Bursa de Valori

CAPITOLUL I – ASPECTE GENERALE PRIVIND BURSA DE VALORI

Definire

Bursa de valori reprezintă o instituție cu putere de autoreglementare,specifica economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara pe care se tranzactioneaza titlurile respectiv valorile mobiliare. Pe pietele internationale bursele de valori sunt interconectate prin titlurile pe care le tranzactioneaza si prin influentele reciproce ale titlurilor.

Bursa de valori este o piata, care se particularizeaza prin obiectul tranzactiilor si modul de organizare si functionare.In domeniul dreptului se considera ca bursele sunt institutii unde se vand si se cumpara valori mobiliare dupa o procedura anumita sub supravegherea autoritatilor. Formarea si afirmarea bursei exprima definirea relatiilor de schimb ,a pietei ca structura de baza a economiei de piata moderne.

Piata Valorilor Mobiliare reprezinta tranzactii cu hartii de valoare, efecte comerciale ca obligatiuni , actiuni, bonuri de tezaur. Bursa de valori, prin negocierile efectuate, realizeaza rolul de regulator al fluxurilor financiare, directionand investitorii catre ramurile rentabile si este in acelasi timp detectorul falitilor.

Indiferent de forma ei juridica, care poate fi de drept privat sau de drept public, bursa de valori functioneaza sub supravegherea si controlul guvernului.

Inceputurile pietelor bursiere de marfuri si valori,in tara noastra ,pot fi situate pe la mijlocul secolului trecut. Odata cu “Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri”, din 1 iunie 1881, se poate vorbi despre o organizare temeinica a burselor din Romania.

In legea japoneza din 1948 definitia este mai sumara “ Termenul desemneaza orice persoana inregistrata in calitate de corporatie care pune la dispozitie o piata in vederea desfasurarii tranzactiilor cu valori sau titluri financiare”.

Deschiderea bursei din Bucuresti, a avut loc la 1 decembrie 1882, ca institutie publica cu personalitate juridica, iar peste o saptamana a aparut si cota bursei la Monitorul Oficial. Volumul tranzactiilor era insa redus, iar cota oficiala a disparut in cateva zile, deoarce samsarii, intermediarii si unele banci preferau sa lucreze in afara bursei, direct cu clientii.

Formarea si dezvoltarea pietei de capital in Romania si constituirea bursei de valori reprezinta componentele esentiale ale procesului de restructurare a sistemului economic din tara noastra si de creare a mecanismelor si institutiilor specifice unei economii de piata.

In analiza si studierea pietei bursiere s-au remarcat cunoscuti economisti si istorici ce au incercat sa defineasca bursa ca fiind o piata simbolica, dematerializata, dar ce mai completa si sugestiva definitie o prezinta istoricul francez Fernand Brendel, care spune ca “ Bursa este ultimul etaj al unei piete care nu se mai inchide si care si domina realitatea economica” .

Rolul burselor și funcțiile acestora

Rolul si importanta burselor au crescut in ultimul timp, datorita unui complex de factori, din care se pot mentiona:

Bursa constituie o piata principala pe care se intalnesc cererea si oferta de capital, intr un echilibru asigurat de legile liberei concurente.

Tranzactiile in cadrul burselor se incheie pe baza unor reglementari bine determinate si a unor uzante si reguli cunoscute, fapt ce sporeste increderea intre vanzatori si cumparatori.

Cotatiile care se stabilesc in cadrul burselor pot influenta nivelul preturilor si cursurilor de schimb pentru operatiunile care se incheie in afara acestora.

Bursele constituie locul unde se concentreaza un mare volum de informatii cu caracter economic, financiar, politic.

Fondurile de investii si capitalurile sunt orientate prin activitatea bursiera spre acele domenii de activitate ce poseda un grad inalt de eficienta.

Ofera posibilitatea schimbarii imediate a titlurilor in lichiditati, detinatorii de obligatiuni le pot vinde la bursa si pot recupera banii imprumutati inainte de scadenta

Contractele pentru operatiunile negociate la bursa se intocmesc pe baza unor formulare tip, cu valoare de acte juridice.

Principalul rol al bursei il constiutie, efectuarea de tranzactii cu hartii de valoare emise de agentii economici si plasate de agentii de schimb,acestea putand fi comercializate datorita caracterului lor negociabil.

