Buletinul Științifical Muzeului Naționalde Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei Volumul 7 (20)208 [608644]

Buletinul Științifical Muzeului Naționalde Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei Volumul 7 (20)208
VIȚA-DE-VIE ÎN CULTURA MOLDOVENILOR

Valentina IAROVOI
Rezumat
Lucrarea arat ă evolu ția culturii vi ței-de-vie în spa țiul Pruto-nistrean, care a
avut o amploare deosebit ă în epoca roman ă, medieval ă și o p ăstreaz ă până în zilele
noastre. Au r ămas în istorie cunoscutele vii de la Cotnari, Odobe ști, Hu și etc., cele ale
mănăstirilor și ale r ăzeșilor. Dup ă 1812 s-a l ărgit, s-a amplificat cultivarea vi ței-de-vie
în special în centrul și sudul Țării Moldovei.
Textul reflect ă diferite forme și metode tradi ționale de p ăstrare a strugurilor și
produselor vi ței-de-vie, folosirea lor pe larg în alimenta ție, medicin ă și cosmetic ă.
Importan ța acestei plante în via ța poporului a fost dimensionat ă prin prezen –
tarea ei în cântece, legende și zicători, opere de art ă plastic ă. Actualmente vinotecile
Moldovei reprezint ă aceast ă ocupa ție secular ă.
Vița-de-vie este una dintre cele mai vechi plante cultivate de om. Datorit ă
calităților sale comestibile și decorative ea s-a bucurat de o aten ție deosebit ă, mai ales c ă
este, spre deosebire de alte specii, o plant ă adaptabil ă și rezistent ă la secet ă. Ca urmare
a ocupat terenuri slab productive, mai pu țin corespunz ătoare altor culturi.
Părerile speciali știlor cu privire la originea vi ței-de-vie sunt controversate.
În schimb ei sunt de acord c ă viticultura își are originea în ținuturile din sudul M ării
Caspice, în urm ă cu 7000-9000 de ani1. Răspândirea ei s-a f ăcut în trei direc ții prin –
cipale – spre r ăsărit, prin Sumeria și Persia, ajung ând p ână în India; spre miaz ă-zi
– prin Anatolia și Siria, p ătrunz ând p ână în Palestina și Egipt; spre apus – prin sudul
Rusiei, în bazinul Dun ării, răspândindu-se în Tracia și Peninsula Balcanic ă2. Apari ția
viticulturii pe meleagurile noastre a avut loc în perioade preistorice și nu este lega tă
de migra ții. Botani știi admit c ă „pe acest teritoriu au derivat multe specii și că patria
viței-de-vie trebuie c ăutată în ținuturile bogate în liane s ălbatice ale Pontului Traciei.
Conform vechilor scrieri, acest spa țiu este de origine viticol ă, locul de na ștere al zeului
vinului Sabarios, acceptat mai t ârziu de eleni ca Dionysos3.
Prima știre scris ă despre podgoriile geto-dacilor r ămâne a fi tot acea a lui
Strabon, care ne asigur ă că geții aveau multe vii4
.. Extinderea viilor era at ât de mare
pe timpul regelui Burebista (82-44 î. HR.), încât bog ăția vinurilor atr ăgeau popoarele
migratoare asupra geto-dacilor. Atunci Burebista, dup ă relatarea istoricului istoricul
Strabon, – a dat ordin s ă fie distruse toate viile de pe întinsurile țării. Dar cum zice
un proverb „vița-de-vie tot învie, ” strămoșii no ștri au cultivat soiuri autohtone de
viță-de-vie și au folosit un sistem propriu de înmul țire, de aceea viticultura cunoa ște
o continu ă dezvoltare.
Importante date despre dezvoltarea viticulturii în perioada medieval ă descope –
rim în hrisoavele domne ști, în însemn ările c ălătorilor str ăini, în opera lui D. Cantemir Vița-de-vie în cultura moldovenilor

Volumul 7 (20) Buletinul Științifical Muzeului Naționalde Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei 209
„Descrierea Moldovei ”, dar și în investiga țiile științifice contemporane.
De exemplu, c ălătorul sirian Paul de Alep remarc ă metodele de prelucrare a
unor sortimente speciale de p ăstrare a vinurilor5. D. Cantemir precizeaz ă că „toate
bogățiile p ământului le întrec viile alese ” și că sunt a șa de rodnice, încât un singur
pogon, care are o suprafa ță de 20 de st ânjeni, d ă adesea p ână la cinci sute de m ăsuri
de vin, socotite la patruzeci de litri6. Iar în timpul lui Vasile Lupu Moldova era vestit ă
prin podgoriile sale, care produceau vinuri ale c ăror renume trecuser ă hotarele țării.
Călătorul francez Gh. de Joppecourt ( 1618-1620) a remarcat faptul, spun ând c ă
„se mai v ăd în aceast ă țară, adic ă în Moldova, multe dealuri, foarte pl ăcute și atât de
bogate în vinuri, încât nu este îndestulat ă numai Moldova, ci se mai transport ă și în
alte țări vecine7…
Cercet ările arheologice efectuate în Moldova au adus dovezi incontestabile
că pe acest plai vi ța-de-vie se cultiv ă încă din secolele VIII-VI î. Hr., gra ție colonii –
lor grece ști din porturile r âurilor: Dun ărea, Prutul, Nistrul și Bugul de Sud, care au
strânse rela ții cu popula ția băștinașă. Amprentele frunzelor de vi ță-de-vie pietrificate
găsite l ângă satele Naslavcea (Ocni ța), Bursuc (Nisporeni) confirm ă, că vița-de-vie pe
meleagurile noastre era cunoscut ă cu milioane de ani în urm ă 8..
