Buletinul Științific al Universit ății de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul №. 1 (9), 2013 Științe Economice 67 LOCUL ȘI ROLUL FESTIVALURILOR… [628972]

Buletinul Științific al Universit ății de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 1 (9), 2013
Științe Economice

67 LOCUL ȘI ROLUL FESTIVALURILOR ÎN PROMOVAREA ȘI
VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC
DIN RAIONUL CAHUL

MIHAILUC OLESEA,
NONI LUDMILA,
CRESTENCO NATALIA,
GÂRNEȚ SLAVIC
Catedra de Economie și Management
în Afaceri și Servicii
Universitatea de Stat „B. P. Hasdeu” din Cahul

Abstract: Tourism festival as a social phenomenon that contributes to
sustainable development is, at this stage, the priority in most countries. Theme
explored is oriented towards identifying opportunities for development and promotion
of tourism in Cahul through festivals, which are intended to preserve, animate and
promote national traditions and customs, thus becoming a new destination and a
source of tourism festival.
Abstract: Turismul festivalier, ca fenomen social ce contribuie la dezvoltarea
durabilă, reprezintă la etapa actuală, o prioritate pentru majoritatea țărilor lumii.
Tema cercetată este orientată spre identificarea oportunităților de dezvoltare și
promovare a turismului în raionul Cahul prin intermediul festivalurilor, care au
menirea de a menține, anima și promova cultura, tradițiile și obiceiurile naționale,
devenind astfel, o nouă destinație și o sursă pentru turismul festivalier.
Cuvinte -cheie: festival, turism de evenimente, turism festivalier, management
al festivalului, servicii turistice, potential turistic imaterial, tradiții și obiceiuri,
promovare turistică, destinație turistică.
Key-words: festival, events tourism, festival tourism, festival management,
tourist services, tourism potential intangible, traditions and customs, tourism
promotion, tourism destination.

Odată cu îmbogățirea experienței turistice s -a diversificat și gama motivațiilor
care dirijează cererea turistică spre obț inerea de noi satisfacții față de cele pe care le
procură turismul de masă sau aranjamentele turistice standard. Una din tendințele
“noului consumator” de produse turistice este cea de a primi un caleidoscop de plăceri
de la viață. Turistul contemporan cau tă ceva mai mult decît simple vizite la muzeu,
edificii mărețe, leneveală pe o plajă însorită. El este tentat să cunoască, să descopere, să
exploreze noi culturi exprimate prin muzică, dans, tradiții și obiceiuri. Pe de altă parte,
țările care au un potenț ial turistic material mai sărac (castele, monumente istorice,
muzee, biserici etc.) cât și lipsa unor obiective turistice naturale (mare, munte, peisaje
insolite), dar înțeleg importanța dezvoltării sectorului turismului ca ramură a economiei
naționale, în cearcă să atragă fluxurile turistice prin valorificarea talentelor, specificului
tradițional local, portului național și a tuturor componentelor culturale. În aceste

Buletinul Științific al Universit ății de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 1 (9), 2013
Științe Economice