Functiile bursei de valori sunt:

Efectuarea tranzactiilor cu hartii de valoare;

Reflectarea conjuncturii economice si valutare la un moment dat si intr-o anumita perspectiva;

Inregistrarea sistematica a cursurilor de schimb al acestora;

Concentarea cererii si ofertei de hartii de valoare pe o anumita piata

Esenta pietelor bursiere

Obiectul tranzactiilor pe piata secundara il reprezinta valorile mobiliare prin emisiunea pe piata primara. Existenta acestui tip de piata da posibilitatea posesorilor de actiuni si obligatiuni si sa valorifice inainte ca acestea sa aduca profit ( dividende sau dobanzi). Piata secundara garanteaza lichiditatea si mobilitatea economiilor, precum si buna functionare a pietei de capital prin intermediul bursei de valori mobiliare si a pietelor extrabursiere. Functionarea pietei secundare se efectueaza prin intermediul burselor de valori si a pietelor de negociere. Bursa imbraca trei forme, in raport cu un regulament stiut: bursa oficiala, bursa secundara si bursa tertiala.

Bursa oficiala este piata cu reglare la termen sau piata in numerar. Piata cu reglare la termen reprezinta piata principala, unde se negociaza cele mai importante valori mobiliare si unde sunt admise cele mai diverse operatiuni bursiere. Principala trasatura a acestei piete este reprezentata de faptul ca operatiile de vanzare si cumparare se platesc o data pe luna in ziua de lichidare. Piata in numerar care ca trasatura principala reglarea imediata a tranzactiilor iar obiectul tranzactiilor il reprezinta titlurile cotate. O societate comericiala pentru a fi cotata trebuie sa primeasca avizul organismului investit cu autoritate in reglementarea si monitorizarea burselor de valori prin infatisarea unor dosare care trebuie sa includa : cererea, documentatia completa asupra societatii, numarul actionarilor detinatori de mai mult de 5 % din capital, structura Consiliului de Administratie, informatie amanuntita privind activitatea, un numar de angajamente referitoare la procesele verbale ale Adunarilor Generale, ultimile trei bilanturi contabile, raporul asupra situatiei financiare, publicarea periodica a informatiilor privind activitatea economico- financiara.

Admiterea societatii pentru a fi cotata este stabilita de Organul de decizie al bursei doar daca sunt realizate urmatoarele clauze:

ultimile trei bilanturi contabile reflecta o activitate profitabila

societatea are capitalul social relativ important

situatia financiara generala a societatii este buna

societatea admite sa ofere public cel putin 200.000 pentru bursele provinciale sau 25% din capitalul social, sub forma unui numar de valori mobiliare( 80.000- 100.00) pentru bursa centrala.

Bursa secundara apare in Europa in anii 80 ca o piata dinamica, organizata in umbra pietelor oficiale. Piata secundara indeplineste doua roluri:

piata tranzitorie pentru societatile care urmeaza sa inceapa procedura de patrundere pe piata oficiala;

piata permanenta pentru societatile a caror nadejde de a fi cotate la bursa oficiala este redusa;

Societatile primesc licenta de cotare pe o perioada limitata de 3-5 ani de la organismele imputernicite. Acest tip nou de piata este caracteristic intreprinderilor mici si mijlocii, aflate in curs de dezvoltare, dar care nu realizeaza inca toti factori pentru a fi cotate pe piata oficiala sau din diferite motive nu se doreste acest lucru. Procedurile de implementare a unui titlu pe piata secundara sunt mai putin limitative, avand obiectivul de a usura accesul la bursa a societatilor noi, in curs de dezvoltare cu capital personal sau familial. Societatile pentru a fi admise pe piata secundara trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) cota minima din capitalul social pus in vanzare prin titluri de valoare este de 10%. Daca aceasta conditie nu este indeplinita in momentul inscrierii la bursa secundara, difuzarea actiunilor/ obligatiunilor se incredinteaza unuia sau mai multor intermediari financiari- societati de bursa sau bancare. Societatile care au acces pe piata secundara acopera o viziune intinsa, fiind admise o mare diversificate de activitati. Bursa secundara este specializata pe cotarea valorilor mobiliare enuntate de urmatoarele categorii de societati:

– societati familiare, sunt societati care ar dori sa intre pe piata oficiala, dar nu sunt dispusi sa ofere mai mult de 25% din capitalul social pentru a-si mentine controlul asupra societatii.

