Bunastarea sociala si individuala ………………………….. ………………………….. ……………….. 3 Tipuri de bunastare… [601218]

UNIVERSITATEA BUCURESTI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA ID

2015 INTRODUCERE IN POLITICI
SOCIALE
BUNASTAREA
STUDENT: [anonimizat]

2
Cuprins

Bunastarea sociala si individuala ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
Tipuri de bunastare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 3
Modele de stat a bunastarii/modele de politici sociale ………………………….. ……………….. 5
Solutii iesire din criza ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 7
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 9

3
Bunastarea sociala si individuala

Folosirea cuvantului compus “bunastare” (welfare, in limba engleza) poate
provoca anumite confuzii in limba romana. El se refera atat la starea unei persoane,
caracterizand -o, cat si la preconditiile materiale si sociale ale acestei bunastari.1
Aceste tr ei elemente duc la functionalitatea societatii care din punctul meu de
vedere este strans legata cu nevoile din piramida lui Maslow. Omul are nevoie sa fie
hranit bine, sa fie imbracat co respunzator, sa aiba o locuinta si sa aiba relatii sociale,
toate fac andu-se in strasa legatura cu economia, forta de munca si statul bunastarii.
Doua momente istorice au marcat inceputul implicarii statului modern in
furnizarea bunastarii individuale: Legea saracilor (The Poor Law) din perioada
elisabeteana (1601) in Marea Britanie si introducerea modelului asigurarilor sociale in
perioada cancelarului Bismarck in Germania anilor 1880.2

Tipuri de bunastare

Buna starea de -a lungul timpului a prins mai multe forme si denumiri.
Pierson (1991,1998) distinge trei tipuri de bunastare:
– bunastare sociala ( “social walfare ”), care, in sens larg, se refera la furnizarea sau
primirea (receptionarea) colectiva a bunastarii;
– bunastarea economica (“economic walfare”), care de obicei descrie acele forme
ale bunastarii asigurate prin me canismelor pietei sau a economiei oficiale;

1 Marian Preda , Politica sociala romaneasca – intre saracie si globalizare. POLIROM,
2007, p.16
2 Luana Miruna Pop, Dictionar de politici sociale, Expert 2002, p. 750

4
– bunastarea de stat (“state walfare”), care se refera la asigurarea bunastarii
sociale prin intermediul statului.3
In modelele coerente ale tarilor occidentale de state “ale bunastarii”, statul tinde sa
formeze im preuna cu celelalte institutii “producatoare” de bunastare individuala –
sistemul pietei, familia si institutiile nonprofit (biserica, asociatiile profesionale si
organizatiile caritabile) – ceea ce cheama reteaua de securitate sociala (engl., safety
net).4
De multe ori se pune problema ce masoara mai bine venitul sau consumul, in vederea
stabilirii niv elului de trai al unei persoane?
Bazat pe principiul subsidiaritatii, sistemul de protectie sociala are ca obiectiv
satisfacerea cel putin a nevoilor minimale ale fiecarui cetatean.
Principiul subsidiaritatii presupune atat complementaritatea masurilor de
protectie intre piata , famile, comunitate, institutii comunitare (caritabile), stat (si
eventual, institutii internationale), cat si coerenta si complementaritatea dintre institutiile
statului pe axa central -local in furnizarea serviciilor sociale.5
Un rol important l -a avut impactul procesului de industrializare si urbanizare
deoarece productia industriala creste, iar o data cu ea si forta de munc a, motiv pentru
care a determinat recunoasterea somajului, cresterea numarul populatiei si o data cu ea
a crescut si rata de sansa la viata.
Datorita cresterii sperantei de viata, ponderea populatiei varstnice in intreaga
populatie a crescut, presiune a sociala pentru programe destinate acestei categorii de
populatie (pensii, asistenta medicala etc.) crescan d proportional . In acelasi timp, a
sporit diferentierea dintre cei care lucrau si aveau venituri si cei care nu lucrau (femeile
casnice, copii, somerii, batranii) si care trebuia a fie protejati pentr -un anumit fel.

3 Marian Preda, Politica sociala romaneasca – intre saracie si globalizare. POLIROM,
2007, p .17
4 Luana Miruna Pop, Dictionar de politici sociale, Expert 2002, p.748
5 Marian Preda, Politica sociala romaneasca – intre saracie si globalizare. POLIROM,
2007, p .19

5
Introducerea primelor programe sociale (asigurari de accident, boala, ajutor de
somaj, pensii) a sporit diferentierea dintre angajati si “casnici”, aceste prime politici
sociale fiind de obice i legate de statutul ocupational si destinate angajatilor sau fostilor
angajati.6
O data cu cresterea industrializarii apare cresterea economica , statele devin mai
puternice si cresc drepturile cetatenesti.

