Buletinul Universității Naționale de Apărare Carol I [600815]

Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Septembrie, 2014 110CONFLICTUL DIN AFGANISTAN
(2001-PREZENT). O ANALIZĂ GEOPOLITICĂ
A SPAȚIULUI AFGANISTANULUI
THE PRESENT AFGHAN CONFLICT.
A GEOPOLITICAL ANALYSIS OF THE AFGHAN SPACE
Drd. Cătălina TODOR*
Cu toate că actualmente ne aflăm într-un moment în care cooperarea și interdependența se află în rândul celor mai
importante preocupări internaționale, stările de conflictualitate și existența războiului sunt realități foarte prezente, unul dintre
cele mai bune exemple în acest sens este prezentul conflict din Afganistan. Analiza elementelor contextuale și mizelor acestui
conflict ne suscită interesul mai ales pentru faptul că, pe lângă poziționarea sa în rândul conflictelor majore, așa cum arată
analizele celor de la Hildeberg Institute for Internațional Conflict Research, este un conflict în care, la nivel internațional,
s-au făcut investiții considerabile, iar rezultatele așteptate, ce puțin oficiale, sunt departe de a se fi împlinit. Drept urmare
prezentul studiu se va concentra pe cele două elemente de analiză menționate anterior, în încercarea de a oferi o înțelegere cât
mai complexă a situației geopolitice a spațiului afgan.
Although currently we are in a time when cooperation and interdependence is among the most important international
concerns, the states of conflict and the existence of war are very present realities, one of the best examples being the present
conflict in Afghanistan. The analysis of contextual elements and of the geopolitical stakes of this conflict have arisen our
interest especially for the fact that, in addition to its positioning among the major conflicts, as the analyses of the Institute
for International Conflict Research Hildeberg show, it is a conflict in which at international level, considerable investments
have been made and the expected results, at least the less formal ones, are far from being fulfilled. Therefore, this study will
focus on the two elements of the analysis mentioned above, in the attempt to provide a more complex understanding of the
geopolitical situation of the Afghan space.
Cuvinte-cheie : geopolitică; conflict; poziție; elemente contextuale.
Keywords: geopolitics; conflict; position; contextual elements.
*Universitatea „Babeș-Boliyai”, Cluj-Napoca
e-mail: [anonimizat] mElemente contextuale
Analiza geopolitică presupune complexitatea
elementelor pe care trebuie să le luăm în calcul
când pornim într-un asemenea demers, în acest
sens aderăm poziției lui Aymerich Chauprade care
pledează pentru o geopolitică a cauzelor multiple,
după cum și afirmă: „Geopolitica refuză monismul,
cu alte cuvinte credința într-o cauză unică, într-un
singur factor explicativ. A crede că orice cauză
este integral identitară, religioasă, economică,
geografică etc. este un demers simplist. … Cauzele
sunt multiple, conjugate, în interdependență, iar
obiectul geopoliticii este de a clarifica liniile cauzale”
1. Drept pentru care vom face apel la câteva repere
specifice interdisciplinarității, analizând elemente geografice, istorice, demografice, economice,
politice ale spațiului în care are loc acest conflict.
Dimensiunea geografică
Din punct de vedere strict geografic, putem
remarca faptul că Afganistanul este poziționat în
Asia de Sud, având vecini cel puțin interesanți,
mai ales Iranul, dar și Pakistanul, din perspectivă
geopolitică Zbigniew Brzezinski încadrând această
zonă într-o zonă „fierbinte”, denumind-o Balcanii
Eurasiei2. Alte aspecte geografice de interes pentru
analiză sunt suprafață deloc neglijabilă (locul 41
mondial3), relieful predominant muntos, cu
„zone secetoase și terenuri accidentate aflate la
mare altitudine”4 – relief care influențează într-o
foarte mare măsură modul în care poate avea loc
acțiunea geostrategică. De menționat este faptul că
în desfășurarea războiului de gherilă, munții sunt
cea mai bună protecție pentru trupele de insurgenți

Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Septembrie, 2014 111(peșteri, buncăre). De altfel de interes este și lipsa
ieșirii la mare, dar și existența potențialelor resurse
energetice precum gazele naturale și petrolul.
Dimensiunea istorică
Din perspectivă istorică, pentru analiza
geopolitică a acestui conflict este relevantă
succesiunea de evenimente conflictuale derulate
în acest spațiu. Iana Paverman afirmă despre acest
spațiu că a fost un spațiu gol pe harta lumii , trecând
prin stăpânirea grecilor, părților, sasanizilor,
arabilor, mongolilor,5 caracteristica relevantă din
punct de vedere istoric pentru acesta fiind conflictele
etnice. Practic, istoria Afganistanului este o istorie
a conflictualității, de la reunirea triburilor păștune
din 1747 sub Ahmad Shah Durrani (care domină
celelalte etnii tadjicii, uzbecii, balucii, turkmenii,
hazarii) 6, până astăzi. De altfel, construirea sa s-a
realizat „în zona limitrofă a trei puteri geopolitice:
Imperiul mongolilor, Hanatele uzbece și Imperiul
persan”7, iar mari puteri ale timpului și-au
disputat deseori interesele, și le-au manifestat în
acest spațiu, câteva exemple în acest sens fiind:
„Marele Joc”: Imperiul Rus – Imperiul Britanic
(sec XIX), presiunile făcute de „stâlpii regionali
ai sistemului american – Iranul și Pakistanul” și
a Uniunii Sovietice în perioada Războiului Rece8,
care culmină cu încercarea Rusiei de a instala
socialismul în Afganistan și putem merge chiar
mai departe la considerarea actualului conflict
ca unul cu multiple mize geopolitice, una dintre
acestea fiind semnalarea prezenței și influenței
superputerii americane în zonă. Pe de altă parte,
pe lângă conflictele generate direct de către
acțiunea unor mari puteri în zonă, cum a fost cazul
războaielor anglo-afgane (secolul XIX – 1919) sau
războaielor ruso-afgane (1979-1989) – calificate
drept „Vietnamul Rusesc”9, avem și existența
unor conflicte interne – seria războaielor civile de
după 1990.
