicator important de măsurare a performanțelor obținute prin sistemul achizițiilor și al vânzărilor din ringul bursier o reprezintă îmbunatatirile de preț obținute în favoarea ordonatorilor, calculate ca diferență dintre prețul de pornire și cel la care licitația a fost adjudecată. Începând cu 1996, ringul BRM a adus companiilor care au ordonat proceduri de achiziție și vânzare diferențe favorabile de preț de peste 320 milioane dolari, suma care, reintrodusă în circuitul economic, a condus la deblocarea altor sectoare ale economiei.
Anul reprezentat pentru Bursa Română de Mărfuri consolidarea pieței licitațiilor organizate în ringul său și al punctelor de lucru din teritoriu, dar și lărgirea portofoliului de clienți. Pe parcursul anului, BRM și terminalele din teritoriu au organizat 2100 proceduri de achiziții și vânzări, totalizând o valoare a tranzacțiilor de 354 milioane dolari. Valoarea totală a diferențelor favorabile de preț obținute pentru autoritățile contractante ale BRM și ale terminalelor BRM s-a cifrat la aproape 45 milioane dolari, reprezentând o îmbunătățire medie a prețului cu 5,79% pentru fiecare procedură organizată.
În anul 2011, în ringul Bursei Române de Mărfuri s-au desfășurat 750 proceduri de achiziții și vânzări în valoare de 180 milioane dolari. Valoarea totală a diferențelor favorabile de preț s-a cifrat la aproape 29 milioane dolari. În ringul terminalelor BRM s-au desfășurat 1230 proceduri de achiziții și vânzări în valoare de aproape 75 milioane dolari în funcție de valoarea de tranzacționare înregistrata în cursul anului 2011.
Cei mai activi ordonatori, aflați în Top 10, realizat în funcție de valorile de tranzacționare sunt: SNTFM CFR Marfă S.A.- care a tranzacționat in ringul bursier peste 94 milioane dolari, SNTFC CFR Călători S.A.- cu o valoare de peste 64 milioane dolari, CJ Neamt care se situează pe locul topul ordonatorilor BRM din anul 2011 datorita unei valori de tranzacționare de aproape 24 milioane dolari, urmată de Primăria Comunei Stanița, Complexul Energetic Turceni, M.Ap.N., Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, Complexul Energetic Rovinari, R.A.T.B. si Electrocentrale Deva.
Figura: 5.1.1. Principalii ordonatori în funcție de valorile de tranzacționare la BRM în anul 2011
Sursa: www.brm.ro
Valorile de tranzacționare realizate de fiecare punct de lucru în parte poziționează pe primul loc într-un top al terminalelor BRM 2011, BRM Terminal Piatra Neamț, care a organizat licitații în valoare de aproape 6,03 milioane de dolari. Urmează BRM Terminal Cluj, cu o cifră de tranzacționare de aproape 1,2 milioane de dolari cu un număr de proceduri organizate de 36. Pe următoarele locuri se situează BRM Terminal Iași, cu o valoare a licitațiilor de 1,1 milioane de dolari, BRM Terminal Bacău, cu 1,05 milioane de dolari și Craiova cu 0,9 milioane dolari.
Figura: 5.1.2. Valorile de tranzacționare realizate în ringurile BRM în anul 2011
Sursa : www.brm.ro
5.2 Dezavantajele tranzacționării prin Bursa Română de Mărfuri
Deși Bursa Română de Mărfuri (BRM) funcționează pe piața româneasca de 20 ani, înca a rămas o piață în formare. Acest fapt este determinat de percepția „clienților” privind mecanismul bursier și de dorința unora de a evita transparența în achiziții publice.
BRM fiind încă un hibrid din punctul de vedere al evoluției.
Cu toate acestea există unele dezavantaje cu care se confruntă bursa, printre care transparența oferită de bursă nu este întotdeauna dorită în unele cercuri de interese. În plus, România se confruntă cu o problemă de mentalitate, de percepție a potențialilor clienți cu privire la mecanismul bursier.
În prezent, cele mai mari șanse de a funcționa în cadrul unei burse de mărfuri le are piața cerealelor. Problema în acest sens este la producătorii autohtoni, care nu văd avantajele prezenței lor la BRM. În condițiile actuale, în România micul producător își vinde producția de cereale către depozitar pentru a evita situația neplăcută a imposibilității de valorificare.
