Buletinul Universității Naționale de Apărare Carol I [626396]

Source:
Buletinul Universității Naționale de Apărare »Carol I«
Bulletin of »Carol I« National Defence University
Location:
Romania
Author(s):
Luiza-Maria COSTEA
Title:
BRANDING-UL SERVICIILOR EDUCAȚIONALE
The BRANDING OF EDUCATIONAL SERVICES
Issue:
01/2014
Citation
style:
Luiza-Maria COSTEA. "BRANDING-UL SERVICIILOR EDUCAȚIONALE". Buletinul
Universității Naționale de Apărare »Carol I« 01:192-197.
https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=98175
The Central and Eastern European Online Library
The joined archive of hundreds of Central-, East- and South-East-European publishers,
research institutes, and various content providers
You have downloaded a document from

CEEOL copyright 2019
CEEOL copyright 2019Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Martie, 2014 192Conform Legii Nr. 1 din 5 ianuarie 2011
(Legea educației naționale), educația este definită
ca „ansamblul proceselor de punere în aplicare a
programelor și activităților de învățare și formare de
competențe academice sau profesionale. Educația
include atât activitățile de învățare în context
formal, cât și în context nonformal sau informal”.
Astfel, sfera serviciilor educaționale reprezintă
un domeniu al activității profesionale ce îndeplinește
diverse necesități ale beneficiarilor de educație
profesională superioară, iar aceștia din urmă
primesc un document corespunzător cunoștințelor
acumulate.
Educația este considerată ca un bun social, prin
urmare se așteaptă de la acest proces atât din partea
statului, cât și din partea beneficiarilor de servicii
educaționale, să îndeplinească anumite cerințe.
Procesul educațional are ca scop formarea unor
abilități sociale și profesionale importante și a unor
trăsături de personalitate ce îi permit utilizatorului
să obțină rezultate concrete. Astfel, totalitatea BRANDING-UL SERVICIILOR EDUCAȚIONALE
ThE BRANDINg Of EDUCATIONAL SER vICES
Lect.univ.dr. Luiza-Maria COSTEA*
Elaborarea unui brand permite instituției de învățământ superior să asigure un flux continuu de candidați ce nu necesită
motivare suplimentară pentru a cumpăra serviciul educațional. Branding-ul deschide noi posibilități de finanțare, dezvoltă
parteneriate cu universități din străinătate, înlesnește introducerea pe piață a noilor servicii. Competitivitatea instituției de
învățământ superior este o calitate a instituției de învățământ ce asigură preferința acesteia pe termen lung din partea clienților
și atașamentul față de aceasta a unei anumite părți a pieței. În consecință, un învățământ de calitate nu reprezintă garanția
succesului și popularității universității pe piață. Se impune angajarea instrumentelor de marketing pentru a asigura loialitatea
de lungă durată a publicului țintă față de oferta instituției de învățământ.
Building a brand allows the higher education institution a constant influx of students who do not need any further
motivation for acquiring an educational service. Branding may trigger new financing possibilities, develop partnerships
with foreign universities and allow bringing new services in the educational market. Competitiveness of the higher education
establishment is a quality of a given university which in the long run ensures the preference for it of its future students and
the attachment to it of a certain segment of the market. Consequently, quality educational services do not inherently mean
success and popularity of the university in the market. Employing marketing tools is to be taken into account in order to
ensure the loyalty of the target audience towards the offer provided by the university.
Cuvinte-cheie: brand; instituție de învățământ superior; serviciu educațional; instrumente de marketing.
Keywords: brand; higher education institution; educational service; marketing tools.
*Universitatea Națională de Apărare „Carol I”
e-mail: costea.luiza@myunap.netcondițiilor și capacitatea personalului instituției de
învățământ de a satisface cerințele clientului, cât și
capacitatea acestuia de a realiza controlul asupra
rezultatelor activității serviciilor oferite stau la baza
cerințelor calității serviciilor.