Istoria Afganistanului ne ajută să înțelegem
două aspecte cheie pentru prezenta analiză:
1. Practic, până la începerea războiului declanșat
în 2001, toată această înlănțuire de conflicte de la
formarea Afganistanului, războaiele ango-afgane,
războiul sovietic, seria războaielor civile din anii
1990, au făcut ca singura perioadă de pace din
istoria recentă a acestui teritoriu să fie între anii
1933 și 1973.
2. Pe de altă parte avem și exemple clare care
ne arată insuccesul impunerii voinței unor mari puteri pe acest teritoriu: recent este cazul războiului
ruso-afgan, unde „armata sovietică, deși dotată cu
armamente din ce în ce mai sofisticate, nu a reușit
să reducă la tăcere rebeliunea afgană, formată din
luptători redutabili și susținută activ de Pakistan și
Statele Unite.”… Un mare suport în acest sens fiind
și cunoașterea și utilizarea teritoriului în favoarea
lor de către insurgenți, pentru că, în timp ce „trupele
sovietice și regimul comunist afgan stăpâneau
văile și orașele, … insurgenții se foloseau de munți
… pentru a ataca sistematic forțele comuniste.”10
Deci acest prezent conflict nu este altceva decât
continuarea unei istorii conflictuale.
Dimensiune demografică
Din perspectivă demografică, Afganistanul
are o populație relativ numeroasă, cu 28.395.716
locuitori, deținând locul 43 la nivel mondial.
Acesta este o populație tânără, media de vârstă
fiind 18 ani11, și relativ needucată, având în vedere
gradul de alfabetizare de doar 28,1%,12 unul dintre
cele mai scăzut la nivel mondial. De asemenea,
ocupă locul 182 mondial ca Indice al Dezvoltării
Umane13. Chiar dacă au o rată a natalității foarte
mare, locul 20 mondial, au o rată a mortalității pe
măsură, locul 7 mondial, cu o speranță de viața de
doar 44 de ani, locul 219 din 224. Putem afirma
că aceste date cu privire la populație ne crează o
bază propice pentru conflictualitate, luând în calcul
o populație tânără – mai ales dacă facem apel la un
studiu care corela conflictele interstatale cu vârsta
medie a populației unei țări14 – cu o stare generală
a educației și sănătății precare.
Pe de altă parte, un alt aspect important
demografic este cel cu privire la compoziția etnică,
ce ne arată faptul că: Afganistanul este eterogen
din acest punct de vedere. Etnia majoritară este
cea păștuna cu 42%, urmată de Tajik 27%, Hazara
9%, Uzbek 9 %, Aimak 4%, Turkmen 3%, Baloch
2%, alte 4%15, iar perspectiva confesională nu se
prezintă nici aceasta într-o lumină mai favorabilă.
Chiar dacă mai bine de 90% din populație este
musulmană, 80% sunt Sunni și 19 % sunt Shia,
doar 1% fiind de alte religii.16 Compoziția etnică
și religioasă furnizează și acesta premizele unui
teren cu un potențial ridicat al conflictualității, cel
puțin la nivel intern, fapt demonstrat și de practică,
numai dacă privim conflictele civile de după 1990,
când asistăm la lupta pentru putere dintre păștuni,
coalițiile antipăștune și coaliția antitadjică.17

Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Septembrie, 2014 112Dimensiunea economică
În ceea ce privește economia Afganistanului,
aceasta nu a fost niciodată una puternică, la început
avându-și bazele în agricultură. În istoria recentă
a acestui stat, începând cu perioada Războiului
Rece, economia sa a fost susținută într-o proporție
considerabilă de ajutoarele externe. În anii `60
ajutoarele străine cumulau peste 40% din bugetul
afgan, iar când acestea a început să scadă la
sfârșitul 1960, mai bine de 50% din buget era
asigurat de exportul de gaze naturale către URSS,
restul provenind din agricultură și păstorit.18
Războiul sovieto-afgan a devastat economia
rurală, crescând și dependența de ajutorul extern.
Crescând vulnerabilitatea rutelor comerciale a fost
încurajat la nivel local traficul ilegal cu armament
și cu opium. Până în 1987 s-a ajuns ca veniturile
provenite din exportul gazelor naturale să nu mai
existe din cauza slabei mentenanțe a rețelelor și
lipsa tehnicienilor specialiști retrași de către URSS.
