Bulbuc (Dinu) Mirela Madalina [629601]

Bulbuc (Dinu) Mirela Madalina
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT

CUPRINS
CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie
Prezentarea teoretica a infarctului miocardic acut
1)Definitie
2)Etiologie
3)Patologie
4)Simptomatologie
5)Pronostic
6)Tratament
CAPITOLUL II

Supravegherea bolnavului din momentul internarii pina la externare si efectuarea tehnicilor impuse de
infarctul miocardic acut
1)Internarea bolnavului
2)Asigurarea conditiilor de spitalizare
3)Asigurarea igienei generale
4)Supravegherea functiilor vitale
5)Alimentatia bolnavului

6)Tratamentul medicamentos al bolnavului
7)Pre gatirea, asistarea si efectuar ea recoltarilor de
produse bacteriologice si pato logice
8)Educatia pentru sanatate a bolnavului
*Profilaxia bolii
*Externarea bolnavului
CAPITOLUL III
Prezentarea planurilor de ingrijire
CAPITOLUL IV
Analiza cazurilor de boala prezentate in lucrare
Concluzii generale asupra lucrarii
Bibliografie

MOTIVATIA LUCRARII
Infarctul miocardic acut este o boala a carei frecventa este
in crestere,afecteaza din ce in ce mai multe persoane
tinere.Avand in vedere ca este o urgenta medico -chirurgicala
am vrut sa cunosc cat mai multe lucruri despre
cauze,simptomatologie,etiopatogen ie tratamentul IMA si mai
ales profilaxia IMA.Cu un regim de viata si alimentatie
echilibrat,evitand fumatul si alcoolul se pot preveni bolile
cardiovasculare.

CAPITOLUL 1
Notiuni de anatomie si fiziologie a inimii
Inima este considerata ca organul central al aparatului cardiovascular,a
carui functionare asigura circulatia sangelui, a limfei, a lichidului
interstitial.
Inima este un or gan cavitar si musculos alcatuit din patru
cavitati:doua atrii si doua ventricule. Intre atrii si ventricule se afla
septul atrioventricular.
Inima este invelita intr -o formatiune membranoasa care poarta
denumirea de pericard. Acesta inveleste si vasele mari care pornesc din
inima. Peretele inimii este format din miocard si endocard.
Miocardul este partea cea mai groas a a peretelui cardiac si este
format din fibre musculare striate cu caractere speciale.Miocardul
atriilor este relativ subtire,fiind in concordanta cu forta pe care trebuie
sa o dezvolte in circulatia sangelui.In peretii ventriculelor,care sunt mai
grosi,f ibrele au o dispozitie mai complexa.
Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile inimii,
prezentandu -se ca o membrana foarte neteda si transparenta,fara vase
sanguine.
Vascularizatia inimii
Inima primeste sangele nutritiv prin doua artere coronare:artera
coronara stanga si artera coronara dreapta.
Artera coronara stanga vascularizeaza prin ramurile ei cea mai
mare parte a peretelui inimii stangi,cea mai mare parte a septului
interventricular si o mica parte din peretele ventriculului drep t.

Artera coronara dreapta vascularizeaza cea mai mara parte a
peretelui inimii drepte,o parte a septului interventricular si o mica parte
din ventriculul stang.
Din capilarele care iriga inima se formeaza venele coronare care
duc sangele in atriul drept .Prin venele coronare ,sinusul coronar
colecteaza cea mai mare parte a sangelui care circula prin inima.
Vascularizatia inimii este completata de numeroase vase limfatice si
ganglioni limfatici.
Prezentarea teoretica a bolii
Infarct miocardic acut
1.Definitie
Infactul miocardic reprezinta o zona de necroza ischemica in
miocard,produsa prin obliterare unei ramuri coronariene.
2.Etiologie
A.Factori determinanti
In 90 -95%din cazuri etiologia IMA este reprezentata de
ateroscleroza coronariana.
5-6% sunt cauze nonaterosclerotice multiple,dintre cele mai
frecvente amintim:
a)Boli coronariene obstructive neaterosclerotice
-Arterite,lues,PAN,colagenoze,boala Takayasu
-Ingrosare parietala: amiloidoza,mucopolizaharidoze, consum de
contraceptive, fibroza dupa iradiere.
-Compresie extrinseca:tumori,anevrism de sinus Valsalva

