Bursa de Valori București [304590]

[anonimizat] „BVB” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți BVB (dezambiguizare).

Bursa de Valori București (BVB) este o [anonimizat]. Capitalizarea totală era de aproape 30 miliarde euro (39 miliarde dolari americani) în septembrie 2014. La acel moment, 83 de companii erau listate la BVB. În anul 2013, [anonimizat], a crescut cu 26,1%,[1] înregistrand a 15-a cea mai bună performanță în clasamentul global al piețelor.[2] Din august 2013, directorul general al BVB este Ludwik Sobolewski.

Cuprins

[ascunde]

1Istoric

2Misiune și viziune

3Activități

4Indici

5Companii listate

6Acțiunile BVB

7Cadrul legal

8Servicii de informare

9Orarul de tranzacționare

10Note

11Legături externe

12Vezi și

Istoric[modificare | modificare sursă]

De-a [anonimizat] a [anonimizat] (Răscoala Țărănească din 1907, Războiul balcanic 1912-1913), bursa fiind închisă apoi pe perioada Primului Război Mondial. [anonimizat] a traversat o perioadă de 7 [anonimizat] a urmat o perioadă tot de 7 ani de scădere accelerată. [anonimizat] 1948, odată cu instaurarea regimului Comunist în România și cu începerea naționalizării economiei. La acel moment la cota bursei erau înscrise acțiuni emise de 93 de societăți și 77 de titluri cu venit fix (tip obligațiuni). După aproape 50 [anonimizat] a fost reînființată în anul 1995, prima ședință de tranzacționare fiind în 20 noiembrie 1995. În acea zi au fost tranzacționate 905 acțiuni emise de 12 [anonimizat] 11 au fost listate de BRK. În anul 2005, BVB a absorbit piața RASDAQ. În februarie 2008, banca austriacă Erste Group Bank s-a [anonimizat]. Ulterior, Bursa de Valori București a înregistrat o [anonimizat]. În 2010, Bursa de Valori București s-a listat pe propria piață reglementată. [anonimizat] a [anonimizat]-up-urile aflate în căutare de finanțare. [3]

Misiune și viziune[modificare | modificare sursă]

Bursa de Valori București este în plină dezvoltare a unei piețe de capital competitive în Europa Centrală și de Est. [anonimizat] a economiei din România. Astfel, [anonimizat], într-un mediu dinamic și transparent. [anonimizat], creșterea lichidității și atragerea de noi companii pentru listare. Toate acestea pentru ca piața să fie clasificată piață emergentă.[4]

Activități[modificare | modificare sursă]

Bursa de Valori București este o piață și un operator de sistem autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), care administrează o piață reglementată și un sistem alternativ de tranzacționare (ATS), conforme cu standardele europene. [anonimizat], o secțiune de piață denumită RASDAQ. La BVB sunt tranzacționate următoarele tipuri de instrumente financiare: acțiuni, drepturi, obligațiuni, unități de fond, produse structurate și contracte futures. Veniturile operaționale ale BVB sunt generate în principal de activitatea de tranzacționare, din tarifele plătite de participanți, de comisionale pentru listare, precum și din vânzarea de date către diverși utilizatori.

Piața Reglementată

Principala piață a BVB este piața spot reglementată, unde sunt tranzacționate instrumente financiare precum acțiuni și drepturi (emise de entități internaționale și din România), obligațiuni (corporative, municipale și titluri de stat) emise de entități din România, precum și obligațiuni corporative internaționale, UCIT (acțiuni și unități de fond), produse structurate și ETF-uri. Anterior listării pe piața reglementată, o companie trebuie să îndeplinească anumite cerințe de listare:

Să fie societate pe acțiuni (SA),

Să aibă o valoare a capitalizării anticipate / capitalurilor proprii de minim 1 milion de euro,

Să aibă un free-float de minim 25% (acțiuni care nu sunt deținute de companie sau de investitori strategici),

Să fie activă de minim 3 ani și să aibă disponibile rapoarte financiare pentru perioada respectivă.

Sistemul alternativ de tranzacționare (ATS)

A fost creat pentru a permite listarea instrumentelor financiare emise de start-up-uri și IMM-uri din România și tranzacționarea acțiunilor emise de companii din străinătate și listate pe alte piețe.

De ce să te listezi pe ATS?

Sistemul Alternativ de Tranzacționare se adresează tuturor tipurilor de companii, indiferent de mărimea lor sau de când funcționează,

A fost creat atât pentru acțiuni, cât și pentru obligațiuni, precum și pentru alte instrumente financiare care nu îndeplinesc cerințele pentru piața reglementată,

Cerințele de listare sunt simplificate, întrucât nu este necesar un prospect pentru listare, ci doar o prezentare corporate.

Cerințele de raportare sunt mai reduse decât cele aplicabile companiilor listate pe piața reglementată,

Companie își poate pregăti transferul pe piața reglementată prin creșterea treptată a free-float-ului, a capitalurilor.

Piața RASDAQ

A fost lansată în 1996 și include acțiuni emise de entități din România rezultate prin programul de privatizare în masă. În 1999, mai mult de 5000 de companii erau listate pe RASDAQ. În 30 octombrie 2014, Parlamentul României a decis ca piața RASDAQ să fie dizolvată. Piața rămâne operațională pentru moment, dar nu mai este permisă listarea pe RASDAQ. Companiile listate pe RASDAQ se pot decide să promoveze pe piața reglementată sau pe ATS dacă îndeplinesc cerințele de admitere.

Indici[modificare | modificare sursă]

Bursa de Valori București are șapte indici:

BET

BET este primul indice dezvoltat de BVB. Este indicele de referință al pieței de capital. BET reflectă evoluția acțiunilor celor mai lichide 10 companii listate pe piața reglementată a BVB, excluzând cele cinci societăți de investiții financiare (SIF-uri). Este un indice ponderat cu capitalizarea free-float-ului. Ponderea maximă a unui simbol este de 20%. Principalul criteriu de selecție este lichiditatea acțiunilor. Începând din 2015, vor fi noi cerințe de transparență, calitate a raportărilor și a comunicării cu investitorii. Structura indicelui este:

Actualizat la 21 octombrie 2014

BET-TR

BET-TR este primul indice de tip total return lansat de BVB, construit pe structura indicelui de referință al pieței, BET. Indicele BET-TR reflectă atât evoluția prețurilor companiilor componente, cât și dividendele oferite de acestea. Indicele este compus din cele mai lichide 10 acțiuni, excluzând SIF-urile. Ponderea maximă a unui simbol este de 20%.

BET-FI

BET-FI este primul indice sectorial lansat de BVB și reflectă evoluția societățile de investiții financiare (SIF-uri) și a altor entități asimilabile acestora. Este un indice ponderat cu capitalizarea free-float-ului. Ponderea maximă a unui simbol este de 30%.

BET-XT

BET-XT reflectă evoluția prețurilor celor mai tranzacționate 25 de companii de pe piața reglementată a BVB, inclusiv societățile de investiții financiare (SIF-uri). Este un indice ponderat cu capitalizarea free-float-ului. Ponderea maximă a unui simbol este de 15%.

BET-NG

BET-NG este un indice sectorial care reflectă evoluția companiilor listate pe piața reglementată a BVB și care au domeniul principal de activitate energia și utilitățile aferente. Este un indice ponderat cu capitalizarea free-float-ului. Ponderea maximă a unui simbol în indice este 30%. Numărul de companii componente este variabil.

BET-BK

Indicele BET-BK a fost construit pentru a putea fi folosit ca benchmark de către administratorii de fonduri, dar și de alți investitori instituționali. Metodologia de calcul reflectă cerințele legale și limitele de investiții ale fondurilor. Este un indice ponderat cu capitalizarea free-float-ului. Indicele include acțiuni emise de 25 de companii.

BET Plus

BET Plus reflectă evoluția companiilor românești listate pe piața reglementată a BVB care îndeplinesc criterii minime de selecție referitoare la lichiditate și la valoarea acțiunilor incluse în free float, cu excepția societăților de investiții financiare (SIF-uri). Este un indice ponderat cu capitalizarea free-float-ului. Ponderea maximă a unui simbol este de 20%. Numărul de acțiuni incluse in indice este variabil.

ROTX

ROTX este un indice dezvoltat de BVB împreună cu Bursa de Valori din Viena (Wiener Borse AG) și care reflectă în timp real mișcarea acțiunilor ”blue chip” tranzacționate la Bursa de Valori București (BVB). ROTX este un indice ponderat cu capitalizarea free-float-ului și este diseminat in timp real de Bursa de Valori din Viena. ROTX este un indice tranzacționabil și poate fi utilizat activ suport pentru derivate si produse structurate.

Companii listate[modificare | modificare sursă]

Unele dintre cele mai importante companii din România sunt tranzacționate la BVB. Cele mai mari companii în funcție de capitalizarea din septembrie 2014 sunt: OMV Petrom S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A., Fondul Proprietatea, New Europe Property Investments PLC, BRD – Groupe Société Générale, Banca Transilvania, Electrica and Transgaz.

Acțiunile BVB[modificare | modificare sursă]

Structura actionariatului BVB la 30.11.2014

Din 2010, Bursa de Valori București este listată pe propria piață, cu simbolul BVB. Bursa de Valori București are o singură clasă de acțiuni commune și un capital de 76.741.980 lei, divizat în 7.674.198 acțiuni cu o valoare nominal de 10 lei/acțiune. Toate acțiunile sunt plătite integral. Free-float-ul acțiunilor BVB este de 100%. In conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 90/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, nici un actionar al unui operator de piata nu poate detine, direct sau indirect, mai mult de 20% din totalul drepturilor de vot. În 30 noiembrie 2014, entități juridice din România constituiau cel mai mare grup de acționari ai BVB (69,19%), urmați de investitori instituționali străini (15,47%), personae fizice române (14,79%) și peroane fizice străine (0,54%). Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare deține 4,99% din acțiunile BVB.[6] BVB oferă investitorilor săi un newsletter cu informații despre Adunările Generale ale Acționarilor, raportări financiare, dividende si acțiuni coporative ale emitentului Bursa de Valori București (BVB). BVB organiză periodic întâlniri și teleconferințe cu analiștii și investitorii.

Cadrul legal[modificare | modificare sursă]

Cadrul legal pentru operațiunile pe piața de capital din România este stabilit de următoarele:

Legea pieței de capital nr.297/2004[7]

Regulamentul CNVM nr. 1/2006 privind emitenții și operațiunile cu valorile mobiliare[8]

Regulamentul CNVM nr. 2/2006 privind piețele reglementate și sistemele alternative de tranzacționare[9]

În plus, BVB este guvernată de Actul Constitutiv al companiei Bursa de Valori București și de Regulamentul de Organizare și Funcționare al Bursei de Valori București, în timp ce piețele sunt reglementate de Codul BVB Operator de piață[10] și de Codul BVB Operator de sistem[11].

Servicii de informare[modificare | modificare sursă]

BVB furnizează participanților săi o gamă diversificată de instrumente care oferă prețurile în timp real și date de tranzacționare. Unele dintre cele mai importante produse puse la dispoziție de BVB sunt:

ArenaXT – oferă investitorilor acces în timp real la datele din piață, pe care le văd și traderii implicați în activitatea de tranzacționare. Aceasta permite investitorilor acces in timp real, informații de adâncime a pieței, informații care sunt oferite într-o manieră de eficiență a costurilor și o modalitate mai ușor de utilizat.

Terminal ON LINE – oferă informații online despre tranzacționare bazate pe cele mai bune prețuri

Cotații ON LINE – permite monitorizarea online a activității de tranzacționare la nivel de simbol

În prezent, BVB furnizează date în timp real, printre alții, și către: Thomson Reuters, Bloomberg L.P., Standard & Poor’s și mulți alții.[12]

Orarul de tranzacționare[modificare | modificare sursă]

Bursa de Valori București permite tranzacționarea zilnic de luni până vineri. Orarul de tranzacționare diferă în funcție de piețe și de tipul instrumentelor financiare.[13] Piața reglementată (REGS) are sesiunea de Pre-Deschidere de la 9:30 la 9:45 AM (ora Europei de Est), sesiunea de tranzacționare obișnuită este în intervalul 9:45 – 17:45, Pre-Închiderea este de la 17:45 la 17:50, iar de la 17:50 la 18:00 este sesiunea de Tranzacționare la închidere. La Bursa de Valori București nu se tranzacționează în zilele de sâmbătă și duminică, precum și în zilele de sărbătoare națională din România, anunțate în avans de BVB.

RASDAQ

Bursa de Valori București, noi maxime în primul trimestru din acest an

luni, 3 Apr 2017, 20:41  •  ECONOMIE 
333 afișări

Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat cel mai bun prim trimestru din ultimii 7 ani, în perioada ianuarie – martie 2017, în ceea ce privește numărul de tranzacții (212.000), consemnând, totodată, cu o valoare totală tranzacționată de 2,4 miliarde lei, cel mai bun prim trimestru din ultimii 6 ani, potrivit raportului lunar al BVB transmis AGERPRES.

"Valoarea de tranzacționare înregistrată în piața reglementată la vedere a BVB în martie 2017 a depășit 1,2 miliarde de lei, nivel dublu comparativ cu martie 2016. Valoarea medie zilnică de tranzacționare pe segmentul de acțiuni s-a dublat în martie 2017 față de aceeași lună a anului trecut și a ajuns de la 5,5 milioane euro la 11,5 milioane euro. La nivelul primelor trei luni, valoarea medie zilnică a fost de 9,6 milioane euro, în creștere cu peste 61% față de primul trimestru al anului anterior", se arată în comunicatul bursei.

Indicele BET-TR, cel care include companiile din indicele principal BET și dividendele acordate de acestea, a trecut pentru prima dată în istorie de pragul de 10.000 de puncte. Ședința din 31 martie 2017 a fost închisă la un nivel record de 10.077,45 puncte, avansul BET-TR fiind de peste 15% de la începutul anului.

O altă caracteristică a evoluției pieței a fost dată de faptul că în primul trimestru s-a înregistrat cel mai pozitiv sentiment din ultimii 5 ani în funcție de numărul de ședințe închise pe plus de indicele principal al pieței, precizează sursa citată. Prin urmare, BET a închis pe plus 36 de ședințe în primele trei luni.

Potrivit BVB, evoluția BET, indicele care măsoară cele mai lichide companii listate la BVB, a crescut cu aproape 14% în primul trimestru și a avut cea mai bună evoluție din rândul piețelor din Uniunea Europeană.

"Sentimentul pozitiv al investitorilor a fost reflectat în numărul ședințelor bursiere pe care indicele BET le-a închis pe plus. Faptul că am avut cele mai mari creșteri de la nivelul Uniunii Europene și că am avut o rată de creștere chiar și peste cea mai mare piață din regiune, Polonia, reprezintă un semnal puternic pe care investitorii îl au în legătură cu evoluția pieței de capital românești", a spus CEO-ul BVB Ludwik Sobolewski.

Potrivit datelor BVB, evoluția indicelui principal în primul trimestru din 2017 arată pentru România o creștere cu 13,89%, în Polonia cu 11,71%, Bulgaria — 8,11%, Cehia — 6,46%, în timp ce Ungaria a înregistrat un declin cu 1,15%.

La rândul său, Lucian Anghel, președintele BVB, susține că România contează din ce în ce mai mult în regiune, în condițiile 
în care piața locală este tot mai aproape să fie promovată la statutul de piață emergentă.

"Așteptările investitorilor privind politica de dividende, evoluția macroeconomică pozitivă cu mult peste creșterea economică din Uniunea Europeană, dar și faptul că piața locală e tot mai aproape să fie promovată la statutul de piață emergentă de FTSE Russell și că trei companii îndeplinesc deja criteriile MSCI ne arată că suntem pe drumul în care România contează din ce în ce mai mult în regiune," a spus Lucian Anghel.

© 2017 Agenția Națională de Presă AGERPRES

Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.

Valori Bucuresti

Servicii

Tranzactionare Bursa de Valori Bucuresti

Avand o istorie de peste 130 de ani, Bursa de Valori Bucuresti este un indicator important al economiei romanesti si va fi unul din principalii beneficiari ai cresterilor economice viitoare. Peste 80 de companii locale sunt tranzactionate pe piata reglementata, avand o capitalizare de peste 11 mld euro.

Infiintata in 1994, Alpha Finance a fost printre primele societati de brokeraj din Romania si ramane una din principalele societati de servicii de investitii financiare oferind intreaga gama de servicii de brokeraj, consultanta si investitii.

Alpha Finance este membru fondator al Bursei de Valori Bucuresti si corespondent al agentiei S&P in Romania pentru pietele financiare emergente. De asemenea Alpha Finance contribuie in mod activ cu analize si estimari catre principalii furnizori de informatii financiare din lume, Bloomberg si Thompson Reuters.

Suntem flexibili si aderam la cele mai inalte standarde profesionale

Oferim servicii de brokeraj si tranzactionare la costuri competitive

Oferim servicii de analiza de cea mai buna calitate

Suntem increzatori in abilitatea noastra de a genera idei de investitii cu randamente superioare evolutiei pietei precum si solutii de lichiditate pentru a implementa aceste idei

Clientii nostri pot investi la Bursa de Valori Bucuresti prin intermediul platformei de tranzactionare online ALPHATRADE si prin intermediul serviciului de brokeraj clasic in:

Actiuni romanesti si internationale;

Indici locali si internationali;

Obligatiuni corporatiste si titluri de stat;

Produse structurate.

Pagina de internet a companiei ofera acces la cele mai recente informatii si analize financiare ale companiilor listate precum si o selectie a celor mai importante stiri din piata de capital.

Clientii nostri profesionali sunt deserviti de catre brokeri specializati care asigura cu viteza si acuratete tranzactionarea la cele mai ridicate standarde.

Ordinele de tranzactionare pot fi preluate atat prin metodele clasice cat si prin intermediul sistemului electronic Bloomberg.

Sibex din Sibiu

BVB

Actionarii Bursei de Valori Bucuresti (BVB), care sunt in cea mai mare parte societati de investitii financiare, au aprobat in adunarea generala fuziunea prin absorbtie cu Bursa Sibex din Sibiu, arata un anunt al BVB.

Share it!

Connect

FacebookTwitterRSS FeedNewsletter

Actionarii au aprobat si majorarea capitalului social al Bursei de Valori Bucuresti, in conditiile proiectului de fuziune, "prin emiterea unui numar maxim de 401.401 actiuni noi, nominative, ordinare, dematerializate, fiecare actiune avand valoarea nominala de 10 lei", urmand ca valoarea capitalului social al BVB sa fie majorata de la valoarea de 76,74 milioane lei la valoarea maxima de 80,75 milioane lei.

"Actionarii Sibex vor primi un numar intreg de actiuni in societate conform ratei de schimb indicata in proiectul de fuziune, aplicata la numarul de actiuni pe care le detin in Sibex la data de inregistrare a hotararii de aprobare a fuziunii, si dupa rotunjire in jos, iar consiliul Bursei va stabili valoarea finala a majorarii de capital social", arata raportul BVB.

In ianuarie, Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor Sibex a hotarat fuziunea prin absorbtie cu Bursa de Valori Bucuresti (BVB) cu unanimitate de voturi.

In plus, a fost aprobat si modul de repartizare a profitului net de anul trecut in suma de 7,5 milioane lei, astfel: alocarea sumei de 438.102 lei pentru rezerva legala si distribuirea sumei de 7,06 milioane lei ca dividende. A fost fixat si un dividend brut/actiune de 0,92 lei.

Actionarii BVB au aprobat totodata si completarea componentei consiliului Bursei prin numirea Claudiei Gabriela Ionescu, director al diviziei securities a BRD Groupe Societe Generale (BRD), pe durata ramasa din mandatul lui Radu Toia, care va ocupa un post de consilier la Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF).

BVB are o capitalizare de 243,2 milioane lei.

Veniturile operationale ale grupului s-au situat anul trecut cu 3,6% peste valoarea inregistrata in perioada similara a anului 2015, la un nivel de 31,93 milioane lei.

La sfarsitul anului 2016, activele totale ale Grupului BVB erau de 173,08 milioane lei, in scadere fata de inceputul anului.

autor: InCont.ro, 13 aprilie 2017 09:35

Acționarii Bursei de Valori București (BVB) au aprobat în adunarea generală fuziunea prin absorbție cu Bursa Sibex din Sibiu.

Acționarii Bursei de Valori București (BVB), care sunt în cea mai mare parte societăți de investiții financiare, au aprobat în adunarea generală fuziunea prin absorbție cu Bursa Sibex din Sibiu, scrie economica.net.

Odată cu fuziunea hotărâtă încă din ianuarie, acționarii au aprobat și majorarea capitalului social al Bursei de Valori București, urmând ca valoarea capitalului social al BVB să fie majorată de la valoarea de 76,74 milioane lei la valoarea maximă de 80,75 milioane lei.