Ulterior, depozitarul își valorifică această producție preferențial, în afara BRM, iar cel care pierde întotdeauna este micul producător, marii procesatori urmând să apeleze la BRM numai în cazul în care acest lucru le-ar fi impus la nivel național. La BRM au fost derulate tranzacții pe cereale, dar pentru ca mecanismul să funcționeze, pentru ca BRM să fie o bursă de mărfuri în adevăratul sens, este nevoie de tranzacții zilnice și de posibilitatea de a da cotații pentru marfa respectivă.
Un alt dezavantaj este reprezentat de numărul mic al companiilor private care apelează la BRM.
Clasamentul celor mai mari entități care apelează la Bursa Română de Mărfuri are în principal pe poziții fruntașe companiile de stat. Prea puține companii private apelează la mecanismele bursiere pentru inițierea de proceduri, ceea ce nu poate decât fi un punct slab al sistemului.
Cel mai elocvent exemplu pentru renunțarea companiilor private la serviciile BRM este Petrom. Până la privatizarea sa, Petrom a „ținut capul de afiș“ al bursei de mărfuri (2009-2010), ani care au coincis cu vârfurile de tranzacționare la bursă pentru produse petroliere. Însă după trecerea Petrom în portofoliul OMV, s-a renunțat la achizițiile prin bursă, motivația fiind executarea acestor proceduri prin bursa vieneză.
Potrivit statisticilor aproximativ 99% din vânzători sunt companii private, care vin însă la BRM numai ca răspuns la cererea unei societăți de stat. Inițiatori privați de proceduri sunt însă foarte puțini. Reprezentanții bursei de mărfuri speră ca dezvoltarea pieței la disponibil să atragă un număr mai ridicat de companii private care să inițieze ordine, piața licitațiilor fiind însă creată și destinată în principal societăților de stat.
Un alt motiv pentru care companiile nu apelează la BRM sau nu răspund la o cerere este și procedura greoaie. În sensul că, un client care dorește să facă o achiziție prin bursa de mărfuri este obligat, chiar dacă are calitatea de cumpărător, să realizeze el caietul de sarcini. În plus, pentru vânzător, întocmirea unei oferte de participare la licitație este laborioasă, birocratică, dar este necesară în cazul mărfurilor nefungibile.
O alternativă este piața la disponibil, dar numai pentru produse fungibile, unde există standarde general valabile. În acest caz, nu mai trebuie respectat termenul de publicitate sau toate etapele de întocmire a documentelor necesare unei licitații. După lansarea ordinului de cumpărare sau vânzare trebuie să existe răspuns în maximum 14 zile, dar numai pentru produse petroliere, cărbuni și produse alimentare. Iar reacția vânzătorilor a fost una favorabilă, aceștia răsuflând ușurați pentru ca nu mai este nevoie de eforturi mari pentru întocmirea ofertei.
5.3 Perspective
Condițiile economice actuale și de perspectivă pe termen mediu, în contextul proceselor de privatizare, restructurare și lichidare indică o amplificare a operațiunilor comerciale de vânzare sau achiziție de produse, servicii și lucrări.
Prin intermediul procedurilor organizate în ringul BRM se asigură, pe de o parte, obținerea unor prețuri reale influențate doar de relația dintre cerere și ofertă în condițiile concurenței libere, iar pe de altă parte se asigură garantarea tranzacțiilor și urmărirea derulării contractului.
Bursa Română de Mărfuri își manifestă disponibilitatea de colaborare, asigurând întreg sprijinul necesar în susținerea activității de vânzare sau de achiziție a produselor, serviciilor și lucrărilor pentru toate autoritățile contractante interesate.
În ansamblu, având în vedere tendința de integrare a economiilor naționale, de globalizare a piețelor financiare și intenția României de integrare în Uniunea Europeana, Bursa Română de Mărfuri va oferi soluții pentru integrarea în sistemul bursier internațional. Intenția BRM este să devină un punct de referință pentru piața bursieră a Europei Centrale și de Est pentru a putea fi un partener viabil în cadrul unei platforme de tranzacționare regionale.