– societati aflate in curs de dezvoltare pentru care piata tertiara nu este acceptabila si nu au inca marimea necesara pentru admiterea la bursa oficiala;

– societati care au dobandit o oarecare faima, dar nu dispun de marime si nici de perspective de dezvoltare;

– societati la care se pune problema succesiunii si a evaluarii reale a valorii unei valori mobiliare;

– instiintarea publica este desfasurata potrivit masurilor determinate de organismul autorizat, prin regulamentele bursei de valori. Societatile se obliga sa permita controlul asupra activitatii financiar- contabile si informeze public, regulat si corect, in publicatiile oficiale si de specialitate.

Bursa tertiara reprezinta piata libera in care fiecare actionar, chiar minoritar poate sa-si coteze titlurile, facandu-si singur dovada existentei juridice, fara nici o formalitate juridica. Este o piata libera care are ca principala caracteristica primirea oricarei intreprinderi, pentru a obtine o singura cotatie sau doar cateva cotatii episodice.

Membrii bursei si agentii pietei bursiere

Persoanele care dobandesc calitatea de membru al bursei, calitate care le confera o serie de drepturi si obligatii, strict stabilite si respectate, sunt acele persoane care se unesc pentru constituirea unei burse de valori sau cele care sunt autorizate in mod expres pentru a constitui bursa, in cazul bursei de stat. Au dreptul sa aleaga si sa fie alesi in Comitetul bursei, sa frecventeze bursa, sa faca parte din Comisia de arbitraj sau alte comisii ale buresi. Au obligatia sa respecte dispozitiile in vigoare, onorarea cotizatiei anuale sau speciale.

Membri bursei poti fi urmatorii:

bancile prin intermediul unuia dintre directori, persoanele sau bancherii care au societatea comerciala inregistrata si desfasoara operatiuni la bursa in mod actual ;

societatile care prin reprezentantul lor au titluri inregistrate la cota oficiala;

agentii oficiali care fac parte de drept din Asociatia bursei;

Comitetul bursei, cu majoritate de voturi poate declara eliminarea din calitate de membru al Asociatiei bursei, in urmatoarele situatii:

daca in timpul sedintelor oficiale se trateaza valori neinscrise in cota;

angajamentele luate din operatiuni de bursa nu se executa;

cei care sustin ca sunt faliti si cei care nu indeplinesc obligatiile de serviciu;

daca nu se executa si nu se respecta legile sau cand perturba ordinea si jigneste demnitatea institutiei;

Exista doua categorii de burse privind posibilitatile de acces la calitatea de membru: burse inchise si burse deschise. Bursele inchise au numarul de locuri restrans, iar un tert poate dobandi calitatea de membru, doar daca primeste din partea unui titular un loc. In cazul burselor deschise, datorita actelor constitutive numarul de locuri nu este limitat, iar membrii burselor deschise, se impart in membri fondatori si membri asociati, cei care au participat la infiintarea institutiei si cei primiti ulterior.

Piata bursiera presupune in activitatea sa doua mari categorii de participanti activi : investitorii si agentii bursieri.

Investitorii sunt principalii participanti activi pe piata bursiera, pe care o utilizeaza fie pentru mobilizarea fondurilor financiare disponibile, sub forma de capital sau de imprumuturi, fie pentru vanzarea acestora in vederea obtinerii de profit. In functie de statutul juridic, intalnim investitori institutionali care sunt formati din firme, companii, societatii si investitori particulari care sunt formati din persoane fizice.

Agentii bursieri infatiseaza o clasa de profesionisti ai bursei care au rolul de a efectua finalizarea si desfasurarea tranzactiilor de hartii de valoare, deoarece investitorii nu se diect in cadrul negocierilor. Agentii oficiali pot actiona in cont propriu, in cadrul unei societatii de tranzactii bursiere specializate sau ca functionari proprii ai bursei.

Caracteristicile definitorii ale agentilor bursieri sunt:

agentii de bursa sunt reprezentati de persoane fizice care au un statut socio- profesional, o profesiune diferita, recunoscuta ca atare in practica de afaceri, sunt singuri indemnati sa indeplineasca concret actiunile impuse de finalizarea si realizarea tranzactiilor bursiere, o persoana pentru a ajunge la statutul de agent de bursa trebuie sa indeplineasca o succesiune de situatii de eligibiliate;

Agentii de bursa pot actiona ca profesionisti independenti sau ca angajati ai societatilor de bursa;

Agentii de bursa pot actiona in afara bursei de valori pe pietele de tip OTC ( over the counter) si in incinta bursei;

Agentii de bursa, se impart in functie de caracteristicile activitatii lor, in doua grupe: agentii de schimb si agentii de bursa specialisti.

