Bursa Elemente Definitorii

Cuprins

Introducere 2

Bursa 3

Necesitatea piețelor bursiere 5

4. Caracteristici ale organizării marilor piețe bursiere 6

Clasificarea burselor 7

6. Rolul și caracteristicile burselor 9

7. Managementul burselor de valori 12

8.Membrii bursei de mărfuri și valori 13

9.Comitetul de conducere al bursei 15

10.Actorii pieței bursiere 15

11.Operațiunile de bursă, ordinele de bursă, tehnicile de cotare, formarea cursului bursier 16

12. Studiu de caz 18

13. Concluzii 31

14. Bibliografie 32

15.Anexe 33

Introducere

Orice economie este caracterizată de existența și funcționarea unor piețe specializate în tranzacționarea de active financiare.

Pentru foarte mulți dintre noi, bursa este locul unde se fac și se desfac averi fabuloase, de multe ori în câteva zile sau chiar ore, speculând diferențele de preț ale mărfurilor, titlurilor de valoare și valutelor tranzacționate. De unde și fascinația de a cunoaște mai mult un astfel de domeniu. Dar mai mult decât această motivație, interesul pentru un astfel de subiect provine din faptul că bursa reprezintă o instituție specifică a economiei de piață ce permite, pe de o parte acoperirea riscurilor reale și pe de altă parte mobilizarea capitalurilor, în condițiile în care alocarea resurselor financiare rare ar trebui să se facă pe principii de eficiență.

În prima parte a acestui proiect am prezentat elementele teoretice referitoare la definirea pieței de capital, a bursei de valori, dar și prezentarea funcțiilor și a rolurilor burselor de valori. De asemenea am prezentat clasificarea burselor, importanța acestora și elementele ce o definesc.

În a doua parte, am prezentat câteva elemente referitoare la istoria Bursei de Valori București, dar și structura acesteia și câteva date semnificative ale acesteia pe anul 2010.

Bursa

În concepția anglosaxonă, piața de capital formează împreună cu piața monetară ceea ce se numește, cu un termen curpinzător piață financiară. În acest context, piața de capital este sinonimă cu piața valorilor mobiliare și asigură investirea capitalurilor pe temen mediu si lung, iar în concepția continental-europeană, piața de capital are o structură complexă care cuprinde: piața monetară, piața ipotecară și piața financiară.

Bursa este o piață pe care se oferă și se desfac, după o procedură specială, mărfuri sau valori mobiliare. Denumirea instituției bursiere se pare că provinde de la numele unei vechi familii de hangii, Van der Bursen, care a înființat la Bruges în Flandra, Belgia de azi, un local numit Hotel de Bourses, în holul căruia se negociau periodic metale prețioase, precum și hârtii de valoare.

Bursa se prezintă ca o instituție care dispune de spații pentru tranzacții, unde se concentrază cererea și oferta de valori mobiliare, realizându-se negocierea, încheierea tranzacțiilor și executarea contractelor în mod deschis, în conformitate cu un regulament cunoscut. Acest mod de organizarea a activității bursiere presupune centralizarea tranzacțiilor prin intermediul unui mecanism care asigură accesul direct și continuu al clienților la informațiile de piață și la efectuarea operațiilor, exclusiv în cadrul acestui mecanism. În mod tradițional aceasta s-a realizat prin concentrarea ordinelor de vânzare și cumpărare într-un anumit spațiu – ringul bursei – și efectuarea tranzacțiilor de către un personal specializat – agenții de bursă.

Cel mai frecvent, termenul de bursă desemnează o instituție a economiei de piață care se bucură de interes în lumea afacerilor, în măsura în care asigură un cadru organizat pentru realizarea tranzacțiilor și un sistem de principii și norme care să garanteze încheierea și executarea contractelor în condiții de exactitate, corectitudine și transparență.

Privite prin prisma conținutului activității, bursele de valori mobiliare reprezintă segmentul cel mai important al pieței secundare de capital. Fiecare tranzacție este generată de interesele vânzătorilor și cumpărătorilor și, la rândul ei, produce efecte asupra cursului valorilor mobiliare.

Activitatea pe piața bursieră este urmărită prin intermediul cursului valorilor mobiliare și indicilor bursieri. Acești indicatori sunt considerați barometre ale stării economice și politice a țării respective. Bursa este sensibilă la toate evenimentele de ordin economic, financiar-monetar, social, politic. Ea pune în evidență, așadar starea conjuncturală a economiei naționale în cadrul căreia funcționează bursa respectivă.

Prin termenul „bursă" se pot defini, fară intenția de a fi exhaustivi:

1) instituția, organizația în sine, spre exemplu New York Stock Exchange (NYSE) sau Bursa de Valori București (BVB);

2) locul în care are loc întâlnirea regulată a operatorilor, cum este, legat de exemplul anterior, clădirea de pe Wall Street;

3) întrunirea (ședința) operatorilor;

4) totalitatea, ansamblul operațiunilor realizate în timpul ședințelor;

5) tendința cotațiilor sau, cum se mai numește, tonul bursei: „În ultima săptămănă bursa s-a situat sub semnul ursului"

Există foarte multe definiții ale bursei, dintre care vom enumera unele care ne-au reținut atenția prin semnificația și puterea lor de acoperire a fenomenului.

„Bursa de comerț este reuniunea, desfășurată sub autoritatea guvernului, a comercianților, căpitanilor de nave, agenților de schimb.“

„Bursele sunt instituțiuni publice create în scopul de a reuni pe comercianți, industriași, bancheri, producători, armatori și asigurători, în vederea negocierii valorilor publice și private, monetelor, devizelor, mărfurilor, productelor, închirierii vaselor și acoperirii riscurilor de tot felul.”

„Bursa de comerț înseamnă locul sau reuniunea comercianților, mijlocitorilor etc., adică a oamenilor de afaceri care se întâlnesc la ore anumite spre a vinde și cumpăra după diferite norme și uzanțe.”

„Bursa este un fel de piață; ea nu se deosebește în mod esențial de alte piețe decât prin această particularitate: bunurile puse în vânzare, care sunt în mare cantitate și a căror natură este suficient deprecizată de uzanțe și condițiile contractuale, nu sunt ținute de vânzători în fața cumpărătorilor.”

„Bursele (exchange, bourse, borsa, bolsa, boerse) sunt întruniri reglementate și organizate ale comercianților, în primul rând ale angrosiștilor, la care se operează vânzări asupra unor mărfuri sau titluri de valoare, fără ca aceste bunuri să fie aduse […] în natură în localul bursei și la care se stabilesc prețurile mărfurilor și ale titlurilor negociate.”

„Bursele sunt asociații organizate ale comercianților, create prin lege ori prin convenția membrilor în scopul ca aceștia și/sau intermediarii profesioniști să tranzacționeze, în condiții de concurență, dar în conformitate cu regulamentul și uzurile bursiere, în mod personal, dar abstract, unul sau mai multe produse fungibile făcând obiectul unor contracte tipizate.”

„Bursele sunt instituții unde se negociază (se vând și se cumpără) valori mobiliare sau mărfuri, după o procedură anumită și numai de către anumiți intermediari, sub supravegherea unei autorități.”

