Burduv Denisa 3 [612871]

LUCRARE DE LICENȚĂ

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:
LECT. DR. MIHAELA CHICOMBAN
ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

2
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” BRAȘOV
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTURI MONTANE

DEZVOLTAREA MOTRICITĂȚII
GENERALE ÎN L ECȚIA DE EDUCAȚIE
FIZICĂ PRIN ABORDAREA PROGRAMELOR
DE AEROBIC

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:
DR. MIHAELA CHICOMBAN
ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

3
CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………. ………………. ……………… …….5
Actualitatea temei………………………………………………….. ………………. ……………………… ……………… .5
Motivul alegerii temei………………………………………. …………………….. ……………… …………. …………… 5
Ipoteza cercetării……………………… ……………. ………………………………………………… …………………….. 6
Scopul cercetării…………………………………….. …………… ……………………………. ………………….. ……….. 6
Obiectivel e cercetării…………………………………………………. ………………. …….. …………….. ……………. .6
Sarcinile cercetării………………………………………………… …………………….. ………………… …………… ….6
Capitolul I – Fundamente teoretice și metodi ce ale cercetării …….. ………………. ………… ………..7
1.1. Conceptul de activitate motrică ……………. ………………….. ………….. ……………… ……… ……………. 7
1.2. Capacită țile coordinative și intermediare ………………………………………… …………………………… 9
1.3. Particularitățile morfo−funcționale, psihice și motrice ale ele velor cla sei a VII -a…………….. 11
1.4. Prog ramul aerobic, metodă alternativă în dezvoltarea motricită ții generale …………………….. 14
1.5. Principiile, funcțiile și avantajele programelor de gimnastică aerobică în dezvoltarea
motricității ele vilor …………. ………………………………………………………. ……………………………………. .15
Capitolul II – Organizarea și desfășurarea cercetării …….. …………………….. ………………………. 20
2.1. Data , locul și subiecții cercetării ……………………………………………………….. …………………… ….20
2.2. Materiale utilizate în cercetare ……………………………………………………………….. ……………… ….20
2.3. Metode de cercetare utilizate ………………………………. ……………………………………. …………… …20
2.3.1.Metoda studiului bibliografic ………………………………………………………….. ………. ……20
2.3.2. Metoda observației ………………………………………………………………………. ………….. .20
2.3.3. Metoda măs urătorilor și a testelor ………………………………………. …………….. …………. 20
2.3.4. Me toda experimentului pedagogic ……………………………………………………. ………… ..21
2.3.5. Metoda statistico -matematică ………………. ……………………………. ……………. ………… .21
2.3.6. Metoda reprezentărilor grafice ………………………………………………………….. ……….. ..22
2.4. Mijloace de acționare specifice programului step ……………………… ……………………. …………. .22

4
Capitolul III – Prezentarea, prelucrarea și interpretarea statis tică a rezultatelor
cercetării ……… ……………………………………………….. ……….. ………………………………………………….. 28
3.1. Prezentarea rezultatelor ……………………… …….. …………….. ………………………………………………28
3.2. Prelucrarea și interpretarea datelor …………………… ………………….. ……………………………………32

Concluzii și recomandări ………………….. …………………………….. ……………… …………………………… 40
Bibliografie …………………………………………………………………….. ………….. ………………………………. 41
Anexe : poze, programe de antrenament…. …………………………… …………. ………………………………..

5

Introducere
Actualitatea temei
Educația fizică și sportul reprezintă activitatea de interes major prin practicarea cărora se
urmărește î ntărirea stării de sănătate, formarea și dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter.
Pentru realizarea acestor deziderate, factorii responsabili au asigurat un sistem complex
de măsuri care realizează perfecționarea conținutului lecției și modernizarea conținutului ei,
modernizarea predării educației fizice astfel ca aceasta disciplină sa contribuie în mare măsură la
realizarea unui proces instruct iv modern și complex, capabil sa răspundă atribuțiilor ce îi revin
învățământului în conformitate cu noile cerințe.
Gimnastica aerobică în clasele gimnaziale pe lângă celelalte discipline constituie un
mijloc de realizare a obiectivelor, sarcinilor și scop ului educației fizice școlare.
Motivația alegerii temei
Mi s -a părut interesantă abordarea acestei teme datorită caracterului formativ pe care
aceasta îl exprimă, datorită modului de lucru atractiv și eficient în antrenarea tuturor grupelor
musculare fără a resimți starea de oboseală fizică ori psihică. De asemenea, consider că
principalul avantaj pe care gimnastica aerobică îl deține este acela că nu se impune unei anumite
categorii de vârstă și poate fi abordată de oricine într -un cadru bine organizat.
Principalele motive pentru care am ales această temă de cercetare au fost:
– Gimnastica aerobică nu își limitează accesul în funcție de vârstă sau sex
– Gimnastica aerobică este un bun „stimulent” în menținerea prospețimii fizice și psihice
(Cooper, K., 1968 ci tat de Popescu, G., 2005) pe parcursul unei zile
– Gimnastica aerobică este un mod atractiv și eficient de pregătire a organismului pentru
efort dar și pentru abordarea temelor și obiectivelor lecției
– Efectele abordării programelor de gimnastică aerobică su nt majore la nivelul întregului
organism, prin optimizarea capacităților motrice, funcționale și psihice;

6
Ipoteza
Lucrarea a pornit de la presupunerea că prin utilizarea în mod rațional și conștient a unor
mijloace și structuri specifice gimnasticii aerob ice, în cadrul procesului didactic putem contribuii
la dezvoltarea calităților și deprinderilor motrice ale elevilor.
Scopul cercetării
Ținând cont de observațiile efectuate, de datele culese în urma cercetării, scopul acestei
lucrări este acela de a intro duce gimnastica aerobică în programa școlară, aceasta reprezentând
alături de atletism și gimnastică un mijloc eficient și la îndemână în vederea realizării
obiectivelor educației fizice școlare.
Obiectivele cercetării
Obiectivul prezentei cercetări cons tă în dezvoltarea motricității elevilor din ciclul
gimnazial prin selectarea mijloacelor de acționare și aplicarea programelor adaptate de
gimnastică aerobică.
Sarcinile cercetării
– atragerea aten ției asupra efectelor pozitive și asupra stărilor motiva ționale pe
care le induc copiilor programele de gimnastică aerobică;
– creșterea activită ții și a motiva ției în rândul elevilor care vin la orele de educa ție
fizică;

7
Capitolul I – Fundamente teoretice și metodice ale cercetării

1.1 Conceptul de activita te mot rică: Pentru a înțelege cât mai bine ideea de activitate motrică,
trebuie să știm mai întâi ce reprezintă și unde se încadrează aceasta. Astfel, regăsim trei concepte
care stau la baza activității motrice, după cum urmează:
Motricitatea reprezintă totalitatea actelor motrice efectuate pentru întreținerea relațiilor
cu mediul natural sau social, inclusiv prin efectuarea deprinderilor specifice ramurilor sportive.
(Dragnea, 1999, p 33)
Actul motric este definit în „Terminologia educației fizice și spo rtului” ca un fapt simplu
de comportare realizat prin mușchii scheletici, în mod voluntar, pentru efectuarea unei acțiuni
sau activități motrice.
Acțiunea motrică desemnează un sistem de acte motrice prin care se atinge un scop
imediat, unic sau integrat într-o activitate motrică. (Dragnea, 1999, p 35)
După ce am reușit să aflăm care sunt, de fapt, cele trei concepte cheie, să aflăm în
continuare ce presupune conceptul de activitate motrică :
Activitatea motrică cuprinde un ansamblu de acțiuni motrice înca drate într-un sistem de idei,
reguli și forme de organizare în vederea obținerii unui efect complex de adaptare a organismului
la efort, de perfecționare a dinamicii acestuia și de obținere a unui rezultat, a unui efect de ordin
formativ, competițional, co mpensator, terapeutic, recreativ, rațional . (Balint L ., 2003, p.14).
Activitatea motrică este unitară, conștientă, bazată pe anticipare și susținută de o motivație
consistentă. Ea este un fenomen complex, de mare amplitudine care în cele mai dese situaț ii
poartă „mar ca” personalității individului.
„Secvența motorie a finalității este pregătită și cu ajutorul a numeroase componente
intelectuale ce țin de organizarea percepției, dirijarea prin limbaj sau rezolvare algoritmică și
euristică a sarcinilor motr ice” (Epu ran, Horghidan, 1994).
Eficiența activității motrice se bazează în special pe cantitatea de energie consumată în
vederea realizării obiectivului propus în finalitate.
Autori precum A. Dragnea și A. Bota relatează în lucrarea intitulată Teoria act ivităților