În plus, a fost aprobat și modul de repartizare a profitului net de anul trecut în sumă de 7,5 milioane lei, astfel: alocarea sumei de 438.102 lei pentru rezerva legală și distribuirea sumei de 7,06 milioane lei ca dividende. Totodată, un dividend brut/ acțiune de 0,92 lei a fost fixat, iar componența consiliului Bursei a fost aprobată.

Din consiliul Bursei va face parte Claudia Gabriela Ionescu, director al diviziei securities a BRD Groupe Societe Generale (BRD), pe durata rămasă din mandatul lui Radu Toia, care va ocupa un post de consilier la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Acționarii Bursei de Valori București (BVB) au aprobat în adunarea generală fuziunea prin absorbție cu Bursa Sibex din Sibiu.

Acționarii Bursei de Valori București (BVB), care sunt în cea mai mare parte societăți de investiții financiare, au aprobat în adunarea generală fuziunea prin absorbție cu Bursa Sibex din Sibiu, scrie economica.net.

Odată cu fuziunea hotărâtă încă din ianuarie, acționarii au aprobat și majorarea capitalului social al Bursei de Valori București, urmând ca valoarea capitalului social al BVB să fie majorată de la

În plus, a fost aprobat și modul de repartizare a profitului net de anul trecut în sumă de 7,5 milioane lei, astfel: alocarea sumei de 438.102 lei pentru rezerva legală și distribuirea sumei de 7,06 milioane lei ca dividende. Totodată, un dividend brut/ acțiune de 0,92 lei a fost fixat, iar componența consiliului Bursei a fost aprobată.

Din consiliul Bursei va face parte Claudia Gabriela Ionescu, director al diviziei securities a BRD Groupe Societe Generale (BRD), pe durata rămasă din mandatul lui Radu Toia, care va ocupa un post de consilier la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

de participare la tragerile lunare la sorți este ca investitoul să realizeze cel puțin o tranzacție pe lună și, în afară de premiul lunar, norocoșii ar putea ajunge chiar la destinații exotice precum Dubai sau Kenya, potrivit directorului general al BVB, Ludwik Sobolewski.

Competiția „Leii BVB” va avea loc în perioada februarie-decembrie 2017. Proiectul este menit și să omagieze existența de 150 de ani a monedei naționale.

„Vă invităm să faceți parte din fascinanta lume a investițiilor și tranzacțiilor la bursă. Când vorbim de burse de valori, vorbim de bani și suntem mândri că putem asocia brandul BVB cu impresionanta istorie a monedei naționale a României. Suntem încântați că firmele de brokeraj vor avea, prin acest proiect, oportunități suplimentare ca să construiască relații productive cu tot mai mulți clienț, a spus Ludwik Sobolewski, citat de Agerpres.

BVB vrea „să transforme românii, din străini față de piața de capital în oameni care regăsesc aici dorința de a investi și beneficiază, în timp, fie de creșterea generală a prețului acțiunilor, fie de obținerea de dividende consistente”, a spus la rândul său președintele BVB, Lucian Anghel, la conferința de presă în care a fost lansat concursul.

„Leii BVB” este cea mai recentă competiție prin care Bursa își propune să sporească lichiditatea tranzacțiilor, iar atractivitatea exercitată de bursă să crească „gradual, odată cu îmbunătățirea educației financiare a cât mai multor români, motiv pentru care Grupul BVB investește în numeroase proiecte educaționale, alături de partenerii săi din ce în ce mai numeroși”, a adăugat Lucian Anghel.

Principalele reguli

Participarea la competiție este gratuită și este deschisă investitorilor individuali care au minimum 18 ani și care tranzacționează pe oricare din piețele Bursei de Valori București.

Toate tranzacțiile sunt eligibile pentru extragere și nu există nicio valoare minimă a investiției.

Un investitor individual poate să înregistreze maximum 100 de tranzacții în fiecare lună.
150 de tranzacții vor fi extrase aleatoriu, iar tranzacția cu cea mai mare valoare va fi declarată câștigătoare.

Toți investitorii trebuie să își înregistreze tranzacția completând formularul de pe site-ul www.leii-bvb.ro.

Valoarea unui premiu valabil pentru două persoane pleacă de la 300 de euro de persoană, și poate ajunge la 1.500 de euro de persoană, în cazul vacanței în Kenya, potrivit Loredanei Stanciu, directorul departamentului Clienți Companii al companiei Paravion, partenerul Bursei în organizarea competiției. Consolidarea și integrarea burselor de valori și platformelor de tranzacționare reprezintă o forță semnificativă în convergența graduală a standardelor de guvernanță corporativă. Integrarea operatorilor de piețe de capital va conduce cel puțin la o competiție crescută în materie de standarde de guvernanță corporativă, dacă nu chiar convergență [7]. Informația financiară comparabilă, transparentă și credibilă, reprezintă cheia de boltă a unei piețe de capital integrate și eficiente, întrucât actorii pieței de capital se feresc de situații financiare a căror fiabilitate este suspectă [8]. În esență, o funcționare bine echilibrată a funcțiilor inter-relaționale (supraveghere, conducere, conformitate, audit, consultanță, asigurare și monitorizare) poate genera

STUDIA UNIVERSITATIS PETRU MAIOR, SERIES OECONOMICA, FASCICULUS 1, anul VI, 2012, ISSN 1843-1127

În urma prelucrării datelor colectate prin tehnica utilizării chestionarului de evaluare, pot fi creionate următoarele puncte forte în ceea ce privește nivelul de conformare cu principiile de guvernanță corporativă:

 Adoptarea de către companii a unui Cod de Guvernanță Corporativă, ale cărui principii pot fi ușor consultate, asigurând transparența și tratamentul echitabil al acționarilor;

 Elaborarea Declarației “Aplici sau Explici”, obligatorie pentru toate companiile listate pe BVB, fie într-o secțiune distinctă privind guvernanța corporativă, fie prin includere în Raportul Anual;

 Raportul Anual descrie elemente relevante ale guvernanței corporative, detalii privind tratamentul acționarilor, drepturile și responsabilitățile Adunării Generale a Acționarilor, ale conducerii și controlului intern;

 Publicarea adecvată a detaliilor privind desfășurarea Adunării Generale a Acționarilor, respectând drepturile acționarilor și informarea acestora;

 Publicarea calendarelor financiare, a rapoartelor curente și periodice, inclusiv în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară în cazul situațiilor financiare anuale.

Activitățile de cercetare au identificat, de asemenea, și puncte slabe, aspecte privind guvernanța corporativă care impun eforturi de

+

BIBLIOGRAFIE/ BIBLIOGRAPHY

[1] Calder A., Corporate Governance. A Practical Guide to the Legal Frameworks and International Codes of Practice, MPG Books Ltd., Bodmin, Cornwall, 2008, p. 126;

[2] Solomon Jill, Solomon Aris, Corporate Governance and Accountability, John Wiley&Sons Ltd., 2004, p. 89;

[3] Mallin C., Institutional shareholders: their role in the shaping of corporate governance, International Journal of Corporate Governance, Vol .1, Issue 1, 2008, p. 104;

[4] Onofrei M., Guvernanța financiară corporativă, Editura Wolters Kluwer Romania, 2009, p. 41;

[5] Spencer P., The Internal Auditing Handbook, Second Edition, John Wiley & Sons, 2006, p. 25-26;

[6] Anand S., Essentials of Corporate Governance, John Wiley & Sons Inc, Hoboken, New Jersey, 2008, p. 81;

[7] Lutgart Van den Berghe, Corporate Governance in a Globalising World: Convergence or Divergence? A European Perspective, Kluwer Academic Publishers, 2002, p. 167;

[8] Dragomir V., Guvernanță corporativă și sustenabilitate în Uniunea Europeană, Editura Economică, București, 2010, p. 49;

[9] Zabihollah R., Corporate Governance Role in Financial Reporting, Research in Accounting Regulation, Volume 17, 107-149, Elsevier Ltd., 2004, p. 147;

[10] Ghiță M., Briciu S., Sas F., Ghiță R., Tamas A., Dobra I., Guvernanța corporativă și auditul intern, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2009, p. 12;

[11] Dănescu T., Spătăcean O., Assesing compliance with corporate governance principles in case of Romanian Financial Investment Companies, Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, Numarul 13 (Volumul 2), Alba Iulia, 2011, p. 363.

www.bvb.ro, www.oecd.ro, www.fondulproprietatea.ro, www.brd.ro, www.azomures.com, www.petrom.com, www.transelectrica.ro, www.compa.ro, www.antibiotice.ro, www.impactsa.ro Guvernanța întreprinderilor apare în țara noastră, din punct de vedere

conceptual și reglementar, abia la începutul anilor 2000. Întârzierea are ca

explicație pașii anevoioși făcuți pe linia reformelor politice, juridice, economice

și sociale. Politicile guvernamentale de liberalizare a economiei după revoluția

anticomunistă tărăgănează încă după un deceniu de semicapitalism. Este

cvasiabsentă o strategie privind dezvoltarea sectoarelor care să valorifice

tradițiile, resursele umane și cele tehnologice ale societății românești. Bursa de

valori de la București marchează primele tranzacționări începând cu 1995.

Comisia de Valori Mobiliare își îndeplinește îndoielnic misiunea de

supraveghere a circulației valorilor. Pentru a nu analiza în detaliu și

neimplicarea „de facto” în controlul calității informațiilor publicate de

societățile cotate în rapoartele lor financiare, în ton cu ceea ce reprezintă

politicile moderne de recunoaștere și evaluare a diferitelor investiții financiare.

Pe de altă parte, dificultățile cu care s-a confruntat sectorul bancar, în

deceniul trecut, a condus la o implicare minoră a acestuia în sistemul de

finanțare și la lipsa de încredere pe care au manifestat-o partenerii acestora, la

care se adaugă cea a acționarilor minoritari, în cazul unor instituții financiare

românești și cu capital străin. În consecință, este greu să acceptăm că atributul

de economie funcțională de piață poate fi asociat României, fără a admite doza

de toleranță a partenerilor europeni și internaționali.

Acesta este contextul în care, în 2001, BSE a creat, pentru admitere la

Cota Bursei, Categoria Plus („a plusului de transparenta”) și a adoptat primul

Cod de guvernanță corporativă. Societățile cotate puteau să promoveze în

Categoria Plus numai după ce preluau integral în actele lor constitutive

prevederile Codului de guvernanță corporativă. Acest demers nu a avut succesul

scontat, o singură societate solicitând promovarea în Categoria Plus. În anii

următori, BSE a creat Institutul de Guvernanță Corporativă, care s-a angajat în

educarea emitenților cotați în ceea ce privește promovarea unor standarde de

guvernanță corporativă adecvate, și a fost un participant activ în descoperirea

celor mai bune practici de guvernanță corporativă, contribuind la adoptarea

Cartei Albe a Guvernanței Corporative în țările din Sud-Estul Europei. Cu toate

Guvernanța corporativă în economiile emergente: cazul României

9

acestea, implementarea guvernanței corporative în România nu este lipsită de

unele inconsecvențe fundamentale (Feleagă, 2008, p. 44):

􀂃 lipsa unei analize de detaliu privind raporturile între proprietari și

manageri;

􀂃 slaba implicare a celorlalte părți participante în procesul de luare a

deciziilor;

􀂃 lipsa unui cadru conceptual pentru o piață eficientă și implicațiile sale

societale;

􀂃 implicarea discutabilă a auditorilor în promovarea guvernanței

întreprinderilor;

􀂃 eșecul reformelor de implementare a unui sistem contabil în acord cu

evoluțiile internaționale;

􀂃 slăbiciunea mecanismelor de control pentru o informare financiară

sinceră, relevantă, fiabilă, inteligibilă, comparabilă și semnificativă.

În 2008, BSE a adoptat un nou Cod de Guvernanță Corporativă, care are

la bază principiile OCDE ale guvernanței corporative. Codul a intrat în vigoare

începând cu anul fiscal 2009 și este aplicat în mod voluntar de către companiile

tranzacționate pe piața reglementată operată de BSE. Societățile care decid

adoptarea totală sau parțială a acestuia au obligația să transmită anual către BSE

o Declarație de conformare sau neconformare cu prevederile codului de

guvernanță corporativă (Declarația „aplici sau explici”), în care se specifică

recomandări de care au fost efectiv implementate, precum și modalitatea de

implementare.

Codul de Guvernanță Corporativă al BSE este asemănător celor adoptate

de celelalte state membre UE și prevede recomandări noi de conformare,

importante pentru directori și pentru consiliile de administrație aflate la

conducerea companiilor românești.

BSE consideră prevederile codului ca având caracter supletiv față de alte

acte normative din România, aplicabile companiilor tranzacționate pe piața

reglementată (de exemplu, Legea societățile comerciale, Legea contabilității,

Legea privind piața de capital etc.). Codul de guvernanță al BVB prevede că consiliul de administrație trebuie

să aibă un număr de membri care garantează eficiența capacității sale de a

supraveghea, analiza și evalua activitatea directorilor, precum și tratamentul

echitabil al acționarilor. În cazul societăților din eșantionul analizat, numărul

mediu de membri ai consiliului de administrație este de șase. Această medie

este în acord cu legea societăților comerciale care prevede un număr minim de

Guvernanța corporativă în economiile emergente: cazul României

11

trei și un număr maxim de 11 membri. Media românească este mai mică decât

media europeană de 12,5 membri (Albert-Roulhac, Breen, 2005, pp. 19-29),

rezultat care poate fi explicat prin mărimea întreprinderilor și structura

acționariatului.

Structura consiliului de administrație

Pentru a analiza structura consiliului de administrație s-a făcut apel la trei

indicatori: internaționalizarea, vârsta și diversitatea membrilor. Rezultatele au

evidențiat că, în România, ponderea membrilor străini în consiliul de

administrație este de 16 %. Deși valoarea este identică cu media europeană

(Albert-Roulhac, Breen, 2005, pp. 19-29), trebuie precizat că doar trei dintre

cele 15 societăți din eșantion au membrii străini. Mai mult, pentru două dintre

acestea procentajul membrilor străini este peste 70% și se explică prin ponderea

pe care îl are capitalul străin în aceste societăți.

Media de vârstă a membrilor consiliului de administrație este de 51 de

ani. Vârsta medie a membrilor consiliului în Europa este de 55 de ani. În medie,

administratorii au servit în același consiliu timp de 5,6 ani, ceea ce reprezintă

mai mult decât în România (în jur de patru ani).

In consiliile europene, numărul de femei a crescut de la 6% la 7% (Albert-

Roulhac, Breen, 2005, pp. 19-29). În România, acest procentaj este mult mai

mare, reprezentând aproximativ 16%. Guvernanța corporativă este recunoscută ca un element cheie în atragerea

investițiilor și în creșterea performanței economice și competitivității, pe termen

lung. Globalizarea piețelor financiare a contribuit la reducerea diferențelor

dintre economiile avansate și economiile emergente, în ceea ce privește

implementarea guvernanței. Totuși, datorită factorilor culturali, economici și

sociali din economiile emergente nu se poate vorbi încă de o abordare

exhaustivă, mai ales atunci când se face comparație cu economiile dezvoltate.

În România, guvernanța corporativă a apărut din punct de vedere

conceptual și reglementar la începutul anilor 2000. Primul cod de guvernanță

corporativă a fost adoptat în 2001. În 2008, el a fost înlocuit cu un nou cod de

guvernanță corporativă, care are la bază principiile OCDE. Noul cod este

aplicat în mod voluntar de către companiile tranzacționate pe piața reglementată

operată de BSE. În acest context, cercetarea noastră și-a propus să analizeze, pe

un eșantion de societăți cotate la BSE, gradul de conștientizare a importanței

principiilor de guvernanță în România. Indicatorii reținuți au fost legați de

atributele consiliului de administrație: mărimea, structura, frecvența întâlnirilor,

Niculae Feleagă, Liliana Feleagă, Voicu Dan Dragomir, Adrian Doru Bigioi

14

independența, distincția între președintele consiliului de administrație și

directorul executive, precum și divulgarea de informații.

Rezultatele au evidențiat că majoritatea societăților din eșantion nu

îndeplinesc recomandările codului de guvernanță în ceea ce privește

independența administratorilor și a membrilor comitetului de audit. În plus,

pentru majoritatea societăților analizate, gradul lor de transparență este

incomparabil mai mic decât cel al altor societăți europene.

Astfel, există suficiente posibilități de dezvoltare a cercetării în această

arie. Astfel, eșantionul ar putea să fie extins la societăți din sectorul bancar și sar

putea verifica dacă o variabilă reprezentând grupul de firme produce rezultate

semnificative. În plus, s-ar putea explora complexul motivațional pentru

companiile românești care decid să implementeze recomandările codului de

guvernanță, impactul guvernanței corporative asupra performanței lor dar și

contribuția cantitativă a altor variabile contextuale (economice, politice, sociale,

culturale) asupra acestei performanțe. Aguilera, R., Cuervo-Cazurra, A., „Codes of good governance world-wide: what is the

trigger?”, Organization Studies, 25 (3), 2004, pp. 415-443

Albert-Roulhac, C., Breen, P., „Corporate governance in Europe: current status and future

trends”, Journal of Business Strategy, 28 (6), 2005, pp. 19-29

Allen, F., „Corporate Governance in Emerging Economies”, Conference on Corporate

Governance at the Said Business School, Oxford University, January 2005

Black, B., „The Corporate Governance Behavior and Market Value of Russian Firms”,

Emerging Markets Review, 2, 2001, pp. 89-108

Black, B., Love, I., Rachinsky, A., „Corporate Governance Indices and Firms' Market Values:

Time Series Evidence from Russia”, Emerging Markets Review, 7 (4), 2006, pp. 361-379

CIPE, 2002, Instituting corporate governance in developing, emerging and transitional

economies, Center for International Private Enterprise, http://www.cipe.org

Credit Lyonnais Securities Asia, "Saints and sinners: Who's got religion", Report , Aprilie 2001

Driffield, N., Vidya, M., Sarmistha, P., „How Ownership Structure Affects Capital Structure

and Firm Performance? Recent Evidence from East Asia”, Working Paper, 2005,

http://129.3.20.41/eps/fin/papers/0505/0505012.pdf

Durnev, A., Kim, E.H., „To Steal or Not to Steal: Firm Attributes, Legal Environment, and

Valuation”, Journal of Finance, 60, 2005, pp. 1461-1493

Guvernanța corporativă în economiile emergente: cazul României

15

Faccio, M., Lang, L.H.P., Young, L., „Debt and Corporate Governance”, Working Paper, 2001,

http://www2.owen.vanderbilt.edu/fmrc/Activity/paper/Faccio_Paper_Debt.pdf

Feleaga, N., „Corporate governance between classicism and modernism”, Proceeding of the 4th

European Conference on Management, Leadership and Governance, 2008, University of

Reading, UK, pp. 39-46

Harvey, C.R., Lins, K.V., Roper, A.H., „The Effect of Capital Structure when Expected Agency

Costs are Extreme”, The Journal of Financial Economics, 74, 2004, pp. 3-30

Jandik, T., Rennie, C.G., „The Evolution of Corporate Governance and Firm Performance in

Emerging Markets: The Case of Sellier and Bellot”, Finance Working Paper, 2005,

http://ssrn.com/abstract=625902

Jensen, M.C., „Agency Costs of Free Cash Flow, Corporate Finance, and Takeovers”, American

Economic Review, 76(2), 1986, pp. 323-329

Khanna, T., Palepu, K., „Policy Shocks, Market Intermediaries, and Corporate Strategy: The

Evolution of Business Groups in Chile and India”, Journal of Economics and

Management Strategy, 8(2), 1999, pp. 271-310

Klapper, L.F., Love, I., „Corporate Governance, Investor Protection, and Performance in

Emerging Markets”, Journal of Corporate Finance. 10, 2004, pp. 287-322

Lefort, F., Walker, E., „Corporate Governance: a Challenge for Latin America”, ABANTE, 2(2),

2000, pp. 99-111

Lefort, F., Walker, E., „Corporate governance mechanisms: a study of their effects on investor

protection and corporate performance in Chile (and Brazil)”,

2003,http://www.iadb.org/res/laresnetwork/files/pr221proposal.pdf

Love, I., Rachinsky, A., "Corporate Governance, Ownership and Bank Performance in

Emerging Markets: Evidence from Russia and Ukraine”, Working Paper 2007,

http://siteresources.worldbank.org/DEC/Resources/Corporate_Governnace_Ownership_

and_Bank_Performance.pdf

Maier, S., „How Global is Good Governance? Ethical Investment Research Services”, 2005,

http://www.eiris.org/publications_request.html

OECD, 1999, Principles of Corporate Governance, http://www.oecd.org

Oman, C., Fries, S., Buiter, W., „Corporate Governance in Developing, Transition and

Emerging–Market Economies”, Policy Brief , No. 23, 2003, OECD

Rwegasira K., „CG in Emerging Capital Markets: Whither Africa?”, Corporate Governance:

An International Review, 8(3), 2000, pp. 258-267

Sarkar, J., Sarkar, S., „Debt and Corporate Governance in Emerging Economies: Evidence from

India”, Working Paper, 2005, http://www.igidr.ac.in/pub/pdf/WP-2005-007.pdf

Siddiqui, J., „Development of Corporate Governance Regulations: The Case of an Emerging

Economy”, Journal of Business Ethics, 91, 2010, pp. 253-274

Tian, L., „Bank Lending, Corporate Governance, and Government Ownership in China”,

Working Paper, 2005, http://www.ccfr.org.cn/cicf2005/paper/20050129102155.PDF

Vitezić, N., „Corporate governance in emerging economy and their impact on enterprise

performance: A Case of Croatia”, The 4th International Conference on Accounting and

Finance in Transition (ICAFT 2006) – Adelaide, UniSA, April 2006 Rec. 27: CA va infiinta un Comitet de Audit, format din membrii sai, pentru a-l asista

in indeplinirea responsabilitatilor sale in domeniul raportarii financiare, al controlului

intern si acela al administrarii riscului. Pana la infiintarea unui Comitet de Audit, CA

va indeplini aceste sarcini si responsabilitati, in stransa colaborare cu auditorii interni

si financiari; in acest scop CA se va intruni, cel putin de doua ori pe an, cu auditorii

interni si financiari pentru a discuta chestiuni legate de raportarea financiara,

controlul intern si administrarea riscului.