Timp de secole în Moldova s-a format o gam ă variat ă de soiuri de struguri:
pentru consum în stare proasp ătă; pentru vinuri albe, ro șii cu mult zah ăr și alte în-
sușiri speciale. Denumirile soiurilor autohtone provin din etimologia caracteristicilor
morfologice ale soiului: albe – galbena, mustoasa, t ămâioasa, feteasca; ro șii – braghina,
coarna, neagra, cad ârca etc. Pentru viticultura Moldovei sunt caracteristice soiurile
înalt calitative 9.
În secolul al XIX-lea Basarabia, partea dintre Prut și Nistru, era una dintre
cele mai mari exportatoare de vinuri din Rusia. Dup ă cum men ționeaz ă P . V . Ștefănucă
„viile cele mai vestite sunt la Purcari, Ol ănești și Răscăieți10
.
.Dezvoltarea intens ă a viticulturii și vinifica ției de-a lungul secolelor a fost
însoțită de introducerea în practic ă a culturii viei și prelucr ării strugurilor, a unor
procedee și unelte specifice, stabilirea unor tehnologii vinicole tradi ționale, care au
păstrat p ână în zilele noastre multe elemente, ce prezint ă un interes științific ca feno –
mene cultural-istorice și tehnice11.
Folosim l ăstarii, frunzele tinere, apoi strugurii cop ți și produsele acestora.
Din cele mai vechi timpuri, la toate popoarele ce cultiv ă vița-de-vie, culesul strugu –
rilor a fost și rămâne a fi un prilej de bucurie, iar în leg ătură cu aceasta în multe țări
exist ă și astăzi o seam ă de obiceiuri, tradi ții și chiar supersti ții. Astfel, la str ămoșii
noștri romani culesul începea cu o serbare a rodului viitor. Strugurii erau zdrobi ți
în teascuri mobile de c ătre sclavii tineri în ritmul c ântecelor dedicate acestui eveni –
ment, numite c ântecele teascului sau ale vinului12
. În antichitate, în timpul culesului
strugurilor, îi era îngăduit oric ărui sclav s ă se pl ângă contra tiraniei st ăpânului și să
bea orice cantitate de vin, chiar în prezen ța lui, f ără ca acesta m ăcar s ă-l mustre13. În
țara noastr ă în timpul culesului viilor la poarta cramei se puneau ciubere cu must, cu
ulcele al ături pentru ca trec ătorii s ă-l guste și să-i aprecieze calitatea.
Călătorii str ăini, care au trecut prin p ărțile noastre, au relatat acest fapt, pre -Valentina IAROVOI

Buletinul Științifical Muzeului Naționalde Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei Volumul 7 (20)210
cizând c ă se organizau cu aceast ă ocazie petreceri populare, însoțite de c ântece, dan –
suri și numeroase manifest ări populare14. În spa țiul dintre Prut și Nistru obiceiul
străvechi de s ărbătorire a sf ârșitului recolt ării strugurilor s-a p ăstrat și astăzi. C ând
vine toamna, fiecare curte de gospodar e o minifabric ă de producere a vinului.
Datorit ă valorii nutritive și calit ăților terapeutice strugurii sunt întreținuți
proaspe ți un timp îndelungat, aplic ându-se diferite forme de p ăstrare. În trecut p ă-
strarea strugurilor în stare proasp ătă era practicat ă exclusiv de viticultorii amatori,
care au și elaborat în acest scop metode originale. În diferite țări și la diferite popoare
exist ă metode variate de p ăstrare a strugurilor, cunoscute încă din timpuri vechi.
În Bizan ț15 se alegeau pentru p ăstrare îndelungat ă struguri bine maturiza ți, se
înlăturau bobi țele v ătămate de mucegai, iar codi ța fiec ărui strugure se muia în smoal ă
topit ă, probabil în scopul de a opri procesul de evaporare a apei și de a preveni uscarea.
Strugurii se aranjau pe podea, pe un strat de pleav ă de maz ăre, bob, orz sau pe f ân, în
așa fel ca s ă nu se ating ă unul de altul. O alt ă metod ă prevede muiatul în ap ă de mare
fierb ândă, saramur ă cu vin sau fiertur ă din cenu șa viței-de-vie, dup ă care strugurii se
uscau pentru p ăstrare. Strugurii se p ăstrau și în lut moale, în miere de albine, în vin
amestecat cu ap ă.
