Buletinul AGIR, Supliment 1/2013 79OBȚINEREA DE ENERGIE REGENERABIL Ă (ETANOL ȘI BIOGAZ) PRIN PROCESAREA ÎN CASCAD Ă A COCENILOR DE PORUMB Teodor… [623980]

ADVANTAGES OF REMOTE SENSING

Buletinul AGIR, Supliment 1/2013 79OBȚINEREA DE ENERGIE REGENERABIL Ă
(ETANOL ȘI BIOGAZ) PRIN PROCESAREA
ÎN CASCAD Ă A COCENILOR DE PORUMB
Teodor VINTIL Ă, Adrian TRULEA, Szuzsana LACZKO, Simina-Ileana NEO
Universitatea de Științe Agricole și Medicin ă Veterinar ă, Timișoara
REZUMAT. Scopul principal al acestui experiment a fost acela de a analiza posibilitatea utiliz ării cocenilor de
porumb epuiza ți în procesul de producere a etanolului drept materie prim ă într-un nou ciclu tehnologic în care
se urmărește producerea de biogaz. Drept inocul și cosubstrat, s-a folosit un amestec de n ămol activ provenit
de la un fermentator de biogaz dintr-o ferm ă de vaci și dejecțiile proaspete de vac ă. Rezultatele arat ă că prin
adăugarea cocenilor de porumb nepretrata ți, mărunțiți la 10 mm, volumul de biogaz ob ținut crește cu
32,2 ml/100 ml mediu de fermenta ție față de șarja martor. Prin ad ăugarea bagasei de coceni pretrata ți
mecanic și epuizați în procesul de ob ținere a etanolului, volumul de biogaz cre ște cu 158,7 ml/100 ml mediu
de fermenta ție. Aceste date indic ă faptul că se produce o cantitate mai mare de energie prin procesarea în
cascadă, combinând cele dou ă tehnologii: producerea de etanol lignocelulozic, urmat ă de producerea de
biogaz, fa ță de procesarea separat ă a cocenilor la etanol sau bogaz.
Cuvinte cheie: coceni de porumb, biogaz, bioetanol, fermenta ție anaerob ă, reziduuri agricole.
ABSTRACT. The main purpose of the experiment was to compare the biogas yield from corn stalks with the
biogas yield from corn stalks bagasse resulted from the process of lignocellulosic ethanol production.
Mixture of liquid sludge from a cattle-farm biog as plant and fresh cattle manure was used as
inoculums and co-substrate. The results indicates that by addition of unpretreated corn stalks, choped in
1 0 m m p a r t i c l e s , t h e g a s y i e l d i s i m p r o v e d w i t h 3 2 , 2 m l / 1 0 0 m l f e r m e n t a t i o n m e d i u m c o m p a r e d w i t h
control. By addition of mechanical pretreated corn stalks bagasse resulted after the process of bioethanol
production, the gas yield increased with 158,7 ml/100 ml fermentation medium compared with control
batch. These results indicates that more energy is produc ed if the corn stalks are processed in cascade, by the
combination of the two technologies: lignocellulosic ethanol production followed by biogas production of the
resulted corn stalks bagasse, comparing with separate processing of corn stalks to ethnol or biogas.
Keywords: corn stalks, biogas, bioethanol, anaero bic fermentation, agricultural waste.
1. INTRODUCERE
În situația politic ă și economic ă actuală ne
confruntăm cu cre șteri necontrolate ale pre țului
țițeiului și a altor resurse energetice naturale. Criza
de energie mondial ă, accentuat ă de modific ările
climatice au reprezentat un semnal de alarm ă și au
generat în rândul comunit ăților științifice interna țio-
nale dezbateri care au avut drept scop identificarea
de noi tehnologii pentru ob ținerea biocombustibililor
pe cale natural ă. Scopul cercet ătorilor este acela de a
identifica solu ții care s ă permită obținerea de
biocombustibili din resurse regenerabile care s ă
poată fi utiliza ți atât în industria transporturilor, dar
și în termoficare, pentru sistemele de înc ălzire a
locuințelor.
Inițial, cercet ătorii au propus ca materia prim ă
folosită pentru ob ținerea de biocombustibili s ă fie
reprezentat ă de plantele energetice, care au con ținut
ridicat de glucide sau poliglucide (cereale, plantele oleaginoase, plantele zaharoase). Plantele enumerate
însă reprezint ă materie prim ă de bază pentru asigura-
rea hranei necesare oamenilor și animalelor. Efectul
negativ al utiliz ătii acestora atât ca materie prim ă
pentru ob ținerea biocombustibililor dar și pentru
producerea hranei este cre șterea prețului alimentelor.
Pentru a se evita acest neajuns, s-a g ăsit soluția
obținerii biocombustibililor din subproduse sau
deșeuri organice agroindustriale, ce con țin celuloz ă
și care pot fi hidrolizate la monoglucide, care pot fi
apoi fermentate cu ajutorul diferitelor microorga-
nisme la etanol, butanol, aceton ă, metan, hidrogen și
alți compu și combustibili sau cu alt ă utilitate.
Procesul de digestie anaerob ă este foarte des întâlnit
în medii naturale ca se dimente oceanice (J. ROUSE
& al. [1]), stomacul rumeg ătoarelor, turb ării (J.
RAPPORT & al. [2]).
O gamă largă de reziduuri organice pot fi folosite
ca materie prim ă în procesul de digestie anaerob ă:
(G. SHELEF, & al. [3]; I.R. ILABOYA, & al. [4]),

