. Bursa DE Valori Bucuresti Organizare, Funcionare, Rol

PLANUL LUCRARII

BURSA DE VALORI BUCURESTI ORGANIZARE, FUNCTIONARE, ROL

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA BURSEI DE VALORI BUCURESTI

Caracteristicile pietei bursiere

Structura organizatorica a Bursei

Cota bursei

Ordine bursierei

Formarea cursului la BVB

Sistemul de tranzactionare

PERSPECTIVA FUNCTIONARII BURSEI DE VALORI BUCURESTI

Diversificarea tipurilor de tranzactii: necessitate si posibilitate

Mecanismul de derulare a tranzactiilor bursiere la termen si posibilitatea introducerii lor la BVB

Posibilitatea cotarii la BVB a unor contracte standardizate

Contrate futures

Indicele BVB. Evolutie si semnificatie

Rolul BVB

INCHEIERE

Bibliografie

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA BURSEI DE VALORI BUCURESTI

CARACTERISTICILE PIETEI BURSIERE

Bursa este o piata pe care se ofera si se desfac, dupa o procedura speciala marfuri sau valori mobiliare; practic, termenul de bursa desemneaza o institutie a economiei de piata care se bucura de interes in lumea afacerilor, in masura in care asigura un cardru organizat pentru oranizarea tranzactiilor unui system de principii si norme care sa garanteze incheierea si executarea contractelor in conditii de exactitate, corectitudine si transparenta.

In functie de varietatea tranzactiilor pe care le mijlocesc bursele pot fi generale si specializate . In cadrul burselor generale se tranzactioneaza o gama variata de marfuri si harti de valoare.

Dupa obiectul tranzactiilor se intalnesc: burse de marfuri, burse de valori mobiliare, burse valutare sau burse de devize, burse complementare comertului international (bursele de asigurari sau bursele de navlu)

Bursa, ca insitutie a pietei secundare de capital indeplineste o serie de functii la nicel macroeconomic, microeconomic si individual:

Macroeconomic

Reprezinta un circuit mai scurt si mai efficient intre economiile pe termen lung si nevoile de finantare ale inteprinderii lor si colectivitatilor publice, bursa devine astfel un concurrent pentru sistemul bancar.

Instrument prin care se asigura lichidatati pentru economie in orice zi in care institutia este deschisa , clientul poate prin intermediar sa vanda sau sa cumpere titluri investind sau recuperandu-si capitalul.

Bursa este locul de transfer al riscurilor – se constata o miscare in sens invers in raport cu gradul de adaptare cu capacitatea de a le suporta, cei mai expusi riscurilor bursiere sunt micii actionari cu forta economica scazuta care in mod normal pierd de pe urma speculatiilor bursiere, mirajul castigului ii tine insa aproape

Microeconomic

Bursa faciliteaza cresterea sau scaderea notorietatii firmelor cotate, ceea ce influenteaza motivatia principala a inteprinzatorilor de pe piata.

Permite cresterea fondurilor proprii prin emisiuni noi de titluri ale societatilor deja cotate, vanzarea acestora se face de asemenea prin bursa.

Bursa incita la o mai buna administrare a inteprinderilor in scopul unei sporiri a valorii activelor care sa determine o crestere a profiturilor actionarilor, aceasta este unul din argumentele invocate mai ales catre initiatorii burselor din tarile aflate in tranzitie spre economia de piata.

Individual

Bursa faciliteaza obtinerea lichiditatii patrimoniului actionarilor si asigura o evaluare cat mai exacta a averii personale.

Activitatea pe piata bursiera este urmarita prin intermediul cursului valoriilor mobiliare si indicelui bursier. Acesti indicatori sunt considerati barometre ale stirii economice si politice a tarii respective, bursa este sensibila la toate evenimentele de ordin economic, financiar – monetar, social, politic. Ea pune in evidenta, asadar starea conjuncutara a economiei nationale in cadrul careia functioneaza bursa.

Bursa ca insitutie si ca segment a pietei secundare de capital acorda o importanta deosebita informatii continuee a publicului cu privire la valorile mobiliare tranzactionate prin Cota Bursei si deasemenea caracteristicile emitentului.

Publicarea zilnica a indicativului de capitalizare bursiera are importanta in adoptarea deciziilor de tranzactionare la Bursa, investitorul va prefera titlurilor la care profitul se multiplica de mai multe ori prin valoarea de piata (curs).

Informarea publicului privind rentabilitatea plasamentului in actiuni se face prin publicarea marimii dividentului pe actiune pentru fiecare titlu cotat precum si a diferitelor nivele de curs(curs de deschidere, primul curs cotat al zilei, nivelul mediu al cursului, ultimul curs cotat al zilei, primul curs cotat al anului bursier, cursul mediu de la incepului anului).

Piata bursiera este deci o piata organizata care asigura informarea continua a publicului investitor si derularea tranzactiilor la un curs de echilibru intre cererea si oferta manifestata la un momentdat.

STRUCTURA ORGANIZATORICA A BURSEI DE VALORI BUCURESTI

Structura organizatorica a bursei de valori este diferita de la o tara la alta si depinde de cadrul legislativ general, de statutul juridic si de rolul pe care bursa este solicitata sa-l joace in viata economico-sociala.

Organele de conducere ale bursei sunt: 1) Comitetul bursei, 2) Comisiile speciale: a) Comisia de Inscriere la Cota, b) Comisia de Etica si Conduita, c) Comisia de Dezvoltare, Produse Noi, 3) Directorul general al bursei, 4) Directorii generali adjuncti.

Compartimentele bursei sunt:

A) Directia Membrii si Emitenti, compusa din:

a) Serviciul Membri

b) Serviciul Emitenti

B) Directia Operatiuni Bursiere si Informatica compusa din:

a) Servicul Tranzactionare si Supravegherea Pietei

b) Serviciul Registrul Bursei

c) Serviciul Compensare si Control al Decontarii

d) Serviciul Informatica

C) Directia Relatii cu Publicul si Cercetare-Dezvoltare avand in compunere:

a) Serviciul Relatii cu Publicul

b) Serviciul de Cercetare-Dezvoltare

D) Directia Juridica

E) Directia Economica

F) Compartimentul Control Intern

Inca de la inceput Bursa de Valori Bucuresti (BVB) s-a inscris in conformitate cu Proiectul realizat de Directia BNR de proiectarea si Implementarea Pietelor de capital in randul insitutiilor specifice pietei de capital:

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), Societatile de Valori Mobiliare (SVM), RASDAQ, etc; alte insitutii (institutii de depozitare si compensare, Fonduri de investitii, Societati de Investitii, societati de administrare a investitiilor).