Accesul la serviciul educațional are un caracter
trilateral. Clienții serviciilor educaționale de
calitate sunt simultan statul, diverși angajatori ce
oferă locuri de muncă absolvenților-specialiști și, în
cele din urmă, beneficiarii direcți – persoane fizice
ce se supun direct formei de învățământ. Așadar,
necesitatea calității serviciilor este cerută din partea
fiecărui actor implicat în activitatea educațională.
Procesul însuși de comandă a serviciului
educațional include, în afară de pachetul
programelor educaționale, și un anumit volum
de propuneri planificate și neplanificate, a căror
interacțiune poate avea o influență hotărâtoare nu
numai asupra alegerii instituției de învățământ, ci
și asupra rezultatului așteptat.
Tot atât de adevărat este și faptul că odată cu
trecerea multor instituții de învățământ superior la
sistemul autofinanțării, maximizarea veniturilor și
a profitului devine unul dintre scopurile principale

CEEOL copyright 2019
CEEOL copyright 2019Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Martie, 2014 193ale organizației, ceea ce înseamnă că astăzi
universitățile se află în aceleași condiții de concurență
ca și orice altă organizație economică. Pe de altă
parte, concurența pe piața serviciilor educaționale
crește proporțional cu scăderea natalității. Astfel,
universitățile fac eforturi să-și atragă candidații nu
doar prin programele educaționale de actualitate,
cât și prin diverse instrumente de marketing.
Într-o anumită măsură, se poate afirma că
competitivitatea instituției de învățământ superior
este o calitate a instituției de învățământ ce asigură
preferința acesteia pe termen lung din partea
candidaților și atașamentul față de aceasta a unei
anumite părți a pieței, dar și capacitatea instituției
de învățământ de a se lupta cu redistribuirea pieței
în folosul altor ofertanți de servicii educaționale.
În consecință, un învățământ de calitate nu
reprezintă garanția succesului și popularității
universității pe piață. Se impune angajarea
instrumentelor de marketing pentru a asigura
loialitatea de lungă durată a publicului țintă față
de oferta instituției de învățământ. Iar printre
astfel de instrumente se numără recunoașterea
logoului universității, intensificarea parteneriatelor
naționale și internaționale, lărgirea ofertei de studii
complementare și de business, lansarea pe piață a
noilor specializări, întărirea PR-ului academic etc.
Toate acestea influențează modificarea opiniilor
și reprezentărilor clienților prin transmiterea
către aceștia a informațiilor corespunzătoare, prin
utilizarea unui complex de mijloace de comunicare
de marketing.
După cum știm, serviciile diferă de produse
prin nonmaterialitate, nonperenitate, irepetabilitate.
Intangibilitatea și nonmaterialitatea serviciilor se
manifestă prin faptul că acestea nu pot fi văzute,
încercate sau demonstrate până la achiziționarea
lor. Iar serviciile educaționale se numără printre
cele mai intangibile dintre servicii și unui potențial
client îi este dificil să aprecieze conținutul unui
serviciu înainte de achiziționarea acestuia. În acest
caz, studenții sunt nevoiți să se bazeze pe încredere
și autoritate, pe imagine și brandul universității
care vinde servicii educaționale.
Numeroase cercetări în domeniu au arătat că
la admitere, candidații se orientează în alegerea
unei universități mai degrabă după aprecieri
externe și informații despre instituția însăși, decât
după aprecieri referitoare la primirea cunoștințelor
concrete. De exemplu, după datele sondajelor
companiei Begin Group1, factorii hotărâtori în alegerea unei universități îi reprezintă perspectiva
unui viitor loc de muncă și existența în oferta
educațională a specializărilor de interes. Cu
siguranță, candidații de astăzi tind către stabilitate
și un loc de muncă de prestigiu în viitor. Cu toate
acestea, caracteristicile produselor organizațiilor
comerciale se regăsesc și pe piața educațională,
și anume orice noutate ce atrage clienții va fi, pe
viitor, preluată de concurenți. Cu late cuvinte, dacă
o specializare devine de interes printre candidați,
atunci aceasta se va regăsi în oferta educațională
a majorității universităților, ceea ce va elimina
criteriul alegerii instituției de învățământ după
atractivitatea specializării.