Cei care actioneaza doar pe contul clientilor lor de la care primesc ordine (brokerii) se incadreaza in categoria agentilor de schimb. Brokerii indeplinesc rolul de intermediari, deoarece, comunica ordinele receptionate de la clienti catre agentii de bursa specialisti. In schimbul serviciilor lor, brokerii primesc comisioane de la clientii lor .

Cea de-a doua grupa este formata din agentii de bursa specialisti (dealeri de bursa), cei care trateaza si centralizeaza ordinele de vanzare-cumparare pentru titlurile primite de brokerii. Dealerii de bursa desfasuara tranzactii pe cont propriu, cumpara si vand titlurile de la brokeri sau de la alti dealeri. Dealerii de bursa sunt mereu atenti in privinta pietei, fiind prezenti, fie drept vanzatori, fie drept cumparatori cu scopul de a gasi mereu parteneri de afaceri.

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare autorizeaza intermediarii care pot desfasura activitatea de intermediar in Romania.

CAPITOLUL II- ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA

BURSEI DE VALORI BUCURESTI

2.1 SCURT ISTORIC

Inceputurile pietelor bursiere de marfuri si valori in tara noastra pot fi situate pe la mjlocul secolului IXX- lea.

Deschiderea Bursei de valori Bucuresti are loc la data de 1 decembrie 1882, in cladirea Camerei de Comert iar din decembrie 1882 sunt publicate la Monitorul Oficial al Romaniei cotatiile bursiere ale primelor companii romanesti tranzactionate.

Prima lege a burselor a fost insusita la 1 iulie 1881 –“ Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri”.

In baza acestei legi au luat nastere primele burse din vechiul regat, la Bucuresti in anul 1882, la Iasi, Braila si Galati.

“ Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri “ modificata in 1886 (modificare ce a avut in vedere sindicalizarea agentilor de schimb, dar care nu a avut efectul scontat in dezvoltarea activitatii bursei) va functiona pana in anul 1904, cand are loc o dezvoltare a pietii bursiere ca urmare a aparitiei la 9 mai 1904 a unei noi legi a efectelor de comert – Legea asupra burselor de comert – menita sa atraga negustorii la o activitate oraganizata.

“ Legea Madgearu” este o noua lege bursiera infiintata in anul 1989 care a infatisat reunirea legislativa a regimului burselor din Romania si o tratare noua a actului legislativ.

Abia dupa 1989 Bursa a redevenit o necesitate ce s-a concretizat mai intai la infiintarea Bursei Romane de Marfuri organizata in temeiul legii 31 din 1990 si a Bursei de Valori Bucuresti, infiintata in 1995 ca o componenta a economiei simbolice, avand atributii importanta in formarea si utilizarea capitalurilor.

2.2 DEFINIREA INSTITUTIEI BURSIERE

Bursa, ca institutie si corporatie,este cea care creeaza piata bursiera in jurul careia graviteaza fenomenele si procesele bursiere. In legislatia tarilor unde functioneaza aceasta institutie, bursa este definita diferit de la stat la stat, cu nuante juridice, institutionale si functionale adecvate tarii respective.

Reglementarea activitatii bursiere se face prin norme de drept astfel ca,in Statele Unite ale Americii aceasta institutie a fost reglementata inca din 1934 prin “Securities Exchange Act”, care defineste bursa drept” orice organizatie, asociatie sau grup de persoane inregistrate sau nu in calitate de corporatii ce constituie,mentine sau pune la dispozitie un spatiu sau conditii pentru intalnirea vanatorilor si cumparatorilor de marfuri si titluri finanaciare”

Pentru prima data bursa a fost legalizata prin Legea nr 52/1998, care se refera la : “ bursa de valori este o institutie cu personalitate juridica care asigura publicului, prin activitatea intermediarilor autorizati, sisteme, mecanisme si proceduri adecvate pentru efectuarea continua, ordonata, transparenta si echilibarata a tranzactiilor cu valori mobiliare si care constituie piata oficiala si organizata pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cota, oferind economiile investite garantie morala si securitate financiara prin masurarea continua a lichiditatii respectivelor valori mobiliare”.