După ’90, economia afgană era devastată în urma
războiului sovieto-afgan, fiind afectată aproape
toată infrastructura de drumuri cât și cea de
canalizare, irigații. În timpul regimului taliban, un
oarecare grad de revitalizare economică s-a produs
datorată agriculturii și întoarcerii pe teritoriul afgan
a substanțialului capital financiar deținut de refugiați
din Pakistan și Iran, prin ajutorul extern. Până în
1996, traficul ilegal cu Pakistanul se ridica la peste
2 trilioane $, aproape 50% din bugetul afgan.19
Actualmente economia afgană este devastată,
depinzând în proporție de peste 90% de ajutorul
extern20. Afganistanul ocupă locul 101 ca PIB (45
tril. $), cu 78% din forța de muncă concentrată
în sectorul agricol .21 Principalii parteneri pentru
export sunt Pakistan, India, Tadjikistan, SUA
(2012), iar principalele exporturi se fac cu: opium,
fructe, covoare lucrate manual, lână, bumbac, pietre
prețioase și semiprețioase. Afganistanul importă
cel mai mult din Pakistan, SUA, Rusia, India,
China, Germania produse precum: utilaje și alte
bunuri de capital, alimente, bunuri textile, produse
petroliere.22 Practic, din punct de vedere economic,
Afganistanul are o stare foarte precară care duce
la instabilitate și prin dependența sa de latura
subterană, traficul cu opium, concentrat în partea
de sud la granița cu Pakistanul,23 trafic pe care se
bazează economia zonală și ca aduce venituri de
natură să sprijine mișcările teroriste. 24Dimensiunea politică
Din perspectivă politică, Afganistanul este un
stat cu un grad foarte ridicat de instabilitate. De-a
lungul istoriei a trecut relativ repede de la o formă
de guvernare a statului la alta, actualmente fiind
o republică islamică, cu 84 de partide politice25,
aici putând compara cu cazul unor state stabile din
această perspectivă precum SUA (4) sau Anglia
(11)26, sau chiar cu cazul României, care suferă
pe plan politic de o lipsă a maturității politice:
România cu 29 de formațiuni.27 Pe de altă parte, pe
teritoriul acestui stat, există fi grupurile de presiune
politică foarte active, precum: talibanii, grupurile
etnice, grupurile religioase, liderii tribali. Câțiva
indicatori, cu recunoaștere internațională, relevă
această stare ridicată de instabilitate politică:
Indicele de Percepție al Corupției unde Afganistanul
se află pe penultimul loc 179, pe ultimul loc fiind
Somalia28, Indice al Instabilității Politice realizat
de Economic Intelligence Unit, în 2009, conform
căruia Afganistanul ocupă locul 7 cu un scor de
7.8 din 165 state analizate (Locul 1 Zimbabue 8,8,
ultimul loc Norvegia 1,2)29 și Indicele de Fragilitate
Statală, alcătuit tot de EUI30, în conformitate cu care
Afganistanul se află în zona cu fragilitate extremă
(20-25).31 De asemenea, Afganistanul are un scor
de 106 al Indexului Statelor Eșuate (Failed States
Index), aflându-se pe locul 7 mondial din această
perspectivă, pentru 2013.
Toate elementele utilizate în cadrul analizei
anterioare, de la cele geografice, până la cele de
ordin politic, ne arată foarte clar că menținerea
stabilității în zonă poate fi un deziderat suficient
de greu de atins. Acesta este contextul în care se
desfășoară și cel mai recent, și încă în derulare,
conflict din istoria statului Afgan, un conflict major
așa cum arată atât ierarhia celor de la Hildeberg
Institute, cât și a celor de la Maplecroft (Conflict
Intensity Index – Risc Extrem).32
Poziții oficiale și mize geopolitice
Pe acest fond de instabilitate clară se
declanșează prezentul conflict. Un prim deziderat
oficial al conflictului din Afganistan se regăsește în
conceptul de „război preemptiv”,33 război încadrat
în categoria celor asimetrice, un război îndreptat
împotriva terorismului.
Practic, analizând declarația Actului 09-18-01,
se observă că la nivel oficial acesta pornește ca un
război împotriva unui inamic suficient de difuz, și
anume terorismul: „Întrucât la 11 septembrie 2001,

Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Septembrie, 2014 113acte de violență trădătoare au fost comise împotriva
Statelor Unite, începe Autorizația pentru folosirea
forței militare (AUMF), Prețedintele este autorizat
să folosească toată forța necesară și adecvată
împotriva acelor națiuni, organizații sau persoane
pe care le stabilește că au planificat, au autorizat, au
comis sau ajutat la producerea atacurilor teroriste
care au avut loc pe 11 septembrie 2001, sau care
adăpostesc asemenea organizații sau persoane, cu
scopul de a preveni orice acte viitoare de terorism
internațional împotriva statelor Unite de către astfel
de națiuni, organizații sau persoane”34.
Cu toate că discutăm despre un conflict în care
sunt implicate 48 de state ca parte a acțiunii NATO-
ISAF35, cu toate că discutăm despre costuri de loc
de neglijat ale acțiunilor în Afganistan, totuși la
nivelul lui 2012 Indicele Global al Terorismului
înregistra în Afganistan una dintre cele mai ridicate
valori la nivel mondial 8.669, locul 3 după Irak și
Pakistan.36 Acest fapt ne indică foarte clar lipsa unei
ameliorări a situației, cel puțin la nivelul spațiului
de intervenție.
În conformitate cu pozițiile analiștilor
internaționali, conflictul își găsește susținerea în
mize geopolitice suficient de puternice, ce până
acum au transcedat dezideratelor de stabilitate și
democratizare a acestui spațiu și facem referire
la cele ale Statelor Unite ale Americii, întrucât
acestea rămân principalul actor geopolitic, chiar
dacă alături de acesta alte 48 de state sunt angajate
în acest conflict, așa cum menționam și anterior.
Ariel Cohel vede interese SUA în regiune
sistematizate în trei mari puncte cheie: securitate,
energie și democrație.37
George Friedman și Stratfor extind aceste mize
către: pluralismul geopolitic în Eurasia, o lume
islamică imposibil de reunit (importanța diminuării
tendințelor extremiste ce țin de factorului religios
și cultural în conceptul de guvernanță globală),
energia (importantele resurse de petrol, gaze
naturale, cărbune și uraniu), accesul SUA la
Orientul Îndepărtat și securitatea.
Aceste mize în viziunea lui G. Friedman se pot
traduce printr-un joc nu neapărat în vederea unui
câștig în conflictului afgan, ci a împiedicării unor
posibile fenomene.