În ceea ce privește posibilitățile de angajare,
instabilitatea situației economice la nivel mondial
nu oferă garanția faptului că universitatea își va
îndeplini promisiunile într-un anumit sens. Astfel,
lozincile publicitare ce vorbesc despre un loc de
muncă de calitate asigurat absolvenților universității
sunt greu de demonstrat, dar și de negat.
În consecință, date fiind condițiile actuale,
conducerea instituțiilor de învățământ superior ar
trebui să se ocupe de promovarea întregii universități
și nu de promovarea unor anumite facultăți sau
specializări, ceea ce ar permite un flux continuu de
studenți, indiferent de modificările de conjunctură
ale pieței sau ale indicatorilor macroeconomici.
Astfel, în sfera învățământului superior, similar
structurilor comerciale, numărul universităților
crește, la fel și concurența, iar clienții devin din
ce în ce mai pretențioși în preferințele lor. O
campanie publicitară puternică și logouri agresive
atrag din ce în ce mai puțini candidați. Studenții
actuali au nevoie de încredere în viitor și orientarea
către succes. Candidații caută garanții și nu numai
promisiuni sclipitoare.
Date fiind cele menționate anterior, se poate
trage concluzia că și în învățământul superior
reclama nu mai este suficientă pentru a oferi un
produs de calitate, chiar și în cazul unei mărci
puternice, ci sunt necesare crearea și susținerea
brandului universității în scopul realizării complete
și eficiente a obiectivelor.
Brandul este o îmbinare a caracteristicilor
funcționale și emoționale ale produsului sau
serviciului ce se manifestă în mintea clientului
și care definesc individualitatea produsului sau
serviciului, iar aceasta, la rândul său, stimulează
preferințele de achiziționare ale unei anumite
categorii de cumpărători.

CEEOL copyright 2019
CEEOL copyright 2019Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Martie, 2014 194Elaborarea unui brand permite instituției de
învățământ superior să asigure un flux continuu
de candidați ce nu necesită motivare suplimentară
pentru a cumpăra serviciul educațional. Brandingul
deschide noi posibilități de finanțare, dezvoltă
parteneriate cu universități din străinătate, înlesnește
introducerea pe piață a noilor servicii.
Cu toate acestea, indiferent de atractivitatea
evidentă a acestei direcții de dezvoltare strategică,
mulți manageri de instituții de învățământ superior
consideră un pas important cucerirea unei părți
considerabile a pieței în scopul atragerii generațiilor
viitoare. Cu alte cuvinte, în condițiile deficitului
de candidați, managerii universităților încearcă să
atragă orice client ce reușește să treacă cu succes
de examenul de admitere. Un argument în acest
sens este și sistemul de admitere în unele instituții
de învățământ pe baza rezultatelor la examenul de
bacalaureat și, din păcate, aceasta este o amenințare
serioasă la adresa viitorului învățământului superior.
Pe parcursul acestui proces, îndreptat asupra
creșterii segmentului de piață în sfera serviciilor
educaționale, trebuie menționată calitatea procesului
educațional ca având un caracter bilateral. Pe de
o parte, calitatea serviciilor educaționale depinde
de nivelul profesional al ofertantului de servicii,
iar pe de altă parte, calitatea depinde de motivația
și nivelul intelectual al clientului ce beneficiază
de servicii educaționale. Niște posibili viitori
studenți care nu pot recepta un serviciu educațional
de calitate pot genera, în perspectivă, o scădere
a nivelului de educație a absolvenților și, prin
urmare, un declin rapid al imaginii universității,
o micșorare a numărului de candidați, o scădere a
interesului din partea structurilor finanțatoare, dar,
cel mai important, o scădere a interesului din partea
angajatorilor. Eficiența procesului educațional se
poate reduce la minimum chiar și prin calitatea
excelentă a profesorilor atunci când studentul nu
este capabil să recepteze informația transmisă sau
nu vine în întâmpinarea acesteia.