„Bursele sunt locuri unde mărfurile sunt cumpărate și vândute, în special materii prime ce fac obiectul comerțului internațional – cum ar fi petrolul, metalele, lăna etc. Majoritatea piețelor sunt grupate în marile orașe, Chicago, Londra și New York fiind cele mai mari centre.”

Necesitatea piețelor bursiere

Bursele au apărut ca o necesitate stringentă urmare a dezvoltării relațiilor de schimb și implicit a economiei în asansamblu. Iată câteva din considerentele care subliniază necesitatea acestei instituții:

Reunirea în același spațiu al schimburilor comerciale. Schimburi comerciale au existat din cele mai vechi timpuri, acestea fiind o condiție esențială a dezvoltării economice, iar pe măsura creșterii extensive și intensive a schimburilor comerciale era tot mai necesar ca acestea să fie localizate în același spațiu.

Asigurarea unui caracter public și reglementat pentru desfășurarea tranzacțiilor. Pentru a nu se desfășura haotic și pentru a asigura transparența și egalitate în tratamentul părților implicate în tranzacții, s-a impus asigurarea unui cadru organizat și a unui sistem de reglementări. Instituția care asigură aceste condiții este bursa.

Consacrarea banilor de hârtie și a titlurilor de valoare. Este vorba de banii fără valoare intrinsecă, dar îndeplinind toate celelate funcții bănești. De asemenea, folosirea pe o scară tot mai largă a hârtiilor de valoare (fie ca era vorba de titluri ale datoriei publice, fie că era vorba de hârtii de valoare emise de societățile comerciale, mai ales de societățile pe acțiuni – și întelegem prin acestea acțiuni, obligațiuni) conduce la necesitatea apariției unei piețe unde aceste puteau fi ușor preschimbate în bani și, aceasta este bursa.

Dezvoltarea operațiunilor la termen. Perfecționarea și eficientizarea schimburilor comerciale a condus treptat la realizarea tranzacțiilor în care prezența mărfurilor nu mai era necesară (ele puteau circula acum în afara pieței tranzacției). Mai mult decât atât, apar tranzacțiile cu bunuri viitoare și operațiunile la termen de tip futures și cele options.

4. Caracteristici ale organizării marilor piețe bursiere

4.1 Regimul juridic

Din punct de vedere al regimului juridic, bursele de valori pot fi organizate, în principiu, ca instituții publice sau ca entități private. Atât New York Stock Exchange, cât și Nasdaq Stock Market și Tokyo Stock Exchange fac parte din categoria burselor de valori, entități private.

Astfel de entități sunt asociații ale persoanelor fizice și/sau juridice, create în condițiile legii, pentru constituirea și exploatarea unei piețe bursiere. Instituția bursei este o persoană juridică, care se autoreglemetează și se autoguvernează. Forma legală cea mai cunoscută de sorginte americană, o constituie corporația fără scop lucrativ (non – for – profit). Este cazul marilor burse din SUA (NYSE, Nasdaq), Japonia (Tokyo Stock Exchange)

4.2 Reglementarea piețelor bursiere

Din punct de vedere al reglementării, cele mai multe dintre piețele bursiere contemporane au adoptat principiul autoreglementării, instituția bursei având în acest caz dreptul de a-și stabili , în limitele legii, modul de organizare și functionare, prin elaborarea și adoptarea statutului și regulamentelor.

Statutul este actul de constituire al instituției bursei și stabilește drepturile și îndatoririle membrilor bursei, managementul și organizarea internă a instituției, principiile funcționării bursei, precum și soluționarea litigiilor care pot să apară între participanții pe piață.

Regulamentele prezintă în detaliu modul de realizare a activității bursei respectiv cerințele și modalitățile de desfășuare a tranzacțiilor cu titluri fînanciare. În acest sens, sunt precizate condițiile pentru admiterea titlurilor la cota bursei, sistemele de tranzacții acceptate, tipurile de operațiuni care se realizează în bursă, modul de primire și executare a ordinelor de bursă, executarea contractelor încheiate în bursă, regulile privind distribuirea informației bursiere.

Statutele și regulamentele bursiere urmăresc, de fapt, impunerea unor condiții menite să garanteze profesionalismul și corectitudinea tranzacțiilor bursiere și crearea unei imagini favorabile burselor de valori în rândul investitorilor.

Clasificarea burselor

Clasificarea burselor poate fi realizată în funcție de mai multe criterii și anume:

În funcție de varietatea tranzacțiilor pe care le mijlocesc, bursele sunt generale și specializate:

La bursele generale se negociază operațiuni privind o gamă largă de mărfuri precum și tranzacții cu hârtii de valoare, valute etc. Acestea s-au înființat și funcționează în marile centre comerciale ale lumii: Viena, Zurich, Paris, Hamburg, New York, Chicago, Londra, Singapore, Rotterdam, Amsterdam, Lima, Rio de Janeiro etc.

La bursele specializate se comercializează un sortiment redus de mărfuri sau o grupă restrânsă de produse. Bursa, de regulă, poartă denumirea grupei de probursele generale se negociază operațiuni privind o gamă largă de mărfuri precum și tranzacții cu hârtii de valoare, valute etc. Acestea s-au înființat și funcționează în marile centre comerciale ale lumii: Viena, Zurich, Paris, Hamburg, New York, Chicago, Londra, Singapore, Rotterdam, Amsterdam, Lima, Rio de Janeiro etc.

La bursele specializate se comercializează un sortiment redus de mărfuri sau o grupă restrânsă de produse. Bursa, de regulă, poartă denumirea grupei de produse sau de operațiuni care se negociază în cadrul acesteia.

Bursele specializate se împart în:

Burse pe anumite produse, cum ar fi bursa de animale de la Chicago, bursa de cafea de la New York, Londra, Amsterdam, Rotterdam, bursa pentru cacao de la New York, Londra, Amsterdam, Rotterdam, Santos, bursa pentru bumbac cu sediul la New York, New Orleans, Sao Paulo, Alexandria, Bombay, Sidney, bursa pentru mătase brută de la New York, bursa pentru comerțul cu cauciuc de la New York, Amsterdam, Londra, Singapore.

Burse de valori, pentru negocierea unei game largi de operațiuni legate de valute, efecte comerciale, efecte publice (rente, obligațiuni, înscrisuri, bonuri de tezaur), iar în unele cazuri și metale prețioase. În cadrul acestora se realizează fie mai multe trenzacții financiare, respectiv credite, comerț cu valute, fie numai un singur fel de operațiuni (burse de devize, burse de efecte).

Burse complementare comerțului internațional. În cadrul acestora se negociază operațiuni de asigurări (Lloyd’s din Londra) și navluri (Pireu, New York, Amsterdam)

După forma de organizare există:

Bursele private sunt înființate și organizate de particulari sub formă de societăți pe acțiuni, asociații comerciale, camere de comerț și industrie. Bursele private sunt burse de drept privat iar bursele de drept public sunt înființate și supravegheate de stat.