Rec. 28: CA sau Comitetul de Audit, dupa caz, va examina in mod regulat eficienta

raportarii financiare, controlului intern si sistemului de administrare a riscului

adoptat de societate; se va asigura ca analizele de audit efectuate precum si rapoartele

de audit elaborate, ca urmare a acestora, sunt conforme cu planul de audit aprobat de

CA sau de Comitetul de Audit.

Rec. 29: Comitetul de Audit va fi alcatuit in exclusivitate din administratori neexecutivi

si va contine un numar suficient de administratori independenti.

Rec. 30: Comitetul de Audit se va intalni ori de cate ori este necesar, dar cel putin de

doua ori pe an, cu ocazia intocmirii rezultatelor semestriale si anuale, cand se va

asigura de diseminarea acestora catre actionari si publicul larg.

Rec. 31: Comitetul de Audit va sprijini CA in monitorizarea credibilitatii si integritatii

informatiei financiare furnizata de societate, in special prin revizuirea relevantei si

consistentei standardelor contabile aplicate de aceasta (inclusiv criteriile de

consolidare).

Rec. 32: Comitetul de Audit va fi informat despre programul de activitate a

auditorului financiar si va primi un raport din partea acestuia in care vor fi descrise

toate relatiile existente intre acesta din urma, pe de o parte, si societate si grupul din

care face parte, pe de alta. Comitetul de Audit va face recomandari CA privind

selectarea, numirea, re-numirea si inlocuirea auditorului financiar, precum si termenii

si conditiile remunerarii acestuia. Acest Comitet de Audit va monitoriza independenta

si obiectivitatea auditorului financiar, in special prin monitorizarea rotatiei

partenerilor dedicati Emitentului, in firma de audit. Codul de Guvernanta Corporativa al Bursei de Valori Bucuresti

Extras

Preambul

Codul de Guvernanta Corporativa al Bursei de Valori Bucuresti  este un set de principii si recomandari pentru societatile ale caror actiuni sunt admise la tranzactionare pe piata reglementata.

Scopul Codului  este de a crea in Romania o piata de capital atractiva, la nivel international, in baza celor mai bune practici, a transparentei si increderii.

Codul incurajeaza societatile sa construiasca o relatie puternica cu actionarii lor si cu alti detinatori de interese (stakeholderi), sa comunice in mod eficient si transparent si sa manifeste deschidere fata de toti investitorii potentiali.

O buna guvernanta corporativa reprezinta un instrument puternic de intarire a competitivitatii pietei.

Bursa de Valori Bucuresti mentine un mecanism bazat pe principiul “aplici sau explici”, prin care se transmit in piata informatii clare, exacte si actuale despre respectarea regulilor de guvernanta corporativa de catre societatile listate.

Elementele centrale ale acestui Cod sunt accesul la informatii al investitorilor si protejarea drepturilor actionarilor. Codul incearca sa nu impuna societatilor listate obligatii excesive care ar putea depasi beneficiile, dar credem cu tarie ca efortul de satisfacere a asteptarilor investitorilor genereaza avantaje atat pentru societati, cat si pentru conducerea acestora.

Societatile vor include o declaratie de guvernanta coporativa in raportul anual intr-o sectiune distincta, care va cuprinde o autoevaluare privind modul in care sunt indeplinite “prevederile care trebuiesc respectate”, precum si masurile adoptate in vederea respectarii prevederilor care nu sunt indeplinite intru totul.

Toate cazurile de nerespectare de catre o societate a unei prevederi din sectiunea Codului intitulata “Prevederi care trebuiesc respectate” vor fi raportate pietei sub forma unui raport curent conform Codului BVB – Operator de Piata.

Sectiunea A – Responsabilitati

Consiliul de Administratie trebuie sa fie format din cel putin cinci membri.

Majoritatea membrilor Consiliului de Administratie trebuie sa nu aiba functie executiva.

Categoria Standard

Cel putin un membru al Consiliului de Administratie trebuie sa fie independent in cazul societatilor din Categoria Standard.

Categoria Premium

In cazul societatilor din categoria premium , nu mai putin de doi membri  neexecutivi ai Consiliului de Administratie trebuie sa fie independenti.

Sectiunea B – Sistemul de gestiune a riscului si controlul intern

Consiliul de Administratie trebuie sa infiinteze un comitet de audit in care cel putin un membru trebuie sa fie administrator neexecutiv independent.

Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa aiba experienta de audit sau contabilitate dovedita si corespunzatoare.

In societatile din Categoria Premium, comitetul de audit trebuie sa fie format din cel putin trei membri si majoritatea membrilor comitetului de audit trebuie sa fie independenti.

Presedintele comitetul de audit trebuie sa fie un membru neexecutiv independent.

Sectiunea C – Justa recompensa si motivare

Nivelul de remunerare trebuie sa fie suficient pentru a atrage, a retine si motiva persoane competente si experimentate in cadrul  Consiliului de Administratie si al conducerii.

Consiliul trebuie sa asigure transparenta cu privire la remunerare. Actionarii trebuie sa dispuna de informații relevante, pentru a putea intelege principiile aplicate de societate cu privire la politica de remunerare, care este bazata pe justa recompensa  si motivare  pentru membrii Consiliului si pentru Directorul General.

O companie trebuie sa aiba o politica de remunerare si reguli care definesc politica respectiva. Aceasta ar trebui sa stabileasca forma, structura si nivelul de remunerare al membrilor Consiliului de Administratie si al Directorului General.

Sectiunea D – Adaugand valoare prin relatiile cu investitorii

Societatea trebuie sa comunice cele mai importante informatii in limbile romana si engleza pentru a permite investitorilor romani si straini sa aiba acces la aceleasi informatii in acelasi timp.

Societatea trebuie sa organizeze un serviciu de Relatii cu Investitorii.

© 2015 Asociatia Administratorilor Independenti

Modul de organizare si functionare a B.V.B. este reglementat, in principal, de urmatoarele acte normative:

a) Cu forta juridica superioara:

      O.U.G. 28/2002[1], aprobata cu modificari prin Legea nr. 525/2002[2];

b) Cu forta juridica inferioara:

      Regulamentul B.V.B. nr. 1 privind organizarea si functionarea B.V.B.[3];

      Regulamentul B.V.B. nr. 10 privind organizarea si functionarea Comitetului B.V.B.[4];

      Regulamentul B.V.B. nr. 13 privind Comisiile speciale ale B.V.B.[5];

      Regulamentul B.V.B. nr.12 privind activitatea agentului custode in cadrul B.V.B.[6];

      Regulamentul C.N.V.M. nr. 3/1999 de procedura al Camerei Arbitrale a B.V.B. si al Camerei Arbitrale a Pietei RASDAQ[7].

Data fiind necesitatea indeplinirii de catre Romania, pana la sfarsitul anului in curs, a unor conditii de preaderare la Uniunea Europeana, inclusiv referitoare la piata de capital, cel mai probabil in ultima parte a anului 2003 piata romaneasca de capital, inclusiv B.V.B., va face obiectul unui nou corpus normativ, de orientare comunitara (denumit “legea consolidata”).

      Infiintarea si forma juridica a B.V.B.

B.V.B. a fost infiintata ca institutie publica, in temeiul prevederilor Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori[8], prin Decizia C.N.V.M.[9], si a dobandit personalitate juridica la data de 01.06.1995, ca efect al Deciziei C.N.V.M. privind validarea Directorului general al B.V.B.[10]

Actualmente, B.V.B., este institutie de interes public de drept privat, investita cu personalitate juridica, autonoma, cu scop nepatrimonial, finantata din surse proprii, care functioneaza in baza deciziei de infiintare emisa de C.N.V.M.

Pe plan international s-au identificat doua tendinte majore, a caror manifestare este simultana: transformarea burselor in societati detinute public, ale caror actiuni urmeaza a fi listate pe o piata reglementata si cristalizarea formelor incipiente de colaborare intre burse, prin realizarea de aliante care urmaresc cresterea lichiditatii si realizarea economiilor de scala. Tendinta evidenta este aceea de organizare a burselor ca entitati corporative, orientate spre maximizarea profitului, fara a exista norme comunitare care sa prevada imperativ o astfel de forma de organizare pentru o piata reglementata.

In proiectul legii consolidate a pietei de capital se prevede obligativitatea reorganizarii B.V.B., in termen de 18 luni de la data intrarii in vigoare a acesteia, in societate comerciala pe actiuni, detinuta initial, in cote egale, de membrii Asociatiei B.V.B. Modul de organizare si functionare a B.V.B. va forma obiectul unui regulament aprobat de Adunarea generala a actionarilor societatii.

Ulterior, se poate pune in discutie fuziunea societatii comerciale rezultate in urma reorganizarii B.V.B. cu societatea comerciala pe actiuni B.E.R. si eventual, capabilizarea acestei entitati pentru dobandirea statutului de societate pe actiuni detinuta public.

Forma juridica a societatii pe actiuni va fi singura forma de organizare a unei piete reglementate.

      Activitatea B.V.B. Suspendarea activitatii si dizolvarea B.V.B.

a) B.V.B. este organizata si isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile O.U.G. 28/2002 si a actelor emise in aplicarea acesteia. Astfel, B.V.B. indeplineste urmatoarele functii:

      este  piata reglementata, care asigura investitorilor sisteme, mecanisme si proceduri adecvate pentru efectuarea tranzactiilor cu valori mobiliare si alte instrumente financiare, in conditiile legii;

      indeplineste si activitati conexe tranzactionarii, precum: compensare, decontare, depozitare, inregistrare a constituirii si transferului drepturilor asupra valorilor mobiliare si ale instrumentelor financiare, precum si orice operatiuni conexe acestora;

      realizeaza, administreaza si comercializeaza sisteme informatice specifice burselor de valori[11];

      este organism de formare profesionala, in sensul Regulamentului C.N.V.M. nr. 1/2003 privind atestarea profesionala a operatorilor si specialistilor pentru pietele reglementate, organizand cursuri in scopul pregatirii participantilor in domeniul pietelor reglementate[12];

      indeplineste, ope legis, activitatea unui organism cu putere de autoreglementare, avand prerogative de reglementare, supraveghere, control si sanctionare a membrilor Asociatiei B.V.B[13].

Desi in legislatia comunitara nu se stipuleaza obligativitatea separarii activitatii de tranzactionare de activitatea de depozitare, respectiv de cea de decontare, in proiectul legii consolidate a pietei de capital se consacra principiul “exclusivitatii” obiectului de activitate al societatii care administreaza o piata reglementata, notiune de natura a limita activitatea B.V.B. numai la organizarea si administrarea pietei reglementate. Prin derogare, B.V.B. va avea in continuare capacitatea juridica de a desfasura si celelalte activitati mentionate mai sus pana la implinirea unui termen de 18 luni de la data intrarii in vigoare a legii consolidate, iar ulterior prin participarea la capitalul social al unei astfel de societati comerciale pana la o limita de 75% din acesta.

In vederea indeplinirii rolului sau B.V.B. adopta norme juridice prin regulamente si proceduri de punere in aplicare a acestora, aspect care este consacrat si de proiectul legii consolidate.

B.V.B. are autonomie financiara si functioneaza pe baza de gestiune economica proprie. B.V.B. se autofinanteaza din comisioanele si tarifele stabilite prin hotararile Comitetului B.V.B., aprobate de catre C.N.V.M. B.V.B. poate atrage surse externe si poate incasa amenzi bursiere, aplicate potrivit prevederilor regulamentelor si procedurilor B.V.B.. Cotizatiile membrilor Asociatiei B.V.B. constituie venit al B.V.B.

Reglementarile, cotatiile, precum si volumul tranzactionat in cadrul B.V.B. sunt informatii de interes public si sunt facute accesibile publicului, cu titlu oneros sau gratuit, dupa caz.

B.V.B. poate stabili relatii de asociere bilaterala cu burse din alte tari si se poate afilia la forurile internationale care reunesc institutiile specifice pietelor reglementate. B.V.B. este membru corespondent al Federatiei Internationale a Burselor de Valori (World Federation of Exchanges-WFE) – 1998 si al Federatiei Europene a Burselor de Valori (Federation of European Securities Exchanges-FESE) – 2002 si membru al Asociatiei Depozitarelor si Caselor de Compensatie a Valorilor Mobiliare din Europa Centrala si de Est (CEECSDA) – 1988 si al Federatiei Euro-Asiatice a Burselor de Valori (Federation of Euro-Asian Stock Exchanges-FEAS) – 2003.

B.V.B. poate elabora, negocia si incheia conventii, protocoale si intelegeri cu institutii care actioneaza pe pietele reglementate, inclusiv cu organisme si organizatii internationale. Astfel, BVB a semnat memorandumuri de colaborare cu Bursele de valori din Atena (1997), Tokio (1999), Londra (2000), precum si cu Bursa Italiana (2002).

B.V.B. este actionar la entitati participante in piata romaneasca de capital, precum societatea de registru independent Regisco S.A., Societatea Nationala de Compensare-Decontare si Depozitare S.A., asociat unic la S.C. Institutul de guvernanta corporativa al Bursei de Valori Bucuresti S.R.L. si asociat la Asociatia Initiativa Europeana a Mediului de Afaceri.

b) Suspendarea activitatii B.V.B. sau dizolvarea acesteia pot fi decise numai de catre C.N.V.M. Prin decizia de dizolvare a B.V.B., C.N.V.M. desemneaza si lichidatorii, care vor putea incheia numai actele juridice si dispune numai operatiunile necesare lichidarii patrimoniale a B.V.B.. Produsul net al lichidarii B.V.B. se preia de C.N.V.M. Personalitatea juridica a B.V.B. inceteaza la data depunerii bilantului de lichidare la C.N.V.M.

In cazul retragerii de catre C.N.V.M. a autorizatiei de functionare a B.V.B., incepand cu data precizata in decizie, nu mai pot fi efectuate operatiuni de bursa, iar ordinele de negociere inregistrate de intermediari si inca neexecutate pana la acea data devin caduce.

      Organizarea B.V.B.

B.V.B. are o structura specifica, cuprinzand Asociatia B.V.B. si Comitetul B.V.B. Se poate observa ca si aceste doua entitati poarta in denumirea lor legala sintagma care le arata apartenenta la specie, respectiv substantivul “bursa” in cazul genitiv.

A)    ASOCIATIA B.V.B.

In cadrul B.V.B. este instituita Asociatia B.V.B., entitate fara personalitate juridica, care functioneaza potrivit prevederilor O.U.G. 28/2002 si ale Statutului adoptat in prima sa adunare generala, aprobat de C.N.V.M., cu modificarile si completarile ulterioare[14].

Sunt membri ai Asociatiei B.V.B. societatile de servicii de investitii financiare autorizate de C.N.V.M. sa negocieze in B.V.B.[15]

Asociatia B.V.B. tine adunari generale de cel putin doua ori pe an si este regulamentar constituita in prezenta a jumatate plus unul din numarul total al membrilor Asociatiei. Daca la prima convocare nu este intrunit acest cvorum, se convoaca o noua Adunare Generala la o data stabilita cu minimum 10 zile dupa data la care nu s-a intrunit cvorumul respectiv, aceasta fiind regulamentar constituita si adoptand hotarari in mod valabil, indiferent de numarul de membri cu drept de vot prezenti. In Adunarea Generala a Asociatiei B.V.B. fiecare membru detine un vot. Deciziile se iau cu cel putin jumatate plus unul din numarul voturilor membrilor prezenti sau reprezentati prin mandatar. Hotararile Adunarii Generale a Asociatiei B.V.B. se transmit membrilor Asociatiei B.V.B. prin sistemul electronic de comunicare al B.V.B., prin grija Secretariatului Asociatiei B.V.B., care intocmeste si procesele verbale ale adunarilor..

Pentru numirea si revocarea membrilor Comitetului B.V.B., Statutul Asociatiei B.V.B. prevede cvorumuri speciale de prezenta si de vot, precum si regula secretului votului.

Asociatia B.V.B. are urmatoarele atributii:

      adopta si modifica Statutul Asociatiei B.V.B., care se supune spre aprobare C.N.V.M.;

      alege si revoca membrii Comitetului B.V.B.;

      examineaza si aproba bugetul B.V.B. prezentat de catre Comitetul B.V.B.;

      stabileste remuneratiile cuvenite Comitetului B.V.B., cenzorilor si auditorului financiar ai B.V.B., alesi de catre Adunarea Generala a Asociatiei B.V.B.;

      examineaza si aproba executia bugetului B.V.B., bilantul B.V.B., inaintate de catre Comitetul B.V.B. si insotite de raportul de audit si de raportul cenzorilor;

      numeste un auditor financiar, pentru un mandat de 3 ani, si doi cenzori, pentru un mandat de 5 ani;

      numeste persoanele care urmeaza a fi inscrise pe lista de arbitri ai Camerei Arbitrale a B.V.B.;

      inainteaza propuneri Comitetului B.V.B. privind modul de functionare a B.V.B.;

      aproba Regulamentul de functionare a Comitetului B.V.B.;

      ratifica dobandirea si incetarea calitatii de membru al Asociatiei B.V.B.;

      adopta strategii si politici privind dezvoltarea B.V.B.

In proiectul legii consolidate, singurele trimiteri la “asociatia bursei” sunt cele de la capitolul ”Dispozitii finale si tranzitorii”, referitoare la reorganizarea B.V.B. in societate comerciala pe actiuni in baza hotararii Asociatiei B.V.B., aspect de natura a sugera continuitatea acestei structuri cel putin pana la momentul transformarii formei juridice a B.V.B., urmand ca ulterior aceasta sa isi inceteze activitatea.

B)    COMITETUL B.V.B.

      Administrarea B.V.B. este incredintata Comitetului B.V.B.[16], format din 5-9 membri. Membrii Comitetului B.V.B. sunt alesi/revocati de Asociatia B.V.B. pentru un mandat de maximum 5 ani, reinnoibil, si sunt validati individual de C.N.V.M.[17] Conditiilecumulative necesar a fi indeplinite de o persoana pentru a dobandi calitatea de membru sunt:

      cetatenia romana;

      domiciliul in Romania;

      varsta de minimum 30 de ani impliniti;

      cunostinte si practica profesionala de minimum 5 ani in domeniul economic, financiar, bancar, al afacerilor sau juridic;

      buna reputatie civica si integritate morala;

      sa nu ocupe nici o functie publica, cu exceptia celei de cadru didactic universitar si de cercetator stiintific in domeniu;

      sa nu faca parte din organele de conducere ale unei alte burse de valori sau institutii care indeplineste functii similare unei burse de valori;

      sa nu fie actionar semnificativ sau sa detina un alt interes major, direct sau indirect, in cadrul unei societati comerciale inscrise la Cota Bursei.

      Dupa validarea lor, membrii Comitetului B.V.B. aleg dintre ei un presedinte[18], doi vicepresedinti[19] si un secretar general[20].

Presedintele Comitetului B.V.B. este reprezentantul de drept al B.V.B. ca institutie de interes public. In caz de indisponibilitate a Presedintelui, reprezentarea legala a B.V.B. revine celui mai varstnic dintre vicepresedinti.