Dup ă cum men ționeaz ă N. La șcu, romanii consumau mari cantit ăți de struguri
proaspe ți, iar pentru perioada de iarn ă îi conservau prin diferite metode. Aceasta se
efectua prin procedee variate; fiecare dintre ele asigur ând anumite calit ăți ale produ –
sului. Astfel, din conservarea prin expunerea la soare rezultau struguri usca ți, acest
procedeu fiind cel mai vechi. Altul const ă în uscarea lor înceat ă la fumul cuptoarelor,
unde se lucra fierul. Apoi strugurii erau at ârnați deasupra hambarelor cu cereale,deoa –
rece se credea c ă praful din gr âu ajut ă la uscarea lor. Uneori înainte de a fi at ârnați de
grind ă se ungeau cu lut.16. Pentru a li se men ține c ât mai mult prospe țimea, men țio-
neaz ă acela și N. La șcu, strugurii erau înveli ți în frunze uscate sau pu și în rumegu ș de
lemn, de asemenea ciorchinele se afundau de c âteva ori în leșie de cenu șă caldă, apoi
se păstrau în oale de p ământ. În acela și scop strugurii erau stropi ți cu must, cu vin sau
erau ținuți câtva timp în drojdie de vin17.
Metodele vechi sunt cunoscute și folosite p ână în prezent. Astfel, strugurii se
păstreaz ă în podurile caselor. Fiecare strugure aparte sau mai mul ți împreun ă pe o vi ță
lemnificat ă se aga ță de o coard ă în podul casei. Durata de p ăstrare poate fi prelungit ă
și astfel: în codi ța strugurilor t ăiați se înfige o bobi ță, sau partea inferioar ă a viței cu
câțiva struguri se introduce într-un vas cu ap ă. Strugurii se p ăstreaz ă și în beciuri sau
încăperi bine aerisite, la coard ă în „casa mare ”, în pod, înșirați pe h ârtie moale. În acest
caz stratul de colb, ce se depune pe bobi țe, le protejeaz ă. Strugurii ajung p ână în luna
februarie, unele soiuri și mai t ârziu. Multe din metodele enumerate asigurau p ăstrarea
strugurilor o perioad ă îndelungat ă. Unele metode vechi merit ă să fie studiate, pentru
a fi aplicate pe scar ă industrial ă.
În prezent sunt studia ți factorii, ce influen țează asupra calit ății și capacit ății de
păstrare a strugurilor, componen ța chimic ă, recoltarea calitativ ă și în termeni optimi a
strugurilor, metodele de ambalare, transportare, regimul de p ăstrare . În scopul m ăririi
termenului de consum al strugurilor în stare proasp ătă, selec ționerii au creat soiuri noi Vița-de-vie în cultura moldovenilor

Volumul 7 (20) Buletinul Științifical Muzeului Naționalde Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei 211
de mas ă cu o capacitate sporit ă de păstrare. Termenul de p ăstrare a strugurilor proas –
peți este limitat, iar în stare uscat ă sunt buni pentru consum o perioad ă îndelungat ă.
Uscarea strugurilor se practica și în Orient din timpurile str ăvechi. Poama stafidit ă
se folosea în Grecia și în Roma Antic ă, unde au fost cunoscute și descrise numeroase
feluri de uscare a bobi țelor.
O adev ărată descoperire a fost crearea soiurilor de vi ță-de-vie f ără semin țe.
Metodele de ob ținere a unor astfel de struguri sunt descrise de savan ții romani și
bizantini. Însă patria celor mai renumite soiuri de struguri f ără semin țe se consider ă
Orientul, în special Iranul. Din soiurile de struguri cu semin țe se fac stafidele, iar din
cele f ără semin țe – stafidele f ără semin țe sau chi șmișul. Stafidele se bucur ă de o cerere
mereu cresc ândă. Savan ții selec ționeri din Moldova au creat un nou soi f ără semin țe
– chișmiș moldovenesc, dar care n-a c ăpătat o r ăspândire larg ă .Merit ă atenție metoda
de stafidire a soiurilor de mas ă în condi ții casnice. Bobi țele se separ ă de ciorchine, se
pun în tave și se dau la cuptor dup ă coptul p âinii pentru 2-4 ore.
Savan ții din Roma Antic ă Varro și Columela au descris detaliat procedeele de
preparare a stafidelor. Exist ă metode originale de preparare a solu ției pentru ținerea
strugurilor destina ți stafidirii în ap ă fierbinte, unde se adaug ă diferite propor ții de
plante mirositoare (lev ănțică, rozmarin, m ărar, anason, piper aromat etc.), pentru a
da stafidelor un gust picant și arom ă plăcută, iar pentru a ob ține stafide de culoare
galben ă în solu ție se adaug ă pelin ăriță uscat ă și pleav ă de culturi cerealiere18.