După modul de admitere a participanților există burse cu acces nelimitat, la care participarea este nelimitată și burse cu acces limitat. În ambele situații este necesară respectarea strictă a dispozițiilor interne specifice.

În funcție de modalitatea fizică de încheiere a tranzacțiilor se pot distinge:

Burse tradiționale (clasice), unde negocierile au loc prin metode clasice (prin strigare, prin înscriere pe tablă, afișaj electronic etc.)

Burse moderne, unde negocierile se bazează pe un sistem funcțional computerizat sau pe un sistem de comunicații performant (bursa bazată pe conferința electronică și burse computerizate)

Burse mixte, unde negocierile se desfășoară după ambele metode, în funcție de tipul activului negociat.

6. Rolul și caracteristicile burselor

6.1 Rolul bursei este complex. Bursa asigură o circulație liberă și intensă a valorilor mobiliare la un curs care reflectă interesul publicului pentru deținerea anumitor valori mobiliare, interes motivat de competitivitatea economică și financiară a emitentului.

Principalul rol al bursei îl constituie, așadar, efectuarea de tranzacții cu hârtii de valoare emise de agenții economici și plasate de intermediari, acestea putând fi comercializate datorită caracterului lor negociabil. Din punct de vedere al emitentului de valori mobiliare, bursa permite accesul la capitaluri proprii și împrumutate, a căror administrare influențează în viitor interesul publicului pentru respectivul emitent și implicit poziția pe piață a acestuia. Din punctul de vedere al investitorilor și deținătorilor de valori mobiliare bursa oferă o mare mobilitate în obținerea de lichidități.

Definirea rolului burselor constă în următoarele premise:

Bursele sunt piețe pe care se concentrează cererea și oferta unor mărfuri, titluri, valori, bilete la ordin, navluri, valute.

Mărfurile se vând și se cumpără pe bază de mostre sau descrieri tehnice.

Tranzacțiile în cadrul burselor se încheie pe baza unor reglementări bine determinate și a unor uzanțe și reguli cunoscute, fapt ce sporește încrederea între vânzători și cumpărători.

Cotațiile care se stabilesc în cadrul burselor pot să influențeze nivelul prețurilor și cursurilor de schimb pentru operațiunile care se încheie în afara acestora.

Bursele constituie locul unde se concentrază un volum mare de informații cu caracter economic, financiar, politic.

Bursa contribuie la orientarea fondurilor de investiții sau a capitalurilor disponibile cu caracter spre cele mai eficiente domenii de activitate.

Se pot negocia mărfuri care nu au fost încă produse.

Oferă posibilitatea transformării imediate a hârtiilor de valoare în bani lichizi. Deținătorii de efecte sau titluri pot să le vândă prin bursă și să încaseze suma cuvenită înainte de scadență.

Contractele pentru operațiunile negociate la bursă se întocmesc pe baza unor formulare tip.

Particinanții la activitatea de bursă sunt interesați să obțină toate informațiile în ceea ce privește perspectivele dezvoltării economice în ansamblu, cît și pe diverse domenii. În funcție de aceste informații, se poate ajunge la o opțiune în ceea ce privește folosirea resurselor financiare ca depuneri în conturi sau pentru cumpărarea de acțiuni, de titluri de credit etc.

6.2 Caracteristicile burselor

Bursa este o piață liberă, deoarece asigură confruntarea directă și deschisă a cererii și a ofertei care se manifestă în mod real în economie. Nu pot fi tranzacționate la bursă decât acele mărfuri sau valori pentru care există o concurență liberă, adică un număr suficient de mare de ofertanți și cumpărători astfel încât să nu apară posibilitatea unor concentrări în scopul manipulării prețului; bursa este opusă, prin esența sa, ideii de monopol. Menirea bursei este de a pune în valoare jocul liber al forțelor pieței, excluzând orice intervenție extraeconomică, precum și orice tendință provenită din afara sau din interiorul pieței de manipulare a variabilelor pieței, în speță a prețului. În acest sens, pentru ca o marfă sau o hârtie de valoare să poată face obiectul tranzacțiilor de bursă, trebuie să fie îndeplinite o serie de condiții: oferta trebuie să fie amplă și să provină de la un număr suficient de mare de ofertanți; cererea trebuie să fie solvabilă și relativ constantă; prețurile nu trebuie să facă obiectul unor măsuri administrative de control; trebuie să fie asigurată transparența informațiilor privind piața.

Bursa este o piață organizată, în sensul că tranzacțiile se realizează conform unor principii, norme și reguli cunoscute și acceptate de participanți. Aceasta nu înseamnă administrarea pieței, ci reglementarea sa în scopul de a crea condițiile pentru desfășurarea concurenței libere, deci un sistem de garantare a caracterului liber și deschis al tranzacțiilor comerciale și financiare. Organizarea piețelor bursiere se realizează atât prin cadrul legal stabilit în fiecare țară pentru activitatea bursieră, cât și prin regulamente bursiere – expresie concentrată a normelor și uzanțelor consacrate în lumea afacerilor. Totodată, tranzacțiile bursiere se efectuează întotdeauna prin firme specializate și prin intermediul unui personal specializat în acest scop, care asigură stabilirea contractului între cererea și oferta ce se manifestă pe piață.

Importanța organizării pieței bursiere derivă din posibilitatea apariției unor factori de deformare a raportului dintre cerere și ofertă, a unor tendințe de manipulare a acestora în scopuri frauduloase.

Bursa este o piață reprezentativă, servind drept reper pentru toate tranzacțiile care se efectuează cu acele mărfuri sau valori pentru care ea constituie piața organizată.

La bursă se stabilește prețul pentru mărfurile sau valorile negociate, element esențial pentru toate tranzacțiile comerciale sau operațiunile financiare care se desfășoară în țara respectivă, iar în cazul marilor burse, în întreaga lume. De altfel, funcția centrală a bursei este tocmai de a stabili zilnic nivelul prețului, adică a climatului de afaceri din spațiul economic, național și internațional, în care își exercită influența.

Funcțiile bursei de valori mobilire sunt:

Concentrarea cererii și ofertei de valori mobiliare pe o anumita piață, la un moment dat. În acest mod se realizează o legătură directă între nevoile de finanțare a agenților economici, statului și colectivităților publice, pe de o parte, și capitalutile disponibile ce pot fi atrase pentru acoperirea acestor nevoi.

Efectuarea tranzacțiilor cu valori mobiliare în conformitate cu ordinele adresate de clienți și cu reglementările pieței, obligatorii pentru toți participanții. Ordinele aparțin posesorilor de economii sau deținătorilor de titluri care prin intermediul bursei efectuează plasamente sau obțin lichidități. Tranzacțiile ce decurg din execuția ordinelor clienților au caracter public și reglementat.

Urmărirea sistematică a cursului valorilor mobiliare înregistrate la cota bursei. Nivelul și evoluția cursului oferă informații privind valoarea de piață a agenților economici ale căror valori mobiliare sunt tranzacționate la bursă.

Reflectarea conjuncturii economice, într-o anumită perspectivă, determinată atât de factori specifici pieței în cauză, cât și de factori externi.