Ca urmare a aparitiei si dezvoltarii burselor de marfuri cu diferite profile, s-a impus reglementarea acestora ( Legea nr 512/2002) unde institutia este definita “ bursele de marfuri sunt piete de interes public care asigura, in conditii centralizate de negociere, eficienta si transparenta, efectuarea de operatiuni privind: tranzactii la disponibil; tranzactii cu titluri reprezentative de marfa la disponibil; tranzactii cu instrumente financiare derivate; navlosiri si negocieri de asigurari maritime si fluviale de nave si incarcatura; tranzactii cu alte instrumente autorizate de organul de supraveghere” .

Din punct de vedere al regimului juridic, bursa poate fi institutie publica sau entitate privata. Bursa ca institutie de stat este reglementata si organizata prin norme si reglementari imperative, bursele private sunt autoreglementate si autoguvernate, ele reprezinta asociatii ale personalor fizice si/sau juridice, create in conditiile legii pentru constituirea si exploatarea unei piete bursiere.

2.2 Managementul institutiei bursiere

Organizarea si conducerea bursei se efectueaza distinct de la o tara si de la o institutie la alta, in functie de mediul parlamentar si statutul juridic al bursei, precum si rolul reprezentat de aceasta institutie in viata economico- financiara.

Un prototip comun de organizare si conducere a Bursei de valori cuprinde patru tipuri de organe: organul de decizie, de executie, de consultanta, de control.

2.2.1 Organele de decizie

Organul absolut de dirijare al bursei este infatisat de ASOCIATIA MEMBRILOR BURSEI. Aceasta asociatie se aduna regulat in sedinte oridnare si sedinte extraordinare, atunci cand este indispensabil sa se ia decizii strategice.

Asociatia Membrilor Bursei determina felul de functionare si de organizare a pietei bursiere prin legalizari particulare supuse acceptarii organului de monitorizare a pietei cum ar fi: legalizari cu vedere la eliminarea si intreruperea intermediarilor de la tranzactionare; eliminarea si intreruperea instrumentelor financiare si a marfurilor de la tranzactionare; situatiile, procedurile de tranzactionare si obligatiilor emitentilor si a intermediarilor acceptati la tranzactionare; categoriile de contracte si operatiuni acceptate;

Indatoririle si drepturile Asociatiei Membrilor Bursei nu sunt in contrazicere cu autoritatea nationala care legitimeaza ocupatia pietelor bursiere, fapt pentru care se garanteaza informarea organelor de conducere generala, Consiliul de Administrare prin legislatia ce conduce piata bursiera.

Cosiliul de Administratie este organul de conducere stabil. Indatoririle Consililui de Administrare sunt determinate prin regulamente, norme si statut, fiind acceptat de Asociatia Membrilor Bursei. Indatoririle Consiliului Directorilor vizeaza cateva elemente principale, cum ar fi : recomanda si creeaza schimbari la regulamentul bursei; controleaza si conduce sarcinile agentilor si membrilor bursei; hotaraste preturile si comisioanele incasate in practica tranzactiilor bursiere.

Directorul General trebuie sa acorde prestigiu institutiei, sa fie o persoana cu caracter notoriu, cunoscuta in lumea afacerilor bursiere. Sarcinile lui sunt acceptate prin statut sau trebuie incadrate in prevederile legislatiei ce conduce piata tranzactiilor bursiere.

2.2.2.Organele de executie

Organele de executie au obligatia de a conduce ,coordona si organiza sarcinile actuale ale bursei. Organele de executie se refera la functii de conducere si lucratori operativi.

Structura principalelor departamente operative :

“ Departamenul pentru cotatii( admiterea titlurilor la cota, transparenta informatiilor)

Departamenul de supraveghere a pietei (controlul efectuarii tranzactiilor)

Departamentul de clearing ( executarea controalelor bursiere)

Departamenul pentru sisteme electronice ( automatizarea tranzactiilor)

Departamentul pentru cercetare si dezvoltare ( eleboreaza strategia bursei)

Departamentul pentru membri ( raporturile dintre bursa si membri sai)

Departamenul de relatii internationale . “

2.2.3 Organele consultative

Sunt comitete care au rolul de a asigura consultanta si de a ajuta la conducerea bursei. Acestea sunt :

comitelul pentru membri : supravegheaza respectarea normelor stabilite pentru castigarea, mentinerea sau pierderea calitatii de membru sau dreptul de tranzactionare in bursa.

Comitetul de supravhegere : supravegheaza indeplinirea principiilor si procedurilor legale urmarindu-se incheierea si efectuarea tranzactiilor in incinta bursei;

Comitetul pentru etica bursiera: este responsabil cu normele si obligatiile specifice legate de activitatea de bursa, analizarea si stabilirea executarilor faptelor care incalca regimul juridic bursier.