Sunt cunoscute și alte metode de p ăstrare a strugurilor. Ne referim la extra –
gerea vinului și a altor b ăuturi. Pe meleagurile noastre strugurii și sucul lor fermentat
este cunoscut din timpuri str ăvechi. Producerea și consumul vinului este o parte in –
tegrant ă a culturii generale. Aceast ă trăsătură, devenit ă tradi ție, s-a înrădăcinat, s-a
transmis din mo și-strămoși și a rămas și azi una important ă. Fiecare gospodar bun
tinde s ă aibă în beciul s ău un vin curat, natural și bun. Se spune c ă strămoșii no ștri
nu-și însurau fl ăcăii până nu-i învățau ” a cre ște pâine și a face un vin bun ”. Nu ne vom
opri în lucrarea dat ă la metodele și formele de preparare și păstrare a vinului. Ne vom
referi acum la p ăstrarea strugurilor în form ă proasp ătă și conservat ă. Am men ționat
mai sus c ă strugurii se p ăstreaz ă proaspe ți, stafidi ți, sub form ă de vin, dar se prepar ă
și: suc , must, compoturi, dulce țuri etc. Sucul se prepar ă din poam ă proasp ătă și este
un produs pre țios. El se prepar ă în industria alimentar ă, dar și în condi ții de cas ă. Se
folose ște pentru consumul direct, ca b ăutur ă răcoritoare, la prepararea numeroaselor
băuturi, cocteiluri și a multor produse de cofet ărie. La fel se face mustul proasp ăt
pentru consum casnic. Pe timpuri în Moldova se folosea,ca și astăzi, mustul pentru
consum curent și tratarea unor boli ale tractului digestiv. Se mai fac compoturi acas ă
și în industria alimentar ă. Ele sunt at ât pentru consum curent, c ât și pentru prepa –
rarea diferitelor jeleuri.
Sunt cunoscute diferite marinate din struguri. Tehnologia prepar ării acestora
este identic ă într-un fel cu tehnologia prepar ării compoturilor, numai c ă în loc de sirop
se folosesc solu ții speciale din ap ă fiartă, zah ăr, oțet, mirodenii în diverse propor ții și
variante compozi ționale.
Alte produse cunoscute : gemul, magiunul, dulce țurile.Valentina IAROVOI

Buletinul Științifical Muzeului Naționalde Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei Volumul 7 (20)212
Dup ă cum am men ționat la început în buc ătăria moldovenilor frunzele de
viță-de-vie sunt folosite pe larg, at ât în stare proasp ătă, cât și conservate. Sarmalele se
fac in frunze verzi și tinere din v ârful l ăstarilor. Frunzele de vie se conserveaz ă în lunile
iunie-iulie, dup ă diferite metode (simple, în sare, cu bor ș de cas ă) și puse în borcane,
care se închid ermetic și se depoziteaz ă în încăperi r ăcoritoare. Se p ăstreaz ă frunzele
și uscate, înșirate pe o sfoar ă. Frunzele s ărate sau uscate, înainte de a fi folosite, se țin
în ap ă caldă câteva minute. Se folosesc și la mur ături, mai ales la ro șii. De asemenea
se folosesc bobi țe verzi de struguri în locul o țetului sau a s ării de l ămâie. Prim ăvara
„mlaja ”- primii l ăstari ai vi ței-de-vie sunt folosi ți la înăcritul ciorbei în locul bor șului
de cas ă19.
Strugurii de vi ță-de-vie s ălbatic ă au fost folosi ți în alimenta ție din cele mai
vechi timpuri. Ei au constituit dintotdeauna sursa de zah ăr, acizi organici, s ăruri mi –
nerale, vitamine etc., necesare vie ții omene ști. Referitor la consumarea strugurilor de
către romani, N. La șcu scrie urm ătoarele: ”Romanii consumau struguri proaspe ți în
cantit ăți mari. Strugurii erau ca aliment de baz ă, căci ei constituiau pe toat ă durata
anotimpului oarecum hrana zilnic ă, fiind consuma ți cu p âine”20.
Se știe că popoarele antice pre țuiau în mod deosebit alimenta ția constituit ă
din vin, untdelemn, p âine. Înainte de a pleca de acas ă diminea ța, vechii greci muiau
câteva buc ățele de p âine în vin, acesta fiind micul lor dejun. Un amestec de vin, p âine
de orz și brânză rasă – așa numitul – „kykeon ”, putea înlocui m âncarea și era b ăutu-
ra lor preferat ă. Hamalii din porturile Orientului aveau ca m âncare de baz ă stafide
amestecate cu miez de nuc ă21.
Vinurile erau preferate de greci și romani. Conform afirma țiilor marelui
geograf din Roma Antic ă Strabon popula ția geto-dacic ă încă înaintea erei noastre
consuma vinuri cu o concentra ție de alcool sc ăzută. Grecii consumau vinurile di –
luându-le cu ap ă. În secolul I î. Hr. regele geto-dacilor Burebista a interzis consumul
oricăror vinuri, fiind scoase toate viile22.
Importan ța deosebit ă a produselor vi ței-de-vie a fost pus ă în eviden ță de
o serie de speciali ști în acest domeniu. Ei afirm ă că 1 kg de struguri proaspe ți dau
organismului 774 calorii, iar un kg de stafide – 2600 calorii. În afar ă de zah ăr, care se
găsește sub form ă de glucoz ă și fructoz ă, strugurii mai con țin acizi organici, s ăruri
minerale, vitamine etc.
Eduard Barthe, primul pre ședinte al Oficiului Interna țional al Viei și Vinului,
referindu-se la consumul vinului spunea, “toți consumatorii trebuie s ă fie în primul
rând buni degustatori pentru c ă numai atunci vor ști ce s ă pretind ă vinului și se vor
produce și servi numai vinuri bune. Și abia atunci vinul va putea fi degustat cu pic ătu-
ra și cu degetarul și nu cu litrul sau cu paharul ”23. Degustarea unui vin înseamn ă res-
pectul fa ță de munca celui care a cultivat vi ța-de-vie, fa ță de str ădania celui care, cu
migal ă, pricepere și mult ă conștiință, a stors din bobul de strugure “elixirul soarelui” .