b)Embolii coronariene : endocardita bacteriana subacuta,prolaps de
valva mitrala, mixom atrial, embolii intraoperatorii sau
intracoronarografice.
c)Traumatisme :disectie de aorta, plagi penetrante, disectie in timpul
angioplastiei si coronarografiei.
d)Anomalii congenitale coronariene
e)Tromboze coronariene "in situ" : trombocitoza, coagulare
intravasculara diseminata.
f)Spasme coronariene
g)Disproportie cerere -oferta
-Stenoza aortica, cord hipertensiv, cardiomiopatia hipertrofica
obstructiva, insuficienta aortica
-Tireotoxicoza, feocromocitom
-Hipoxie,anemie,intoxicatii(cianuri,CO) de cauza pulmonara.
Pacientii cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu angina
instabila,multiplii factori cu risc coronarian si cei cu angina Prinzmetal.
B.Factori favorizanti
Factori care cresc alura ventriculara: stress, frig, efort fizic, efort
digestiv, consum de droguri.
Factori care cresc contractilitatea miocardica -simpatomimetice.
Interventii chirurgicale la varstnici sau coronarieni cunoscuti sau i n
timpul interventiilor pe cord sau proceduri de cardiologie invaziva.
In timpul unor afectiuni ac ute severe:accident vascular ce rebral,
pneumonii severe la varstnici, tromboembolii pulmonare.
In aproximativ 50% din cazur nu se pot identifica factorii precipitanti.

Incidenta maxima a IMA s -a inregistrat dimineata intre orele 5 si 10 in
perioada de hipercatecolaminemie motivata.
3.Patogenie
In patogenia Infarctului m iocardic acut intervine procesul de ocluzie
coronariana durabila,printr -un proces de tromboza pe vas ateroslerotic
in 95% din czuri.
4.Tablou clinic
Debutul IMA este brusc legat de anumite circumstante de aparitie
sau fara o explicatie imediata.
Durerea are sediu retrosternal si \sau epigastric cu iradiere catre umarul sau
membrul superior stang(pe marginea cubitala),in ambii umeri,in ambele brate,ambele
coate,mandibula,interscapulovertebral,epigastrica.
Caracterul durerii este de apasare, constrictie, strivire, arsura, iar
intensitatea este foarte mare, adesea de nesuportat.
Durata de obicei este de peste 30 minute poate dura ore de regula
dispare dupa 12 -24 ore dupa definitivarea necrozei. Durerea poate lipsi
la aproximativ 20% din p acienti sau este foarte stearsa(in special la
pacientii cu diabet zaharat,la femei sau la varstnici).
Factorii declansatori nu cedeaza la nitroglicerina sau la alti nitrati, nu
cedeaza la analgetice uzuale sau in repaus.
Fenomenele asociate durerii sunt an xietate,neliniste, paloare,dispnee,
palpitatii,transpiratii profunde, greturi si varsaturi.
Modificarile tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau hipotensiunea
arteriala.
Manifestarile digestive sunt reprezentate de greturi, varsaturi(prin
reflex vagal) , diaree, sughit prin iritarea nervului frenic.

Alte manifestari
Dispnee(polipnee) care este semn de disfunctie de pompa.
Palpitatii prin tahiaritmii sau bradiaritmii.
Manifestari neurologice reprezentate de sincope.
Fatigabilitatea si astenia fizica accentuata pot fi uneori singurele
simptome ale unui infarct indolor.
Febra poate fi moderata in primele zile de la debut si se mentine 7 -10
zile.
Semne generale
Anxietate, agitatie (in cautarea unei pozitii antialgice) , paloare,
transpiratii, extremitati reci.
Pulsul si tensiunea arteriala pot fi normale sau modificate in functie de
manifestarile sistemului nervos vegetativ.
La aparatul cardiovascular nu exista modificari specifice,in formele
necomplicate:tahicardie sinusala sau bradicardie in functie de
dominanta vegetativa.
5.Tratament
Obiectivele tratamentului
1.Prevenirea extinderii necrozei
2.Limitarea intinderii necrozei
3.Restabilirea fluxului coronarian
4.Tratamenul complicatiilor

5.Reabilitarea bolnavului

Masuri generale
Oxigenoterapie,repus
Calmarea durerii:Algocalmin,Fortral,Mialgin.
Sedarea se face cu Diazepam intravenos,Nitroglicerina sublingual la 15
minute.
Tratamentul antiaritmic cu Xilina 1%
Tratarea complicatiilor(hipotensiune,puseu hipertensiv,FIA,IVS acuta)
Transport de urgenta spre o unitate de terapie intensiva coronariana.
Mijloace de tratament
Nitratii -Nitroglicerina perfuzie intravenoasa urmata de nitrat per oral
dupa 24 -48 de ore(izosorbit mononitrat sau dinitrat)
-Nitroprusiatul de sodiu i n Edem pulmonar acut cu hipertensiune
importanta
Tratament tromboembolic -Streptokinaza este antigenica,tratamentul nu
poate fi repetat sub 1 an.
-Urokinaza
Tratamentul anticoagulant si antiagregant plachetar se face cu
Heparina.
Betablocante le se administreaza intravenos in primele 12 ore de la
debut in IMA cu insuficienta de pompa sau tulburari de conducere.Se
utilizeaza Metoprolol,Esmolol,Atenolol,Timolol,Propranolol.