8
motrice că știința care studiază motricitatea omului, alta decât cea implicată de procesul muncii
și apărării, a existențialului, în general, va cuprinde activități diferen țiate după obiectivele
respective : (vezi tabel 1)
Tabel .1 – Activități motri ce și obiec tivele specifice
(după A. Dragnea, A. Bota, 1999 p. 24)
Activități motrice Obie ctive
Educația fizică Formare, dezvoltare
Sport Obținerea rezultatelor de înalt nivel, excelență
Antrenament sportiv Pregătire complexă de limită, sistematică
Competiție Emulație, autodepășire, recunoaștere
Activități de timp liber Compensare, menți nerea unei stări fizice și
psihice
Activități de expresie Realizarea expresiei corporale, educarea
calităților estetice
Kinetoterapie și Sporterapie Recuperare, in tegrar e socială, a nouă imagine
a solidarității

Astfel, Gh. Cârstea (2000) definește educația fizică drept un tip fundamental de activitate
motrică care se desfășoară după anumite legi, norme, prescripții metodice cu scopul de a realiza
obiective inst ructiv-educative bine precizate.
Subsistemele din cadrul educației fizice sunt:
– Educația fizică a tinerei generații
– Educația fizică militară
– Educația fizică profesională
– Educația fizic ă independentă
Dacă amintim despre caracteristicile educației fizice, putem su blinia 6 mari categorii:
– Fiziologice : prin natura exercițiilor
– Pedagogice: prin metode specifice
– Biologice: prin efecte

9
– Sociale: prin organizare
– Accesibilă tuturor oamenilor
– Dispune de un volum mare și diversificat de mijloace specifice și asocia te.

1.2 Capacitățile coordinative și intermediare
Capacitățile coordinative (de îndemânare) sunt determinate de aptitudinea de reglare și
organizare a mișcării și depind, în mare măsură, de capaci tatea recepție și prelucrare a
inform ațiilor dobândite prin int ermediu l analizatorilor implicați în mișcare. (Balint L , 2003 p 46)
Pentru diversele capacități coordinative putem prezenta trei capacități generale de bază :
(Schnadel 1976 )
• capacitatea de învățare motrică ;
• capacitatea d e ghidare;
• capacitatea d e adaptare și readaptare motrică.
1. Capacitatea de învă țare motorie se bazează înainte de toate pe mecanismele de
recepționare, prelucrare și stocare a informației.
2. Capacitatea de ghidare motori e se bazează în special pe componente le coordinative ale
capaci tății de di ferențiere Kinestezică, ale capacității de orientare spațială și ale
capacității de echilibru.
3. Capacitatea de adaptare și readaptare motrică depinde din plin nu numai de cea a învăță rii
motorii, dar și de cea a ghidării motorii. O adaptare optim ă corespunz ătoare modificărilor
situaționale nu este posibilă decât pe baza unei experiențe motrice suficiente, având o
consistentă bază de comparație care apelează la procese anterioare de înv ățare. În
ghidarea procesului de adap tare este necesară, de ase menea și o precizie suficien t de mare
pentru a furniza o soluție gestuală satisfăcătoare

10

Fig. 1 Schema componentelor capacităților coordinative
[după D., Blume, în R., Manno ]

Capacități intermediare
Capacități complementa re sau intermed iare su nt reprezentate in special de suplețe care nu
implica mobilizarea unor procese energetice însemnate în organizarea mișcăr ii. (V. Tudor 1999)
Suplețea este capacitatea organismului de a efectua cu amplitudine mare, acțiuni m otrice. (Gh.
Mitra, Al. Mo gos 198 0)

S. Macovei (1998) consideră suplețea ca fiind o calitate motrică complexă ce prezintă
următoarele componente:
– suplețea musculo -ligamentară: capacitatea mușchilor și a ligamentelor de a se adapta cu
ușurință la variați ile de lungime impuse de m ișcare;
– suplețea neuro -motrică: capacitatea sistemului neuro -motor de a trece de la o stare de

11
excitație la stare de inhibiție și invers, ușor și în mod gradat, păstrând permanent controlul asupra
mișcării;
– suplețea articular ă sau mobilitatea ar ticula ră: cap acitatea aparatului osteo -articular de a
realiza aptitudini cu unghiuri variate, în limitele funcționale proprii fiecărei articulații.

Forme de manifestare ale supleței (Balint L ., 2003 p 171 -172)
– suplețe generală : se referă la suplețea princ ipalelor a rticulații ale cor pului (centura
scapulară, coxo -femurală și coloana vertebrală), prin care se pot realiza mișcări variate, cu
amplitudine mare.
– suplețe specifică : este limitată l a un grup restrâns de articulații și c omponente
musculo -ligament are și asi gură o bținerea unei amplitudini adecvate doar la nivelul acelor
segmente corporale care sunt solicitate în efectuarea deprinderilor tehnice propii sau activități
umane.
– suplețe pasivă: atunci când amplitudinea maximală în articulație se realize ază prin
interme diul unei forțe externe: partener, suport, greutatea propriului corp sau a segmentului
interesat.
– suplețe activă : când amplitudinea maximă obținută la nivelul articulațiilor are la
bază activitatea musculară prop rie a individului. Suplețe a activă d epinde de forța de contracție a
musculaturii scheletice.
– suplețe mixtă : este determinată de interacțiunea dintre suplețea activă și suplețea
pasivă sub diferite forme.

1.3. Partic ularită țile morfo−func ționale, psihice și motrice ale elevelor c lasei a VII-a

Particularitățile dezvoltării somatice la vârsta pubertar ă (Cârstea Gh., 1997 )
Intervenția pubertății duce la accelerarea creșterii în înălțime într -un ritm superior tuturor
vârstelor, ca apoi acea sta să se diminueze treptat până la 2 0-21 ani.
Creșt erea m ai intensă se s emnalea ză la membrele inferioare, apoi la cele superioare, fapt
care creează în mai multe cazuri dizarmonii evidente, mai ales când se întocmesc grafice ale
creșterii.

12
Trunchiul est e lung, toracele îngust, iar abdomenu l este supt. Ca urmare a acestor
trăsături soma tice, organele din cutia toracică sunt puțin dezvoltate, fapt care generează
dificultăți în procesul de adaptare la efort prin lipsa de rezistență funcțională. În concordan ță cu
cele prezentate și sistemul art icular este slab , fiind în plin proce s de consolidare.
Datorită faptului că la fete pubertatea se instalează mai repede decât la băieți, ele prezintă
valori superioare ale creșterii în înălțime și greutate, trunchiul e ste mai lung, iar membrele
inferioare sunt mai scurte .