Prin L52/1994 BVB este supravegheata de un comisar general numit de CNVM, aceasta realizeaza controlul administratii si functionarii Bursei, regimul operatiunilor si disciplina societatilor de valori mobiliare si a agentilor de valori mobiliare, mandatul comisarului general dureaza 5 ani, acesta putand fi reinvestit cu mandate succesive.

Asociatia Bursei reprezinta premiza existentei Bursei de Valori, este formata din societatile de valori mobiliare care tranzactioneaza in bursa si sunt autorizate de CNVM prin Autorizatia de Negociere in BVB

La infintarea BVB Asociatia Bursei numara 24 membri.

Comitetul Bursei de Valori Bucuresti este organizat in conformitate cu prevederile legii 52/1994 si ale statutului BVB, isi desfasoara activitatea in scopul asigurarii unei conduceri unitare ordonate si eficiente a BVB, este compus din 9 persoane alese din randul membrilor Asociatiei cu mandate de 5 ani cu posibilitatea prelungirii pentru inca un mandat.

Conform L52/1994 atributiile Comitetului Bursei sunt:

numirea si demiterea directorului general al bursei

adoptarea si modificarea regulamentului de functionare si oranizare a bursei de valori precum si a regulamentelor privind operatiunile de bursa.

adoptarea proiectului de buget al bursei de valori pe care il supune adoptarii Asociatiei Bursei

prezentarea si supunerea aprobarii Asociatiei Bursei a bilantului insotit de raportul cenzorilor

stabilirea nivelului si plafoanelor comisioanelor in bursa

stabilirea garantiilor ce trebuie constituite de intermediarii de Bursa si agenti lor pentru a asigura lichidarea integrala si la scadenta conform tipului de operatiune a tranzactiilor cu valori mobiliare negociate in bursa, precum si regimul de utilizare si reconstituire a respectivelor garantii.

Directorul General al Bursei este ales de catre comitetul bursei dar nu face parte din membrii acestuia, atributiile sale deriva din necesitatea administrarii corecte a bursei (prin semnatura sa acesta angajand patrimonial bursa ca persoana juridica, in activitatea sa Directorul General este secundat de 2 Directori Generali Adjuncti, compententele acestora din urma sunt stabilite de catre Directorul General, in cazuri speciale unul dintre acestia putand prelua conducerea executiva a Bursei.

Membrii Consiliului Bursei de Valori Bucuresti:

Presedinte – Director General: Stere Farmache

Vicepresedinte: Ovidiu Sergiu Pop

Vicepresedinte: Dan Paul

Secretar General: Nicolae Alexandru Rusu

Membru: Petru Prunea

Dana Mirela Ionescu

Mircea Botta

Rares Doralin Nilas

Adrian Manaila

Fig. 1 INSTITUTIILE PIETEI BURSIERE

Scopul activitatii bursei il constituie realizarea unei piete organizate pentru negocierea valorilor mobiliare admise prin activitatea intermediarilor autorizati, pentru efectuarea continua, ordonata si echitabila a tranzactiilor cu valori mobiliare in vederea realizarii cat mai complete a acestui scop, Comitetul Bursei este abilitat sa stabileasca, sa modifice sau sa completeze structura organizatorica a Bursei.

La nivelul structurii organizatorice mai exista si un Compartiment de Control Intern care exercita controlul intregii activitati economico-financiare a bursei.

Compartimentele Bursei se numesc directi, acestea avand in subordine diverse servicii:

Directia Membrii si Emitenti – coordoneaza activitatea legata de funcionarea societatilor membre ale Asociatiei Bursei precum si a societatilor emitente inscrise la Cota Bursei

servicii – Emitenti

– Membrii

Directia Operatiuni Bursiere – coordoneaza activitatea de tranzactionare si supraveghere a pietei, depozitare si inregistrare a valorilor mobiliare, compensare si control al decontarii.

servicii – Tranzactionare si Supraveghere a Pietei

– Registrul Bursei

– Compensare si Control al Decontarii

– Directia Informatica – administrarea si intretinerea intregului sistem informatic al Bursei

servicii – Informatic

Directia Relatii cu Publicul si Cercetare – Dezvoltare – Coordoneaza activitatile referitoare la relatiile bursei cu publicul si cele privind cercetarea si dezvoltarea activitatilor bursiere, are 2 servicii: – Relatii cu Publicul

– Cercetare – Dezvoltare

Directia Juridica – asigura cadrul legal necesar desfasurarii activitatii membrilor Asocitatiei Bursei si a personalului acestei institutii.

Directia Economica – asigura premisele desfasurarii in mod optim a activitatii bursei privitoare la evidenta financiar-contabila, selectarea de personal si achizitionarea dotarilor materiale.

Cota Bursei

La BVB Cota Bursei este grupata in functie de tipul de emitenti in urmatoarele sectoare:

Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane

Sectorul obligatiunilor si a altor valori mobiliare emise de catre stat, judete, orase, comune, de catre autoritati ale administratiei publice centrale si locale si de catre alte autoritati.

Sectorul International, se refera la acele valori mobiliare emise de persoane juridice straine, acestea trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si valorile mobiliare emise de peri privitoare la evidenta financiar-contabila, selectarea de personal si achizitionarea dotarilor materiale.

Cota Bursei

La BVB Cota Bursei este grupata in functie de tipul de emitenti in urmatoarele sectoare:

Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane

Sectorul obligatiunilor si a altor valori mobiliare emise de catre stat, judete, orase, comune, de catre autoritati ale administratiei publice centrale si locale si de catre alte autoritati.

Sectorul International, se refera la acele valori mobiliare emise de persoane juridice straine, acestea trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si valorile mobiliare emise de persoane juridice romane, cotarea unor valori mobiliare straine ar dovedi ca BVB este o piata pe care se tranzactioneaza cu aceasi seriozitate ca si pe marile piete bursiere ale lumii, emitentul fiind interesat sa-si coteze titlurile pe piete cat mai puternice.

Fig.2 DECIZIA INSCRIERII LA COTA BURSEI

ORDINE BURSIERE

Ordinul de bursa este definit conform regulamentului BVB fiind instructiunea privind oferta de cumparare sau de vanzare a valorilor mobiliare inscrise la Cota Bursei. Acesta se transmite fie in numele si pe contul societatii membre (care este dealer), fie in numele societatii membre si pe contul clientului (actioneaza ca broker)

La Bursa de Valori Bucuresti exista 2 tipuri de ordine bursiere: la piata si limita, tranzactiile realizate in cadrul Bursei bucurestene sunt la vedere, aceasta insemnand ca ordinul la piata se executa in momentul primirii acestuia de catre brokerul din Bursa iar ordinul limita este in primul moment in care piata o permite, dupa primirea ordinului.