În general în lumea vinicol ă exist ă o ordine de prezentare și degustare a vinurilor.
Strugurii și produsele vinicole din timpuri str ăvechi sunt cunoscute ca ele –
mente de baz ă în hrana poporului nostru. De aceea problema consumului produselor
vinicole, c ât și tuturor produselor alimentare a fost și rămâne permanent ă în aten ția Vița-de-vie în cultura moldovenilor

Volumul 7 (20) Buletinul Științifical Muzeului Naționalde Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei 213
produc ătorilor și consumatorilor. Produsele vinicole din țara noastr ă ajută la con –
solidarea unor rela ții între cei ce muncesc în podgorii și cei din alte sectoare și ram –
uri, care folosesc în hrana lor bogatul fruct al vi ței-de-vie – strugurele, ne întrecutul
suc natural, mustul și neegalatul s ău produs fermentat – vinul pe care Pasteur le-a
definit cele mai complexe și mai s ănătoase produse alimentare. Produsele vi ței- de-
vie reprezint ă un complex de substan țe necesare omului, preg ătite cu cea mai mare
artă în marele laborator al naturii.
Cât prive ște asocierea vinurilor cu felurile de m âncare nu va fi niciodat ă per-
fectă, dac ă nu se vor respecta anumite reguli, deoarece caracterul și personalitatea
fiecărui vin trebuie s ă fie în acord cu aroma și gustul fiec ărui fel de bucate. În unele
cazuri este de dorit s ă apar ă„dezacorduri ”, pun ându-se astfel mai bine în eviden ță atât
calitățile bucatelor, c ât și ale vinurilor. Aceasta se realizeaz ă, servind prin contrast, un
preparat cu arom ă puternic ă (de exemplu, friptur ă de pui) cu un vin u șor. Țuica sau
rachiul de drojdie sunt b ăuturile care au dreptul s ă deschid ă masa. Ele trebuie s ă fie
însoțite de o gustare alc ătuită din br ânză sau telemea, alte bucate nu prea s ățioase,
alune s ărate, m ăsline etc. Se recomand ă ca apoi s ă urmeze ciorba sau supa, care „să
ștearg ă” țuica și să preg ăteasc ă „intrarea vinului ”.
Pentru masa obi șnuită, aleas ă în familie s ânt preferate: vara – vinurile seci,
demiseci, moderat alcoolice; iarna – vinurile ro șii și mai tari, care încălzesc; prim ă-
vara – tradi ționalul vin cu pelin, alb, ro șu sau vin sec superior; toamna – must, vinuri
tinere, total fermentate sau u șor dulci.
Pentru o mas ă festiv ă se recomand ă o anumit ă ordine de servire a vinurilor
după calitate și felul de m âncare. La fiecare fel de m âncare se recomand ă să se schim –
be tipul de vin.
Se poate spune c ă exist ă o anumit ă compatibilitate și asociere a anumitor
tipuri de vinuri cu anumite feluri de m âncare. P ăstorel Teodoreanu spunea „ambian –
ța bucatelor plus vin trebuie s ă fie într-o cump ătată armonie. De aceea trebuie s ă
cunoa ștem bine tipurile de vinuri, însușirile lor calitative și asocierea lor la anumite
mâncăruri. De altfel, fiecare m âncare caut ă să-și găseasc ă vinul ei și fiecare vin – m ân-
carea lui. E drept c ă sunt și vinuri „zburdalnice ”- cum e șampania, pentru care orice
mâncare e bun ă – și mâncăruri de moravuri u șoare – cum sunt br ânzeturile, care nu
resping nici un fel de vin24.
Arta de a produce și a consuma vinul la moldoveni a fost și a rămas o parte
integrant ă a culturii acestui neam. Întotdeauna s-a pledat pentru un consum ra țional,
cum e vorba – “vița-de-vie aduce bucurie ”, adic ă cu o condi ție să posezi arta consu –
mului b ăuturii.
Vița de vie, vinul ne-a însoțit pe tot parcursul vie ții (botez, cununie, înmor –
mântare), la s ărbătorile calendaristice (Pa ște, Cr ăciun), și la cele de peste an. La Pa ști,
la Cr ăciun se recomand ă să se consume struguri, p ăstrați într-un beci sau într-un
pod pentru gustat la început de an nou, av ând o bogat ă semantic ă simbolic ă, creștină
și precre ștină. Vinul mistic, s ângele lui Hristos, vi ța-de-vie – sunt simbol al fecioriei25.
La Arminden, s ărbătoarea popular ă de prim ăvară (1 mai) în Bucovina și în Moldova
era tradi ția de a ie și la p ădure, la iarb ă verde, la vie unde petreceau și consumau vin Valentina IAROVOI

Buletinul Științifical Muzeului Naționalde Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei Volumul 7 (20)214
cu pelin și miel copt26. Aceast ă tradi ție e respectat ă și astăzi .
Strugurii nu con țin substan țe dăunătoare, de exemplu, alcool etilic, cofei –
nă, etc, ce au o ac țiune negativ ă asupra sistemului nervos central și al altor organe.