Particularități fu ncționale la vârsta pubertară (Cârstea Gh., 1997 )
În concordanță cu particularitățile dezvoltării morfologice se constată o capacitate scăzută
de adaptare și rezistență funcțională a aparatelor cardio -vascular și respirator la efortul fizic
intens și apar des fenom ene de obo seală, amețeli și tulburări ale ritmului cardiac.
La vârsta de 12 ani capacitatea vitală se situează la 2000 cm3, din cauza plămânilor care
sunt slabi dezvoltați, crescând până la 3000 cm3 la 15 ani. Mai menționăm fa ptul că aparatul
respirator și în sp ecial plămânii sunt puțin rezistenți la infecții.
În timpul efortului fizic, cordul depune un travaliu mare pentru irigarea organelor și
sistemelor, deoarece lumenul vaselor este îngust și în consecință apar des fenomene de oboseală,
amețeli și tulbu rări ale r itmului cardiac.
Privind sistemul nervos se constată o creștere redusă a volumului creierului, însă se
adâncesc circumvoluțiunile, iar prin înmulțirea fibrelor de asociație sporesc con exiunile
funcționale dintre dife ritele zone. Celulele cortical e se dezvo ltă continuu, perfecționându –se și
diferențiindu -se, crescând astfel baza funcțională a activității de prelucrare a informației.
În această perioadă se realizează diferențierea dintre cele două sexe prin maturizarea
caracteristicilor sexuale.

Particularită țile dezvo ltării psihice la vârsta pubertară
Prin dezvoltarea psihică se înțelege procesul complex de formare, creștere și maturizare a
funcțiilor, însușirilor și capacități lor psihice ale copiilor.
Aces t proces se desfășoară neîntre rupt de la naștere până la a tingerea vârstei adulte, în
decursul dezvoltării sale, copilul parcurge succesiv și obligatoriu mai multe etape sau stadii de

13
dezvoltare psihică. Fiecare etapă a dezvo ltării psihice – ce corespund î n linii mari unei perioade
de vârstă – are un anumit tablou psihic, caracterizat prin existența unor procese și însușiri psihice
cu particularități proprii acelei vârste. Acestea sunt denumite particularități psihice ale vârs tei.
Trecerea de la o etapă la alta a dezvoltării psihice es te determin ată de apariția și formarea
unor procese psihice tot mai complexe și mai perfecționate, care ameliorează continuu adaptarea
la mediul social și natural al copilului.
Cunoașterea și re spectarea particularităților de vârstă constituie o necesitat e pedagog ică,
întrucât condiționează modul de desfășurare a antrenamentelor, determină selectarea și folosirea
metodelor și mijloacelor de pregătire în funcție de posibilitățile și perspectivele dezvoltării
psihice a copiilor. Practica a dovedit elocvent c ă nerespe ctarea sau ignorarea lor duce la eșecul
activității de instruire și educare.

Particularități psihologice la vârsta pubertară (Șchiopu U., Verza E., 1999 )
Pubertatea este etapa începutului maturizării psihice a copil ului. Î n strânsă legătură cu
importantele modificări morfo -funcționa le apar însemnate transformări și în viața psihică.
Percepțiile devin mai depline, capătă un pronunțat caracter de selectivitate, orientarea
spațială și temporară se perfecționează conside rabil, suferind influența proce selor gândirii.
În activități le cognitiv e se manifestă net predominarea celui de -al doilea sistem de
semnalizare. Puberul este capabil să opereze cu noțiuni cu un grad mare de abstractizare,
manifestă interes și curiozitate p entru t eorie, pentru explicarea fenomenelor a atenției, deși în
unele f aze ale pubertăți i este deosebit de instabilă și fluctuabilă.
Apar importante modificări pe plan afectiv. Ele sunt determinate nu numai de
transformările biologice, dar și de implicați ile ce decurg din integrarea so cială.
Datorită disconfortulu i biologic, puberul se c aracterizează printr -o conduită irascibilă,
relativ conflictuală, prin labilități afective, stări de excesivă timiditate sau exuberanță, stări
capricioase ce se dezvoltă pe un fon d de independență fluctu ant. Crește interesul pentru propria
persoană, pentru lumea sa interioară, apar relativ frecvent stări de neîncredere în propriile
posibilități.
Se dezvoltă calitățile voinței; manifestă dorință de autoafirmare, de impunere a propri ilor
hotărâri. Apar form e de autoeducare în scopul cu ltivării capacităților considerate ideale.

14
„Ștacheta” aspirațiilor este ridicată tot mai sus, deși motivele sunt încă foarte instabile. Se
dezvoltă intens simțul responsabilității.
Conduita este c aracter izată prin exuberanță, p rin participarea la numeroase și vari ate
activități. Se menține nevoia de mișcare, de joc, deși acestea capătă alte semnificații. Regulile
jocului sunt respectate, dar scopul îl constituie atragerea atenției propriei persoane .

1.4. Programul aerobic, meto dă alternativă în dezvoltarea motricită ții generale

Dezvoltarea motricității elevilor este unul dintre cele mai importante aspecte privind
progresul acestora, programul aerobic fiind unul de mare complexitate, reunificator a l mai mult
procese atât fiz ice, cât și psihice.
Gimnastica aerobica, disciplină alternativă a E.F.S., reprezintă și un important mijloc al
educației fizice deoare ce practicarea ei contribuie la îndeplinirea unor importante obiective,
precum:
– Întărirea stă rii de sănătate;
– Dezvoltare a armoni oasă a organismului;
– Dezvoltarea ca lităților motrice;
– Dezvoltarea capacității de lucru a organismului;
– Adaptarea la sarcina de l ucru;
– Instruirea sportivă;
– Educarea petrecerii timpului liber;
Dacă ar fi să facem referire l a efec tele sau la influențe le pe ca re activitatea gimnastic o-
aerobică le pune în valoare, putem evidenția două mari categorii:
1. Influențe sau efecte instructive:
– Permite manifestarea complexă și favorizează dezvoltarea simultană a
deprinderilor motrice de b ază și specifice precum și a calității motr ice;
– Contribuie la activiza rea marilor funcțiuni ale organismului fiind în același
timp și un mijloc de reconfortare fiz ică și psihică;
– Realizează întărirea stării de sănătate și călirea organismului;
2. Influențe sa u efec te educative:

15
– Formare a de obi șnuințe de comportament civilizat;
– Formarea și dezvoltarea unor trăsături de caracter: punctualitatea, curaj,
corectitudine;
– Cultivă respectul față de persoanele cu care colaborează;
– Favorizează formarea unor deprinderi d e igie nă;
– Influențe favorab ile pe plan afect iv;

La alcătu irea progra melor de gimnastică trebuie luate în calcul următoarele aspecte:
– Durata efortului
– Eficacitate a activității motrice
– Rapiditatea refacerii după efort a organismului.
Exercițiile folosite î n cadr ul programelor trebui e să urm eze o su ccesiune metodic ă, un
volum deter minat, să fie gradate din punct de vedere al intensității și complexității. În timpul
programului trebuie să existe un permanent dialog între profesor și executanți care să asigure
învăț area și conștientizar ea proce sului de învățare.
În cadrul progr amului se va pune accent și pe dezvoltarea celorlalte calități motrice,
respectiv viteza, fo rță, coordonare, rezistență, mobilitate și forme combinate ale acestora.
Circa 70% din grup ele mu sculare vor fi angren ate de rezistența generală care va impune
solicitări ale SNC (sist emul nervos central) cardiovascular și respirator (Demeter p 123).