Pluralismul geopolitic în Eurasia
Afganistanul are o poziționare deosebit de
interesantă, amintită și în prima parte a studiului,
ce îi conferă importanța strategică în Eurasia (,,se află la intersecția subcontinentului Indian granița
cu Pakistan –, cu Orientul Mijlociu – Iran, cu Asia
Centrală – Turkmenistan, Uzbekistan și Tajikistan
– și cu China – Coridorul Wakhan Corridor”38),
acesta putându-se observa numai dacă analizăm
începutul politicii Obama, când acesta admite ca
SUA s-a angajat greșit în războiul din Irak neglijând
importanța Afganistanului, astfel ca a început
retragerea trupelor din Irak pentru a-și concentra
forțele în Afganistan.39
Acesta alături de Asia Centrală (o regiune
importantă din punct de vedere al strategiei globale
SUA, datorită vecinătății cu Rusia, China, India,
Pakistan, Iran și alți actori importanți ai regiunii,
cât și datorită factorului etno-religios și bogăției
resurselor energetice40), Afganistanul este un
spațiu disputat de cele mai mari puteri mondiale :
SUA, Rusia și China, dar și de jucătorii regionali
importanți precum Iran, Pakistan, India, fiecare
dintre acestea având interese pe diverse arii.
USA este un actor mult prea mare și important
pentru a rămâne în afara jocurilor, mai ales dacă
luăm în considerare semnificația Eurasiei, astfel
este conștientă ca trebuie să participe și în mare
măsură să influențeze jocurile, însă este poate
la fel de conștientă că nu este singura putere cu
interese în Asia Centrală, nefiind nici de dorit sa
rămână singura implicată, pentru aș putea atinge
obiectivele.
În primul rând, obiectivele principale SUA în
regiune sunt securitatea energetică și proximitatea
față principalele teatre de acțiune teroriste și nu
doar controlul pur și simplu. Limitarea accesului
altor puteri din regiune nu este necesară și ar fi o
greșeală gravă41, la momentul intervenției din
2001 a avut nevoie de sprijinul Rusiei, iar acum,
spre exemplu, implicarea Chinei în Asia Centrală
ar ajuta în disculparea retragerii din conflictul
afgan.42
În ceea ce privește interesele de securitate
naționale și strategia regională ale Statelor Unite,
Afganistanul oferă perspective strategice mai bune
pe termen lung decât Pakistan. Lipsei ieșirii la mare
a Afganistanului nu ar trebui să fie un impediment
pentru Statele Unite, care și-a atins de multe ori
obiectivele geostrategice prin mobilitatea aeriană.
Din punct de vedere geostrategic, dacă SUA
dorește să predomine ca element de putere în
Eurasia, Afganistanul, într-un tandem cu apropierea
SUA de Iran, ar fi ce mai bună variantă.43

Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Septembrie, 2014 114SUA este prea departe pentru a domina acesta
parte a Eurasiei, dar destul de puternică pentru a
nu fi implicată, cum afirmam și anterior astfel ea
trebuie sa se implice pentru ca nicio putere unică
să nu ajungă să controleze acest spațiu și astfel
toată comunitatea mondială să poată avea acces
nestânjenit economic și financiar, la aceasta.44
,,Pe termen scurt este în interesul Americii să
consolideze și să continue pluralismul geopolitic
predominant pe harta Eurasiei. Aceasta face să aibă
întâietate manevrele în vederea prevenirii apariției
unei coaliții ostile care ar putea, în cele din urmă,
caută să conteste supremația Americii, ne mai
vorbind de posibilitatea îndepărtată ca orice stat
în parte să încerce acest lucru. Pe termen mediu,
cele spuse anterior ar putea evolua treptat spre un
mai mare accent pe apariția unor parteneri din ce
în ce mai importanți, dar compatibili strategic, care
îndemnați de conducerea deținută de America, ar
putea ajuta la formarea unui sistem de securitate
transeurasiatic mai cooperant. Pe termen lung,
acestea ar putea deveni un nucleu de responsabilitate
politică adevărat distribuită”.45
Așadar, scopul acestor intervenții în Afganistan
poate să nu fie unul de a obține ceva, ci unul de a
împiedica apariția oricărei puteri majore în Eurasia,
ca și prevenirea dominării exclusive a spațiului
geopolitic de către Rusia, fiind de dorit pluralitatea
geopolitică în acesta zonă.
O lume islamică imposibil de reunit
În condițiile în care știm că unul dintre scopurile
urmărite de către talibani este formarea unui islam
puternic și tradiționalist – bazat pe shariah46, se
poate porni de la ideea ca în condițiile instabilității
zonale nu se poate prefigura o apariție a unei puteri
locale.
Iată cum vede George Friedman această poziție:
,,După căderea Uniunii Sovietice, SUA s-a angajat
într-o serie de operațiuni menite să mențină echilibrul
regional și sa împiedice apariția unei puteri locale. Prima
intervenție importantă a fost în Kweit, unde SUA a oprit
ambițiile Irakului. Următoarea a fost în Iugoslavia,
cu scopul de a împiedica apariția hegemoniei sârbe
asupra Balcanilor. A treia serie de intervenții a fost
în regiunea islamică, cu scopul de a împiedica Al-
Qaeda (sau o oricui altcuiva) de a crea un imperiu
islamic sigur. Intervențiile în Afganistan și Irak au
făcut amândouă parte din acest plan”.47
Din acest punct de vedere, factorul etno-religios
este unul extrem de important, subliniind faptul că obiectivele de guvernanță globală și interesele
geopolitice sunt mult îngreunate în îndeplinire de
acest tip de abordări extremiste religioase.