Bursa îndeplinește rolul de piață “simbolică”. La bursele de mărfuri nu se negociază asupra unor bunuri fizice, individualizate și prezente ca atare la locul contractării, ci pe baza unor documente reprezentative, care consacră dreptul de proprietate asupra mărfii și constituie imaginea comercială a acesteia. Bursa este, prin urmare o piață dematerializată unde se încheie contractul dintre părți, identificarea și circulația mărfurilor realizându-se în afara acestei piețe.

Caracterul simbolic al pieței bursiere este relevat și de importanța tranzacțiilor la termen, caz în care executarea contractului se poate face nu numai prin predarea/primirea efectivă a mărfii, ci prin plata unei diferențe în bani. În acest caz operațiunea bursieră nu este urmată de o mișcare efectivă de mărfuri; ea are un caracter pur financiar, bănesc. Din aces punct de vedere se vorbește despre “bursele de marfă fizică”, acolo unde contractele se exercită, în mare măsură, cu livrare/primire de marfă, și “bursele de hârtii”, acolo unde cea mai mare parte a tranzacțiilor se lichidează prin plata unei diferențe bănești.

7. Managementul burselor de valori

Managementul burselor de valori este asigurat de următoarele tipuri de organe:

7.1 Organele de decizie

Organul suprem de conducere a bursei este format, în principiu , din totalitatea membrilor plini ai instituției și poartă diferite denumiri: adunare generala (în cazul burselor constituite ca soietăți pe acțiuni), asociația bursei (în cazul asociaților fără scop lucrativ).

Adunarea generală se întrunește periodic, în ședințe ordinare, cel puțin o dată pe an sau de câte ori este nevoie, în ședințe extraordinare, ia deciziile strategice necesare în vederea realizării obiectului de activitate al bursei, veghează la respectarea cadrului normativ care definește instituția respectivă. Poartă diferite denumiri: consiliul Directorilor (Board of Directors, la NYSE, American Stock Exchange și Nasdaq Stock Market), Comitetul Guvernatorilor (Board of Governors, la Tokyo Stock Exchange).

Consiliul este compus dintr-un anumit număr de membrii (27 la NYSE, 23 la American Stock Exchange, 15 la Nasdaq Stock Market și 23 la Tokyo Stock Exchange) și se întrunește, în principiu lunar.

7.2 Organele de conducere

Desfășurarea curentă a activităților se realizează de către un aparat executiv, format din angajați cu funcții de conducere care alcătuiesc managemetul instituției (management staff) și din lucrători operativi. Conducătorul acestui aparat (Chief Executive Officer, CEO) și reprezentantul de drept al instituției este președintele bursei, ales de către Consiliu și aprobat de Adunarea Generală. Președintele nu este un membru al bursei, ci un manager prin formație, iar rolul său este de a urmări aducerea la îndeplinire a deciziilor luate de Adunarea Generală și Consiliu. La bursa din Tokyo, cadrele superioare de conducere fac parte din Consiliu, sub denumirea de membri permanenți, având un statut distinct în raport cu ceilalți membri ai organului decizional.

7.3 Organele consultative mai sunt numite generic comitete și au rolul de a asigura consultanța de specialitate pe lângă organele de decizie ale bursei, președinte și cadrele de conducere ale instituției.

Următoarele tipuri de comitete se întâlnesc la toate bursele analizate: comitetul de supraveghere; comitetul pentru membri; comitetul de etică bursieră; comitetul pentru operațiuni cu noi produse bursiere.

În cadrul bursei funcționează și o comisie de arbitraj, competentă în dezbaterea și soluționarea litigiilor legate de activitatea bursieră.

7.4 Organele de control

Controlul intern asupra întregii activități a instituției bursei este încredințat unor organe specializate. În general sunt formate din cenzori, specialiști recunoscuți pentru competență și probitate.

8.Membrii bursei de mărfuri și valori

Persoanele care se asociază în vederea constituirii unei burse de valori dobândesc calitatea de membrii ai bursei, calitate din care derivă o serie de drepturi și obligații. Principalul avantaj de care aceștia dispun este posibiliatea de a efectua direct tranzacții cu titluri pe piața respectivă. În SUA și Japonia accesul exclusiv al membrilor este reglementat prin statute și regulamentele piețelor bursiere.

Din punct de vedere al posibilității de acces la calitatea de membru, există două categorii de burse de valori. În cazul celor închise, numărul de locuri este limitat și un terț nu poate dobândi calitatea de membru decât dacă obține un loc din partea unui titular. Aceasta este situația la NYSE care are 1366 de membrii, iar cel care dorește să aibă acces la bursă trebuie să obțină locul prin moștenire, cumpărare, închiriere. În cazul burselor deschise cum este cazul Nasdaq Stock Market, numărul de locuri este limitat prin actele constitutive, iar membrii se împart, de regulă, în membrii fondarori și membri asociați.

În Japonia nu pot fi membrii ai bursei decât persoanele juridice, pe când la NYSE, calitatea de membru revine, în principiu, unor persoane fizice.

La NYSE se cunosc și alte categorii de membrii : „membrii cu chirie” (leased members) , respectiv cei care au închiriat un loc de la membrii bursei, „membri parțiali” (access members) adică acele firme care pot tranzacționa în sala de negocieri ca și membrii plini , dar nu au dreptul să lucreze ca specialist, „membri aliați” (allied members), este o denumire care se aplică pentru acționarii principali sau cadrele de conducere ale oganizațiilor membre și care sunt înregistați la NYSE, aceștia neputând să efectueze tranzacții în sala de negocieri; „memebrii acceptați” (approved persons) sunt cei care contribuie cu capital la bursă, dar nu au nici un rol în managementul acesteia „membri corespondenți” (office members) sunt aceia care nu participă frecvent la tranzacții în sala de negocieri.

Numărul membrilor de bursă este limitat la 30-40 de firme. Cooptarea unui nou membru se poate face numai prin eliberarea unui loc, în urma retragerii sau falimentului unui titular.

La bursa de valori pot fi membri ai bursei: băncile, reprezentate prin unul din directorii lor, bancherii sau persoanele care au firmă comercială înscrisă și efectuează operațiuni în legătură cu bursa în mod obișnuit; societățile care au titluri înscrise la cota oficială, prin reprezentantul acestora; agenții oficiali care fac parte de drept din asociația bursei.

La bursa de mărfuri membrii plini pot fi: comercianții sau industriașii cu firma înscrisă și agricultorii care fac în mod obișnuit negocieri cu caracter de bursă și mijlocitorii oficiali ai bursei respective, care nu au dreptul să aleagă și să fie aleși.

Calitatea de membru plin al bursei se obține pe bază de cerere scrisă ce sunt examinate de o comisie compusă din președintele Camerei de Comerț, președintele Comitetului bursei sau un membru din Comitet, un delegat al asociației băncilor, sindicul bursei și comisarul Guvernului.

9.Comitetul de conducere al bursei

Membrii plini ai bursei sunt autorizati să-și numească reprezentanți care să negocieze și să încheie contracte în numele lor, reprezentanți ce sunt autorizați de comitetul bursei, iar dacă sunt autorizați, numele lor se înscrie în lista reprezentanților autorizați și se publică într-un ziar de specialitate.