1.5. Principiile, funcțiile și avantajele programelor de gimnastică aerobică în dezvoltarea
motricit ății elevilor
Principii le care fundamentează profilu l gimnastic ii aerobice de întreținere „fitness”
(Stoenescu G. , 2000 , p 19 -25):
• Efe ctuarea ritmică a respirației în paralel cu mișcările respective;
• Să se păstreze principiul el ongației de str etchin g;
• Să se lucreze ritm ic, „ non-stop” fără timpi mor ți, în lecț ie cu respi rație corectă pentru
optimizarea rezistenței organismului;
• Forma dansantă cât mai accesibilă cu acompaniamentul muzical;
• Forma culturistă (cu gantere și a lte obiecte sem igrele );

16
• Principiul medical profilactic;
• Principiul e stetic;
• Principiul relaxării analitice și g lobale.
Ritmicitatea respirației efectu ată sistematic în paralel cu mișcarea este specificul
pregnant al gimnasticii aerobice – așa cum o denumeau și grecii „aerovichi” – „gimn astică cu
oxigen”. Împrospătarea ritmică int roduse în a lveole și expirația CO2 ( bioxid de carbon) existent
în plămâni c ere profunzime amplă și durată evidentă a expirației. Respirația trebuie să ocupe un
loc central în efectuarea mișcăr ilor în gimnastica a erobică p entru a corespunde denum irii de
„aerobică”.
Se pot efectua și separat m ișcări speciale de respiraț ie dar recom andarea este de a se
efectua odată cu mișcările variate de brațe, trunchi, picioare combinate etc . și cu ritmur i și
tempourile cât mai d iverse, aceste tempouri pot fi sp re lung, sa cadate, combinate fie cu inspirații
prelungi și expirați sacadate fie vicev ersa. Se pot efectua mișcări cu reziste nță în inspirația și
expirație forțată cu presiune pe hemi torace sau la baza a cestora. Respirația poat e fi localizată
abdominal, to racal și e fectuate și alternativ pe fiecare na ră cu inspirație si expirație
Stretchin gul (elongația) este unul din principiile importante de bază în fitness executate
pe diverse grup e și regiuni m uscula re. Acestea se pot e fectua in dividual în forma lor ma ximă,
elong ațiile sunt denumite Killer stretch (ucigătoare) din cauza durerilor locali zate în momentul
elongației finale, înd eosebi pe lungimea și inserția tendoanelor .
Lucrul în lecț ie „non -stop” fără t impi morți. Principiul „ non-stop” este necesar în
gimnastica aer obică deoarece optimizează rezistenț a organismului, dacă este dublat de o
respirație corectă. Bineînțeles că forma „non -stop” se va face în paralel cu creșterea sistematică a
pregătirii fizice generale și cu form are judic ioasă a rezistenței orga nismului în combinație cu
celelalte calități mo trice: forță, viteză, coordonare etc. – în caz contrat pot avea loc accidente.
Forma avansată cât mai accesibilă a structurilor cu acomp aniament muzic al.
Gimnastica aerobică este d e nec onceput fără acompaniame nt muzical. Pe lângă păstrarea corectă
a ritmul ui mișcărilor, sau schimbările de tempo u, dinamica muzicală (intensitatea sune telor) care
stimulează g radat încordarea musculară, dar me lodia cu toate valen țele celelalte ale muzic ii
(armonie, structuri muzica le diferite , varietățile totale etc.) creează a cea atmosferă de bună
dispoziție imperi os necesară în desfășurarea programului aerobic.

17
Muzica distrage atenția într -o măsură oarecare a supra efortulu i efec tuat care în deosebi în
faza inițială obosește organi smul, reuși nd sa aducă o stare de emotivitate ș i atractivitate care
„contaminează” tot colectivul și distrage atenția de la d isconfortul muscular în special la
începăt ori și optimizea ză și sportivi i de p erformanță.
Forma cultur istă în gimnastica aerobică o cupă un loc mai puțin însemnat dar reprezintă
totuși un principiu de lucru. Se lucreaz ă, în special cu haltere mici, ex tensoare la care am mai
adăuga săculeți de nisip și colaci de ni sip, mingi ump lute, flexori etc.
Variația cr escut ă a încărcăturii se reco mandă în sp ortul aerob ic pentru eficienț a mai
rapidă a dezvoltării forței in diverse r egimuri de viteză etc.
Aerobics steps – Gimnastica aerobică are și această formă mai recentă la s tepere
executa tă cur siv alternând ritmic itatea sc himbării nivelului de mi șcare pe tr epte și pe sol, care
angrenează pute rnic organismul în lucru, îndeosebi pe linia rezistenței generale a organismului.
Principiul medical profilactic și terapeutic pentru f orme incipient e de d eficiențe fizice.
Aceste exerciții nu vor lipsii din gimnastica aerobică.
• Exerciții speciale, prof ilactice, pentru formarea ținutei corec te , cât și p entru combaterea
diverselor atitudini vicioase ale coloanei vertebrale.
• Exerciții pentru muscula tura b azinului,
• Exerciții de târâre nu t rebuie să lipsea scă din nic i o lecție, având un rol deoseb it pe ntru
diminuarea obezității, fie a trenu lui inferior sau a celui superior, fie pentru tend ința la obezitatea
generală când este cazul rec omandate și în sportul aerob ic.
Principiul estetic este cel mai important pe care îl putem realiza în primul rând prin
însumarea principiilor anterior prezenta t, dar și prin alte mijloace care pot fi considerate ca
principii de bază estetice pe care le apl icăm si în gimnastica aerobică de întreținere ca și sport
aerobic.
– Exerciții pentru musculatura feței
– Elemente de bază din baletul clasic.
Relaxarea este un principiu obligatoriu cu mijloace variate, care coincide și cu cel al
gimnasticii de bază.

18
În finalul lecțiilor aerobice este indi cat să se aplice manevre de automasa j sau masaj în
perechi, urmărindu -se relaxarea anumitor regiuni și segmente ale co rpului solicitate mai intens în
lecție.
Masajul cranian stimulează oxigenarea locală care produce, pe lângă relaxarea generală și
îndepărt area nevralgiilor craniene.
Masajul aplicat pe segmen te sau pe musculat ura posterioară a corpului, vor ajuta
circulați a de întoarcere și deci oxigenarea țesuturilor, care va da în final acea stare de plăcută
relaxare și liniște a organismului.
Avantajele gimnasticii aerobice (Ce Es te Gimnastica Aerobic ă, 2015 )
1. Reducerea sa u menținerea greu tăți corporale.
Prin practicarea GAI energia consumată apelează la depozitele de grăsimi ale
organismului fapt care determină o reechili brare a metabolismului și o mai bună funcționare a
raportului între masă activă și masă pasivă – respect iv reducerea țesu tului adipos.
2. Fo rtificarea funcțiilor cardio -vasculare și respi ratorii.
Practicarea GAI are ca efect îmbunătățirea consumului de oxig en din organism – crește
capacit atea vitală, volumul total pulmonar și cel de rezervă, și îmbunătățește circulația sangu ină
etc.
3. Reducere a ratei colesterolului din sânge.
– colesterolu l cu densitate scăzută (LHL): valoarea lui peste limitele normale duc e la apariția
arterosclerozei;
– colesterolul cu densitate mare (HD L): care previne afecțiunile cardio -vasculare, contri buie la
curățirea pe reților vasculari de eventualele depuneri atero matoase;
Practica sistematică a exercițiilor aerobe este considerată benefică pentru reducerea
colest erolului cu densitate scăzută.
4. Echilibrare și armonizarea formelor c orpului.
Armonia formelor corpului se poate realiza prin antrenarea specială a muscu laturii în
direcția dezvoltării și îmbunătățirii acesteia. Exercițiil e gimnice oferă o gama variată de mișcări
care pot prelucra sele ctiv toate zonele aparatului locomo tor. Această infl uențare extrem de
complexă reprezintă unul dintre avantajele GAI f ață de tipurile de exerciții ciclice de tipul
alergărilor, mersul pe bicicletă, înotul, care solicită aceleași grupe musculare.