Comitetul pentru operatiuni cu noi produse bursiere: se intereseaza de supravegherea tranzactiilor si de implementarea inovatiei financiare in bursa

Comisia de arbitraj: discuta si clarifica neintelegerile aparute in tranzactiile din bursa

Comitetele speciale : se creeaza pentru rezolvarea problemelor care apar in activitatea institutiei de cate ori este nevoie;

2.2.4 Organele de control

Organele specializate sunt revizorii contabili sau cenzorii ce lucreaza cu comitetul de etica si de supraveghere si raspund de controlul intern asupra activitatii institutiei bursei.

2.3 INDICI BURSIERI

Necesitatea implementarii indicilor bursieri este stabilita de existenta unui produs bursier prin care se efectueaza supravegherea in totalitate a pietei. O alta atributie a produsului bursier este de a nu reprezanta doar dezvoltarea unui singur titlu cotat. Bursa de Valori Bucuresti( BVB) imparte si numara in timp real 8 indicii proprii : BET, BET PLUS, BET-FI, BET-NG, BET-XT, BET-XT-TR, BET-TR, BET-BK, si un indice dezvoltat impreuna cu Bursa de Valori din Viena, ROTX

Indicii Bursei de Valori Bucuresti reprezinta dezvoltarea anumitor domenii specifice, domeniul financiar sau domeniul energetic, dezvoltarea si progresul preturilor celor mai tranzactionate companii listate.

Indicele BET

Indicele BET –“ Bucharest Exchange Trading” este cel mai cunoscut indice al pietei romanesti de capital, fiind lansat la data de 22 septembrie 1997 cu o valoare de inceput de 1000 puncte. Este realizat pentru a repercuta tendinta de ansamblu a preturilor celor mai lichide 10 actiuni tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. Indicele BET prezinta capitalizare bursiera avand rolul de a oferi un fundament real, prin constructie, privitor la tranzactiile derivate pe indici.

Structura indicelui:

Sursa : BVB

Performanta istorica pe 5 ani :

Sursa : BVB

Indicele BET- PLUS

Indicele BET PLUS este emis la data de 23 iunie 2014 cu o valoare de inceput de 1000 puncte. Este un indice care se rasfrange in dezvoltarea firmelor tarii noastre, care figureaza pe lista pietei reglementate a Bursei de Valori Bucuresti si infaptuiesc normele minime de selectie aferente lichiditatii si a valorii actiunilor free floatului, mai putin in cazul societatilor de investitii financiare.

Perfomanta istorica pe 3 ani

Sursa : BVB

Indicele BET- FI

Indicele BET- FI “ Bucharest Exachange Trading Investment Funds Index” este lansat in data de 31 octombrie 2000 cu o valoare de inceput de 10000 puncte. Reprezinta cel de-al treilea indice dezvoltat de Bursa de Valori Bucuresti( BVB) si totodata, primul indice sectorial. Este un indice care reprezinta dezvoltarea in totalitate a tuturor firmele de investitii financiare care sunt inscrise la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si evolutia altor entitati asimilabile acestora admise la tranzactioanare pe piata reglementata condusa de BVB.

Perfomanta istorica pe 5 ani

Sursa : BVB

Indicele BET-NG

Indice sectorial, BET- NG repercuta dezvoltarea companiilor ce figureaza pe lista pietei reglementata a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) avand ca domeniu principal de activitate energia si utilitatile aferente. Indicele BET- NG este lansat la data de 1 iulie 2008 cu o valoare de inceput de 1.000 puncte, ponderata retroactiv in anul 2007 in data de 2 ianuarie. Este un indice ponderat cu capitalizarea free float-ului, numarul companiilor care fac parte este fluctuant iar ponderea unui simbol in indice este de maxim 30 %.

Performanta istorica pe 5 ani

Sursa : BVB

Indicele BET- XT

Indicele BET-XT repercuta dezvoltarea preturilor societatilor de investitii financiare si a celor mai tranzactionate 25 de companii ce figureaza pe piata reglementata a Bursei de Valori Bucuresti( BVB).Numarul companiilor ce figureaza pe lista pietei reglementata a Bursei de Valori este posibil sa creasca in viitor. Indicele BET- XT este un indice ponderat, cu capitalizarea free-float-ului, lansat la data de 8 iulie 2008, 1.000 puncte fiind valoarea de inceput. Metodologia indicelui BET- XT apreciaza tranzactiile aparute in cadrul diviziunii de piata principala si este asemanatoare cu metodologia celorlalti indici evoluati de Bursa de Valori Bucuresti.

