Bursa de Valori Bucuresti

LUCRARE DE LICENȚĂ

BURSA DE VALORI BUCUREȘTI

CUPRINS

Introducere

Orice economie națională, indiferent de nivelul său de dezvoltare, este caracterizată de existența și funcționarea unor piețe specializate, unde se întâlnesc și se reglează, liber sau dirijat, cererea și oferta de active financiare, necesare creării de resurse pentru dezvoltarea producției de bunuri și servicii în cadrul firmelor.

Piețele financiare globale devin din ce în ce mai complexe datorită creșterii competitivității, numărului de instrumente folosite și a volumelor tranzacționate iar comportamentul abuziv și lipsa unor măsuri regulatorii stabilite la nivel internațional sunt doar câteva dintre riscurile care i-ar putea face pe investitori să-și piardă încrederea în aceste piețele.

Încă de la apariția lor, bursele de valori s-au bucurat de un interes deosebit din partea marelui public, reprezentând pentru unii o speranță de îmbogățire rapidă iar pentru alții soluția în căutarea unei certitudini asupra viitorului apropiat sau îndepărtat.

În condițiile tranziției României la economia de piață, bursa de valori și-a reluat activitatea după o întrerupere de peste cinci decenii. În ciuda unui început ezitant și a unor oscilații în activitatea ei, bursa de valori își consolidează poziția în mecanismul economiei de piață, urmând să joace un rol tot mai important în viitor.

Piața de capital este un subiect de actualitate în România. Deși nu multe persoane înțeleg pe deplin funcționarea acesteia, totuși toată lumea “bună” are o părere cât se poate de clară despre diversele ei aspecte: politicieni, parlamentari, miniștri actuali sau foști, bancheri, analiști și tot felul de experți din diverse domenii exprimă păreri despre piața de capital. Problema este că unele dintre aceste păreri sunt greșite, ba chiar mai mult, dacă sunt repetate suficient de des și cu suficientă autoritate, asemenea păreri devin adevărate legende ale pieței de capital. În ultimii ani piața românească de capital a făcut pași importanți spre colaborarea cu alte burse europene. Cu toate acestea, gradul de maturizare al investitorilor dar și al pieței în ansamblu a rămas destul de scăzut comparativ cu piețele de capital din țările vecine.

Lucrarea este structurată pe 4 capitole.

Scopul primului capitol, intitulat “Bursa de valori – instituție importantă a economiei moderne”, a fost de a face o prezentare cît mai completă a bursei de valori din țara noastră. Pentru a duce la capăt acest demers am surprins aspecte legate de reglementarea pieței de capital naționale, prezentând, de asemenea și informații legate de societățile de servicii de investiții financiare (S.S.I.F.) sau de condițiile valorilor mobiliare la cota bursei. Capitolul se încheie cu prezentarea structurii pietei reglementate la vedere administrată de Bursa de Valori București.

Cel de-al doilea capitol, are menirea de a prezenta Bursa de Valori Bucureti. Am prezentat în cadrul acestui capitol aspecte generale privind înființarea și evoluția BVB, istoricul BVB, actorii pieței bursiere, sistemul de tranzacționare al BVB, precum și participanții la sistemul de tranzacționare al BVB. În finalul acestui capitol am descris indicii Bursei de valori București.

Capitolul cu numărul trei prezintă evoluția BVB în anul 2011, informațiile prezentate fiind legate de piața titlurilor de capital, piața titlurilor de credit, piața instrumentelor financiare derivate și structura investitorilor la BVB. Capitolul se încheie cu o analiză comparativă a piețelor reglementate din România în raport cu piețe similare din alte State Membre ale Uniunii Europene.

Ultimul capitol al lucrării, încearcă să traseze căteva direcții de acțiune a BVB ce au ca scop readucerea acesteia în atenția investitorilor, indicând câteva posibilități și măsuri de creștere a performanței Bursei de Valori București și o serie de măsuri de promovare a Bursei de Valori București.

Capitolul 1

Bursa de valori – instituție importantă a economiei moderne

1.1. Apariția bursei de valori în țara noastră

Pe fundalul unei tradiții de peste 70 de ani a burselor de comerț-mărfuri, care au funcționat începând cu primii ani ai secolului XVIII, după modelul burselor din țările occidentale, apare la 1 iulie 1881, ceea ce s-a numit “Legea asupra Burselor, Mijlocitorilor de schimb și Mijlocitorilor de mărfuri”.

Realizată după model francez, această lege reglementa înființarea, prin Decret Regal, a burselor de valori și de mărfuri.

Deschiderea Bursei din București, ca urmare a adoptării acestei legi, a avut loc la 1 decembrie 1882, în clădirea Camerei de Comerț din strada Doamnei, iar în Monitorul Oficial din 8 decembrie 1882 a apărut prima cotă oficială a bursei, prin care erau anunțate tranzacții cu 21 de valori mobiliare.

Dezvoltarea de substanță a pieței bursiere s-a produs însă abia după apariția, în 9 mai 1904, a unei noi legi a efectelor de comerț, care prevedea înființarea în țară a mai multor burse. Bursa din București și-a crescut numărul valorilor mobiliare negociate la 43, iar interesul publicului pentru plasamente în acest tip de valori a devenit semnificativ.

După o încetare a activității, în perioada primului război mondial, bursa și-a reluat operațiunile pe fundalul înființării, în anii 1920-1922, a numeroase întreprinderi care, în scurt timp, și-au mărit capitalul prin emisiuni de acțiuni ce au găsit la investitori optimismul și spiritul speculativ necesar.

Aceste acțiuni au format o piață ascendentă pe care s-a tranzacționat o gamă diversă de acțiuni, de la cele ale societăților de transport sau cele ale societăților bancare și până la cele ale societăților petroliere, care, în 1925, reprezentau 75% din totalul operațiunilor de bursă, marcând totodată o prezență semnificativă a capitalului străin.

Ulterior însă, în perioada care a premers crizei din 1929, s-a produs o emisiune neîncetată de titluri, secondată de distribuirea de dividende fără o bază reală, ceea ce a condus la blocarea activității bursei odată cu declanșarea crizei economice mondiale. Apariția noii legi a bursei în 1929 a creat totuși un scurt moment de optimism, bazat pe speranța unor intrări masive de capital străin, infirmată însă de avansarea marii crize, care se va încheia în anul 1933.

Redresarea bursei, odată cu cea a economiei, se va produce lent, cu atingerea, în 1935, a unui nivel de tranzacții comparabil cu cel înregistrat în 1929, pentru ca în 1939 să se ajungă la nivelul maxim din întreaga perioada interbelică.

După război, speranța redresării economice stimulează febra investițională, iar în 1945 se atinge cel mai mare volum de tranzacții din întreaga istorie a bursei, record datorat însă în mare parte efectelor inflației monetare. Până în 1948 când, prin actul naționalizării, economia de piață va fi scoasă pentru mult timp din scena istoriei României, bursa și-a continuat activitatea, în termeni aparent pozitivi, puși însă la îndoială de aceleași efecte nedorite ale inflației. Abia după 1989, când societatea românească și-a regăsit termenii normali de dezvoltare, bursa de valori a redevenit o necesitate și un proiect care a fost realizat în anul 1995.

În România rațiunea apariției pieței bursiere a fost aceea de creare a unei piețe care să răspundă necesităților investitorilor români și străini în ceea ce privește plasamentele, cât și pentru rolul ei jucat în procesul de restructurare și privatizare.

Faptul că România nu a beneficiat de o piață bursieră timp de o jumătate de secol a făcut ca procesul de dezvoltare să înceapă de la zero, fără a beneficia de experiența proprie în domeniu.

Pentru crearea pieței bursiere România a pornit de la experiența și practica din statele dezvoltate, dar a beneficiat și de ajutorul unor organisme internaționale din S.U.A., Canada, Marea Britanie, Uniunea Europeană.

Cadrul normativ realizat pentru înființarea B.V.B a avut în vedere preluarea în legislația românească a principiilor europene, astfel ca piața bursieră din România să poată participa la realizarea unei piețe europene integrate a valorilor mobiliare. Piața bursieră din România a fost inițiată prin promulgarea Legii 31/1990 privind societățile comerciale. Aceasta a asigurat dizolvarea cadrului economic socialist într-un cadru bazat pe societățile de capitaluri ca emitenți de acțiuni și obligațiuni.

Întrucât societățile comerciale au apelat la economiile populației pentru înființare sau majorarea capitalului social, se poate spune că 1990 a fost anul apariției pieței primare de capital.

Adoptarea Legii 58/1991, privind privatizarea societăților comerciale, a facilitat ca în 1992 să se emită și să se distribuie certificate de proprietate în formă materializată la purtător.

Întrucât nu a existat o piață secundară organizată pentru certificatele de proprietate, acestea au fost valorificate pe „piața gri” devenită activă. Lipsa alternativelor de plasament a condus la proliferarea jocurilor piramidale urmată de prăbușirea lor, ceea ce a creat confuzie la nivelul investitorilor instituționali. Tot ca urmare a Legii 58/1991 au luat ființă cele 5 fonduri ale proprietății private cu instituția „investitorului de portofoliu”. În același an s-a realizat prima ofertă publică de acțiuni contra numerar din cadrul procesului de privatizare; oferta a fost efectuată de Agenția Națională pentru Privatizare și Banca Română pentru Dezvoltare, cu sprijinul unei societăți de consultanță din Marea Britanie, fiind considerată ca o acțiune de mare succes.

Către sfârșitul anului 1992 a luat ființă Agenția Națională pentru Titluri de Valoare (A.N.T.V.), ca direcție în Ministerul Finanțelor și simultan în B.N.R. s-a creat Centrul de Proiectare și Implementare a Piețelor de Capital (embrionul viitoarei Burse de Valori București).

Prin apariția Ordonanței nr. 18/1993 privind reglementarea tranzacțiilor nebursiere cu valori mobiliare și organizarea unor instituții de intermediere a luat ființă Agenția Valorilor Mobiliare (A.V.M.) prin transformarea A.N.T.V.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 788/1993 au fost aprobate Regulamentul privind oferta publică de vânzare de valori mobiliare și Regulamentul privind autorizarea societăților de intermediere de valori mobiliare și a agențiilor de valori mobiliare. Acestea au determinat creșterea numărului de societăți comerciale care au făcut oferte publice, fiind totodată completate procedurile de majorare a capitalului social.

Tot în 1993 au apărut fondurile mutuale, categorie importantă de investitori instituționali.

În anul 1994 a fost adoptată Legea nr. 52 privind valorile mobiliare și bursele de valori, în baza căreia A.V.M. a fost transformată în Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), ca autoritate administrativă autonomă în subordinea Parlamentului României. Aceasta a fost chemată să asigure buna funcționare a pieței valorilor mobiliare; să implementeze sistemul de informare asupra investitorilor si emitenților; să stabilească statutul organizațiilor care asigură funcționarea pieței valorilor mobiliare, al intermediarilor profesioniști și al asociațiilor acestora; și să asigure protecția investitorilor împotriva practicilor abuzive și frauduloase.

Noile reglementări au condus la apariția Bursei de Valori București; a Societăților de Depozitare și de Registru; a unor Asociații profesionale cu statul de reglementare, precum și a pieței secundare de tranzacționare RASDAQ, alta decât cea bursieră.

După o perioadă de întrerupere de 50 de ani, Bursa de Valori București s-a redeschis la 23 iunie 1995, prin fondarea Asociației Bursei de către 24 de societăți de valori mobiliare. După aprobarea de către C.N.V.M. a regulamentelor și procedurilor de funcționare și operare, Bursa de Valori București și-a început activitatea în mod efectiv, realizând primele tranzacții la data de 20 noiembrie 1995, în incinta pusă la dispoziție de Banca Națională a României. În cadrul primei ședințe de tranzacționare, 24 de societăți de valori mobiliare membre ale Asociației Bursei au putut negocia acțiuni a 6 societ 6 societăți comerciale.

Legea 52/1994 a asigurat cadrul legislativ al pieței de capital până în anul 2004, când a fost promovat noul pachet de legi menit să inițieze armonizarea sistemului legislativ din România cu cerințele Uniunii Europene.

În opinia noastră modificarea cadrului legislativ a marcat o creștere a interesului investitorilor pentru valorile mobiliare emise de societățile comerciale românești.

În anul 2003 RASDAQ s-a transformat în Bursa Electronică RASDAQ (B.E.R.), ca societate pe acțiuni. Totodată B.V.B. a elaborat un plan de fuziune cu B.E.R., în scopul consolidării pieței de capital românești în perspectiva aderării țării noastre la Uniunea Europeană. Procesul de fuziune a fost îndelungat și s-a desfășurat în etape. Tot în anul 2003 s-a început listarea tranzacțiilor primei emisiuni de obligațiuni corporative.

În contextul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, C.N.V.M. a contribuit la elaborarea documentului „Libera circulație a serviciilor”, în care sunt prevăzute măsuri de transpunere a acquis-ului comunitar pentru sectorul financiar. În acest document se prevedea și elaborarea unei noi legi a pieței de capital, precum și a legislației pieței secundare.

Ca urmare, în iunie 2004 a intrat în vigoare Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, care reglementează înființarea și funcționarea piețelor de instrumente financiare, cu instituțiile și operațiunile specifice acestora, precum și a organismelor de plasament colectiv, în scopul mobilizării disponibilităților financiare prin intermediul investițiilor în instrumente financiare. Această lege a realizat un cadru unic de reglementare pe piața de capital în conformitate cu aquis-ul comunitar. Totodată a fost abrogată și legislația adoptată în 2002, ce nu mai era în concordanță cu standardele europene, scopul final urmărit fiind asigurarea interconectării cu sistemele de tranzacționare și de compensare – decontare europene.

În iulie 2003 în cadrul Forumului Pieței de Capital desfășurat la Balvanyos s-a statuat ca obiectiv principal al B.V.B. și al B.E.R. consolidarea pieței de capital din România prin crearea unei Burse unice.

În opinia noastră consolidarea pieței de capital presupunea realizarea unei singure piețe bine capitalizată și lichidă, cu un sistem modern de tranzacționare, compensare, decontare, registru și cu reglementări compatibile cu alte Burse europene, care să răspundă mai bine unui mediu nou concurențial.

Prin unificarea celor două piețe s-a urmărit obținerea unor rezultate pozitive pentru toți participanții la piață, respectiv emitenți, investitori, S.S.I.F., rezultate concretizate în: reducerea costurilor de operare pe piață; creșterea importanței Bursei în economia națională și în cadrul Burselor din regiune; creșterea capitalizării bursiere, atât valoric, cât și ca pondere în P.I.B.; aplicarea directivelor Uniunii Europene pentru realizarea unei piețe lichide, sigure, accesibile, eficiente și transparente; protejarea drepturilor minorităților prin crearea unui sistem alternativ de tranzacționare, pentru valori mobiliare emise de societăți care nu îndeplinesc cerințele pentru a fi listate pe o piață reglementată conform directivelor Uniunii Europene; supravegherea mai eficientă a operațiunilor bursiere; creșterea siguranței tranzacțiilor prin îmbunătățirea managementului riscului.

Întrucât cele două entități aveau forme juridice diferite (B.V.B. instituție de interes public, iar B.E.R. societate comercială pe acțiuni) în organizarea fuziunii s-au adoptat doi pași. Primul a constat în schimbarea formei juridice a B.V.B. din instituție de interes public în societate comercială pe acțiuni. Ca urmare, începând cu 13 iulie 2005, în temeiul unei norme juridice onerative din legea 208 / 2005, B. V.B. a devenit societate comercială pe acțiuni.

Prin realizarea primului pas B.V.B. – S.A. a obținut capacitatea juridică de a demara cel de-al doilea pas respectiv fuziunea cu B.E.R., derulând simultan trei categorii de demersuri juridice:

punerea la punct a detaliilor corporatiste pentru B.V.B. respectiv transpunerea conturilor în planul de conturi specific societăților comerciale; revizuirea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul în curs; identificarea produselor și serviciilor purtătoare de T.V.A.; constituirea de garanții către administratori și cenzori; deschiderea registrelor specifice; repoziționarea comisiilor speciale ca entități deliberative; adoptarea unor regulamente proprii; completarea Consiliului Bursei.

Adunările Generale ale celor două societăți au aprobat de principiu „fuziunea”, împuternicind administratorii acestora să negocieze în vederea întocmirii și semnării proiectului de fuziune.

pregătirea dosarului ca operator de piață și operator de sistem. în acest sens s-au revizuit regulamentele și procedurile proprii referitoare la emitenții și participanții la sistemul de tranzacționare al Bursei; s-a organizat sistemul alternativ de tranzacționare; s-au revizuit regulile privind piețele reglementate ce vor fi operate de societate.

De menționat că imediat după hotărârea de fuziune asumată în 2003, atât B.V.B. cât și B.E.R. au elaborat strategii comune de dezvoltare și promovare, programe comune de cercetare, precum și o poziție comună în relația cu C.N.V.M. și alte autorități publice.

În 2004 a fost remarcat debutul integrării operaționale, materializat prin alegerea platformei B.V.B. – HORIZON ca platformă de tranzacționare a celor mai bune societăți listate la B.E.R. Acest proiect a urmărit unificarea principalelor operațiuni pe piața românească de capital, avanpremieră a viitoarei „Piețe Reglementate”, oferind totodată posibilitatea creării Sistemului Alternativ de Tranzacționare (ATS).

În iunie 2004 a fost transferat pe platforma B.V.B. un număr de 108 emitenți după un grafic convenit de conducerile celor două Burse. Aceștia au rămas listați pe B.E.R. dar procedurile de tranzacționare au fost cele proprii B.V.B.

Pe întreg anul 2004 valoarea tranzacțiilor cu emitenți transferați a reprezentat 25% din cifra totală de afaceri a B.E.R.

În data de 25.05.2005 s-a constituit un nou mecanism de tranzacționare pentru societățile cu o valoare a tranzacțiilor mai redusă. Acesta acționează ca o piață distinctă pe platforma B.V.B. – ARENA având codul XMBS (Extra Market BER Shares). Desfășurarea tranzacțiilor se face prin sistemul de negocieri directe, brokerii introducând cotații informative. Evenimentul a reprezentat un pas important pentru realizarea fuziunii deoarece XMBS prefigurează Sistemul Alternativ de Tranzacționare (ATS) care va fi operativ în piață unică.

La 30 noiembrie 2005, acționarii B.V.B. și B.E.R. au hotărât aprobarea fuziunii prin absorbție, a B.V.B. în calitate de societate absorbantă cu B.E.R. în situația de societate absorbită. Trebuie menționat că simpla realizare a consolidării prin fuziune a celor două Burse nu asigură însă saltul calitativ și cantitativ necesar pentru a elimina decalajul față de Bursele din regiune, fuziunea fiind doar o etapă din strategia de dezvoltare a pieței bursiere din România.

De aceea acțiunea de consolidare a pieței bursiere din România are ca nou obiectiv fuziunea prin absorbție de către Bursa de Valori București a Bursei Monetar – Financiare și de Mărfuri Sibiu. În acest scop în aprilie 2006 Adunările Generale ale Acționarilor celor două societăți au aprobat fuziunea, însă condițiile juridice pentru realizarea acestui proces nu sunt încă îndeplinite. De altfel nici procedurile tehnice și operațiunile necesare procesului de fuziune nu au fost încă elaborate, între cele două burse existând încă dispute chiar pe probleme de fond ce privesc capitalul social ori poziția fiecărei societăți în cadrul Bursei unificate. Deși se preconiza ca această fuziune să aibă loc în primul trimestru al anului 2006, până în prezent nu a avut loc, iar specialiștii celor două instituții se abțin în a face comentarii publice legate de motivele amânării.

Considerăm că fuziunea B.V.B. – BMFMS ar reprezenta un pas important în dezvoltarea pieței bursiere românești deoarece ar îmbunătăți substanțial poziția României în cadrul burselor din Europa Centrală și de Est. Bursa de Valori îndeplinește rolul preponderent pe care îl are pe piața de capital românească prin respectarea unor cerințe de transparență a pieței bursiere, protecția investitorilor, de asigurare a unor nivele de eficiență și lichiditate corespunzătoare pentru titlurile tranzacționate. Astfel, ea oferă investitorilor garanție morală și securitate financiară prin măsurarea continuă a lichidității valorilor mobiliare înscrise la cotă.

Bursa completează circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile în piața de capital să poată ajunge în zonele productive, la societățile comerciale emitente de titluri, care le pot utiliza în mod eficient.