Așadar, o cucerire nesupravegheată a
segmentului de piață, alături de creșterea numărului
de clienți pot provoca urmări nedorite, care, în cele
din urmă, își pot pune amprenta negativ asupra
imaginii instituției de învățământ.
Necesitatea elaborării unui brand universitar
este dictată nu numai de nevoia de supraviețuire în
condițiile concurenței, ci și de necesitatea dezvoltării
în cadrul noilor condiții organizaționale.
În Europa zilelor noastre există o multitudine de instituții de învățământ superior cu poziții solide
pe piață, cu un segment bine definit de clienți și cu
o imagine bine consolidată pe valori unice. Multe
dintre acestea reprezintă pe termen lung branduri
renumite în sfera învățământului superior, iar a
ocupa un loc bun în ratingurile de specialitate
este destul de dificil pentru instituțiile de profil
din România, chiar dacă învățământul românesc
a fost întotdeauna renumit pentru calitatea sa și a
absolvenților săi. Iar acesta este încă un argument
în favoarea introducerii în sistemul educațional
național nu numai a programelor educaționale
inovatoare, ci și a tehnologiilor de marketing și, în
special, a celor de construire a brandului.
Indiferent de legătura strânsă cu brandingul
comercial, cel al instituțiilor de învățământ prezintă
o serie de particularități:
Așa cum am mai menționat anterior, 1.
intangibilitatea rezultatului serviciului educațional
face ca viitorii candidați să se bazeze în alegerea
unei universități doar pe imagine și pe popularitatea
instituției de învățământ. Prin urmare, brandul
universitar trebuie să genereze asocieri pozitive și
să fie renumit și ușor recognoscibil de către publicul
țintă, dar și de către studenții altor universități.
Educația săvârșită într-o instituție de învățământ
superior „branduită” ar trebui să modifice pozitiv
și brandul personal al studentului, nu numai în
ochii viitorilor angajatori, ci și în ochii studenților
celorlalte universități. Astfel, se creează un anumit
sentiment de elită, către care ar trebui să tindă
viitorii candidați.
Perenitatea și imposibilitatea aprecierii 2.
cantitative a serviciilor nu permit clientului să
evalueze adevărata calitate a acestora decât prin
mijloace intermediare. Cu alte cuvinte, la evaluarea
unei universități, beneficiarii direcți sunt atenți
la factori de bază, cum ar fi resursa materială,
componența corpului profesoral, fondul de carte,
dotarea tehnică și alți parametri fizici ai procesului de
învățământ. Prin urmare, în promovarea brandului
conducerea universității ar trebui să evidențieze atât
factorii menționați anterior, cât și noile programe
de studii și specialități de actualitate.
În sfera învățământului superior, conceptul 3.
de „calitatea serviciului” necesită o fundamentare
suplimentară. Altfel spus, campaniile publicitare
nefundamentate despre un învățământ de calitate
pot influența negativ imaginea universității și
loialitatea clienților. Este necesară atragerea atenției
potențialilor beneficiari asupra unor indicatori,

CEEOL copyright 2019
CEEOL copyright 2019Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Martie, 2014 195cum ar fi: corp profesoral calificat, folosirea
tehnologiilor moderne, cooperarea cu universități din
străinătate etc.
În cazul deschiderii unei filiale, o atenție 4.
importantă ar trebui acordată formării unei imagini
comune cu instituția de învățământ mamă, deoarece
o asociere negativă a studenților față de filială se
poate reflecta și asupra imaginii principalei instituții
de învățământ.