ADVANCES IN ENVIRONMENTAL SCIENCE

Buletinul AGIR, Supliment 1/2013 80 iar cercet ările recente indic ă faptul c ă reziduurile
agricole celulozice pot fi folosite drept substrat pentru
producerea de energie regenerabil ă atât la nivel
regional, na țional dar și global (T. VINTIL Ă & S.
NEO [5], T. VINTILA, & al. [6], SC PROJECT
DEVELOPER [7]). Cocenii de porumb reprezint ă din
punct de vedere cantitativ un reziduu agricol important
generat pretutindeni pe glob în urma recolt ării plantelor
ajunse la maturitate (T. VINTILA & S. NEO [5]). Studii știiințifice indic ă faptul că acest tip de reziduu
agricol pote fi convertit în etanol (Z. CUI & al. [8], L.
LUO & al. [9]) – la momentul actual procesul
tehnologic de conversie fiind deja aplicat la nivel de
stație pișarjă (http://www.iogen.ca [10], http://ens-
newswire.com [11]). Cocenii de porumb pot fi folosi ți
și ca materie prim ă pentru producerea de biogas
(V.NIKOLIC & T. VINTIL Ă [12], X. LI & al. [13], S.
NEO & al. [14]). Este important de studiat posibilitatea
utilizării substraturilor epuizate deja în cursul
procesului de ob ținere a etanolului lignocelulozic drept
materie prim ă pentru producerea de biogaz, ca parte a
unui proces tehnologic derulat în cascad ă.
Obiectivul principa l al acestei lucr ări științifice
este acela de a analiza posibilitatea utiliz ării coce-
nilor de porumb epuiza ți în procesul de producere a
etanolului drept materie prim ă într-un nou ciclu
tehnologic în care se urm ărește producerea de
biogaz. Drept inocul și substrat de fermenta ție s-au
utilizat nămolul activ recoltat de la un bioreactor dar
și dejec
țiile de vac ă recoltate în ziua începerii
experimentului.
2. MATERIAL ȘI METODĂ
2.1. Materii prime utilizate
Pentru ob ținerea de biogaz s-a folosit drept materie
primă atât bagas ă, sau coceni de porumb epuiza ți în
procesul de ob ținere a bioetanolului (rezulta ți intr-un
experiment anterior), cât și coceni de porumb ca
atare, recolta ți la momentul în care planta a ajuns la
maturitate biologic ă. Ca inocul s-a folosit un
amestec de digestat ob ținut de la fermentatorul de
biogaz care func ționează în incinta Sta țiunii Didactice
a USAMVBT și dejecții proaspete de vac ă.
2.2. Pretratarea materiilor prime și realizarea
schemei experimentale:
LI: cocenii de porumb. Cocenii au fost recolta ți,
uscați și mărunțiți astfel încât s ă obținem particule
cu dimensiunea mai mare de 10 mm. Biomasa
mărunțită a fost folosit ă direct ca substrat pentru
producerea biogazului.
LII: bagasă pretratat ă mecanic. În acest caz
cocenii de porumb au fost ini țial pretrata ți cu scopul de a fi folosi ți ca materie prim ă pentru producerea de
bioetanol: (m ăcinare la particule cu dimensiuni mai
mici de 2 mm, autoclavare la 1 bar pentru sterilizare, hidrolizare cu un complex enzimatic celulozolitic (No-
vozyme NS22086) și fermentare cu ajutorul drojdiilor
Sacharomices cerevisiae . La finalul procesului de
producere a bioetanolului, s-a separat frac țiunea solid ă
de cea lichid ă prin centrifugare. Partea solid ă centri-
fugată a fost uscat ă la etuvă la 105
oC, apoi rem ărunțită
și depozitat ă la temperatura camerei pân ă la momentul
folosirii în cadrul acestui experiment.
LIII: bagasă pretratat ă fizico-chimic. Și în
această situație biomasa a fost folosit ă într-un ex-
periment anterior care a avut drept scop producerea de bioetanol. Biomasa a fost m ărunțită în fragmente
cu dimensiuni de 2-3 cm, umectat ă cu NaOH 2% și
autoclavat ă la 2 bari timp de 30 de minute, apoi a
fost spălată alternativ cu ap ă și H
2SO 4 entru a ajunge
la pH 5,1. Proba a trecut printr-o nou ă autoclavare la
1 bar (pentru sterilizare), hidrolizare cu acela și
complex enzimatic NS22086 și fermentare cu ajutorul
drojdiilor Sacharomices cerevisiae . Și în acest caz la
finalul procesului de producere a bioetanolului, s-a
separat frac țiunea solid ă de cea lichid ă prin centri-
fugare, partea solid ă centrifugat ă a fost uscat ă la
etuvă la 105oC, apoi m ăcinată și depozitat ă la
temperatura camerei pân ă la momentul folosirii în
cadrul acestui experiment.
Sorturile de biomas ă procesate la modul descris
anterior au fost amestecate cu inocul lichid și
dejecții proaspete de vac ă și introduse în flacoane cu
capacitatea de 2.000 ml. Raportul de participare a
fiecărui substrat a fost astfel calculat încât substan ța
uscată regăsită în amestecul supus fermenta ției să fie
de 8% în cazul tuturor variantelor experimentale.