Avicena spunea, c ă un vin vechi nu e hran ă, ci e leac, atunci c ând este b ăut, desigur,
cu m ăsură. Grăsimile din struguri sunt localizate în miezul semin ței. Dup ă calitate,
uleiul extras din semin țe de struguri nu se deosebe ște de cel de mac. În Italia, Fran ța
uleiul din semin țe de struguri se folose ște la prepararea conservelor, margarinei, iar
în stare proasp ătă – ca hran ă dietetic ă cu propriet ăți curative.
Tratarea cu struguri se folose ște din timpuri str ăvechi. Medicii din Babilon
(a,950 î. Hr.) și Hipocrat, marele medic din Grecia Antic ă, fondatorul medicinii folo –
seau pe larg strugurii și mustul în tratarea multor boli interne și externe. În sec. XIX,
ampeloterapia (tratarea cu struguri), bazat ă pe rezultatele ob ținute în medicin ă, bio –
logie, biochimie, se aplica pe larg în Fran ța, Germania, Italia, Elve ția, Rusia etc27.
În Moldova, ba știna trat ării cu struguri este ora șul Camenca, unde la înce-
putul secolului XIX contele P . H Vixtghen ștein a folosit locurile sud-vestice ale Ni –
strului pentru cultivarea soiurilor de struguri de mas ă cu propriet ăți curative, aduse
din Fran ța, Italia, Elve ția. El a deschis pe mo șia sa un spital, unde se aplica tratarea cu
struguri a invalizilor de r ăzboi din 1812. Mai t ârziu în locul acestui mic spital s-a con –
struit un sanatoriu cu peste 500 de locuiri, unde se folose ște pe larg tratarea cu stru –
guri28. Ast ăzi Moldova ofer ă posibilitatea trat ării unor boli grave cu struguri, must,
sucuri, vin în sta țiunile balneare din Camenca, C ălărași, Vorniceni, Vadul-lui-Vod ă
și Cahul. Vinuriler naturale contribuie la încetinirea îmbătrânirii celulelor organis –
mului și pre întâmpinarea apari ției bolilor oncologice și arterosclerozei. În aceste sta –
țiuni sunt folosite vinuri cu calit ăți terapeutice. Majoritatea soiurilor de vi ță-de-vie au
un efect curativ, însă pentru tratament sunt recomandate soiurile de mas ă: Concord,
Isabela, Fraga, Lidia, Muscat, Coarna etc.
Până la apari ția în casele țăranilor a mixturilor și apei de colonie se folosea
distilatul din vin și drojdii, ce servea drept un remediu unic la dezinfectarea r ănilor
mici, la aplicarea compreselor, la tratarea r ăcelii etc. Rachiul de struguri, bogat în
vitamine, era folosit des de adul ți la tratarea afec țiunilor tractului digestiv.
Vinurile ro șii cu pelin, ment ă, pojarni ță se folosesc contra bolilor gastroin –
tenstinale, iar vinul ro șu fiert, amestecat cu miere de albine și puțin piper, a șa numitul
„izvar ” este un remediu perfect contra gripei, r ăcelii etc.
Bobi țele de poam ă exercit ă asupra organismului ac țiuni diferite, diureti –
ce, purgative, amelioreaz ă schimbul de substan ță, normalizeaz ă tensiunea arterial ă.
Strugurii se recomand ă la tratarea anemiei, tuberculozei, astmei bronhiale, bolilor de
ficat și rinichi etc. Poama este contraindicat ă în cazul ulcerului stomacal și duodenal,
bolilor tractului intestinal, diabetului zaharat, obezit ății.
Frunzele de vi ță-de-vie au propriet ăți bactericide. În medicina popular ă pra-
ful ob ținut din frunzele uscate se folose ște la tratarea hemoragiilor interne. Infuzia
și decoctul din frunze de vi ță-de-vie cicatrizeaz ă rănile purulente, se recomand ă la
tratarea anghinei.
Medicina popular ă cunoa ște multe propriet ăți curative ale vi ței-de-ivie, dar Vița-de-vie în cultura moldovenilor

Volumul 7 (20) Buletinul Științifical Muzeului Naționalde Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei 215
multe remedii medicinale populare au fost date uit ării, altele s-au pierdut. De exem –
plu, pe timpuri moldovenii foloseau seva vi ței-de-vie str ânsă în timpul l ăcrim ării de
prim ăvară la tratarea unor boli infec țioase ale ochilor.
Merit ă atenție mustul de struguri, care are propriet ăți curative mult mai su –
perioare sucului de struguri. La începutul ferment ării, con ține multe vitamine și sub –
stanțe biologice active. Nu sunt studiate suficient propriet ățile curative ale uleiurilor
eterice, ob ținute din soiuri de struguri, care ar putea fi folosite pentru inhala ții.
Strugurii de vi ță-de-vie au fost utiliza ți în domeniul cosmeticii. Vechii per și
recurgeau la mustul de struguri pentru a ob ține fr ăgezimea și suple țea pielii. Romanii
foloseau pentru cre șterea p ărului și îndesirea lui vinul dulce, amestecat cu ulei, în
care se zdrobea o r ădăcină de lotos. În țara noastr ă femeile pentru albirea fe ței în-
trebuin țează sucul de agurid ă, pentru scoaterea pistruilor – sucul, rezultat în urma
tăierii coardelor, c ând vi ța-de-vie „plânge”. Pentru înnegrirea p ărului femeile folosesc
vin ro șu foarte închis, amestecat cu ulei din semin țe de floarea soarelui, fric ționând
părul cu acest amestec.