Având în vedere particularitățile de conținut 5.
ale unui anumit serviciu educațional, publicul-țintă
poate fi lărgit doar într-o anumită măsură, iar, în
consecință, prin lărgirea și promovarea brandului,
managementul universitar trebuie să se orienteze
să creeze niște valori fundamentale pentru numărul
limitat de clienți și anume pentru acei candidați
care nu au nevoie de motivație suplimentară pentru
a studia.
Includerea formării unui brand în calitate
de etapă a dezvoltării strategice a instituției de
învățământ superior presupune din partea conducerii
universității anumite obligații în direcția elaborării
de durată a imaginii viitoare a organizației. În acest
sens, orice acțiune de ocupare a unui loc în mintea
clienților se bazează pe înțelegerea scopurilor, dar și
a procesului de branding. Prin urmare, este necesară
identificarea elementelor pe care se construiește
brandul universitar. Ca rezultat al analizei celor mai
de succes companii, folosind metoda analogiei și cu
ajutorul particularităților dezvoltării învățământului
superior, putem enumera următoarele elemente ale
brand-ului universitar:
Similar sferei comerciale, în sfera 1.
educațională construirea unui brand începe cu
elaborarea unui produs unic, de calitate. Unicitatea
poate fi dată nu numai de specializări la modă
sau de disciplinele de studiu, ci și de existența
unui complex de specializări tradiționale dacă
valoarea educației într-o universitate este susținută
de condiții unice de studiu, de corpul profesoral,
de colaborarea activă cu companii străine sau cu
instituții de învățământ din străinătate, de diverse
intership-uri, stagii de practică etc. Toate acestea
pot genera loialitate din partea studenților și un
brand de succes. În concluzie, orice caracteristică ce
evidențiază universitatea în rândul multor celorlalte
trebuie să fie cu atenție subliniată și definită.
De obicei, caracteristicile unui produs sunt 2.
importante pentru mediul extern al unei organizații.
Cu toate acestea, și mediul intern al acesteia poate
juca un rol mai important în elaborarea unui brand. Pentru ca o universitate să apară pe piață ca
un tot unitar, și nu doar ca un grup de profesori
ce țin prelegeri în fața unui grup de studenți pe
diverse teme, ar trebui elaborat un volum de valori
care reies din unicitatea produsului oferit și a
însăși organizației. Valorile sunt niște principii de
viață, bazele personalității și tocmai acestea dau
încredere în brand. Și chiar dacă valorile nu sunt
verbalizate, cuvintele cheie ale acestora au o mare
importanță și trebuie selectate cu atenție. Chiar dacă
valorile influențează comportamentul angajaților
organizației, acestea sunt esențiale și pentru mediul
extern al universității. Atașamentul clientului față
de brand și încercarea autorităților, a companiilor și
a altor instituții de învățământ superior să sprijine
legăturile cu organizația sunt mai puternice față de
acele universități ale căror valori corporatiste sunt
mai apropiate și mai pe înțelesul publicului-țintă.
Personalul. În zilele noastre nu mai este 3.
suficient să vindem un produs sau un serviciu cu
niște caracteristici unice atașate. Dacă angajații nu
sunt implicați în procesul de branding, dacă aceștia
nu împărtășesc și transmit valorile organizației din
care fac parte, atunci procesul educațional are de
pierdut. Implicarea angajaților în sistemul de valori
ale brandului în sfera serviciilor educaționale
joacă un rol mai important decât în companii. În
organizațiile comerciale, loialitatea clienților față
de se formează în primul rând prin interacțiunea cu
produsul și cu personalul ce oferă anumite servicii.
În instituțiile de învățământ, clientul interacționează
cel mai mult cu angajații: cu profesorii și cu
ceilalți angajați, care, fiind implicați în elaborarea
și promovarea brandului și împărtășind valorile
organizației, atrag încrederea clienților și întăresc
imaginea universității.