19
5. Antre narea capacităților de mișcare a înt regului organism.
Aplicarea sistemati că a unor exerciții de lungă durată și executar ea lor cu volume și
intensități bine dozate duce în timp la apariția unor efecte adaptative manifest ate prin:
– creșterea și chiar dubl area depozitelor de glicogen din muș chi;
– creșterea randamentului muscul ar prin utilizarea mai economică a resurselor e nergetice;
– formarea unei cantități mai reduse de produse reziduale în mușchi;
– îmbunătățirea vitez ei de refacere a resurselor energet ice după efort.
6. Antrenarea unor a specte specifice coordonării.
– capac itatea de ritm și orientarea temporală: dezvolt area ei se favorizează de prezența
acompaniamentului muzical care ord onează și organizează durata exe cuției mișcărilor, tempoul
de lucru , intensitatea contracției musculare , varietatea ritm ului etc.;
– orienta re spațială: mișcările executate cu diferit seg mente trebuie sa respecte o serie de cerințe
referitoare la planuri d e mișcări, axe corporale, direcț ii de lucru, unghiuri articulare et c.; prin
acestea se corectează și îm bunătățește plasa mentul segmentar at ât în menținerea poziției cât și în
execuția di feritelor gesturi;
– capacitatea de asociere și de alternare în execu ția unor tipuri diferite de mișc ări și realizarea lor
în condiții d e coordonare intersegmentare; execut ate in ritm cicli c și/sau aciclic miș cările pot fi
realizate fie numai la un anumit nivel segmentar fie complex prin angajarea simultană a mai
multor s egmente; mișcare din conținutul exercițiilor pot fi simetrice sau a simetrice (din punct de
vedere al pl anului și a direc ției de lucru).
7. Conferă atractivitate desfășurării efortului.
– asocierea mișcării cu muzica ușurează execuția gesturilor și instalea ză o stare psihică favorabilă
derulării activității; muzica produce în același timp efect psiho -fiziolo gice favorabile s usținerii
efortului fizic.
Avantajul principal este că gimnastica a erobică de întreținere poate fi practicată de
oricine și la orice vâr stă.
Gimnastica aerobică se adr esează oricărei categorii de popula ție care apreciază mișcarea
și doreș te să-și îmbunătă țească condiția fizi că. Ea poate fi practicată indiferent de vârstă și sex,
deoarece fiecare exercițiu poate fi adaptat condiției fizice a fiecărui individ.

20
Capitolul II – Organizarea și desfășurarea c ercetării

2.1. Data, locul ș i subie cții cercetării
Cercetar ea s-a desfășurat în perioada septembrie 2018 – mai 2019, la Școala Generală
Nr.9 Nicolaie Orghidan din Brașov la c lasele a -VII-a A,B și a fost e laborată astfel:
• 15 septembrie 2018 – 21 septembrie 2018 testare a inițială
• 24 septembr ie 2018 – 10 mai 2019 abordarea programelor de aerobic
• 13 mai 201 9 – 24 mai 2019 testarea finală.

2.2. Materiale utilizate în cercet are: cronometru, fluier, case tofon, steppere, mingi de
fittball, s altele, gantere.

2.3. Metode de cer cetare utilizate

2.3.1.Met oda studiului bibliografic
Studiul bibliografic pe tema lucrării de față s -a realizat din culegerea datelor din foa rte
multe lucrări publicate în manuale, cărți, reviste de specialit ate, ce au avut aceeași temă ca cea de
față.

2.3.2. Metoda ob servației
Observația pe care am efectuat -o în timpul eșantioanelor de lucru în vederea stabilirii
premiselor și ip otezelor de lucru.

2.3.3. Metoda măsurătorilor și a tes telor
Măsurarea e ste pro cesul de atribuir e de numere proprietă ților obiect elor și fenomenelor
după anumite reguli, astfel încât rela țiile numerice să fie relevante pentru obiect ele și fenomenele
respective (Epuran, M. 1 995, p.157 ).
Testarea este o probă standard izată î n ceea ce prive ște administrarea, interpretarea și
cotarea ei și care furnizează date asupra anumitor caract eristici psihofiziologice sau psihice ale
anumitor sarcini (Neveanu, P.P. și colab. 1978, p.58).

21
2.3.4. Metoda e xperimentului pedagogic
Pentru buna desfășurare a exp erimentului am procedat în felul următor:
– locul de desfășurare a experimentului practic în sala de sport a Școlii Generale Nr. 9 „Nico laie
Orghidan” Brașov
– perioada de desfășurare a e xperimentului a fost 15 septembrie 2018 – 24 mai 201 9
– subiecții au fost o grupă de 13 eleve de vârstă școlară 12-13 ani (corespondenți ai clasei a VII –
a) la care le -am introdus în programa școlară gimna stica aerobică și grupa martor alcătuită tot
din 13 subiecți, dar c are nu au avut în programa școlară i ntrodus gimnastic a aerobică.
Ca probe și norme de control i nițiale și finale, am folosit cele din categori a S.U.V.A.D.
Aceste probe au fost :
1. Alergare de viteză – 50 m plat;
2. Alergare de rezistență – 800 m plat;
3. Săritura în lungime de pe loc;
4. Arunc area ming ii de oină.

2.3.5. Metoda statistico -matematică
Metoda sct atistico -matematică reprezintă procesul de prel ucrare a datelor obținute prin
observare pent ru analiza și interpretarea rezultatului.
În urma exp erimentului și a datelor înregistrate am calculat următorii indici statistici,
considera ți ca fiind reprezentat ivi pentru scopul cercetării:
– Media aritmetică
M=

– Σ – suma
– X – valorile individ uale obținute
– n = numărul de cazuri
– Abatere standard
S=

– Coeficientul de variab ilitate
CV=

22
2.3.6. Metoda reprezentărilor grafice
Vizualiza rea datelor prin folosirea metodei grafice perm ite o în țelegere mai u șoară a
dinamicii fenom enelor urmărite precum și raportului dintre ele.

2.4. Mijloace de acționare specifice progr amu lui step
Exemple de exerc iții stepper aerobic
Urcări și coborâri simp le
Așează stepperul în fața ta pe o suprafața p lată, nealunecoasă. Începe cu piciorul drept și
execută circa 30 de urcări și coborâri. Când le te rmini, schimbă celălalt picior.

Fig. 2 Urcări ș i coborâri
[https://www.sportaddic t.ro/blog/exercitii -stepper -aerobic/ ]

Urcări combinate
Stepperul este așezat la fel. Tine mâinil e tot in so lduri sau întinse lateral pentru un
echilibru mai bun . Urca un picior pe stepper și celălalt îndoa ie-l la piept. Repetă de 30 de ori
aceste exerc iții apoi schimbă piciorul.

23

Fig. 3 Urcări combinate
[https:/ /www .sporta ddict.ro/blog/exe rcitii -stepper -aerobic/ ]

Exercițiu echili bru
Urcă pe stepper cu piciorul drept întins și când aju ngi sus înti nde piciorul stâng later al
sau în sp ate. Menține -l drept aproximativ 3 secunde apoi pune -l jos și coboară. Repetă de 30 de
ori, apoi schimbă cel ălalt picior. În faze mai avansate se pot fol osi și greutăți.

Fig. 4 Exercițiu de echilibru
[https://www.sportaddict.ro/blog/exerciti i-stepper -aerobic/ ]

24
Coborâri laterale
Așează steperul pe lat nu pe lung. Ambele picioare s unt mai întâi sus. Coboară un picior
în dreapta lui și apoi și celă lalt în stânga. Urca la loc fiecare picior, în ordine inversă. Repetă
exercițiul de 30 de ori.