Realiz ările tehnologiei moderne de prelucrare complex ă a strugurilor și de
utilizare a de șeurilor contribuie la prepararea multor substan țe medicinale și cosme –
tice valoroase.
În alimenta ție și în medicin ă se folose ște în special uleiul de struguri ob ți-
nut din semin țele de poam ă bine uscate. Din ulei de struguri se fabric ă margarin ă,
conserve, s ăpun calitativ. Dup ă valoarea nutritiv ă, propriet ățile curative și dietetice,
uleiul din struguri poate fi numit pe drept un adev ărat elixir.
Coloran ți din struguri se ob țin din tescovin ă cu ajutorul solu ției apoase de
bioxid de sulf dup ă tehnologia elaborat ă la Institutul de Cercet ări Științifice în do –
meniul industriei alimentare din Moldova. Acesta se folose ște pe larg la prepararea
marmeladei, b ăuturilor și produselor culinare. Extractele se folosesc la prepararea
siropului pentru apa gazoas ă.
Din de șeurile rezultate în urma prelucr ării strugurilor se produc și produse
furajere. În Grecia și Roma Antic ă cenu șa din corzile vi ței-de-vie se folosea la tratarea
mustului, vinurilor, o țetului pentru prevenirea tulbur ării și corect ării culorii.
Din tescovin ă se produc blocuri și panouri decorative, mese plastice. Tesco –
vina uscat ă, brichetat ă, cât și corzile vi ței-de-vie sunt un combustibil bun.
Strugurii, mustul, sucul, concentratele, vinul, se folosesc pe larg în culin ărie
și cofet ărie. Se știe c ă vinul d ă gust și arom ă preparatelor, contribuie la dizolvarea
unor substan țe valoroase, iar dup ă tratarea termic ă alcoolul etilic dispare complet.
Oțetul, sucul, vinul se reg ăsesc în diferite sosuri, marinate.
Stafidele din struguri sunt de ne înlocuit în majoritatea produselor de co –
fetărie, la coacerea p âinii. Majoritatea produselor de cofet ărie și culinare în care se
recomand ă folosirea magiunului, gemului, dulce ței, siropului pot fi preparate din
concentratele respective din struguri.
La popoarele consum ătoare de vin în decursul secolelor s-a creat o veritabil ă
civiliza ție a vi ței-de-vie, generatoare a nenum ărate realiz ări în munc ă și în via ță.
Ținând cont de rolul deosebit pe care-l are viticultura în soarta civiliza ții-Valentina IAROVOI

Buletinul Științifical Muzeului Naționalde Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei Volumul 7 (20)216
lor, str ămoșii și contemporanii no ștri continu ă să reprezinte vi ța-de-vie în ne –
num ăratele opere de art ă, de toate genurile, adev ărate monumente ale spiritualit ății
omene ști: sculpturi, picturi, numismatic ă, olărit, c ântece și doine. Printre motivele
ornamentale, vegetale ce împodobesc arhitectura noastr ă din cele mai vechi timpuri,
vița-de-vie ocup ă un loc aparte. Ea apare expresiv stilizat ă în covoare, cus ături și în
numeroase obiecte sculptate în piatr ă, inscrip ții pe stele funerare, struguri b ătuți pe
monede.
Pentru oamenii locului viticultura e at ât de tradi țional ă ca și doinele, c ânte-
cele populare, legendele, zic ătorile. Se cunosc diverse mituri, legende și credin țe lega –
te de vie și produsele sale. Se spune c ă inițial vi ța-de-vie cre ștea doar în rai. Primele
„haine ” întrebuin țate de Adam și Eva constau din c âte o frunz ă de vi ță-de-vie. Dup ă
izgonirea acestora din Paradis legenda poveste ște că Celui de Sus i s-a f ăcut mil ă de
primii oameni și le-a d ăruit vi ță-de-vie, pe care ace știa cultiv ând-o s ă poat ă obți-
ne din strugurii ei secretul nemuririi. Poate de aceea vinul este considerat pe aceste
meleaguri licoare a vie ții, băutur ă a împărtășaniei,care al ături de p âine, purific ă și
aminte ște de sacrificiul lui Hristos.
O alt ă legend ă vine s ă ne comunice despre o ștenii moldoveni asedia ți de c ă-
tre turci în cetatea Sorocii care au fost salva ți de foamete și de sete de ni ște cocost ârci,
care le aduceau în ciocuri ciorchini de poam ă. Aceast ă legend ă stă la baza reprezen –
tării simbolicii vinurilor moldovene ști și a altor produse de vinifica ție. Astfel cocos –
târcul alb cu strugure în cioc reprezint ă un simbol, emblema vinului moldovenesc,
ce duce ast ăzi până departe faima viticulturii și a viticultorilor no ștri. Însuși teritoriul
țării Moldovei seam ănă cu un strugure de poam ă.