Membrii plini plătesc o cotație fixă sau o sumă care se apobă de comitetul bursei de obicei la 1 ianuarie al fiecărui an. Firmele care nu achită aceste sume sunt revocate din calitatea de membru. Pierderea calității de membru aduce după sine executarea sa din toate drepturile și privilegiile de care ar putea beneficia.

Comitetul de conducere al bursei se compune din membri ai bursei și este numit “Board of Manage” sau “Board of Directors” în SUA sau “Comission de la Bourse” în Franța.

Comitetul este alcătuit dintr-un președinte și mai mulți vicepreședinți (5-7). În cadrul comitetului se constituie mai multe comisii între care rolul cel mai important îl au “Comisia pentru stabilirea cotațiilor de bursă” și “Comisia tehnică”.

Atribuțiile comitetului de bursă sunt: organizarea și funcționarea burselor; reglementarea desfășurării tranzacțiilor; stabilirea și noutatea cursurilor în lista oficială; soluționarea litigiilor.

10.Actorii pieței bursiere

În activitatea de pe piață bursieră sunt implicate două mari categorii de participanți activi: investitorii și agenții bursei.

Investitorii

Sunt principalii actori de pe piața bursieră pe care își mobilizeză fondurile financiare, sub formă de capital sau de împrumut, sau plasează resursele disponibile în vederea obținerii de câștiguri viitoare, prin fructificarea directă (dobânzi și dividende) sau indirectă (prin intermediul cursului bursier).

După importanța lor, investitorii pot fi: instituții financiare și investitori instituționali; societățile comerciale și persoanele fizice, iar după obiectivul plasamentului lor, investitorii se pot clasifica în: investitori strategici; investitori de portofoliu; investitori speculativi.

În funcție de naționalitate se disting investitori autohtoni și investitori străini.

10.2 Agenții de bursă

Agenții de bursă sunt persoane care activează în cadrul bursei, fie ca mandatari, fie în nume și pe cont propriu.

Din punct de vedere al rolului pe care în joacă în cadrul pieței, agenții de bursă sunt:

Specialiști operativi, participă efectiv la procesul de inițiere, încheiere, executare și control al tranzacțiilor. În categoria acestora se cuprind brokerii și dealerii. La rândul lor, brokerii pot fi brokeri mandatari și brokeri independenți.

Brokerul mandatar este acel intemediar care lucrează pe bază de comision ca reprezentant al unei agenții de brokeraj, aparținând unui membru al bursei, iar brokerul independent dispune de firmă proprie și lucrează pe baza ordinului primit de la brokerul mandatar sau direct de la agenția de brokeraj.

Dealerii sunt comercianți de bursă ce lucrează în nume și pe cont propriu. Câștigul lor rezultă din diferența de preț (curs) asupra căreia ei speculează.

Specialiștii neoperativi au atribuții în ceea ce privește analiza, urmărirea și facilitarea tranzacțiilor bursiere. În această categorie se cuprind analiștii bursieri și funcționarii bursei.

11.Operațiunile de bursă, ordinele de bursă, tehnicile de cotare, formarea cursului bursier

11.1 Operațiunile de bursă reprezintă tranzacții de vânzare și/sau cumpărare a titluirilor de valoare, precum și modalitatea mobilizării/disponibilizării fondurilor bănești corespunzătoare, după stabilirea cursului oficial, prin procedurile de cotare. După cum are loc realizarea contractelor încheiate, se disting mai multe categorii de tranzacții: la vedere, la termen și condiționate. Operațiunile la vedere sau în numerar presupun reglarea contractelor – lichidarea titlurilor și livrarea datoriilor bănești – imediată sau cu o amânare de câteva zile. Operațiunile la termen sunt operații bursiere ale căror condiții de executare sunt fixate încă din ziua negocierii, dar reglara lor și lichidarea titlurilor sunt reportate la o dată ulterioară, numită dată de lichidare, iar operațiunile la termen condiționat includ operațiunile cu primă și operațiunile cu opțiuni

Tranzacțiile bursiere se pot derula cu condiția înscrierii valorilor mobiliare la cota bursei. Înscrierea la cota bursei a valorilor mobiliare ale unei societăți emitente, persoană juridică română, va fi facută prin intermediul unei societăți de servicii de investiții financiare membre a Asociației Bursei, numite„inițiatoare".

Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice române este organizat pe două categorii: categoria a II-a (de bază) și categoria I.

11.2 Ordinele de bursă

Orice tranzacție de pe piața bursieră este inițiată printr-un ordin de vânzare sau de cumpărare a valorilor mobiliare.

În practică s-au consacrat următoarele tipurile de ordine: ordinul la piață („market order") este un ordin de vânzare-cumpărare la cel mai bun preț oferit de piață; ordinul limită („limit order") este cel în care clientul precizează prețul maxim pe care înțelege să-1 plătească în calitate de cumpărător sau prețul minim pe care îl acceptă în calitate de vânzător; ordinul stop („stop loss order") are drept scop limitarea pierderii și acționează oarecum în sens contrar ordinului cu limită de preț.

Există și ordine cu mențiuni speciale, ca de exemplu: totul sau nimic („all or none"); imediat sau anulează („immediate or cancel"); dintr-o dată sau deloc („fill or kill"); ordin la deschidere („at the opening"); ordin la închidere („at the end").

11.3 Cotarea valorilor mobiliare este operațiunea prin care se înregistrează ordinele de vânzare și de cumpărare în vederea formării cursului și efectuării tranzacțiilor. Tehnicile de cotare au evoluat de la cotarea clasică „prin strigare” la cotarea electronică.

Tehnicile de cotare consacrate în practica intemațională sunt: cotarea prin anunțare publică; cotarea pe bază de carnet de ordine; cotarea „prin casier"; cotarea prin înscrierea pe tablă, cotarea în „groapă"; cotarea pe blocuri de titluri; cotarea electronică.

11.4 Cursul bursier se formează prin confruntarea directă a cererii cu oferta, pe baza ordinelor înregistrate la bursă la un moment dat pentru fiecare valoare mobiliară înscrisă la cota bursei.

Tehnica clasică de formare a cursului se bazează pe concentrarea și centralzarea cererii și a ofertei. Nivelul cotat al cursului este prețul de echilibru între cererea cumulată și oferta cumulată.

Toate ordinele neexecutate (atât cele de vânzare, cât și cele de cumpărare), dacă se află în perioada de valabilitate, sunt înmagazinate și preluate împreună cu noile ordine primite în mecanismul formării cursului.

12. Studiu de caz

12.1 Istoric

Pe fundalul unei tradiții de peste 70 de ani de burse de mărfuri, care au funcționat după modelul burselor occidentale, istoria României consemnează, în anul 1881, apariția primei burse de valori. Deschiderea bursei din București, a avut loc la 1 decembrie 1882, însă sfârșitul celui de-al II-lea război mondial, cu întreaga turnură politică pentru România, a însemnat și sfârșitul pieței de capital și al bursei de valori.