Fig.5 Coborări laterale
[https://www.sportaddict.ro/blog/exercitii -stepp er-aerobic/ ]

Se mai poate începe d e pe lateral a stepperului cu un picior jos și unul sus. Se urca ambele
apoi se coboară în cealaltă parte.

Fig.6 Cobor ări laterale
[https://www. sportaddict.r o/blog/exercitii -stepper -aerobic/ ]

25

Coborâre cu fle xare
Se pornește ca la exercițiul anterior stând cu ambele picioare pe stepper, cu mâinile pe
lângă corp. Se face o săritură jos, cu pic ioarele de o parte și de alta. Flexați genunchii la 90 ° și
apoi săr iți cu spatele înapoi pe stepper sau ocoliți stepperu l și reveniți la poziția inițială.

Fig.7 Coborâre cu flecxare
[https://www.sportaddict.ro/blog/exercitii -stepper -aerobic/ ]

Săritura și flexare
Stați în fața s tepperului cu pic ioarele ușor depărtate și genunchii îndoiți . Săriți pe stepper
și apoi săriți înapoi cu sp atele. Cu acest exercițiu puteți arde multe ca lorii. Repetați de 10 -15 ori.

26

Fig.8 Săritură și flexa re
[https://www.sportaddict.ro/bl og/exercitii -stepper -aerobic/ ]

Exerciții pe stepperul aerobic
Ambele picioare se afla pe s tepper. Ridica genunchiul drept și atinge -l cu cotul mâ inii
stângi. Pune piciorul jos și fă aceeași miș care cu genunchiu l stâng și cotul drept.

Fig.9 Exerciții pe stepper
[https:/ /www.sportaddict.ro/blog/exercitii -stepper -aerobic/ ]

27
Alerg ări ușoare pe stepper ridicând genunchii câ t mai sus, să ati ngă pieptul.

Fig.10 Alergare pe stepper
[https://www.sporta ddict.ro/blog/exercitii -stepper -aerobic/ ]

28
Capitolul I II – Prezentarea, pre lucrarea și interpretarea statis tică a
rezultat elor cercetării

3.1. Prezentarea rezultatelor
Proba 1: alergare de viteză –50m plat
– startul de sus
– se execută î n linie dreaptă pe teren pla t
– cronometrul se pornește la mișcarea piciorului din spate
– se înregistrea ză timpul realiza t în secunde și fracțiuni de secunde

Tabel nr. 2-3 – Valorile obținute de grupa martor și grupa experiment la alergarea de
viteză.
GRUP A MARTOR
GRUPA EXPERIMENT
SUBIECTI SEX T.I. T.F.
SUBIECTI SEX T.I. T.F.
C.M. F 9”5 9”00
B.A. F 8”9 8”8
C.S. F 11”0 0 10”7
C.A. F 8”8 8”5
C.A. F 8”9 8”7
C.I. F 8”8 8”7
D.R. F 10”00 9”8
C.I. F 8”9 8”8
G.M. F 9”7 10”6
C.O. F 8”3 8”2
G.N. F 10”1 10”00
G.I. F 9”5 9”3
I.I. F 9”00 8„9
I.C. F 9”7 9”5
M.M. F 9”5 9„3
M.A. F 8”8 8”6
M.B. F 9”3 9„4
N.P. F 8”9 8”7
M.I. F 9”2 9”4
P.E. F 8”4 8”3
P.C. F 11”6 11”9
P.D. F 9”3 9”2
S.R. F 11”4 11„00
S.A. F 10”5 10”1
S.A. F 9”1 9”00
S.G. F 8”6 8”3

29
Proba 2: alergare de reziste nță – 800 m fete
– se execută pe teren p lat sau variat pe dis tanțele prevăzu te la fiecare cic lu de învățămân t
– se înregistrează timpul în minute și secunde

Tabel nr. 4-5 – Valorile obținute de grupa martor și grupa experiment la alergarea de
rezistență.
GRUP A MARTOR
GRUPA EXPERIMENT
SUBIECTI SEX T.I. T.F.
SUBIECT I SEX T.I. T.F.
C.M. F 2’56 2’52
B.A. F 3’31 3’25
C.S. F 4’41 4’33
C.A. F 3’27 3’19
C.A. F 4’27 4’15
C.I. F 5’18 4’57
D.R. F 3’05 3’01
C.I. F 4’38 4’28
G.M. F 4’25 4’17
C.O. F 3’22 3’15
G.N. F 5’26 5’17
G.I. F 5’23 5’15
I.I. F 3’12 3’09
I.C. F 5’21 5’18
M.M. F 3’32 3’38
M.A. F 4’26 4’22
M.B. F 3’19 3’12
N.P. F 3’36 3’33
M.I. F 3’20 3’15
P.E. F 5’22 5’13
P.C. F 4’48 4’35
P.D. F 4’47 4’41
S.R. F 4’45 4’38
S.A. F 3’34 3’29
S.A. F 3’47 3’40
S.G. F 3’49 3’36

30
Proba 3: săritura în lungime de pe loc
– stând cu tălp ile ușor depărt ate înapoia unei linii
– săritura în lungime cu desprindere de pe ambele p icioare pe un marcaj trasat pe sol
– se înregistrea ză lungimea săriturii de la linie până la călcâie în centimetri

Tabel nr. 6-7 – Valorile obținute de gr upa martor și gru pa experiment l a săritura în
lungime de pe loc.
GRUPA MARTOR
GRUPA EXPERIMENT

SUBIEC TI SEX T.I. T.F.
SUBIECTI SEX T.I. T.F.
C.M. F 160 165
B.A. F 145 155
C.S. F 100 110
C.A. F 180 190
C.A. F 120 140
C.I. F 150 160
D.R. F 150 160
C.I. F 130 150
G.M. F 120 130
C.O. F 170 180
G.N. F 130 120
G.I. F 145 150
I.I. F 165 170
I.C. F 135 150
M.M. F 140 145
M.A. F 165 175
M.B. F 150 160
N.P. F 140 155
M.I. F 150 155
P.E. F 160 170
P.C. F 100 110
P.D. F 140 155
S.R. F 100 105
S.A. F 120 145
S.A. F 130 145
S.G. F 190 195

31
Proba 4: aruncarea mingii de oină
– la clasele a VII-a se execută de pe loc
– aruncarea se execută cu o mână, prin azvârlire, pe deasupra u mărului
– se aruncă pe un spați u marcat
– se înregistr ează lungimea a runcării, în metr ii

Tabel nr. 8-9 – Valorile obținute de grupa martor și grupa experiment la aruncarea m ingii
de oină.
GRUPA MARTOR
GRUPA EXPERIMENT

SUBIECTI SEX T.I. T.F.
SUBIECTI SEX T.I. T.F.
C.M. F 15 16
B.A. F 17 20
C.S. F 9 11
C.A. F 37 40
C.A. F 13 15
C.I. F 16 20
D.R. F 16,5 17
C.I. F 23 27
G.M. F 15 16,5
C.O. F 31 35
G.N. F 12 13
G.I. F 17 22
I.I. F 18 20
I.C. F 11 18
M.M. F 16 18
M.A. F 16 20
M.B. F 23 24
N.P. F 19 22
M.I. F 22,5 23,5
P.E. F 20 24
P.C. F 7 10
P.D. F 11 16
S.R. F 10 11,5
S.A. F 11 14
S.A. F 17,5 18
S.G. F 20,5 23

32
3.2. Prelucrarea și interpre tarea datelor
1. ALERGAREA DE VITEZĂ 50m plat
Tabel nr. 10-11 – Valorile obținute de grupa martor și grupa experiment la alergarea de
viteză.
GRUPA MARTO R
GRUPA EXPERIM ENT