SUA nu este un perdant, SUA a câștigat atâta
timp cât Al-Qaeda a pierdut, iar Al-Qeda nu a reușit
sa își ducă la bun sfârșit obiectivele(cel puțin cel ce
se referă la puterea islamică), ,,regiunea fiind mai
divizată ca oricând”. 48
Pentru SUA este important astfel, în contextul
actual, să prevină radicalizarea religioasă și
terorismul prin cooperarea globală și regională.49
Accesul SUA la Orientul îndepărtat
America nu numai că urmărește propriile
scopuri geostrategice cu privire la Eurasia, dar își
reprezintă interesele economice, precum și acelea
ale Europei și Orientului Îndepărtat, câștigând
acces nelimitat în acestă zonă până acum închisă.
Această miză geopolitică se concentrează în
jurul ideii de putere geopolitică, accesul la bogății
cu potențial și împlinirea misiunilor naționale și
de securitate. 50
Resurse de petrol și gaze naturale
Având în vedere condițiile actuale, energia
este motorul dezvoltării, astfel importanța Asiei
Centrale nici nu mai necesită aprofundare.51 Situația
poziționării infrastructurii energetice în această
regiune ne arată centralitatea Afganistanului, ca
stat aflat în proximitatea unor importante rute
energetice. Aceasta evidențiază foarte clar atât
miza energetică, cât și actuală și posibila împărțire
a zonelor de influență cu privire la aceste resurse
strategice.52
Un alt aspect important, din perspectivă
energetică este și faptul că recent s-au descoperit
resurse energetice și pe teritoriu afgan, fiind
estimate la o mie de miliarde de dolari, după cum
declara președintele Karzai. 53
Ceea ce mai prezintă interes este și
Turkmenistan-Afganistan-Pakistan (TAP) proiectul
conductei de gaz (de asemenea cunoscute ca trans-
Afghanistan pipeline project), adoptate în cadrul
administrației Bush, în 2002, la scurt timp după
înfrângerea talibanilor.
În Decembrie 2002, guvernele Turkmenistanului,
Afganistanului și Pachistanului au semnat un
Memorandum de înțelegere cu privire la construirea
conductelor petroliere Asia Centrală, ce vor
transporta petrolul uzbec și turkmen în Gwadar,
Pakistan, la Marea Arabie. Acest proiect suferă

Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Septembrie, 2014 115amânări cauzate de continua instabilitate afgane54,
având în vedere faptul că proiectul își propune să
treacă cu aceste conducte prin Kandahar, zona cu
intensitate foarte ridicată a instabilității și a actelor
violente.
TAP își propune să transporte gazul turkmen
în Fazilka, port aflat la granița Indiano-Pakistană,
în 2008 alăturându-se și India55. În urma acestui
fapt, TAP a devenit TAPI, putând fi considerată ca
o alternativă la rețeaua Iran–Pakistan–India.
La capitolul impedimente, alături de
instabilitatea afgană se prefigurează și întrebările
legate de viabilitatea comercială având în vedere o
capacitate anuală planificată de 1,1 bcf. .56
Aceste posibile dezvoltări ar ajuta la spargerea
monopolului rusesc și totodată ar deschide regiunea
pentru creșterea concurența exercitate pentru
resursele energetice. 57
Atât susținătorii, cât și opozanții implicării pe
termen lung ai SUA în Afganistan au văzut în acest
potențial energetic și în poziția Afganistanului în
Eurasia un „nou drum al mătăsii” pentru resursele
energetice și materiile prime din și prin Afganistan
în toată lumea, acesta aducând beneficii duale USA
prin echilibrarea acestei zone și extinderea proprie
sale puteri. 58
Potrivit Institutului Asia Centrală – Caucaz, în
11 decembrie 2011, la Ashgabat, cele patru state
implicate au ajuns sa aprobe proiectul TAPI59,
iar pe 8 Iulie 2014 acestea au semnat un acord
operațional.60
La nivel geopolitic, TAPI înseamnă nu doar
o spargere a monopolului rusesc și o sporire a
influenței SUA, dar și o intensificare a cooperării
în zona și în special pentru Afganistan, în prima
instanță, o integrare mai amplă în Asia de Sud și
o posibilă nișă de dezvoltare a economiei, care
să contribuie la eforturile de stabilizare a statului
afgan.
Cu toate acestea, sunt și opinii din mediul
academic care nu aderă la această ideea că
Afganistanul s-ar afla la o răscruce energetică,
cum este Frédéric Encel, care afirmă: „Cu toate
acestea (referindu-se la noțiunea de pasaj pentru
geopolitică), au fost devastate și orașe sau țări
care nu erau locuri de trecere obligatorii sau măcar
răspântii energetice, comerciale sau militare; este
cazul Afganistanului, în același timp deșertic (sud-
vest), muntos, izolat ca o enclavă în Asia Centrală,
lovit succesiv de un război civil în 1978, de invazia
sovietică din decembrie 1979 și de nouă ani de război crud care i-au urmat, de teocrația talibană
(1996-2001) și, după octombrie 2001, chiar dacă
într-o măsură mai mică, de confruntarea NATO cu
talibanii în sud-estul teritoriului”61.
Pe de altă parte, proiectul suferă major din
cauza problemelor de securitate cel puțin pentru
viitorul apropiat, având în vedere menținerea stării
de instabilitate în orașele și provinciile din sudul
Afganistanului, „situație de natură să intensifice
odată cu retragerea majorității trupelor americane
din Afganistan este programată să fie terminată
până în decembrie”62.