68 condiții, turismul festivalier capată o nouă amploare, iar evenimentele devin din ce în
ce mai diverse și mai atractive pentru turiști.
Încă din antichitate, evenimentele culturale atrăgeau un număr enorm de
spectartori din toate colțurile lumii. În Grecia antică (sec. VI î. e. n.), în onoarea zeului
Apollo au început jocurile Pythian – concur s muzical, care atrăgea participanți și
spectatori din întreaga lume. Premiul pentru câștigător era o cunună de lauri [1].
Balurile regale, balurile mascate care s -au desfășurat de -a lungul diferitor perioade ale
istoriei erau o altă modalitate festivă de a întruni un număr mare de persoane la un loc.
Ele se deschideau cu dansurile la modă: polka, polimazurka, vals, cadril și lanciers
ceea ce este specific și unor festivaluri actuale (ex.: Carnavalul din Veneția).
În prezent sunt puțini care nu au auzit de spre Carnavalul de la Rio,
Oktoberfest, Il Carnavale di Venezia, Mardi Gras, Festivalul filmului de la Cannes.
Aceste evenimente care au loc anual atrag un număr impunător de turiști și contribuie
enorm la promovarea imaginei țării devenind chiar branduri naționale care au reușit să
se impună pe plan mondial. Ca ramură a turismului, evenimentele speciale sunt acum
larg recunoscute ca fiind unul dintre cele mai rapide tipuri de turism aflate în creștere.
Preluată din terminologia francofonă, noțiune de fest ival conform
Dicționarului Explicativ, reprezintă în esența ei o „manifestare ocazională sau
periodică, națională sau internațională, cu caracter festiv, în diverse domenii
cultural -artistice: muzică, film, de teatru și balet etc.”
Termenul „turismul de e venimente”, care formalizează legătura între
evenimente și turism, a fost inventat în 1980. Turismul de evenimente a fost definit ca
„planificarea sistematică, dezvoltarea și comercializarea de festivaluri și evenimente
speciale ca atracții turistice, cata lizatoare și constructoare de imagine” [2].
Paleta evenimentelor speciale în general și, în turism, în particular este
suficient de largă pentru a putea îmbrăca aspecte concrete, ce permit clasificarea lor în
funcție de motivația care generează atracția d e participare la evenimentul respectiv [3].
Motivele care stau la baza organizării unor evenimente speciale sunt găsite în
întreaga literatura de specialitate și pot fi sumarizate astfel:
 Creșterea numărului de vizitatori într -o regiune;
 Impact economic p ozitiv;
 Creșterea ocupării forței de muncă;
 Îmbunătățirea imaginii unei destinații;
 Catalizator pentru dezvoltarea –socio -economică;
 Animația tradițiilor și obiceiurilor;
 Consolidarea comunității.
Unele dintre motivele pentru creșterea continuă a popular ității de evenimente
speciale ar putea rezulta de la unele modificări demografice și psihografice care au
avut loc, în anumite sectoare ale comunității, cum ar fi:
 Creșterea nivelului venitului mediu disponibil,
 Creșterea numărului de vacanțe la sfârșit de săptămînă;
 Creșterea interesului pentru călătoriile experimentale;
 Creșterea interesului pentru autenticitate;
 Creșterea interesului pentru cultură [2].

Buletinul Științific al Universit ății de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 1 (9), 2013
Științe Economice

69 Tabelul 1
Structura evenimentelor cu implicații asupra activității turistice

Ev. cultural -artistice Ev. sportive Ev. economice și
științifice Ev. socio –
politice Ev. naturale
– carnavaluri, festivaluri
– muzicale (concerte)
– artistice (vernisaje,
aniversări)
– religioase (pelerinaje)
– tradiționale (folclorice)
– consacrate (aniversarea
dintre milenii) – olimpiade
– competiții
sportive
– turnee
– crosuri
– aniversări
Sportive – expoziții
– târguri
– reuniuni, congrese
pe teme
economice și
științifice
– inaugurări de
obiective
economice – reuniuni la vârf
– reuniuni politice
– reuniuni pe
teme speciale
(de exemplu –
congrese
medicale)
– parade militare
– evenimente
negative
(conflicte
armate zonale,
acțiunile
grupărilor
teroriste ) – fenomene naturale
(eclipsa solară)
– serbări generate de
evenimentele
naturale (serbarea
recoltei, culesul
viilor, etc.)
– evenimente
negative
(cutremure,
inundații, erupția
vulcanilor).
Sursa: Adaptare după W. Freyer, „Turismus Marketing”, Editura Ol denburg, Munchen,
Dresda, 1997