Ordinul la piata (Market-order) este un ordin de vanzare-cumparare la cel mai bun pret oferit de piata, un ordin de cumparare la piata inpune obtinerea celui mai mic pret de cumparare de pe piata in momentul primirii ordinului de executare, un ordin de vanzare de acelasi tip trebuie executat la cel mai mare pret de vanzare in momentul primirii ordinului de catre broker. Daca nu se executa ordinul in conditiile precizate se spune ca brokerul “a pierdut piata” si este sanctionat pentru prejudicierea clientului.

Ordinul limita (limit order) este cel in care clientul precizeaza pretul maxim pe care intelege sa-l plateasca in calitate de vanzator, executia lui depinde de situatia pietei la momentul primirii ordinului, un astfel de ordin este insotit intotdeauna de mentiunea “la cel mai bun pret” care il obliga pe broker sa cumpere sau sa vanda la cel mai bun pret daca piata ii permite acest lucru, astfel “pierzand piata” prejudiciind clientul.

Ordinele care se introduce la tranzactionare in cadrul BVB au in consintamantul lor urmatoarele informatii: tipul ordinului, simbolul si descrierea valorii mobiliare, cantitatea pretul limita (daca nu se considera mentiunea “la cel mai bun pret”), perioada valabilitatii ordinului, contul pentru care se executa ordinul, numarul ordinului in evidenta SVM-ului.

Valabilitatea ordinului inceteaza cand acesta este executat, expirat, retras sau anulat, aceasta din urma masura fiind luata de catre Bursa.

FORMAREA CURSULUI LA BURSA DE VALORI

Cursul bursier se formeaza prin confruntarea directa a cererii cu oferta in cadrul organizat si reglementat al bursei.

In cadrul sedintei de negocieri agentii de bursa concentreaza ordinele de vanzare si cele de cumparare, le compara iar din acesta comparatie rezulta la un pret care exprima echilibrul dintre cerere si oferta.

Formarea cursului la Bursa Bucuresti urmeaza principiile licitatiei la pret unic (“single price auction”). Conform reglementarilor bursei mecanismele difera in functie de categoria la care sunt inscrise valorile mobiliare respective, astfel pentru categoria de baza se practica mecanismul de licitatie la pret unic, iar pentru categoria I se practica mecanismul de tranzactionare continua.

In cazul Bursei Bucuresti tranzactionarea valorilor mobiliare imbraca urmatoarele forme: Tranzactionare pe piata intermitenta si Tranzactionarea pe piata continua.

Pe piata intermitenta (call market) se practica mecanismul de licitatie la pret unic, sedinta de tranzactionare poate fi formata din una sau mai multe sesiuni de tranzactionare fiecare sesiune avand ca etape:

Sesiunea principala

Alocarea

Sesiunea suplimentara

Cursul se stabileste pe baza ordinelor simultane de vanzare si cumparare introduse de brokeri in acelasi timp pentru titlul ce a fost “chemat” (call), adica anuntat spre licitare. Prin confruntarea cererii cu oferta se stabileste pretul la care se vor tranzactiona cele mai multe titluri, acest pret numindu-se pret de piata. Licitatia la pret unic presupune ca toate tranzactiile sa se efectueze la pretul de piata stability prin mecanismul confruntarii cererii cu oferta, pentru ziua si ora la care a avut loc sedinta de negociere.

Ex: Pentru societatea X se inregistreaza urmatoarele ordine de cumparare, respective de vanzare:

Ordine de cumparare:

5000 actiuni X la cel mai bun curs

100 actiuni X la curs maxim de 1150

100 actiuni X la curs maxim de 1050

500 actiuni X la curs maxim de 950

1000 actiuni X la curs maxim de 850

1500 actiuni X la curs maxim de 750

3000 actiuni X la curs maxim de 650

3000 actiuni X la curs maxim de 550

4000 actiuni X la curs maxim de 050

5000 actiuni X la curs maxim de 350

8000 actiuni X la curs maxim de 250

10000 actiuni X la curs maxim de 150

Ordine de vanzare:

9000 de actiuni X la cel mai bun curs

100 de actiuni X la curs minim de 250

200 de actiuni X la curs minim de 350

400 de actiuni X la curs minim de 450

700 de actiuni X la curs minim de 550

800 de actiuni X la curs minim de 650

2000 de actiuni X la curs minim de 750

4000 de actiuni X la curs minim de 850

4000 de actiuni X la curs minim de 950

5000 de actiuni X la curs minim de 1050

4000 de actiuni X la curs minim de 1150

Pentru stabilirea cursul centralizarea ordinelor se face descrescator la cumparare si crescator la vanzare , in asa fel incat sa se asigure contrapartida (interesul vanzatorului de a obtine pret cat mai mare sa conicida cu interesul cumparatorului).

Din centralizarea ordinelor se observa ca la cursul de 800 oferta se echilibreaza cu cererea: se cer si se ofera 11200 de titluri, cursul de echilibru de 650 devine curs de piata la care vor fi executate cele 11200 de titluri, astfel:

toate ordinele de cumparare si de vanzare la “cel mai bun curs”

toate ordinele de vanzare limitate la mai putin de 650

toate ordinele de cumparare la mai mult de 650

toate ordinele de cumparare, respectiv de vanzare limitate la 650 (3000 respectiv 800)

In acest exemplu ordinele de 650 precum si ordinele de cumparare limitate la mai putin de 650 nu se executa.

SISTEMUL DE TRANZACTIONARE

Bursa de Valori a introdus inca de la infiintarea sa (1995) un sistem compiuterizat de transmitere a ordinelor, pe baza acestui sistem, ordinele de cumparare pot interactiona cu cele de vanzare permitand realizarea de tranzactii bursiere, principalul avantaj al acestui sistem il constituie posibilitatea introducerii ordinelor si tranzactionarii de la distanta nefiind necesara prezenta brokerului in incinta bursei.

STEA (Sistemul de Tranzactionare si Executie Automata) permite tranzactionarea si executia automata a tranzactiilor automate prin acces la cele doua tipuri de piata: Piata Continuua si Piata Intermidenta.

Pe Piata Intermitenta pot avea loc pana la 5 sesiuni de tranzactionare pentru aceeasi valoare mobiliara in cadrul sedintei de tranzactionare fiecare sesiune are urmatoarea structura:

Sesiunea principala: introducerea ordinelor, fixingul (identificarea tranzactiilor posibile, calcularea si afisarea preturilor de piata, alocarea)

Introducerea eventualelor tranzactii speciale .

Editarea rapoartelor de tranzactionare si decontare.

Pentru piata continuua sedinta de tranzactionare este formata din urmatoarele etape:

Predeschiderea: introducerea ordinelor in STEA

Deschiderea: identificarea tranzactiilor posibile, calcularea si anuntarea preturilor de deschidere, alocarea.