BIBLIOGRAFIE
o Cărți:
Abil, Lucia – (2007) Dicționar bursier, Editura Economică, București
Anghelache, Gabriela – (2000) Bursa și piața extrabursiera, Ed.Economică, București
Anghelache Gabriela, Dardac Nicolae, Stancu Ion – (2002) Piețe de capital și burse de valori Ed. Adevărul , București
Bursa Română de Mărfuri – (2003) Manual de tranzacționare la Bursa Româna de Mărfuri, Editura Adevărul, București
C. C. Kirițescu – (1982) Moneda. Mică Enciclopedie, Ed. Științifică și Enciclopedică, București
Ciobanu, Gh. – (2007) Bursele de valori și tranzacțiile la bursă, Editura Economică, București
Funar, Sabina – (2006) Bursa de mărfuri, Editura Academic Press, Cluj Napoca
Gallois, Dominique – (2007) Bursa. Origine și evoluție, Editura Teora, București
Gradu Mihaela – (2005) Bursa, Editura Economică , București
Nițu, A. – (2002) Burse de mărfuri și valori, Editura Tribuna Economică, București
Popa, I. – Vol. I (2003, 2005) și II (2004), Colecția Bursa, Editura Adevărul,București
o Legislație:
Legea 357, din 6 decembrie 2005 privind bursele de marfuri
Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanței de Urgența nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii
Ordonanța Guvernului nr. 128/1998, republicată, pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului
o Articole sau documente descărcate de pe Internet
Regulamentul Bursei Române de Mărfuri privind organizarea și funcționarea Pieței la Disponibil – www.brm.ro
Revista Best Magazin , nr.5/2007 – www.bestmagazin.ro
Procedura de tranzacționare a energiei electrice – www.disponibil.ro
Procedura de tranzacționare cereale – www.disponibil.ro
Newsletter – Buletin Bursier – www.brm.ro
Resurse – Raport anual – www.brm.ro
o Surse internet
www.brm.ro
www.bursa.ro
www.romanialibera.ro
www.SMARTfinancial.ro
www.themoneychanel.ro
www.ziarulfinanciar.ro
www.ziua.net
www.wallstreet.ro
www.tranzactiibursiere.ro
www.madr.ro
www.recolta.eu
www.disponibil.ro
www.petrom.ro
www.rompetrol.ro
www.lukoil.ro
BIBLIOGRAFIE
o Cărți:
Abil, Lucia – (2007) Dicționar bursier, Editura Economică, București
Anghelache, Gabriela – (2000) Bursa și piața extrabursiera, Ed.Economică, București
Anghelache Gabriela, Dardac Nicolae, Stancu Ion – (2002) Piețe de capital și burse de valori Ed. Adevărul , București
Bursa Română de Mărfuri – (2003) Manual de tranzacționare la Bursa Româna de Mărfuri, Editura Adevărul, București
C. C. Kirițescu – (1982) Moneda. Mică Enciclopedie, Ed. Științifică și Enciclopedică, București
Ciobanu, Gh. – (2007) Bursele de valori și tranzacțiile la bursă, Editura Economică, București
Funar, Sabina – (2006) Bursa de mărfuri, Editura Academic Press, Cluj Napoca
Gallois, Dominique – (2007) Bursa. Origine și evoluție, Editura Teora, București
Gradu Mihaela – (2005) Bursa, Editura Economică , București
Nițu, A. – (2002) Burse de mărfuri și valori, Editura Tribuna Economică, București
Popa, I. – Vol. I (2003, 2005) și II (2004), Colecția Bursa, Editura Adevărul,București
o Legislație:
Legea 357, din 6 decembrie 2005 privind bursele de marfuri
Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanței de Urgența nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii
Ordonanța Guvernului nr. 128/1998, republicată, pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului
o Articole sau documente descărcate de pe Internet
Regulamentul Bursei Române de Mărfuri privind organizarea și funcționarea Pieței la Disponibil – www.brm.ro
Revista Best Magazin , nr.5/2007 – www.bestmagazin.ro
Procedura de tranzacționare a energiei electrice – www.disponibil.ro
Procedura de tranzacționare cereale – www.disponibil.ro
Newsletter – Buletin Bursier – www.brm.ro
Resurse – Raport anual – www.brm.ro
o Surse internet
www.brm.ro
www.bursa.ro
www.romanialibera.ro
www.SMARTfinancial.ro
www.themoneychanel.ro
www.ziarulfinanciar.ro
www.ziua.net
www.wallstreet.ro
www.tranzactiibursiere.ro
www.madr.ro
www.recolta.eu
www.disponibil.ro
www.petrom.ro
www.rompetrol.ro
www.lukoil.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Bursa Romana de Marfuri (ID: 137107)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.