1.2. Reglementarea pieței de capital naționale

Administrarea, punerea în aplicare, precum și supravegherea și respectarea prevederilor Legii 297/2004 se realizează de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, subordonată Parlamentului. Comisia Națională a Valorilor Mobiliare are drept misiune: de a favoriza buna funcționare a pieței valorilor mobiliare; de a asigura protecția investitorilor contra practicilor neloiale, abuzive și frauduloase; de a realiza informarea deținătorilor de valori mobiliare și a publicului asupra persoanelor care fac în mod public apel la economii bănești și asupra valorilor emise de acestea; de a stabili cadrul activității intermediarilor și a agenților pentru valori mobiliare, regimul asociațiilor profesionale constituite de aceștia și al organismelor însărcinate cu asigurarea funcționarii pieței valorilor mobiliare.

Începând cu 1999, C.N.V.M. se autofinanțează din contribuțiile BVB, pieței extrabursiere și S.S.I.F.-urilor, în funcție de volumul de tranzacții efectuate.

C.N.V.M. este compusă din 7 membri (între anii 1994-2001 comisia era formată din 5 membrii), președintele, doi vicepreședinți și patru comisari. Ei sunt numiți și pot fi revocați de către Parlament, în ședință comună a Camerelor. Durata mandatului de membru al C.N.V.M. este de 5 ani, fiecare membru putând fi reinvestit o singură dată. Președintele este reprezentantul de drept al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare ca autoritate administrativă autonomă și ca persoană juridică de drept public.

În exercitarea atribuțiilor sale, C.N.V.M. colaborează cu alte autorități publice în vederea asigurării protecției investitorilor în valori mobiliare și a transparenței pieței valorilor mobiliare. C.N.V.M. poate coopera cu instituții străine având ca obiect reglementarea sau supravegherea piețelor de valori mobiliare și poate participa la organizații internaționale de profil.

Pentru îndeplinirea misiunii sale, C.N.V.M. exercită prerogativele cu care este investită prin adoptarea de norme, emiterea de acte individuale și dispunerea de măsuri sub semnătura președintelui. C.N.V.M. adoptă norme prin regulamente și instrucțiuni care sunt puse în aplicare prin ordin al președintelui. Actele individuale sunt deciziile, ordonanțele, atestările și avizele. C.N.V.M. își stabilește prin regulamentele sale interioare organigrama (structura organizatorică), atribuțiile de conducere și de execuție ale personalului său.

Institutul Financiar Român (I.F.R.) este organizație non-guvernamentală și non-profit, constituită în septembrie 1996 (sub denumirea Institutul Român de Valori Mobiliare) la inițiativa unui grup format din 26 de specialiști din cadrul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, Bursa de Valori București, Uniunea Națională a Organismelor de Plasament Colectiv și societăților de servicii de investiții financiare.

Institutul Financiar Român (I.F.R.) are ca obiectiv principal pregătirea în domeniul pieței de capital și reprezintă singura instituție de abilitare a profesioniștilor, recunoscută de C.N.V.M. favorizând astfel pregătirea calitativă a factorului uman.

În structura organizatorică a C.N.V.M. funcționează departamente, direcții, servicii, birouri, oficii și reprezentanțe teritoriale. C.N.V.M. dispune de șase departamente cu atribuții specifice: Direcția Generală Autorizare Reglementare, Direcția Generală Supraveghere, Corpul de control al C.N.V.M., Direcția Juridică, Direcția Integrare Europeană și Relații Internaționale, Secretariatul general.

1.3. Societățile de servicii de investiții financiare (S.S.I.F.)

Cea mai mare parte a tranzacțiilor făcute de investitori pe piața de capital sunt executate de societăți de servicii de investiții financiare, care acționează ca broker sau ca dealer. Dacă acționează în calitate de broker, firma servește de fapt ca agent al investitorului pentru a găsi o altă persoană care să preia cealaltă fațetă a tranzacției. Pentru serviciile pe care le prestează în calitate de broker, firma primește drept compensare un comision. În calitate de dealer, S.S.I.F. ia poziție în diferite acțiuni sau obligațiuni, alfel spus își propune să cumpere sau să vândă valori mobiliare în cont propriu. Deși dealerul poate să ia poziție în acțiunile pe care le tranzacționează numai pentru o perioadă scurtă de timp, totuși el își asumă pe acea perioadă riscurile uzuale ale proprietarului.

Dealerii sunt compensați pentru activitatea lor prin diferența între prețul cu care cumpără o acțiune de la un investitor (bid price) și prețul la care vinde acea acțiune unui client (ask price). Întrucât dealerii cumpără și vând acțiuni și obligațiuni în cont propriu pentru a echilibra ordinele clienților, ei sunt adesea numiți factori sau creatori de piață (market maker). Multe din societăți de servicii de investiții financiare acționează atât ca broker, cât și ca dealer.

Intermedierea de valori mobiliare în România este reglementată prin Regulamentul C.N.V.M. nr. 3 din 1998 (cu completările și modificările ulterioare) privind autorizarea și exercitarea intermedierii de valori mobliare. Potrivit acestuia, intermedierea de valori mobiliare constă în cumpărarea și/sau vânzarea de valori mobiliare ori drepturi aferente lor sau derivând din acestea, precum și în operațiuni conexe sau accesorii autorizate de C.N.V.M.. Astfel de activități pot fi desfășurate numai de S.S.I.F. autorizate de C.N.V.M..

Societățile de servicii de investiții financiare (S.S.I.F.) se organizează obligatoriu sub formă de societate pe acțiuni, evident, cu un număr de acționari de minim 5. Deasemenea, S.S.I.F. trebuie să dispună de un capital minim subscris și vărsat în funcție de activitățile pe care doresc să le desfășoare (vânzare-cumpărare pe contul clientului – echivalentul în lei a 50 000 de euro la cursul de referință comunicat de B.N.R., echivalentul în lei a 125 000 de euro la cursul de referință comunicat de B.N.R. pentru societățile care nu tranzacționează instrumente financiare pe cont propriu și nu subscriu în cadrul emisiunilor de valori mobiliare în baza unui angajament ferm, echivalentul în lei a 730 000 de euro la cursul de referință comunicat de B.N.R. pentru societățile autorizate să presteze toate serviciile de investiții financiare).

În plus, S.S.I.F. transmit ordinele clienților în scopul executării lor prin alți intermediari autorizați, dețin fonduri și valori mobiliare ale clienților în scopul executării ordinelor lor, distribuie titlurile de participare ale fondurilor deschise de investiții, asistă și evaluează economic societățile comerciale în vederea stabilirii politicii de investiții, elaborează documentația în vederea majorării capitalului social și/sau finanțării prin plasament privat și/sau ofertă publică de vânzare a valorilor mobiliare.

S.S.I.F. cu capital minim de 125 000 euro pot administra conturile de portofolii individuale de valori mobiliare ale clienților, păstra fonduri și/sau valori mobiliare în scopul și în cursul administrării portofoliilor acestora sau în alte scopuri autorizate. În cazul S.S.I.F. cu un capital minim de 730 000 euro se adaugă acordarea de credite pentru clienți.

1.4. Înscrierea valorilor mobiliare la cota bursei

Cota Bursei de Valori București este structurată în trei sectoare: sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice române (categoria a II a, categoria I); sectorul valorilor mobiliare emise de către stat, autorități ale administrației publice centrale și locale și alte autorități; sectorul internațional.

Finanțarea prin bursă și calitatea de companie listată prezintă importante avantaje competitive care permit:

– Accesul la capitalul necesar dezvoltării și creșterii organice a afacerii;

– Creșterea vizibilității și notorietății companiei pe plan național și internațional, în rândul partenerilor de afaceri și al clienților actuali;

– Stabilirea unei valori de piață a companiei;

– Câștigarea unei mal mari încrederi din partea clienților și a partenerilor de afaceri, precum și posibilitatea de atragere de noi parteneri datorită transparenței companiei;

– Aprecierea cotei manageriale pe piață;

– Facilitarea accesării altor surse de finanțare.

Criteriile pentru a putea deveni emitent de acțiuni /obligatiuni la BVB

– să fie societate pe acțiuni (SA);

– să aibă valoarea capitalurilor proprii/capitalizarea anticipată de minim 1 milion de euro*;

– să fi funcționat în ultimii trei ani și să aibă situațiile financiare întocmite pentru ultimii trei ani**;

*pentru admiterea la Categoria 1 acțiuni, valoarea capitalurilor proprii/capitalizării anticipate trebuie să fie de minim 30 de milioana da euro, iar pentru admiterea la Categoria 2 acțiuni de minim 2 milioane de euro;

**pentru admiterea la Categoria 1 acțiuni, compania trebule să fl înregistrat profit în ultimii 2 ani.

Listarea la BVB, prima și cea mai dezvoltată bursă de acțiuni din România, este importantă pentru companiile din țara noastră deoarece acestea beneficiază deja de notorietatea dobândită pe plan autohton și de publicitatea aferentă listării. Au existat companii care au optat pentru listarea pe sisteme alternative de tranzacționare ale unor piețe externe și care nu au obținut efectele scontate.

Listarea la BVB acum reprezintă o oportunitate:

Companiile care se vor lista pe o piață în creștere determinată și de redresarea economică din România vor beneficia de un plus de valoare aferent prețului acțiunilor acestora;

BVB vine în sprijinul companiilor prin suspendarea până la data de 01.06.2011 a tarifelor percepute pentru admiterea la tranzacționare și prin simplificarea procedurilor de admitere la tranzacționare și scurtarea perioadei de timp aferente acestora;

Existența unor resurse financiare în creștere, care caută noi oportunități de investiție.

Pașii pe care o companie trebuie să îi parcurgă pentru a deveni emitent de acțiuni la BVB

1. Compania trebuie să se adreseze unui intermediar autorizat de către CNVM, care se va ocupa de procedurile necesare admiterii companiei la BVB. Lista completă a intermediarilor este disponibilă pe site-ul www.bvb.ro.în cadrul secțiunii Intermediari.

2. în cazul în care compania îndeplinește condițiile de admitere pe piața reglementată, aceasta va întocmi un prospect de admitere care va fi aprobat de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM).

În cazul în care compania nu îndeplinește condițiile de admitere la tranzacționare, aceasta va derula anterior admiterii o ofertă publică inițială (IPO), printr-un intermediar care se ocupă de procedura de admitere.

3. în urma încheierii cu succes a ofertei, societatea emitentă de acțiuni devine societate deținută public, CNVM avizează închiderea cu succes a ofertei, Iar acțiunile vor fl înregistrate la CNVM.

Caracteristicile ofertei publice sunt stabilite de societatea emitentă și intermediarul ofertei și au în vedere: durata ofertei, numărul de acțiuni emise, procentul din capitalul social actual, prețul la care acțiunile sunt oferite etc. Pentru derularea ofertei publice de vânzare de acțiuni, se întocmește un document oficial de prezentare a ofertei și a emitentului acțiunilor, numit prospect de ofertă publică care este realizat de către intermediarul ofertei, pe baza datelor furnizate de către emitent, care trebuie aprobat de CNVM.

Prospectul de admitere / de ofertă publică, după caz, cuprinde următoarele:

un rezumat succint realizat într-un limbaj non-tehnic, cu principalele caracteristici, riscuri aferente emitentului, entități ce garantează îndeplinirea obligațiilor asumate de emitent, prezentarea firmelor și persoanelor ce au participat la elaborarea prospectului;

informații despre acțiunile puse în vânzare, drepturile conferite de acestea (dividende);

informații despre oferta publică (durată, derulare, distribuitori, alocare, preț acțiuni, număr de acțiuni, listare ulterioară);

informații despre emitent (date de identificare, natura activității, capital social, obligațiuni, conducere, acționari);

activitatea emitentului (operațiuni, performanțe economico-financiare, sedii, cercetare și dezvoltare, proceduri judiciare, salariați, investiții, surse de finanțare);

situații contabile (raportări financiare, indicatori);

informații referitoare la management, perspectivele viitoare, factorii de risc.

4. încheierea unui contract cu Depozitarul Central, instituție care asigură compensarea și decontarea tranzacțiilor bursiere, precum și evidența registrelor societăților emitente.

5. Intermediarul va depune la BVB, pe lângă alte documente prevăzute de Codul BVB – operator de piață, următoarele:

cerere de admitere la tranzacționare;

prospectul de ofertă publică sau prospectul de admitere la tranzacționare în limba română;

situațiile financiare pentru ultimii 3 ani.

De asemenea, emitentul va desemna două persoane care vor menține legătura permanentă cu Bursa de Valori București. Pentru admiterea la Categoria 1, este necesară și depunerea planului de afaceri pentru următorii 3 ani și a unui memoriu de prezentare.

6. Documentele sunt analizate de către BVB pentru a fi în conformitate cu regulamentele în vigoare, iar decizia finală de admitere este luată de Consiliul de Administrație al BVB.

1.4.1. Caracteristicile acțiunilor tranzacționate la BVB

Acțiunile trebuie să fie din aceeași clasă, liber transferabile între acționari, plătite integral, emise în formă dematerializată, evidențiate prin înscriere în cont, iar transferurile nu trebuie să fie restricționate prin prevederi ale actelor constitutive (de ex.: prevederi legate de obligația acționarilor de a vinde acțiuni numai altor acționari).

Este necesar ca dispersia acțiunilor să fie de cel puțin 25% din numărul total de acțiuni, iar în cazul Categoriei 1 să existe un număr minim de 2.000 acționari.

Pașii pe care o companie trebuie să li parcurgă pentru a deveni emitent de obligațiuni la BVB

1. Compania trebuie să se adreseze unui Intermediar autorizat de către CNVM, care se va ocupa de procedurile necesare admiterii companiei la BVB. Lista completă a intermediarilor este disponibilă pe site-ul www.bvb.ro, în cadrul secțiunii Intermediari.

2. Compania va derula o ofertă publică de vânzare de obligațiuni, prin intermediarul desemnat. Compania emitentă a obligațiunilor stabilește, prin consultare cu intermediarul ofertei și pe baza nevoilor proprii de finanțare, caracteristicile emisiunii: valoarea totală a împrumutului obligator, valoarea nominală și numărul obligațiunilor, dobânda la care se oferă obligațiunile, durata de viață și frecvența plăților, perioada de vânzare a obligațiunilor și tipul acestora (convertibile sau neconvertibile în acțiuni, la data maturității), modalitatea de garantare.

Pentru derularea ofertei publice de vânzare se întocmește un document oficial de prezentare a ofertei și a emitentului de obligațiuni, numit prospect de ofertă publică care este realizat de către intermediarul ofertei, pe baza datelor furnizate de către emitent, care trebuie avizat de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) și care cuprinde:

prezentarea societăților și persoanelor ce au participat la elaborarea prospectului;

informații despre obligațiunile puse în vânzare și drepturile conferite de acestea (număr de obligațiuni, valoare nominală, preț de emisiune, rata dobânzii, rambursare, plăți, tipul obligațiunilor, modalitatea de garantare, listare, derularea ofertei, destinația fondurilor atrase);

informații despre emitent (date de identificare, natura activității, capital social, alte obligațiuni emise);

activitatea emitentului (operațiuni, performanțe economico-financiare, sedii, cercetare și dezvoltare, proceduri judiciare, salariați, investiții, surse de finanțare);

situații contabile (raportări financiare, indicatori);

informații referitoare la management, perspectivele viitoare, factorii de risc.

3. CNVM avizează închiderea cu succes a ofertei, iar obligațiunile vor fi înregistrate la CNVM.

4. Se încheie un contract cu Depozitarul Central, instituție care asigură compensarea și decontarea tranzacțiilor bursiere, precum și evidența registrelor valorilor mobiliare ale societăților emitente.

5. Intermediarul trebuie să depună la Bursa de Valori București, pe lângă alte documente prevăzute de Codul BVB, următoarele:

cerere de admitere la tranzacționare;

prospectul de ofertă publică;

situațiile financiare pentru ultimii 3 ani.

De asemenea, emitentul trebuie să desemneze două persoane care vor menține legătura permanentă cu BVB.

6. Documentele sunt analizate de către BVB pentru a fi în conformitate cu regulamentele în vigoare, iar decizia finală de admitere este luată de Consiliul de Administrație al BVB.

1.4.2. Caracteristicile obligațiunilor tranzacționate la BVB

Obligațiunile care fac obiectul admiterii pe piața reglementată la vedere administrată de BVB trebuie să fie din aceeași clasă, liber transferabile, plătite integral, emise în formă dematerializată, evidențiate prin înscriere în cont.

Obligațiunile care fac obiectul admiterii la tranzacționare în Categoria 1 – obligațiuni corporative -trebuie să fie distribuite la cel puțin 1.000 de deținători, iar cele care fac obiectul admiterii în Categoria 2 – obligațiuni corporative – la cel puțin 100 de deținători.

Valoarea împrumutului obligatar minim este echivalentul în lei a 200.000 EURO. Când valoarea este mai mică de 200.000 EURO, este necesară o aprobare a CNVM de admitere la tranzacționare.

Relevante pentru admiterea la tranzacționare pe piata reglementata la vedere administrata de BVB sunt:

Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale republicata cu modificarile si completarile ulterioare

Legea nr.297/2004 privind piata de capital modificarile si completarile ulterioare (disponibila pe site-ul www.cnvmr.ro)

Regulamentul CNVM nr.1/2006 privind emitentii si operatiunile cu valori mobiliare modificarile si completarile ulterioare (disponibil pe site-ul www.cnvmr.ro)

Regulamentul CE nr.809/2004 privind implementarea Directivei 2003/71/CE in ceea ce priveste informatiile cuprinse in prospecte, precum si formatul, includerea si publicarea acestor prospecte si diseminarea materialelor publicitare (disponibil pe site-ul www.cnvmr.ro)

• Codul BVB – operator de piata, Cartea I-Tilul II (disponibil pe site-ul www.bvb.ro)

1.4.3. Efecte ale admiterii la tranzactionare pe piata administrata de BVB

a. Atragerea de resurse banesti importante de pe piata de capital

Societatile comerciale pe actiuni au la dispozitie doua surse externe de finantare a activitatii: bancile comerciale si piata de capital. Participarea pe piata de capital are ca prima etapa transformarea societatii comerciale pe actiuni din "societate de tip inchis", in "societate deschisa", prin admiterea la tranzactionare pe piata reglementata, simultan cu, sau urmata de, realizarea unei oferte publice initiale autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, in conformitate cu prevederile Legii nr.297/2004 privind piata de capital modificata prin Legea 208/2005 coroborate cu prevederile Regulamentului CNVM nr.1/2006 si 32/2006 si ale Hotararii Adunarii Generale Extraordinare a actionarilor emitentului. Obiectivul cel mai important al unei oferte publice facuta de o societate comerciala este atragerea de resurse banesti de pe piata de capital, prin emisiuni de valori mobiliare noi (actiuni, obligatiuni, etc.)

In cazul in care societatea emitenta considera ca nu are pentru moment nevoie de finantare, intrarea pe piata de capital se va face pe baza unui Prospect de admitere la tranzactionare aprobat de CNVM.

Pentru a beneficia in totalitate de avantajele participarii sale pe piata de capital, societatea comerciala care deruleaza o oferta publica de vanzare va mentiona in Prospectul de oferta publica faptul ca in urma incheierii ofertei publice de vanzare, societatea va face demersuri in vederea admiterii la tranzactionare pe piata reglementata la vedere administrata de BVB. Admiterea la tranzactionare pe piata reglementata administrata de BVB faciliteaza orice operatiune ulterioara de atragere de finantare de pe piata de capital, emitentul gasind astfel resursele necesare dezvoltarii in continuare a activitatii sale.

b. Publicitatea gratuita

Evenimentele organizate cu ocazia admiterii la tranzactionare pe piata reglementata a BVB sunt de natura a aduce societatea in atentia investitorilor si a presei de specialitate. Sumarul tranzacțiilor din fiecare sedinta de tranzacționare, in care apar si denumirile societăților comerciale care au instrumente financiare admise la tranzactionare pe piata reglementata administrata de BVB este preluat de agentiile de presa interne si internationale, de principalele ziare si posturi de radio si televiziune din tara. Site-ul internet al BVB ofera cele mai importante informatii in legatura cu emitentul, inregistrand zilnic cca. 4 milioane de accesari, in medie de la 17.000 IP-uri distincte.

Toate societatile comerciale care au instrumente financiare admise la tranzactionare pe piata reglementata administrata de BVB beneficiaza de publicitate gratuita in tara si strainatate, prin aparitia informatiilor referitoare la acestea sub forma de stiri sau analize de specialitate in paginile principalelor ziare si la posturile de televiziune din tara, pe site-urile internet ale intermediarilor si ale analistilor.

c. Creșterea reputației

Reputatia de care se bucura emitentii ale caror instrumente financiare sunt admise la tranzactionare pe piata reglementata administrata de BVB, poate duce la cresterea segmentului de piata comerciala pe care actioneaza acestia.

Cresterea reputatiei se poate manifesta direct prin facilitatile comerciale, de creditare si de plata pe care emitentul le poate obtine din partea furnizorilor si clientilor sai.