În ceea ce privește resursele energetice sunt
și altele opinii care pun un mai mare accent
pe rolul de stat-tampon jucat de Afganistan,
decât importanța sa din perspectivă energetică:
„Importanța Afganistanului nu se explică nici
prin bogățiile minerale, nici prin conflictele sale
interne, nici prin accesul la oceane, ci prin faptul
că acest stat a fost utilizat de către britanici ca stat-
tampon, iar el conservă această funcție astăzi, chiar
dacă configurația s-a schimbat. Este vorba despre
a controla ambițiile rivale între Iran, Pakistan și
Rusia, care se mulțumește în viitor să protejeze
exteriorul său apropiat. Dar mai ales între SUA și
proiectul unei puteri islamiste transnaționale.”63
Practic analizând problematica posibilelor mize
geopolitice în Afganistan se poate constata faptul
că menținerea intervențiilor militare pentru mai
bine de un deceniu arată încă o dată că acest spațiu
este unul de o importanță strategică și geopolitică
deosebită.
Din păcate, dacă privim strict perspectiva
Afganistanului, contextul descris în prima parte a
studiului la care se adaugă rezultatele actualelor
intervenții militare NATO, nu sunt de natură să
întrevadă, cel puțin pentru viitorul apropiat, o
stabilizare a situației și o creștere a nivelului de
dezvoltare a acestui stat.
Acest lucru poate fi regăsit și în afirmația lui Stan
Petrescu: „În ciuda unor importante modalități de
susținere, cum ar fi Programul pentru Dezvoltare al
Națiunilor Unite, Afganistanul continuă să rămână
una dintre cele mai sărace zone de pe glob, surclasat
fiind poate numai de câteva state din continentul
african”64 și una dintre cele mai instabile zone, al
cărei viitor stă sub semnul incertitudinii.
Este de mare actualitate a urmări desfășurarea
în continuare a evenimentelor, mai ales în anii ce
urmează din cauza retragerii preconizate a trupelor
NATO, și evoluția mizelor în acest spațiu, element

Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Septembrie, 2014 116esențial pentru modul în care acest stat va reuși sau
să nu găsească un echilibru ce să îi permită să se
dezvolte.
Concluzii
Pe parcursul prezentului studiu s-au identificat
principalele elemente și cauze ale instabilității
afgane, însă și mizele geopolitice cu care la ora
actuală este încărcat acest spațiu, care primează
de multe ori dezideratului păcii, prin intervenții
militare.
Astfel că două tipuri de concluzii se pot
formula:
1. Elementele contextuale marcate de
geografie, istorie, demografie, economie, ne arată
foarte clar că menținerea stabilității în zonă poate
fi un deziderat suficient de greu de atins. Cel puțin
pentru viitorul apropiat am putea spune că ar fi
chiar unul imposibil. De aceea conflictul actual este
o continuare a unei istorii a conflictualității.
2. Spațiul Afgan este un spațiu de intensitate
mare geopolitică, cele mai probabile mize ce mențin
actualmente intervențiile militare fiind:
prezența în Eurasia și pluralismul geopolitic •
– prevenirea dominării exclusive a spațiului
geopolitic de către Rusia;
scopul nu este de a obține, ci de a împiedica •
ceva;
împiedicarea conturării unei lumi islamice •
puternice, creșterii radicalizării religioase și
terorismului.
În consecință este foarte probabil ca viitorul
apropiat să nu aducă ameliorări ale stării statale
pentru Afganistan „violența și instabilitatea, care
deja prevalează, sunt probabile să persiste și să se
agraveze65.
Deosebit de interesant de urmărit va fi evoluția
situației regionale în contextul retragerii trupelor
NATO și consecințele acestui fapt la nivelul
transformărilor geopolitice atât micro, cât și macro.
NOTE:
1 Aymeric Chauprade, François Thual, Dicționar
de geopolitică – state, concepte, autori , Editura Corint,
București, 2003 , pp. 419-420.
2 Z. Brzezinski, Marea tablă de șah – Supremația
americană și imperativele sale geostrategice , Editura Univers
Enciclopedic, 2000, București, pp. 139- 143.
3 Date preluate și prelucrate CIA Factbook.
4 Nicholas Harris et all, Atlasul lumii în imagini, Editura
Aquila ’93, Oradea, 1996, pp. 38-39.5 Iana Paverman, Afganistan: conflictul dintre război și
identitate , Sphere of Politics, issue: 140 / 2009, pp. 106-112.
6 Aymeric Chauprade, François Thual, op. cit. , p. 10.
7 Idem , p. 10.
8 Idem , p. 11
9 Idem , p. 12.
10 Ibidem .
11 https://www.cia.gov/library/publications/the-world-
factbook/geos/ro.html, accesat la 20.06.2014.
12 https://www.cia.gov/library/publications/the-world-
factbook/fields/2103.html#af, accesat la 20.06.2014.
13 http://hdr.undp.org/en/reports/global/hdr2010/
papers/HDRP_2010_17.pdf Human developement Index,
accesat la 20.06.2014.
14 http://www.newsecuritybeat.org/2011/10/minority-
youth-bulges-and-the-future-of-intrastate-conflict/, accesat la
10.06.2014.
15 https://www.cia.gov/library/publications/the-world-
factbook/geos/af.html, accesta la 20.06.2014.
16 James W. Fiscus, America`s war in Afghanistan , The
Rosen Publishing Grup, New York, 2004, pp. 7-9.
17 Aymeric Chauprade, François Thual, op.cit., pp. 12-13.
18 Mukesh Kumar Yadav, Sustaining the Afghan
Economy, Air Command and Staff College Air University
Maxwell Air Force Base, Alabama, 2010, p. 6; Megan
E. Liaboe, Afghanistan and the Search for a Sustainable
Economy , The Project on International Peace and Security
(PIPS) Institute for Theory and Practice of International
Relations, Government Department – The College of William
and Mary, Williamsburg, 2010, pp. 4-8.