Tabelul 1. Schema de organizare a experimentului

Codul
șarjelor
experimentale Tipul de biomas ă utilizat
M Control (inocul format din digestat și
dejecții proaspete de vac ă)
LI Coceni de porumb (nepretrata ți) și inocul
LII Bagasă (coceni de porumb epuiza ți în
procesul de producere a etanolului),
pretratată mecanic și inocul
LIII Bagasă pretratatăfizico-chimic și inocul

Capacele flacoanelor experimentale au fost pre-
văzute cu dou ă furtunuri flexibile de cauciuc, dup ă
cum urmeaz ă: Un furtun nu este în contact cu
substratul supus ferment ării, capătul liber al acestuia
fiind racordat la un balon special destinat recolt ării
biogazului produs. Cel de-al doilea furtun a fost
imersat în faza lichid ă a substratului supus digestiei
iar la cap ătul liber a fost fixat ă o seringă de 100 ml
destinată recoltării probelor în vederea determin ării
valorii pH-ului.

OBȚINEREA DE ENERGIE REGENERABIL Ă PRIN PROCESAREA COCENILOR DE PORUMB

Buletinul AGIR, Supliment 1/2013 812.3. Parametrii optimi necesari pentru
realizarea fermenta ției
● La începutul experimentului pH-ul a fost
ajustat astfel încât s ă fie create condi țiile optime
pentru ini țierea fermenta ției (pH-6,8). Pe întreaga
perioadă experimental ă determinarea pH-ului s-a
realizat cu ajutorul pH-metrului Consort C932.
● Flacoanele experimentale au fost incubate la
37oC.
● Agitarea flacoanelor experimentale s-a f ăcut
timp de 5 minute/24 ore.
● Determinarea concentra țiilor de metan și dioxid
de carbon s-a realizat cu ajutorul unui echipament cu
senzori de gaze BlueSens (fig. 1).