Statistica internationala arata ca admiterea la bursa de valori a instrumentelor financiare emise de o societate are efecte benefice atat asupra reputatiei acesteia, cat si asupra valorii de piata.

d. Creșterea lichidității instrumentelor financiare

Bursa de Valori Bucuresti impune societatilor comerciale ale caror instrumente financiare sunt admise la tranzactionare pe piata reglementata transparenta catre publicul larg. Aceste informatii ajung la investitorul final, persoana fizica sau juridica, atat direct, cat si prin intermediul studiilor realizate de analistii si consultantii specializati.

Transparenta emitentilor, care au instrumente financiare admise la tranzactionare, prin intermediul informatiilor oferite public, contribuie la urmarirea cu usurinta a tranzactiilor si cotatiilor de pe piata bursiera si atrage investitorii prin accesul facil si echitabil pe piata de capital, determinand cresterea lichiditatii instrumentelor financiare.

Investitorii doresc sa aiba posibilitatea ca in orice moment sa-si poata vinde instrumentele financiare detinute, cu un cost cat mai mic si intr-un timp cat mai scurt, deci ca instrumentele financiare sa fie lichide.

In aceste conditii, investitorii isi focalizeaza atentia asupra societatilor comerciale lichide.

Existenta unei valori recunoscute de piata.

e.1. Pentru creditorii societatii emitente

Valoarea de piata a actiunilor este influentata in mare masura de modul in care este perceputa de public activitatea emitentului. Creditorii potentiali ai emitentului au posibilitatea sa compare valoarea contabila a actiunilor cu valoarea lor de piata.

In aceste conditii, emitentii pot accesa mult mai usor credite, deoarece creditorii apreciaza transparenta impusa de piata de capital si, in plus, le este mai la indemana valoarea de piata a actiunilor, decat aproximarea teoretica pe care trebuie sa o efectueze in cazul societatilor comerciale inchise.

e.2. Pentru creditorii detinatorilor de instrumente financiare

Instrumentele financiare admise la tranzactionare pe piata reglementata administrata de BVB pot fi mai repede acceptate drept garantie pentru creditele acordate de bancile comerciale. Creditorii pot calcula mult mai realist suma pe care o pot imprumuta, marja de risc fiind mai mica. In caz de imposibilitate de rambursare a creditelor, creditorii pot revinde cu mai mare usurinta instrumentele financiare admise la tranzactionare pe piata reglementata. Acest avantaj determina investitorii sa cumpere in continuare instrumentele financiare din noile emisiuni ale emitentului respectiv.

e.3. Pentru operatiunile de fuziuni, preluari, etc.

Existenta unei valori recunoscute de piata pentru o societate comerciala are o mare importanta in operatiunile de fuziuni, preluari sau orice alt fel de relatie parteneriala de tip "joint-venture". Analizele ocazionate de aceste operatiuni vor folosi valoarea deja existenta si reala data de piata bursiera si nu o valoare contabila. Acest lucru avantajeaza mult pe emitentul ale carui actiuni sunt admise la tranzactionare pe piata reglementata, bineinteles in cazul in care societatea isi desfasoara activitatea in bune conditii. In urma unei operatiuni de fuziune sau de preluare, actionarii societatii absorbite primesc, in schimbul vechilor actiuni detinute, actiuni la noua societate sau la societatea cumparatoare. In ambele cazuri, trebuie stabilita paritatea de schimb intre actiunile vechi si cele noi. Aceasta operatiune este mult facilitata in cazul existentei deja a unei valori de piata recunoscute.

f. Cointeresarea angajatilor prin distribuirea de actiuni

Metodologia de cointeresare a angajatilor cuprinde urmatoarele variante:

repartizarea unei parti din profitul net al societatii comerciale salariatilor, prin constituirea "Fondului de participare a salariatilor la profit" si plata ulterioara a acestora prin distribuirea de actiuni tezaurizate sau actiuni ale unei noi emisiuni suplimentare;

acordarea salariatilor a unor drepturi de cumparare preferentiala si/sau ulterioara de actiuni ale emitentului dintr-o emisiune suplimentara de actiuni.

Aceste doua variante de cointeresare a angajatilor dau rezultate optime atunci cand sunt aplicate de emitentii care au actiunile admise la tranzactionare pe piata reglementata. Angajatii pot urmari evolutia pe piata a pretului actiunilor si a activitatii, datorita transparentei pietei, evitandu-se astfel unele tensiuni ce ar putea aparea ca urmare a lipsei de informatii caracteristice societatilor comerciale "inchise".

g. Plata creditorilor cu actiuni

Emitentii admisi la tranzactionare pe piata reglementata administrata de BVB au ca optiune de lichidare a creantelor catre diversi creditori (furnizori, banci, etc.) acoperirea sumei datoriilor cu echivalentul in actiuni, aceasta in cazul in care creditorii emitentului sunt de acord cu aceasta varianta.

Lichidarea creantelor prin plata creditorilor cu actiuni se poate face datorita existentei unei valori de piata a respectivelor valori mobiliare, precum si folosirii ca mijloc de plata a acestora.

h. Cresterea cotei managerului pe piata

Daca activitatea emitentului se desfasoara in conditii bune atunci actionarii si potentialii investitori vor interpreta aceasta realizare ca fiind si contributia managerului (sau echipei manageriale). De multe ori investitorii sunt atrasi sa investeasca pe piata primara sau secundara ghidandu-se nu numai dupa reputatia si rezultatele financiare ale emitentului, ci si dupa reputatia echipei manageriale.

i. Simplificarea inregistrarilor in registrele actionarilor, precum si in registrele detinatorilor de instrumente financiare

Conform Legii nr.31/1990 societatile comerciale pe actiuni sunt obligate sa tina prin grija Consiliului de Administratie urmatoarele registre: Registrul de actiuni, Registrul actionarilor si Registrul obligatiunilor. SC Depozitarul Central SA preia responsabilitatea mentinerii acestor registre, avand ca baza legala Legea nr.31/1990 si Legea nr.297/2004.

Emitentii admisi la tranzactionare pe piata reglementata administrata de BVB trebuie sa incheie un contract de prestari servicii cu SC Depozitarul Central SA. Incheierea acestui contract presupune transferarea obligatiei mentinerii evidentei dreptului de proprietate al instrumentelor financiare emise, de la emitent la Registru. Utilizand aceasta facilitate, transferul dreptului de proprietate se efectueaza rapid, in siguranta si eficient.

1.5. Structura pietei reglementate la vedere administrata de BVB

Bursa de Valori București indeplineste rolul preponderent pe care il are pe piata de capital din Romania prin impunerea unor exigente de transparenta a pietei bursiere si prin asigurarea unor niveluri de eficienta si lichiditate care sa contribuie la fundamentarea deciziilor de investire si la protectia adecvata a investitorilor.

Pentru valorile mobiliare străine, emise de persoanele juridice străine pentru înscrierea în cadrul sectorului internațional la Cota Bursei sunt prevăzute aceleași condiții ca și pentru emitenții autohtoni, cu mențiunea că valorile mobiliare în cauză să fie depozitate la o societate comercială de depozitare colectivă a valorilor mobiliare desemnată de Bursă. Capitalul propriu al acestor societăți din ultimul exercițiu financiar trebuie să fie mai mare de 1 milion de euro. Pentru emitenții din statele nemembre UE acțiunile trebuie să fie admise la tranzacționare în statul unde emitentul are sediul social.

Activitățile principale realizate în cadrul BVB sunt: tranzacționarea, compensarea și decontarea tranzacțiilor; managementul riscului și fondului de garantare, activitatea de registru.

Funcția fundamentală a oricărei burse o reprezintă asigurarea cadrului optim necesar efectuării de tranzacții bursiere cu valori mobiliare. Transparența și protecția investitorilor sunt dezideratele bursei, care se realizează în activitatea operațională zi de zi.

Obiectul tranzacțiilor îl constituie valorile mobiliare înscrise la cotă, iar participanții la tranzacționare sunt numai societățile de valori mobiliare ale Asociației Bursei. Tranzacționarea în cadrul bursei este efectuată prin intermediul agenților de servicii de investiții financiare autorizați ca agenți de bursă. Dobândirea acestei calități are la bază cererea transmisă în acest sens de o societate de servicii de investiții financiare și necesită îndeplinirea anumitor condiții: deținerea unei autorizații valabile de “agent pentru servicii de investiții financiare”, acordată de C.N.V.M., vârsta minimă 18 de ani, frecventarea cursurilor și promovarea testelor și examenelor de pregătire profesională.

Directorul general al bursei desemnează un președinte al ședinței de tranzacționare, care deschide și închide ședința și supraveghează respectarea normelor de tranzacționare în timpul ședinței. Inițial, la BVB au fost două ședințe de tranzacționare pe săptămână (marțea și joia, de la ora 9 la ora 14), începând cu luna martie 1997, au fost introduse 3 ședințe de tranzacționare, iar din luna mai 1997 se tranzacționează zilnic, de luni până vineri datorită creșterii activității de tranzacționare la BVB.

Tranzacționarea bursieră se efectuează numai pe baza ordinului introdus de agentul de bursă, denumit ordin de bursă. Aceasta reprezintă instrucțiunea privind oferta de cumpărare sau vânzarea a unei valori mobiliare înscrise la cota bursei. Ordinul se transmite fie în numele și pe contul societății membre, fie în numele societății membre și pe contul clientului. Introducerea unui ordin de bursă în sistemul de tranzacționare prin intermediul unui terminal este o ofertă de vânzare sau o cerere de cumpărare, care rămâne valabilă și se supune regulilor bursei până când este executată, expiră, este retrasă sau este anulată de către bursă.

Pentru valorile mobiliare admise la tranzacționare la B.V.B., există următoarele tipuri de piețe:

piața Regular – este piața principală, de tip „order-driven", în care valorile mobiliare se tranzacționează pe blocuri de tranzacționare și care determină prețul de referință al valorilor mobiliare. Mărimea lotului (blocului) standard de tranzacționare este de 500 de valori mobiliare;

piața Odd Lot – este o piață auxiliară a pieței Regular, de tip „order-driven", în care valorile mobiliare se tranzacționează în cantități mai mici decât un bloc de tranzacționare; variația maximă a prețului ordinelor de bursă în piața Odd Lot se raportează la prețul de referință din piața Regular, și începând cu data de 01.07.2005 este de ± 25% față de prețul de referință al ședinței curente;

piața Deal – este o piață auxiliară a pieței Regular, de negociere, pentru care B.V.B. stabilește o valoare minimă a tranzacției, iar variația maximă a prețului ordinelor de bursă din această piață se raportează la prețul de referință din piața Regular. Începând cu data de 01.07.2005, volumul admis al unui ordin de bursă este un bloc de tranzacționare sau multiplu de bloc de tranzacționare, iar variația maximă a prețului este de ± 15% față de prețul de referință al ședinței curente.

Prețurile tranzacțiilor efectuate în piețele Odd Lot și Deal nu participă la stabilirea prețului de referință al unei valori mobiliare.

Pe lângă piețele enumerate mai sus, la B.V.B. există și următoarele tipuri de piețe:

piața Unlisted – pentru valorile mobiliare care nu sunt înscrise la cota bursei, dar sunt tranzacționate prin sistemul de tranzacționare al B.V.B.,

piața Operațiuni Speciale – pentru valorile mobiliare care fac obiectul ofertelor publice desfășurate prin Bursă sau al altor metode de vânzare de valori mobiliare prevăzute în legi speciale, precum cele din materia privatizării, executării creanțelor bugetare, valorificării creanțelor neperformante, procedurii civile și executării garanțiilor reale mobiliare. Această secțiune de piață este structurată pe subsecțiuni, calc una pentru fiecare tip de operațiune specială;

piața de inițiere „squaring up", cu cele două componente: piața Buy-In și piața Sell-Out. Acestea sunt piețe auxiliare ale piețelor Regular sau Unlisted, de tip „order-driven", inițiate de B.V.B., destinate soluționării decontării tranzacțiilor bursiere în care un participant la sistemul de decontare nu își poate îndeplini obligațiile de decontare, conform reglementărilor privind compensarea și decontarea tranzacțiilor bursiere.

Stările unei piețe se suced după cum urmează:

În cadrul etapei de pre-deschidere, între 10 și 1015, se stabilește prețul potențial de deschidere pe baza ordinelor introduse. În această stare nu se execută tranzacții, iar ordinele pot fi introduse, modificate, retrase, anulate, suspendate sau reluate. Prioritatea de afișare a ordinelor introduse este: preț, tip de cont și timp. Prețul potențial de deschidere este determinat în urma aplicării algoritmului stabilit de BVB.

La ora 1015, are loc deschiderea, când se calculează pe baza algoritmului de deschidere prețul și cantitatea de deschidere, se identifică tranzacțiile posibile, se alocă cantitatea de valori mobiliare și se încheie tranzacțiile la prețul afișt. Fiecare simbol are un preț de deschidere unic. În această stare nu se pot efectua operațiuni de gestionare a ordinelor pe simbolul implicat în Deschidere.

Piața este deschisă, între 1015 și 1415, când are loc tranzacționarea pe piața continuă și este permisă introducerea, modificarea, retragerea, suspendarea sau reluarea ordinelor și încheierea tranzacțiilor. Ordinele de piață care nu au fost executate integral în Deschidere rămân în sistem în vederea executării ulterioare în această stare.Ordinele sunt valabile până sunt executate. Sistemul de tranzacționare afișează în timp real ordinele de cumpărare și vânzare din piață. Tranzacțiile încheiate, statisticile cu privire la bursă, piașă, simbol-piață și indici.

În cadrul etapei de pre-închidere, orele 1415 și 1430, este permisă numai introducerea ordinelor în piață și nu se încheie tranzacții de către agenții de bursă. În această stare, rapoartele de tranzacționare pot fi accesate de către agenții de bursă de la sediul participantului.

Piața este închisă, la 1430, când participanții pot interoga sistemul referitor la ordine, trenzacții și statistici și nu se pot introduce ordine sau executa tranzacții. Se consideră preț de închidere prețul ultimei tranzacții pentru fiecare valoare mobiliară. Dacă în ziua curentă o valoare mobiliară nu a fost tranzacționată, prețul de închidere este corespunzător ultimei tranzacții din ultima sesiune a pieței.

Capitolul 2

Bursa De Valori București

2.1. Aspecte generale privind înființarea și evoluția BVB

Bursa poate fi definită ca o asociație organizată a comercianților, industriașilor, agricultorilor, armatorilor, agenților de asigurări sociale etc., în vederea negocierii de valori publice și private pe piața capitalului. Bursele de valori sunt piețe special organizate de către stat sau de către asociații particulare, în cadrul cărora se pot încheia tranzacții cu valori mobiliare: acțiuni, obligațiuni, titluri de rentă, bonuri de tezaur. Negocierile în cadrul burselor se desfășoară într-un anumit loc, în zile și la ore fixate în cadrul programului de lucru al acestora. La burse, părțile contractante încheie operațiunile lor prin intermediul agenților de schimb și până la sfârșit partenerii nu se cunosc între ei deoarece operațiunile se negociază pe baza ordinelor de vânzare sau cumpărare primite în acest sens.

Bursa de Valori din București a fost înființată în 1882, iar activitatea acesteia a fost întreruptă în 1948.

Înființarea și punerea în funcțiune a Bursei de Valori București a întâmpinat multe dificultăți. Teama emitenților de a-și vedea chipul în cea mai fidelă oglindă, rezistența la reforma la nivel microeconomic a managerilor de societăți comerciale de stat, opoziția „oamenilor de afaceri” de a întârzia apariția pieței de capital în România, dorința unora de a avea o piață „ca la noi în Balcani”, au condus la un imens consum de energie și timp și au întârziat cu multe luni punerea în funcțiune a bursei de valori.

Parlamentul României a adoptat în anul 1994 Legea nr. 52 privind valorile mobiliare și bursele de valori. În baza acestei legi a luat ființă Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, instituție autonomă, subordonată Parlamentului și având ca obiectiv implementarea prevederilor legii menționate, reglementarea și supravegherea pieței valorilor mobiliare.

În contextul interesului pentru dezvoltarea economiei de piață în România, Bursa de Valori București (BVB) a fost reînființată la 21 aprilie 1995, prin decizie a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, ca instituție publică investită cu personalitate juridică ce își desfășoară activitatea pe principiul autofinanțării. Inaugurarea oficială a Bursei de Valori București a avut loc la 23 iunie 1995, în incinta pusă la dispoziție de Banca Națională a României, iar prima ședință de tranzacționare a avut loc la data de 20 noiembrie a aceluiași an, în urma finalizării regulamentelor și procedurilor tehnice.

Bursa de Valori București a fost transformată în societate pe acțiuni în luna iulie 2005, având ca obiect de activitate administrarea piețelor financiare, cod CAEN 6611. BVB este autorizată ca operator de piață de către CNVM prin Decizia 369/31.01.2006 fiind înscrisă în Registrul CNVM, Secțiunea 11, Operatori de piață, cu nr. PJR11OPPR/400001 și ca operator de sistem prin Atestatul nr. 242/23.07.2008, fiind înscrisă în Registrul CNVM, Secțiunea 12, Operatori de sistem, cu nr. PJR12OSAT/400003 și prin Decizia nr. 534/21.04.2010 emisă de CNVM.

Structura acționariatului și acțiunilor deținute la 31.12.2012 se prezintă astfel:

Sursa: www.bvb.ro

În contextul românesc al pieței de capital, Bursa de Valori București declară ca misiune „asigurarea și promovarea unei piețe eficiente, cu reguli corecte, atractivă și compatibilă cu standardele europene, care să devină un factor de influență a tendințelor economice și instituționale și să se constituie într-un mediu de dezvoltare și inițiativă antreprenorială prin oferirea de servicii, mecanisme și norme pentru mobilizarea, atragerea și alocarea eficientă a resurselor financiare, în condiții de transparență și siguranță”.

Ca piață organizată de valori mobiliare, Bursa de Valori București este guvernată de următoarele principii:

accesibilitate (asigurarea unui tratament egal tuturor societăților membre, respectiv societăților emitente listate);

informare (asigurarea informării despre societățile tranzacționate și despre prețurile valorilor mobiliare emise de acestea);

etica pieței (asigurarea cadrului de funcționare a pieței de capital într-un mod care sporește încrederea utilizatorilor, autorităților și publicului larg în general);

neutralitate (acționează neutru și își menține integritatea în relația cu toți participanții la piață, precum și cu alte instituții sau organizații care supraveghează sau operează în piața de capital).

Bursa de Valori București este piață reglementată, autorizată pentru tranzacții la vedere și la termen, care funcționează regulat, respectă cerințele de raportare și transparență în vederea asigurării protecției investitorilor și funcționează în baza reglementărilor care definesc accesul pe piață, condițiile de admitere la tranzacționare a unui instrument financiar și mecanismele de derulare a tranzacțiilor în baza ordinelor bursiere introduse în sistem.

Piața reglementată a BVB este organizată și administrată de un operator de piață, persoană juridică constituită sub forma unei societăți pe acțiuni, emitentă de acțiuni nominative, respectiv societatea comercială BVB SA. Operatorul de piață are ca obiect exclusiv de activitate administrarea piețelor reglementate de instrumente financiare și activitățile conexe cu aceasta.

Operatorul de piață are obligația să pună la dispoziția publicului investitor toate informațiile necesare evaluării în orice moment a termenilor unei tranzacții și să verifice condițiile în care au fost executate tranzacțiile.

Piața de capital din România a fost formată până în decembrie 2005 din Bursa de Valori București (BVB), Bursa Electronică RASDAQ (BER) și Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri de la Sibiu.

Începând cu anul 2006, structura pieței de capital s-a modificat ca urmare a fuziunii Bursei de Valori București cu Bursa Electronică RASDAQ (BER), luând naștere S.C. Bursa de Valori București S.A., ca unic operator de piață reglementat, și Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri de la Sibiu. Alături de Bursa de Valori București va exista un sistem alternativ de tranzacționare, cu două secțiuni:

prima secțiune, aferentă acțiunilor care nu sunt admise la tranzacționare la cota bursei;

a doua secțiune, aferentă acțiunilor care au fost admise la cota bursei, pentru care se pot încheia tranzacții cu o valoare reprezentând cel puțin echivalentul în lei a 1.000.000 EUR sau care au ca obiect cel puțin 10% din numărul total de acțiuni aflate în circulație, precum și tranzacții având ca obiect un volum de acțiuni inferior unui bloc de tranzacționare pe piața de bază.

Instrumentele financiare care se tranzacționează pe piața de capital din România sunt: acțiuni, obligațiuni (corporative și municipale), drepturi de preferință, instrumente financiare derivate și opțiuni pe derivate.

Indicatorii ce caracterizează performanțele pieței de capital sunt: evoluția indicilor bursieri, valoarea tranzacțiilor realizate cu diferite titluri financiare, drepturi de participare, capitalizarea bursieră, numărul de emitenți ce activează pe piață.