Performanta istorica pe 5 ani

Sursa: BVB

Indicele BET-XT-TR

Indicele BET-XT-TR este lansat la data de 23 martie 2015, data de start este pe 28 decembrie 2012, cu o valoare de 486,44 puncte, valoare egala cu valoarea de inchidere a indicelui BET-XT-TR. Indicele BET-XT-TR repercuta dezvoltarea preturilor companiilor care fac parte, cat si partile din profit oferite de acestea. BET-XT-TR poate fi calculat retroactiv din 3 ianuarie 2013, este folosit drept activ suport pentru instrumentele financiare derivate si produsele structurate. Numarul companiilor ce figureaza pe lista pietei reglementata a Bursei de Valori Bucuresti este de 25 companii si este posibil ca numarul acestora sa creasca in viitor .

Performanta istorica pe 5 ani:

Sursa : BVB

Indicele BET-TR

Indicele BET-TR este lansat la data de 22 septembrie 2014, data de start este 21 septembrie 2012, cu o valoare de 4.910,39 puncte, valoare egala cu valoarea de inchidere a indicelui BET. Indicele BET-TR este un indice care se rasfrange in dezvoltarea preturilor companiilor componente si a partilor din profit oferite de acestea. BET-TR este cladit pe structura indicelui de referinta a pietei BET, poate fi folosit drept activ suport pentru instrumentele financiare derivate si produse structurate. Numarul companiilor ce figureaza pe lista reglementata a Bursei de Valori Bucuresti este de 10 companii si este posibil ca numarul acestora sa creasca in viitor.

Performanta istorica pe 5 ani

Sursa : BVB

Indicele BET-BK

Indicele BET-BK este lansat la data de 3 iulie 2012, cu o valoare de start de 1.000 puncte iar la data de 18 septembrie 2009 este calculat retroactiv. Este un indice ponderat cu capitalizarea free float-ului si reprezinta un indice ce poate fi utilizat ca benchmark de catre administratorii de fonduri si de alti investitori institutionali. Numarul companiilor ce figureaza pe lista pietei reglementata a Bursei de Valori Bucuresti este de 25 de companii si este posibil ca numarul companiilor sa creasca pe viitor.

Performanta istorica pe 5 ani

Sursa: BVB

Indicele ROTX

Indicele ROTX este un indice dezvoltat de Bursa de Valori Bucuresti impreuna cu Bursa de Valori Viena care reprecuta in timp real miscarea actiunilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti.

CAPITOLUL III – BURSA DE VALORI BUCURESTI

3.1 Evolutia Bursei de Valori Bucuresti in perioada 2000 – 2016

Bursa de Valori a inregistrat o evoluare continua in cei 16 ani, reprezentand in prezent principala Bursa de Valori din Romania.

2000 Politica Bursei s-a aceentuat in anul 2000 datorita selectiei calitative a emitentilor ale caror actiuni sunt inregistrate la Cota Bursei. Bursa isi focalizeaza interesul catre dezvoltarea standardelor ce trebuiesc a fi realizate de catre emitentii de Valori Mobiliare pentru primirea si pastrarea la Cota Bursei.

Bursa de Valori Bucuresti, la 1 noiembrie anul 2000, lanseaza primul indice sectorial BET-FI. Valoarea tranzactiilor in anul 2000 este de 1837,3 miliarde lei.

2001 Este formata’ Categoria Plus’ a Bursei, de asemenea este creat Codul de conducere si administrare care apartine societatilor comerciale inregistrate la Cota bursei.

Anul 2001 a inregistrat listarea actiunilor a doua societati mari: Banca Romana pentru dezvoltare- Group Societe Generale (BRD) si Societatea Nationala a Petrolului Petrom (SNP), au adus la mariri impresionante ale capitalizarii si volumului tranzactiilor la Bursa.

In anul 2001 este pus in functiune un nou sistem de tranzacionare supus tranzactionarii instrumentelor financiare cu venit fix din acel moment. Valoarea tranzactiilor creste cu 105,8% ( in anul 2000 este de 1837,3 miliarde lei, iar in anul 2001 este de 3781,6 miliarde lei), iar capitalizarea bursiera reprezinta 3,34% din PIB-ul anului 2001. De asemenea indici bursieri continua pornirea generala de evoluare, indicele BET considerandu-se cu peste 38,6 pe parcursul anului.