Tratamentul cronic
In mod obligatoriu supravietuitorul uni infarct miocardic va fi explorat
prin coronarografie in vederea stabilirii unei eventuale indicatii de by –
pass aorto -coronarian sau angioplastie transluminala percutana,cu
instalarea unui stent.
Dintre masurile generale necesare a fi luate subliniem:regim alimenta r
hipolipidic, fractionat in 5 -6 mese pe zilnice,mentinerea greutatii
corporale optime,combaterea constipatiei,suprimarea fumatului,evitarea
stresului.In paralel se va aplica un program intensiv de recuperare a
capacitatii de efort.

Mobilizarea bolnavului
1.Repaus absolut la pat in prima saptamana.
2.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor
si de prezenta complicatiilor.
3.Daca bolnavul nu are dureri,febra sau alte complicatii, incepand chiar
din primele zile se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si
picioare.
4.Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat, miscari acive ale
membrelor.
5. Mobilizarea se face progresiv(sederea pe marginea patului,sederea in
fotoliu,ridicarea din pat),sub controlul pulsului si al tensiunii
arteriale,initial in prezenta medicului.

CAPITOLUL 2

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL
INTERNARII PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA
TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

2.1. Internarea pacientului in spital
Internarea in spital constituie un eveniment important in viata
bolnavului,el se desparte de mediul sau obisnuit si in stare de
infirmitate sau semiinfirmitate este nevoit sa recurga la ajutorul
cadrelor sanitare.
Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul.Acest prim
contact este hotarator pentru castigarea increderii bolnavului,factor
indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnav si
personalul de ingrijire,in vederea recastigarii sanatatii celui internat.
Bolnavul trebuie sa simta atentia cu care este inconjurat si sa fie
convins ca colectivul in mijlocul caruia a ajuns vrea sa -l ajute si ca va
depune tot efortul pentru a -l vindeca.
Bolnavii cu IMA sunt internati de urgenta,fara bilet de
trimitere.Vor fi luati in evidenta la serviciul de primire ,vor fi trecuti in
registrul de internari,li se intocmeste foaia de observatie clinica cu
datele de identitate. La serviciul de primire se pregateste bolnavul
pentru examenul medical si li se preiau hainele si efectele pe baza de
bon.
Bolnavii cu IMA vor fi internati pe sectia de medicina de inte rna,
terapie intensiva sau cardiologie.

2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare
Scopul spitalizarii bolnavilor,in majoritatea cazurilor,este
vindecarea.Pentru a realiza acest lucru trebuie create conditii
prielnice,necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare a
organismului si scoaterii lui de sub eventualeleinfluente nocive ale
mediului inconjurator.
Asistenta medicala va avea grija sa -i fie asigurat bolnavului un
climat de l iniste,salon bine incalzit,ingrijit si aerisit.
Asistenta va aseza bolnavul intr -o pozitie cat mai comoda in
pat,este bine ca paturile sa fie prevazute cu somiere reglabile pentru a
se evita pozitiile fortate.Se vor inlatura toti excitantii auditivi,vizua li si
olfactivi cu efecte negative asupra sistemului nervos.
Tratamentul se face cu mare punctualitate deoarece intarzierile pot
provoca bolnavului emotii inutile.Se va respecta somnul bolnavului
care prin inhibitia scoartei cerebrale constituie un facto r terapeutic
important.Conditiile create in spital trebuie sa asigure bonavului un
somn mai bun decat cel obisnuit.
Asistenta medicala are datoria de a vizita bonavul
frecvent,indiferen de solicitari,fara insa sa deranjeze odihna acestuia.
Saloanele,cor idoarele si incaperile anexe trebuie astfel mobilate si
amenajate ca sa se apropie cat mai mult de anturajul obisnuit al
bolnavului.Foile de observatie si de temperatura nu vor fi tinute in
saloane.
Personalul administrativ care intra in sectie in interes de
serviciu,precum si vizitatorii care vin la bolnavi vor fi instruiti de
asistenta pentru a pastra o comportare modesta,linistita pe sectie.

2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati
Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale
procesului de vindecare.
A fi curat,ingrijit si a -ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o
necesitate pentru a avea o tinuta decenta si pielea sanatoasa astfel incat
aceasta sa -si poata indeplini functiile.
Asistenta medicala are dat oria de a verifica zilnic curatirea
salonului.Acesta se curata de doua ori pe zi si de cate ori s -a murdarit
cu sange,alimente,secretii din timpul procesului de ingrijire.Lenjeria de
pat trebuie pastrata curata si bine intinsa pentru a evita escarele.Atat
lenjeria de pat cat si lenjeria bolnavului vor fi shimbate de cate ori este
nevoie.
Bolnavii cu IMA transpira abundent,asistenta va sterge mereu cu
un prosop uscat regiunile transpirate.Baia generala si partiala se face la
pat fara sa oboseasca bolnavul,i n primele zile fara sa fie ridicat.
Scopul toaletei corporale este indepartarea de pe suprafata pielii a
stratului cornos,descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee
si sudoripare,microbi care adera la piele.
Pentru efectuarea toaletei bolnavu lui asistenta trebuie sa respecte
urmatoarele:sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri
bolnavul de raceala,sa pregateasca materialele necesare astfel ca
ingrijirea sa se desfasoare in timp util,sa actioneze rapid cu miscari
sigure dar totod ata blande pentru a scuti bolnavul de alte suferinte si
oboseala,sa menajeze bolnavul protejandu -l cu un paravan fata de cei
din jur.Toaleta zilnica permite controlul regiunilor expuse escarelor si
actioneaza in vederea prevenirii acestora.
Observarea poz itiei pacientului in pat
Bolnavul cu IMA va sta in pozitie semisezanda.Repausul absolut la pat
in prima saptamana este obligatoriu.Durata imobilizarii va fi adaptata in

functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor.Daca
bolnavul nu are dureri,febra sau alte complicatii incepand din prima
saptamana se pot face chiar miscari pasive ale degetelor de la maini si
picioare.Durata repausului la pat in pozitie semisezanda este 2 -3
saptamani.
Schimbarea pozitiei si mobilizarea pacientulu i
Mobilizarea bolnavului se face progresiv,sederea pe marginea
patului,sederea in fotoliu,ridicarea din pat,sub controlul pulsului si al
tensiunii arteriale,initial in prezenta medicului.
Captarea eliminarilor
Se va servi bolnavul cu urinar si baz inet de cate ori este nevoie,fara
sa fie ridicat din pozitia sezanda.Asistenta va urmari tulburarile de
mictiune,volumul de urina in 24 ore si caracterele calitative ale
urinii.Constipatia trebuie combatuta cu ajutorul clismelor uleioase sau
cu laxative us oare.
2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative.
Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu
supravegherea permanenta in primele zile a electrocardiogramei,a
tensiunii arteriale si a ritmului cardiac.
In sectiile obisnuite de boli inte rne,in lipsa aparaturii de
monitorizare,supravegherea consta in masurarea tensiunii
arteriale,frecventei pulsului si a respiratiei la o ora,la nevoie mai des,in
functie de starea bolnavului,inregistrarea electrocardiogramei precum si
a temperaturii de cate ori este indicat de medic.
Tensiunea arteriala -valoarea normala a tensiunii arteriale
sistolice sau maxime variaza intre 120 -140mmHg,iar a tensiunii
arteriale diastolice sau minime intre 70 -80mmHg.Masurarea tensiunii
arteriale se face cu ajutorul tensiometrului.Se noteaza in foaia de

temperatura cu cre ion de culoare rosie,pentru fiecare linie orizontala a
foii de temperatura se socotesc 10 mmHg.
In cazul IMA,hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la
cateva ore,precedata de o usoara crestere a tensiunii arteriale.Cand
tensiunea arteriala sca de brusc pericolul socului cardiogen este
iminent.
Pulsul -are valori normale la adult cuprinse intre 60 -80
pulsatii/min,se obtine prin comprimarea arterei radiale pe un plan osos
si se noteaza in foaia de temperatura cu un creion rosu,o linie orizontala
corespunzand la 4 pulsatii.
Bolnavii cu IMA prezinta o usoara crestere a frecventei pulsului
pana la 90 -100 pulsatii/min.
Respiratia -are frecventa normala cuprinsa intre 16 -18
respiratii/min,prezentand usoare variatii in functie de sex si varsta.
Se note aza in foaia de temperatura cu creion de culoare verde,pentru
fiecare linie orizontala considerandu -se o respiratie/min.
Bolnavii cu IMA prezinta dispnee cu polipnee,semn de disfunctie
de pompa.
Temperatura -are valori normale intre 36 -37°C,se masoara cu
termometrul in axila,cel mai frecvent.Se noteaza in foaia de
temperatura cu creion albastru,pentru fiecare linie a foii se socotesc
doua diviziuni de grad.
Bolnavii cu IMA prezinta o crestere a temperaturii,37,5 –
38,5°C,datorita substantelor piretogene pro duse in focarul de necroza.

2.5.Alimentarea bolnavului
Se va evita consumul de cantitati mari la o masa prin servirea meselor
fractionate.Se va face alimentatia pasiva la pat in primele zile in decubit
dorsal.Treptat se va trece la alimentatia activa in pat numai la
recomandarea medicului in pozitie sezanda.Dupa mobilizarea
bolnavului se poate servi masa in sala de mese.Regimul alimentar va fi
hiposodat si hipocaloric.In primele zile va fi alcatuit din lichide si
pireuri date lent cu lingura,ceaiuri,co mpoturi,supe,lapte,sucuri de
fructe,oua moi dar si mai tarziu vor fi evitate alimentele care produc
gaze sau intarzie tranzitul intestinal.Se interzice total fumatul.
2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
Administrarea medicamentelo r se face cu mare
punctualitate,deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii
inutile.
Tratamentul medicamentos se face la pat,in pozitie orizontala.Desi
medicamentale se dau strict la indicatia medicului,in unele cazuri de
urgenta,asistenta va trebui sa intervina cu unele medicamente cum este
Nitroglicerina si oxigen.Obiectivele tratamentului in IMA sunt repausul
la pat,combaterea durerii si tratamentul anticoagulant.
Sedarea durerii se face cu Mialgin 0,10 g subcutanat sau
intramuscular,eventu al intravenos,diluat in 10 ml ser fiziologic sau
glucoza10%.
Morfina se administreaza 0,01 -0,02 g(1 fiola=0,02 g) subcutanat sau
intramuscular eventual intravenos,incet diluat in ser fiziologic,sub
controlul respiratiei.Morfina poate provoca o hipotensiune arteriala si
deprimarea ventilatiei pulmonare.Asocierea cu Atropina 1 mg
subcutanat sau intramuscular,eventual 0,5mg intravenos poate preveni
aceste fenomene.
Fortral se administreaza 30mg intravenos sau intramuscular.