Fig. 1 Recoltarea datelor cu ajutorul echipamentului Blue Sens:
1 – cilindru gradat; 2 – contor de gaz; 3 – senzor de CH 4;
4 – senzor de CO2; 5 – seringă recoltare gaz; 6 – baloane
pentru recoltare gaz; 7 – seringă recoltare probe lichide;
8 – flacoane experimentale; 9, 10 – caseta de conectare a
contoarelor și a senzorilor de gaz la calculator pentru colectarea
datelor; 11 – software BACVIS. 2.4. Metode de analiz ă
Substanța uscată a biomasei și a digestatului
rezultat în urma proceselor de fermenta ție a fost de-
terminată prin uscare la etuv ă la 105oC. Concentra ția
în metan și dioxid de carbon a biogazului rezultat în
timpul fermenta țiilor s-a m ăsurat cu ajutorul
sistemului BlueSensTM, dotat cu senzori de gaze și
soft de prelucrare a datelor generate în timp real. Biogazul produs în fiecare flacon experimental a fost
stocat în baloane special destinate acestui scop.
Baloanele pe m ăsura umplerii lor au fost golite cu
ajutorul unei seringi, fiind apoi injectat în interiorul
sticlei speciale prev ăzute cu senzorii de metan și
dioxid de carbon. Informa țiile generate de cei doi
senzori au fost transmise casetei de conectare a
contoarelor și senzorilor de gaz la calculator, unde a
fost generat un fisier care con ține informa ții numerice
și care este convertit cu ajutorul software-ului
BACVIS într-o reprezentare grafic ă (fig. 1).
3. REZULTATE ȘI DISCUȚII
Pentru monitorizarea evolu ției pH-ului în perioada
de desfășurare a fermenta ției anaerobe s-au recoltat
probe din fiecare variant ă experimental ă din două în
două zile. În cazul în care pH-ul a sc ăzut sub
valoarea 5.5, corec ția acestuia s-a realizat cu solu ție
de amoniac 10%.
În primele 4 zile experimentale s-a înregistrat
scăderea pH-ului în cazul tuturor celor 4 variante
experimentale fiind necesar ă corectarea acestuia la
valoarea la 7,0 (fig. 2).

Fig. 2. Variația pH-ului pe parcursul fermenta ției anaerobe.
0123456789
Ziua 1 Ziua 4 Ziua 8 Ziua 12 Ziua 18 Ziua 22 Ziua 27 Ziua 32 Ziua 40Perioada de fermenta ție (zile) Valuare p HM LI LII LIII

ADVANCES IN ENVIRONMENTAL SCIENCE

Buletinul AGIR, Supliment 1/2013 82

Fig. 3. Concentra ția de CH 4 în cazul celor patru variante experimentale.