2.2. Istoricul Bursei de Valori București

Istoria României consemnează, în anul 1881, apariția primei burse de valori. Acest fapt s-a datorat ca urmare a adoptării Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb și mijlocitorilor de mărfuri. Realizată după model francez, această lege reglementa înființarea, prin decret regal, a burselor de valori și mărfuri.

Deschiderea bursei din București, ca urmare a adoptării acestei legi, a avut loc la 1 decembrie 1882, în clădirea Camerei de Comerț din Str. Doamnei, în Monitorul Oficial al României din decembrie 1882 fiind publicate cotațiile bursiere ale primelor companii românești tranzacționate. Evoluția cadrului normativ în domeniul pieței de capital a fost marcată de următoarele etape:

anul 1904 – o nouă lege a bursei în care operațiunile bursiere sunt mai clar definite și, ca o consecință imediată, publicul larg este tot mai convins de eficiența plasamentelor în titluri de valoare;

anul 1929 aduce legea asupra bursei, cunoscută ca „Legea Madgearu”, care a reprezentat unificarea legislativă a regimului burselor din Romania și, totodată, o abordare modernă a actului legislativ.

După încheierea crizei economice 1929 – 1933, odată cu refacerea economică, „Bursa de efecte, acțiuni și schimb în București”, cunoaște și ea un curs ascendent, anul 1939 reprezentând apogeul perioadei interbelice. De menționat că, la momentul anului 1939, se tranzacționau 56 de titluri din domeniul bancar, al transportului și al asigurărilor.

Sfârșitul celui de-al II-lea război mondial, cu întreaga turnură politică pentru România, a însemnat și sfârșitul pieței de capital și al bursei de valori. Lovitura de grație pentru acest sector economic extrem de dinamic a constituit-o procesul naționalizării economiei din 1948, care a făcut ca prin instaurarea proprietății de stat, să dispară produsele specifice: acțiunile, obligațiunile corporatiste, titlurile de stat autohtone și externe (cu echivalent în lei – aur).

Revoluția din 1989, care a însemnat o cotitură importantă în istoria României, accentuată de programul de reformă ce i-a urmat și de necesitatea reclădirii pieței de capital și a instituțiilor acesteia, printre care și cea a Bursei de Valori București.

Un grup de specialiști din diferite sectoare economice au avut șansa de a reconstrui această piata, care își regăsește începutul în anul 1992. Procesul de reconstrucție nu a fost ușor, sub toate aspectele, începand cu cel legislativ – au fost necesari doi ani până la adoptarea Legii 52/1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori –  și continuând cu cel de educare a publicului larg.

1995

Data de 1 aprilie 1995, când Bursa de Valori București se reînființa în baza unei decizii a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, ca instituție de interes public cu personalitate juridică ce își desfășoară activitatea pe principiul autofinanțării, va rămâne ca un moment de referință pentru dezvoltarea pieței de capital din România, marcând debutul formării pieței bursiere și, totodată, concretizarea eforturilor depuse pentru crearea uneia dintre cele mai importante instituții ale pieței de capital.

Inaugurarea oficială s-a desfășurat la data de 23 iunie 1995. Arhitectura noii piețe bursiere avea la bază un sistem electronic modern, care acoperea funcțiile de tranzacționare, compensare-decontare și registru și care era susținut de un ansamblu coerent de regulamente și proceduri.

Prima ședință de tranzacționare a avut loc în data de 20 noiembrie 1995.

1996

Cel de-al doilea an al Bursei de Valori București a constituit, de fapt, primul an real de activitate. Interesul societăților de valori mobiliare s-a menținut însă pe un trend crescător, înregistrandu-se o dublare a numărului membrilor Asociației Bursei (62 membri); fenomenul a fost favorizat de finalizarea procesului de privatizare în masă a societăților comerciale și a oportunităților oferite de acesta. Ca efect imediat, numărul ședințelor de tranzacționare s-a mărit la două ședințe pe săptămână.

Anul 1996 a fost primul an în care Bursa și-a încercat în primul rand mecanismele de funcționare: acestea și-au demonstrat viabilitatea. Însă mediul economic ostil a limitat performanțele financiare ale Bursei.

1997

Bursa de Valori București a cunoscut un salt semnificativ în dezvoltarea ei, 1997 fiind un an al performanței pieței de capital.

Acest an a fost marcat de lansarea în septembrie a primului indice, BET, care a funcționat ca un veritabil „barometru” al activității pe piața bursieră. BET a apărut ca urmare a nevoii unui instrument sintetic de cuantificare a performanțelor activității pieței bursiere.

1998

O ierarhizare a elementelor de noutate implementate în cursul anului 1998 nu este ușor de făcut, însă se poate afirma că posibilitatea prestării de servicii de custodie pe piața bursieră își are locul de frunte între acestea.

Luna aprilie a anului 1998 marchează lansarea celui de-al doilea indice al BVB, indicele BET-C care urmărește evoluția prețului tuturor valorilor mobiliare înscrise la cota BVB și care alături de indicele BET conturează o imagine completă asupra evoluției de ansamblu a pieței.

1999

Implementarea noului sistem de tranzacționare al Bursei, HORIZON, este momentul crucial al anului 1999.

Cooperarea Bursei de Valori București cu alte organisme similare capătă noi valențe prin încheierea acordurilor de cooperare cu Athens Stock Exchange, Tokyo Stock Exchange și London Stock Exchange, acestea deschizând noi posibilități de natură să asigure încadrarea pieței românești în tendințele de globalizare și cooperare regională care se manifestă pe plan internațional. 

De asemenea, Bursa a fost participant activ la Proiectul de Cooperare Regională din Zona Sud-Est Europeană-SECI și a devenit membru al Asociației Depozitarelor și Caselor de Compensare din Centrul și Estul Europei (EECSDA), afirmarea instituției cunoscând un trend ascendent.

2000

Politica Bursei privind selecția calitativă a emitenților ale căror acțiuni sunt înscrise la Cota Bursei s-a accentuat în cursul anului 2000. Bursa și-a concentrat atenția asupra creșterii standardelor ce trebuiau îndeplinite de către emitenții de valori mobiliare pentru admiterea și menținerea la Cota Bursei.

Pentru a se asigura diseminarea informațiilor despre piața bursieră s-a proiectat și realizat cadrul general pentru punerea în funcțiune a unei platforme care să asigure Bursei posibilitatea publicării informațiilor specifice în pagina proprie de Internet.

La 1 noiembrie 2000, Bursa de Valori București lansează primul indice sectorial, BET-FI. Acesta reflectă tendința de ansamblu a prețurilor fondurilor de investiții tranzacționate în cadrul Bursei.

2001

A fost constituită “Categoria Plus” a Bursei și a fost elaborat un Cod de Conducere și Administrare al societăților comerciale înscrise la Cota Bursei. Acest cod oferă premise consolidate pentru tratamentul egal și echitabil al acționarilor, prevede un cadru riguros pentru asigurarea respectării și protejării drepturilor acționarilor minoritari, detaliază conținutul drepturilor acționarilor și creșterea responsabilității administratorilor față de acționari.

Totodată, anul 2001 a însemnat listarea acțiunilor a două mari societăți: Banca Română pentru Dezvoltare – Group Societe Generale (BRD) și Societatea Națională a Petrolului Petrom (SNP), ceea ce a dus la creșteri spectaculoase ale capitalizării și volumului tranzacțiilor la Bursă.

Anul 2001 a însemnat și punerea în funcțiune a unui nou sistem de tranzacționare destinat în acest moment tranzacționării instrumentelor financiare cu venit fix, respectiv obligațiunile municipale.

Capitalizarea bursieră a depășit pragul de un miliard de dolari, reprezentând 3,34% din PIB-ul anului 2001, iar indicii bursieri au urmat tendința generală de creștere, indicele BET apreciindu-se cu peste 38,6% pe parcursul anului.

2002

Considerată una din cele mai prolifice perioade din istoria sa, în 2002 toți cei trei indici calculați de Bursa de Valori București au atins niveluri maxime istorice, rata anuală de creștere a acestora fiind spectaculoasă.

Anul 2002 a evidențiat faptul că piața de capital din România devine un subiect de interes major nu numai pentru investitorii sau analiștii financiari, ci și pentru publicul larg, mass-media acordând spații din ce în ce mai importante comentariilor privind evoluțiile înregistrate pe piața bursieră. În această tendință se remarcă articolul dedicat pieței de capital românești, “Rising star defies global gravity”, apărut în numărul din 9 ianuarie 2002 al publicației “Financial Times”, în care BVB este prezentată ca piața bursieră care a înregistrat în anul 2002 cea mai mare creștere dintre primele 57 de burse de valori din lume.

În octombrie s-a semnat la București Acordul de Cooperare dintre BVB și Borsa Italiana, iar în luna noiembrie Adunarea Generală a Federației Europene a Burselor de Valori a hotărât să acorde BVB statutul de membru corespondent al acestei prestigioase asociații. Tot în luna noiembrie , BVB a sărbătorit 120 de ani de la înființarea bursei de valori în România.

2003

Mutarea într-un nou sediu a adus mai multă vizibilitate instituției bursiere. Deschiderea oficială a primei ședințe de tranzacționare în acest sediu a fost realizată de către Primul Ministru al României, eveniment ce a avut un impact important în mass-media românească și a oferit, prin aceasta, mai multă credibilitate pieței de capital.

În același timp, sistemul de tranzacționare dezvoltat de specialiștii Bursei de Valori București “in-house”, a fost utilizat în acest an la tranzacționarea obligațiunilor, existând obiectivul de a fi implementat complet în Bursă.

Tot în acest an, Bursa de Valori București a devenit membru cu drepturi depline al Federației Euro-Asiatice a Burselor de Valori (FEAS) și a făcut pașii necesari pentru menținerea statutului de membru corespondent la Federația Europeană a Burselor de Valori (FESE) și la Federația Internațională a Burselor de Valori (WFE). Pe linia colaborării internaționale cu instituții similare, în luna decembrie, Bursa de Valori București a semnat cu Centrul din Salonik al Bursei de Valori din Atena un acord de cooperare pentru crearea la Bursa de Valori București a unui segment de piață “new market”, destinat emitenților-companii nou înființate dar cu potențial de creștere, proiect ce se va desfășura în cursul anului 2004. Bursa de Valori București a elaborat, în cursul anului 2003, un plan de fuziune cu Bursa Electronică Rasdaq care avea ca scop consolidarea și dinamizarea pieței de capital românești, în perspectiva aderării țării noastre la Uniunea Europeană.

2004

Capitalizarea totală a Bursei de Valori București s-a apropiat la sfârșitul acestui an de pragul de 12 miliarde de dolari și reprezenta peste 17% din PIB, diminuându-se astfel decalajul față de piețele bursiere cele mai avansate ale Europei Centrale și de Est.

Anul 2004 a demonstrat că finanțarea prin utilizarea mecanismelor pieței de capital începe să devină și în România o alternativă reală la finanțarea prin credit bancar sau prin reinvestirea profitului.

Dacă la început doar un număr redus de societăți și-au valorificat avantajul de a fi listate la Cota Bursei și au derulat operațiuni de majorare a capitalului social conform planificărilor, în acest an, tot mai multe companii au ales să-și finanțeze proiectele de dezvoltare prin noi emisiuni de valori mobiliare. De asemenea, modificările care au avut loc în acest an pe piața primară a emisiunilor de obligațiuni, unde au apărut câțiva emitenți importanți din rândul băncilor comerciale, și serii de emisiuni cu valori de ordinul zecilor de milioane de dolari evidențiază, o dată în plus, condițiile optime pentru ca anii următori să aducă mai multe companii pe piața de capital din România și, implicit la Cota Bursei de Valori București.

2005

În acest an a fost consemnată o premieră pentru piața de capital din România: tranzacționarea la Bursa de Valori București a drepturilor de preferință.

La Bursa de Valori București, începutul anului 2005 a marcat și extinderea platformei electronice ARENA pentru operațiunile realizate cu acțiuni. Sistemul ARENA a fost dezvoltat “in-house” de către specialiștii Bursei și a fost utilizat până în prezent doar pentru realizarea negocierii tranzacțiilor cu instrumente financiare cu venit fix. Noua platformă asigură suportul tehnic pentru derularea tuturor operațiunilor legate de negocierea și finalizarea unei tranzacții bursiere: tranzacționare, compensare–decontare și înregistrare.

Anul 2005 a reprezentat o nouă recunoaștere internațională a Bursei de Valori București prin lansarea în comun cu Bursa din Viena a indicelui ROTX, construit în conformitate cu principiile Familiei de Indici pentru Europa Centrală (CECE).

Tot în acest an, cu ocazia seminarului organizat de Bursa de Valori București, Federația Euro-Asiatică a Burselor de Valori (FEAS), USAID și Centrul Internațional pentru Antrepriză privată (CIPE) privind “Guvernanța Corporativă și aplicarea principiilor ei în cadrul societăților cotate la Bursă”, Stere Farmache, Directorul General al Bursei, a lansat oficial Institutul de Guvernanță Corporativă al Bursei, care își propune să fie o școală pentru managerii companiilor românești. Prin IGC se derulează programe de pregătire legate de piața de capital, proiecte, seminarii și conferințe destinate ridicării nivelului de cunoaștere al participanților la piața de capital și creșterii standardelor profesionale ale managerilor companiilor.

2006

Prima parte a anului 2006 a adus modificări de natură legislativă: autorizarea BVB ca operator de piață de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM). Emiterea autorizării CNVM fusese precedată cu doar câteva luni înainte de finalizarea procesului de fuziune dintre BVB și BER, prin care au fost create premisele restructurării instituționale a cadrului de funcționare a pieței bursiere din România.

Modificările aduse cadrului instituțional și reglementărilor BVB și-au propus să crească încrederea investitorilor și companiilor emitente în mecanismele pieței de capital, să asigure o colaborare mai eficientă între toate instituțiile care au responsabilități în derularea operațiunilor pe piața bursieră, dar și să contribuie la armonizarea mecanismelor și normelor adoptate de către BVB cu cele ale principalelor burse europene. Toate aceste demersuri au avut fără îndoiala importanța lor în cadrul procesului de evaluare a BVB pe care Federația Europeană a Burselor de Valori a realizat-o în acest an și care a avut drept rezultat admiterea Bursei de Valori București ca membru cu drepturi depline al Federation of European Securities Exchanges. Decizia de admitere a BVB în cadrul acestei importante organizații europene reprezintă o recunoaștere a progreselor înregistrate în ultimii ani de piața de capital din România și vine să se alăture percepțiilor pozitive ale investitorilor și emitenților asupra pieței bursiere, care au făcut ca și în anul 2006 să continue tendința ascendentă a principalilor indicatori ai pieței reglementate administrată de către BVB.

Indicatori bursieri în 2006:

Capitalizarea totală a pieței reglementate a urcat în anul 2006 cu aproape 40%;

Valoarea medie zilnică a tranzacțiilor pe piața reglementată a depășit în 2006 pragul de 10 milioane euro;

Pe fondul unei volatilități ridicate, indicii BVB și-au continuat și în anul 2006 tendința ascendentă;

Obligațiunile emise de Banca Mondială au dublat dimensiunea pieței instrumentelor financiare cu venit fix;

Listarea Transelectrica: IPO de succes al unei companii de stat.

BVB a continuat dezvoltarea relațiilor de cooperare cu bursele din regiune:

A semnat în martie 2006 acordul de cooperare cu Wiener Borse (WBAG) pentru dezvoltarea politicii de indici bursieri și a licențelor pe indicii bursieri;

În toamna aceluiași an, pe 30 noiembrie 2006, BVB a încheiat cu WBAG un acord de cooperare privind diseminarea comună a datelor BVB.

În noiembrie 2006, BVB a semnat memorandumul de cooperare cu Bursa de Valori din Chișinău.

2007

Anul 2007 a reprezentat anul de debut al Bursei de Valori București ca operator bursier în cadrul pieței financiare unice europene și împlinirea a 125 de ani de la înființarea primei instituții bursiere în România, în anul 1882.

Evoluțiile anului 2007 de la Bursa de Valori București au stat sub semnul modificării percepției investitorilor străini asupra economiei românești și perspectivelor sale de dezvoltare. În condițiile unui mediu financiar internațional favorabil investițiilor, aderarea României la Uniunea Europeană și schimbarea de optică asociată acesteia au fost reflectate destul de rapid, încă de la începutul anului, de diversele segmente ale piețe financiare autohtone: în prima parte a anului 2007 moneda națională și-a continuat tendința de apreciere față de principalele valute, dobânzile din piața monetară interbancară au coborât cu pași destul de rapizi, iar indicii pieței bursiere au atins noi maxime istorice. În a doua jumătate a anului piețele financiare internaționale au intrat însă într-o perioadă de turbulențe, care au mărit volatilitatea, au îngreunat accesul investitorilor la finanțare, au ridicat costul acesteia și au determinat scăderea apetitului investitorilor față de risc. Efectele s-au vazut și pe piața bursieră românească, unde tendințele conturate în prima parte a anului nu au mai continuat.

Trăsăturile caracteristice pentru BVB în 2007 au fost următoarele:

Creșterea sensitivității pieței la procesele care au loc la nivel internațional.

Investitorii străini au devenit mult mai prezenți pe piața bursieră romănească și și-au crescut semnificativ ponderea pe care o dețineau în rulajul total al pieței din anii trecuți.

Diversificarea gamei de instrumente financiare oferite: astfel, în luna septembrie a fost lansată la BVB piața la termen, iar primele instrumente financiare derivate puse la dispoziția investitorilor au avut ca activ suport indicii BET și BET-FI. De asemenea, pe finalul anului au debutat tranzacțiile cu drepturile de alocare care au însoțit acțiunile emise de către Transgaz în cadrul ofertei publice primare inițiale.

Capitalizarea cumulată a celor două piețe administrate de către Bursa de Valori București a depășit în 2007, în premieră, pragul de 100 miliarde de lei și a atins la finalul anului valoarea de 110 miliarde RON, în creștere cu +31% față de nivelul la care se situa același indicator în urmă cu un an.

Valoarea tranzacțiilor negociate pe parcursul anului 2007 în cadrul celor două piețe administrate de către BVB a fost de peste 18 miliarde de lei, cu aproape +70% peste rulajul total înregistrat în anul anterior. Media zilnică a operațiunilor bursiere realizate pe piața reglementată s-a situat la 55,2 milioane RON, în vreme ce pe piața Rasdaq s-au realizat în medie tranzacții în valoare de 17 milioane lei pe zi.

Ritmurile de creștere înregistrate de capitalizarea bursieră și de valoarea tranzacțiilor au fost sensibil mai ridicate în cazul pieței Rasdaq, ceea ce arată că fuziunea realizată în urmă cu doi ani între Bursa de Valori București și Bursa Electronică Rasdaq a reușit să aducă un plus de vizibilitate pentru titlurile tranzacționate pe piața Rasdaq.

Indicii bursieri au încheiat anul 2007 la valori superioare celor de start, dar sub maximele istorice pe care le-au atins aceștia la mijlocul perioadei analizate: cu +22% pentru BET, cu +32,6% pentru BET-C și cu +24,8% pentru indicele sectorial BET-FI.

Ca o particularitate a anului 2007 se remarcă faptul că de această dată nu s-a mai respectat “paternul sezonier” cu care în ultimii ani se obișnuiseră investitorii și observatorii pieței bursiere autohtone: valori de tranzacționare mai ridicate în primele și ultimele luni ale anului, cu o perioadă de relativă acalmie pe parcursul lunilor de vară, nivelurile maxime ale lichidității fiind atinse de această dată în perioada mai – august.

2008

Anul 2008 a reprezentat pentru Bursa de Valori București și pentru toți participanții pe piața bursieră autohtonă una dintre cele mai complicate perioade din istoria modernă a pieței de capital din România. După aproape un deceniu în care principalii indicatori și indici ai BVB au descris o tendință ascendentă, accentuată și susținută în ultimii ani de efectele asociate procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, 2008 a fost marcat de inversarea abruptă a trendului crescător al cotațiilor și de diminuarea sensibilă a lichidității generale a pieței bursiere.

Evoluția principalilor indicatori ai pieței în 2008:

Capitalizarea bursieră a coborât de la nivelul de aproape 30 miliarde euro la finalul anului 2007 la numai 11 miliarde euro (Capitalizarea este calculată fără Erste Bank). Aceasta s-a întamplat pe fondul deprecierii prețurilor acțiunilor listate la BVB, și nu ca urmare a delistării vreunei companii.

Valoarea tranzacțiilor a fost extrem de redusă pe parcursul anului 2008. Dacă în anul 2007 rulajul total realizat pe piețele administrate de către BVB a fost de 5,4 milioane euro, în anul 2008 acesta s-a redus la aproape jumătate. Scăderea valoarii totale de tranzacționare s-a datorat în primul rand evoluțiilor negative ale prețurilor, numărul total de tranzacții și volumul de acțiuni care s-au schimbat între investitori având un ritm de scădere inferior celui înregistrat de valoarea de tranzacționare.