Varietatea evenimentelor speciale privind oferta este substanțială și există
multe motive pentru care regiunile gazdă doresc să le organizeze. Unele dintre cele mai
comune motive sunt injectarea banilor, investițiilor în reg iune, pentru a spori gradul de
conștientizare a unei regiuni, pentru a construi spiritul de comunitate, și de a
îmbunătăți facilitățile pentru regiune ca și în cazul turismului în sine.
Cu toate acestea, este important să se recunoască faptul că există co sturi
asociate cu nevoile participanților la evenimente și este necesară o planificare detaliată
pentru a se asigura că relația dintre beneficii și costuri este optimizată. În acest sens,
evenimente speciale au devenit un element cheie în strategiile de de zvoltare a
turismului din multe regiuni, iar succesul implementării acestor strategii impune
necesitatea existenței unui management în domeniu.
Prin urmare organizatorii de evenimente trebuie să fie capabili să asigure că
evenimentul special, are o poziți e clară pe piață și că va avea succes pe termen mai
lung. În scopul de a minimiza șansa unui eveniment ratat, organizatorii de evenimente
trebuie să fie în măsură să răspundă la întrebări cum ar fi:
­ Cine sunt persoanele cele mai susceptibile de a patrona a cest
eveniment?
­ De ce?
­ Care sunt principalele motive pentru alte grupuri de oameni care nu
participă la eveniment?
­ Cum ar trebui să fie comercializat evenimentul?
În scopul de a răspunde la aceste întrebări, este nevoie de o înțelegere a
consumatorilor car e sunt ei și ceea ce îi motivează, sau cel puțin influențează
comportamentul lor în ceea ce privește participarea la evenimentele speciale pentru că
succesul evenimentelor speciale este determinată de cererea de consum.

Buletinul Științific al Universit ății de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 1 (9), 2013
Științe Economice

70 Pentru ca segmentarea adoptată să fi e viabilă, segmentele de piață ar trebui să
fie:
 măsurabile – as tfel încît consumatorii să fie identificați;
 accesibile – astfel încât consumatorii să poată fi “atinși”;
 substanțială – de a justifica continuitatea segmentelor;
 congruente – pentru a se asi gura că consumatorii dintr -un segment se
potrivesc împreună [2].
Accentul care trebuie pus în organizarea festivalurilor este pe potențialii
consumatori. Getz a cercetat segmentarea în legătură cu evenimentele speciale și a
sugerat că variabile de segmen tare ar putea fi grupate în funcție de șase întrebări de
segmentare. Structura schematică pentru a prezenta această segmentare cu întrebări și
variabile este reprodusă în Figura 1.
Această schemă este absolut necesară la organizarea unui eveniment pentru că
unul din cei mai importanți indicatori de măsurare a succesului va fi numărul
participanților și distanța parcursă de aceștia pentru a partcipa la festival.

Sursa: Leo Kenneth Jago, B.E., B.Ec., M.Bus, Special events and tourism behaviour: a
concep tualisation and an empirical analysis from a values perspective,
Victoria University, 1997
Fig. 1 Variabile de segmentare pentru evenimente

Buletinul Științific al Universit ății de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 1 (9), 2013
Științe Economice

71 E de menționat că participanții la turismul festivalier au cerințe înalte față de
structurile de cazare, transport , structurile de alimentație publică, serviciile ghizilor,
translatorilor. Uneori aceste cerințe se transformă într -o serie de probleme la care
organizatorii trebuie să vină cu diverse soluții. În mare parte acestea sunt legate de:
 Structuri de cazare și capacitatea;
 Localizarea structurilor de cazare – în apropierea desfășurării
evenimentului;
 Prezența structurilor de alimentație publică diversificată;
 Numărul și calitatea personalului de deservire;
 Prezența magazinelor de suvenire;
 Asigurarea securități i;
 Grupuri sanitare;
 Servicii de agrement;
 Program de excursii etc [4].
Problema structurilor de cazare de cele mai multe ori este soluționată prin
amenajarea unor locuri de campare care devin mici sate în care locuința turistului pe
perioada desfășurării evenimentului este un cort.
O altă problemă ține de asigurarea cu hrană a vizitatorilor. De obicei în marele
orașe structurile de alimentație publică sunt suficiente dar uneori prea costisitoare. În
acest caz cît și în cazul unui festival care se petrec e în afara localităților urbane soluția
la această problemă sunt serviciile de catering.
Personalul de deservire este asigurat de structurile care asigură serviciile
primare (cazare, restaurație) și de obicei această problemă este rezolvată prin angajare a
sezonieră sau pe o perioadă de timp determinată (zile, săptămînă, lună).
În cazul lipsei magazinelor de suveniruri se apelează la „magazinele mobile” care sunt
amenajate doar pe durata petrecerii evenimentului. Este o soluție simplă și mai puțin
costisit oare mai ales în cazul în care numărul turiștilor în zonă nu este foarte
semnificativ.
Securitatea vizitatorilor în mare parte este lăsată pe seama APL -rilor aceștia
mărind numărul forțelor de ordine și măsurilor de precauție în preajma și în timpul
desfă șurării festivalului. În ultimul timp din cauza frecventelor atentate teroriste sau
acte de banditism, la acest aspect se atrage o atenție din ce în ce mai sporită.
Lista problemelor cu care se confruntă organizatorii evenimentelor speciale
diferă de la ț ară la țară, fiecare având specificul ei, de la eveniment la eveniment în
dependență de amploare, de specificul și motivul organizării evenimentului. Însă
necătând la probleme, turismul festivalier rămâne a fi una din cele mai importante
tendințe în domeni ul turismului și în fiecare an numărul festivalurilor este în creștere
căpătând noi orizonturi și noi culori.
Privit ca un element de dezvoltare superioară a societății, turismul cultural în
Republica Moldova devine una din cele mai mari atractivități ale țării, care imprimă
societății o doză de autenticitate, manifestată prin coloritul tradițiilor și obiceiurilor
locale, regionale și naționale sau internaționale. Fiind privit ca un creator de beneficii,
turismul cultural valorifică obiectivele turistice de ordin cultural ale unei localități,