Tratamentul anticoagulant si tromb olitic se face cu Streptokinaza
care are proprietati trombolitice si se administreaza in primele 6 ore in
perfuzie rapida 150000 UI in 45 minute.
Heparina impiedica coagularea si se administreaza intravenos,initial
10000 UI apoi 5000 -10000UI la fiecare 4 -6 ore.Concomitent e
administreaza Trombostop 4-6 tablete pe zi in functie de timpul Quick.
In primele ore si zile se administreaza sedative si tranchilizante
cum ar fi Diazepam 2-5 mg de 1 -2 ori \zi si Meprobamat 0,5-1
comprimat de 2 -4 ori\zi.
Se urmareste tensiunea arteriala si pulsul.Mentinerea tensiunii arteriale
se face cu perfuziide Glucoza 5%,Dextran .
Corectarea extrasistolelor se face cu Xilina de uz
cardilogic,200mg intramuscular sau intravenos.
Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin aspiratie,la
nevoie se face oxigenoterapie.
2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice
In cazul bolnavilor cu IMA,asistenta medicala va recolta sange
pentru probe de laborator indicate de medic:fibrinogen,glicemie,leu –
cocite,VSH,colesterol,ac id uric,transaminaze.
Recoltarea pentru aceste analize de laborator se face prin punctie
venoasa la nivelul plicii cotului in eprubete sterile si uscate sau prin
punctie capilara prin inteparea pulpei degetului.
Pentru determinarea fibrinogenului este ne cesar 0,5ml citrat de
sodiu 3,8% si 4,5 ml de sange.Valorile normale sunt 200 -400 mg%.La
bolnavii cu IMA fibrinogenul este crescut.

Pentru determinarea leucocitelor se recolteaza sange prin
inteparea pulpeu degetului.Valorile normale sunt intre 4200 –
8000/ mm³.Bolnavii cu IMA prezinta leucocitoza cu valori intre
10000 -15000mm³.
Pentru determinarea glicemiei se recolteaza 2 ml sange pe 4 mg
florura de sodiu.Valoarea normala este de 80 -120g%.Bolnavii cu IMA
prezinta hiperglicemie in primele 24 -48 ore.
Pentru determinarea VSH -ului se recolteaza 1,6 ml sange intr -o
seringa de 2 ml care contine 0,4 ml citrat de sodiu3,8%.Valorile
normale sunt 1 -10mm/1h,7 -15/2h,la femei valorile sunt cu 1 -3mm mai
mari.In IMA,VSH -ul este crescut.
Pentru determinarea colesterol ului se recolteaza 5 -10 ml
sange.Valorile normale sunt intre 180 -280 g %.In cazul bolnavilor cu
IMA,colesterolul nu prezinta modificari.
Pentru determinarea acidului uric se recolteaza 5 -10 ml
sange.Valorile normale sunt intre 3 -5 mg%.Acidul uric nu prez inta
modificari in cazul bolnavilor cu IMA.
Pentru determinarea transaminazelor sunt necesari 5 -10 ml
sange.Valorile normale sunt TGO 2 -20 UI,TGP 2 -16 UI.Bolnavii cu
IMA prezinta TGO crescuta 25 -40 UI.
Recoltarea sangelui se face dimineata pe nemancate ,iar eprubetele
vor fi insotite de un buletin de analize care contine numele
bolnavului,numarul salonului si al patului,diagnosticul clinic,natura
produsului,analiza ceruta,data recoltarii si numele celui care a efectuat
recoltarea.
2.8.Pregatirea pacientu lui si efectuarea tehnicilor speciale impuse
de afectiune

Electrocardiograma EKG
Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor
bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.
Inregistrarea EKG se face cu aparate speciale numite
electrocardiografe.
Pregatirea bolnavului
Se pregateste psihic bolnavul pentru a -i inlatura emotiile,se transporta
bolnavul cu caruciorul in sala de inregistrare,bolnavul va fi culcat
comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa -si relaxeze muscula tura.
Montarea electrozilor pe bolnav
Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale
electrozilor.Sub placa de metal a electrozilor se aseaza o panza
inmuiata intr -o solutie de electrolit,o lingura de sare la un pahar de apa
sau pas ta speciala pentru electrozi.Se fixeaza 4 electrozi pe membre si 6
precordial.
Montarea electrozilor pe membre
Rosu la mana dreapta
Galben la mana stanga
Verde la piciorul stang
Negru la piciorul drept
Montarea electrozilor precordial
V1-Spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului
V2-Spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sernului