Pe parcursul anului 2008, pentru indicii BVB au existat perioade în care aceștia au fost intens corelați cu cei ai burselor internaționale, cauzând astfel o volatilitate extrem de ridicată a pieței autohtone. Indicii BVB au înregistrat pierderi printre cele mai ridicate dintre piețele bursiere europene. Astfel, indicele de referință al pieței BET a scăzut cu 70% sub valoare de start a lunii ianuarie.

Structura investitorilor a suferit schimbări în sensul reducerii ponderii investitorilor străini în totalul rulajelor înregistrate de BVB în 2008.

Deși datele statistice privind lichiditatea și evoluțiile total nefavorabile ale cotațiilor înregistrate pe parcursul anului 2008 au tendința firească de a fi poziționate în prim-planul oricărui demers de evaluare a pieței bursiere, ele nu ar trebui totuși să eclipseze celelalte evenimente importante pentru piața de capital din România:

Admiterea la tranzacționare pe piața reglementată administrată de către BVB a primelor acțiuni emise de o companie străină, Erste Bank, începand cu 14 februarie 2008.

Lansarea în 4 aprilie 2008 a noii versiuni a sistemului de tranzacționare al BVB, Arena Gateway. Aplicația Arena Gateway are rolul de a asigura la un nivel tehnologic superior schimbul de informații între sistemele intermediarilor și cele ale BVB, prin utilizarea unei interfețe programabile API (Application Programming Interface). Astfel, toate funcțiile operațiunilor de tranzacționare din sistemul central devin accesibile și se pot integra în sistemele participanților, optimizând fluxul operațional cu platformele de tranzacționare on-line administrate de intermediari și sporind eficiența în utilizarea capacității liniilor de comunicație dintre sistemul BVB și participanții la piață.

Diversificarea produselor derivate disponibile la tranzacționare: astfel, începand cu 14 aprilie 2008, participanții la piață au dispus și de contracte futures cu activ suport pe acțiuni și pe valute.

La 1 iulie 2008, BVB lansează 2 noi indici: BET-XT (Bucharest Exchange Trading Extended Index) și BET-NG (Bucharest Exchange Trading Energy and Related Utilities Index). Scopul acestora este de a reflecta mișcarea în piață a prețurilor celor mai lichide 25 de companii (inclusiv SIF-urile), respectiv a prețurilor companiilor al căror domeniu de activitate principal este asociat cu sectorul economic energie și utilitțăile aferente acestuia.

Listarea titlurilor de stat la BVB pe 4 august 2008.

Listarea primului fond pe piața relementată BVB la categoria Organisme de plasament colectiv, în 22 septembrie 2008.

Transferul de pe piața Rasdaq pe piața reglementată a 5 dintre cele mai lichide companii, în spiritul guvernanței corporative (Dafora, Condmag, Transilvania Constructii, Romcarbon, Ves).

Lansarea în 16 decembrie 2008 a trei noi servicii de date oferite de BVB în scopul facilitării accesului participanților la piața și a publicului larg în general la informații bursiere. Aceste servicii sunt: Web Mobile (oferă accesul la site-ul BVB în format standard de telefon mobil), Web Free Membership Application (oferă, prin crearea gratuită a unui cont pe bază de user și parolă, posibilitatea creării unor mecanisme automate de preluare standardizată a informațiilor burisere, eliminând astfel efortul propriu de a introduce și întreține aceste date) și Corporate Data Web Services (premite preluarea datelor corporative pentru emitenții listați la BVB).

2009

Din perspectiva teoriei ciclurilor economice, evoluțiile anului 2009 din cadrul pieței reglementate organizată de catre Bursa de Valori București par a sugera finalul unui ciclu care s-a derulat pe parcursul a circa 11 ani. Piața bursieră a absorbit șocurile induse de criză, după care a urmat o perioadă de revenire. În 25 februarie 2009, indicele BET a atins un minim multianual de 1.887 puncte, în timp ce la finalul anului a fost calculat pentru 4.691 puncte, cu 62% mai mult peste nivelul de start din urmă cu șase ani și cu 149% peste valoarea minimă atinsă în luna februarie 2009. Aprecierea anuală a indicelui compozit BET-C al BVB (cu 37,3%) a fost în 2009 peste media europeană, poziționând astfel piața bursieră din România printre cele mai dinamice din Europa.

În condițiile în care anul 2009 nu a marcat listarea de noi companii care să modifice semnificativ valoarea capitalizării bursiere, acest indicator a fost influențat aproape în exclusivitate de dinamica prețurilor de tranzacționare ale titlurilor deja listate. Deși în partea a doua a anului numărul tranzacțiilor a crescut, la nivelul anului 2009 valoarea medie zilnică a tranzacțiilor cu acțiuni a depășit cu foarte puțin pragul de 5 milioane de euro/zi. Cu o diminuare a lichidității generale cu 42%, față de anul precedent, BVB se situează în jurul mediei europene.

Dacă anul bursier 2009 ar trebui să primească totuși o marcă distinctivă, o denumire care să-l diferențieze de ceilalți ani de funcționare ai BVB, atunci acesta ar putea fi numit “anul instrumentelor financiare cu venit fix”. Numărul total al tranzacțiilor cu obligațiuni s-a apropiat în anul 2009 de pragul de 1.000 de operațiuni, în condițiile în care rulajul pe piața obligatară a înregistrat la BVB un record absolut: peste 300 de milioane de euro. Acest nivel este de aproape cinci ori mai mare decât valoarea tranzacțiilor cu obligațiuni din anul anterior și se situează chiar și peste nivelul maxim de lichiditate care fusese atins în anul 2006.

Repere ale pieței în 2009:

Companii nou listate: Farmaceutica Remedia, COMCM, BOROMIR PROD,

Unități de fond: OTP WiseRO, primul fond de investiții de tip închis cu capital garantat, fond constituit în urma derulării unei oferte publice inițiale

Obligațiuni internaționale: emisiunea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare

Obligațiuni municipale: 13 noi emisiuni; prima emisiune de obligațiuni emise de o comună, respectiv Comuna Aninoasa

Titluri de stat: 2 noi emisiuni

Mecanisme de piață: eliminarea suspendării pieței în funcție de variația indicelui BET, calcularea prețului de referință ajustat, extinderea limitei zilnice de variație a prețului, conturile contingente, pregătirea noului model operațional, reducerea perioadei de fixing, testarea totală a soluției de back-up, pregătirea produselor structurate, pregătirea sistemului alternativ de tranzacționare

Piața la termen: introducerea în premieră a serviciilor de market-making, RBS BANK România devenind market maker pe contractul futures Euro/Ron.

2010

În anul 2010 piața de capital autohtonă a fost caracterizată de:

tendința de revenire a lichidității pieței acțiunilor reflectată și asupra dinamicii lichidității celorlalte tipuri de instrumente financiare tranzacționate la BVB; cea mai importantă creștere – la nivelul pieței instrumentelor financiare cu venit fix;

listarea a 3 companii provenite de pe Rasdaq, admise la tranzacționare pe piața reglementată, 6 emisiuni de obligațiuni corporative, o emisiune de unități de fond, o emisiune de drepturi de preferință;

27 ianuarie: cea mai mare valoare totală de tranzacționare cu titlurile de stat înregistrată într-o ședință de tranzacționare (pe piețele de tip Deal și order-driven): 104,1 milioane RON.

18 februarie: record piața derivatelor – 23 tranzacții, cu un total de 307 contracte EUR/RON Futures tranzacționate, din care 164 contracte cu scadența în luna martie 2010

8 iunie: listarea Bursei de Valori București pe propria piață reglementată la vedere

iulie și august: primele emisiuni de produse structurate listate la BVB emise de Erste Bank AG și de Raiffeisen Centrobank AG

25 noiembrie: lansarea ARENA XT – o platformă pentru societățile de brokeraj, cu functionalități de middle și back-office, care poate fi utilizata atât de clienți care își administrează propriile investiții, cât și de brokeri ce admistrează investițiile clienților lor.

2011

Un eveniment major s-a înregistrat la începutul anului, prin listarea Fondului Proprietatea la BVB. FP a devenit imediat cel mai lichid emitent al bursei, înregistrand în 2011 un procent de 52% din lichiditatea totală a pieței reglementate. De asemenea, piața a înregistrat următoarele evoluții:

indicele BET a pierdut 17,93% de la sfârșitul lui 2010 până la sfârșitul anului 2011, marcând numai cel de-al treilea an de randament anual negativ din întreaga sa istorie (-50,17% in 1998, -70,47% în 2008; am putea adaugă și scăderea din 1997, dar în acel an indicele s-a calculat numai pentru trei luni).

un număr de 68 din 83 de emitenți listați pe piața reglementată a BVB înregistrează la finalul lui 2011 scăderi față de prețurile de la sfârșitul anului 2010

aprobarea în Parlament a majorării pragului de deținere la Societățile de Investiții Financiare, ceea ce înseamnă că accesul investitorilor mari în capitalul SIF este mult mai permisiv acum, ceea ce va duce la efecte pozitive asupra prețurilor acțiunilor și asupra întregii burse (în timp, nu imediat).

2.3. Principalii indici ai Bursei de Valori București

Indicii oficiali ai Bursei de Valori București sunt: indicele BET (Bucharest Exchange Trading), indicele BET-C (Bucharest Exchange Trading Composite), indicele BET-FI (Bucharest Exchange Trading – Indice Sectorial pentru Fonduri de Investiții), indicele ROTX (Romanian Traded Index).

Indicele BET este primul indice dezvoltat de BVB, reprezintă indicele de referință al pieței de capital, este un indice ponderat cu capitalizarea bursieră și este creat pentru a reflecta tendința de ansamblu a prețurilor celor mai lichide 10 acțiuni tranzacționate la Bursa de Valori București. Metodologia sa permite acestuia să constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate și produse structurate.

În cazul României indicii bursieri calculați sunt:

indicele BET (Bucharest Exchange Trading);

indicele BET-C (Bucharest Exchange Trading Composite);

indicele BET-FI (Bucharest Exchange Trading – Indice Sectorial pentru Fonduri de Investiții);

indicele ROTX (Romanian Traded Index);

indicele BET-NG® (Bucharest Exchange Trading Energy & Related Utilities Index).

1. Indicele BET este primul indice calculat pentru Bursa de Valori București (începând cu septembrie 1997), reprezintă indicele de referință al pieței de capital, este un indice ponderat cu capitalizarea bursieră și este creat pentru a reflecta tendința de ansamblu a prețurilor celor mai lichide 10 acțiuni tranzacționate la Bursa de Valori București. Metodologia sa permite acestuia să constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate și produse structurate.

Numele oficial al indicelui este, în limba română, „indicele Bursei de Valori București”, iar în limba engleză, „Bucharest Exchange Trading” (abreviat BET).

Data de referință a indicelui este 19 septembrie 1997, data de start, 22 septembrie 1997, iar valoarea de start, 1.000 de puncte de indice.

BET se calculează și se publică atât în lei (BET RON), cât și în dolari și în euro.

Indicele BET este un indice de prețuri ponderat cu capitalizarea free float-ului a celor mai lichide societăți listate la Bursa de Valori București. Numărul de societăți incluse în structura indicelui este de zece, fiind posibil ca numărul acestora să crească odată cu listarea de noi societăți reprezentative.

Una dintre cele mai importante funcții ale indicelui BET, ca și ale altor indici bursieri, este aceea că se constituie drept suport pentru tranzacții cu instrumente financiare derivate (futures și opțiuni) și produse structurate (certificate, warante etc.)

Criteriile pe baza cărora societățile se includ în coșul indicelui sunt:

includerea în primele zece societăți (cu excepția SIF și a fondurilor de investiții), din punct de vedere al lichidității, tranzacționate pe piața reglementată a BVB, Categoria I sau a Il-a;

lichiditatea, fiind selectate în ordinea descrescătoare companiile cu cel mai ridicat coeficient de lichiditate;

alte aspecte relevante luate în considerare de către Comitetul Indicilor BVB, după caz, cum ar fi: situația financiară a societății, elemente de ordin juridic, transparența societății, interesul participanților la piață etc.

Valoarea indicelui este calculată în timp real și afișată pe tabela electronică a bursei, pe toate terminalele conectate la distanță la sistemul ce tranzacționare automată al BVB.

Scopul pentru care este calculat acest indice este acela de a arăta evoluția de ansamblu a pieței românești de capital, dar el servește și ca suport pentru instrumente derivate (contracte futures și de opțiuni), metodologia de calcul a indicelui este realizată astfel încât să poată fi folosit realizarea de tranzacții derivate, contractul futures pe indicele BET trazacționându-se la Bursa de Valori București. Pentru a îndeplini rolul de barometru al pieței românești de capital, indicele este calculat în funcție de cursul celor mai reprezentative 10 societăți ponderat cu capitalizarea free float-ului și cu factorul de reprezentare, așa cum rezultă și din Tabelul 2.1.

Tabelul nr. 2.1

Compoziția indicelui BET la 05.01.2013

Sursa: www.bvb.ro

Prin construcție (metodologie de calcul, reguli de selecție a acțiunilor și actualizare), acesta are și scopul de a furniza o bază adecvată pentru tranzacțiile derivate pe indici – options și futures, și combinații ale acestora care fac obiectul Ordonanței nr. 68 din 28 august 1997 privind bursele de mărfuri.

2. Indicele BET-C a fost lansat la data de 16 Aprilie 1998 cu o valoare de start de 1.000 puncte, fiind al doilea indice dezvoltat de BVB.

Tabelul nr. 2.2.

Compoziția indicelui BET-C la data de 05.01.2013

Sursa: www.bvb.ro

Indicele BET-C este un indice compozit și reflectă evoluția de ansamblu a tuturor societăților listate la BVB, segmentul de piața reglementată, Categoria I și II, cu excepția Societăților de Investitii Financiare.

Indicele BET-C este un indice de prețuri ponderat cu capitalizarea de piața a tuturor societăților din componenta sa. Similar cu metodologia celorlalti indici dezvoltati de BVB, metodologia indicelui BET-C reflectă evoluția prețurilor acțiunilor tranzacționate în cadrul secțiunii de piața principală (“Regular”).

Condiția ca un titlu să intre în componența acestui indice este de a fi tranzacționat la una dintre cele două categorii9 ale BVB.

Societățile listate la BVB sunt grupate în trei categorii, în funcție de îndeplinirea anumitor criterii:

Tabel 2.3.

Criterii selecție societăți listate la BVB

Excepție fac acțiunile celor 5 SIF-uri (Societăți de investiții financiare) tranzacționate la BVB cărora le este dedicat un indice separat.

În cazul evenimentelor corporative care au un impact semnificativ asupra prețului în piață a acțiunilor incluse în coșul indicelui BET-C (cum sunt: splitări, consolidări, majorări de

capital, etc), se va proceda la ajustarea periodică și operațională a indicelui, astfel încât să se asigure continuitatea valorilor indicelui BET-C pentru a se evita influențarea artificială a indicelui ca urmare a acestor evenimente.

Nu se vor opera ajustări asupra indicelui BET-C în cazul acordării de dividende de către societățile incluse în componența indicelui BET-C.

Coșul indicelui BET-C cuprinde toate companiile listate la BVB, în segmentul de piață reglementată, Categoria I și II, cu excepția Societăți de Investitii Financiare listate pe piața reglemetata administrata de BVB și singurul factor de ponderare utilizat este factorul de reprezentare.

3. Indicele BET-FI a fost lansat la data de 31 Octombrie 2000 cu o valoare de start de 1.000 puncte, fiind al treilea indice dezvoltat de BVB, respectiv primul indice sectorial.

Tabelul nr.2.4.

Sursa: www.bvb.ro

Numărul societăților incluse în coșul indicelui BET-FI este de 5 societăți, fiind posibil ca numărul acestora să crească în viitor ca urmare a listării la BVB de noi societăți de investitii financiare.

Similar cu metodologia celorlalti indici dezvoltați de BVB, metodologia indicelui BET-FI reflecta evoluția prețurilor acțiunilor tranzacționate în cadrul secțiunii de piața principala (“Regular”).

În cazul evenimentelor corporative care au un impact semnificativ asupra prețului în piață a acțiunilor incluse în coșul indicelui BET-FI (cum sunt: splitări, consolidări, majorări de capital, etc), se va proceda la ajustarea periodică și operațională a indicelui, astfel încât să se asigure continuitatea valorilor indicelui BET-FI pentru a se evita influențarea artificială a indicelui ca urmare a acestor evenimente.

Ponderea acțiunilor individuale în coșul indicelui BET-FI este determinată de capitalizarea de piață a fiecărei societăți în parte, ajustată cu factorul de free float și factorul de reprezentare.

(capitalizare de piață societate în coșul indicelui = preț x număr total de acțiuni x factor de free float x factor de reprezentare x factor de corecție a prețului).

Free float-ul unei societăți din componenta indicelui BET-FI reprezintă numărul de acțiuni emise și în circulație care sunt disponibile pentru tranzacționare de către public.

4. Indicele ROTX este un indice de preț ponderat cu capitalizarea free floatului și reflectă în timp real miscarea a 10 acțiuni ‘blue chip” tranzacționate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Calculat în RON, EUR și USD, și diseminat în timp real de Bursa de Valori din Viena (Wiener Borse AG), ROTX este proiectat ca un indice tranzacționabil și poate fi folosit ca activ suport pentru produse derivate și structurate.

Valorile indicelui au fost calculate retroactiv incepand cu 1 ianuarie 2002, data pentru care s-a stabilit valoarea de 1000 puncte atat pentru indicele calculat în moneda națională (RON), cat și pentru cel exprimat în euro (EUR) sau dolari SUA (USD).

Indicele ROTX este realizat astfel încât să constituie o referință reprezentativă pentru piața de capital din România și să servească drept activ suport pentru instrumente financiare derivate listate pe o piață bursieră, cât și pentru produse structurate.

Indicele ROTX este un indice de prețuri ponderat cu capitalizarea de piață a societăților incluse în coșul indicelui.

Nu se vor opera ajustări asupra indicelui în ceea ce privește plățile aferente dividendelor acordate de către societățile incluse în componența indicelui ROTX.

Numărul de societăți din componența indicelui este limitat la cele mai lichide acțiuni hlue chips care sunt eligibile pentru tranzacționarea instrumentelor financiare derivate. Obiectivul principal al indicelui ROTX este să reflecte evoluția prețului acțiunilor emise de societățile hlue chips. Pe măsură ce piața de capital din România se dezvoltă și lichiditatea acțiunilor tranzacționate crește, cerințele cu privire la calitatea lichidității vor crește în mod corespunzător. Societățile cu lichiditate de piață mai redusă și care nu se îmbunătățește în timp, vor fi înlocuite, gradual, cu acțiuni mai intens tranzacționate.

Tabelul nr. 2.5.

Sursa: www.bvb.ro

Nu se impun condiții cu privire la selecționarea unui număr prestabilit de societăți în componența indicelui ROTX. În consecință, numărul de societăți depinde de dezvoltarea viitoare a pieței de capital din România. Cu toate acestea, având în vedere faptul că există posibilitatea ca indicele ROTX să constituie activ suport pentru tranzacționarea instrumentelor derivate, se va urmări ca acest indice să se concentreze asupra companiilor cele mai reprezentative listate la BVB și să nu devină un indice compozit.

În componența coșului indicelui ROTX sunt eligibile a fi incluse numai acțiunile comune emise de societăți comerciale pe acțiuni înregistrate în România, care sunt listate și tranzacționate la BVB.

Următoarele categorii de instrumente financiare nu sunt eligibile a fi incluse în componența indicelui ROTX: acțiuni care conferă drepturi speciale, certificate de privatizare, titluri de participare la organismele de plasament colectiv, precum și alte instrumente financiare similare.

Ponderea acțiunilor individuale în coșul indicelui ROTX este determinată de capitalizarea de piață a fiecărei societăți în parte, ajustată cu factorii de ponderare (capitalizare de piață societate – număr acțiuni emise x prețul curent din piață x factor de free float x factorul de reprezentare).

Numărul acțiunilor utilizat pentru determinarea ponderii fiecărei componente a indicelui ROTX este egal cu numărul total al acțiunilor listate la BVB. Aceste date sunt verificate periodic de către Colectivul de Administrare a Indicelui ROTX („Index Management Team”) în baza informațiilor furnizate de către BVB cu privire la acțiunile corporative pentru fiecare emitent în parte.