Comitetul B.V.B. este organizat si isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile O.U.G. 28/2002 si ale regulamentului propriu de organizare si functionare aprobat de Asociatia B.V.B. si de C.N.V.M.

Comitetul B.V.B. se reuneste de regula la sediul B.V.B., cel putin o data pe luna si se pot tine in mod regulamentar in prezenta a minim 6 membri. Conducerea sedintei se face de catre Presedintele Comitetului B.V.B., iar in caz de indisponibilitate a acestuia, de catre unul din cei doi vicepresedinti. Fiecare membru are dreptul la un vot. Hotararile se adopta cu majoritatea de voturi a membrilor Comitetului B.V.B. prezenti personal sau prin reprezentant.

Comitetul B.V.B. indeplineste urmatoarele atributii:

      numeste si demite Directorul General al B.V.B.;

      adopta si modifica regulamentul de organizare si functionare a B.V.B. si regulamentul privind salarizarea personalului B.V.B.[21];

      adopta si modifica regulamentele privind operatiunile de bursa si instrumentele financiare care urmeaza sa fie tranzactionate[22];

      adopta proiectul de buget al B.V.B, pe care il supune aprobarii Asociatiei B.V.B.;

      prezinta si supune aprobarii Asociatiei B.V.B. executia bugetului B.V.B. insotita de bilantul contabil si raportul cenzorilor;

      stabileste categoriile, nivelurile si plafoanele comisioanelor si tarifelor practicate in B.V.B.[23];

      stabileste garantiile ce trebuie constituite de membrii Asociatiei B.V.B. si agentii lor, pentru a asigura lichidarea integrala si la scadenta a tranzactiilor cu valori mobiliare negociate in bursa, diferentiate dupa tipul de operatiune, precum si regimul de utilizare si reconstituire a respectivelor garantii[24];

      vegheaza la respectarea de catre membrii Asociatiei B.V.B. si agentii lor si de intreg personalul B.V.B. a dispozitiilor O.U.G. 28/2002, reglementarilor C.N.V.M. si a regulamentelor B.V.B., dispunand masurile corespunzatoare;

      infiinteaza comisii speciale, aproba regulamentul de organizare si functionare a acestora[25] si desemneaza membrii titulari si supleanti ai acestora, in baza propunerilor inaintate de membrii Asociatiei B.V.B.;

      solutioneaza contestatiile formulate impotriva deciziilor Directorului General al B.V.B., inclusiv cele indreptate impotriva deciziilor de sanctionare a agentilor de bursa si a societatilor de servicii de investitii financiare pentru savarsirea de fapte ilicite la regimul juridic bursier[26];

      duce la indeplinire propunerile inaintate de Asociatia B.V.B.;

      decide momentul reluarii tranzactionarii, in cazul opririi sedintei de tranzactionare pentru variatia procentuala negativa a indicelui BET de 15% fata de valoarea de inchidere a acestuia inregistrata in sedinta precedenta de tranzactionare[27].

In cadrul fiecarei sedinte a Comitetului B.V.B., Secretariatul sedintei, coordonat de Secretarul General al Comitetului B.V.B., redacteaza un proces verbal al sedintei, semnat de catre toti membrii participanti. Hotararile Comitetului B.V.B. se aduc la cunostinta membrilor Asociatiei B.V.B. prin intermediul sistemului electronic de comunicare al B.V.B., prin grija Secretariatului Comitetului B.V.B.

In proiectul legii consolidate a pietei de capital se prevede transformarea actualului Comitet al B.V.B. in Consiliul de administratie al societatii care va administra piata bursiera.

C)    COMISIILE SPECIALE ALE B.V.B.

Comitetul B.V.B. poate hotari, potrivit O.U.G. 28/2002, infiintarea in cadrul B.V.B. a unor comisii speciale, prin delegarea de catre Comitetul B.V.B. a unei parti a atributiilor sale.

Fara a se suprapune institutiilor desemnate de O.U.G. 28/2002 sub numele de “comisii speciale”, in cadrul B.V.B. functioneaza trei comisii speciale. Desemnarea membrilor si desfasurarea activitatii Comisiilor speciale se face in conformitate cu prevederile regulamentului de organizare si functionare propriu, aprobat de Comitetul B.V.B.[28] si C.N.V.M.

In prezent, Comisiile speciale ale B.V.B. sunt:

                  Comisia de Inscriere la Cota[29];

                  Comisia de Etica si Conduita[30];

                  Comisia de Dezvoltare, Produse Noi[31].

Aceste comisii au un rol consultativ, iar nu unul decizional, decizia ramanand la nivelul Comitetului B.V.B.

Fiecare Comisie speciala este compusa din 6 membri titulari, persoane fizice si sase membri supleanti, persoane fizice, numiti/revocati de Comitetul B.V.B., pentru un mandat de 5 ani.

Conditiile necesare a fi indeplinite de o persoana pentru a dobandi calitatea de membru sunt:

      cetatenia romana;

      cunostinte si practica profesionala de minimum 3 ani in domeniul pietei financiar-bancare;

      sa nu fi fost sanctionata in ultimii 3 ani, pentru incalcarea vreuneia din normele juridice cuprinse in O.U.G. 28/2002, in reglementarile C.N.V.M. emise in aplicarea legii, cu sanctiunea suspendarii sau retragerii autorizatiei de agent pentru valori mobiliare, in reglementarile pietelor reglementate cu sanctiunea suspendarii exercitarii drepturilor care decurg din decizia de autorizare ca agent de bursa sau cu sanctiunea revocarii autorizatiei de agent de bursa, in Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara sau in reglementarile emise in aplicarea acesteia;

      buna reputatie civica si integritate morala;

      societatea de servicii de investitii financiare in cadrul careia  detine sau a detinut calitatea de administrator sau de director executiv sa nu fi fost sanctionata, in ultimii trei ani, de catre C.N.V.M.sau de catre B.V.B. pentru abateri grave savarsite in perioada in care a exercitat functia respectiva;

      sa nu se afle in vreuna din situatiile de incompatibilitate cu calitatea de membru al Comisiei Speciale (membru intr-o alta Comisie speciala sau membru in structurile de conducere sau consultative ale unei alte piete reglementate).

Comisile speciale se reunesc in sedinta, ori de cate ori este necesar. Sedintele se desfasoara, in mod regulamentar, in prezenta a sase membri, din care unul va fi, in mod obligatoriu, Presedintele Comisiei speciale sau supleantul acestuia si sunt conduse de catre Presedintele Comisiei speciale. Hotararile comisiilor speciale se adopta cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenti. Pentru fiecare sedinta a Comisiei speciale se redacteaza o incheiere de sedinta, care se semneaza de toti membrii prezenti la sedinta.

Pe langa Comisiile mentionate anterior, in cadrul B.V.B. mai functioneaza Comisia Custozilor[32].  Si aceasta comisie are un rol consultativ, scopul sau fiind acela de a aduce la cunostinta Comitetului B.V.B. problemele specifice activitatii de custodie.

Comisia Custozilor este formata din cate un reprezentant al fiecarui agent custode inregistrat la B.V.B. si din doi reprezentanti ai B.V.B. Unul dintre reprezentantii B.V.B. este desemnat de catre Directorul General al B.V.B. ca Presedinte al Comisiei.

In continuare, vom analiza succint rolul fiecareia dintre comisiile speciale ale B.V.B.

a) Comisia de Inscriere la Cota asigura o activitate unitara, ordonata si eficienta de inscriere, promovare, retrogradare si retragere de la Cota Bursei a valorilor mobiliare. Comisia de Inscriere la Cota are urmatoarele atributii:

      propune Comitetului B.V.B. inscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei, in cadrul Sectorului valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane si in cadrul Sectorului International;

      propune Comitetului B.V.B. promovarea si retrogradarea valorilor mobiliare in si din Categoria I a Sectorului valorilor mobiliare emise de persoane juridice romane;

      propune Comitetului B.V.B. includerea si excluderea actiunilor in si din cadrul Categoriei PLUS;

      propune Comitetului B.V.B. acordarea de dispense, in conditiile Regulamentului B.V.B. nr. 3 privind inscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei;

      propune Comitetului B.V.B. retragerea valorilor mobiliare de la Cota Bursei.

In exercitarea atributiilor sale, Comisia de Inscriere la Cota emite avize consultative.

b) Comisia de Etica si Conduita urmareste respectarea prevederilor Codului de Etica si Conduita si ale reglementarilor B.V.B., in masura in care este abilitata prin reglementarile respective. Comisia de Etica si Conduita are urmatoarele atributii:

      dispune masurile necesare in vederea investigarii de catre personalul B.V.B. a imprejurarilor in care s-au savarsit faptele ilicite la regimul juridic bursier;

      constata savarsirea faptelor ilicite la regimul juridic bursier date in competenta sa potrivit reglementarilor bursiere si Codului de Etica si Conduita;

      propune Directorului General al B.V.B. aplicarea sanctiunilor corespunzatoare faptelor ilicite constatate.

In exercitarea atributiilor sale, Comisia de Etica si Conduita emite avize consultative.

c) Comisia de Dezvoltare, Produse Noi sustine eforturile de diversificare a tipurilor de operatiuni de bursa si de valori mobiliare care fac obiectul acestora, precum si de imbunatatire a reglementarilor B.V.B. Comisia de Dezvoltare, Produse Noi are urmatoarele atributii:

      promoveaza catre Comitetul B.V.B. propuneri si solutii de dezvoltare de produse financiare noi si de operatiuni de bursa noi;

      urmareste efectele rezultate din introducerea acestor produse si operatiuni de bursa;

      coordoneaza activitatile de implementare si realizare a produselor financiare noi si a operatiunilor de bursa noi.

Actele emise de Comisia de Dezvoltare, Produse Noi sunt:

      rapoarte catre Comitetul B.V.B. privind propuneri de produse financiare si operatiuni de bursa noi;

      proiecte de reglementari privind produsele financiare si operatiunile de bursa noi, a caror implementare a fost aprobata in prealabil de Comitetul B.V.B.;

      referate de insotire privitoare la proiectele mentionate la litera b);

      avize consultative solicitate de Comitetul B.V.B.

Fara a mentiona posibilitatea organizarii si functionarii in cadrul unei piete reglementate a unor comisii speciale, apreciem ca si ulterior aparitiei legii consolidate a pietei de capital aceste comisii vor putea functiona dupa modelul clasic al comitetelor directoare din cadrul societatilor comerciale, preluind corespunzator din atributiile specifice ale consiliului de administratie.

D)    CAMERA ARBITRALA A B.V.B.

Pe langa B.V.B. poate functiona Camera Arbitrala a B.V.B., institutie permanenta de arbitraj, fara personalitate juridica, independenta, care isi va desfasura activitatea potrivit propriului regulament de organizare si functionare adoptat de Comitetul B.V.B. si aprobat de C.N.V.M.[33]

Camera Arbitrala a B.V.B. are ca obiect organizarea solutionarii litigiilor izvorate din operatiuni de bursa, precum si promovarea arbitrajului privat, prin oferirea unor proceduri alternative de rezolvare a diferendelor.

Litigiile dintre intermediari, dintre societatile de servicii de investitii financiare si agentii lor, dintre agenti si cele intre clienti si intermediari, izvorate din operatiuni de bursa, pot fi supuse spre solutionare Camerei Arbitrale a B.V.B. daca partile au incheiat o conventie arbitrala.

Poate fi numit arbitru orice persoana fizica, daca indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

      cetatenia romana;

      domiciliul in Romania;

      capacitate deplina de exercitiu al drepturilor;

      buna reputatie;

      specialist in domeniul juridic ori economic sau are o experienta recunoscuta in activitatea bursiera;

      sa nu fie agent pentru servicii de investitii financiare.

Camera Arbitrala se compune dintr-un numar de 10-15 arbitri (actualmente 11) numiti de Asociatia B.V.B.[34]pe termen de 3 ani, cu posibilitatea de reinvestire, dintre persoanele care indeplinesc cerintele mentionate anterior. Comitetul B.V.B. desemneaza dintre arbitrii numiti un Presedinte, care conduce Camera Arbitrala a B.V.B.

Litigiile se solutioneaza de un tribunal arbitral compus din 2 arbitri si un supraarbitru, alesi sau, dupa caz, desemnati dintre membrii Camerei Arbitrale a B.V.B., sau daca partile convin, de un arbitru unic, ales prin acordul partilor dintre membrii Camerei Arbitrale a B.V.B.

Pana in prezent, nici o cauza nu a fost dedusa judecatii Camerei Arbitrale a B.V.B.

Proiectul legii consolidate a pietei de capital asigura continuitatea acestei institutii pe langa B.V.B.

E)     STRUCTURA B.V.B.

Din luna aprilie a acestui an, B.V.B. opereaza cu un nou Regulament de organizare si functionare.

a)      Directorul General al B.V.B.

Conducerea B.V.B. este incredintata Directorului General, numit de catre Comitetul B.V.B.[35]. Conditiile de eligibilitate pentru functia de Director General sunt cele prevazute la art. 18 alin. (2) din O.U.G. 28/2002. Directorul general, sotul (sotia) sau rudele acestora precum si afinii pana la gradul trei inclusiv nu pot fi actionari, administratori, cenzori, auditori, angajati, agenti sau persoane implicate cu o societate de servicii de investitii financiare sau cu o alta entitate autorizata de C.N.V.M.

Directorul General este reprezentantul legal al B.V.B. ca persoana juridica, in fata autoritatilor publice si in relatiile cu persoanele fizice si juridice, romane si/sau straine. Acesta exercita competentele de organizare, conducere si pe cele privind functionarea B.V.B., inclusiv de angajare si salarizare a personalului, autorizare a agentilor de bursa, sanctionare sau instituire de masuri cu caracter preventiv asupra societatilor de servicii de investitii financiare si a agentilor de bursa.

Prin semnatura sa, Directorul General angajeaza patrimonial B.V.B. ca persoana juridica. Inscrisurile constatand situatii sau fapte referitoare la B.V.B., drepturi sau angajamente patrimoniale ale acesteia, care poarta semnatura Directorului General sunt opozabile tertilor si au forta probanta de act autentic, continutul lor putand fi infirmat numai prin procedura inscrierii in fals.

In caz de indisponibilitate temporara, suplinirea Directorului General al B.V.B. se face de catre persoanele desemnate prin decizia Directorului General.

b) Directorul General Adjunct

In cadrul B.V.B. poate functiona un Director general adjunct, ale carui activitati si responsabilitati se stabilesc prin decizia Directorului general al B.V.B. Persoana angajata in functia de Director general adjunct si fisa postului acesteia sunt supuse confirmarii Comitetului Bursei, in prima sedinta imediat ulterioara datei angajarii.

c) Departamentele B.V.B.

In structura organizatorica a B.V.B. functioneaza Departamente. Realizarea obiectului de activitate al B.V.B. este legata de si necesita indeplinirea de catre fiecare Departament al B.V.B. a anumitor responsabilitati si activitati aferente. Departamentele B.V.B. sunt urmatoarele:

1.      Audit intern

2.      Purtator de cuvant si relatii publice

3.      Departamentul juridic

4.      Departamentul cercetare-dezvoltare si strategii

5.      Departamentul economic-administrativ

6.      Departamentul inscriere la cota

7.      Departamentul operatiuni financiare ale emitentilor

8.      Departamentul membri

9.      Departamentul relatii internationale si marketing

10.  Departamentul sisteme de tranzactionare si supraveghere piata

11.  Departamentul compensare-decontare-registru-custozi

12.  Departamentul administrare sistem informatic

13.  Departamentul dezvoltare sistem informatic

Mai jos sunt prezentate responsabilitatile fiecarei structuri a B.V.B.

1. AUDIT INTERN

a)      Auditeaza ansamblul activitatilor B.V.B. in scopul furnizarii unei evaluari a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acesteia;

b)      Examineaza respectarea legii, a reglementarilor si procedurilor B.V.B. si a deciziilor Directorului general al B.V.B.;

c)      Examineaza posibilitatea existentei unor nereguli sau abateri semnificative de la obiectivele stabilite de  B.V.B. si hotararile Comitetului Bursei;

d)      Asigura auditul intern al bilantului contabil anual si a contului de executie bugetara, prin verificarea legalitatii, realitatii si exactitatii evidentelor contabile si ale actelor financiare si de gestiune;

e)      Examineaza legalitatea, regularitatea si conformitatea operatiunilor, identifica slabiciunile sistemelor de conducere si control, precum si riscurile asociate;

f)       Face propuneri pentru eliminarea riscurilor si deficientelor constatate, pe baza observatiilor asupra activitatii auditate;

g)      Colaboreaza cu cenzorii si cu auditorii financiari numiti de Asociatia B.V.B.;

h)      Examineaza si analizeaza problemele ridicate prin diverse sesizari si reclamatii.

2. PURTATOR DE CUVANT SI RELATII PUBLICE

a)      Promoveaza imaginea institutionala a B.V.B.;

b)      Efectueaza activitati de educare a publicului; organizeaza logistic participarea B.V.B. la activitati de promovare si explicarea pietei bursiere;

c)      Administreaza programe de vizitare a B.V.B. si actualizeaza permanent informatiile ce vor fi distribuite publicului;

d)      Dezvolta si asigura protectia imaginii B.V.B., prin stabilirea de politici si norme privind mijloacele grafice si audio vizuale si se preocupa de controlul utilizarii acestora.

3.      DEPARTAMENTUL JURIDIC

a)      Asigura asistenta juridica B.V.B. in raporturile acesteia cu tertii;

b)      Asigura asistenta juridica cu privire la raporturile de munca ale angajatilor B.V.B.;

c)      Efectueaza activitatile juridice necesare operatiunilor de bursa;

d)      Asigura informarea juridica a personalului B.V.B.

e)      Desfasoara alte activitati conexe.

4. DEPARTAMENTUL CERCETARE-DEZVOLTARE SI STRATEGII

a)      Elaboreaza metodologia de calcul a tuturor indicilor B.V.B., propune noi indici bursieri in functie de necesitatile pietei;

b)      Elaboreaza strategia de dezvoltare a B.V.B. in ceea ce priveste instrumente de tranzactionare noi, mecanismul de tranzactionare, sistemul informatic etc.;

c)      Realizeaza analize si studii de piata pentru societatile membre ale Asociatiei B.V.B. si publicul larg;

d)      Realizeaza buletine semestriale si rapoarte trimestriale privind activitatea B.V.B., redacteaza si urmareste editarea Buletinului B.V.B.;

e)      Asigura integrarea cu alte sisteme de tranzactionare;

f)       Elaboreaza analize si studii privind evolutia pietelor de capital internationale si face propuneri privind cooperarea cu alte institutii bursiere;

g)      Colaboreaza cu Comisia de Cercetare Dezvoltare, Produse Noi si asigura secretariatul acesteia.

5. DEPARTAMENTUL ECONOMIC-ADMINISTRATIV

a)      Organizeaza sistemul financiar contabil si evidentele tehnico-operative aferente;

b)      Elaboreaza propuneri privind proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si urmareste executia acestuia;

c)      Urmareste mentinerea capacitatii de finantare a activitatii B.V.B.;

d)      Asigura integritatea patrimoniului B.V.B.;

e)      Organizeaza inventarierea anuala a bunurilor din patrimoniul B.V.B.;

f)       Asigura premisele desfasurarii in mod optim a activitatilor B.V.B. cu privire la achizitionarea dotarilor materiale;

g)      Asigura intretinerea curenta in incinta B.V.B., paza si securitatea sediului B.V.B.;

h)      Organizeaza evidenta tehnico operativa a personalului B.V.B.;

i)        Urmareste respectarea legislatiei in vigoare cu privire la activitatea financiar contabila a institutiilor de interes public.

6. DEPARTAMENTUL INSCRIERE LA COTA

a)      Efectueaza activitatile si operatiile necesare inscrierii la Cota B.V.B.;

b)      Urmareste respectarea de catre societatile emitente a conditiilor pentru mentinerea la Cota B.V.B.;

c)      Colaboreaza la efectuarea activitatilor de investigare a societatilor emitente si a personalului acestora;

d)      Pregateste materialele de reglementare a activitatii emitentilor;

e)      Asigura Secretariatul Comisiei de Inscriere la Cota.

7. DEPARTAMENTUL OPERATIUNI FINANCIARE ALE EMITENTILOR

a)      Supravegheaza furnizarea de informatii referitoare la activitatea societatilor cotate la Cota B.V.B., conform legilor, regulamentelor C.N.V.M. si regulamentelor si procedurilor B.V.B.;

b)      Analizeaza activitatile si operatiunile derulate de emitenti in legatura cu activitatea pe piata de capital;

c)      Urmareste respectarea de catre societatile emitente a obligatiilor de furnizare de informatii periodice si continue;

d)      Efectueaza activitatile si operatiile necesare supravegherii emitentilor;

e)      Colaboreaza la efectuarea de investigatii in legatura cu activitatea societatilor emitente si a personalului acestora;

f)       Organizeaza intalniri cu emitentii la sediul B.V.B. si/sau vizite la sediul emitentilor.