Sedinta de tranzactionare continuua

Inchiderea (tiparirea rapoartelor de tranzactionare, afisarea preturilor valorilor mobiliare tranzactionate, introducerea ordinelor destinate urmatoarei sedinte de tranzactionare avand termenul de valabilitate cel putin pana la data efectuarii acesteia.)

Un ordin introdus in STEA este revocabil sau modificabil pana in momentul stabilirii pretului de piata pentru piata intermitenta sau pana in momentul executarii pentru piata continua.

Sistemul electronic da posibilitatea ca la introducerea ordinului de bursa sa se verifice daca exista banii necesari unui ordin de cumparare sau titlurile puse la vanzare astfel incat executarea tranzactiilor sa se realizeze in cele mai bune conditii.

In urma incheierii unei tranzactii apare un contract bursier pentru tranzactiile obisnuite contractul bursier se incheie, iar bursa transmite confirmarea acesteia catre membrul respectiv prin raportul de tranzactionare, pentru tranzactiile speciale contractul se incheie atunci, cand bursa accepta notificarea efectuarii unei tranzactii speciale si o opereaza in STEA (dupa incheierea sedintei de tranzactionare)

In afara tranzactiilor obisnuite realizate prin STEA, la Bursa de Valori Bucuresti se efectueaza si tranzactii in afara STEA, denumite tranzactii speciale datorita volumului si valorii aceste tranzactii, ar dezechilibra piata daca ar fi facute in cadrul sedintelor de tranzactionare si din acest motiv se introduc in STEA dupa finalizarea tranzactiilor obisnuite.

O parte importanta a sistemului de tranzactionare o reprezinta Registrul Bursei, aici se inregistreaza valorile mobiliare emise in forma dematerializata sau si cele emise in forma fizica si imobilizata.

Serviciul de Registru al Bursei este cel care verifica existenta valorilor mobiliare in contul vanzatorului si transfera automat titlurile tranzactionate in contul cumparatorului.

Serviciul de Registru al Bursei are datoria sa contribuie la supravegherea pietei prin vizualizarea in orice moment a intentiilor de dobandire a unei pozitii semnificative, aceasta nu insemna ca bursa va fi cea care va anunta o noua pozitie semnificativa, singurii indreptatiti sa o faca fiind actionarii.

Registrul Bursei este structurat pe 3 sectiuni:

Sectiunea 1 – contine toti actionarii societatilor cotate la Bursa care nu au conturi deschise la societati de valori mobiliare.

Sectiunea 2 – contine informatii privind clientii care au cont deschis la o societate de valori mobiliare.

Sectiunea 3 – sectiunea conturilor proprii ale societatilor de valori mobiliare si ale agentilor custode.

Informatiile continute de Registru se refera la:

Nume persoana fizica / denumire persoana juridical

Nume de identificare a persoanelor fizice / juridice stabilit prin procedurile bursei.

Cetatenia / nationalitatea persoanelor inregistrate.

Domiciliul / sediul social

Tipul si clasa valorilor mobiliare inregistrate

Numarul valorilor mobiliare detinute.

Fig. 3 FUNCTIONAREA SECTIUNILOR REGISTRULUI

1 – Deschiderea contului clientilor care au cont deschis la o societate de valori mobiliare:

a) prin transfer din sectiunea 1

b) direct

2 – Transferul valorilor mobiliare ale unui client de la o societate de valori mobiliare la alta

3 – Achizitionarea de valori mobiliare in nume propriu de societatea de valori mobiliare

In procesul de tranzactionare fiecare societate de valori mobiliare actioneaza in bursa pentru satisafacerea in cele mai bune conditii a ordinelor de vanzare si de cumparare primite de la clienti si cele in nume propriu, la nivelul fiecarui membru al bursei tranzactiile se efectueaza in limita unei sume denumite “limita de tranzactionare” care se calculeaza astfel:

3(SCP+VNMC) ≥ 3(CNP-VNP) + CNC + VNC

SCP = valorile mobiliare detinute de SVM, inscrise in contul acesteia in sectiunea 3 a Registrului Bursei, si care nu sunt grevate de alte obligatii

VNMC = valoare neta minima a capitalului

CNP = valorile mobiliare cumparate de SVM in nume propriu si aflate in curs de decontare

VNP = valorile mobiliare: vandute de SVM si aflate in curs de decontare

CNC = valorile mobiliare cumparate in nume si pe contul clientilor aflate in curs de decontare

VNC = valorile mobiliare vandute in nume si pe contul clientilor, aflate in curs de decontare

Orice sedinta de tranzactionare BVB se incheie cu editarea unor rapoarte de tranzactionare si decontare care vor sta la baza decontarii si compensarii tranzactiilor.

La Bursa Bucuresti mecanismul de decontare dureaza 3 zile cu posibilitatea scurtarii lui in functie de inbunatatirea sistemului de plati intre banci( bancile de decontare ale SVM-urilor in relatia cu Banca Nationala – banca de decontare a Bursei de Valori Bucuresti)

Daca SVM-ul debitor nu dispune de disponibilitatile banesti necesare acoperirii sumelor de plata, banca de decontare va credita contul SVM cu o suma ce nu va depasi si suma scrisorii de garantie a acesteia din care se scade dobanda creditului si un comision.

Daca insa nici in acest caz nu se acopera suma de plata, SVM-ul este obligat sa treaca cu titlul gratuit proprietatea valorilor mobiliare detinute in nume propriu si asupra celor mentinute cu titlu gratuit. Suma se recupereaza prin valorificarea respectivelor valori mobiliare de catre bursa.

In cazul in care totusi nici aceasta suma nu este suficienta, BVB-ul transmite un ordin de plata pentru virarea sumei din fondul de garantare in contul de decontare a BVB.

Fondul de Garantare este un cont creeat in scopul asigurarii lichiditatii integrale si la scadenta a obligatiilor de plata ce rezulta in urma incheierii tranzactiilor. Alimentarea este realizata de catre societatile membre ale BVB, astfel:

3% din capitalul social al SVM reprezinta contributia initiala

5% din suma celor mai mari 3 sume de plata din ultimele 2 saptamani, la fiecare 2 saptamani contributia fiecarei societati se recalculeaza daca depaseste ± 10% se alimenteaza sau se restituie catre societate: SVM-ul primeste o dobanda care ramane in acest fond. Orice membru al Asociatiei are dreptul la o singura virare de suma din acest fond in contul de decontare al BVB, cu alte cuvinte un SVM poate sa fie o singura data in imposibilitate de plata, la o noua abatare va fi suspendat de la tranzactionare in ringul bursei.

2. PERSPECTIVA FUNCTIONARII BURSEI DE VALORI BUCURESTI

2.1 Diversificarea tipurilor de tranzactii: necesitate si posibilitate

Tranzactiile de bursa se prezinta sub forma unor contracte de vanzare-cumparare de titluri primare sau alte active financiare, care se incheie in conformitate cu regulamentul institutiei bursiere prin intermediul unor agenti de bursa autorizati sa efectueze aceste operatiuni.