SUBIECTI SEX T.I. T.F. TF-TI
SUBIECTI SEX T.I. T.F. TF-TI
C.M. F 9,5 9,00 -0,5
B.A. F 8,9 8,8 -0,1
C.S. F 11,00 10,7 -0,3
C.A. F 8,8 8,5 -0,3
C.A. F 8,9 8,7 -0,2
C.I. F 8,8 8,7 -0,1
D.R. F 10,00 9,8 -0,2
C.I. F 8,9 8,8 -0,1
G.M. F 9,7 10,6 0,9
C.O. F 8,3 8,2 -0,1
G.N. F 10,1 10,00 -0,1
G.I. F 9,5 9,3 -0,2
I.I. F 9,00 8,9 -0,1
I.C. F 9,7 9,5 -0,2
M.M. F 9,5 9,3 -0,2
M.A. F 8,8 8,6 -0,2
M.B. F 9,3 9,4 0,1
N.P. F 8,9 8,7 -0,2
M.I. F 9,2 9,4 0,2
P.E. F 8,4 8,3 -0,1
P.C. F 11,6 11,9 0,3
P.D. F 9,3 9,2 -0,1
S.R. F 11,4 11,00 -0,4
S.A. F 10,5 10,1 -0,4
S.A. F 9,1 9,00 -0,1
S.G. F 8,6 8,3 -0,3

33
Tabel nr. 12 -Indicatori statistici pentru alergarea de vitez ă
GRUPA TESTE INIȚIALE TESTE FINALE DIFERENȚ A
X S CV X S CV X S CV
Martor 9,87 0,92 9,27% 9,82 0,97 9,84% –
0,05 0,05 0,56%
Experiment 9,03 0,59 6,57% 8,85 0,55 6,17% –
0,18 –
0,05 –
0,40%

Fig.11- Reprezentar ea grafică a valorilor obținute la cele dou ă testări la alergarea d e
viteză.

Interpret area rezultatelo r
– Grupa experimen t a reușit in proba de alergare de viteză o îmbunătățire a medie
aritmetice cu 0,18 se cunde, care rezultă din calcularea diferenței medi ilor aritmetice
dintre testarea inițială: 9 ,03 și cea de la testar e finală: 8,85.
– Grup a martor a reuși t în proba de ale rgare de vitez ă o îmbunătățire a mediei
aritmetice cu 0,05 secunde, diferența reiese d in testarea inițială: 9,87, si cea finala : 9,82.

34
2. ALERGAREA DE REZISTENȚĂ
Tabel nr. 13-14 – Valorile obținute de grup a martor și grupa e xperiment la aler garea de
viteză.

GRUPA MARTOR
GRUPA EXPERIMENT

SUBIECTI SEX T.I. T.F. TF-TI
SUBIECTI SEX T.I. T.F. TF-TI
C.M. F 2,56 2,52 -0,04
B.A. F 3,31 3,25 -0,06
C.S. F 4,41 4,33 -0,08
C.A. F 3,27 3,19 -0,08
C.A. F 4,27 4,15 -0,12
C.I. F 5,18 4,57 -0,61
D.R. F 3,05 3,01 -0,04
C.I. F 4,38 4,28 -0,1
G.M. F 4,25 4,17 -0,08
C.O. F 3,22 3,15 -0,07
G.N. F 5,26 5,17 -0,09
G.I. F 5,23 5,15 -0,08
I.I. F 3,12 3,09 -0,03
I.C. F 5,21 5,18 -0,03
M.M. F 3,32 3,38 0,06
M.A. F 4,26 4,22 -0,04
M.B. F 3,19 3,12 -0,07
N.P. F 3,36 3,33 -0,03
M.I. F 3,20 3,15 -0,05
P.E. F 5,22 5,13 -0,09
P.C. F 4,48 4,35 -0,13
P.D. F 4,47 4,41 -0,06
S.R. F 4,45 4,38 -0,07
S.A. F 3,34 3,29 -0,05
S.A. F 3,47 3,40 -0,07
S.G. F 3,49 3,36 -0,13

35
Tabel nr. 15 – Indicatori stat istici pentru ale rgarea de rezi stență
GRUPA TESTE INIȚIALE TESTE FINALE DIFERENȚA
X S CV X S CV X S CV
Martor 3,77 0,79 20,87% 3,71 0,76 20,50% -0,06 -0,03 –
0,37%
Experiment 4,15 0,85 20,55% 4,04 0,81 20,08% -0,11 -0,04 –
0,47%

Fig.12- Reprezentarea grafică a valori lor obținute la cele doua testări la alergarea de
rezistență.
Interpretarea rezultatu lui
– În cadrul grupei experiment se constată o îmbun ătățire a mediei aritmetice cu 0,11
min. La testare inițială valoar e mediei aritmetice a fost de 4,15 m inute, pentru ca la testarea
finală să obțină valoare de 4,04 min
– În cadrul grupei martor au reușit o îmbunătățire a mediei aritmetice cu 0,06 min ,
diferență care a rezultat dintre valoarea mediei aritmetice testării in ițiale: 3,77 min și valoarea
mediei de la testare fin ală : 3,71 mi n.

36
3. SĂRITURA ÎN LUNGIME DE PE LOC
Tabel nr. 16-17 – Valorile obținute de grupa martor și grupa experiment la săritura în
lungime de pe loc.
GRUPA MARTOR
GRUPA EXPERIM ENT

SUBIECTI SEX T.I. T.F. TF-TI
SUBIEC TI SEX T.I. T.F. TF-TI
C.M. F 160 165 5
B.A. F 145 155 10
C.S. F 100 110 10
C.A. F 180 190 10
C.A. F 120 140 20
C.I. F 150 160 10
D.R. F 150 160 10
C.I. F 130 150 20
G.M. F 120 130 10
C.O. F 170 180 10
G.N. F 130 120 -10
G.I. F 145 150 5
I.I. F 165 170 5
I.C. F 135 150 15
M.M. F 140 145 5
M.A. F 165 175 10
M.B. F 150 160 10
N.P. F 140 155 15
M.I. F 150 155 5
P.E. F 160 170 10
P.C. F 100 110 10
P.D. F 140 155 15
S.R. F 100 105 5
S.A. F 120 145 25
S.A. F 130 145 15
S.G. F 190 195 5

37
Tabel nr. 18 – Indicatori statis tici pentru săritura în lungime de pe loc
GRUPA TESTE INIȚIALE TESTE FINALE DIFERENȚ A
X S CV X S CV X S CV
Martor 131,92 22,87 17% 139,62 22,59 16% 7,70 -0,28 -1%
Experiment 151,54 20,35 13% 163,85 16,48 10% 12,31 -3,87 -3%

Fig.13- Reprezentarea g rafică a val orilor obținute la cele două testări la săritura în
lungime de pe loc .
Interpretarea rezultatului
– În cadrul grupei experime nt au reușit o îmbunătățire a mediei de 1 2,31 cm, valoar e
obținută în urma calculării mediei aritmetice a celor doua tes tări: iniția lă 151,54 cm și
finală 163,85 cm.
– În cadrul grupei martor se constată o creștere a valorii mediei aritmetice de 7,70
cm. Valoare mediei aritmetice a testării iniția le a fost de 131,92 cm, pe ntru ca testare
finală să ajungă la valoare de 139,62 cm.