Fig. 4. Producția de biogaz în cazul variantelor experimentale

În cazul șarjei Martor (doar inocul format din
digestat și dejecții de vacă), pH-ul a variat în limite
optime pentru desf ășurarea activit ății bacteriilor me-
tanogene ( pH: 5,5-7,3). Acest lucru este explicabil
prin faptul c ă dejecțiile de vac ă acționează ca un
tampon împiedicând reducerea pH-ului ca urmare a
acumulării acizilor organici în mediul de fermen-
tație.
În intervalul experimental 15-40 de zile nu a fost
necesară intervenția în vederea corect ării pH-ului la
niciuna dintre șarjele de fermeta ție, deoarece acesta
s-a menținut în limitele optime realiz ării procesului
de fermenta ție anaerob ă (pH: 6,6-7,8).
Recoltarea biogazului colectat în baloanele
experimentale a fost realizat ă la 18, 30 și respectiv
40 de zile de la începerea experimentului. Valorile
redate în graficul de mai jos reprezint ă concentra țiile
maxime de CH 4 măsurate în cazul fiec ărei variante
experimentale cu ajutorul senzorilor BlueSens.
Concentra țiile maxime de CH 4 în cazul primei
recoltări, variază între 28,25%, 34,97% și 63,23% în
cazul variantelor LII, LI și Martor (fig 3). În cazul
variantei LIII nu s-a produs biogaz. La cea de a doua recoltare concentra țiile de biogaz înregistrate au
variat între 61,47%, 62,23%, 64,52% și 66,29% în
cazul Martorului, LII, LIII, și respectiv LI. Ultima
recoltare a biogazului a indicat urm ătoarele con-
centrații maxime de CH 4: 37,66%, 55,35%, 57,08%
și 65,25% pentru Martor, LIII, LI și respectiv LII.
Experimentul a fost oprit dup ă o perioad ă de 40
de zile de fermenta ție anaerob ă deoarece produc ția
de biogaz în cazul tuturor șarjelor experimentale a
devenit nesemnificativ ă. Rezultatele legate de pro-
ducția de biogaz arat ă faptul că volumul de biogaz
produs este mai mare la majoritatea variantelor
experimentale dup ă 30 de zile de fermenta ție
(fig. 4). În cazul șarjei LIII, volumul de biogaz
produs este mai mic decât în cazul șarjei Martor.
La prima recoltare cea mai mare cantitate de
biogaz a fost ob ținută în cazul șarjei LII (1405 ml),
pe când în cazul șarjei LIII nu s-a produs biogz.
La cea de – a doua recoltare cea mai mare
cantitate de biogaz a fost ob ținută în cazul șarjei LII
(2225 ml) și cea mai mic ă producție de biogaz a fost
realizată de către șarja LIII (683 ml). În cazul
variantelor experimentale Martor și LI cantit ățile de 010203040506070Concentra ția de metan (%)
M LI LII LIII
Variante experimentale Ziua 18, CH4
Ziua 30, CH4
Ziua 40, CH4
05001,0001,5002,0002,500Metan (ml )
M LI LII LIII
Variante experimentaleZiua 18
Ziua 30
Ziua 40

OBȚINEREA DE ENERGIE REGENERABIL Ă PRIN PROCESAREA COCENILOR DE PORUMB

Buletinul AGIR, Supliment 1/2013 83biogaz produse au fost relativ egale: 1460 ml și
respectiv 1490 ml.
La ultima recoltare de biogaz șarja LI a avut cea
mai mare produc ție (1320) ml, fiind urmat de șarjele
LII (1230 ml) și LIII (930ml). Cel mai mic volum de
biogaz a fost ob ținut în cazul șarjei Martror
(400 ml).
În cazul șarjelor Martor, LI și LII produc ția de
biogaz a crescut în intervalul experimental 19-30 de
zile, urmând ca în intervalul 30-40 de zile cantitatea
de biogaz generat ă să scadă considerabil. Aceast ă
scădere a produc ției de biogaz poate fi explicat ă prin
faptul că microorganismele implicate în procesul de
fermentație au consumat mare parte din substratul
organic iar activitatea lor metabolic ă s-a redus.
Creșterea produc ției de biogaz din intervalul 19-30
de zile este explicabil ă prin faptul c ă în aceast ă perioadă experimental ă pH-ul mediului de fermen-
tație s-a stabilizat între valorile 6,6-7,8-acesta fiind
pH-ul optim în cazul microorganismelor metanogene.
În cazul șarjei LIII (bagas ă, sau coceni de porumb
pretratați fizico chimic în procesul de producere a
bioetanolului) produc ția de biogaz înregistrat ă a fost
mai scăzută comparativ cu celelalte trei șarjăuri. O
explicație pentru aceast ă situație poate fi aceea c ă
prin tratamentul fizico chimic aplicat cocenilor de
porumb au fost generate substan țe inhibitoare care
au afectat în mod negativ microbiota din inocul, ceea
ce a dus la încetinirea sau chiar oprirea procesului de
metnogenez ă.
Însumând volumele de biogaz rezultate în urma
celor 3 recolt ări am ob ținut cantitatea total ă de
biogaz pe întreaga perioad ă experimental ă pentru
fiecare șarjă în parte (fig. 5).