Buletinul Științific al Universit ății de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 1 (9), 2013
Științe Economice

72 zone sau țări, punând accentul pe cele mai neânsemnate resurse, cum sunt sărbătorile și
festivalurile tradiționale și naționale.
Multe evenimente tradiționale în Republica Moldova, reprezintă un amalgam
de elemente cara cteristice calendarului agricol, păstoresc, religios și civil, amestec,
care în Moldova s -a transformat într -un permanent izvor de bunăvoință, căldură și
ospitalitate. Oaspeții Republicii Moldova, în timpul sărbătorilor pot participa la un șir
de eveniment e culturale: concerte, teatre, iarmaroace, parade și manifestări de masă de
Ziua Independenței, Limba Noastră, hramurile orașelor și satelor și multe altele. În
timpul acestor evenimente, turiștii străini pot cunoaște îndeaproape folclorul,
costumele tradi ționale, piesele de artizanat, etc.
Fiecare dintre orașele și satele Moldovei își marchează Hramul (sărbătoarea
"individuală" a localității), pe parcursul căreia evoluează artiști, comunitățile etnice
familiarizează publicul cu cultura și tradițiile popoar elor pe care le reprezintă,
restaurantele organizează degustări de bucate naționale, iar meșterii populari își
etalează lucrările. La moment pe teritoriul național, au loc peste 40 de festivaluri, atât
internaționale, cât și naționale și locale, cu impact major asupra dezvoltării activității
turistice și care atrag un număr în continuă creștere de turiști [5].
Cu unele țări, Ministerul Culturii Republicii Moldova activează în baza unor
protocoale detaliate (de exemplu, Protocolul anual de cooperare cu Minis terul Culturii
și Afacerilor Religioase din România). Până în prezent Republica Moldova a semnat
acorduri și programe de acțiuni culturale cu peste 35 de țări [6].
Pe lângă festivalurile culturale desfășurate pe teritoriul național, începând cu
anul 2006 a u fost organizate un șir de festivaluri de filme străine cu susținerea
financiară a ambasadelor acreditate pentru Moldova; Festivalul de film al țărilor
francofone, al Marii Britanii, al Japoniei, SUA, Israel și Poloniei. În aceeași perioadă,
cu suportul f inanciar al ambasadelor străine în Moldova au fost realizate mai multe
concerte memorabile: "Muzica contemporană din Japonia", "Muzică generată de arta
plastică", "Nopțile pianistice", "Muzică americană în Moldova", varianta de concert al
operei lui Mozar t "Flautul fermecat" și alte evenimente culturale [6].
Toate aceste evenimente au devenit deja o tradiție, caracterizându -se prin
sezonalitate accentuată pentru anumite perioade ale anului, astfel în luna septembrie
2010 agenda culturală a fost supraîncărc ată cu evenimente culturale, atât naționale cât
și internaționale. Printre acestea pot fi accentuate următoarele acțiuni culturale din
această agendă: festivalurile "Vocaliza de toamna", "Regina vioară", "Etno Jazz",
săptămâna filmului Federico Fellini.
Datorită identității lingvistice și tradițiilor culturale, Moldova are relații
culturale strânse cu România atât la nivel instituțional cât și la nivel individual.
Festivalurile de romanță, muzică populară și de teatru, expozițiile personale,
coproducțiile de film și teatru sunt doar câteva dintre exemplele de cooperare
profesională directă între aceste două țări.
În perioada 2006 – 2012, Ministerul Culturii a sprijinit câteva evenimente
culturale internaționale de amploare: Festivalul Internațional de Muzi că "Mărțișor",
Festivalul Internațional de Operă "Invită Maria Bieșu" (ediția din 2007 a festivalului a
fost reîntitulată Festivalul – concurs "Madame Butterfly"), Bienala teatrului "Eugen