Revoluția din 1989 a dus la necesitatea reclădirii pieței de capital și a instituțiilor acesteia, printre care și cea a Bursei de Valori București la data de 1 aprilie 1995.

Anul 1997 a fost marcat de lansarea în septembrie a primului indice, BET, urmat în 1998 de BET-C iar la 1 noiembrie 2000, Bursa de Valori București lansează primul indice sectorial, BET-FI. Anul 2001 a însemnat listarea acțiunilor a două mari societăți: Banca Română pentru Dezvoltare – Group Societe Generale (BRD) și Societatea Națională a Petrolului Petrom (SNP), ceea ce a dus la creșteri spectaculoase ale capitalizării și volumului tranzacțiilor la Bursă.

În 2003, Bursa de Valori București a devenit membru cu drepturi depline al Federației Euro-Asiatice a Burselor de Valori (FEAS) și a făcut pașii necesari pentru menținerea statutului de membru corespondent la Federația Europeană a Burselor de Valori (FESE) și la Federația Internațională a Burselor de Valori (WFE). Prima parte a anului 2006 a adus modificări de natură legislativă: autorizarea BVB ca operator de piață de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM).

Anul 2007 a reprezentat anul de debut al Bursei de Valori București ca operator bursier în cadrul pieței financiare unice europene. Evoluțiile anului 2007 de la Bursa de Valori București au stat sub semnul modificării percepției investitorilor străini asupra economiei românești și perspectivelor sale de dezvoltare.

Anul 2009 nu a marcat evenimente semnificative asupra BVB dar dacă ar trebui să primească totuși o marcă distinctivă, o denumire care să-l diferențieze de ceilalți ani de funcționare ai BVB, atunci acesta ar putea fi numit “anul instrumentelor financiare cu venit fix”. Numărul total al tranzacțiilor cu obligațiuni s-a apropiat în anul 2009 de pragul de 1.000 de operațiuni, în condițiile în care rulajul pe piața obligatară a înregistrat la BVB un record absolut: peste 300 de milioane de euro.

Bursa de valori, a fost finanțată de la bugetul de stat, cu condiția ca, în termen de 3 ani de la înființare, să ramburseze din comisioanele aplicate tranzacțiilor efectuate suma respectivă. Bursa funcționează ca o piață de licitație pe care întâlnirea dintre emitenți și investitori este facilitată de intermediari:

Organizarea pieței bursiere Grafic 1

Sursa: Realizat de autor pe baza informațiilor din Bursa și piața extrabursieră, Anghelache Gabriela

12.2 Misiunea și rolul Bursei de Valori București

Misiunea BVB este de a asigura și de a promova o piață eficientă, cu reguli corecte, atractivă și compatibilă cu standardele europene, care să devină un factor de influență a tendințelor economice și instituționale și să se constituie într-un mediu de dezvoltare și inițiativă antreprenorială prin oferirea de servicii, mecanisme și norme pentru mobilizarea, atragerea și alocarea eficientă a resurselor financiare, în condiții de transparență și siguranță.

Rolul Bursei de Valori București este de a furniza o piață organizată pentru tranzacționarea valorilor mobiliare, de a contribui la creșterea lichidității valorilor mobiliare prin concentrarea în piață a unui volum cât mai mare de valori mobiliare, de a contribui la formarea unor prețuri care să reflecte în mod corespunzător relația cerere-ofertă și de a disemina aceste prețuri către public.

Principiile care guvernează Bursa de Valori București ca piață organizată de valori mobiliare sunt:

Accesibilitate adică asigură tratament egal tuturor societăților membre, respectiv societăților emitente listate la Bursă.

Informare – asigură permanent agenților de bursă și investitorilor, suficientă informație despre societățile tranzacționate și despre prețurile valorilor mobiliare emise de acestea. 

Etica pieței – bursa se asigură că piața valorilor mobiliare funcționează într-un mod care sporește încrederea utilizatorilor, autorităților și publicului larg în general.

Neutralitate – acționeză neutru și își menține integritatea în relația cu toți participanții la piață, precum și cu alte instituții sau organizații care supraveghează sau operează în piața de capital.

BVB are ca obiect principal de activitate administrarea piețelor de instrumente financiare, precum și activități conexe obiectului principal de activitate prevăzute de reglementările CNVM, domeniul principal de activitate al Societății fiind activități auxiliare ale instituțiilor financiare, COD CAEN grupa 661.

Bursa de Valori București administrează următoarele piețe:

piața reglementată la vedere împărțită în următoarele sectoare: titluri de capital (acțiuni și drepturi emise de entități din România și internaționale); titluri de credit (obligațiuni corporative, municipale și de stat emise de entități din România și obligațiuni corporative internaționale); organisme de plasament colectiv: acțiuni si unități de fond emise de organisme de plasament colectiv; produse structurate (certificate și warante).

Piața Rasdaq pe care se tranzacționează acțiuni și drepturi emise de entități din România

 O piață reglementată la termen pe care se tranzacționează contracte futures pe acțiuni, indici și diferențe de curs valutar

Un sistem alternativ de tranzacționare, ATS, denumit CAN (Companii și Acțiuni Noi).

Bursa de Valori București este componentă centrală a unui grup ce include un operator de piață (Emitentul, respectiv Bursa de Valori București SA), un depozitar central (Depozitarul Central SA), o casă de compensare (Casa de Compensare București SA), Fondul de Compensare a Investitorilor și Fundația Institutul de Guvernanță Corporativă al Bursei de Valori București.

Depozitarul Central este autorizat prin Decizia CNVM să furnizeze servicii de depozitare, registru, compensare și decontare a tranzacțiilor cu instrumente financiare precum și alte operațiuni în legătură cu acestea.

Casa de Compensare București (CCB) este o companie autorizată de CNVM să furnizeze servicii de compensare și decontare pentru tranzacțiile cu instrumente financiare pe piața reglementată la termen administrată de Bursa de Valori București.

Fondul de Compensare a Investitorilor SA (FCI) este o persoană juridică, constituită sub forma unei societăți pe acțiuni, al cărui obiect principal de activitate este colectarea contribuțiilor membrilor și compensarea creanțelor investitorilor.

Institutul de Guvernanță Corporativă (IGC) este o fundație înființată de Bursa de Valori București având drept obiectiv promovarea cuantumului internațional de cunoștințe profesionale către personalul societăților deținute public din România, derularea de programe de instruire în domeniul pieței de capital, promovarea cunoașterii realității economice și sociale etc.

Bursa de Valori București are o singură clasă de acțiuni comune și un capital social de 76.741.980 lei împărțit în 7.674.198 acțiuni cu valoare nominală de 10 lei/acțiune. Toate acțiunile sunt plătite integral. Capitalul social a evoluat astfel în perioada 2006 – 2009:

Tabel 1

Sursa: www.bvb.ro

Structura capitalului social al Bursei de Valori București este prezentată în graficul de mai jos iar organigrama BVB se regăsește la anexa1.