2.1.1 Tranzactiile la vedere. Tranzactii in marja

Tranzactiile la vedere sunt operatiuni efective ce presupun activarea nemijlocita a pretului reprezentand valoarea titlurilor negociate, respectiv predarea titlurilor vandute. Aceasta inseamna ca un client poate da ordin de cumparare doar daca depune in contul sau la broker suma necesara pentru efectuarea operatiunii, iar cel care-si exprima optiunea de vanzare trebuie sa posede in mod efectiv titlurile.

In situatia in care clientul nu-si respecta obligatiile asumate, brokerul va proceda la lichidarea pozitiei clientului sau astfel:

prin vanzarea titlurilor respective la valoarea lor de piata din momentul in care obligatia scadenta de depunere a fondurilor nu a fost indeplinita

prin cumpararea titlurilor de pe piata la cursul curent in vederea lichidarii pozitiei unui client care nu a predat integral titlurile vandute

Ex: Un SVM cumpara in numele unui client 100 actiuni la Terapia/Ranbaxy Cluj la cursul de 1,65lei/actiune, in urma neachitarii sumei societatea este nevoita sa vanda titlurile la un curs al pietei de 1,62, in aceste conditii se inregistreaza o pierdere.

P=(1,65-1,62)*100=3lei

Aceasta pierdere va fi suportata de catre client

Tranzactiile in marja, ca o varianta la tranzactiile la vedere se realizeaza la bursele americane, se mai numesc si tranzactii “pe datorie” pentru ca brokerul poate sa acorde un credit clientului care cumpara titluri primare.

2.2 MECANISMUL DE DERULARE A TRANZACTIILOR BURSIERE LA TERMEN SI POSIBILITATEA INTRODUCERII LOR LA BVB

Tranzactiile bursiere la termen include tranzactiile cu reglementare lunar (RM) – la bursele europene si tranzactiile conditionate.

Tranzactiile cu reglementare lunar sunt ferme, atat cumparatorul cat si vanzatorul avand obligatia sa execute contractul, aceste tranzactii se bazeaza pe un decalaj de timp intre momentul (ziua) negocierii si cel al lichidarii.

Cursul pentru tranzactia la termen il fixeaza clientul (sau bursa) la momentul angajarii operatiunii. El sta la baza finalizarii, a vanzarii / cumpararii astfel efectuate.

Bursa este cea care stabileste titlurile pentru care se pot realiza operatiuni bursiere la termen, se aleg titlurile cele mai lichide de pe piata pentru ca exista o cerere si o oferta constant ridicate.

Bursa stabileste deasemenea numarul minim de titluri pentru care se pot incheia contracte, aceasta este o diferenta fata de tranzactiile la vedere unde contractul se incheie fara stabilirea unui volum minim (standard) de titluri.

Cumparare la termen (RM)

Un investitor cumpara prin intermediul unui broker la 05.03,100 actiuni la cursul de 14.00 lei/actiunea. Clinetul poate fi pus in 3 situatii:

1) Cursul continuu sa creasca si pe 20.03 se hotaraste sa vanda la 10.000 lei/actiunea, compensandu-si pozitia de comparator cu una de sens opus.

Castigul sau este de 15.000.000-14.000.000=1.000.000lei

Perioada a fost favorabila cumparatorului pentru ca a putut vinde mai scump decat a cumparat. Problema clientului este data la care emite ordinul de vanzare pentru inchiderea pozitiei (daca l-ar fi emis pe 18.03 ar fi castigat mai mult)

In practica, prin compensarea pozitiilor de cumparator si de vanzator in ziua lichidarii investitorul va primii doar profitul net al celor doua operatiuni (1.000.000lei) si nu suma cu care a vandut din care ar fi trebuit sa plateasca pe vanzatorul sau.

Daca garantarea operatiunii sa facut cu sume cash, atunci clientul a depus o suma de 2.800.000( 14.000.000*20/100) si a obtinut un profit de 1.000.000lei, aceasta inseamna ca a avut o rata a profitului de:

35,71% (1.000.000/2.800.000*100=3,71)

2) Ivestitorul plateste la scadenta 14.000.000lei si preia titlurile fiind interesat de detinerea acestora, operatorul a ales aceasta varianta la operatiunile la termen pentru ca in 05.03 nu avea lichiditati eficiente si in schimbul a 2.800.000lei si-a asigurat dreptul de a le cumpara la sfarsitul lunii la cursul dorit.

3) Investitorul intentioneaza sa le vanda dupa achizitionare dar cu un curs de peste 15.000lei/actiune si cum pana in ziua lichidarii cursul inregistreaza scaderi de sub 14000lei/actiune, clientul decide sa reporteze pozitia de cumparator pentru luna urmatoare.

Derularea operatiunii de report presupune gasirea de catre operator a unui detinator de fonduri care sa accepte cumpararea titlurilor la lichidare cu angajamentul de a i le vinde la urmatoarea lichidare, pentru care plateste dobanda denumita tot report.

Operatiunile de report se fac la un curs de compensatie stabilit de bursa la nivelul cursului mediu al primei ore de tranzactii in ziua de lichidare.

Reportatul vinde reportatorului actiunile la acest curs, apoi cumpara aceleasi titluri pentru lichidarea urmatoare la acelasi curs, plus dobanda.

In exemplul prezentat cursul de compensatie este de 13.500 lei/actiune iar taxa de drept este de 300lei/actiune.

Contul la sfarsitul lui martie este:

DEBIT CREDIT

Cumparare Report

1000 act. * 14.000lei/act. 14.000.000 1000*13.500 13.500.000

SOLD DEBITOR: 500.000 lei

Aceasta suma reprezinta o pierdere pentru investitor si va fi inregistrat in contul sau de numerar.

In luna aprilie cursul evolueaza conform previziunilor iar investitorul finalizeaza operatiunea cand cursul atinge nivelul de 15.000lei/actiune.

DEBIT CREDIT

Report 13.500.000Vanzare

Taxa Report 1000act*15.000lei/act. 15mil

1000*300lei/act 300.000

SOLD CREDITOR: 1.200.000lei

Pe ansamblu operatorul obtine un castig net de:

1.200.000lei-500.000lei = 700.000lei

Vanzari la Termen (RM)

Vanzarile la termen sunt practicate (ca si in cazul vanzarilor “scurte”) de cei care estimeaza ca piata va scadea.

Ex: Un client ce detine 2000actiuni se decide sa le vanda pe data de 04.03 la cursul de 1000lei/actiune. Pot aparea 3 situatii:

Pe 17.03 da ordin de cumparare, acest ordin executandu-se la 7.000lei/actiune.