8. DEPARTAMENTUL MEMBRI

a)      Coordoneaza activitatea de admitere in Asociatia B.V.B., de inscriere si mentinere a membrilor in Registrul de Asociati al Asociatiei B.V.B.;

b)      Coordoneaza si supravegheaza aducerea la indeplinire a obligatiilor ce revin societatii care va incepe/reincepe tranzactionarea in cadrul B.V.B., precum si a obligatiilor care revin B.V.B. ;

c)      Urmareste activitatea bursiera a societatilor membre ale Asociatiei B.V.B.;

d)      Supravegheaza activitatea societatilor membre ale Asociatiei B.V.B.;

e)      Coordoneaza activitatea de retragere a societatilor membre ale Asociatiei B.V.B.;

f)       Reglementeaza activitatea bursiera a societatilor membre ale Asociatiei B.V.B.;

g)      Colaboreaza la efectuarea activitatilor de investigare a societatilor membre ale Asociatiei B.V.B. si a agentilor;

h)      Asigura Secretariatul Asociatiei B.V.B. si al Comisiei de Etica si Conduita.

9. DEPARTAMENTUL RELATII INTERNATIONALE SI MARKETING

a)      Promoveaaza afilierea si relationarea B.V.B. cu organismele internationale din domeniu;

b)      Identifica obiectivele de marketing si elaboreaza strategia de marketing a B.V.B.;

c)      Executa planul de marketing al B.V.B.;

d)      Asigura prezenta activa a B.V.B. in cadrul comunitatii de afaceri si pe langa asociatiile profesionale.

10. DEPARTAMENTUL SISTEME DE TRANZACTIONARE SI SUPRAVEGHERE PIATA

a)      Asigura pregatirea participantilor pentru desfasurarea operatiunilor bursiere;

b)      Asigura organizarea sedintelor de tranzactionare;

c)      Desfasoara activitatea necesara dezvoltarii sistemelor de tranzactionare;

d)      Gestioneaza softul pentru operatiunile bursiere;

e)      Pregateste materialele necesare reglementarii integrale a activitatii de tranzactionare;

f)       Supravegheaza desfasurarea tranzactiilor si fluctuatiile pietei;

g)      Colaboreaza la efectuarea de investigatii in legatura cu activitatea de tranzactionare.

11. DEPARTAMENTUL COMPENSARE-DECONTARE-REGISTRU-CUSTOZI

a)      Realizeaza compensarea sumelor banesti rezultate in urma tranzactiilor bursiere;

b)      Asigura cadrul de desfasurare a procesului de decontare a tranzactiilor bursiere;

c)      Realizeaza initializarea si controlul procesului de decontare finala a fondurilor aferente tranzactiilor bursiere;

d)      Realizeaza decontarea valorilor mobiliare aferente tranzactiilor bursiere;

e)      Monitorizeaza activitatile de decontare;

f)       Colaboreaza la redactarea reglementarilor referitoare la activitatea de decontare;

g)      Efectueaza activitatile specifice de actualizare a informatiilor continute de Registru;

h)      Asigura transmiterea de rapoarte catre societatile emitente cu care B.V.B. a incheiat contracte de registru si catre societatile membre ale Asociatiei B.V.B. precum si furnizarea altor informatii, in conformitate cu legislatia in vigoare;

i)        Gestioneaza informatiile existente in sectiunile II si III ale registrului in cazul societatilor emitente care au incheiat contract de registru cu una din societatile de registru independent conectate la sistemul informatic al B.V.B.;

j)        Administreaza detinerile de valori mobiliare din conturile deschise de catre agentii custode;

k)     Colaboreaza la realizarea procedurilor de incarcare/restaurare a datelor referitoare la Registru;

l)        Colecteaza, depoziteaza si tine evidenta certificatelor globale ale emitentilor;

m)    Pregateste materialele necesare reglementarii activitatii de registru si efectueaza activitatile de cercetare aferente acestei activitati.

12. DEPARTAMENTUL ADMINISTRARE SISTEM INFORMATIC

a)      Administreaza, configureaza si intretine softul de bursa;

b)      Administreaza calculatoarele-server principale (IBM AS 400, RS 6000 etc.);

c)      Administreaza calculatoarele-server auxiliare activitatii operationale;

d)      Administreaza calculatoarele personalului B.V.B.;

e)       Administreaza sistemul de comunicatii al B.V.B.;

f)       Asigura interfata tehnica cu alte sisteme externe (registre independente, vendori, etc.);

g)      Proiecteaza, dezvolta si intretine pagina web a B.V.B., sistemul de administrare a datelor interne – AMY© – si alte aplicatii necesare functionarii imediate a sistemelor B.V.B.

13. DEPARTAMENTUL DEZVOLTARE SISTEM INFORMATIC

a)      Asigura dezvoltarea platformei tehnice de servicii bursiere integrate pentru implementarea de noi produse;

b)      Asigura dezvoltarea sistemului pentru furnizarea de servicii internet societatilor membre ale Asociatiei B.V.B., publicului si pentru optimizarea fluxului informational in B.V.B.;

c)      Analizeaza performantele sistemelor bursiere existente si propune solutii de imbunatatire a acestora din punct de vedere tehnic, a fiabilitatii, a sigurantei in exploatare, precum si din perspectiva economica;

d)      Cerceteaza noile tehnologii si arhitecturi din domeniul bursier si realizeaza studii de implementare locala in vederea cresterii calitatii serviciilor electronice oferite;

e)      Elaboreaza si intretine documentatiile de utilizare ale sistemelor realizare si aflate in regim de productie;

f)       Realizeaza sesiuni de prezentare si de instruire a personalului pentru utilizarea aplicatiilor realizate;

g)      Participa activ pentru reluarea activitatii in cazurile de disfunctionalitati de natura tehnica aparute in exploatarea sistemelor integrate.

F)                 CENZORII SI AUDITORII B.V.B.

Situatiile financiar-contabile ale B.V.B. sunt verificate si certificate de:

      cenzori[36] si

      1 auditor financiar[37],

numiti de Adunarea Generala a Asociatiei B.V.B.

Activitatea acestora se concretizeaza in rapoarte adresate Comitetului B.V.B. si Asociatiei B.V.B.

G) INSPECTORUL GENERAL AL B.V.B.

Din partea C.N.V.M., supravegherea si controlul B.V.B., in ceea ce priveste administrarea, functionarea si regimul operatiunilor de bursa si disciplina societatilor de servicii de investitii financiare si a agentilor acestora, se exercita de catre Inspectorul general al B.V.B.[38], angajat al C.N.V.M., numit prin decizia C.N.V.M. pentru o perioada de 5 ani.

Inspectorul general al B.V.B. isi desfasoara activitatea la sediul B.V.B., care ii asigura mijloacele necesare indeplinirii atributiilor de supraveghere si control.

Inspectorul general are urmatoarele atributii:

      participa, fara drept de vot, la Adunarile Generale ale Asociatiei B.V.B., precum si la sedintele Comitetului B.V.B., putand formula observatii si cere ca acestea sa fie incluse in procesul-verbal al sedintei;

      supravegheaza operatiunile de bursa, avand acces liber in toate incintele si la toate documentele, informatiile si evidentele B.V.B.;

      transmite C.N.V.M. constatarile sale privind incalcarea dispozitiilor legale, a reglementarilor date in aplicarea acestora si a regulamentelor B.V.B., propunand masurile de luat si sanctiunile de aplicat de catre C.N.V.M.;

      propune C.N.V.M. anularea si/sau suspendarea actelor Comitetului B.V.B., ale Presedintelui acestuia, precum si ale Directorului General al B.V.B., in situatiile in care le apreciaza ca fiind contrare prevederilor O.U.G. 28/2002 sau reglementarilor date in aplicarea acesteia;

      intocmeste si transmite C.N.V.M. un raport trimestrial asupra activitatii B.V.B.

Proiectul legii consolidate a pietei de capital nu mai reglementeaza institutia “inspectorului general al bursei”, supravegherea si controlul societatii care administreaza o piata reglementata efectuindu-se de catre C.N.V.M.

      BURSA ELECTRONICA RASDAQ

Piata reglementata, alta decat bursa de valori, este organizata sub forma juridica de “societate comerciala pe actiuni”, functioneaza in baza unui act constitutiv, se desfiinteaza in modurile prevazute de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale si are structura clasica a unei societati comerciale, cuprinzand Consiliul de administratie si Adunarea Generala a actionarilor.

[1] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I, nr. 238/09.04.2002.

[2] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I, nr. 576/05.08.2002.

[3] Aprobat prin decizia C.N.V.M. nr. 1434/18.03.2004.

[4] Aprobat prin deciziile C.N.V.M. nr. D115/24.08.1995 si D218/20.02.2002.

[5] Aprobat prin decizia C.N.V.M. nr. D1361/03.08.2001.

[6] Aprobat prin decizia C.N.V.M. nr. 2052/27.04.2004.

[7] Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I, nr. 319/05.07.1999.

[8] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 210/11.08.1994.

[9] Nr. D20/21.04.1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 159/24.07.1995.

[10] Nr. D66/01.06.1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 119/14.06.1995.

[11] Programul Arena Automated Exchange Platform.

[12] Autorizata prin Atestatul C.V.N.M. nr. 173/09.07.2003 pentru cursuri de agenti pentru servicii de investitii financiare, brokeri si traderi ca operatori pe pietele reglementate de instrumente financiare derivate, pentru personalul autorizat din cadrul compartimentului de control intern al respectarii prevederilor legale, consultanti de investitii si pentru alte tipuri de cursuri atestate de C.N.V.M.

[13] Art. 20, 32, 169 din O.U.G. 28/2002.

[14] Aprobat prin deciziile C.N.V.M. nr. D34/04.05.1995, D313/16.02.2000, D218/20.02.2002 si D1553/20.05.2003.

[15] In prezent Asociatia B.V.B. are 70 de membri, din care 1 in curs de retragere.

[16] Denumit in limba engleza Board of Governors.

[17] Structura actuala: Sergiu Oprescu, Septimiu Stoica, Ovidiu Sergiu Pop, Ioan Baciulescu, Dan Bunea, Dragos Necsu, Marius Plugaru, Marian Dinu, numiti in Adunarea Generala a Asociatiei Bursei din 04-15-21.12.2000 si din 04.05.2001, pentru un mandat de 5 ani.

[18] Sergiu Oprescu.

[19] Septimiu Stoica si Ovidiu Sergiu Pop.

[20] Marian Dinu.

[21] Intra in vigoare dupa aprobarea de catre C.N.V.M.

[22] Intra in vigoare dupa aprobarea de catre C.N.V.M.

[23] Hotararile sunt transmise spre avizare C.N.V.M. si produc efecte dupa implinirea unui termen de 5 zile lucratoare de la notificarea acestora, cu conditia validarii lor de catre C.N.V.M.

[24] Regulamentele intra in vigoare dupa aprobarea de catre C.N.V.M.

[25] Intra in vigoare dupa aprobarea de catre C.N.V.M.

[26] Art. 48 din Regulamentul B.V.B. nr. 8 privind sanctionarea faptelor ilicite la regimul juridic bursier savarsite de membrii Asociatiei B.V.B. si de agentii de bursa.

[27] Art. 4.4.9 din Procedura B.V.B. nr. 4.4 de monitorizare si suspendare a activitatii de tranzactionare.

[28] Regulamentul B.V.B. nr. 13 privind Comisiile speciale ale B.V.B

[29] Structura actuala: Dragos Neacsu (Presedinte), Adrian Stefanescu, Manuela Ogrinja, Simona Constantinescu, Emilian Dobran, Sorin Cirstea – titulari si Ioan Baciulescu (Presedinte), Mirel Lichiardopol, Popovici Ion, Dan Paul Viorel, Valerian Ionescu, Monica Ivan – supleanti.

[30] Structura actuala: Ovidiu Sergiu Pop (Presedinte), Caramiha Adrian, Ghergus Nicolae, Nitu Ionut Lucian,  Simionescu Dan, Zah Ciprian – titulari si Dan Bunea (Presedinte), Andrei Dorinel Valeriu, Ionescu Valentin Marcel, Schreiber Albert, Cioranu Viorel, Fratila Laurentiu – supleanti.

[31] Structura actuala: Septimiu Stoica (Presedinte), Epure Vasile, Nita Tiberiu-Catalin, Olga Rece, Dobrescu Alexandru – titulari si Plugaru Marius (Presedinte), Marica Sorin, Moldovan Mugurel, Podoleanu Bogdan, Rusu Dumitru – supleanti.

[32]Reglementata de art. 12.10 din Regulamentul B.V.B. nr.12 privind activitatea agentului custode in cadrul B.V.B. Comisia Custozilor a desfasurat o activitate sporadica.

[33] Regulamentul C.N.V.M. nr. 3/1999 de procedura al Camerei Arbitrale a Bursei de Valori Bucuresti si al Camerei Arbitrale a Pietei.

[34] Septimiu Stoica, Dumitru Rusu, Cristina Vartopeanu, Florina Velcescu, Alina Cobuz-Bagnaru, Elena Cismaru, Sergiu Andon, Stanciu Carpenaru, Ernest Popovici, Doru Bostina si Dan Bunea.

[35] Stere Farmache.

[36] Ion Nica si Nicolae Dinca, numiti de Adunarea Generala a Asociatiei B.V.B. din 16 aprilie 2003, pentru un mandat de 5 ani.

[37] S.C. KPMG AUDIT S.R.L., desemnata de Adunarea Generala a Asociatiei B.V.B. din 16 aprilie 2003, pentru 3 ani.

[38] Ionel Oprea.

Promulgarea legilor de functionare a bursei în anul 1840 ( dupa Codul Comercial francez – ''Codicele de comert al Tarii Romanesti'' ) si mai apoi în 1881 ( ''Legea asupra Burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri'' – dupa modelul francez )  a dinamizat aceste piete de valori. Deschiderea bursei a avut loc la data de 01.12.1882; la 0 424g63e 8.12.1882 deja se publica in Monitorul Oficial cota zilei din 07.12.1882.

Dupa o functionare de mai bine de  un secol , în anul 1941, Bursa de Efecte , Actiuni si Schimb din Bucurestis-a închis, ea fiind redeschisa în anul 1995 pe baza deciziei Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, desfasurându-si activitatea pe baza Legii 52/1994 .

BURSA DE VALORI DIN BUCURESTI a fost reinfiintata in anul 1995, printr-o decizie a Guvernului Romaniei si a fost infiintata de la bugetul de stat, urmind ca in termen de 3 ani de la infiintare, sa ramburseze din comisioanele aplicate tranzactiilor efectuate suma necesitata de infiintarea sa.

Dupa o perioada de intrerupere de 50 de ani, Bursa de Valori Bucuresti s-a

redeschis la 23 iunie 1995, prin fondarea Asociatiei Bursei de catre 24 de

societati de valori mobiliare. Dupa aprobarea de catre CNVM a Regulamentelor si  procedurilor de functionare si operare, Bursa de Valori Bucuresti si-a inceput

activitatea in mod efectiv, realizand primele tranzactii la data de 20 noiembrie

1995, in incinta pusa la dispozitie de Banca Nationala a Romaniei. In cadrul primei sedinte de tranzactionare, 24 de societati de valori mobiliare membre ale Asociatiei Bursei au putut negocia actiuni a 6 societati comerciale.

O data cu infiintarea ei cu sprijin din partea autoritatilor canadiene, s-a hotarit ca specializarea personalului sa se efectueza in instituitii similare in Canada, iar sistemul de tranzactionare  STEA  ( Sistemul de Tranzactionare Electronica Automata ) sa fie adoptat conditiilor specifice Romaniei. S-a ajuns astfel nu numai la un sistem compatibil cu marile burse, ci si la un sistem extrem de performant si de bine integrat in privinta functionalitatilor oferite. In plus continea functii care, desi erau implementate din punct de vedere software, ele nu erau  inca utilizate din lipsa de reglementare specifica.

Bursa de Valori Bucuresti nu avea statut de organism de autoreglementare, pe de o parte, iar pe de alta parte Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare nu hotarise inca executarea de operatiuni in marja, comune marilor burse, sau de imprumuturi de actiuni pentru tranzactiile ,,scurte''.

Bursa de Valori Bucuresti a definit un set de regulamente aplicabile membrilor Asociatilor Bursei care se referea la urmatoarele aspecte :

        membri

        clienti ai membrilor

        documente minime si formatul minimal al acestora

        executarea ordinelor si tranzactiilor

        conditii de accedere la tranzactionare

        nivelul de capitalizare minim si volumul maxim permis al operatiunilor

        evidentierea contabila a operatiunilor bursiere in nume propriu si in mumele clientilor

        depozitarea, compensarea si decontarea tranzactiilor

        operatiunile de registru

        custodia de valori mobiliare

Acestea erau generate si aplicabile conform specificului sistemului integrat de tranzactionare, compensare, decontare, depozitare si registru al Bursei de Valori Bucuresti.

Incepind din luna octombrie 1999 sistemul STEA a fost treptat inlocuit cu sistemul de tranzactionare HORIZON.

Sistemul de tranzactionare HORIZON inlocuieste ringul de tranzactionare cu strigare, conferind agentilor de bursa posibilitatea  sa tranzactioneze direct de la calculatorul propriu ( Statia de Lucru ), printr-o legatura a acestuia cu Nucleul de Tranzactionare, care editeaza si valideaza ordine, executa tranzactii si actualizeaza statistici si informatii despre tranzactii in urma executarii acestora.

Bursa de Valori Bucuresti este constituita ca o institutie publica non-profit, desfasurandu-si activitatea pe principiul autofinantarii, si care are ca scop oferirea unui cadru organizat si legal pentru intalnirea cererii cu oferta de capital pe termen mediu si lung.

Bursa de Valori indeplineste rolul preponderent pe care il are pe piata de capital romaneasca prin respectarea unor cerinte de transparenta a pietei bursiere, protectia investitorilor, de asigurare a unor nivele de eficienta si lichiditate corespunzatoare pentru titlurile tranzactionate. Astfel, ea ofera investitorilor garantie morala si securitate financiara prin masurarea continua a lichiditatii valorilor mobiliare inscrise la cota.

Bursa completeaza circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile in piata de capital sa poata ajunge in zonele productive, la societatile comerciale emitente de titluri, care le pot utiliza in mod eficient.

A fost elaborat un cadru legislativ, legi cadru – Legea 52 din 1994 privind Valorile mobiliare si Bursele de Valori, Ordonanta 229 pentru modificarea si completarea legii 52 1994, Norme Metodologice, Instructiuni si Regula-mente de functionare – REGULAMENTUL Nr.1 privind organizarea Comisiei de Valori Mobiliare

Asociatia Bursei de Valori Bucuresti reprezenta organul suprem de luare a deciziilor privind activitatea bursiera, fiecare societate de valori membra avand dreptul la un vot in adunarile generale ale Asociatiei.

Conducerea Bursei de Valori a fost realizata de catre Comitetul Bursei (format din 9 reprezentanti alesi de catre Asociatia Bursei) care numea si Directorul General al Bursei.

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare numea un reprezentant propriu, Comisarul General al Bursei, cu scopul de a supraveghea si controla activitatea bursiera.

In acest context, mai trebuie mentionate doua comisii speciale, care isi desfasurau activitatea pe langa Comitetul Bursei, si anume: Comisia de Etica si Conduita, care avea atributii disciplinare si de sanctionare a faptelor care contraveau regimului bursier, precum si Comisia de Inscriere la Cota.

In present bursa e in schimbare, in mai multi pasi :

–         Transferul societatilor cotate pe un nou system de tranzactionare – ARENA

–         Transformarea Bursei de Valori Bucuresti ( BVB ) din asociatie nonprofit in societate pe actiuni

–         Unificarea cu

o       Bursa RASDAQ ( fuziune, absorbtie – inca nu s-a stabilitit )

o       Bursa Monetar Financiara de la Sibiu – unde se tranzactioneaza contracte derivate

SCURT ISTORIC AL BURSEI DE VALORI BUCURESTI

Denumirea institutiei bursiere provine de la numele unei vechi familii de hangii, Van Der Bursen, care a infiintat la Bruges, in Flandra (Belgia de azi) un local numit „Hotel de Bourses”, in holul caruia se negociau periodic metale nepretioase precum si hartii de valoare.

Piata de capital din Romania se compune in principal din Bursa de Valori Bucuresti (BVB) alaturi de organismele de reglementare si supraveghere, bancile de decontare, institutiile de depozitare si inregistrare, dealeri, brokeri si societati de investitii.