„Explicarea angajaților companiei a sensului
brandului și a ideilor acestuia – este una dintre
cele mai bune investiții.”2. Succesul de durată al
universității și eficiența proceselor de construire a
unui brand depind direct de modul în care angajații
receptează cultura organizațională a universității,
valorile, simbolurile, istoria acesteia. Recepționarea
valorilor organizaționale depinde, în primul rând,
de înțelegerea acestora și de pătrunderea în esența
brandului. De aceea este necesară o coordonare
permanentă a culturii organizaționale a universității,
a comportamentului angajaților cu activitatea însăși
de oferire a serviciilor educaționale.
Una dintre caracteristicile care deosebesc 4.
brandul de eticheta unui produs este capacitatea

CEEOL copyright 2019
CEEOL copyright 2019Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Martie, 2014 196acestuia de a oferi clientului ceva mai mult decât
mulțumirea utilizării unui produs sau a unui serviciu.
Brandul permite clientului să se simtă ceea ce el nu
este, de fapt, și anume să simtă că face parte dintr-
un anumit grup social, căruia probabil nu aparține.
Cu late cuvinte, brandul trebuie să aibă o puternică
bază mentală. De exemplu, cumpărând un BMW
sau un Rolex, clientul dorește să fie receptat ca un
om serios, de succes și înstărit. La fel dorește să se
simtă și studentul care învață la Oxford, Sorbonne
sau MIT. Chiar dacă este mult mai dificil să se
găsească o astfel de bază pentru crearea unei valori
similare și utilizatorului de servicii educaționale,
față de organizațiile comerciale, în cazul unei
reușite, managementul universității va obține un
atașament de durată al publicului-țintă față de
oferta instituției de învățământ.
Stabilitatea. Pozițiile cucerite pe piață de 5.
către o universitate pot fi reduse la zero în lipsa
continuității și a constanței în procesul decizional al
conducerii instituției, în activitatea universității pe
piața serviciilor educaționale, iar odată găsită direcția
dezvoltării strategice a instituției de învățământ,
managementul trebuie să o urmeze pe termen lung.
Spre exemplu, poziționându-se ca o universitate de
elită, cu modalități proprii de selecție a candidaților,
de adaptare și de educare a studenților, instituția
nu poate să facă rabat de la acestea nici măcar în
perioade de criză. Altfel, imaginea universității va
avea de suferit, iar restabilirea acesteia va necesita o
perioadă foarte lungă de timp.
Loialitatea. Sentimentul apartenenței la 6.
un brand se exprimă prin faptul că, indiferent de
factorii externi, candidații vor încerca să fie supuși
procesului educațional într-o anumită universitate,
iar după absolvire, aceștia vor deveni un instrument
viu al promovării brandului univeristar. De
exemplu, absolvenții Universității din Oxford se
mândresc toată viața că au urmat cursurile acelei
universități, iar educația în acea universitate devine
o tradiție de familie.
Trebuie să amintim faptul că loialitatea față
de un brand se poate măsura cu două instrumente.
Pe de o parte, există loialitatea clienților, iar pe
de altă parte, există loialitatea tuturor angajaților
universității față de valorile, calitatea și imaginea
brandului. Eficiența brandului este strâns legată
de încercarea de a-l menține a tuturor angajaților
instituției de învățământ. Toate forțele și încercările
personalului ar trebui să fie îndreptate asupra
dezvoltării și întăririi brandului. Încrederea. Toate elementele componente 7.
ale unui brand enumerate anterior permit formarea
unui comportament unic al clienților, ocuparea nu
numai a unui loc pe lista celor mai bune universități
din țară, ci a unui loc important în mintea studenților.
Cu toate acestea, așa cum am mai menționat,
un brand creat trebuie în permanență îngrijit și
susținut. Fără încredere atât din partea angajaților,
cât și din partea studenților, este practic imposibilă
o supraviețuire de lungă durată a brandului piață.