2002 In anul 2002, indici calculati de Bursa de Valori Bucuresti ( BET, BET- C si BET- FI) ating nivelul maxim istoric, iar rata anuala de crestere a indicilor este una impresionanta.

Piata de capital din Romania a ajuns subiect de interes major pentru analistii financiari si pentru mass-media datorita dezvoltarilor inregistrate pe piata bursiera.

Indicele BET atinge la sfarsitul anul 2002 o valoare de 119,79% ( 104,8 USD), indicele BET-C a inregistrat o crestere anuala cu 126,95% ( 111,4 USD) iar indicele BET- FI a atins la sfarsitul anul 2002 o valoare de 122,73 ( 107,5 USD).

La sfarsitul anul 2002, tranzactiile cu valori mobiliare incheiate la Bursa de Valori Bucuresti au inregistrat o valoare totala de aproximativ 124 mil USD, ce reprezinta o crestere fata de anul trecut cu 62% .

2003 Bursa de Valori Bucuresti a devenit membru al Federatiei Euro Asiatice a Burselor de Valori ( FEAS), a realizat tot ce este necear pentru pastrarea statului ca membru corespondent la Federatia Europeana a Burselor de Valori si Federatia internationala a Burselor de Valori.

Indicii bursieri calculati de Bursa de Valori Bucuresti inregistreaza si in acest an o crestere spectaculoasa. Indicele BET inregistreaza la sfarsitul anul 2003 o valoare de 30,91%, valoare mai mare decat ceva inregistrata in ultima zi de tranzactionare a anul 2002. Indicele BET- C a atins o crestere anuala de 26,04% , iar indicele BET- FI a inregistrat o crestere fata de anul precedent cu 33,23%. Capitalizarea bursiera prezinta o crestere de 13% si inregistreaza la sfarsitul anului valoare de 2,99 mld euro. Tranzactiile incheiate la Bursa de Valori Bucuresti in anul 2003 inregistreaza o valoare totala de 273,2 mil euro, ceeea ce reprezinta o crestere fata de valoarea tranzactionata anul precedent cu 22,7 %.

2004 Cresterile inregistrate de catre Bursa de Valori Bucuresti in anul 2004 au evidentiat dispozitia pozitiva in care s-au inscris indicatorii pietei bursiere. Asemanator anilor precedenti, indicii evaluati de Bursa de Valori Bucuresti au inregistrat o crestere remarcabila. Indicele BET prezinta la sfarsitul anului o valoare de 100,96 in lei, respectiv 130,76 % USD in si 127,01 % in Euro, valoare mai mare decat ceva inregistrata in ultima zi de tranzactionare a anului 2003. Indicele BET- FI evidentiaza o crestere de 115,74 % in lei, respectiv 147,73% in USD si 111,46% in euro. Indicele BET- C inregistreaza o crestere de 103,50 % in lei, respectiv 133,68 % in USD si 114,14 % in euro. Tranzactiile incheiate la Bursa de Valori Bucuresti in anul 2004 inregistreaza o valoare totala de 667, 81 milioane euro, ceea ce arata o crestere a valorii tranzactionate in anul 2004 cu 144,44%, fata de valoarea tranzactionata inregistrata in anul 2003. Capitalizarea bursiera prezinta, de asemenea, o crestere de 194, 84% euro.

2005 In acest an, Bursa de Valori Bucuresti a lansat impreuna cu Bursa din Viena indicele ROTX. Evolutiile inregistrate de Bursa de Valori Bucuresti in anul 2005, au continuat tendinte pozitive pe care s-au inscris indicatori pietei bursiere. Indicele BET prezinta o crestere de 50,9 % in lei, respectiv 40 % in USD si 59,6 % in euro, reprezentand o valoare mai mare, decat valoarea tranzactionata in ultima zi a anului 2004. Indicele BET- C a inregistrat aceeasi crestere pozitiva, a crescut cu 38,2% in lei, respectiv 28,2% in USD si 46,2 % in euro. Indicele BET- FI inscrie o crestere impresionanta de 175,2 % in lei, respectiv 155,4 % in USD si 191,1% in euro. Tranzactiile incheiate la Bursa de Valori Bucuresti la sfarsitul anului 2005, au inregistrat o valoare totala de 2.182 milioane euro. Capitalizarea bursiera a crescut cu 73%, iar la sfarsitul anului 2005 a intrecut pragul de 15 milione de euro.

2006