Buletinul Științific al Universit ății de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 1 (9), 2013
Științe Economice

73 Ionescu", "Zilele Muzicii Noi", două festivaluri internaționale (al ansamblurilor de
copii de dans popular și al formațiunilor de muzică ușoară) organizate la Cahul,
precum și alte festivaluri internaționale organizate anual sau bienal. La aceste
evenimente au participat artiști din 30 de țări din Europa și Comunitatea St atelor
Independente [6].
Printre cele mai memorabile evenimente ale anului din Republica Moldova se
numără festivalurile "Mărțișor", "Ziua Vinului", "Invită Maria Bieșu" la nivel național,
precum și cele de la nivel de regiune:
"Ziua Vinului": lansat în 2002, se desfășoară anual, în a doua sâmbătă din
luna octombrie. Locul de organizare – pe întreg teritoriul Moldovei, evenimentele
principale au loc în centrul or. Chișinău sau pe teritoriul CIE "MoldExpo" .
"Mărțișor": festivalul tradițional desfășurat pe întreg teritoriul Moldovei, care
începe la 1 martie și continuă 10 zile (a fost lansat în 1967).
"Invită Maria Bieșu": Festivalul Internațional al vedetelor de Operă și Balet,
are loc în fiecare an, în septembrie, la Palatul Național, Teatrul de Operă și Balet și
alte săli de concerte din Chișinău începând cu 1990.
"Art -labyrint": Festivalul de cultură și artă alternativă are loc anual, la
sfârșitul lunii iunie, în cele mai pitorești locuri din Moldova (între satele Trebujeni și
Furceni, raionul Orhei).
"Etno -Jazz": acest festival are loc anual, în a doua jumătate a lunii
septembrie, la Teatrul Național "Mihai Eminescu" din Chișinău și reunește iubitori ale
jazz-ului din întreaga lume.
"Gustar": Festivalul de muzică etno ce are loc anual, la sf ârșitul lunii august,
într-un complex fantastic istoric și cultural "Orheiul Vechi" (între satele Trebujeni și
Butuceni, raionul Orhei) [5].
"Regina Vioara": Festivalul Internațional "Regina Vioara" a debutat la
Chișinău în anul 2009, are loc la sfârșitul lunii octombrie -începutul lunii noiembrie. În
cadrul festivalului se interpretează muzică violonistică de toate genurile: clasică, jazz,
barocco, lăutărească, etc.
Unul dintre cele mai cunoscute evenimente culturale este Festivalul Național
al Tradițiilor "Duminica Mare" , organizat anual în localitate Dumulgeni, raionul
Florești. Aici, cei pasionați de tradiții, ritualuri și cântec popular pot urmări spectacolul
etnofolcloric oferit de artiști din raionul Florești. Totodată, meșterii populari
organizează a teliere demonstrative de țesut covoare și catrințe, de împletit lozie, de
olărit și ceramică, de preparat urdă și de afumat mezeluri. Iar gurmanzii pot gusta din
bucate locale, pregătite după vechile rețete din zonă.
Un alt eveniment important este ”Târgu l Internațional al Olarilor” . În fiecare
an, pe 24 iulie, satul Hoginești din raionul Călărași devine locul de întâlnire al olarilor
din țară dar și de peste hotare. Meșterii populari își prezintă lucrările, care
impresionează prin originalitate și varieta tea formelor, iar cei care se arată interesați de
arta olăritului pot cumpăra unele obiecte.
Astfel, moldovenii cât și străinii au ocazia de a cunoaște obiceiurile populare, dar și a
gusta din bucatele tradiționale datorită numeroaselor festivaluri folclo rice, a
sărbătorilor și al evenimentelor, cum sunt cele menționate mai sus.