5. Indicele BET-XT: reprezintă un indice calculat în funcție de cursurile celor mai lichide 25 de acțiuni tranzacționate în cadrul BVB. Spre deosebire de indicele BET, acest indice poate include în structura sa și acțiunile emise de către cele 5 SIF-uri. O altă diferență față de indicele reprezentativ al bursei de la București este aceea că ponderea fiecărui titlu poate fi de maxim 15%. La fel ca și în cazul indicelui BET, acest indice este calculat și publicat zilnic atât în lei, cât și în euro și în dolari americani (în funcție ce cursul zilnic publicat de către BNR). În concluzie, acest indice se înscrie in categoria indicilor "blue-chip", putând reprezenta suport pentru instrumente financiare derivate. Acest indice este calculat începând cu data de 1 iulie 2008.

Tabelul nr. 2.6.

6. Indicele BET-NG: reprezintă, la fel ca și indicele BET-FI, un indice sectorial, care ia în considerare cursurile acțiunilor companiilor care acționează în domeniul energetic și în domeniile conexe acestuia. Ponderea maximă a unui titlu în indice este de 30%. Acest indice este calculat începând cu data de 1 iulie 2008.

Tabelul nr. 2.7.

Sursa: www.bvb.ro

2.4. Bursa Electronică RASDAQ – segment de piață a BVB

Bursa Electronică RASDAQ s-a constituit din nevoia de a oferi cadrul instituțional organizat pentru tranzacționarea valorilor mobiliare ce nu îndeplinesc condițiile de cotare la Bursa de Valori București. Cele mai multe dintre aceste valori mobiliare erau, acțiunile rezultate în urma Programului de Privatizare în Masă. Deci piața națională de valori mobiliare RASDAQ a apărut în 1996 ca o a doua piață bursieră, alternativă la BVB.

Din start a fost gândită și construită după puternicul model american NASDAQ, ca un sistem prin excelență informat, bazat pe interconectarea participanților autorizați și instituțiilor ce deservesc această piață. Este un model de e-Finance (livrare on-line de servicii financiare).

Înmatriculată ca societate pe acțiuni, având ca acționari ANSVM și societăți de servicii de investiții financiare, activitatea sa consta în operarea și menținerea sistemului electronic de tranzacționare, numit de asemenea RASDAQ.

Anul 2003 a însemnat pentru piața RASDAQ transformarea în societate pe acțiuni, promovarea unor regulamente și proceduri adecvate noului statut, având în vedere fuziunea cu Bursa de Valori București, precum și continuarea restructurării care a început în anul 2002.

Creșterea calității informațiilor furnizate a fost principala preocupare manifestată în cadrul Bursei Electronice RASDAQ.

În acest sens, s-au inițiat colaborări cu peste 1.100 de emitenți în scopul creșterii transparenței și a informării corecte a investitorilor. Astfel, în cursul anului 2003, au fost depuse peste 3.400 de informări și rapoarte din partea emitenților, punându-se bazele unui sistem propriu de preluare, administrare și diseminare a informațiilor, ceea ce a îmbunătățit accesul investitorilor la datele financiare ale acestora.

Printre acțiunile întreprinse în cadrul restructurării, s-a numărat și identificarea celor mai atractive societății, care au fost repartizate pe categorii de excelență (categoria I și categoria II), stabilindu-se cu acestea relații pe bază contractuală.

Promovarea unor emitenți pe categorii de excelență a urmărit ca activitatea acestora să devină transparentă pentru investitori și, în același timp, să fie un pas spre fuziunea cu B.V.B. O parte din societățile selectate pentru categoriile de excelență nu au confirmat așteptările și au fost retrogradate la categoria de bază.

O altă acțiune din cadrul procesului de restructurare a fost identificarea și delistarea a 403 societăți comerciale listate care nu îndeplineau condițiile minime pentru a fi tranzacționate pe bursă.

Anul 2005 a fost unul destul de bogat în evenimente pe piața de capital. Cel mai important eveniment l-a consituit fuziunea Bursei de Valori București cu Bursa Electronică Rasdaq.

Piața nou-creată, care păstrează numele și infrastructura tehnica a Bursei de Valori, va prezenta investitorilor locali și străini o oferta integrată, mai eficientă din punct de vedere al procedurilor și costurilor, și mai vizibilă în context regional. Fuziunea reprezintă unul din evenimentele majore ale pieței de capital de la reînființarea instituțiilor acesteia în 1995. Procedurile juridice și tehnice ale fuziunii, care au fost aprobată de adunarile generale ale celor doua societăți, sau finalizat în prima parte a lui 2006.

Fuziunea BVB-BER este doar o etapa în procesul de consolidare instituționala a pieței de capital demarat în 2005. Tot în acest an bursa a fost demutualizată, transformânduse în societate pe acțiuni, iar acțiunile sale au fost distribuite cu titlu gratuit societăților de servicii de investiții financiare membre.

Anul 2006 a reprezentat pentru Piața RASDAQ renunțarea la platforma de tranzacționare PORTAL (17.03.2006 fiind ultima zi în care s-au tranzacționat acțiuni pe aceasta platformă), toate societățile tranzacțioanbile fiind translatate pe sistemul de tranzacționare al Bursei de Valori, ARENA. Pe acest sistem există două piețe de tranzacționare pentru acțiunile societăților de pe Piața RASDAQ: una de licitație (RGBS) și una de negociere (XMBS). Piața de licitație funcționează pe principiul introducerii ordinelor ferme în sistem, acestea executându-se automat în momentul egalarii prețului de vânzare cu cel de cumpărare. Piața de negociere se bazează pe principiul introducerii cotațiilor indicative, care reprezinta intenția dar nu și obligația efectuării tranzacției la un anumit preț, pe baza cotației având loc negocieri ulterioare între brokerii reprezentanți ai cererii, respectiv ai ofertei. Societățile au fost împărțite pe cele două piețe în funcție de criterii de lichiditate, pe piața de licitație fiind translatați cei mai interesanți emitenți din punct de vedere al volumelor de tranzacționare.

Capitolul 3

Evoluția Bursei de Valori București în anul 2011

3.1. Evoluția pieței de capital naționale

S.C. Bursa de Valori București S.A. (B.V.B.) administrează o piață reglementată la vedere, o piață reglementată la termen, o secțiune de piață numită Rasdaq, precum și un sistem alternativ de tranzacționare. Tranzacțiile efectuate la B.V.B. se desfășoară prin sistemul electronic de tranzacționare Arena, care asigură preluarea electronică a ordinelor introduse de intermediarii autorizați și execuția tranzacțiilor pe piețele administrate de B.V.B.

În anul 2011, evoluția indicilor piețelor reglementate din România a arătat că piața de capital autohtonă a fost influențată de contextul și de dinamica financiară și economică internațională. Astfel, incertitudinea și creșterea aversiunii față de risc a investitorilor pe piețele financiare s-a reflectat în evoluția negativă a principalilor indici bursieri europeni și internaționali. Evoluția comparativă a indicelui BET în raport cu principalii indici europeni și internaționali este prezentată în Figura 3.1.

Figura 3.1.

Evoluția indicilor bursieri internaționali în 2011 față de anul 2010 (%)

După cum se poate observa din figura de mai sus, vara anului 2011 a adus corecții semnificative la nivelul indicilor bursieri internaționali. Tendința de scădere a fost inițiată de indicele pieței de acțiuni din Germania (DAX) care a înregistrat în perioada august-septembrie o scădere de aproape 30% din valoare, antrenând pe o tendință descendentă și alți indici bursieri europeni, inclusiv cei ai piețelor bursiere emergente. Spre finalul anului, indicele DAX a recuperat o parte din pierderi și a fost calculat pentru 5.898 puncte, în scădere cu 15% față de nivelul de start. Unul dintre factorii importanți care au contribuit la scăderea indicilor piețelor bursiere europene a fost reprezentat de ratingurile nefavorabile emise de agenția de rating Standard&Poor's.

De asemenea, atât contextul internațional cât și șocul economic generat de cutremurul devastator care a lovit Japonia anul trecut, au determinat scăderi semnificative și la nivelul indiciilor bursieri asiatici. Indicele Nikkei 225 a înregistrat în 2011 o scădere de 17%.

Evenimentele din Europa și Asia nu au reușit să afecteze într-o măsură semnificativă indicii bursieri americani Dow Jones Industrial Average (DJIA) sau Nasdaq 100, aceștia consemnând o evoluție diferită în raport cu tendința descrisă de celelalte piețe bursiere și înregistrând pe parcursul anului 2011 o creștere de aproximativ 6%, respectiv de 3%.

În acest context internațional marcat de numeroase incertitudini, pe piața de capital din România cotațiile majorității instrumentelor financiare au înregistrat în anul 2011 scăderi semnificative. Astfel, până la sfârșitul anului indicele BET a consemnat o scădere cu 17,68%, indicele BET-FI a scăzut cu 12,01%, iar indicele compozit BET-C a scăzut cu 15,74%. Indicii BET-XT și BET-NG au consemnat scăderi mai mari în comparație cu ceilalți indici ai B.V.B., înregistrând o diminuare a valorii cu 13,81%, respectiv cu 20,68%. Evoluția pe termen scurt și mediu a principalilor indici ai B.V.B. este prezentată în Figura 3.2.

Figura 3.2.

Datorită factorilor economici externi, în anul 2011, interesul investitorilor în ceea ce privește tranzacționarea pe piața reglementată B.V.B. a scăzut semnificativ, în special în cea de a doua jumătate a anului.

Pe secțiunea Rasdaq scăderea a fost mai pronunțată pentru indicii Raq-I și Raq-II care au înregistrat o scădere cu 36,97%, respectiv 34,83%. În ceea ce privește indicele compozit Rasdaq-C acesta a înregistrat față de ceilalți indici ai secțiunii Rasdaq o scădere mai redusă, respectiv de 5,95%. Evoluția indicilor secțiunii Rasdaq în anul 2011 este prezentată în Figura 3.3.

Figura 3.3.

Evoluțiile negative ale indicilor Rasdaq în cea de a doua jumătate a anului 2011 au fost influențate de factorii macroeconomici internaționali și de contextul crizei financiare europene. Amplitudinea schimbărilor în randamentele indicilor secțiunii Rasdaq a fost de asemenea determinată și de nivelul scăzut al lichidității, reflectat de aversiunea la risc a majorității investitorilor.

Dacă la sfârșitul anului 2010 indicii BET și BET-C consemnau aprecieri semnificative de 12,32% respectiv 14,60%, în anul 2011 aceștia au scăzut cu 17,68% respectiv 15,74%. Indicii secțiunii Rasdaq au urmat aceeași tendință descendentă a ultimilor ani, înregistrând în 2011 scăderi de 5,95% (Rasdaq-C), 36,97% (Raq-I), respectiv 34,83% (Raq-II). Dinamica indicilor B.V.B. și Rasdaq în anul 2011 este prezentată în Tabelul 3.1.

Tabel 3.1

Dinamica indicilor B.V.B. și Rasdaq în 2011

Sursa: B.V.B.

Capitalizarea piețelor administrate de B.V.B. la finele anului 2011 a fost de 81,01 de miliarde lei (18,75 miliarde euro), în scădere cu 28,48% față de valoarea de 113,27 milarde lei, (26,41 miliarde euro) înregistrată la sfârșitul anului precedent. Situația evoluției ponderii capitalizării bursiere în PIB serie brută, în perioada 2007-2011, este prezentată în Figura 3.4, ponderea capitalizării B.V.B. în PIB fiind la sfârșitul anului 2011 de 14,33%.

Figura 3.4

Ponderea capitalizării bursiere în PIB în perioada 2007-2011

Valoarea tranzacțiilor pe piețele la vedere administrate de B.V.B., la finele anului 2011, a fost de 9,93 miliarde lei, respectiv 2,34 miliarde euro, față de 6,21 milarde lei, respectiv 1,48 miliarde euro înregistrate la sfârșitul anului precedent.

De asemenea, valoarea instrumentelor financiare derivate tranzacționate la B.V.B. în anul 2011 a fost de 103,01 milioane lei, în ușoară scădere cu 3,78% față de valoarea tranzacționată în 2010.

În ceea ce privește piețele administrate de Sibex, capitalizarea medie a fost de 151,23 milioane lei (35,71 milioane euro) iar valoarea tranzacțiilor a fost de 60,88 milioane lei (14,48 milioane euro).

Volumul de instrumente financiare derivate, atât contracte futures cât și options, tranzacționate pe piețele administrate de Sibex la finele anului 2011 a fost de 1.626.574 contracte, în scădere cu 11.313 contracte față de anul precedent, situându-se la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani.

Pe fondul creșterii aversiunii față de risc a investitorilor, investițiile în plasamentele colective care au la bază principiul diversificării și reducerii riscului, au înregistrat o evoluție pozitivă în ultimii trei ani, anul 2011 consemnând ceea mai mare valoare a activelor nete aflate în administrarea organismelor de plasament colectiv. Comparativ cu anul precedent, valoarea activului net aflat în administrarea organismelor de plasament colectiv a crescut de la 5,48 miliarde lei în 2010 la 6,78 miliarde lei în anul 2011.

3.1.1. Piața titlurilor de capital

În actualul context internațional, piața bursieră din România a înregistrat în anul 2011 scăderi semnificative pentru majoritatea indicilor bursieri calculați de către B.V.B., datorate în special scăderii cotațiilor instrumentelor financiare și a diminuării apetitului la risc a investitorilor.

Valoarea cumulată a tranzacțiilor pe piețele administrate de B.V.B. în 2011 a fost de 11,03 miliarde lei , respectiv: titluri de credit (545,97 milioane lei), futures (103,01 milioane lei), drepturi (51 lei), acțiuni9.936,95 milioane lei), produse structurate (438,42 milioane lei), unități de fond (8,69 milioane lei). Din totalul tranzacțiilor, tranzacțiile cu acțiunile celor cinci SIF au reprezentat 18,86%. Structura tranzacțiilor pe piața titlurilor de capital B.V.B. este prezentată în Figura 3.5.

Figura 3.5.

Sursa: B.V.B.

Capitalizarea pieței reglementate B.V.B. la finalul anului 2011 a cunoscut o scădere semnificativă, fiind de 70,78 miliarde lei față de 102,44 miliarde lei înregistrate la sfârșitul anului precedent.

La începutul anului 2011 au fost admise la tranzacționare acțiunile emise de S.C. Fondul Proprietatea S.A. (F.P.). Tranzacționarea acestora s-a realizat, ca și în cazul acțiunilor Erste Bank, utilizând conturile globale și mecanismul fără prevalidare. Valoarea tranzacțiilor cu acțiunile F.P. a constituit aproximativ 52% din valoarea totală a tranzacțiilor cu acțiuni pe piața B.V.B.

Astfel, în ceea ce privește valoarea tranzacționată, primul loc revine acțiunilor Fondului Proprietatea cu o valoare totală de 5,12 miliarde lei, urmate de acțiunile BRD-Groupe Societe Generale cu 1,09 miliarde, acțiunile SIF Oltenia cu 646,85 milioane lei, acțiunile SIF Transilvania cu 411,26 milioane lei și acțiunile SIF Moldova cu 410,07 milioane lei.

Fondul Proprietatea a deținut poziția de lider al anului și în ceea ce privește volumul de acțiuni tranzacționate, cu aproximativ 10 miliarde de acțiuni, fiind urmat de OMV ' Petrom (SNP), SIF Transilvania (SIF3), Concefa S.A. Sibiu (COFI) și SIF Oltenia (SIF5).

În anul 2011 au fost desfășurate prin intermediul B.V.B. 28 de oferte publice (inclusiv vânzări speciale la ordin) care s-au concretizat într-un număr de 1.515 tranzacții, cu un volum cumulat de peste 37,7 milioane de acțiuni și cu o valoare de aproximativ 135 milioane lei.

Valoarea medie zilnică a tranzacțiilor pe piata reglementată a B.V.B., a cunoscut în anul 2011 o creștere semnificativă de aproximativ 77,39%, fiind de 38,96 milioane lei, față de valoarea medie de 21,96 milioane lei înregistrată în anul precedent, iar numărul de tranzacții/ședință de tranzacționare a crescut de la 3.488 de tranzacții în 2010, la 3.530 de tranzacții în 2011. Evoluția capitalizării și a valorii medii zilnice de tranzacționare la B.V.B., în perioada 2007 – 2011, este prezentată în Figura 3.6.

Figura 3.6.

-mil. lei-

Sursa: B.V.B.

Volumul de acțiuni tranzacționate pe piața reglementată a B.V.B. a înregistrat o creștere semnificativă în anul 2011 față de anul 2010, de la 13,34 miliarde de acțiuni la 16,62 miliarde de acțiuni, consemnând cea mai mare valoare din ultimii cinci ani.

3.1.2. Piața titlurilor de credit

În anul 2011 au fost listate șase noi emisiuni de titluri de credit pe piața reglementată a B.V.B., în scădere față de cele șapte noi emisiuni înregistrate în 2010 și 16 în 2009. De asemenea, valoarea acestora a fost de cinci ori mai mică decât în 2010, respectiv de 545,97 milioane lei în 2011 și de două ori mai mică decât în 2009, fiind cea mai scăzută valoare înregistrată în ultimii trei ani, așa cum se poate vedea în Figura 3.7.

Figura 3.7.

Sursa B.V.B.

Numărul tranzacțiilor cu obligațiuni a fost în anul 2011 de 248, reducându-se la jumătate față de cele 543 de tranzacții din 2010. Deși valorile și volumul tranzacțiilor în 2011 au fost în scădere, numărul emitenților a crescut la 60, revenind la nivelul anului 2009, față de cei 55 existenți în anul 2010. Valoarea medie zilnică a tranzacțiilor a fost de 2,14 milioane lei, diminuându-se considerabil față de cea înregistrată în anul 2010, de 10,08 milioane lei.

3.1.3. Piața instrumentelor financiare derivate

Piața instrumentelor financiare derivate administrată de B.V.B. și-a dublat volumul tranzacționat în 2011 până la 54.337 de contracte futures față de cele 25.099 în 2010, pe fondul lansării la tranzacționare a șase noi contracte futures, pe acțiunile F.P. (FP Futures) și B.V.B. (B.V.B. Futures), pe aur (Gold Futures), argint (Silver Futures), petrol (Brent Crude OIL Futures) și grâu de panificație (Grâu Panificație-UE Futures), marcând astfel o creștere de 116,51%. Datorită scăderii prețului la anumite active suport valoarea instrumentelor financiare derivate tranzacționate la B.V.B. a avut o ușoară scădere în anul 2011, cu aproximativ 5% față de valoarea tranzacționată în 2010.

La sfârșitul anului 2011, pe piața instrumentelor financiare derivate administrată de B.V.B. erau disponibile la tranzacționare 20 de contracte futures, cu un total de 54 serii listate. Din numărul total de contracte futures tranzacționate la nivelul tuturor scadențelor disponibile la tranzacționare în anul 2011, cea mai mare pondere a fost deținută de contractul Gold Futures, respectiv 71,85% din numărul contractelor futures tranzacționate și 62,94% din valoarea totală a contractelor tranzacționate pe piața instrumentelor financiare derivate a B.V.B. Evoluția tranzacțiilor futures la B.V.B. în perioada 2008-2011 este prezentată în Tabelul 2.2.

Tabel 2.2

Evoluția tranzacțiilor futures la B.V.B.

Sursa: B.V.B.

Deși numărul contractelor cu instrumente financiare derivate futures s-a dublat în anul 2011 comparativ cu anul precedent, valoarea acestora a cunoscut o ușoară scădere de 4,06 milioane de lei.

La sfârșitul anului 2011 erau înregistrați 59 de participanți pe piața reglementată la termen a B.V.B., în creștere față de cei 58 înregistrați în decembrie 2010, dintre care erau înregistrați ca participanți cu drept de tranzacționare pe piața la termen a B.V.B. un număr de 29 intermediari, iar 51% dintre aceștia (15 intermediari) au încheiat în anul 2011 cel puțin o tranzacție cu contracte futures.

Toți cei 29 de participanți la piața la termen administrată de B.V.B. dețin calitatea de membru compensator la Casa de Compensare București (C.C.B.) și au dreptul să deruleze toate operațiunile pe această piață.

Pe primele trei locuri ale clasamentului intermediarilor, în funcție de valoarea tranzacționată, se situează S.S.I.F. Tradeville cu 40,45 milioane lei, S.S.I.F. Vienna Investment Trust cu 27,99 milioane lei și RBS Bank (Romania) cu 10,51 milioane lei.

Informațiile prezentate în tabelul de mai jos relevă faptul că 85,69% din volumul de contracte tranzacționate în anul 2011 a fost constituit din noile contracte futures lansate la tranzacționare în timpul anului. Evoluția contractelor futures, în funcție de luna de scadență, este prezentată în Tabelul 2.3.

Tabel 2.3.

Contracte futures la B.V.B. în funcție de luna de scadență

Sursa: B.V.B.

În funcție de activul suport, pe parcursul anului 2011 au fost 5.252 contracte futures pe valute, 7.556 de contracte cu active suport pe acțiuni și 41.529 contracte futures pe mărfuri care reprezintă 76,43% din totalul de 54.337 de contracte tranzacționate.