19 Mukesh Kumar Yadav, op. cit. , pp 1-2.
20 http://www.ensec.org/index.php?option=com_conte
nt&view=article&id=233:afghanistan-the-tapi-pipeline-and-
energy-geopolitics&catid=103:energysecurityissuecontent
&Itemid=358 Journal of Energy Security Official Website,
accesat la 20.06.2014.
21 https://www.cia.gov/library/publications/the-world-
factbook/, accesat la 20.06.2014.
22 Ibidem .
23 Monitoring of Drug Flow in Afghanistan United
Nations Office on Drugs and Crime, Kabul Illicit Crop
Monitoring Program Report, 2007.
24 http://news.bbc.co.uk/2/hi/7663204.stm, accesat la
10.07.2014.
25 https://www.cia.gov/library/publications/the-world-
factbook/ CIA FactBook, accesat la 17.06.2014.
26 Idem .
27 http://www.alegeri-2009.ro/partide/, accesat la
17.06.2014.
28 http://www.transparency.org/, Transparency Inter –
national, accesat la 17.06.2014.
29 http://www.eiu.com/public/ accesat la 17.06.2014.
30 Economic Inteligence Unit .
31 http://aidontheedge.info/2012/02/15/state-fragility-
as-a-wicked-problem/, accesat la 10.08.2014.
32 http://maplecroft.com/about/news/conflict_
intensity_index.html, accesat la 10.08.2014.
33 Folosim termenul de preemtiv și „nu preventiv, ținând
cont de distincția existentă între cei doi termeni și explicată
foarte clar de Gheorhe Văduva în Războiul Asimetric și noua

Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Septembrie, 2014 117fizionomie a conflictualității armate, Editura Universității
Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2007, pp. 24-30.
34 http://www.thepublicdiscourse.com/2011/09/4004/,
accesat la 21.07.2014.
35 http://www.isaf.nato.int/troop-numbers-and-
contributions/index.php, accesat la 21.07.2014.
36 http://www.visionofhumanity.org/sites/default/
files/2012_Global_Terrorism_Index_Report.pdf, accest la
17.07.2014.
37 Ariel Cohen, U.S. Interests and Central Asia Energy
Security, The Heritage Foundation , Washington, 2006, p. 1.
38 Subhash Kapila, Afghanistan and Pakistan:
Comparative Analysis of Geo0Strategic and Geo-Political
Significance , South Asia Analysis Group, Paper no. 3139, 2009.
39 http://www.stratfor.com/ – George Friedman, Obama’ s
State of the Union and U.S. Foreign Policy, Stratfor Global
Inteligence. 2011.
40 Ariel Cohen, op.cit. , p. 9.
41 Ibidem.
42 h t t p : / / s l o u c h i n g c o l u m b i a . w o r d p r e s s .
com/2011/04/29/china-afghanistan-and-the-widening-of-
asian-geopolitics/
43 Subhash Kapila, op.cit., p. 1/1.
44 Zbigniew Brzezinski Marea tablă de Șah –
Supremația Americană și imperativele sale Geostrategice ,
Editura Universul Enciclopedic, București, 2000, p. 167.
45 Idem, p. 219.
46 Matt Waldman, Dangerous Liaisons with the Afghan
Taliban The Feasibility and Risks of Negotiations , United
States Inst itut e of Peace, Special Report 256, 2010.
47 George Friedman, Următorii 100 de ani – Previziuni
pentru secolul XXI , Editura Litera, București 2009, p. 47.
48 Idem , p. 50.
49 Ariel Cohen, op.cit. , p. 9.
50 Zbigniew Brzezinski, op.cit., p. 157.
51 Amresh Chandra, Geopolitics of Central Asian
Energy Resources and Indian Interest, Journal of Peace
Studies, V ol. 16, Issue 1-2, 2009, http://www.icpsnet.org/
adm/pdf/1251369051.pdf
52 Nima Maleki, Energy pipelines in Eurasia: maps
of the New Silk Road, 2009, http://positivity.wordpress.
com/2009/04/21/energy-pipelines-in-eurasia-maps-of-the-
new-silk-road/
53 http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-6861203-
afganistanul-are-resurse-petrol-valoare-mie-miliarde-dolari.
htm, accesat la 19.07.2014.
54 Ariel Cohen, op.cit. , p. 5.
55 http://oilprice.com/Energy/Energy-General/The-
Turkmenistan-Afghanistan-Pakistan-India-TAPI-pipeline-
Looks-Set-to-go-Ahead.html Oil Price Official website,
accesat la 19.07.2014.
56 Ariel Cohen, op. cit. , p. 6.
57 Idem , p. 2.
58 h t t p : / / s l o u c h i n g c o l u m b i a . w o r d p r e s s .
com/2011/04/29/china-afghanistan-and-the-widening-of-
asian-geopolitics/, accesat la 20.07.2014.
59 http://www.cacianalyst.org/?q=node/5479 Central
Asia-Caucasus Institute & Silk Road Studies Program Joint
Center. accesat la 20.07.2014.
60 http://www.silkroadreporters.com/2014/07/24/will-
tapi-pipeline-ever-built/, accesat la 01.08.2014.61 Frédéric Encel Orizonturi geopolitice-Traducere
Adrian Ciubotaru, Cartier, București, 2011, p. 29.
62 http://www.silkroadreporters.com/2014/07/24/will-
tapi-pipeline-ever-built/, accesat la 01.08.2014.
63 Stan Petrescu, Călătorii Geopolitice- Lumea văzută
de la București ¸ Ed. Militară, București, 2010, p. 341.
64 Stan Petrescu, op.cit. , p. 340.
65 h t t p : / / b e l f e r c e n t e r . k s g . h a r v a r d . e d u /
publication/23201/after_the_drawdown.html, accesat la
12.08.2014.