38
4. ARUNCAREA M INGII DE OINĂ
Tabel nr. 19-20 – Valorile obținute de grupa martor și grup a experiment la aruncarea
mingii de oină.
GRUPA MARTOR
GRUPA EXPERIMENT

SUBIECTI SEX T.I. T.F. TF-TI
SUBIECTI SEX T.I. T.F. TF-TI
C.M. F 15 16 1
B.A. F 17 20 3
C.S. F 9 11 2
C.A. F 37 40 3
C.A. F 13 15 2
C.I. F 16 20 4
D.R. F 16,5 17 0,5
C.I. F 23 27 4
G.M. F 15 16,5 1,5
C.O. F 31 35 4
G.N. F 12 13 1
G.I. F 17 22 5
I.I. F 18 20 2
I.C. F 11 18 7
M.M. F 16 18 2
M.A. F 16 20 4
M.B. F 23 24 1
N.P. F 19 22 3
M.I. F 22,5 23,5 1
P.E. F 20 24 4
P.C. F 7 10 3
P.D. F 11 16 5
S.R. F 10 11,5 1,5
S.A. F 11 14 3
S.A. F 17,5 18 0,5
S.G. F 20,5 23 2,5

39
Tabel nr. 21 – Indicatori stat istici pentru arunca rea mingii de oină.
GRUPA TESTE INIȚ IALE TESTE FINALE DIFERENȚA
X S CV X S CV X S CV
Martor 14,96 4,80 32% 16,42 4,42 27% 1,46 -0,38 -5,18%
Experiment 19,19 7,66 39,93% 23,15 7,27 31% 3,96 -0,40 -8,55%

Fig.14- Reprezentarea gr afică a valorilor obți nute la cele doua tes tări la aruncar ea mingii
de oină .
Interpretare a rezultatelor
– Grupa experiment a realizat o îmbunătățire a valorii medi ei aritmetice cu 3,96m,
valoarea obținută în urma calculării diferenței mediei aritmetice dintr e cele două testări:
inițială 19,19m și fin ală 23,15m .
– Grupa martor a înre gistrat o dife rență a valorii mediei aritmetice între testarea inițială
și finală, de 1,46m (TI=14,96 și TF=19,42)

40
Concluzii și recomand ări:
În urma cercetării pe care am re alizat -o în cadrul Școlii Gene rale nr. 9 Nicolae Or ghidan
din Braș ov și a interpret ării informați ilor pe care le -am asimilat de -a timpul întregii lucrări, pot
enumera ur mătoarele concluzii:
– Rezultatetele cercetării co ntribuie la confirmarea ipotezei și a nume – prin abordarea
program elor de aerobic și prin selectarea mijloacelor de ac ționare specif ice vârstei, precum și
prin aplicarea programelor adaptate, se vor obțin e rezultate pozitive în vederea dezvoltării
motric ității generale a elevilor din ciclul gimnazial .
– Interesul elevilo r pentru disciplina E ducație fizică a crescut datorit ă atractivităț ii și a
rezultatelor în urma practicării gimnasticii aerobice
– Aprecierea rezultatelor studiului indică faptul că este nece sară o programă adecvată
nivelului de pregătire teoretică și practi că a elevilor pentru practicarea gim nasticii aerobice în
lecția de Educație fizică cât și în timpul liber.
– Programa activității de instruir e în gimnastica aerobică, prin abordarea științifi că a
conținutului și a desfășurării a cesteia conduc la rezultate op time (valori crescute la parametrii
evaluați)
În urma acestor concl uzii, în vederea îmbunătățirii activității de educație fizică la nivelul
gimnazial, am conturat următoarele recomandări :
– Introducerea gimnasticii aerobice în p rograma școlară a clasei a VII -a, aceasta
reprezent ând un mijloc d e bază în vederea îndeplinirii obiectivelor educației fizice școlare
– Dotarea și amenajarea unităților ș colare cu baza materială specifică gimnasticii
aerobice .

41
Bibliografie

1. *** Term inologia educației fizice și s portului (1974), Edi t. Sta dion, Bucu rești
2. Balint L ., (2003), „Teori a educației fizice și sportului ”. Edit. Universității Transilvania.
3. Cârstea, G., Educa ția fizică -teoria și bazele metodici i, A.N.E.F.S., Bucure ști, 1997.
4. Cârst ea Gh., „Teoria și metodica educației fizice și sportului – pentru examenele de
definitiv at și gradul didactic II ”, Edit . AN -DA, București, 2000
5. Chicomban M . – ,,Development of phisical skills through step aerobics prog rams ”,
Bulletin of the Transilvania Un iversity of Brașov Series IX: Sciences of Human Kinetics,
Vol. 9 (58) No. 2, 2016, pag. 1,2
6. Chicomban M. – ,,Teoria și practica în sportul de ex presie pri n programe de fit ness-
aerobic” , Step methodology system, 2018, pag. 1.
7. Curriculum național – Programe școlare pentru clasele a V -a – a VIII -a – Aria curriculară
Educație Fizică și Sport. (19 99) M.E.N., Consiliul Național pentru Curriculum,
Bucure ști.
8. Deme ter A., „Bazele fi ziologice și chimice ale calităților fizice ”, Edit. Sport -Turism
București, 1981
9. Drag nea A., Bota A., (1999), „Teoria activităților motrice ”. Edit. Didactica și Pedagogia,
București
10. Epuran M., „Metodologia cercetării activităț ilor c orporale î n educație fizică și sport ”,
Edit. Fundației „România de m âine”, Buc urești, 1995
11. Manno R., „Les bases d e l`entraînement sportif ”. SDP 371 -371, București, 1996
12. Mitra Gh., Mogoș Al., „Metodica Ed ucației fizice școlare ”, Edit. Sport -Turism,
Bucure ști, 1980
13. Popesc u-Neveanu P., „Dicționar de Psi hologie ”, Edit. Albatr os, București, 1 978
14. Stoenescu G., „Gimnastica aerobi că (de întreținere) și sportul aerobic ”, Edit. Institutul de
Studii și Proiectări Energet ice, București, 2000
15. Șchiopu U., Verza E., „Psihologia vârstelor – Ciclurile vieții ”, Edit. Didactică și
Pedagogică , Bucure ști 1999

42
16. Tudor V., (1999), „Capacități condiț ionale, co ordinative și int ermediare – componente
ale capacității motrice ”. Edit. Coresi, București.
17. Turcu I., „Metodologia cercetării în educație fizică și sport ”, Edit. Universității
Transilvania Brașo v, Brașov, 2007

Bibliografie Web :
18. https://www.academia.edu/9278568/Capacit% C4%83%C5%A 3i_con di%C5%A3ionale_i
ntermedi are_%C5 %9Fi_coordinative_co mponen te_ale_cap acit%C4%83%C5%A3i i_motrice
accesat 26.05.2019
19. http:// www.armyacademy.ro/buletin/1_2005/a17.pdf accesat 26.05.2019
20. https://mariananu.word press.com/psihologie/activitatea -motrica -si-
personalitatea/mecanismele -autocontrolului -in-efectuarea -actiunii /biomotr ie/teoria –
activitati lor-motrice/ accesat 26.05.2019
21. https://www.sportaddict.ro/ blog/exerciti i-stepper -aerobi c/ (02.05.2019)
22. https://abc fitness. ro/aerobic/ accesat 15.02 .2019
23. http://www.asociat ia-profesorilor.ro/relatia -de-independenta -dintre -educa tia-fizica -si-
celela lte-laturi-ale-educatiei.html accesat 20. 05.2019
24. https://variante -subiecte -examene.blogspot.com/2016/09/subiecte -educatie -fizica –
profesori.ht ml accesat 20. 05.2019
25. https://vdocuments.site/ce -este -gimnastica -aerobica .html accesat 15.02. 2019
26. http://artsdocbox.com/77628340 -Humor/Anal ele-universitatii -spiru -haret.html accesat
20.05.2019

43

Anexe