Fig. 5 Cantitatea total ă de biogaz ob ținută în perioada experimental ă

Tabel 2 Total energie produs ă

Etanol,
g g−1 Energia din
etanol*,
J g−1 Biogaz,
ml g−1 Energia din
biogaz**,
J g−1 Total energie
produsă,
J g−1
Digestie anaerob ă directă a cocenilor de porumb 0 0 131 2829 2829
Procesarea la etanol lignocelulozic 0.206 5500 0 0 5500
Procesarea cocenilor de porumb în cascad ă (pretratare
– hidroliz ă -fermentare etanolic ă – digestie anaerob ă) 0.206 5500 189 4082.4 9582
* Calculat pentru 26 700 J/g etanol [15].
** Calculat pentru un con ținut energetic de 21.6 J/ml biogaz cu un con ținut de 60% metan [15].

Aceste rezultate indic ă faptul că prin adăugarea
cocenilor de porumb m ărunțiți la 10 mm ( LI) volu-
mul de biogaz ob ținut crește cu 32,2 ml/100 ml
mediu de fermenta ție față de șarja martor ( Martor ).
Prin adăugarea bagasei pretratate mecanic ( LII)
volumul de biogaz cre ște cu 158,7 ml/100 ml mediu
de fermenta ție.
Adăugând bagas ă pretratat ă fizico chimic ( LIII)
volumul de biogaz produs a sc ăzut cu 119,2 ml/100
ml mediu de fermenta ție comparativ cu șarja martor
(Martor). În tabelul 2 sunt redate cantit ățile de
biocombustibili produ și prin rocesarea cocenilor și
energia con ținută de către aceștia. Dacă însumăm energia produs ă în cele dou ă
cazuri de procesare direct ă a cocenilor de porumb, și
anume digestia anaerob ă pentru ob ținerea biogazului
și conversia la etanol, ob ținem o cantitate mai mic ă
de energie decât în cazul proces ării în cascad ă
(pretratare, hidroliz ă și fermenta ție pentru producere
de etanol urmat ă apoi de digestia anaerob ă a bagasei
pentru producere de biogaz). Se observ ă de
asemenea în tabelul 2 c ă din bagase (coceni de
porumb epuiza ți în procesul de ob ținere a etanolului)
se obține o cantitate mai mare de biogaz decât din
cocenii de porumb care nu au trecut prin procesele de pretratare, hidroiz ă și fermentare. Acest lucru
4.920 ml
3.425 ml
3.055 ml
1.613 ml
0100020003000400050006000
Martor LI LII LIII