BIBLIOGRAFIE
Aymeric Chauprade, François Thual, Dicționar
de geopolitică – state, concepte, autori , Editura
Corint, București, 2003.
Brzezinski Zbigniew, Marea tablă de șah –
Supremația americană și imperativele sale
geostrategice , Editura Univers Enciclopedic, 2000,
București.
Chandra Amresh, Geopolitics of Central Asian
Energy Resources and Indian Interest, Journal of
Peace Studies, V ol. 16, Issue 1-2 , 2009, http://
www.icpsnet.org/adm/pdf/1251369051.pdf
Cohen Ariel, U.S. Interests and Central Asia Energy
Security, Published by The Heritage Foundation,
Washington , 2006.
Encel Frédéric, Orizonturi geopolitice, Traducere
Adrian Ciubotaru, Editura Cartier, București, 2011.
Fiscus W. James, America`s war in Afghanistan ,
The Rosen Publishing Grup, New York, 2004.
Friedman George, Următorii 100 de Ani – Previziuni
pentru Secolul XXI , Editura Litera, București 2009,
p. 47.
Harris Nicholas et all, Atlasul lumii în imagini,
Editura Aquila ‘93, Oradea, 1996.
Kapila Subhash, Afghanistan and Pakistan:
Comparative Analysis of Geo-Strategic and Geo-
Political Significance , South Asia Analysis Group,
Paper no. 3139, 2009.
Liaboe E. Megan, Afghanistan and the Search for a
Sustainable Economy , The Project on International
Peace and Security (PIPS) Institute for Theory and
Practice of International Relations, Government
Department – The College of William and Mary,
Williamsburg, 2010.
Paverman Iana, Afganistan: conflictul dintre război
și identitate , Sphere of Politics, issue: 140 / 2009.
Petrescu Stan, Călătorii Geopolitice – Lumea văzută
de la București ¸ Editura Militară, București, 2010.
Waldman Matt, Dangerous Liaisons with the Afghan
Taliban The Feasibility and Risks of Negotiations ,

Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Septembrie, 2014 118United States Inst itut e of Peace, Special Report
256, 2010.
Yadav Kumar Mukesh, Sustaining the Afghan
Economy, Air Command and Staff College Air
University Maxwell Air Force Base, Alabama,
2010.
Monitoring of Drug Flow in Afghanistan United
Nations Office on Drugs and Crime, Kabul Illicit
Crop Monitoring Program Report, 2007.
https://www.cia.gov/library/publications/the-
world-factbook/geos/ro.html, Accesat la data de
20.06.2014.
http://hdr.undp.org/en/reports/global/hdr2010/
papers/HDRP_2010_17.pdf Human developement
Index, accesat la 20.06.2014.
http://www.newsecuritybeat.org/2011/10/
minority-youth-bulges-and-the-future-of-
intrastate-conflict/, accesat la 10.06.2014.
http://www.ensec.org/index.php?option=com_c
ontent&view=article&id=233:afghanistan-the-
tapi-pipeline-and-energy-geopolitics&catid=103:
energysecurityissuecontent&Itemid=358 Journal
of Energy Security Official Website, accesat la
20.06.2014.
http://news.bbc.co.uk/2/hi/7663204.stm, accesat la
10.07.2014.
http://www.alegeri-2009.ro/partide/, accesat la
17.06.2014.
http://www.transparency.org/, Transparency
International, accesat la 17.06.2014.
http://www.eiu.com/public/ accesat la 17.06.2014.
http://aidontheedge.info/2012/02/15/state-
fragility-as-a-wicked-problem/, accesat la
10.08.2014.
http://maplecroft.com/about/news/conflict_
intensity_index.html, accesat la 10.08.2014.
http://www.thepublicdiscourse.
com/2011/09/4004/, accesat la 21.07.2014.http://www.isaf.nato.int/troop-numbers-and-
contributions/index.php, accesat la 21.07.2014.
http://www.visionofhumanity.org/sites/default/
files/2012_Global_Terrorism_Index_Report.pdf,
accest la 17.07.2014.
http://www.stratfor.com/ – George Friedman (2011),
Obama’ s State of the Union and U.S. Foreign
Policy, Stratfor Global Inteligence
http://slouchingcolumbia.wordpress.
com/2011/04/29/china-afghanistan-and-the-
widening-of-asian-geopolitics/Nima Maleki,
Energy pipelines in Eurasia: maps of the New
Silk Road, 2009
http://positivity.wordpress.com/2009/04/21/
energy-pipelines-in-eurasia-maps-of-the-new-silk-
road/
http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-6861203-
afganistanul-are-resurse-petrol-valoare-mie-
miliarde-dolari.htm, accesat la 19.07.2014.
http://oilprice.com/Energy/Energy-General/The-
Turkmenistan-Afghanistan-Pakistan-India-TAPI-
pipeline-Looks-Set-to-go-Ahead.html Oil Price
Official website, accesat la 19.07.2014.
http://slouchingcolumbia.wordpress.
com/2011/04/29/china-afghanistan-and-the-
widening-of-asian-geopolitics/, accesat la
20.07.2014.
http://www.cacianalyst.org/?q=node/5479 Central
Asia-Caucasus Institute & Silk Road Studies
Program Joint Center, accesat la 20.07.2014.
http://www.silkroadreporters.com/2014/07/24/
will-tapi-pipeline-ever-built/, accesat la
01.08.2014.
http://www.silkroadreporters.com/2014/07/24/
will-tapi-pipeline-ever-built/, accesat la
01.08.2014.
http://belfercenter.ksg.harvard.edu/
publication/23201/after_the_drawdown.html,
accesat la 12.08.2014.