Încrederea în brand se formează, mai ales,
în măsura îndeplinirii acelor promisiuni pe care
universitatea le oferă clienților, dar și tuturor
angajaților organizației. Dacă nu promite nimic, un
brand nu mai atrage studenți, iar nefundamentarea
anunțului publicitar duce la pierderea majorității
publicului-țintă. În acest caz, încrederea cucerită
se prăbușește sub reclama mincinoasă, exagerările
fabricate sau comparările neobiective. La elaborarea
unui brand, managerul trebuie să fie atent la faptul
că încrederea se câștigă foarte greu și se pierde
foarte repede. Și pe piața serviciilor educaționale,
zvonurile negative la adresa unei universități
se răspândesc repede printre candidați, ceea ce
influențează negativ imaginea organizației și, în
cele din urmă, poate duce la prăbușirea brandului.
Conducerea. Etapa cea mai complexă în 8.
elaborarea unui brand educațional în condițiile
actuale o reprezintă formarea legăturii conducerii.
Comportamentul cel mai răspândit al managerilor
universitari de azi este neimplicarea lor în
activitățile de marketing și însărcinarea diferitelor
departamente în acest sens. Cu toate acestea,
specialiștii în marketing susțin că formarea unui
brand în orice organizație trebuie să înceapă cu
managerii și numai prin entuziasmul lor se va
transmite brandul mai departe. Martin Lindstrom,
unul dintre cei mai originali teoreticieni ai
brandingului, spunea: „Brandurile de succes se fac
din dragoste și nu din datorie.”
În concluzie, brandingul educațional în
condițiile de astăzi este o realitate obiectivă, iar
aceste tehnici trebuie stăpânite de către managerii
universitari pentru a supraviețui pe piața educației,
pentru a fi competitivi și pentru a-și câștiga locul în
spațiul mental al consumatorului.
NOTE:
1 Begin Group company: services in advancement and
advertising for the educational organisations. [E-resource] an
access Mode: URL: http://www.begin -group.com/</LI< a>>

CEEOL copyright 2019
CEEOL copyright 2019Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Martie, 2014 1972 A. Willer, Brand individuality. Manual on formation,
promotion and support of strong brands . Translated from
English – M.: Alpina Business Books, 2004, p. 235.
BIBLIOGRAFIE
Gee Bobbie, Image of a firm , St. Peter, Piter, 2000.
Heig Matt. Outstanding brands. – Rostov on Don:
Fenics, p. 2006.
Jinga E. Istrate (coord.), Manual de pedagogie ,
Editura All, București, 2006.
Mardar Sorina, Educația adulților. Realități și
perspective în formarea profesională continuă ,
Editura Didactică și Pedagogică, București, 2010.
Nemkova O. V , Pasechnik A.M., What is more
important – an estimation of quality or quality
standard? // Economic strategy, 2006, Nr. 5.
Parkinsons S., Rustomgy M., The art of management ,
M.: Fair-Press, 2001.
Țoca Ioan, Management educațional , Editura
Didactică și Pedagogică RA, 2007.
V oiculescu Florea, Analiza resurse-nevoi și
managementul strategic în învățământ , Editura
Aramis, 2004.Willer A., Brand individuality. Manual on formation,
promotion and support of strong brands , Translated
from English – M. Alpina Business Books, 2004.
Yesper Kunde, To be unique now … or never. Brand
is a moving force of a company in new economy
of values , Stockholm school of economics in St.
Petersburg. 2005.
Legea Nr. 1 din 5 ianuarie 2011 – Legea educației
naționale.
http://vestnik.uapa.ru/ru-ru/issue/2010/03/03/
Begin Group company: services in advancement
and advertising for the educational organisations.
[E-resource] an access Mode: URL: http://www.
begin -group.com/</LI< a>>
A rating of high schools on level of disclosing of the
information for entrants on a site 2008 [e-resource].
A mode of access URL: http://www.reitor.ru/ru/
observatory/raitings/reit_uri /
Webometrics Ranking of World Universities
[e-resource]. A mode of access URL: http://www.
webometrics.inf o