Buletinul Științific al Universit ății de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 1 (9), 2013
Științe Economice

74 Deși, Republica Moldova este o țară bogată în tradiții și obiceiuri, care atrag un
număr din ce în ce mai mare de participanți la evenimente, totuși acestea nu sunt
valorificate l a adevărata lor valoare. Imposibilitatea punerii în valoare a autenticității și
notorietății festivalurilor și evenimentelor culturale este determinată de incapacitatea
autorităților centrale și locale din domeniu de a sistematiza datele referitoare la
numărul participanților la evenimente.
Venind din inimile oamenilor, tradițiile și obiceiurile locale au fost promovate
de-a lungul veacurilor din generații în generații din gură în gură, fără a face careva
înscrieri. Ajunși la epoca telecomunicațiilor și l a performanțe electronice avansate,
poporul uită de ceea ce au moștenit din cele mai vechi timpuri și îmbină coloritul
național cu rupturi din tradițiile altor popoare. În prezent cea mai mare problemă cu
care se confruntă națiunea este neconștientizarea l ocalnicilor despre tezaurul cultural
deținut și despre posibilitățile de utilizare a acestuia în creșterea și devoltarea
economiei locală.
În activități culturale un rol important îl joaca fiecare comunitate locală
îmbogățită cu tradițiile locale transmis e din cele mai vechi timpuri și care pot fi
promovate prin intermediul turismului festivalier, anume prin festivalurile care se
desfășoară la nivel local sau regional. Raionul Cahul fiind cel mai mare raion de pe
teritoriul național este să unul din cele m ai dotate raioane cu tradiții și obiceiuri, etnii și
lingvistică, care pot și sunt promovate de festivalurile anuale sau bienale, locale,
raionale, naționale și internaționale. Astfel, raionul Cahul dispune din plin de zone
turistice, tradiții culturale și resurse naturale, precum și colective artistice ce transmit
specificul local. Prezența colectivelor artistice în majoritatea localităților, demonstrează
prezența și manifestarea tradițiilor populare. La nivel local și raional, tradițiile și
specificul cîn tecului și dansului popular sunt promovate de cele mai active colective
folclorice:” Doina Prutului” și colectivul folcloric ”Colibășeanca” din Colibași ,
ansamblul de dansuri populare ”Vălenașii ” și ”Crăițele” din Văleni, ” Bucuria ” din
s.Bucuria, ”D.Botgro s” din s.Badicul Moldovenesc, ” La roata norocului ” din
s.Andrușul de Sus, Ansamblul ” Cimpoieș ” din s.Manta, Colectivul artistic ” Vatra
horelor ” din Slobozia Mare, ” Doruleț ” din s.Pelinei, ”Cucorenii” din s. Cucoara,
”Comăncuța ” din s.Crihana Veche, ”Sălcio ara Mare ” și ” Sălcioara Mică ” din
s.Taraclia de Salcie, ș.a.
În orașul Cahul activează colective artistice participante și premiante la diferite
concursuri internaționale: ansamblul de muzică și dansuri populare ”Izvoraș” ,
formația model de muzică și dan s popular ” Nufărul ”, ansamblul model de dansuri
moderne ” Iuventa” , ansamblul de dansuri populare, moderne, clasice și de gală
”Bobocelul” [7].
Astfel, colectivele artistice menționate mai sus reprezintă unul din principalii
factori determinanți ai manifest ărilor culturale raionale și locale, cât și principalii
promotori ai culturii locale la nivel național și internațional. Pentru menținerea și
manifestarea tradițiilor locale, se organizează diverse concursuri și festivaluri atît la
nivel raional, național cât și internațional. Printre cele de talie internațională se
regăsesc: festivalul folcloric ”Duminica la Florii” care se organizează în fiecare an, pe
malul râului Prut în satele Cîșlița Prut, V ăleni , Giurgiulești, cu participarea