In ziua de lichidare clientul primeste suma rezultata din compensarea celor doua operatiuni si anume:

S=20.000.000-14.000.000=6.000.000 (au ignorat comisionele la operatiuni)

Clinetul poate preda efectiv cele 2000 de titluri, motivele pot fi:

alte firme pot oferi un plasament mai bun

nu doreste o investitie prea mare intr-un domeniu

vrea o investitie mai mare in alt domeniu

Clientul vrea sa cumpere la un nivel ce nu depaseste 6.000lei pe actiune si cum nu a fost atins acel nivel, el face un deport pentru luna urmatoare, adica va cauta un posesor de titluri care accepta sa i le vanda la lichidarea din aprilie (este defapt un imprumut al titlurilor de la un tert, titluri cu care operatorul va face livrarea, dand in garantie, suma in ziua lichidarii, ca plata a titlurilor livrate.)

Presupunem cursul de compensatie la 7.200lei/actiune

La sfarsitul lunii martie

DEBIT CREDIT

DEPORT VINDE

2000act * 7200 = 14.400.000 2000*7000=14.000.000

SOLD DEBITOR: 400.000

Aceasta suma reprezinta o pierdere pentru investitor si va fi inregistrat in contul de lichiditati al clientului

In cursul lunii aprilie cursul evolueaza descendent, ajungand la 6000lei/actiune, moment in care investitorul da ordin de cumparare.

La sfarsitul lunii situatia a devenit:

DEBIT CREDIT

CUMPARARE REPORT

2000*6000=12.000.000lei 2000*7200=14.400.000lei

Taxa report 2000*200lei/act=400.000

SOLD CREDITOR: 2.000.000lei

Castigul net al investitorului este de 1.600.000 lei (2.000.000lei-4.000.000lei)

La lichidare va avea loc o confruntare intre pozitiile deportate (vanzatori de titluri care nu doresc sa ridice titlurile) si acelor reportate (cumparatori care nu doresc sa ridice titlurile)

In general numarul de titluri de reportat este superior numarului de titluri deportate, piata avand nevoie de capitaluri care nu sunt disponibile decat contra platii unei dobanzi.

2.3 POSIBILITATEA COTARII LA BVB A UNOR CONTRACTE STANDARDIZATE

OPTIUNILE

Optiunile sunt titluri derivate deoarece sunt construite pe baza unui activ financiar (activ sous jacent) determinat.

Piata optiunilor a aparut in urma cu 2 secole din dorinta de a proteja contractele comerciale in derulare noutatea consta in posibilitatea de a dobandi sau revinde anumite active numai la nevoie fara ca finalizarea contractului sa fie obligatorie.

Optiunea de cumparare da dreptul cumparatorului sa cumpere de la vanzatorul optiunii activul suport la pretul convenit initial, vanzatorul optiunii de cumparare (call) este obligat sa vanda cumparatorului activul ce face obiectul tranzactiei.

Optiunea de vanzare da dreptul cumparatorului ca intr-o perioada determinata sa vanda activul suport (de baza) vanzatorului (optiunii) la pretul stabilit in contract, vanzatorul isi asuma obiligatia de a cumpara si primii activul suport conform conditiilor din contract.

Ca piata organizata bursa pentru optiuni foloseste reglementari foarte precise privind procedura operatiunilor.

fiecare piata are propriile reglementari privind admiterea activelor la tranzactiile cu optiuni (activitatea emitentului: profituri, respectarea reglementarilor privind platile financiare), situatia pietei activului de baza (difuzia la un numar mare de posesori, cursul de piata, frecventa tranzactiilor, si urmaresc admiterea la cota doar a activelor suport care pot suscita larg interes in randul clientilor.

piata este condusa de un market – maker care urmareste respectarea spread-ului (stabilit de bursa) intre pretul maxim (bid) oferit pentru o optiune de cumparare si pretul minim (ask) cerut pentru o optiune de vanzare

ordinele de bursa sunt preluate de la clienti de broker, relatiile brokerului cu clientul depind de ordinele pe care acesta le emite:

pentru cumparari de optiuni investitorul trebuie sa plateasca prima la angajarea tranzactiei

pentru vanzatorii de optiuni exista doua alternative: daca acestia detin activul de baza – gradul de indatorare a clientului fata de broker depinde de raportul dintre pretul de exercitare si cursul activilor de baza, daca insa vanzarea se face descoperit, marja de broker trebuie sa fie de cel putin 30% din valoarea activului suport.

Se pot fixa limite de pozitie pentru un singur client si limite de exercitare.

supravegherea pietei este asigurata de catre o comisie specializata .

finalizarea contractului se realizeaza prin lichidare, exercitarea sau expirarea optiunii.

Expirarea (abandonarea) optiunii se produce atunci cand detinatorul optiunii isi mentine pozitia deschisa pana la scadenta, dupa indeplinirea scadentei optiunile expirate se radiaza din evidentele casei de compensatie si ale firmei membre.

Elementele definitorii ale unui control de optiuni avand ca suport valori mobiliare, primare sunt:

Marimea optiunii. O optiune se vinde pentru o cantitate de 100 de titluri suport

Durata de viata respectiv perioada in care poate fi exercitata optiunea. Data finala a exercitarii optiunii se numeste pretul expirarii,

Pretul de exercitare este pretul la care se poate vinde si cumpara suportul optiunii. Marimea lui este determinata chiar in momentul incheierii contractului dupa o procedura bursiera standardizata.

Pretul optiunii este reprezentat de prima ce se achita din momentul incheierii contractului.

Valoarea intrinseca reprezinta diferenta dintre pretul de exercitare al optiunii si pretul activului suport.

Cand valoarea intrinseca este pozitiva optiunea este “in bani” (in the money), cand valoarea intrinseca este negativa optiunea este “fara bani” (out of money), cand valoarea intrinseca este egala cu 0 optiunea este “la bani” (at – the – money )

Valoare timp rezulta din diferenta intre pretul optiunii si valoarea intrinseca si reprezinta valoarea suplimentara peste cea intrinseca pe care o optiune o poate dobandi peste piata ca urmare a raportului cerere-oferta de optiuni.

Valoarea timp este cu atat mai mare cu cat durata de viata a optiunii este mai mare si scade pe masura ce optiunea se aproprie de scadenta, aceasta valoare arata cat este dispus sa plateasca un investitor (cumparatorul) sperand ca perioada de pana la scadenta optiunii sa inregistreze o crestere de pret a acesteia.

2.4 CONTRACTE FUTURES

Contractele la termen (futures) sunt angajamente ferme de vanzare-cumparare a unor valori (devize, indici, actiuni) avand caracteristicile definite de bursa in momentul negocierii lor. Partile trebuie sa stabileasca doar pretul contractului. Deschiderea unei pozitii pe piata contractelor la termen presupune un varsamant prealabil (constituirea unui depozit de garantie).