Bursa in Romania dateaza din decembrie 1882, cand a inceput sa functioneze prin Inalt decret regal, avand la baza Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri, votata in 1881.Aceasta prima lege a bursei utiliza conceptele si dispozitiile Codului de comert francez si organiza in acelasi spatiu tranzactionarea valorilor mobiliare, a valutelor si a marfurilor.

La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficiala a Bursei de Valori Bucuresti denumita prescurtat BVB, iar peste o saptamana a aparut si cota bursei, publicata in Monitorul Oficial.Operatiunile principale erau tranzactiile cu efecte publice si private, cu actiunile diverselor societati agricole, industriale, comerciale, cu inscrisurile funciare urbane si rurale cu toate documentele negociabile.Se vindeau metale, monede, se inchiriau vase de transport, se faceau tranzactii cu privire la comertul maritim si continental, se incheiau asigurari.Astfel, era o bursa cu obiect de activitate divers si complex, infiintata in raport cu specificul economiei de atunci, o bursa creata indeosebi pentru trnzactionarea titlurilor cu venit fix.[1]

In 1883 s-a produs primul crash al bursei, din cauza imposibilitatii lichidarii pozitiilor pe luna noiembrie a anului respectiv.

Bursa a intrat intr-o perioda nefavorabila, cand erau cotate doar titlurile aferente imprumuturilor ce fusesera acordate Romaniei.Legea a fost modificata in anul 1886.

In anul 1893 s-a votat un nou proiect de lege, dar nici acesta nu a putut inviora piata, mai ales ca anul 1900 si inceputul secolului al XX-lea au debutat cu o puternica criza financiara.

Dezvoltarea activitatii bursiere a fost puternica dupa anul 1906, anul Expozitiei Nationale si al aniversarii a 40 de ani de domnie a primului rege al Romaniei.

Activitatea bursei a fost afectata de evenimentele socio-politice ale vremii cum au fost rascoala din 1907, razboiul balcanic 1912-1913, fiind inchisa pe perioada primului razboi mondial, 1914-1918.

Dupa redeschiderea sa, a urmat o perioada de 7 ani de cresteri spectaculoase, perioada care a reprezentat o „piata a taurului”, cresterea fiind determinata de actiunile societatilor de transport, ale celor bancare si ale societatilor de asigurare.A urmat o perioada tot de 7 ani de scadere accelerata care a fost determinata de lipsa numerarului in circulatie, situatie produsa din cauza blocarii disponibilitatilor banesti in valori mobiliare achizitionate la preturi mari.Astfel, cursurile erau in scadere, volumul operatiunilor Activitatea Bursei de Efecte, Actiuni si Schimb s-a intrerupt in anul 1941 cand erau cuprinse la cota bursei actiunile a 93 de societati si a 77 de titluri cu venit fix.

Dupa o intrerupere de 5 decenii, Bursa de Valori Bucuresti a fost reinfiintata in anul 1995 printr-o decizie a Guvernului Romaniei care a fost luata in urma solicitarii a 24 de societati de valori mobiliare, membre ale Asociatiei Bursei, de a negocia actiuni emise de sase societati comerciale si a fost finantata de bugetul de stat, urmand ca in trei ani de la reinfiintare sa ramburseze din comisioanele aplicate tranzactiilor efectuate, suma necesitata de infiintarea sa.Prima zi de tranzactionare a fost 20 noiembrie 1995, zi in care s-au tranzactionat 905 actiuni a 6 societati cotate.

O data cu infiintarea bursei, cu sprijin din partea autoritatilor canadiene, s-a hotarat ca specializarea personalului sa  se efectueze in institutii similare din Canada, iar sistemul de tranzactionare STEA (Sistemul de Tranzactionare Electronica Automata) sa fie adaptat conditiilor specifice Romaniei.Astfel, s-a ajuns nu numai la un sistem compatibil cu marile burse, ci si la un sistem extrem de performant si de bine integrat in privinta functionalitatilor oferite. Incepand cu luna octombrie 1999, sistemul STEA a fost treptat inlocuit cu sitemul ARENA.

Integrarea pietei de capital Romanesti in ansamblul de piete financiare din Uniunea Europeana a fost o provocare pentru BVB, dar la care avea si are sanse sa-i faca fata, cu atat mai mult cu cat in fiecare din cei 10 ani de la redeschidere a fost mereu cu un pas inainte, aducand plusvaloare pietei de capital prin activitatea desfasurata de principalii sai actori: investitorii, companiile emitente si societatile de intermediere.

1.2 CADRUL DE REGLEMENTARE AL BURSEI DE VALORI BUCURESTI

Bursa de Valori Bucuresti S.A, denumita prescurtat B.V.B., este societate comerciala pe actiuni, de nationalitate romana, formata prin schimbarea formei juridice a institutiei de interes public Bursa de Valori Bucuresti.[2]

Actionarii BVB sunt in numar de 89 dintre care 73 de persoane juridice si 16 persoane fizice.Dintre acestia amintim: SSIF Broker, Goldring, Raiffeisen Capital and Investment, BRD Securities, BT Securities, etc

B.V.B. este organizata si isi desfasoara activitatea in conformitate cu Actul Constitutiv propriu, prevederile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, prevederile Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, cu Regulamentul CNVM nr.2/2006 privind pietele reglementare si sistemele alternative de tranzactionare, cu autorizarea si sub  supravegherea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, denumita prescurtat C.N.V.M.

B.V.B. este operator de piata si operator de sistem, care asigura investitorilor piete reglementate de instrumente financiare, la vedere si la termen, si sisteme alternative de tranzactionare, prin sisteme informatice, mecanisme si reguli adecvate pentru efectuarea tranzactiilor cu instrumente financiare.

B.V.B. se finanteaza din comisioanele si tarifele stabilite prin hotararile Consiliului de Administratie al B.V.B., denumit Consiliul Bursei si ale Adunarii Genrale ale Actionarilor B.V.B.

1.3 MODUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE AL BURSEI DE VALORI BUCURESTI

B.V.B. este administrata de catre Consiliul Bursei.Membrii Consiliului Bursei sunt alesi de Adunarea Generala a Actionarilor B.V.B.Consiliul Bursei poate hotari infiintarea in cadrul B.V.B. a unor Comisii speciale, cu rol consultativ sau prin delegarea unora dintre propriile competente catre un comitet de directie al B.V.B.

Comisiile cu rol consultativ adopta hotarari in legatura cu cereri, contestatii, actiuni sau alte acte sau fapte a caror analiza, investigare, solutionare sunt de competenta acestora.

Activitatea comisiilor speciale ale B.V.B. este guvernata de urmatoarele principii:

  Principiul delegarii de competente de la Consiliul Bursei;

  Principiul autonomiei decizionale;

  Principiul obiectivitatii;

  Principiul protectiei investitorilor;

  Principiul promovarii dezvoltarii pietei bursiere;

  Principiul rolului activ;

Comisiile speciale ale B.V.B. sunt[3]:

Comisia de Admitere la Tranzactionare.Aceasta are rol consultativ pentru asigurarea unei activitati unitare, ordonat si eficiente de admitere, promovarea pe piata reglementara la vedere dar si retrogradare si retragere de pe aceasta.Astfel, Comisia de Admitere la Tranzactionare propune Consiliului Bursei admiterea si retragerea instrumentelor financiare ale unui emitent la, si de la tranzactionare, propune pormovarea si retrogadarea instrumentelor financiare ale unui emitent dintr-o categorie in alta.Comisia functioneaza pe baza principiilor autonomiei, obiectivitatii, confidentialitatii, protectiei investitorilor, promovarii dezvoltarii pietei bursiere, urmarind atragerea la cota B.V.B. a cat mai multor entitati.

Comisia de apel.Aceasta are rol consultativ in solutionarea contestatiilor participantilor la sistemul de tranzactionare al B.V.B. si agentilor de bursa impotriva deciziilor de sanctionare sau de dispunere de masuri preventive emise de Directorul general al B.V.B.Astfel, Comisia de apel are ca atributii luarea masurilor necesare in vederea analizarii contestatiilor de catre personalul B.V.B., propunerea Consiliului Bursier a aprobarii sau respingerii in totalitate sau in parte a contestatiilor formulate impotriva deciziilor de sanctionare sau de dispunere de masuri preventive, procedand la mentinerea, modificare sau desfiintarea acestora.

Comisia de Dezvoltare si de Produse Noi.Aceasta are rolul de a sustine eforturile de diversificare a tipurilor de operatiuni de bursa si instrumentele financiare care fac obiectul B.V.B., de a promova catre Consiliul Bursei propuneri si solutii de dezvoltare de produse financiare noi, de a urmari efectele introducerii acestora si nu in ultimul rand de a coordona cu sprijinul executivului B.V.B. activitatile de implementare si realizare a produselor financiare noi si a operatiunilor de bursa noi.

Pe langa B.V.B. functioneaza Camera Arbitrara a B.V.B. ca institutie permanenta de arbitraj.Aceasta nu are personalitate juridica, este independenta si are ca scop solutionarea litigiilor izvorate din operatiunile derulate pe pietele reglementate la vedere si la termen.Persoanele inscrise pe lista Camerei Arbitrale a B.V.B. sunt numite de catre Consiliul Bursei.

B.V.B. este condusa de catre un Director General care este numit si concediat de catre Consiliul Bursei.De asemenea la conducere se afla o a doua persoana numita conducator care este de asemenea numit de Consiliul Bursei.Persoanele care asigura conducerea B.V.B. coordoneaza activitatea zilnica si poarta raspunderea operatorului pe piata.

Directorul General este reprezentantul legal al B.V.B. ca persoana juridica in fata autoritatilor si in relatiile cu persoanele fizice si juridice.Acesta are atributii privind organizarea, conducerea, functionare B.V.B., dar si privind angajarea si salarizarea personalului.De asemenea are atributii privind autorizarea agentilor pentru servicii de investitii financiare ca agenti de bursa si sanctionarea acestora.

In structura organizatorica a B.V.B. functioneaza si urmatoarele departemente, avand urmatoarele atributii[4]:

  Departamentul audit si control intern;

  Secretariatul general;

  Departamentul juridic;

  Departamentul strategii si relatii internationale;

  Departamentul tranzactionare si supraveghere piete reglementare;

  Departamentul dezvoltare produse noi;

  Departamentul relatii publice si marketing;

  Departamentul compensare-decontare-depozitare-registru-custodie;

  Departamentul admitere piete reglementare;

  Departamentul operatiuni emitenti piete reglementare;

  Departamentul admitere sistemul alternativ de tranzactionare (SAT);

  Departamentul operatiuni emitenti sistemul alternativ de tranzactionare;

  Departamentul tranzactionare si supraveghere sistemul alternativ de tranzactionare;

  Departamentul administrare sistem informatic;

  Departamentul dezvoltare sistem informatic;

  Departamentul statistici si diseminare date;

  Departamentul economic-administrativ;

Situatiile financiar-contabile sunt verificate si certificate de auditori financiari specializati in domeniu, membrii ai Camerei Auditorilor Financiari din Romania, inregistrati la C.N.V.M., desemnati potrivit Actului constitutiv al B.V.B.

1.4 PARTICIPANTII DIN CADRUL PIETEI DE CAPITAL

Pe piata de capital activeaza patru mari categorii de actori, si anume:

1.4.1        Investitorii si emitentii.

Investitorii sunt detinatori de capital monetar care investesc in produse specifice pietei de valori mobiliare si isi asuma riscurile investitiilor.In functie de importanta lor, investitorii sunt de mai multe tipuri:

        Institutii financiare si investitori institutionali care sunt dominanti pe pietele financiare.Iar acestea sunt : banci comerciale, societati de asigurare, societati de investitii si fondurile deschise de investitii, bancile centrale, institutiile multinationale;

        Societatile comerciale care investesc disponibilitatile lor;

        Persoane fizice numite si „micii investitori” care isi investesc economiile personale, de marimi relativ reduse, in actiuni si obligatiuni emise de societati comerciale si institutii publice.Emitentii sunt persoane juridice sau organe ale administratiei publice centrale si locale, care fac emisiuni de valori mobiliare;

1.4.2        Intermediarii

Rolul de intermediari este jucat de societatile de valori mobiliare, care sunt societati comerciale pe actiuni si care au ca obiectiv de activitate intermedierea de valori mobiliare.

Societatile de valori mobiliare au ca scopuri generarea unui mecanism de atragere a capitalului prin punerea in legatura a emitentilor cu investitorii, generarea unui mecanism al preturilor pentru evaluarea investitilor si generarea unui mecanism pentru investitori de transformare a investitilor in lichiditati.

Societatile de valori mobiliare, in functie de activitatile pe care le desfasoara se clasifica in:

  Societati de valori mobiliare care actioneaza numai in contul clientilor care se mai numesc si brokeri;

  Societati de valori mobiliare care actioneza pe cont propriu care se numesc si dealeri;

  Societati de valori mobiliare formatoare de piata numite si market markeri;

1.4.3        Participantii auxiliari

Acestia reprezinta o categorie de actori specifica pietei de capital si care este reprezentata prin consultantii de plasament si cenzorii externi independenti.

Consultantul de plasament in valori mobiliare este o persoana fizica legal, autorizata care in nume propriu sau in calitate de angajat al unei persoane juridice, avand un obiect unic de activitate consultanta in domeniul financiar, realizeaza activitati de analiza a caracteristicilor valorilor mobiliare, activitati de analiza a caracteristicilor pietei valorilor mobiliare la un moment dat, activitati de analiza a eficientei investitilor, recomandari cu privire la dobandirea sau instrainarea de valori mobiliare, etc.

Cenzorul extern independent este persoana care efectueaza activitatea de audit.Acesta poate sa isi desfasoare activitatea individual sau in cadrul unei societati comerciale cu obiect exclusiv de audit financiar.

1.4.4        Infrastructura

In cadrul acestei categorii de „actori” pe piata de capital ne referim in principal la cadrul de reglementare si supraveghere.

Reglementarea si supravegherea activitatii intermediarilor de valori mobiliare au ca scop asigurarea functionarii adecvate a societatilor de valori mobiliare.

Reglementarea pietelor de capital vizeaza controlul asupra activitatii celor care tranzactioneaza valori mobiliare.

Cadrul general de reglementare este dat de Comisia de Valori Mobiliare (C.N.V.M.).

1.5 ROLUL BURSEI DE VALORI BUCURESTI

Rolul bursei de valori este unul complex.Aceasta asigura circulatia libera si intensa a titlurilor mobiliare, la un curs ce reflecta interesul public de a detine titluri, acest interes fiind motivat de competivitatea economica si financiara a emitentului.Deoarece bursa concentreaza cererea si oferta de valori mobiliare, acest lucru garanteaza lichiditatea capitalului.Bursa de valori joaca un rol special in lumea contemporana, atat pe termen lung, cat si pe termen scurt.Bursa de valori reprezinta pentru tara noastra, ca si pentru alte tari din Europa centrala si de est, masura cea mai exacta a avansului pe calea tranzitiei si a reformelor sociale si economice.

Bursa de valori este o piata cu „virtuti” ce sustin afacerile si economia, daca sunt credibile, sau un „cerc vicios cu fals adevar”, cu titluri de valoare ce se depreciaza, cu o piata ce stagneaza sau „cade”, cu o economie ce poate intra intr-o perioada de criza.[5]

Caracteristica principala a bursei este intalnita in acelasi loc si in acelasi timp a unei multitudini de cumparatori si vanzatori care tranzactioneaza simultan mai multe obiecte.Fara a efectua tranzactii in folos propriu, bursa asigura conditiile ca ele sa aiba loc dupa reguli stricte de licitatie, cu participare egala, nediscriminatorie a partenerilor de piata.[6]

In general, bursa este comparabila cu un barometru al conjuncturii economice, ea reflecta climatul afacerilor.Reprezinta, totodata, si unul din circuitele de finantare din economie.[7]

Bursa este de asemenea un indicator sensibil al evolutiei si perspectivelor lumii afacerilor la nivel international.Aceasta are scopul de a asigura tranzactionarea continua, intr-un cadru de transparenta si corectitudine, a valorilor mobiliare, prin intermediul unor sisteme, mecanisme si proceduri corespunzatoare.

Privita prin prisma continutului activitatii, bursa de valori mobiliare reprezinta segmentul cel mai important al pietei secundare de capital.Fiecare tranzactie este generata de interesele vanzatorilor si cumparatorilor si, la randul ei poate produce efecte asupra cursului valorilor mobiliare.Concetrand o mare parte a cererii si ofertei de valori mobiliare, bursa asigura lichiditatea si mobilitatea capitalurilor.

Prin intermediul bursei, si mai precis prin intermediul emisiunilor de actiuni si obligatiuni se asigura finantarea firmelor.Alaturi de sistemul bancar, bursa constituie unul din circuitele de finantare a economiei.De asemenea bursa permite intalnirea a doua categorii de actori pe piata: cei care au nevoie de finantare pentru dezvoltare sau pentru derularea unor proiecte de investitii si cei care dispun de resurse financiare si care sunt in cautarea unor plasamente remuneratorii.

Rolul Bursei de Valori Bucuresti este:

  De a furniza o piata organizata pentru tranzactionarea valorilor mobiliare;

  De a contribui la cresterea lichiditatii valorilor mobiliare prin concetrarea in piata a unui volum cat mai mare de valori mobiliare;

  De a contribui la formarea unor preturi care sa reflecte in mod corespunzator relatia cerere-oferta si de a disemina aceste preturi catre public;

Principiile care guverneaza Bursa de Valori Bucuresti ca piata organizata de valori mobiliare sunt: accesibilitatea, informarea, etica pietei si neutralitatea.

Accesibilitatea.Bursa este angajata sa asigure un acces egal pentru societatile membre si respectiv pentru societatile emitente listate la bursa

Informarea.Bursa este angajata sa asigure permanent agentilor si investitorilor suficienta informatiei despre societatile tranzactionate si despre preturile valorilor mobiliare emise de acestea.

Etica pietei.Bursa este angajata sa se asigure ca piata valorilor mobiliare functioneaza intr-un mod care sporeste increderea utilizatorilor, autoritatilor si publicului larg in general.

Neutralitatea.Bursa este angajata sa actioneze neutru si sa-si mentina integritatea in relatia cu toti participantii la piata, precum si cu alte institutii sau organizatii care supravegheaza sau opereaza in piata de capital.[8]

BIBLIOGRAFIE CAP. I

        Gabriela Anghelache-coordonator, Carmen Obreja, Corina Dobre, Dan Bușca, Catalin Handoreanu,Bogdan Moinescu ”Piete de capital si burse de valori”, Editura Economica, 2003

        Dumitru G. Badea ”Piata de capital si restructurarea economica”, Editura Economica, 2000

        Regulamentul CNVM nr. 1/2006 privind organizarea si functionarea Bursei de Valori Bucuresti

        Victor Stoica, Mihaela Galiceanu,Eduard Ionescu ”Piete de capital si burse de valori”, 2002

        Frederic Teulon ”Les marches de capitaux-Pietele de capital”, Editions du Seuil, Institutul European, Iași, 2000

        Ileana Vrejba ”Primii pasi ca investitor la bursa”, Editura All Beck

        www.bvb.ro

[1] Francu Marin „Piata de capital”, Editura Economica, Bucuresti, 1998, pag. 16

[2] Regulamentul de organizare si functionare a S.C. Bursa de Valori Bucuresti S.A, Titlul I, Cap. 1, Art. 1

[3] Regulamentul de organizare si functionare a S.C. Bursa de Valori Bucuresti S.A., Titlul II, Cap. 1, Art. 22

[4] Regulamentul de organizare si functionare a S.C. Bursa de Valori Bucuresti S.A, Anexa 2

[5] Dumitru G. Badea, Piata de capital si restructurarea economica, Editura economica 2000, pag. 228

[6] Victor Stoica, Mihaela Galiceanu,Eduard Ionescu,Piete de capital si burse de valori, pag. 45

[7] Frederic Teulon, Piete de capital, Iasi, Institutul European 2001

[8] www.bvb.ro

Comitetul de audit trebuie să evalueze conflictele de interese în legătură cu tranzacțiile societății și ale filialelor acesteia cu părțile afiliate.

Comitetul de audit trebuie să evalueze eficiența sistemului de control intern și a sistemului de gestiune a riscului.

Comitetul de audit este un concept al

guvernanței corporative eficiente și un

motor al transparenței informaților

financiare și non-financiare, ale cărui

preocupări esențiale sunt concentrate

pe direcția organizării și asigurării unei

bune funcționări a controlului intern,

auditului intern și a relației acesteia cu

auditul extern (Ghiță&Spranceană,

2012).