Buletinul Științific al Universit ății de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 1 (9), 2013
Științe Economice

75 reprezentanților țărilor vecine. Din categoria festivalurilor de importanță internațională
sunt: ”Chipuri de prieteni” – concurs al tinerilor interpreți de muzică ușoară din mai
multe țări europene, care se desfășoară anual la sfîrșitul lunii iunie, fiind organizat de
Asociația d e Creație ”Festival”, Consiliul raional și Primăria orașului Cahul. ” Nufărul
Alb” – festival internațional bienal de cîntec și dans popular, Festivalul folcloric pentru
copii ” Bobocelul”, festivalul etnofolcloric internațional ”Dulce floare de salcâm”,
desfășurat în s. Văleni [8, p. 42 ].
Pentru dezvoltarea turismului intern un rol important îl au concursurile și
festivalurile naționale și raionale: Festivalul folcloric ” La Vatra horelor Bucuriene ”,
Festivalul interetnic național ” Festivalul etniilor ”, ” Festivalul berii ”, ”Ziua
națională a vinului” , concursul bienal raional de muzică și dans pentru copii ” O
minune a lumii ”, ”Ziua copiilor ”, Festivalul ”50 plus” cu desfășurarea în s.Colibași,
Festivalul ” Mărțișor ”, care se desfășoară în fiecare localitate din raionul Cahul, de
asemenea sărbători ca: Ziua Independenței, Ziua Limbii Române , Ziua Europei
(organizată de Centrul Pro -Europa Cahul) [7; 8, p. 43].
Deși, există o diversitate de colective și festivaluri artistice și folclorice, totuși
nu ne putem buc ura de o atractivitate ridicată și de un numar mare de vizitatori,
totodată numărul participanților la evenimentele culturale raionale, naționale și
internaționale este în descreștere.
Evenimentele cultural -artistice sunt neatractive pentru turiști ca urm are a lipsei
de vizibilitate turistică și a lipsei unui calendar al evenimentelor industriei ospitalității.
Aceste insuficiențe au dus la prezența unui turism festivalier subdezvoltat datorită unui
număr redus de obiective atractive pentru turistul străin , precum și lipsa dotărilor
pentru primirea turiștilor participanți la aceste evenimente, iar însoțitorii sau ghizii
locali au o pregătire sumară în managementul vizitatorului și nu cunosc bine atracțiile
turistice din zonă.
Introducerea serviciilor moder ne de informații și dezvoltarea unui sistem unitar
de informare turistică va crea condiții mai bune pentru stocarea informațiilor și va
permite schimbul de date privind activitatea turistică pentru turiștii autohtoni și străini.
Un astfel de sistem poate f i extins și interconectat cu alte sisteme de informare, cum ar
fi de exemplu sistemul de rezervare online, programe de conferințe/evenimente
culturale internaționale, etc. Mai mult, vor fi sprijinite infrastructura turistică de
informare și promovare în ța ră și furnizarea de informații turistice către și de la turiști.
Totodată activitatea și imaginea festivalurilor desfășurate în raion este
stingherită și de prezența următoarelor obstacole:
 Lipsa unei unități de personal responsabile de domeniul turismul ui la
nivel de raion;
 Buget redus pentru organizarea festivalurilor;
 Lipsa unui calendar al festivalurilor (perioada, locația, specificul);
 Limitarea doar la programul artistic;
 Lipsa itinerarelor turistice ț i a unui program de vizite prin raion în
scopu l promovării resurselor turistice locale;
 Insufici ența locurilor de cazare în oraș ;
 Lipsa structurilor de cazare în mediul rural;

Buletinul Științific al Universit ății de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 1 (9), 2013
Științe Economice