Grafic 2

Sursa: www.bvb.ro

Consiliul de Administrație al Bursei de Valori București este format din președintele Stere-Constantin Farmache, vicepreședintele Ciprian Zah și Mircea Botta, secretarul general Siminel–Cristian Andrei și din membrii Octavian Molnar, Daniel Tepes, Cosmin Gheorghiu, Lucian Isac, Ionel Uleia, iar executivul Bursei de Valori București este alcătuit din directorul general Valentin Ionescu, directorul general – adjunct Marius-Alin Barbu și Anca-Theodora Dumitru.

12.3 Comisiile speciale ale BVB

Comisiile speciale au rol consultativ în diverse arii specifice de activitate ale BVB, ca operator de piață și operator de sistem, din acestea făcând parte persoane cu experiență și practică în domeniul pieței de capital și/sau financiar-bancar.

Comisia de Admitere la Tranzacționare ce are rol consultativ pentru asigurarea unei activități unitare, ordonate și eficiente de admitere, promovare, retrogradare și retragere în sau de pe piața reglementată la vedere și sistemele alternative de tranzacționare sau piața Rasdaq administrate de BVB. .

Comisia de Apel ce are rol consultativ în soluționarea contestațiilor introduse de Participanții la sistemul de tranzacționare al BVB și agenții de bursă sau agenții de derivate. 

Comisia de Reglementare, Dezvoltare Produse Noi ce are rol în susținerea eforturilor de diversificare a tipurilor de operațiuni de bursă și de instrumente financiare care fac obiectul regulilor BVB. 

Comisia Indicilor Denumită și Comitetul Indicilor are rol consultativ în legătură cu crearea de indici bursieri ai BVB și participă la adoptarea măsurilor operaționale considerate necesare în legătură cu acesștia. 

Camera Arbitrala a BVB este o instituție permanentă de arbitraj, fără personalitate juridică, independentă, pentru soluționarea litigiilor izvorate din operațiunile derulate pe piețele reglementate și sistemele alternative de tranzacționare sau piața Rasdaq administrate de BVB, care își va desfășura activitatea potrivit propriului regulament de organizare și funcționare adoptat de Consiliul Bursei. Persoanele care vor fi înscrise pe lista Camerei Arbitrale a BVB sunt numite de către Consiliul Bursei. Arbitrii Camerei Arbitrale a BVB sunt numiți pentru un mandat de 3 ani.

Principalele caracteristici ale acțiunilor deținute de Bursa de Valori Bucerești sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 2

Sursa: www.bvb.ro

Înscrierea valorilor mobiliare la cota Bursei de Valori București (BVB) se realizează la solicitarea emitentului, după examinarea dosarului de admitere, în conformitate cu reglementările în vigoare privind îndeplinirea unor cerințe specifice fiecărui tip de valoare mobiliară.

Listarea acțiunilor pe Piața Reglementată a Bursei de Valori București presupune îndeplinirea tuturor pașilor prezentați în tabelul de mai jos:

Grafic 3

Sursa:www.bvb.ro

Tarifele practicate de BVB sunt:

1.Tariful de procesare perceput pentru analiza documentației de admitere la tranzacționare sau a celei de promovare.

2.Tariful de admitere la tranzacționare reprezintă un tarif unic, datorat anticipat de Emitent, corespunzător unei perioade de 12 luni, perioada care curge de la data începerii tranzacționării instrumentelor financiare în sectorul pieței reglementate la vedere administrată de BVB.

3.Tariful de menținere la tranzacționare este datorat anticipat de emitent, pentru menținerea instrumentelor financiare pe sectorul pieței reglementate la vedere administrate de BVB, corespunzător unei perioade de 12 luni.

4.Tariful de promovare este un tarif de promovare din Categoria 2 în Categoria 1.

Bursa tranzacționează de luni până vineri, după următorul program:

Tabel 3

Sursa: www.bvb.ro

Pe piață continuă, o sesiune de tranzacționare cuprinde:

Predeschiderea, respectiv introducerea ordinelor în sistem;

Deschiderea, care se referă la: identificarea tranzacțiilor posibile, calcularea și anunțarea cursului de deschidere și alocarea.

Sesiunea de tranzacționare continuă, ce se desfașură după cum urmează: afișarea ordinelor rămase neexecutate; introducerea și executarea ordinelor în piața continuă; raportarea continuă a tranzacțiilor și transmiterea informațiilor de piată.

Inchiderea, care presupune: tipărirea raportului de tranzacționare; afișarea prețurilor valorilor mobiliare tranzacționate; introducerea ordinelor destinate următoarelor ședințe de tranzacționare, având termenul de valabilitate cel puțin până la data efectuării tranzacției.

Bursa este împărțită în două categorii: Categoria I și Categoria II. În funcție de criteriile îndeplinite, o acțiune poate fi listată la una din cele două categorii.

Inițial, la Bursa de Valori București s-au acceptat doar două tipuri de ordine, „la piață" și „la limită", cu condiția existenței în contul clientului a disponibilului necesar acoperirii tranzacției specificate în ordinul de cumpărare și dacă contul de valori mobiliare al clientului acoperă în întregime cantitatea specificată în ordinul de vânzare.

Sistemul de cotare al Bursei de Valori București este un sistem computerizat, care permite transmiterea, interacțiunea și execuția ordinelor pe piața continuă.

Tot în structura bursei intră și patru indici:

BET (Bucharest Exchange Trading), a fost primul indice al BVB. Momentan conține cele mai lichide 10 societăți exceptând societățile de investiții financiare din indicele BET-FI;

BET-C (BET Composite), cuprinde toate societățile listate la BVB exceptând societățile de investiții financiare din indicele BET-FI;

BET-FI cuprinde cele cinci mari societăți de investiții create prin Programul de Privatizare în Masă;

ROTX (Roumanian Traded Index) cuprinde așa numitele societăți blue chips.

Tranzacțiile de la Bursa de Valori București se derulează pe două tipuri de piețe: piața principală („regular"), în cadrul căreia se tranzacționează blocuri de titluri după procedura specifică pieței continue, și piețele secundare, în care sunt acceptate tranzacții cu caracteristici aparte față de cele normale.

Piața „regular" este piața principală în care valorile mobiliare se tranzacționează pe blocuri de tranzacționare și care determină prețul de referință al valorilor mobiliare.

Piețele secundare ale BVB sunt: piața de licitare „odd lot", piața cu inițiere „buy in/sell out" și piața de „deal"-uri negociate. Piața de licitare „odd lot" este denumită și piață „fară blocuri". Piața de inițiere („squaring up") prezintă două componente: piața „buy-in" și piața „sell-out", care intervin dacă cumpărătorul se află în imposibilitate de a efectua plata la data convenită sau vânzătorul nu livrează valorile mobiliare tranzacționate. Piața de „deal"-uri negociate („negotiated deal") este specifică tranzacțiilor de volum mare, putând fi inițiate ordine pentm un volum minim impus.

12.4 Evoluția BVB în 2010

Cifra de afaceri a BVB a avansat cu 5,4% în intervalul ianuarie-decembrie 2010, până la  13 milioane lei, față de același interval din 2009, datorită creșterii veniturilor din comisioanelor de tranzacționare (cu 6%), a celor percepute emitenților (+24%) și cele din servicii IT (+28%).