Modele de stat a bunastarii/modele de politici sociale

Cele trei tipuri de regimuri ale statului bunastarii identificate de Esping Andersen sunt:
Statul bunastarii liberal. Acest tip este puternic axat pe mecanismele de piata. Gradul
de decodificare este redus, ajutoarele oferite sunt modeste, adesea oferite prin testarea
mijloacelor si insotite de stigmatizarea beneficiarilor, pentru ca statul sa nu reduca
motiv atia gasirii unui loc de munca.7
Statul bunastarii conservativ -corporatist. Biserica (in special cea catolica) are un rol
important in formarea atitudinilor conservatoare fata de familie, diferentierea veniturilor
in functie de sexe (barbatul trebuie sa aibe un rol do minant in familie prin venituri
superioare). Aceste regimuri sunt caracterizate si de principiul subsidiaritatii.8

6 Luana Miruna Pop, Dictionar de pol itici sociale, Expert 2002, p.753

7 Marian Preda, Politi ca sociala romaneasca – intre saracie si globalizare. POLIROM,
2007, p .46

8 Marian Preda, Politica sociala romaneasca – intre saracie si globalizare. POLIROM,
2007, p .46

6
Statul bunastarii social -democrat. Principala caracteristica a acestuit tip este
universalismul serviciilor sociale. Rolul statului in cadrul pietei este foarte mare si nivelul
de taxare foarte ridicat.9
Cu toate aceste modificari, inegalitatea s -a pastrat.
In jurul anilor ’70 salariile cresteau iar statul capitalist occidental a fost incapabil
sa mai sustina cheltuielile prin cresterea taxe lor, asfel ducand la o criza a statului
bunastarii.
Catalin Zamfir (1995) apreciaza ca au existat doua componente ale crizei anilor
’70:
– criza in sensul de imposibilitate de continuare a finantarii statului bunastarii;
– criza in sensul de evidenta a ineficientei statului bunastarii (Zamfir 1995,
p.378).10

9 Marian Preda, Politica sociala romaneasca – intre saracie si globalizare. POLIROM ,
2007, p .47

10 Luana Miruna Pop, Dictionar de pol itici sociale, Expert 2002, p.766

7
Solutii iesire din criza

Au existat tr ei tipuri de solutii majore pentru iesirea din criza:
1. Tipul A: SUA. A recurs la combinarea reglarii pietei cu managementul ciclului
de afaceri politic (asigurarea unor indicatori favorabili in perioadele electorale
pentru a asigura succesul in alegeri).
2. Tipul B: Suedia: Suedia a fost una ditre putinele tari care au continuat sa
sustina ideea “somajul zero”, statul bunastarii devenind principalul sau
sustinator, prin angajarea fort ei de munca excedentare din indu strie si comert
in sfera serviciilor sociale si in administratie sau prin subventii.
3. Tipul C: Germania. S -a recurs la politici de austeritate de tip conservator, la
incurajarea ramanerii un ei parti mari a femeilor in afara pietei muncii si la
“dezanga jarea” varstinicilor prin pensionarea inainte de termen, adesea pe
cheltuiala statului, dar avand ca efect rationalizarea si eficientizarea
firmelor.11
Interesant este faptul ca facand o co mparat ie intre cele trei tipuri de solutii
Germania are cea mai mare crestere a somajului, iar celelalte doua SUA si
Suedia, au avut scadere. Se pare ca acest tip conservator i -a tras in jos. In
coparatie cu prezentul , de exemplu in Romania rata femeil or care lucreza este
de 44%.
Dupa aceste crize au aparut comentariile, criticile pentru masurile luate.
Printre ele se numara: scaderea autoritatii guvernelor, scaderea autoritatii
publice, a controlului social si nu in ultimul rand decizii iresponsabile si
nerati onale.
Problematica statului bunastarii este vasta si greu de tratat exhaustiv.

11 Luana Miruna Pop, Dictionar de pol itici sociale, Expert 2002, p.767

8
Abordarea politicilor sociale din perspectiva istorica creeaza reperele
necesare pentru analiza comparativa a situatiilor politicii sociale din Roamania,
aflata intr -o perioada dificila, de cautari si de criza.12
Bunastarea ne -o creeam noi, prin actiunile noastre cum ar fi locul de munca,
prin felul de a ne comporta in societate, de utilitatea diferitelor bunuri si utilitatea
lor.

12 Marian Preda, Politica sociala romaneasca – intre saracie si globalizare. POLIROM,
2007, p .43

9
Bibliografie

Marian Preda (2007). Politica sociala romaneasca – intre saracie si globalizare,
POLIROM
Luana Miruna Pop (2002). Dictionar de pol itici sociale, EXPERT