76  Infrastructură turistică slab dezvoltată;
 Gradul avansat de uzură a drumurilor;
 Lipsa datelor statistice referitor la numarul de turiști, valoarea
veniturilor înregistrate în perioada festivalurilor;
 Lipsa de interes a APL, agenți economici, a populației față de
domeniul turismului.
Astfel, sunt necesare acțiuni de modernizare, relansare și dezvoltare a
turismului, iar pentru e liminarea și soluționarea obstacolelor întâlnite se propun
următoarele soluții:
 Elaborarea unui calendar al festivalurilor cu perioade concrete de
desfășurare ;
 Elaborarea materialelor promoționale (română și engleză) cu
festivaluri din raion și distribu irea prin intermediul agențiilor de
turism naționale;
 Promovarea festivalurilor prin intermediul paginilor web pentru
atragerea mai multor țări și colective;
 Pregătire minuțioasă în perioada dintre ediții;
 Completarea comitetelor organizatorice (cadre did actice, studenți,
agenți economici, reprezentanți ai colectivelor artistice);
 Elaborarea de trasee turistice funcționale prin raion și program de
vizite;
 Promovarea traseelor turistice locale prin editarea de hărți, pliante,
broșuri promoționale și distrib uirea lor în cadrul festivalurilor prin
intermediul hotelurilor, restaurantelor, cafenele, agenții, librării, ș.a
 Completarea programului artistic cu filmulețe despre fiecare țară
participantă;
 Organizarea de expoziții cu lucrări ale meșterilor populari (sculpturi,
picturi, icoane de lemn, obiecte din lozie, broderii, instrumente
muzicale, ș.a) cu posibilități de învățare a meșteșugurilor ;
 Activități de agrement în timpul liber: cel mai bun pescar, cel mai
bun vâslaș, cel mai rezistent dansator, excursi i în baza traseelor
elaborate;
 Desfășurarea unor târguri, concursuri gastronomice cu specific
național și local (cel mai ingenios bucătar, cea mai mare mamaligă,
cea mai netradițională plăcintă);
 Atragerea sponsorilor; colectare de fonduri;
 Implicarea stu denților de la specialitatea Turism în calitate de ghizi;
 Crearea de structuri de cazare în mediul rural (pensiuni, tabere, vile,
campinguri, etc)
 Identificarea teritoriilor pentru posibilități de campare;
 Crearea unei secții raionale responsabile de domen iul turismului,
date statistice referitoare la numărul de turiști, scopul vizitei, agenți

Buletinul Științific al Universit ății de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
№. 1 (9), 2013
Științe Economice

77 economici cu activitate în turism, editare de materiale promoționale
ș.a
În prezent, festivalurile reprezintă un domeniu dinamic în toată lumea, care au
cunoscut o as censiune semnificativă, datorită faptului că turiștii sunt din ce în ce mai
interesați de a descoperi ceva nou, fiind orientați spre a -și petrece timpul liber într -un
mod cât mai diferit decât cel obițnuit. De aceea, Raionul Cahul, poate deveni o nouă
destinație și un izvor al turismului festivalier, datorită festivalurilor și colectivelor
artistice care au menirea de a conserva, anima și promova tradițiile și obiceiurile
naționale, în primul rând pentru populația locală și totodată turismul festivalier est e
caracterizat de manifestări cultural -artistice, naționale sau internaționale care se extind
în lumea contemporană și care constituie cea mai eficientă și profitabilă modalitate de
promovare a turismului, cartea de vizită a țării gazdă, precum și o sursă de venit
considerabilă.

REFERINȚ E:

1. http://www.turizmpomiru.ru/sobytijnyj -turizm/265 -festivalnyj -turizm.html
2. Leo Kenneth Jago, B.E., B.Ec., M.Bus, Special events and tourism behaviour:
a conceptualisation and an empirical analysis from a values perspective,
Victoria University, 1997, p. 310.
3. W. Freyer, Turismus Marketing , Editura Oldenburg, Munchen, Dresda, 1997,
p. 606.
4. http://www.turizmpomiru.ru/sobytijnyj -turizm/150 -organizaciya -sobytijnyx –
turov.html .
5. www.germania.mfa.md/img/docs/2824_GUIDE1_view pdf2.pdf .
6. http://www.culturalpolicies.net/down/moldova_ol_112011.pdf .
7. Decizia Consiliului raional Cahul nr. 01/07 -III din 16 februarie 2012 cu privire
la aprobarea Strategiei de De zvoltare a Turismului în raionul Cahul penstru
anii 2011 -2015.
8. Noni Ludmila, Potențialul turistic al raionului Cahul , Editura Bons Ofice,
Chișinău, 2010, 116 p.