Literatura de specialitate subliniază rolul

comitetului de audit care ar trebui să fie

foarte important in consolidarea controalelor

financiare ale unei entități

(Collier, 1993; Vinten &Lee, 1993).

O serie de studii au constatat că in entitățile

cu un comitet de audit, in special

atunci cand acest comitet este activ și

independent, riscul apariției unor fraude

este mai redus (Beasley et al, 2000;

Abbott et al, 2000; McMullen, 1996) ca

și riscul altor abateri de raportare

(McMullen, 1996).

Comisiile de guvernanță corporativă și

autoritățile de reglementare din intreaga

lume au abordat necesitatea unui comitet

de audit eficace; mai mult decat atat,

impun ca entitățile cotate la bursă să

inființeze un comitet de audit (Uniunea

Europeană – UE, a opta directivă privind

dreptul societăților comerciale,

2006; Smith Report, 2003).

Recunoscand faptul că existența unui

comitet de audit nu garantează că acesta

ar fi eficient, atenția s-a mutat la componența

și activitățile comitetelor de

audit (Fulop, 2012). Recomandările s-au

concentrat asupra independenței și a

expertizei membrilor comisiei, precum

și pe frecvența reuniunilor comitetului

(Raport Smith, 2003). Cercetările in

domeniu sugerează că există o divergență

considerabilă in structura recomandată

și rolul comitetelor de audit

(Collier & Zaman, 2005).

La nivel național, recomandările OECD

au fost preluate in Codul de

Guvernanță Corporativă elaborat și

publicat de Bursa de Valori București.

Astfel, comitetul de audit este un comitet

permanent, independent, subordonat

direct consiliului de administrație, avand

funcție consultativă. Comitetul de audit

este format dintr-un număr de cel puțin

doi membri neexecutivi ai consiliului de

administrație sau ai consiliului de supraveghere,

după caz, ori din alți reprezentanți

desemnați de adunarea generală a

acționarilor, dintre care unul va fi președinte.

Metodologia cercetării

In cercetarea noastră științifică, am

urmărit a realiza o clasificare a metodelor

folosite, după următoarele criterii:

č După criteriul temporal, am folosit

metoda longitudinală, deoarece am

analizat fenomenele și faptele in

evoluția lor, sub influența condițiilor

de piață, precum și a legislației.

Aplicarea acestei metode a constat

in realizarea unui istoric al

conceptelor.

č După tipul demersului investigativ,

am utilizat metoda calitativă, deoarece

ne-am folosit de observație și

de analiză, aplicate asupra datelor și

informațiilor regăsite in cadrul literaturii

de specialitate și in rapoartele

unor organisme internaționale

interesate de tematica auditului

intern și a guvernanței corporative,

dar am utilizat studiul de caz ca

instrument al acestei metode.

Rezultatele studiului

Poate fi observată străduința Romaniei

de a se conforma practicilor celorlalte

țări in domeniul guvernanței prin incercarea

de a indeplini cerințe precum:

existența propriului Cod de guvernanță

corporativă al Bursei de Valori

București, prin publicarea on-line de

către companii a declarațiilor „aplici sau

explici” și a unor informații legate de

guvernanța corporativă, structurile de

conducere, comitetele inființate, precum

și intocmirea și furnizarea unor

rapoarte anuale ce conțin informațiile

financiare (și nu numai) atat de necesare

terților. Cu toate acestea, in urma analizării

acestor surse de informare amintite

mai sus, se pare că, la nivelul țării

noastre, incă nu s-a conștientizat pe

deplin importanța și necesitatea organizării

unor structuri de guvernanță și, in Comitetul de audit este un

concept al guvernanței

corporative eficiente și un

motor al transparenței

informaților financiare și

non-financiare, ale cărui

preocupări esențiale sunt

concentrate pe direcția

organizării și asigurării unei

bune funcționări a

controlului intern, auditului

intern și a relației acesteia cu

auditul extern speță, a unor comitete de audit, care să

respecte anumite principii de independență,

experiență profesională, caracterul

non-executiv al membrilor, compoziția

comitetului, astfel incat să se realizeze

alinierea practicilor comitetului de

audit la o structură adecvată de guvernanță

corporativă și conștientizarea faptului

că aceste practici trebuie indeplinite

intrucat pot crea plus valoare companiei

și nu pentru că sunt impuse prin

reglementări și legi.

a) EXISTENȚA COMITETELOR DE

AUDIT

Consiliul de administrație are obligația

să inființeze un comitet de audit pentru

a-l asista in indeplinirea responsabilităților

sale in domeniul raportărilor financiare,

al controlului intern și in cel al

administrării riscurilor (Recomandarea

27 din cadrul Codului de guvernanță

corporativă al BVB). Consiliul de administrație

sau comitetul de audit vor examina

in mod regulat eficiența raportărilor

financiare, controlul intern și sistemul

de administrare a riscurilor adoptate

de entitate, se vor asigura că analizele

de audit efectuate, precum și rapoartele

de audit elaborate ca urmare a acestora

sunt conforme cu planul de audit aprobat

(Recomandarea 28 din cadrul

Codului de guvernanță corporativă al

BVB).

Comitetului de audit ii revine atribuția

de a sprijini consiliul de administrație in

monitorizarea credibilității și integrității

informațiilor financiare furnizate de

societate. De asemenea „Comitetul de

audit va fi informat despre programul de activitate

a auditorului extern și va primi un

raport din partea acestuia in care vor fi descrise

toate relațiile existente intre auditorul

extern, pe de o parte, și societate și grupul din

care face parte, pe de alta. Comitetul de audit

va face recomandări CA privind selectarea,

numirea, re-numirea și inlocuirea auditorului

extern, precum și termenii și condițiile remunerării

acestuia. Acest comitet de audit va monitoriza

independența și obiectivitatea auditorului

extern, in special prin monitorizarea rotației

partenerilor in firma de audit” (Reco –

mandarea 32, din cadrul Codului de guvernanță

corporativă al BVB).

Ceea ce ne-a surprins analizand declarația

„aplici sau explici” pe anii 2009,

2010, 2011 și, respectiv, 2012 a fost

existența in cadrul companiei a unui

comitet de audit la un număr de 21 de

entități (reprezentand 87,5%), precum

se poate observa in Figura 1, din totalul

de 24 de entități analizate pe anul

2012, pe cand in anul 2009 doar 38%

din companiile analizate au avut inființat

un comitet de audit.

Numărul de 15 entități care dețin un

comitet de audit in anul 2010 este de

apreciat, in comparație cu rezultatele

obținute in anul 2009. Rezultatele indică

faptul că se aplică recomandarea nr. 27

din cadrul Codului de guvernanță corporativă

al BVB, la care ne-am referit

anterior.

In anul 2012 comitetul de audit se regăsește

in randul a 21 companii (87,5%),

care susțin că au inființate astfel de

comitete de audit. Alro S.A. afirmă prin

intermediul raportului anual că nu există

un comitet de audit, insă responsabilitățile

sale sunt indeplinite de consiliul

de administrație, motivand că inființarea

unui comitet de audit ar fi inutilă. Acest

lucru se poate datora permisivității

Codului de guvernanță al BVB, care nu

obligă companiile la inființarea comitetului,

ci sugerează doar acest lucru.

4/2014 5

COMITETUL DE AUDIT

Comitetul de audit este un

concept al guvernanței

corporative eficiente și un

motor al transparenței

informaților financiare și

non-financiare, ale cărui

preocupări esențiale sunt

concentrate pe direcția

organizării și asigurării unei

bune funcționări a

controlului intern, auditului

intern și a relației acesteia cu

auditul extern

6 Audit financiar, anul XII

Cel mai ingrijorător este faptul că, așa

cum se distinge și din figura nr. 1, in

anul 2012, dintre companiile evaluate

nu aveau constituit comitet de audit

12,50%, respectiv 4 firme. Am văzut

explicațiile responsabililor de la Alro

S.A.; iată care au fost motivațiile celorlalte

trei: Socep S.A. – „Avem doar

audit financiar și audit in privința calității”

(Declarația „aplici sau explici” 2012,

R27); Impact Developer&Contract S.A.

– „Nu există comitet de audit la nivel

de consiliu de administrație” (Declarația

„aplici sau explici” 2012, R27);

Electromagnetica S.A. – „Sarcinile și

responsabilitățile comitetului de audit

sunt preluate de consiliul de administrație,

care se consultă periodic cu auditul

și controlul intern” (Declarația „aplici

sau explici” 2012, R27).

b) INDEPENDENȚA PREȘEDINTELUI

COMITETULUI DE AUDIT

In continuare ne vom indrepta atenția

asupra companiilor care dețin un comitet

de audit și totodată vom prezenta

rezultatele pentru anul 2012, care considerăm

că sunt cele mai relevante pentru

studiul nostru. Legate de independența

președintelui comitetului de audit,

rezultatele obținute in urma analizei

intreprinse de noi arată că 7 din cele 21

de companii care au inființat un comitet

de audit nu oferă informații privind

independența președintelui comitetului

de audit, iar in cazul a 9 companii președintele

comitetului de audit este independent

și nu face parte din managementul

executiv al companiei

(Figura 2).

c) STRUCTURA COMITETULUI DE

AUDIT

In general, in cele mai multe Coduri de

guvernanță corporativă se vorbește de

un număr ideal de trei pană la șase

membri (PWC, 2003). Bertschinger și

Schaad (2003) sunt de părere ca totalul

membrilor comitetului de audit să nu

depășească un număr de patru persoane

decat in cazuri excepționale. In

general, putem afirma că numărul

membrilor comitetului de audit este in

legătură directă cu mărimea entității și

volumul de muncă. Raportul Blu

Ribbon (1999, SUA) și Codul

Combined (2003, UK) recomandă un

număr minim de membri ai comitetului

de audit doar la entitățile care dețin o

valoare de piață de minim 200 milioane

de dolari, respectiv fac parte din FTSE

350 Index.

Din informațiile oferite de entitățile din

categoria I, BVB, Figura 3 infățișează

situația existentă a structurii comitetului

de audit la nivelul companiilor incluse

in eșantion.

FÜLÖP l

Pe baza graficului putem sesiza că pentru

7 companii din cele 21, la nivelul

cărora nu s-a identificat prezența unui

comitet de audit (adică 33%), structura

acestuia nu este publicată. Totodată, la

polul opus, se situează două companii

(10%) ale căror comitete includ intre 3

și 5 membri și președintele comitetului

de audit. Au mai fost identificate, de

asemenea, 12 companii (57%) la care

comitetul de audit include doi membri

și președintele comitetului de audit.

d) MEMBRII INDEPENDENȚI

De la inceputul anilor 90 se pune un

accent deosebit pe independența membrilor

comitetului de audit (Bockli,

2004). Cerințele codurilor și reglementărilor

privind independența membrilor

comitetului de audit variază de la un

cod la altul și, totodată, aria de interpretare

este diferită.

Raportul Blue Ribbon conține 10 recomandări

cu privire la comitetele de

audit, printre care se află și o serie de

recomandări cu privire la independența

membrilor comitetelor de audit:

1. Membrii comitetului de audit trebuie

să fie independenți de restul entității.

2. Comitetul de audit trebuie să fie

con stituit exclusiv din membrii care

nu fac parte din conducerea entității.

3. Comitetul de audit trebuie să fie

compus din cel puțin 3 membri

independenți. Aceștia trebuie să

dobandească cunoștințe aprofundate

in domeniul financiar-contabil.

De asemenea, legea Sarbanes Oxley

aduce recomandări cu privire la independența

membrilor comitetului de

audit.

In Codul de guvernanță corporativă

emis de BVB, in cadrul recomandării 29

se specifică că un comitet de audit trebuie

să fie alcătuit in exclusivitate din

administratori neexecutivi și va conține

un număr suficient de administratori

independenți.

Analizand independența membrilor

comitetului de audit, am obținut următoarele

rezultate prezentate in Figura 4.

Pentru un număr de 7 companii (33%)

criteriile de independență ale membrilor

comitetului de audit nu sunt disponibile,

2 companii (9%) admit că propriul

comitet de audit include cel puțin un

membru independent, care nu este

membru executiv. In cazul a 5 companii

din eșantion (24%) toți membrii comitetului

de audit sunt neexecutivi, insă

există un număr de 5 companii (24%)

in care situația este și mai bună, in sensul

că toți membrii comitetului de audit

sunt neexecutivi, iar unul din ei este

independent, așa cum și codul roman

4/2014 7

COMITETUL DE AUDIT

8

de guvernanță o cere. Există și situația

ideală in cazul a 2 companii din totalul

de 21 in cadrul cărora s-a identificat un

comitet de audit in care toți membrii

comitetului de audit sunt independenți

neexecutivi.

e) EXPERIENȚA PROFESIONALĂ

A MEMBRILOR COMITETULUI

DE AUDIT

In zilele noastre se recunoaște pe plan

internațional necesitatea unui expert

financiar intr-un comitet de audit. Acest

expert financiar trebuie să dețină

cunoștințe de contabilitate și de finanțe

pentru a putea face rapid legăturile

necesare și, totodată, pentru a putea

găsi răspunsurile rapid la intrebări precise

(Bockli, 2004). Deja in Raportul Blue

Ribbon se menționează necesitatea unui

expert financiar, această recomandare

fiind preluată după trei ani și de legea

Sarbanes Oxley (sec.407). Codul

Combined (princ.C.3.1.) face, de asemenea,

recomandarea ca unul dintre membrii

comitetului de audit să fie expert

contabil.

Experiența profesională a membrilor

comitetului de audit este un alt element

important de bună practică a comitetului

de audit care este cerut, in general,

de codurile guvernanță corporativă.

Codul de guvernanță corporativă romanesc

nu prezintă informații și cerințe in

acest sens, insă rezultatele analizei noastre

arată că foarte multe din companii

nu prezintă informațiile legate de experiența

profesională a membrilor comitetului

de audit, dar sunt companii care

dețin membri experți in domeniul

financiar – contabil sau auditori

(Figura 5).

In cadrul a 13 companii (cu o pondere

de 62%), informațiile referitoare la

experiența profesională a comitetului de

audit sunt insuficiente, acest lucru

reprezentand un punct slab al companiilor

cotate la Bursa de Valori

București. Pentru trei companii (14%)

cel puțin un membru al comitetului de

audit are experiență in domeniul financiar-

contabil sau de audit, in timp ce

pentru alte două rezultatele in acest

sens sunt mai bune, majoritatea membrilor

comitetului de audit avand experiență

in domeniul financiar-contabil

sau de audit. In cadrul eșantionului s-au

intalnit și companii care acordă o

importanță ridicată acestui aspect,

intrucat pentru 3 companii (14%) din

cele 21 toți membrii comitetului de

audit au experiență in domeniul financiar-

contabil sau de audit.

f) NUMĂRUL DE ȘEDINȚE

Pe langă gradul de maximizare a profitului

este foarte important ca aceste

FÜLÖP l

comitete de audit să desfășoare o activitate

efectivă și totodată să iși impartă

timpul efectiv, precum spunea

Herdman (2002), intr-un cuvant „timpul”.

„Membrii comitetului de audit trebuie

să aloce suficient timp pentru ințelegerea

situațiilor financiare expuse de

departamentul contabil pentru a se

putea consulta cu experți contabili

externi in vederea clarificării anumitor

dificultăți” (Herdman, 2002).

Pentru indeplinirea adecvată a sarcinilor

este foarte important ca membrii comitetelor

de audit să se intrunească in

ședințe regulate. Deja in anul 1992 se

menționează in Raportul Cadbury un

număr de două ședințe pe an ( in Anexa

4 paragraful 6). Pentru indeplinirea

cerințelor din zilele noastre se consideră

că acest număr de două ședințe pe an

este prea puțin pentru volumul de

muncă existent. Pentru a sublinia

importanța ședințelor, Raportul Smith

(paragraful 2.7.) sugerează un număr

minim de trei ședințe anuale cu mențiunea:

„Comitetului de audit trebuie să se

intalnească de cate ori este necesar pentru

a dezbate rolul și responsabilitățile

comitetului de audit”.

Numărul ședințelor este in stransă legătură

atat cu volumul de muncă, cat și cu

nivelul de responsabilitate pe care il

deține comitetul de audit; astfel PWC

(2003) ca și Bertschinger și Schaad

(2003) recomandă un număr optim de

trei pană la patru ședințe anuale.

Cu privire la numărul de intalniri ale

comitetului de audit, codul de guvernanță

corporativă al Romaniei prevede

ca acest comitet să se intrunească de cel

puțin două ori pe an. Pe langă această

recomandare comitetul se poate intalni

ori de cate ori va fi nevoie pentru bunul

mers al companiei și pentru indeplinirea

obiectivelor sale. Numărul de intalniri

ale comitetului de audit pe parcursul

unui an pentru companiile studiate

de către noi este reliefat in Figura 6.

Se poate remarca faptul că, deși codul

de guvernanță reglementează aspectul

cu privire la numărul de intalniri ale

comitetului de audit, majoritatea companiilor,

mai exact un număr de 13

companii din totalul de 21 analizate

(62%), nu publică informații in rapoartele

anuale cu privire la numărul de

intalniri ale comitetului de audit pe parcursul

unui an. Pe de altă parte, un

număr de 6 companii, echivalentul a

29% din total, indeplinesc cerințele

Codului de guvernanță al BVB, informand

că numărul de intalniri ale comitetului

lor de audit pe parcursul unui an

este intre 2 și 4. Situația cea mai favorabilă,

chiar mai benefică decat cea propusă

in cod, este practicată de numai 2

companii (9%) care declară că, pe parcursul

unui an, comitetul de audit se

intrunește de mai mult de 4 ori.

9

COMITETUL DE AUDIT

10 Audit financiar, anul XII

Concluzii

In concluzie, considerăm foarte importantă

respectarea Articolului 7 din

Codul de guvernanță corporativă al

BVB (Transparența, Raportarea

Financiară, Controlul Intern și

Administrarea Riscului) care reglementează,

in principal, schimbul informațional

și transparența corporativă a entităților.

Dacă analizăm publicarea situațiilor

financiare, aceasta trebuie efectuată

la timp și in mod corect prin prezentarea

tuturor aspectelor importante.

Majoritatea entităților din categoria I

listate pe piața reglementată și-au indeplinit,

in general, obligațiile cu privire la

realizarea și transmiterea informațiilor

financiare in ultimii ani. Trebuie să sesizăm

nerespectarea cerințelor de raportare

privind situațiile financiare consolidate

(Tiron-Tudor A., 2010). După

părerea noastră, această problemă s-ar

putea rezolva prin aplicarea unor sancțiuni

acestor entități.

O altă concluzie importantă este legată

de neindeplinirea de către majoritatea

entităților cotate la Bursa de Valori

București a cerințelor privind transparența

și guvernanța corporativă. Deși

există entități atat in cadrul categoriei I,

cat și la nivelul intregii Burse de Valori

București care indeplinesc criteriile

minimale privind transparența informațiilor,

considerăm că sunt necesare

imbunătățiri in acest domeniu.