Numărul cel mai mare de contracte tranzacționate, precum și cea mai mare valoare noțională tranzacționată, au fost înregistrate în luna septembrie 2011, respectiv 11.806 contracte cu o valoare de 22,63 milioane lei. La nivelul unei singure ședințe de tranzacționare, cel mai mare volum s-a înregistrat în data de 29 septembrie 2011, cu un număr de 7.899 contracte tranzacționate și o valoare noțională de 13,02 milioane lei.

Numărul maxim de tranzacții la nivel lunar a fost înregistrat tot în luna septembrie, respectiv 464 tranzacții, iar numărul maxim de tranzacții într-o singură sedință de tranzacționare s-a înregistrat în data de 28 septembrie 2011, respectiv 80 de tranzacții.

În cursul anului 2011, piața la termen a B.V.B. a înregistrat un volum mediu zilnic de 213 contracte pe ședință, o valoare noțională medie zilnică de 403.987,14 lei pe ședință și un număr de 11,78 tranzacții pe ședință.

3.1.4. Structura investitorilor

În 2011, ponderea valorică a investitorilor nerezidenți la cumpărare a fost de aproximativ 28%, în ușoară scădere față de 29% în 2010, iar la vânzare de 35%, față de 23% în 2010. Valoarea cumpărărilor efectuate de investitorii nerezidenți a scăzut cu 22% față de anul 2010, cumulând 1.243,89 milioane lei. Evoluția structurii investitorilor la B.V.B. în perioada 2007-2011 este prezentată în Figura 3.8.

Figura 3.8.

Sursa: B.V.B.

Valoarea vânzărilor efectuate de către investitorii nerezidenți a crescut față de anul precedent cu 32,51%, de la 1.256,93 milioane lei în 2010 la 1.665,51 milioane lei în 2011. Spre deosebire de creșterile observate la nivelul vânzărilor, numărul investitorilor rezidenți la cumpărare a avut o scădere de 18,31% în 2011 față de anul 2010, iar la vânzare a avut o scădere de 28,00%, situându-se în continuare, ca valoare absolută, sub nivelul de referință al anului 2007.

În ceea ce privește structura investițională în funcție de tipul de conturi, peste jumătate din valoarea cumpărărilor (55%) a fost înregistrată pe conturi globale, situație care nu permite identificarea clientului. Diferența de 45% a fost constituită din 17% clienți persoane fizice, respectiv 16% rezidenți și 1% nerezidenți, iar 28% au fost clienți persoane juridice, respectiv 16% persoane juridice rezidente și 12% persoane juridice nerezidente. În Figura 3.9. este prezentată ponderea investitorilor B.V.B. în funcție de tipul de cont, la vânzare și la cumpărare în anul 2011.

Figura 3.9.

Sursa: B.V.B.

3.6. Evoluția comparativă a piețelor reglementate din România în raport cu piețe similare din alte State Membre ale Uniunii Europene

Piețele de capital europene au continuat și în anul 2011 să fie puternic afectate de criza financiară care a generat strategii investiționale conservatoare față de risc. Posibilul faliment al Greciei, ratingurile emise de agențiile de rating Standard & Poor's și Moody's, privind retrogradarea Franței, Italiei, sau a altor state din zona euro, au constituit elemente care au contribuit la scăderea valorii tranzacțiilor, a capitalizării și a valorii indicilor bursieri europeni.

La nivelul piețelor europene se observă că majoritatea burselor au înregistrat scăderi ale valorii capitalizării, cea mai mare scădere fiind înregistrată de către bursa din Atena (-48,4%), acest fenomen având la bază instabilitatea financiară a Greciei. Principala consecință a incertitudinilor privind finanțarea datoriei publice a Greciei s-a manifestat prin reducerea rating-ului pentru instrumentele financiare ale pieței de capital elene.

Totodată, bursa din Grecia a continuat ca și în anul precedent să consemneze scăderi semnificative atât la nivelul valorii capitalizării cât și la nivelul valorii tranzacțiilor, în timp ce burse precum Irish Stock Exchange sau Bratislava Stock Exchange au înregistrat creșteri de 85,6%, respectiv 23,8%.

Pe fondul fenomenelor economice înregistrate la nivel european, capitalizarea bursieră a B.V.B. a urmat în anul 2011 aceeași tendință a burselor regionale (Ungaria, Polonia și Cehia), înregistrând o scădere de 28,4%. Capitalizarea și valoarea tranzacțiilor principalelor burse europene este prezentată în Tabelul 3.4.

Tabelul 3.4.

Evoluția capitalizării principalelor piețe europene în anul 2011 față de anul 2010

Valoarea acțiunilor tranzacționate pe piața B.V.B. a fost de aproximativ 2,34 miliarde euro, marcând o creștere de 75% în euro față de anul precedent. Pe aceeași tendință ascendentă s-a situat, din punct de vedere a valorii tranzacțiilor, bursa din Polonia (+18%), în timp ce bursele din Ungaria și Cehia au scăzut cu 32%, respectiv 2%.

Comparativ cu piețele europene de I.F.D., volumele și valorile cumulate ale instrumentelor financiare derivate tranzacționate pe piețele reglementate din România sunt printre cele mai mici din Europa. Situația indicatorilor I.F.D. pe piețele de instrumente financiare derivate din statele europene în 2011 este prezentată în Tabelul 3.5.

Tabelul 3.5.

Situația indicatorilor I.F.D. pe piețele din statele europene în 2011

Cu un volum de 1,6 milioane de contracte, Sibex se situează pe locul nouă în ierarhia piețelor reglementate din U.E., pe care sunt tranzacționate contracte futures, după Bursa din Budapesta și înaintea pieței de instrumente financiare derivate din Austria.

Tabelul 3.6.

Evoluția principalilor indici bursieri europeni în anul 2011 față de 2010

Pe fondul crizei financiare și a diminuării apetitului investitorilor față de investițiile pe piața bursieră, anul 2011 a adus scăderi semnificative pentru majoritatea indicilor europeni și regionali. Indicele pieței de acțiuni din Germania (DAX) a înregistrat în prima jumatate a anului 2011 o scădere de aproape 30%, însă a recuperat la finele anului o parte din pierdere, ajungând să înregistreze 5.898 puncte, ceea ce în termeni procentuali indică o scădere cu 15% față de nivelul de start. În Figura 22 este prezentată evoluția în anul 2011 a indicilor BET și BET-FI în comparație cu indicele DAX, unul dintre cei mai importanți indici ai zonei europene.

Capitolul 4

Direcții de acțiune a Bursei de Valori București

4.1. Efectele declanșării crizei financiare asupra activității Bursei de Valori București

Studiile efectuate de-a lungul timpului au constatat că la fiecare cinci ani, economiile lumii dezvoltate trec printr-o recesiune de intensitate variabilă. În istoria economică, faza de recesiune a durat în medie 17 luni, iar perioada de expansiune 38 de luni. Perioada neîntreruptă de expansiune de zece ani dintre 1991 și 2001 este unică, deoarece lipsește o recesiune clar definită.

Conform distinsului istoric al economiei Charles Kindleberger, crizele financiare au apărut la intervale de aproximativ zece ani, în ultimele patru secole. Perioada cuprinsă între 1945 și 1971 a fost o excepție de la această regulă: deși au existat fluctuații, n-au apărut crize bancare nicăieri în lume, decât în Brazilia, în 1962. Atât înainte, cât și după această perioadă, crizele au reprezentat un element obișnuit al vieții economice. Profesorul Franklin Allen de la Școala Superioară Wharton a Universității Pennsylvania și profesorul Douglas Gale de la Universitatea New York vin cu o explicație convingătoare pentru absența crizelor din sfertul de secol de după al Doilea Război Mondial: recunoașterea globală a nevoii de reglementare fermă. Stabilitatea mai mare se prea poate să fie unul din factorii care au contribuit la rata înaltă de creștere din această perioadă. Intervenția statului avusese ca rezultat o economie mai stabilă – și se poate să fi contribuit la creșterea rapidă și la gradul superior de egalitate din acea eră.

Cel mai recent studiu asupra crizelor financiare a fost realizat de Reinhart și Rogoff, identifică un număr de 296 crize financiare în 66 de țări pe o durată de 800 de ani. Prima recesiune a fost identificată în 1854.

Cei doi au descoperit două trăsături comune ale celor mai multe dintre cele 138 de crize finnciare apărute după al doilea război mondial. Prima trăsătură se referă la creșteri de capital speculativ pentru a contracara deficitele soldului curent, și a doua, prețurile umflate la proprietățile rezidențiale și/sau comerciale.

Semnalele care avertizează criza sunt următoarele:

– creșteri nemotivate ale valorii acțiunilor, bunurilor, proprietăților;

– economiile gospodăriilor sunt egale cu zero sau devin chiar negative;

– indicatorii de împrumut și de frecvență a rambursării datoriilor din gospodării care cresc puternic;

– creșterea împrumuturilor pe teren scurt;

– un deficit în creștere al contului curent;

– o lungă perioadă de creștere stabilă fără obstacole majore;

– prime de risc mici care conduc la un apetit pentru risc mai mare și un comportament speculativ.

Toate aceste caracteristici, enumerate mai sus, au fost înregistrate înainte de apariția crizei actuale.

După marea depresiune manifestată în perioada 1929-1933, marea recesiune din 2008 este considerată cea de-a doua criză economică din istoria omenirii. La fel ca și celelalte crize ce au avut loc de-a lungul istoriei, și aceasta a avut consecințe dezastruoase asupra multora, făcându-i să se îndatoreze, aruncându-i în șomaj (peste un milion de angajați în domeniul financiar au devenit șomeri de la începerea crizei) sau în faliment, și cu toate că, autoritățile monetare mondiale depun eforturi pentru a înlătura recesiunea, nu există semne ale unei reveniri consecvente și evident, repercursiunile vor fi resimțite ani întregi de acum înainte.

Criza financiară de astăzi, cea mai gravă din ultimii 80 de ani, mocnea încă de la sfârșitul lui 2006.

Charles Kindleberger, Martin Feldstein, Paul Volcker, Bill Rhodes, Nouriel Roubini se află printre cei ce au prezis criza actuală cu mult înainte de apariția ei, însă nimeni nu a anticipat cât de mare va fi sau cât de mult va dura.

Biroul național de cercetare economică (National Bureau of Economic Research, NBER) din Statele Unite, consideră că recesiunea recentă a început în decembrie 2007, după o fază de expansiune de 7 ani, atunci când American Home Mortgage a dat faliment – cauza prăbușirii pieței imobiliare din SUA, prăbușire cauzată în special de scăderea de către FED a ratei dobânzi de la 6,5% la 1 % într-o perioadă de doar 3 ani.

George Soros afirmă că originile crizei actuale se regăsesc în spargerea balonului internetului la sfârșitul anului 2000.

Daniel Dăianu, consideră că originea crizei actuale rezidă în expansiunea industriei financiare. Crede el că superfinancializarea a vulnerabilizat economiile în ansamblu și a accentuat dezechilibrele în spațiul global și a mărit riscurile sistematice prin complexitatea inovațiilor financiare toxice.

În aceeași ordine de idei Joseph Stiglitz consideră că abuzul de securitizare, înșelarea investitorilor prin distribuirea de produse fără tranzacționare transparentă, goana după profit pe termen scurt au transformat mari componente ale industriei financiare într-un veritabil destabilizator intern al economiilor industrializate.

Subscriu părerilor celor mai sus menționați, în opinia mea dezvoltarea piețelor financiare a permis palsarea și realocarea capitalului disponibil într-un ritm rapid. Problema piețelor financiare actuale provine din faptul că sunt prea eficiente. Instrumentele financiare noi și complexe care au apărut în urma inovațiilor financiare au dezvoltat un sector financiar eficient în a genera profituri pe termen scurt, ceea ce a făcut ca economia mondială să intre într-o perioadă de instabilitate.

James Tobin, laureat cu Premiul Nobel pentru economie în 1981, lansa teza conform căreia este nevoie de a ”pune niște nisip în roțile mecanismului nostru mult prea eficient al piețelor financiare internaționale”.

Criza din 1907 se aseamănă cel mai mult cu cea actuală, din punctul de vedere al pierderii încrederii între agenții de pe piețele financiare. În multe privințe, criza actuală se aseamănă cu alte crize ce au afectat economia mondială în ultimele două decenii, însă prezintă și diferențe nete față de acestea. Criza actuală reprezintă punctul culminat a unei creșteri economice ce a durat peste 25 de ani și marchează sfârșitul unei ere a expansiunii creditelor.

Consecințele directe ale crizei s-au resimțit pe majoritatea piețelor bursiere. Situația creată, în prezent, este una care, mai târziu sau mai devreme urma să se declanșeze. Crizele financiare recente au scos la iveală o serie de probleme, demonstrând iraționalitatea fundamentală a activității speculative și natura potențial distructivă și hazardă a unei piețe financiare internaționale total libere.

Paul Krugman a avertizat, cu zece ani în urmă, asupra problemelor cauzate de entitățile financiare nereglementate, în 2003, Warren Buffett a numit produsele financiare derivate „arme financiare de distrugere în masă”.

Această criză financiară arată cât se poate de clar faptul că industria financiară este incapabilă să se reglementeze singură.

Slăbiciunile sistemului financiar internațional au generat în mod indirect efecte negative asupra piețelor emergente. Declansarea crizei financiare internaționale, criză ce si-a avut originea în cea mai dezvoltată economie a lumii, a afectat piața de capital din România punând capăt trendului ascendent al indicilor pieței reglementate de Bursa de Valori Bucuresti început în anul 1998.

Efectele crizei financiare internaționale au fost resimțite și în România, unde piața de capital a urmărit îndeaproape evoluția descendentă a piețelor externe din momentul declanșării crizei financiare.

Criza financiară internațională a efectat piața de capital din România, având ca rezultat scăderea volumului de tranzacții cu instrumente financiare. În același timp s-a înregistrat fenomenul de retragere a capitalului străin și autohton de pe piața financiară, ceea ce a dus la scăderea lichidității pieței de capital în comparație cu anii anteriori.

„Impactul crizei financiare internaționale asupra pieței de capital din România a fost puternic și nemeritat”, a declarat în septembrie 2009 președintele Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), care a prezentat rapoartele de activitate ale instituției pentru anii 2007-2008 în fața comisiilor parlamentare economice și de buget-finanțe – „A fost un impact nemeritat pentru că în România nu au fost elemente care să perturbe piața, nu am avut produse bursiere sofisticate care să genereze un grad mare de risc, s-a realizat o supraveghere astfel încât să nu fie perturbații în conduita intermediarilor și participanților la piață”.

Prețurile pe piața bursieră au avut o cădere neașteptată, similară cu cea de pe alte piețe europene, iar efectele crizei s-au resimțit mai ales în partea a doua a anului 2008, capitalizarea bursieră coborând la sfârșitul anului 2008 la 12% din Produsul Intern Brut (PIB) față de vârful de 30% din PIB în anul când piața autohtonă de capital a atins maxime istorice.

În opinia CNVM, criza financiară în România s-a declanșat în septembrie 2008, ținând cont de evoluția prețurilor în piața, dar și de indicatorul de efectuare a ofertelor publice obligatorii, care a scăzut arătând și o blocare a creditării bancare pentru acționarii majoritari care doreau să își finanțeze astfel răscumpărarea acțiunilor de la acționarii minoritari. Președintele CNVM, Ganbriela Anghelache, a menționat faptul că într-o sesiune din luna septembrie a anului 2008 BVB a fost nevoită să își suspende tranzacțiile, din cauza prăbușirii prețurilor acțiunilor.

Criza economică pe care România o traversează este cu precădere o criză internă determinată de o creștere economică nesănătoasă, de vreme ce se poate volatiliza într-un singur trimestru și asta pentru că am avut în acești ani o creștere bazată pe consum, acesta bazat mai ales pe importuri și finanțat pe datorie. Cauza principală a crizei este consumul excesiv pe datorie. Criza financiară internațională a fost doar declanșatorul crizei economice interne, pentru că a afectat sursele de finanțare.

În contextul crizei, piața de capital din România a înregistrat o evoluție întâlnită si pe celelalte piețe din Europa, America si Asia, caracterizată de scăderea lichidității si deprecieri semnificative ale indicilor bursieri. Corelațiile dintre indicii Bursei de Valori Bucuresti si cei ai piețelor bursiere europene au determinat o creștere rapidă si persistentă a volatilității generale a pieței, piața de capital din România fiind caracterizată de o vulnerabilitate ridicată la socurile externe.

În anul 2008 condițiile economico-financiare s-au schimbat fundamental în comparație cu anii precedenți, evoluție care s-a reflectat inevitabil si asupra activității pieței de capital. Primele trei trimestre ale anului au consemnat ritmuri ridicate de creștere ale economiei românești, aceasta atingând un record de +9,1% în trimestrul trei, însă evoluția a fost contrară în ultimul trimestru. În octombrie 2009 a înregistrat cea mai mare scădere săptămânală a prețurilor acțiunilor de după 1929.

În timp ce majoritatea țărilor dezvoltate au contribuit cu sume substanțiale la stabilitatea financiară, guvernul roman a fost preocupat de aspecte prudențiale de țintire a inflației, păstrare a stabilității monedei naționale si reducerea prudentă a dobânzii de politică monetară, ceea ce a afectat în sensul diminuării sumelor plasate de investitori pe piața bursieră și totodată reducerea relativă a ponderii investitorilor străini pe piața de capital locală. Pe plan internațional autoritățile monetare au susținut indirect activitatea efectuată în cadrul pieței bursiere prin scăderi ale dobânzilor.

În opinia mea, politicile monetare aplicate de statul român care au avut ca scop reducerea inflației determină reducerea investițiilor și creșterii economice. Încercarea de a reduce inflația la niveluri foarte scăzute a dus la reducerea investițiilor și a dezvoltării, în ciuda preziviunilor că mai multă stabilitate economică ar încuraja investițiile și dezvoltarea, pe fondul reducerii inflației.

Deși, pe parcursul anului 2008 au fost introduse la tranzacționare pe piața reglementată adiministrată de Bursa de Valori Bucuresti acțiuni emise de 9 noi societăți comerciale, în acelasi timp fiind admise la tranzacționare primele acțiuni emise de o companie străină, Erste Group Bank si peste 20 de serii de titluri de stat, la sfârsitul ultimei sedințe de tranzacționare a anului valoarea totală a capitalizării bursiere a pieței se situa la nivelul de 57,8 miliarde lei, cu peste 50 miliarde lei sub nivelul din urmă cu un an al indicatorului. Scăderea capitalizării reflectă modificarea în sens descrescător a prețurilor de referință pentru majoritatea titlurilor tranzacționate la BVB., în lipsa unor delistări semnificative în această perioadă. În acelasi timp, valoarea tranzacțiilor la BVB a scăzut cu 53% față de anul anterior, scădere considerată cea mai mare din ultimii 10 ani.

Nici pe plan mondial, indicatorul bursier nu se prezintă mai bine. De la un vârf în octombrie 2007, capitalizarea totală pe piețele bursiere ale lumii s-a prăbușit de la peste 63000 de miliarde de dolari la 28000 de miliarde, cel mai scăzut nivel în februarie 2009. Indicele NASDAQ a scăzut cu peste 50%, iar indicii pițelor emergente cu procentaje mult mai mari.

Volatilitatea indicilor bursieri s-a accentuat puternic în perioada septembrie-octombrie 2008, ca urmare a instabilității accentuate a piețelor financiare internaționale. În luna decembrie a anului, indicele BET s-a situat cu 70% sub valoarea de start a lunii ianuarie, pierderile înregistrate de BVB la nivelul indicilor pieței fiind printre cele mai ridicate în peisajul piețelor europene.

Începând cu anul 2008, pe fondul turbulențelor ce au afectat piața financiară internațională si au determinat modificări cu privire la aversiunea la risc a investitorilor, s-a manifestat un interes tot mai pronunțat pentru insrumentele financiare cu venit fix, orientarea fiind favorizată si de listarea primelor serii de tiluri de stat, 33 la număr.

Criza financiară a demonstrat, încă odată, că piețele financiare sunt deficitare din punct de vedere al supravegherii si reglementării activității, situație care a accentuat necesitatea reformării legislative si instituționale în domeniu.

Momentan întregul sistem european de supraveghere financiară trece printr-un amplu proces de reformare legislativă, instituțională si consolidare a mijloacelor si mecanismelor de supraveghere. Autoritățile la nivel european au realizat că elementele negative care încetinesc dezvoltarea viitoare a pieței de capital țin de implementarea reformelor de natură structurală în economie si lipsa de stabilitatea a cadrului legislativ în domeniul financiar.