V3-Spatiul intre V2 si V4
V4-Spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara
V5-La intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara
anter ioara stanga
V6-La intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie
stanga.
Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde
notate in mod conventional cu litere P,Q,R,S,T.Intre doua cicluri
cardiace se inscrie linia de 0 potential.EKG eset interpretata intotdeuna
de medic in lumina datelor clinice.
In cazul bolavilor cu IMA,EKG arata unde Q anormale acestea
reprezentand cele mai importante semne electrocardiografice de infarct
miocardic acut,ele exprimand necroza,u ndele R sunt mai putin
ample,iar modificarile undei T reflecta notiunea EKG de ischemie.
2.9.Educatie pentru sanatate
Profilaxia IMA
La externare bolnavul este instruit asupra modului de viata:
-Bolnavul trebuie sa duca o viata ordonata evitand suprasolicitarile.
-Sa respecte regimul dietetic rational hipolipidic, fara sare, glucide,
hidrocarbonate si fractionat 5 -6 mese pe zi.
-Se va reduce consumul de cafea.
-Se va evita fumatul si alcoolul.
-Se va respecta tratamentul medicamentos si modul de administrare a
medicamentelor.

-Sa practice sporturi usoare.
-Sa aiba un program rational de munca si viata.
-Sa se prezinte la controale periodice.
2.10.Externarea bolnavului .
Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medic.
Asistenta v a aduna toata documentatia relativa a bolnavului si o va
pune la dispozitia medicului de salon,in vederea formularii epicrizei.
Asistenta va fixa cu bolnavul ora exacta a plecarii,pentru a -i putea
asigura alimentatia pana in ultimul moment.
Externarea bolnavului se efectueaza pe baza biletului de iesir din
spital.Pe baza acestui bilet se elibereaza hainele si efectele bolnavului.
Asistente medicala instiinteaza familia bonavului privind indicatiile
primite de la medic cuprinse in biletul de iesire.Asist enta ajuta bolnavul
la impachetarea lucrurilor,la imbracare si incaltare.Bolnavul va fi
condus pana la poarta spitalului de catre asistenta.

CAPITOLUL 3
PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE
PLAN DE INGRIJIRE 1
Culegerea datelor
Nume:T
Prenume:R
Varsta:68 ani

Sex:masculin
Domiciliu:str.Revolutiei,nr 50,loc. Bucuresti
Profesia:pensionar
Anamneza medicala
Antecedente -heredocolaterale:tata -HTA
mama -sanatoasa
-personale -HTA ,gastrita cronica
Diagnostic clinic Infarct miocardic acut posteroinferior
Istoricul bolii

Bolnav cunoscut hipertensiv de aproximativ 6 ani,cu tratament
neglijat,cu antecedente de gastrita cronica.Prezinta in timpul serii,in
timpul unui stress emotional,durere violenta retrosternala cu iradiere in
membrul superior stang prelungita peste 30 minute,care nu cedeaza la
Nitroglicerina sublingual,asociata cu anxietate,transpiratii
reci,greata,voma,motiv pentru care solicita serviciul de urgenta.
Motivele internarii
-dureri retrosternale cu caracter de apasare, zdrobire
-transpiratii reci
-dispnee
-iradierea durerii in membrul superior stang
Problemele pacientului
-dificultate in a respira