Pe durata contractului variatia raportului dintre pretul convenit pentru operatiune si cel curent este urmarit de cele 2 parti care pentru a-si limita pierderile sau proteja castigurile, pot apela la operatiunile in marja sau pot angaja pozitii contrare.

Tranzactiile futures se practica mai ales pentru fructificarea ratei dobanzii in cazul ringurilor bursiere, contractele forward sunt de acelasi tip dar nestandardizate si se intalnesc mai ales pe pietele OTC.

Caracteristicile standardizate in cadrul contractelor futures sunt:

cantitatile

termenele de executare

Tranzactiile futures sunt:

comerciale

cu instrumente financiare: a) valute b) rata dobanzii c) produse sintetice (indici)

Contractele futures cu cosuri de titluri se angajeaza de investitorii care nu vor sa se expuna la toate miscarile caracteristice intregii piete bursiere si reflectate de un indice sintetic. “cosurile” se alcatuiesc dupa optiunile clientului din titluri tari (blue chisp), ale unor firme ce se disting printr-o conducere foarte eficienta sau prin niveluri mari ale profiturilor. Tranzactiile de acest tip presupun achitarea integrala la scadenta a valorii actiunilor din cos, acesta se primesc efectiv in portofoliu si se pot vinde sau pastra.

Pietele futures cu instrumente financiar-valutare s-au format prin extinderea principiilor care guverneaza activitatea pietelor futures pentru marfuri asupra activelor monetare (in speta valutele) sau diferitelor tipuri financiare (bonuri de tezaur, obligatiuni, depozite in lei ori dolari)

In esenta, operatiunea financiara futures consta in asumarea prin contract de catre parti in general mari institutii financiare a obligatiei de a cumpara sau a vinde o suma in valuta sau instrumente financiare la o anumita data viitoare, pretul fiind stabilit in momentul incheierii contractului, obiectivul operatiunilor nu este primirea sau livrarea efectiva a valorii tranzactionate ci obtinerea unei diferente favorabile la cursul de schimb( daca s-au tranzactionat valute ) sau la dobanda (in cazul titlurilor financiare) intre ziua incheierii contractului si cea a lichidarii pozitiei.

2.5 INDICELE BVB.

EVOLUTIE SI SEMNIFICATIE

Un indice bursier masoara evolutia in timp a performantelor pietei bursiere (un compartiment sau sector de activitate, fie a unui portofoliu esantion).

Indicii bursieri reflecta raportul dintre cererea si oferta de capital pe piata respectiva si exprima evolutia cursurilor bursiere pe o anumita piata.

Exista doua generatii de indici: generatia intai, in structura carora intra numai acele actiuni ale caror emitenti sunt din acelasi domeniu de activitate, si indici din generatia a doua, in structura carora intra actiunile unor emitenti din mai multe domenii de activitate.

Indicele oficial al Bursei de Valori Bucuresti

In Romania primul indice oficial al Busei de Valori Bucuresti a aparut la aproape 2 ani de la prima sedinta de tranzactionare. Acest lucru s-a datorat

faptlui ca Bursa a marit semnificativ numarul societatilor cotate la Bursa de-abia in decursul anului 1997.

Indicele reflecta variatile pe ramuri si influente asupra ansamblului economiei nationale.

Comform Comitetului Indicelui, scopul BET (Bucharest Exchange Trading) a fost acela de a reflecta tendinta de ansamblu a preturilor celor mai lichide 10 societati, de a permite managerilor de portofoliu calcularea indicelui beta, avand o masura mai precisa a volatilitatii actiunilor cotate. In plus BET este creat cu scopul de a furniza o baza adecvata pentru tranzactiile derivate pe indici.

Metodologia de calcul a BET porneste de la media ponderata cu capitalizarea preturilor celor mai lichide 10 societati, valoarea preturilor din fiecare zi este raportata la preturile corespunzatoare momentului initial (t=0)

Orice modificare in portofoliul indicelui se decide de catre Comitetul Indicelui care analizeaza si decide trimestrial actualizarea acestuia.

Comitetul Indicelui este abilitat de catre Comitetul Bursei cu problematica indicilor lansati de Bursa de Valori Bucuresti, se intruneste lunar luand deciziile necesare de actualizare trimestriala a portofoliului indicelui, Comitetul poate face propuneri pentru marketingul Indicelui, inclusiv pentru folosirea valorilor indicelui in tranzactii cu instrumente derivate.

Datorita faptului ca la BVB se tranzactioneaza doar actiuni, portofoliul indicelui este format doar dintr-un singur tip de valori mobiliare – actiunile.

Conform deciziei Comitetului Indicelui BET a fost construit respectandu-se urmatoarele reguli de selectie a valorilor mobiliare din portofoliu:

sa fie cotate la categoria I a cotei bursei

sa aiba cea mai mare capitalizare bursiera

sa fie alese astfel incat sa se asigure diversitatea portofoliului

actiunile sa fie cele mai lichide

Pe 19 septembrie 1997, ziua de referinta a indicelui BET la categoria I a cotei bursei se aflau inscrise 11 societati din care Comitetul Bursei a ales actiunile a 10 societati pentru a forma portofoliul indicelui, societatea Sofert Bacau, a 11-a societate la categoria I nu a indeplinit conditia de lichiditate.

Structura BET

BET se calculeaza in lei si in dolari (la cursul BNR potrivit indicatiilor de pe piata interbancara.)

ROL

Rolul Bursei de Valori Bucuresti este de a furniza o piata organizata pentru tranzactionarea valorilor mobiliare, de a contribui la cresterea lichiditatii valorilor mobiliare prin concentrarea in piata a unui volum cat mai mare de valori mobiliare, de a contribui la formarea unor preturi care sa reflecte in mod corespunzator relatia cerere-oferta si de a disemina aceste preturi catre public.

INCHEIERE

Istoria Romaniei consemneaza in anul 1981 aparitia primei burse de valori, acest fapt sa datorat ca urmare a adoptarii legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri. Realizata dupa mode francez aceasta lege reglementa infiintarea prin decret regal a burselor de valori si marfuri.

Deschiderea bursei din Bucuresti ca urmare a adoptarii acestei legi, a avut loc la 1 decembrie 1882, in cladirea Camerei de Comert in str. Doamnei, in Monitorul Oficial al Romaniei din decembrie 1882 fiind publicate cotatiile bursiere ale primelor companii romanesti tranzactionate.

Data de 1 aprilie 1995, cand Bursa de Valori Bucuresti se reinfiinta in baza unei decizii a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, ca insitutie de

interes public, cu presonalitate juridica ce isi desfasoara activitatea pe principiul autofinantarii, va ramane ca un moment de referinta pentru dezvoltarea pietei de capital din Romania marcand debutul formarii pietei bursiere si totodata concretizarea eforturilor depuse pentru creearea uneia dintre cele mai importante institutii ale pietei de capital.