ADVANCES IN ENVIRONMENTAL SCIENCE

Buletinul AGIR, Supliment 1/2013 84 poate fi explicat prin faptul c ă pretratând enzimatic
și hidrolizând cocenii de porumb înaintea fermen-
tației etanolice substartul celulozic a devenit mult
mai accesibil microorganismelor implicate ulterior
în procesul de digestie anaerob ă pentru ob ținerea de
biogaz. Cu toate c ă în fermeta ția alcoolic ă, glucidele
simpe sunt consumate de c ătre drojdii pentru a
produce etanol, biopolimerii r ămași neconsuma ți în
bagase sunt mult mai u șor de consumat de micro-
organismele din etapa de fermenta ție abaerob ă și
metanogenez ă. De asemenea, prin ad ăugarea drojdiilor
necesare proces ării substratului în etapa de fermen-
tație etanolic ă s-a produs o cre ștere a înc ărcăturii
organice care a fost valorificat ă de microorga-
nismele implicate în procesul de fermenta ție pentru
producerea de biogaz.
4. CONCLUZII
Reziduurile de coceni de porumb rezultate din
procesul de producere a etanolului (bagasa), pot fi utilizate cu succes ca materie prim ă pentru
producerea de biogaz.
Prin digestia anaerob ă a bagasei ob ținută prin
pretratarea mecanic ă a cocenilor se ob ține mai mult
biogaz decât din cocenii care nu au trecut prin
etapele de producere a etanolului lignocelulozic.
Prin digestia anaerob ă a bagasei ob ținută prin
pretratarea fizicochimic ă, s-a obținut mult mai pu țin
biogaz. Explica ția acestui fapt este aceea c ă în
procesul pretrat ării fizicochimice a cocenilor de
porumb au fost genera ți produși inhibitori care au
efecte negative asupra microorganismelor implicate în procesul de digestie anaerob ă.
Cea mai mare cantitate de energie se ob ține prin
procesarea în cascad ă a cocenilor de porumb,
aplicând urm ătoarele etape de procesare: pretratare
mecanică, hidroliză enzimatic ă, fermentare cu drojdii
la etanol, separarea fazei solide, uscarea acesteia,
inoculare cu inocul lichid și digestie anaerob ă. BIBLIOGRAFIE  
[1] J. Rouse, M. Ali, Recycling of organic waste. 2008
http://practicalaction.org/docs/technical_information_servi
ce/recycling_organic_waste.pdf
[2] J. Rapport, R. Zhang, B. M. Jenkins, R. B. Williams, Current
Anaerobic Digestion Technolog ies Used for Treatment of
Municipal Organic Solid Waste, Elsevier Science Biomass
and Bioenergy., 35 (3) 1263, 1272, (2011)
[3] G. Shelef, H. Grynberg S. Kimchie, High rate thermophilic
aerobic digestion of agricultural wastes, Biotechnology
and Bioengineering Symposium, (11), 341, 342 (1981).
[4] I.R. Ilaboya, F.F. Asekham e, M.O. Ezugwu, A.A. Erameh,
F.E. Omofuma, Studies on Biogas Generation from
Agricultural Waste; Analysis of the Effects of Alkaline on
Gas Generation, World Applied Sciences Journal 9(5),
537, 545, (2010).
[5] T. Vintila, S. Neo, Biogas in Romanian Agriculture,
Present and Perspectives. Scientific Papers: Animal
Science and Biotechnologies, 44 (1), 465,474 (2011).
[6] T. Vintila, S. Neo, C. Vin tila, Biogas Production Potential
from Waste in Timis County, Scientific Papers: Animal
Science and Biotechnologies , 45 (1), 366, 373 (2012).
[7] Sc Project Developer (ProDev), Screening the rise of
fermentable wastes & market prices for energy and waste treatment in Romania, PROBIOPOL Project, www.
biogaz-romania.ro . (2008).
[8] Z. Cui, C. Wan, J. Shi, R. W. Sykes, Y. Li, Enzymatic
Digestibility of Corn Stover Fractions in Response to Fungal
Pretreatment, Ind. Eng. Chem. Res , 51(21), 7153, 7159
(2012).
[9] L. Luo, E. van der Voet, G. Huppes, A n energy analysis of
ethanol from cellulosic feedstock–Corn stover, Renewable
and Sustainable Energy Reviews, 13 (8), 2003, 2011 (2009).
[10] http://www.iogen.ca/news_events/c ellulose_ethanol_news/
2006_06_29.html
[11] http://ens-newswire.com/2012/12/12/ dupont-builds-giant-
cellulosic-ethanol-biorefinery-in-iowa/ DuPont Builds
Giant Cellulosic Ethanol Biorefinery in Iowa, Posted by
News Editor in Energy, Latest News, RSS on December
12, (2012).
[12] V. Nikolic, T. Vintil ă, Producerea și utilizarea biogazului
pentru ob ținerea de energie , Editura Mirton Timi șoara,
(2009).
[13] X. Li, L. Li, M. Zheng, G. Fu, J.S. Lar, Anaerobic Co-
Digestion of Cattle Manure with Corn Stover Pretreated by Sodium Hydroxide for Effic ient Biogas Production,
Energy Fuels , 23(9), 4635, 4639 (2009).
[14] S. Neo, T. Vintil ă, M. Bura, Conversion of Agricultural
Wastes to Biogas using as Inoculum Cattle Manure and Activated Sludge, Animal Science and Biotechnologies,
45(1) 328, 334 (2012).
[15] http://www.afdc.energy.gov/fu els/fuel_comparison_chart.pdf.