-circulatie deficitara
-deficit de volum lichidian
-dificultate in a se odihni
-alterarea integritatii fizice si psihic e
Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare
1.Dificultate in a respira datorita
durerii si anxietatii manifestat
prin dispnee,bradi –
pnee si hipoventilatie. Pacientul sa prezinte o
respiratie cu frecventa
normala. Pentru ca pacientul sa respire liber pe
nas voi umezi aerul din salon
administrez oxigen pe masca,bron –
hodilatatoare si antialgice la indicatia
medicului,a -sigur pozitia
semisezanda In urma interventiilor pacientul
respira mai usor,dispneea se
reduce.
2.Circulatie deficitara d atorita
alterarii muschiului cardiac si
pere-
tilor arteriali
manifestat prin bradicardie si
tegumente usor cianotice. Pacientul sa prezinte un
ritm cardiac in limite
normale. Masor si notez zilnic in foaia de
temperatura T.A.,pulsul,
respiratia,
temperatura,diureza,scaunul.Efectuez
masaj si miscari pasive si active ale
membrelor.Administrez medicatia
indicata de medic si urmaresc efectul
acesteia. In urma interventiilor pacientul
prezinta u ritm cardiac normal
si tegumente normal colorate.
3.Defi cit de volum lichidian
datorita transpiratiilor reci
manifestat prin adinamie,neli –
niste. Pacientul sa fie echilibrat
volemic in decurs de 2 -3
zile. Supraveghez
pulsul,T.A.,apetitul,semnele de
deshidratare,scaunul,greutatatea
corporala.Fac bilantul zilnic intre
lichidele ingerate si cele
eliminate.Administrez pe cale
parenterala solutii perfuzabile
prescrise de medic. Pacintul este echilibrat
volemic,nu prezinta semne de
deshidratare.
4.Dificultate in a se odihni
datorita anxietatii,durerii si
dispneei ma nifestata prin
insomnie. Pacientul sa aiba un somn
odihnitor din punct de
vedere calitativ si cantitativ. Respect orele de somn ale
bolnavului,aerisesc salonul,asigur o
temperatura adecvata,admi –
nistrez la indicatia medicului
somnifere. Pacientul prezinta un somn
odihnitor.
5.Alterarea integritatii fizice si
psihice datorita efectului bolii
manifestata prin durere,limita –
rea miscarilor,
frica. Pacientul sa -si recapete
indepen –
denta de miscare,in –
credere in personalul
medical.Sa nu prezinte
escare de decubit. Voi schimba pozitia bolnavului in pat
la fiecare 2 ore.Efectuez masaj pe
regiunile predispuse la
escare.Linistesc bonavul cu privire la
starea sa. Pacientul prezinta o stare buna
si colaboreaza activ.Nu
prezinta escare de decubit,se
deplaseaza far a ajutor.
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE
Data T.A Puls Resp.
TC Diureza Scaun

2007
16.05 160/120 85
82 19
17 36,6
36,8 1250 ml
N
17.05 150/100 78
79 17
16 37,7
37 1300
ml N
18.05 140/80 74
73 18
17 36,9
36,8 1350
ml N
19.05 110/70 73
70 17
17 36,9
37 1450
ml N
20.O5 115/70 69
69 18
18 36,6
36,8 1400 ml N
EXAMENUL DE LABORATOR
Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale
VSH 0,4 ml citrat de Na 3,8%,se
aspira sange pana la 2 ml. VSH=4/12mm VSH=1 -10mm/h
7-15mm/h
Leucocite
Hemoglobina
Trombocite
Hematocrit Inteparea pulpei degetului.Se
recolteaza 2 ml sange pe
cristale de EDTA. L=10000mmc
Hgb=13%
T=21500
Htc=42% L=4200 -8000
Hgb=14 -16g%
T=150 -400000mmc
Htc=40 -45%
Fibrinogen 0,5 ml citrat de Na3,8% si 4,5
ml sange F=180mg% F=200 -400mg%
Glicemie 2 ml sange pe florura de Na 4
mg G=130mg% G=80 -120mg%
Uree
Creatinina
Acid uric 5-10 ml sange,punctie venoasa U=80 mg%
C=2,4mg%
A.U=1 -2mg% U=20 -40mg%
C=0,6 -1,2mg%
A.U=2 -6mg%
Colesterol 5-10 ml sange,punctie venoasa 260mg 180-280mg%
Examen sumar de urina Recipiente sterile,din jetul
mijlociu. Normal
Enzime 5-10 ml,punctie venoasa TGO=25U/L
TGP=13,5U/L TGO=2 -20U/L
TGP=2 -16U/L
ALIMENTATIA BOLNAVULUI
Perioada Alimente permise Alimente interzise
16.05 In primele 24 -48h regimul este
strict:sucuri de fructe,ceaiuri 1000 –
1500ml Alimente hipercalorice,alimente care
contin NaCl
17.05 Ceaiuri,compoturi,supe,lapte,
Sucuri de fructe,oua moi,pireuri. Grasimi,prajeli,varza,fainoase in
cantitate mare

18.05 In plus paine cu unt Alimente care c ontin NaCl
19.05 Lactate Alimente hipercalorice.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Data Medicamente Mod de administrare
16.05 Dipiridamol
Diazepam
Mialgin
Heparina 3*1 tb/oral
1tb seara/oral
2ml iv
1300 UI/H
17.05 Aspirina
Betaloc
Trombostop
Diazepam ½ oral
100mg
0-0-2 oral
0-0-1 seara oral
18.05 Betaloc
Aspirina
Trombostop
Nifedipin 100 mg
½ oral
0-0-2 oral
2*1 oral
19.05 Captopril
Betaloc
Trombostop
Diazepam 10mg oral
100mg
0-0-2 oral
0-0-1 seara oral
20.05 Betaloc
Trombostop
Diazepam 100mg
0-0-2 oral
0-0-1 seara oral
INVESTIGATII PARACLINICE
Data Examene curente Pregatire pt examen Ingrijiri dupa examen
16.05 EKG Bolnavul va fi asezat in decubit dorsal,isi
va relaxa musculatura.
Montarea electrozilor:
-pe membre :rosu -mana dreapta
galben -mana stanga Nu necesita ingrijiri
speciale.