Cheltuielile de exploatare s-au diminuat cu 7% în 2010, până la 12,9 mil. lei (2009: 12,4 mil. lei) datorită reducerii cheltuielilor cu cele mai mari ponderi în total, respectiv cele de personal și funcționare.

Profitul operațional preliminat al BVB a fost de 0,3 mil. lei la 31 decembrie 2010 (2009: 1,5 mil. lei) și s-a datorat creșterii veniturilor din exploatare și a scăderii cheltuielilor din activitatea de bază. 

Rezultatul financiar a fost în 2010 de 6,2 mil. lei (2009: 11,1 mil. lei). Acesta a coborât anul trecut cu 44%, pentru prima dată din 2006, din cauza reducerii semnificative a dobânzilor și a diminuării nivelului lichidităților totale ca urmare a distribuirii dividendelor din profitul pe 2009.

"În contextul în care în anul 2010 au continuat să se manifeste condiții dificile de piață, BVB a reușit să elimine pierderile operaționale înregistrate în anul 2009 și să încheie ultimul an cu un rezultat din exploatare peste cel previzionat",  a declarat Stere Farmache, președintele BVB.

Comparativ cu Bursa de Valori București, Bursa de Valori din Varșovia, cea mai dinamică piață bursieră din Europa în ultimii ani, a încheiat anul 2010 cu un profit operațional de 23 mil. euro, în creștere cu 15,4% față de 2009.

Bursa din Polonia și-a demonstrat rezistența la criză și în 2010, folosind aceeași rețetă-privatizările companiilor de stat – care a urcat-o în topul celor mai importanți operatori bursieri din Europa.

Anul trecut, operatorul bursier a înregistrat o creștere de 13,1% a veniturilor din vânzări, până la 56,5 mil. euro și un avans de 15,4% al profitului operațional până la 23 mil. euro. Profitul net raportat pe 2010 a fost de 23,7 mil. euro, mai mic cu 5% față de anul precedent, din cauza distribuirii de dividende din câștigurile înregistrate în anii anteriori, dar și a costurilor de 2,1 mil. euro ale procesului de privatizare. În 2010, principalul indice al Bursei de la Varșovia, WIG, a crescut cu 18,7%.

Pe piața principală a Bursei de la Varșovia sunt listate 400 de companii, cu o capitalizare totală de circa 205,6 miliarde de euro (de zece ori capitalizarea BVB).

  Finanțarea companiilor prin piața de capital este asigurată în țara noastră într-o proporție foarte mică – mai puțin de 1%, în timp ce în țările dezvoltate atinge dimensiuni extrem de mari – 70% în SUA și 40% în Europa.

În aceste condiții, Bursa de Valori București a inițiat un program de atragere de noi emitenți, respectiv un sistem alternativ de tranzacționare care vine în întampinarea companiilor care nu întrunesc condițiile în ceea ce privește vechimea sau dimensiunea pentru a fi admise pe piața reglementată, dar doresc să se finanțeze prin piața de capital.

În această acțiune sunt vizate întreprinderile mijlocii, categorie de întreprinderi care va beneficia de prevederile unui program național de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii pentru listarea la bursă.

Pentru indicii bursieri de acțiuni, anul 2010 a fost mai slab decât anul precedent. Performanța indicilor bursiei de pe BVB ca și a indicilor bursieri internaționali a fost afectată de faptul că Europa a fost lovită din plin de criza datoriilor fiscale ale guvernelor suverane, deși economiile dezvoltate au continuat procesul de creștere post criză financiară. De remarcat performanțele contradictorii înregistrate pe piețele bursiere din țările emergente. Performanțe mai slabe pe unele piețe bursiere din țările emergente (Brazilia, China), dar creștere pe piața bursieră din Rusia. În schimb unele piețe bursiere din Europa Centrala și de Est ( Austria, Polonia, Romania, Cehia) au avut performanțe mai bune, cu excepția pieței bursiere din Bulgaria care a înregistrat un trend descendent.+

Grafic 4

Sursa: www.bvb.ro

Investitorii au avut de câștigat dacă au mizat pe acțiunile din sectoarele:utilități, pe companii ca Transgaz (+85,3%) și Transelectrica (+43,6%); materiale, pe companii ca Azomureș (+70,8%), Alro (+26,9%) și Cemacon (+34,8%); financiar, pe companii ca Bursa de Valori București (+66,3%) și SSIF Broker (+52,9%); industrial și activități auxiliare, pe companii ca Socep (+155,2%), Aerostar (+79,3%) și Mechel Târgoviște (+42,4%); sănătate, pe Zentiva (+46,0%); energetic, pe Omv Petrom (+34,5%).+

Acțiunile perdante de la categoria I au fost Impact (IMP) 33,3%; Banca Transilvania (TLV)  25,4%; Banca Comercială Carpatica (BCC)  19,2%; Oltchim (OLT)  11,7%; Oil Terminal (OIL)  7,7%

În ceea ce privește SIF-urile acestea au înregistrat performanțele de mai jos: SIF Oltenia (SIF5)  9,8%; SIF Moldova (SIF2)  6,4%; SIF Muntenia (SIF4)  4,6%; SIF Banat Crișana(SIF1)  6,5% SIF Transilvania (SIF3)   16,4%.

+

13. Concluzii

Bursele de valori facilitează procesul de acumulare a capitalurilor în scopul finanțării activităților rentabile, cerute de nevoile reale ale economiei, și de asemenea facilitează orientarea fluxului de capitaluri spre acele domenii și activități apreciate ca fiind cele mai rentabile de către masa de investitori și impuse de cererea reală a pieței.

Structura instituțională a pieței de capital este menită să asigure integrarea cât mai ușoară a pieței de capital românești în cadrul pieței unice europene. Conectarea cu instituții similare din statele membre va include piața românească în fluxurile europene și va permite accesul intermediarilor din România pe piețele europene, cât și al celor din Europa pe piața românească.

Bursa de Valori și piața de capital din țara noastră se află în prezent la un moment foarte

important pentru evoluția și dezvoltarea viitoare a acestora: instituțiile pieței au reușit, prin

performanțele, proiectele și inițiativele din ultimii ani, să atragă atenția potențialilor investitori individuali și instituționali rezidenți și nerezidenți și a potențialilor emitenți de instrumente financiare.

14. Bibliografie

Anghelache Gabriela, Bursa și piața extrabursieră, Editura Economică, București, 2000

Anghelache Gabriela, Piața de capital – caracteristici, evoluții, tranzacții. Editura Economică, București, 2004

Maria Viorica Grigoruță, Gabriela Prelipcean, Tranzacții bursiere, Editura Universității Suceava, 2000

Miclăuș, Paul-Gabriel, Piața instrumentelor financiare derivate,Editura Economica,București, 2008

Bogdan Ghilic – Micu, Bursa de valori, Editura Economica,București, 1997, pg 61

www.bvb.ro

www.zf.ro

www.tribunaeconomica.ro

www.romanialibera.ro

www.despreinvestitii.ro

15.Anexe