Inaugurarea oficiala s-a desfasurat la data de 23 iunie 1995.

Prima sedinta de tranzactionare a avut loc in data de 20 noiembrie 1995.

1996 – sa inregistrat o dublare a numarului membrilor Asociatiei Bursei (62 membri)

1997 – BVB a cunoscut un salt semnificativ in dezvoltarea ei, acest an a fost marcat de lansarea in septembrie a primului indice BET.

1998 – in luna aprilie a acestui an are loc lansarea celui de-al 2-lea indice al BVB, indicele BET – C, care urmareste evolutia pretului tuturor valorilor mobiliare inscrise la cota BVB.

1999 – implementarea noului sistem de tranzactionare al bursei, HORIZON. Cooperarea BVB cu alte organisme similare ca: ATHENS STOCK EXCHANGE, TOKYO STOCK EXCHANGE si LONDON STOCK EXCHANGE.

– a devenit membru al Asociatiei Depozitarelor si Caselor de compensatie din Centrul si Estul Europei (EECSDA).

2000 – la 1 noiembrie BVB lanseaza primul indice sectorial, BET – FI

2001 – a fost constituita “Categoria Plus”

– a insemnat listarea actiunilor a doua mari societati: Banca Romana pentru Dezvoltare – Group Societe Generale (BRD) si Societarea Nationala a Petrolului Petrom (SNP)

– capitalizarea bursiera a depasit pragul de 1 miliard de dolari, reprezentand 3,34% din PIB-ul anului 2001, iar indicii bursieri au urmat

tendinta generala de crestere, indicele BET apreciindu-se cu peste 38,6% pe parcursul anului.

2002 – BVB este prezentata ca piata bursiera care a inregistrat cea mai mare crestere din primele 57 de burse de valori din lume.

– BVB a sarbatorit in luna noiembrie 120 ani de la infiintarea Bursei de Valori in Romania.

2003 – BVB a devenit membru cu drepturi depline al Federatiei Euro-Asiatice a Burselor de Valori(FEAS) si a facut pasii necesari pentru mentinerea statutului de membru corespendent la federatia europeana a Burselor de Valori (FESE) si la Federatia Internationala a Burselor de Valori (WFE)

– BVB a elaborate in cursul anului 2003 un plan de fuziune cu Bursa Electronica RASDAQ care avea ca scop consolidarea si dinamizarea pietei de capital romanesti in perspectiva aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana.

2004 – Capitalizarea totala a BVB s-a apropiat la sfarsitul acestui an de pragul de 12miliarde de dolari si reprezinta peste 17% din PIP.

2005 – Tranzactionarea la BVB a drepturilor de preferinta

– extinderea platformei electronice ARENA

– recunoasterea internationala a BVB prin lansarea in comun cu Bursa din Viena a indicelui ROTX, construit in conformitate cu principiile Familiei de Indici pentru Europa Centrala (CECE)

– Stere Farmache Directorul General al Bursei, a lansat oficial institutul de Guvernanta Corporativa a Bursei, care isi propune sa fie o scoala pentru managerii companiilor romanesti. Prin IGC se deruleaza programe de pregatire legate de piata de capital, proiecte, seminarii si conferinte destinate ridicarii nivelului de cunoastere al participantilor la piata de capital si cresterii standardelor profesionale ale managerilor companiilor.

2006 – A adus modificari de natura legislativa: autorizarea BVB ca operator de piata de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM)

– finalizarea procesului de fuziune dintre BVB si BER, prin care a fost create premisele restructurarii institutionale a cadrului de functionare a pietei bursiere din Romania.

Modificarile aduse cadrului institutional si reglementarilor BVB si-au propus sa creasca increderea investitorilor si companiilor emitente in mecanismele pietelor de capital, sa asigure o colaborare mai eficienta intre toate insitutiile care au responsabilitati in derularea operatiunilor pe piata bursiera, dar si sa contribuie la armonizarea mecanismelor si normelor adoptate de BVB cu cele ale principalelor Burse Europene.

– admiterea BVB ca membru cu drepturi depline al Federation of Europen Securities Exchanges. Decizia de admitere a BVB in cadrul acestei importante organizatii europene reprezinta o recunoastere a progreselor inregistrate in ultimii ani de piata de capital din Romania si vine sa se alature perceptiilor positive ale investitorilor si emitentilor asupra pietei bursiere care au facut ca in anul 2006 sa continue tendinta ascendenta a principalilor indicatori ai pietei reglementate administrata de catre BVB.

Indicatori bursieri in 2006

capitalizarea totala a pietei reglementate a urcat cu 40%

valoarea medie zilnica a tranzactiilor a depasit pragul de 10milioane de euro

obligatiunile emise de Banca Mondiala au dublat dimensiunea pietei instrumentelor financiare cu venit fix

listarea Transelectrica: IPO de success al unei companii de stat

BVB a continuat dezvoltarea relatiilor de cooperare cu bursele din regiune:

a semnat acordul de cooperare cu Wiener Burse (WBAG) pentru dezvoltarea politicii de indici bursieri si a licentelor pe indici bursieri

a incheiat cu WBAG un acord de cooperare privind diseminarea comuna a datelor BVB

a semnat memorandumul de cooperare cu Bursa de Valori din Chisinau

2007 – a fost marcat de implinirea a 125 de ani de la infintarea Bursei de Valori in Romania si aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

Bursa de Valori Bucuresti are misiunea de a asigura si a promova o piata eficienta cu reguli corecte, atractiva si compatibila cu strandardele europene care sa devina un factor de influenta a tendintelor economice si institutionale si sa se constituie intr-un mediu de dezvoltare si initiativa antreprenoriala prin oferirea de servicii, mecanisme si norme pentru mobilizarea, atragerea si alocarea eficienta a resurselor financiare in conditii de transparenta si siguranta.

Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana Bursa de Valori Bucuresti are drept scop construirea celei mai performante piete de capital din regiune.

BIBLIOGRAFIE

Anghelache G. – Bursa si piata extrabursiera. Editura Economica, Bucuresti, …………………2000

……………- Piete de capital si tranzactii bursiere. Editura Didactica si …………………Pedagocica, Bucuresti, 1997

Ciobanu Gh. – Bursele de Valori si tranzactiile la bursa. Editura ………………….Economica, Bucuresti, 2004

Victor Stoica, Titel Negru, Eduard Ionescu – Piete financiare. Piata de …………………..capital, gestiunea portofoliilor si piata asigurarilor. Editura …………………..Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005

**** Capital

**** Piata financiara

**** Buletinul Bursei de Valori Bucuresti