Rezultatele studiului arată că entitățile

nu indeplinesc cerințele de guvernanță

corporativă sau nu sunt pregătite pentru

acest pas, cel puțin prin prisma elementelor

analizate. In urma evaluării in

totalitate a companiilor din eșantionul

de la nivelul Romaniei, putem concluziona

că, deși țara noastră a inceput să

se alinieze cerințelor și practicilor internaționale

cu privire la guvernanța corporativă

și comitetul de audit, totuși, la

nivelul practicii din entitățile listate la

categoria I a Bursei de Valori București

nu s-a ințeles deocamdată in intregime,

importanța, rolul și semnificația unui

astfel de comitet de audit in cadrul entității,

neconștientizandu-se totodată

aportul de plusvaloare pe care l-ar

putea aduce acest comitet companiei,

dar și semnificația asupra stabilizării

increderii investitorilor și asupra calității

procesului de raportare financiară

(Boța-Avram, 2012). l

FÜLÖP l

Abbott, L. J., Park, Y., & Parker, S. (2000), The effects of audit committee

activity and independence on corporate fraud, Managerial

Finance, 26, 55–67;

Beasley, M. S., Carcello, J.V., & Hermanson, D.R. (2000),

Fraudulent financial reporting: 1987-1997, An analysis of U.S.

public companies, New York: Committee of Sponsoring

Organizations of the Treadway Commission (COSO);

Belsley, D. A., Kuh, E. & Welsch, R. E. (1980), Regression

Diagnostics: Identifying influential data and sources of collinearity,

New York: John Wiley;

Bertschinger, Peter/Schaad, Martin(2003), Beitrag zur Corporate

Governance in der Schweiz, Zurich;

Bockli, P. (2004), Schweizer Aktienrecht (3. Aufl.), Zurich:

Schulthess, ISBN (13): 978-3-7255-4733-3;

Bockli, P. (2005), Audit Committee. Der Prufungsausschuss des

Verwaltungsrates auf Gratwanderung zwischen Ubereifer und

Unsorgfalt, Schriften zum Aktienrecht, Bd. 22, Zurich;

Boța-Avram, C. (2012), Practicile comitetului de audit in contextul

guvernanței corporative – cercetare asupra firmelor listate la BVB,

Revista „Audit Financiar”, nr. 12, CAFR, București;

Collier, P. & Zaman, M. (2005), Convergence in European corporate

governance: The audit committee concept, Corporate Governance,

Vol. 13,No. 6, pp. 753–68;

Collier, P. A. (1993), Audit committee in major UK companies,

Managerial Auditing Journal, 18(3), 25-30;

Fulop, M.T. (2012), Auditul in guvernanța corporativă， Editura

Alma Mater, Cluj-Napoca

Ghiță, M., Spranceană, M., Rolul și necesitatea inființării comitetelor

de audit, Revista „Tribuna Economică” nr. 46, 2012

Herdman, R. K. (2002), Making Audit Committees More Effective

[Speech], http://www.sec.gov/news/speech/spch543.htm

McMullen D.A. (1996), Audit committee performance: an investigation

of the consequences associated with audit committees, Auditing: A

Journal of Practice & Theory, 15(1), 87–103;

Tiron Tudor A., Fulop M.T. et al. (2009), Fundamentele auditului

financiar, Editura Accent, Cluj Napoca;

Vinten, G., & Lee, C. (1993), Audit committees and corporate control,

Managerial Auditing Journal, 8(3), 11-24;

Banca Mondială, Corporate governance. Best practices (2007),

http://www.worldbank.org/

*** Codul de guvernanță al Bursei de Valori București, BVB, 2008,

disponibil la adresa:

http://www.ecgi.org/codes/code.php?code_id=252;

Bursa de Valori București, http://www.bvb.ro/

Cadbury Report:

http://en.wikipedia.org/wiki/Cadbury_Report”

Codul Combined, European Corporate governance institute

(2009), http://www.ecgi.org/codes/all_codes.php

European Corporate Governance Institute (2009), Legea Sarbanes

Oxley (2002), http://www.ecgi.org/codes/all_codes.php

European Corporate Governance Institute (2009), Raportul

Blue Ribbon, http://www.ecgi.org/codes/all_codes.php

European Corporate Governance Institute (2009), Raportul

Smith, http://www.ecgi.org/ codes/all_codes.php

European Corporate Governance Institute (2009), Raportul

Turnbull, http://www.ecgi.org/ codes/all_codes.php

OECD, Principiile Guvernării corporative, www.oecd.org

PWC (2003), Audit Committees. Good practices for meeting market

expectations (2nd ed.), http://www.pwc.com/en_GX/gx/ifrsreporting/

pdf/audit_committees_2nd_ed.pdf

Bibliografie

View publication stats crearea de comitete consultative în cadrul consiliului de administrație (ex. comitet

de audit, comitet de remunerație) – comitetul de audit2 este obligatoriu pentru

societățile supuse auditării; comitetul de audit include un administrator independent,

așadar societățile supuse obligației de auditare, așadar consiliul de administrație al

societăților pe acțiuni obligate la auditare trebuie să aibă și un administrator

independent – art. 1402

– raporturile dintre societate și administratori (directori sau administratori neexecutivi)

sunt guvernate de regulile mandatului, neputându-se încheia pentru îndeplinirea

acestui mandat un contract de muncă.3

2. Sistemul dualist (administrarea societății este 2 Poate avea calitatea de membru al comitetului de audit oricare dintre administratorii neexecutivi, dar

legea impune ca măcar unul dintre ei să aibă „experiență în aplicarea principiilor contabile sau în audit

financiar.” (art. 1402 alin. (2)). Termenul „experiență” folosit de lege nu implică, în mod necesar, ca această persoană

să aibă calitatea de auditor, expert contabil, întrucât sarcina comitetului de audit nu este cea de a realiza auditul intern

sau de a întocmi situațiile financiare, ci de a organiza activitatea de audit intern, audit financiar, raportând în acest

sens și formulând recomandări și propuneri către Consiliul de Administrație și AGA, propuneri ce vor fundamenta

decizia acestora de numire a auditorului financiar, de contractare a auditului intern, de alegere a măsurilor menite a

îmbunătăți performanța economică a societății. Experiența relevantă va fi apreciată de Consiliu în momentul numirii

administratorului în poziția respectivă, Consiliul urmând să informeze Adunarea generală a acționarilor cu privire la

alegerea sa.

Administratorii care vor forma comitetul pot fi remunerați suplimentar, în raport cu ceilalți membri ai

Consiliului de administrație, pentru activitatea desfășurată în cadrul acestui comitet (care nu constă în derularea

activității de audit intern, ci în organizarea auditului intern și financiar al societății, în monitorizarea și raportarea

către Consiliul de administrație și Adunarea generală a acționarilor cu privire la activitatea și concluziile auditorilor

interni). Remunerația administratorilor este stabilită prin actul constitutiv sau prin hotărâre a Adunării generale, dar

remunerația suplimentară (inclusiv pentru atribuții în cadrul unui comitet) poate fi fixată și prin decizie a

Consiliului de administrație (art. 15318 alin. (2)).

3 Legea nr. 31/1990, în varianta anterioară adoptării Legii

Section 5. Audit Committee Art.621 (1) Audit Committee shall meet at least twice a year, at the initiative of the Committee Chairman. (2) The convening notices for the Committee meetings shall include information on the agenda, date, starting hour and place of the meeting. (3) The Chairman of Audit Committee may convene additional meetings upon the request of the Board of Directors in order to discuss specific topics. Regulation of Organization and Operation of Bucharest Stock Exchange 21 | P a g e (4) The BVB CEO, Financial Director/CFO, internal auditor and a representative of the external auditor may attend the Audit Committee meetings upon the invitation of its members. Audit Committee may also call the participation of other persons, including employees of the Company. (5) Audit Committee shall analyze the audit report and / or statutory auditor opinion on the key issues arising from the statutory audit, as well as the financial reporting process and recommend the necessary measures to be taken.

Regulation of Organization and Operation of Bucharest Stock Exchange 1 | P a g e REGULATION OF ORGANIZATION AND OPERATION OF BUCHAREST STOCK EXCHANGE1 1 Approved by C.N.V.M Decision no. 2600/14.09.2006 and amended by C.N.V.M.. Decisions no. 3196/12.10.2006, 1754/21.12.2009, 1216/22.09.2010 and A.S.F. Decision no. 1681/17.07.2015 Regulation of Organization and Operation of Bucharest History of the Bucharest Stock Exchange

With history tracing back to 1839, when commodities-trade exchanges were established, stock exchange activity was affected throughout its existence by the social and political events of the time. Reestablished in 1995, after almost 50 years of suspension following the establishment of the communist regime, the Bucharest Stock Exchange has developed continuously and nowadays it is the main stock exchange in Romania.

2015

Launch of AeRO, the equities segment of BVB’s Alternative Trading System (ATS)

BVB becomes a partner exchange to the United Nations Sustainable Stock Exchanges initiative

BVB becomes member to the United Nations Sustainable Stock Exchanges Initiative

Bittnet SA – the first IT company, debuts on AeRO

2014

Electrica IPO takes place (the largest IPO ever in BVB’s history), followed by the company’s listing

BVB organizes the first Forum for retail investors, when the 10 Steps towards civic shareholding were adopted. Solutions included in the document are part of InvestingRomania program, aimed at stimulating the local investment community and redirecting greater flows of capital towards BVB

The modernization process of BVB continues with the implementation of a new program for market makers, the extension of the trading hours and inclusion of trading at last phase, the introduction of changes in the trading block and measures dedicated to existing and potential issuers

Significant legislative measures supported by the Great Barriers Shift Task Force, including changes of the Fiscal Code and FSA regulations, take place, designed to increase the efficiency of investing at BVB

2013

The privatization program via the stock exchange continues with the listing of Nuclearelectrica and Romgaz. The public offer for the 15% stake in Romgaz that preceded the listing became the largest IPO registered in Romania by that time

The Great Barriers Shift Task Force was created, aimed at identifying key elements necessary for Romania to be upgraded to the Emerging market status by MSCI. The Task Force identified 8 Barriers that hinder the development of the Romanian capital market and proposed a number of solutions to improve accessibility and the efficiency of the market

BVB organizes the first monthly events dedicated to retail investors, BVB Investors Focus

2012

The first Exchange Traded Fund is listed at BVB

The global accounts system and the non-pre-validation mechanism is extended to all financial instruments traded on the regulated market

2011

The main event of the year is the listing of Fondul Proprietatea at BVB, which had a decisive influence on the value of trades and the number of active investors

New Europe Property Investments becomes the first real estate investment trust listed at BVB

2010

On June 8, the Bucharest Stock Exchange is listed on its own Regulated Market

The first international company is listed on the Alternative Trading System (Daimler AG)

Structured products are launched

2008

The first dual listing takes place, for Erste Group Bank AG, also listed on Vienna Stock Exchange and Prague Stock Exchange

Other premieres are the introduction of government bonds and the listing of the first closed-end fund, STK Emergent

2007

Romania becomes a European Union member, with a significant positive effect on capital markets. 2007 becomes the best year in BVB’s history, both for traded value and market indices which reached new historical highs

Transgaz IPO takes place, with 15% of the company being sold via BVB. The company is subsequently listed at BVB. Allocation rights are used for the first time

BVB becomes an affiliated member of the World Federation of Exchanges (WFE)

2006

The first privatization via the stock market takes place. Following the 15% IPO for Transelectrica, the company is listed at BVB

The Central Depository is established, an entity which would ensure the clearing and settlement of transactions. The institution would also keep records of the issuers’ shareholders’ registries. BVB is the major shareholder of the Central Depository

BVB becomes a member of the World Federation of Exchanges

2005

BVB turns into a joint-stock company. Shares are distributed to brokerage firms active at the time of demutualization

The merger by absorption with Rasdaq market is finalized

2003

The new trading system Arena is introduced, replacing the previously-used Horizon

BVB becomes a full member of the Federation of Euro-Asian Stock Exchanges (FEAS)

2002

BVB becomes a correspondent member of the Federation of the European Securities Exchanges (FESE)

2001

Petrom and BRD, two of Romania’s most important companies, are listed on BVB. As a result, BVB’s market capitalization grows almost 4 times and the turnover doubles

Bonds trading at BVB starts with the listing of first two municipal bond issues – Predeal and Mangalia

1999

The five SIFs (financial investment companies) are listed at BVB

1997

The first companies of national importance, among which

Terapia Cluj Napoca, Antibiotice Iasi, Alro Slatina, Policolor and Automobile Dacia are listed at BVB

BVB’s first market index is launched. BET becomes the reference index for the local market

1995

April 21 – BVB is re-established as a public interest institution

November 20 – The first trading session takes place

1882

December 1 – BVB is officially opened, after a tradition of more than 70 years when commodities-trade exchanges had been functioning

Management Structure

Board of Governors

Executives

Special Commissions, Advisory Committees

Auditor

Board of Governors of the Bucharest Stock Exchange (non-executive)

Lucian-Claudiu Anghel   President, independent

Valerian Ionescu   Vicepresident, independent

Robert-Cosmin Pana   Vicepresident

Cristian Micu   Secretary General, independent

Gabriel Marica   Member, independent

Octavian Molnar   Member

Otto Emil Naegeli   Member, independent

Dan-Viorel Paul   Member

Management Structure

Board of Governors

Executives

Special Commissions, Advisory Committees

Auditor

The BVB Special Commissions are teams of experts from capital markets and/or finance-banking sectors who provide consultancy to BVB in various areas of activity.

The activity of the BVB Special Commissions is governed by the following principles:

Decision-making autonomy.

Objectivity.

Investors protection

Support for the development of the capital market.

Active role.

BVB Special Commissions are:

Listing Commission

provides consultancy in order to ensure conformity, order and efficiency in the process of addmission, upgrading, downgrading and withdrawal to/ from the regulated market and the alternative trading system or the Rasdaq market admministrated by BVB.

Cristian Micu – Chairman

Octavian Molnar – Vice-Chairman

Liviu George Avram – Member

Serban Marin – Member

Razvan Florin Pasol – Member

Appeal Commission

provides consultancy in solving the appeals introduced by the Participants on the BVB trading system and by stock/ derivatives agents against the penalizations or the preventive measures issued by the BVB general manager.

Gabriel Marica – Chairman

Robert-Cosmin Pana – Vice-Chairman

Mihai Muresian – Member

Catalin Nae Serban – Member

Ionut Stafie – Member

Index Commission

provides consultancy for the development of new BVB indices and administrative support for the necessary index adjustments.

Lucian-Claudiu Anghel – Chairman, President of the Board of Governors

Ludwik Sobolewski – Member, BVB CEO

Bogdan Campianu – Member, representative of an Intermediary

Mihai Lazar – Member, representative of an Intermediary

Dorin Alexandru Badea – Member, CFA Association Romania member

Advisory Committees

According to Companies Law no. 31/1990, within BVB Board of Directors operate Advisory Committees, which are bodies having an advisory role for the Board of Directors, in areas such as audit, remuneration of administrators, Directors as defined by the Law 31/1990, or nomination of candidates for various management positions.

BVB Advisory Committees are:

Audit Committee

The Audit Committee assists the Board of Directors in evaluation of the efficiency and functionality of Company management, resources allocation efficiency, the way the risks facing the Company are mitigated, including the organization and functioning framework of the internal control, the implementation of corporate governance rules and the way the Company audit is performed.

Regulation of the Audit Committee

Otto Emil Naegeli – Chairman

Lucian-Claudiu Anghel – Member

Valerian Ionescu – Member

Nomination Committee

The role of Nomination Committee is to assist Board of Directors in connection with the appointment of Special Commissions members, recommendations for filling in the vacancies in Board of Directors, setting the requirements for the positions as member of the Board of Directors, Special Committee and Directors, as defined by the Law 31/1990.

Regulation of the Nomination Committee

Lucian-Claudiu Anghel – Chairman

Robert Pana – Member

Otto Emil Naegeli – Member

Remuneration Committee

The role of Remuneration Committee is to assist the Board of Directors in order to develop and oversee the remuneration policy for administrators, members of Special Committees and Directors as defined by the Law 31/1990.

Regulation of the Remuneration Committee

Cristian Micu – Chairman

Dan Paul – Member

Otto Emil Naegeli – Member

RULES OF ORGANIZATION AND FUNCTIONING OF THE AUDIT COMMITTEE OF THE BOARD OF THE BUCHAREST STOCK EXCHANGE SA The Audit Committee is a standing committee, an advisory, assisting the Board of Governors ("BoG") in fulfilling its responsibilities in line audit competence while encouraging communication between Board members, management, internal auditor, internal controller and external financial auditor of the Company. I. The role / purpose of the Audit Committee The role of the Audit Committee is to assist the BVB Board of Governors in evaluating the effectiveness and functionality of Company's management, its resource allocation efficiency, addressed the risks facing the company, including the organization and operation of internal control, implementation of corporate governance rules and the way in which the company is audited. II. Members Audit Committee members are 3 non-executive members of the Board of Governors, as required by law, and the majority of the members should be independent. Audit Committee members have appropriate experience specific duties incumbent on the committee, with competence in accounting and / or audit. The Audit Committee shall elect a Chairman from among its members. The Chairman should be an independent non-executive member of the Board of Governors. The Chairman of the Audit Committee and chair the meetings of the Committee shall convene meetings of the Committee. The secretariat of the Audit Committee will be provided by an employee of BVB, appointed by a BVB CEO decision. The composition of the Audit Committee, as well as any change to it, will be notified to the Financial Supervisory Authority (FSA) in 15 days since the date the composition is defined or any change to it occurs. III. Meetings The Audit Committee will meet at least four times a year, at the initiative of the Chairman. The Committee can meet in person or by means of remote communication, according to the Rules regarding the conduct by remote means of the meetings of the Board of Governors, if the Committee’s Chairman so decides. The convening notices for the Committee meetings shall include information on the agenda, date, starting hour and place of the meeting. SC BURSA DE VALORI BUCUREăTI SA • Bulevardul Carol I nr. 34-36, Etaj 13-14, Sector 2, 020922, București, România • Tel.: +40 21 307 95 00 Fax: +40 21 307 95 19 • Website: www.bvb.ro • E-Mail: bvb@bvb.ro • Capital social, integral subscris și vãrsat: 76.741.980 lei Registrul Comerțului: J40/12328/2005 • CUI: 17777754 • Decizia CNVM Nr. 369 / 31.01.2006 RULES OF ORGANIZATION AND FUNCTIONING OF THE AUDIT COMMITTEE Version 2 October 26, 2016 Chairman of Audit Committee may convene additional meetings at the request of the Board of Governors to discuss specific topics. Meeting is considered legally constituted in the presence of all members of the Audit Committee. The BVB CEO, CFO, internal auditor and a representative of the external auditor may attend the Audit Committee meetings upon the invitation of its members. Audit Committee may also call the participation of other persons, including employees of the company. For each meeting, members of the Audit Committee may request the following documents: A. A report summarizing any significant changes to risk facing the company; B. An activity report of the Internal Auditor covering the following: – Activities undertaken (and a comparison with activities planned); – Key issues identified during the internal audit activity; – Management responses to audit recommendations; – Changes in the audit plan; – Any matters affecting internal audit objectives; C. A report on the external auditor's work; However, the Audit Committee may request, without limitation, the following documents: – Proposals to amend the current regulation; – Internal audit strategy; – Internal Auditor reports; – Reports on the quality of internal audit; – Chart of accounts; – Reports on any changes in accounting policies; – Letters of representation required by the external auditors; – Reports of any proposals for audit functions; – Reports on cooperation between internal and external audit. Minutes of the Audit Committee meeting shall be prepared by the Secretary and shall be signed by all members of the Audit Committee, no later than the next meeting is held. In the minutes can be identified aspects for improvement and recommendations for their implementation in practice. IV. Responsibilities The main responsibilities of the Audit Committee are to provide recommendations to the Board of Governors regarding: – The Company's strategy and policy in terms of risks, internal audit, financial audit and corporate governance, including the independence of the statutory auditor or audit firm and in particular the providing of additional services to BVB; – The Company's accounting policies, accounting accounts, annual report of the company, including reviewing the financial statements and the letter of representation, before their presentation to the external auditors; – Results of the audit, both internally and externally; SC BURSA DE VALORI BUCUREăTI SA • Bulevardul Carol I nr. 34-36, Etaj 13-14, Sector 2, 020922, București, România • Tel.: +40 21 307 95 00 Fax: +40 21 307 95 19 • Website: www.bvb.ro • E-Mail: bvb@bvb.ro • Capital social, integral subscris și vãrsat: 76.741.980 lei Registrul Comerțului: J40/12328/2005 • CUI: 17777754 • Decizia CNVM Nr. 369 / 31.01.2006 RULES OF ORGANIZATION AND FUNCTIONING OF THE AUDIT COMMITTEE Version 2 October 26, 2016 – Assessing the quality of internal audit, in particular on risk assessment and supervision of proposing, where appropriate, measures to be taken; – Management's responses to problems identified during audit activities, including management responses to the letter of the external auditor; – Corporate governance requirements applicable to the Company; – The result of the review of conflicts of interests in transactions of the company and its subsidiaries with related parties; – The annual assessment of the system of internal control (the effectiveness and scope of the internal audit function, the adequacy of risk management and internal control reports to the audit committee of the Board, management’s responsiveness and effectiveness in dealing with identified internal control failings or weaknesses and their submission of relevant reports to the Board); – The annual assessment of the risk management policy. – Bids for internal and external audit services or to purchase consulting services from other providers who provide audit services (where applicable); – Proposals and assessment related to appointment and removal of the financial auditor and the terms of his remuneration; – Anti-fraud policies, internal and external complaints and appeals and agreements as a result of special investigations; The Audit Committee will periodically review its effectiveness and report the results of this review to the Board of Governors. Also, the Audit Committee may: – Bring additional members for a maximum period of one year to provide specialist skills, knowledge and more experience of the Committee; – Proposes hiring specialists / consultants at the expense of the Company, with prior approval of the Board of Governors. V. Reports and Communications The Audit Committee will submit for information the minutes of each meeting to the Board of Governors. The Audit Committee will prepare and provide the Board an annual report regarding its activity, report scheduled to support and complete the financial statements of the company and to summarize the findings obtained during the year, as well as the recommendations to the Board of Governors regarding internal control, risk management, internal audit and financial audit. The annual report of the Audit Committee will be sent to FSA in 6 months since the closing of the financial year. The Audit Committee is authorized to communicate directly with the internal auditor and external auditor's representative.