Criza financiară a generat o serie de sentimente în rândul investitorilor individuali, de la teamă, panică, frică până la isterie în unele cazuri, elementele care îi alarmează pe investitori fiind: scăderea ratingurilor de țară, volatilitatea cursurilor valutare și a ratelor dobânzi, reducerea investițiilor directe și a expansiunii diverselor sectoare ale economiei, creșterea șomajului, și a deficitului bugetar și deficitului de cont curent. Toate acestea vor însemna, în continuare, o lichiditate foarte redusă pe piața de capital ce va ține departe investitorii instituționali, o volatilitate ridicată ce va pune la încercare așteptările investitorilor, amânarea multor proiecte legate de finanțarea prin piața de capital și a eventualelor oferte publice inițiale sau listări la bursă.

Este nevoie, si totodată, „este necesar să fie reglementată utilizarea instrumentelor financiare, astfel încât transparența piețelor să fie refăcută și investitorii să fie informați în mod adecvat asupra riscurilor pe care și le asumă”.

Pentru a menține piețe financiare libere, pentru ca ele să nu cauzeze daune mari, directe sau colaterale, este necesar ca aceste piețe să beneficieze de reglementări riguroase, eficace.

Inovarea financiară din ultimele decenii a impulsionat intermedierea financiară, dar a micșorat transparența piețelor financiare. Inovațiile financiare pot să mărească eficiența unor tranzacții, dar opacizarea piețelor sporește incertitudinea și produce instabilitate, accentuând riscurile sistemice.

Părerea mea este că fără transparență financiară, fără posibilitatea evaluării corecte a riscului unei tranzacții, fără încercarea reală de a surmonta conflicte de interese flagrante, se pierde încrederea în piețele financiare, în economie, în ultimă instanță.

4.2. Posibilități și măsuri de creștere a performanței Bursei de Valori București

Piața de capital din România a parcurs două faze de dezvoltare. În prima fază a avut loc o creștere a prețurilor tuturor activelor financiare tranzacționate ca urmare a injectării de capital străin, iar în a doua fază investitorii au acționat selectiv, direcționându-și capitalul disponibil către industrii atractive.

Piața de capital locală prezintă particularitățile unei piețe emergente (sau subdezvoltată): număr restrâns de entități emitente, lichiditate redusă, număr scăzut de investitori, vulnerabilitate ridicată la șocuri externe, fragmentare crescută.

Un astfel de calificativ acordat pieței autohtone relevă ideea unei economii care prezintă semnele unei creșteri economice susținute, dar și posibilitatea înregistrării de profit mult mai mare decât cea oferită de piețele dezvoltate.

Asociația Internațională de Finanțe (International Finance Corporation) atribuie statutul de emergent unei piețe care îndeplinește cumulativ două criterii:

piața aparține unei economii cu un venit scăzut sau mediu, ceea ce conform Băncii Mondiale înseamnă ca PNB pe locuitor să nu depășească 9565 USD;

proporția capitalizării bursiere în PNB este relativ scăzută.

Volatilitatea pe piețele emergente este accentuată comparativ cu cele dezvoltate. Cercetătorii (Harvey) consideră că bursele emergente sunt mai corelate cu cele dezvoltate atunci când cele din urmă sunt în scădere sau prezintă o volatilitate crescută.

Investițiile realizate de către investitorii pe piețele emergente prezintă o serie de dezavantaje. Cele mai importante sunt: inflație ridicată și variabilă, standarde contabile nearmonizate cu directivele europene, dimensiuni reduse ale piețelor bursiere, absența unor protecții adecvate ale investitorilor, costuri ridicate.

Pe fondul globalizării, piețele emergente oferă posibilități de diversificare a portofoliilor din ce în ce mai scăzute, în timp ce piețele dezvoltate sunt folosite mai multe informații specifice, aspectul fiind legat de o protecție adecvată a acționarilor și de tratarea eficientă a informației.

De asemenea, piețele emergente au un potențial ridicat de creștere și o slabă corelație cu piețele dezvoltate.

În contextul românesc al pieței de capital, Bursa de Valori București declară ca misiune „asigurarea și promovarea unei piețe eficiente, cu reguli corecte, atractivă și compatibilă cu standardele europene, care să devină un factor de influență a tendințelor economice și instituționale și să se constituie într-un mediu de dezvoltare și inițiativă antreprenorială prin oferirea de servicii, mecanisme și norme pentru mobilizarea, atragerea și alocarea eficientă a resurselor financiare, în condiții de transparență și siguranță”.

Relansarea bursei autohtone în această perioadă, în care criza economică nu a fost depășită, se poate realiza atât prin acțiunile statului ce vivează listarea companiilor importante din portofoliu, cât și cu ajutorul companiilor private, care pot apela la bursă pentru finanțare.

În acest sens, statul român a scot la vânzare 15% din acțiunile Transelectrica (TEL), vânzarea acestora pe piața bursieră fiind realizată pe 28 martie 2012. Investitorii au plasat ordine în valoare de 60 de milioane de euro în oferta Transelectrica (TEL), iar statul a încasat circa 37,6 milioane de euro. Prețul de ofertă a fost stabilit pe 29 martie, la două zile după încheierea perioadei de subscriere și a avut o valoare de 14,9 RON/acțiune pentru tranșa Investitorilor Mari și respectiv 15,71 RON/acțiune pentru tranșa Investitorilor Mici. Oferta publică a fost suprasubscrisă la 145.45% pe tranșa Investitorilor Mari și 279,22% pe tranșa Investitorilor Mici. Conform mecanismului aprobat prin Prospectul de Ofertă, acțiunile au fost alocate la un preț de ofertă care a asigurat maximizarea numărului de acțiuni vândute în ofertă. Toate subscrierile efectuate la un preț mai mare decât prețul de ofertă au fost satisfacute integral, acțiunile rămase au fost alocate cererilor de subscriere efectuate la un preț egal cu prețul de ofertă dupa principiul pro-rata, folosind algoritmul BVB, iar subscrierile efectuate la un preț mai mic decât prețul de ofertă nu au primit alocări.

Faptul că statul a reușit să vândă toate acțiunile este un semnal pozitiv pentru piața bursieră locală și pentru viitoarele oferte ale statului.

În urma succesului înregistrat de vânzarea acțiunilor, s-a demonstat faptul că bursa este o alternativă de finanțare pentru stat și pentru companiile private. Succesul este și mai mare având în vedere faptul că în 2011 statul a eșuat în încercarea de a vinde pe bursă bursă 9,84% din acțiunile Petrom, deși Petrom este o companie mult mai mare și mai cunoscută decât Transelectrica.

În aceeași campanie de privatizare a companiilor de stat pe bursă se intenționează vânzarea până la sfârșitul anului a 15% din titlurile Transgaz, pentru care statul ar putea să încaseze 104 milioane de euro, în conformitate cu cele mai recente cotații ale Bursei de Valori București. De asemenea, în viitorul apropiat ar urma să se deruleze oferta inițială prin care statul ar vinde 15% din acțiunile Romgaz, valoarea ofertei fiind evaluată la 286 de milioane de euro.

Alte companii de stat ce urmează a fi privatizate prin intermediul bursei sunt și pentru care sunt derulate procedurile de lansare a IPO sunt: Tarom, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Electrica Furnizare.

În situația în care vânzările pe bursă ale companiilor de stat se vor materializa, valoarea pachetelor nou aduse la Bursă ar ridica capitalizarea cu 47%, până la valoarea de 24,4 miliarde de euro, precum și valoarea pachetelor free-float (adâncimea pieței) cu 72%.

Însă, există și aspecte negative ale privatizării pe bursă, de care trebuie să ținem cont în ansamblu economiei românești. Astfel, privatizarea întreprinderilor de stat, în trecut, a dus la scăderea contribuției acestora la bugetul de stat și la scăderea investițiilor.

Hotărârea statului de a realiza privatizarea companiilor de stat din domeniul industriei energetice se bazează pe solicitorile Fondului Monetar Internațional. Și Banca Mondială a făcut în trecut recomandări discutabile în privința privatizării unor întreprinderi din domeniul energetic. Fondul vede în această privatizare calea de a înlătura ineficineța acestor societăți de stat. Însă, consider că interesele cetățenilor trebuie protejate prin condițiile de privatizare și cred că nu este înțelept să se piardă controlul asupra unor societăți strategice, precum Romgaz și Transgaz.

Privatizarea acestor companii poate ajuta relansarea pieței de capital autohtone și economia românească în ansamblu, dar nu este neapărat o rezolvare inteligentă a situației actuale.

Cred că vânzarea unor cote parte din companii care administrează țițeiul, cand acesta devine un zăcământ tot mai rar, este o soluție greșită pe termen lung. Este bine ca Romgaz să rămână o companie de stat. Statul nu trebuie să înstrăineze resursele, ci să încerce atragerea investitorilor nerezidenți la exploatarea acestora.

FMI și Banca Mondială ar trebui să ajute statul român în privatizarea unor companii neprofitabile și nu privatizarea companiilor de stat profitabile.

Trebuie instituită reforma la nivelului managementului la companiile de stat din domeniul energetic și trași la răspundere cei ce risipesc resursele publice și nu acționează în interesul cetățenilor.

Daniel Dăianu este de părere că graba pentru privatizarea unităților publice este nejustificată.

În opinia mea, există unele sectoare ale economiei, și în special cel al utilitățile publice, care trebuie să rămână în proprietatea statului, iar privatizarea făcută doar de dragul pieței de capital nu se justifică.

În cazul în care nu sunt identificate soluții de relansare a pieței bursiere, lichiditatea va fi din ce în ce mai redusă, iar principala funcție a unei piețe de capital de a finanța companiile listate nu va fi indeplinită, nivelul de IPO și oferte publice secundare va rămâne foarte scăzut.

Lichiditate redusă determină BVB să mențină ridicate costurile de tranzacționare.

În ultimii 10 ani tarifele percepute de Bursa de Valori București (BVB) s-au redus semnificativ, de la 0,4% din valoarea unei tranzacții la 0,045%. Cu toate acestea, investitorii pe piața autohtonă de capital plătesc încă printre cele mai mari taxe de tranzacționare, procente mai ridicate fiind întâlnite la Bursa din Sofia.

Interesul redus al investitorilor nerezidenți pentru piața autohtonă de capital este motivat de comisioanele ridicate pentru accesul în ringul de tranzacționare al Bursei de Valori București (BVB).

Atunci când Bursei de Valori București (BVB) impune costuri ridicate, brokerii includ aceste costuri în comisioanele percepute de la clienți, ceea ce face serviciile intermediarilor autohtoni necompetitive față de situația din regiunea Europei Centrale si de Est.

Studiile relevă faptul că Bursa de Valori București percepe unele din cele mai ridicate comisioane de tranzacționare. Pentru o tranzacție de cumpărare, cota aferentă BVB este de 0,045% din valoare, în timp ce pentru vânzare comisionul crește la 0,117%. În cazul în care intermediarul este market maker, comisionul pentru tranzacțiile de cumpărare scade la 0,027%, iar pentru cele de vânzare la 0,08% din valoare. Un nivel mai ridicat al comisioanelor este perceput de Bursa din Sofia, 0,075% din valoarea tranzacției. În schimb, Bursa din Budapesta percepe un comision de 0,015% din valoarea tranzacției, iar Bursa din Viena percepe un comision de 0,04%. Pentru o tranzacție la Bursa din Praga încheiată de un market maker comisionul este de 0,01% din valoarea tranzacției, fiind printre cele mai mici din regiune. Pentru tranzacțiile încheiate de un intermediar care nu este market maker la Bursa din Praga, comisionul de tranzacționare creste la 0,07% din valoare.

Și Bursa din Varșovia percepe diferențiat comisioanele, oferind o reduce pentru market maker. Astfel, pentru societățile de intermediere care sunt market maker pentru societățile din coșul indicelui WIG20, comisionul este de 0,058% din valoarea tranzacției, în timp ce pentru cele care sunt market maker pe companiile din coșul WIG40, comisionul este de 0,0034% din valoare. Pentru intermediarii care nu au calitatea de market maker la Bursa din Varșovia, comisionul variază între 0,010% și 0,033%, în funcție de valoarea tranzacției.

Menținerea unor tarife ridicate pentru activitatea de tranzacționare este justificată pentru că peste trei sferturi din veniturile BVB provin din aceasta. Mai ales că BVB este un emitent listat și o deteriorare a situației financiare nu ar avantaja investitorii sau acționarii. Potrivit rezultatelor din 2010, veniturile din tranzacționare ale BVB au reprezentat 77%, o pondere mică având activitatea de diseminare a datelor și admiterea la tranzacționare.

Consider, însă, că reducerea comisioanelor nu va duce neapărat la o creștere a activității de tranzacționare, respective a lichidității bursei. Pentru a crește lichiditatea BVB va trebui să atragă emitenți noi mai mulți și mai interesanți pentru investitori, free-float mai mare pentru cei existenți și o promovare de anvergură a bursei și a investițiilor financiare în randul publicului.

Bursa de Valori București a resimțit mai puternic criza financiară declanșată în 2008 și din cauza stadiul slab de dezvoltare al pieței obligațiunilor, instrumente preferate în perioadele de incertitudine pe piața bursieră. Este binecunoscut comportamentul investitorilor în perioada de criză care își reorientează plasamentele de pe piața acțiunilor către obligațiuni, acestea fiind cunoscute pentru riscurile mai scăzute, ceea ce le face mai puțin sensibile la mișcările piețelor financiare.

Piețele de obligațiuni, în cazul în care sunt lichide și totodată active, contribuie la soluționarea uneia dintre problemele critice ale finanțelor și anume disponibilitatea fondurilor pe termen lung.

Comparativ cu acțiunile, obligațiunile oferă un câștig ce nu depinde, ca principiu, de rezultatele companiei (numai în cazul în care compania intră în procedură de faliment, modalitatea de rambursare a împrumutului și cea de plată a dobânzilor se vor modifica), fiind, din acesc punct de vedere, mult mai sigure. În plus, chiar în cazul în care falimentul se produce, cei dintâi despăgubiți sunt creditorii, deci riscul obligațiunilor se dovedește încă o dată a fi mai redus decât cel asociat acțiunilor.

Pe segmentul acțiuni, valoarea tranzactiilor s-a dublat în anul 2011 comparativ cu 2010, elementul determinant fiind listarea Fondului Proprietatea, BVB apropiindu-se mai mult de lichiditatea burselor vecine, dar în privința pieței obligațiunilor a rămas în coada clasamentului european.

Cu toate că în ultimii ani segmentul obligațiunilor la BVB a înregistrat un progres vizibil, acesta este încă departe de situația existentă la bursele mai dezvoltate din Europa Centrală și de Est.

Romania se situează pe ultimul loc în regiunea Europei de Est prin prisma pieței obligațiunilor, atât ca valoare cât și ca număr de instrumente. Acest lucru poate însemna și faptul că BVB are perspective uriașe de creștere în perioada următoare, peste media statelor vecine.

Cred că unul dintre atuurile Bursei autohtone este reprezentat de numărul mic de emisiuni corporative, segment care are perspective să se largească odată cu creșterea nevoii de finanțare a companiilor, altfel decât prin sistemul bancar.

Sunt de părere că în următorii ani finanțarea administrațiilor locale se poate realiza cu success prin intermediul emisiunilor de obligațiuni municipale.

În acest sens, o posibilitate de creștere pentru BVB este tocmai încurajarea companiilor de a se finanța prin obligațiuni corpoative.

În următorii ani este viabilă perspective creșterii cererii pentru obligațiunile emise pe piața de capital din Romania, pe fondul redresării economice, dezinflației și nivelului redus al dobânzilor acordate la depozite de sistemul bancar, creșterii pieței asigurărilor de viață, reformei sistemului de pensii, prin rolul important al fondurilor de pensii administrate privat în dinamizarea activității pe piața de capital, așteptărilor referitoare la evoluția pe termen lung a cursului de schimb al leului, convergenței nominale și reale cu țările membre UE și listarea titlurilor de stat.

Pe viitor cred că și oferta de instrumente financiare cu venit fix emise pe piața de capital autohtonă va crește ca urmare a nevoii companiilor pentru diversificarea surselor de finanțare, a creșterii investițiilor în infrastructură care este de natură să determine autoritățile să ia în calcul posibilitatea finanțării și prin emisiuni de obligațiuni.

4.3. Măsuri de promovare a Bursei de Valori București

Pentru ca bursa să devină o alternativă de finanțare viabilă pentru societățile comerciale publice sau private, și o sursă de venit pentru investitorii individuali sau instituționali este important ca B.V.B. să ofere un număr mare și diversificat titluiri financiare ce pot fi tranzacționate, companii importante ale căror acțiuni să fie listate și să asigure oportunități pentru toate etapele ciclicității bursiere, astfel încât investitorii să nu iasă din piață.

Echipa de management a B.V.B. a hotărât că pentru relansarea bursei locale este nevoie de o campanie de promovare constructivă, deschisă, care să promoveze produsele și să atragă publicul investitor. Campania B.V.B este axată pe următoarele direcții: creșterea numărului de investitori, educarea financiară a investitorilor, popularizarea activității bursiere, încheierea de acorduri cu instituții similare sau care aparțin pieței financiare, îmbunătățirea comunicării/colaborării cu autoritățile de supraveghere și reglementare.

Conducerea bursei recunoaște că piața are nevoie de o creștere semnificativă a numărului de investitori. La Fondul de Compensare a Investitorilor sunt înregistrați aproximativ 87.000 de investitori, însă dintre aceștia doar 5.000-6.000 sunt cu adevărat activi pe bursă. La acest capitol, bursa intenționează să atingă un număr de 300000 de investitori până la sfârșitul anului 2014.

Creșterea numărului de investitori va fi stimulată de diversificarea tipurilor de instrumente financiare tranzacționate pe piața reglementată, de extinderea gamei de operațiuni realizate pe piața de capital, de reducerea costurilor de operare și de asigurarea unui nivel ridicat de performanță a infrastructurii hardware și software.

În campania de promovare derulată de B.V.B. vizează companiile care ar fi interesate să apeleze la finanțarea prin piața de capital, iar în acest sens a derulat pe parcusul anului acesta un roadshow, al doilea derulat de B.V.B. de-a lungul existenței sale, începând cu data de 17 februarie, în mai multe orașe importane din țară (București, Brașov, Iași și Constanța) pentru atragerea emitenților de acțiuni și obligațiuni la BVB.

Pentru atragerea și educarea investitorilor au fost derulate seminarii, webinarii și conferințe de prezentare a produselor structurate, a produselor derivate și a companiilor străine disponibile la tranzacționare pe sistemul alternativ de tranzacționare ATS. Au fost continuate programele educaționale în gimnazii, licee și universități din România, prin implicarea angajaților BVB în procesul educațional, prin susținerea de prezentări cu privire la mecanismele pieței de capital.

A fost lansată și o campanie națională (“Minutul Bursier”) dezvoltată inhouse de către BVB în parteneriat cu reprezentanții Antena 3, pentru popularizarea termenilor bursieri.

Pentru atragerea investitorilor instituționali străini și promovarea BVB în calitate de emitent listat, a fost organizat la Londra primul roadshow internațional al pieței de capital din România, la care au fost prezente cele mai lichide companii listate la BVB. Tot în acest scop au fost derulate evenimente oficiate de către reprezentanții ambasadelor sau a instituțiilor financiare internaționale din Statele Unite ale Americii, Canada, Austria, Egipt, Cehia sau Marea Britanie. A fost semnat un nou Memorandum de Colaborare, respectiv cu Bursa de Valori din Bulgaria, pentru a facilita în primul rând dubla listare a companiilor din Bulgaria la BVB.

De asemenea, BVB și-a îndreptata atenția și către instituțiile de reglementare. Colaborarea cu instituțiile de reglementare are un rol extrem de important, în special în stabilirea normelor primare și secundare care reglementează activitatea Bursei de Valori București și a pieței de capital, în general. Mai mult decât atât, colaborarea cu autoritățile guvernamentale, ce au atribuții în inițierea și adoptarea actelor normative cu privire la mediul de afaceri, influențează activitatea BVB atât direct, cât și indirect, prin intermediul companiilor listate sau a participanților la sistemul de tranzacționare.

În relația cu CNVM, BVB a realizat întâlniri lunare în care s-au dezbătut probleme curente și proiecte pe care BVB dorește să le implementeze și pentru care s-a încercat găsirea de soluții (extinderea folosirii conturilor globale, introducerea de noi instrumente, precum acțiuni străine pe ATS, REITs, ETF-uri și opțiuni, îmbunătățirea cadrului necesar derulării ofertelor publice, etc).

La nivelul Guvernului, ministerelor și comisiilor parlamentare de specialitate s-a dezvoltat colaborarea în perspectiva susținerii alternativei de finanțare prin piața de capital a companiilor din portofoliul statului incluse în Programul de privatizare al Guvernului. În acest sens a fost semnat un memorandum de colaborare cu OPSPI și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Bibliografie

Bibliografie