Ritualuri și tradi ții vechi p ăstrate p ână astăzi – hora în vie (s ăditul), hora
în jurul teascurilor (culesul), proba tulburelului, binecuv ântarea vinului de Sf. Ioan
(carnavalul de toamn ă), vărsarea de vin la r ădăcina butucului în ajun de Cr ăciun),
darea cepului la butoi cu vin pelin (s ărbătoarea prim ăverii) – toate acestea sunt dove –
zi în plus c ă pe teritoriul țării noastre viile și vinul au existat din cele mai îndep ărtate
vremuri.
Vinotecile Moldovei – Cricova, Mile știi Mici, Bardar, Purcari etc., sunt o ade –
vărată bogăție, prezent ând în mod special istoria noastr ă exprimat ă prin cea a vi ței-
de-vie și a produselor ei. Semnificativ e faptul c ă genera țiile se schimb ă, iar vinurile
rămân să vorbeasc ă despre perpetuarea unei experien țe milenare.
Referin țe bibliografice
1 Moldova Suveran ă. 10 februarie. 1993.
2 AVRAM Tudose D. – Vița-de-vie – rod al p ământului și al muncii. Chișinău. „Universitas ”,
1992. – P . 10.
3 Tyragetia . Muzeul Na țional de Istorie a Moldovei. Chi șinău, 2001. – P . 265.
4 PÂRV AN Vasile. – Getica. Bucure ști. 1926. – P . 137.
5 AVRAM Tudose D. – Vița-de-vie – rod al p ământului și al muncii . Chi șinău. „Universitas ”.
1992. – P . 15.
6 CANTEMIR Dimitrie. – Descrierea Moldovei . Chi șinău. 1975. – P . 55-56.Vița-de-vie în cultura moldovenilor

Volumul 7 (20) Buletinul Științifical Muzeului Naționalde Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei 217
7 Vasile Lupu Domn al Moldovei (1634-1653). Bucure ști. 1991. – P . 52.
8 GĂINĂ Boris. – Via, vinul și civiliza ția. Chi șinău, „Litera ”, 2000. – P . 7.
9 Ibidem , p. 10.
10 ȘTEFĂNUC Ă Petre V . – Cercet ări folclorice din Valea Nistrului de Jos. Bucure ști. 1937.
– P . 43
11 DEMCENCO Nicolae. – Виноградарство и виноделие Mолдавии в XIX – начале XX
века . Chișinău. 1978. – P . 23.
12 LAȘCU Nicolae . – Cum tr ăiau romanii . Bucure ști. 1965. – P . 227.
13 AVRAM Tudose D . – Vița-de-vie – rod al p ământului și al muncii. Chișinău. ”Universitas ”.
1992. – P . 22.
14 Ibidem, p. 22.
15 CARPOV Sofroni. – Elixire din struguri . Chi șinău. „Cartea Moldoveneasc ă”. 1989. – P . 69.
16 LAȘCU Nicolae. – Cum tr ăiau romanii . Bucure ști. 1965. – P . 230.
17 Ibidem , p. 230.
18 CARPOV Sofroni. – Elixire din struguri . Chi șinău. „Cartea Moldoveneasc ă”, 1989. – P . 74.
19 Materiale de teren, Satul Bucovca (regiunea Cern ăuți), anul 2004.
20 LAȘCU Nicolae. – Cum tr ăiau romanii. Bucure ști. 1965. – P . 228.
21 Ibidem , p. 230.
22 CARPOV Sofroni. – Elixire din struguri . Chi șinău. „Cartea Moldoveneasc ă”. 1989. – P .
125.
23 AVRAM D. Tudose. – Vița de vie – rod al p ământului și al muncii . Chi șinău. „Universitas ”.
1992. – P . 105.
24 Ibidem , p. 107.
25 Anuarul Muzeului de Etnografie a Moldovei . Iași. 2002. – P . 187.
26 MARIAN Simeon. – Florea. – Sărbătorile la rom âni. Bucure ști. 1994. – P . 317.
27 CARPOV Sofroni. – Elixire din struguri. Chișinău. „Cartea Moldoveneasc ă”. 1989. – P . 33.
28 Ibidem , p. 33.
Résumé
Le but d ’article est de montrer l ’ évolution d е la viticulture dans l ’espace Pruto-Nistr éen,
qui a accueilli un grand d éveloppement dans les époques romane et m édiévale. Les vignes
d’Odobe ști, de Cotnari, de Hu și, des monast ères et des hommes libres (r ăzeși) sont bien connues
par aujourd ’hui.
Apres 1812 en Basarabia a eu lieu un d éveloppement accentu é de la viticulture au centre
et au sud de pays. L ‘article propose diff érentes formes et m éthodes traditionnelles d,utilisation
de la production de la viticulture dans l ’alimentation, la m édecine et la cosmetique.
L’importance de cette culture dans la vie du peuple a été dimensionn é par la pr ésentation
dans la vie et la culture des Moldaviens – dans les chansons, dans les l égendes, dans la penture,
etc. Les vinoth èques reconnues de la Moldavie – Cricova, Mile știi Mici, Purcari d émontrent cette
occupation s éculaire.
Cercet ător științific,
Muzeul Na țional de Etnografie și Istorie Natural ă Valentina IAROVOI