negru -picior drept,verde -picir stang.
-precordial
VI-sp 4 intercostal drept
V2-sp 4 intercostal stang
V3-intre V2 siV4
V4-sp 5 intercostal,pe linia
medioclaviculara stg
V5-sp 5 intercostal stg pe linia axilara
anterioara
V6-sp 5 intercostal stg pe linia axilara
mijlocie.
17.05 Rtg toracic
EKG
18.05 EKG
19.05 Rtg toracic
EKG
PLAN DE INGRIJIRE 2
Culegerea datelor
Nume:V
Prenume:A
Sex:M
Varsta:60 ani
Domiciliu:loc. Bucuresti ,str.Grivitei 20.
Profesia:pensionar
Anamneza -antecedente heredo -colaterale -tata(decedat)ulcer
-mama astm bronsic

-personale -neaga
Diagnostic clinic -IMA anterior
Motivele internarii -durere violenta retrosternala cu caracter de apasare
zdrobire
-transpiratii reci
-dispnee
-iradierea durerii in umarul stg si de a lungul
marginii cubitale a memb rului superior stg
Istoricul bolii :bolnav fumator,obez, prezinta in cursul diminetii dureri
retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire.In timpul consultului
efectuat de echipa salvarii bolnavul prezinta stop
cardiorespirator,resuscitat de acestia(IOT,m asaj cardiac extern).De
mentionat prezenta durerilor toracice cu caracter anginos in antecedente
carora bolnavul nu le -a acordat importanta.
Problemele pacientului -riscul alterarii circulatiei si respiratiei
-anxieta te
-alterarea mobilitatii fizice
-disconfort -durere
-dificultate in a se odihni

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare
1.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei
din cauza complicatiilor bolii manifestate
prin dispnee,hipotensiune
arteriala,transpiratii reci. Pacientul sa fie echilibrat
circulator si respirator. Supraveghez T.A.,repiratia,pulsul
temperatura din 2 in 2 ore.Asigur
pozitia semisezanda pt.favorizarea
respiratiei.ef -ectuez EKG. Pacientul este echilibrat
circulator si respirator.Nu au
aparut complicatii.
2.Anxietate din cauza necunoasterii
prognosticului bolii man ifestata prin
ingrijorare ,teama. Pacientul sa fie echilibrat
psihic,sa fie informat
asupra regimului de viata Educ pacientul sa aiba o viata
ordonata,echilibrata,port discutii
linistitoare. Pacientul este echilibr at psihic.

si de alimentatie care
trebuie respectat.
3.Disconfort din cauza alterarii
muschiului cardiac manifestat prin
dureri retrosternale fara cedare la NTG. Sa se amelioreze durerile
in 2 -3 ore de la
admin.medicatiei de
urgenta. Asigur repaus fizic al bolnavului in
perioada dureroasa.Administrez
medicatia indicata de medic. Durerile se amelioreaza la
administrarea medicatiei,dar nu
dispare in totalitate.
4.Alterarea mobilitatii fizice legate de
deficitul motor si senzorial manifestata
prin impotenta funcionala. Pacientul sa -si recapete
indepen –
denta de miscare
afectata relativ. Asigur pozitia semisezanda in
repaus absolut la pat a
bolnavului.Mobilizez pacientul la 2
ore.Efectuez masaj al membrelor
timp de 10 min.Supraveghez
miscrile active ale bolnavului. Pacientul reuseste sa realizeze
obiectivele impuse devenind mai
optimist.
5.Dificultate in a dormi si a se odihni
datorita durerii,anxietatii,
sressului manifestat prin
insomnie,oboseala. Pacientul sa beneficieze
de confort fizic si psihic
pentru a se odihni. Se va favoriz a odihna din timpul
zilei prin creearea unui climat de
liniste.Se vor administra sedative
la indicatia medicului. Pacientul prezinta un somn
odihnitor.
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE
Data 2007 Puls Resp T.A. T Diu-reza Scaun
10.04 82
81 19
20 145/95 36,6
36,4 1000 ml N
11.04 80
75 17
18 130/80 37,5
37,2 1100ml N
12.04 76
73 18
18 145/95 36,5
36,8 950 ml N
13.04 72
65 19
18 150/95 36,4
37 1150ml N
14.04 76
72 18
17 145/90 36.5
36,7 1100ml N
15.04 76
78 17
18 145/90 36.5
36.7 1200ml N
EXAMENE DE LABORATOR
Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale
VSH 0,4 ml citrat de
Na3,8%,1,6 ml sange VSH=10/23 VSH=1 -10/h
VSH=7 -15/2h
Leucocite
Hemoglobina
Trombocite
Hematocrit Inteparea pulpei
degetului,2ml sange pe
cristale de EDTA L=8800
Hgb=14g%
T=220000
Htc=45% L=4200 -8000mmc
Hgb=14 -16g/ml
T=150 -400000mmc
Htc=40 -45%
Fibrinogen 0,5ml citrat de Na
3,8%,4,5 ml sange F=180MG% F=200 -400mg%
Glicemie 2ml sange pe 4 mg florura G=110mg% G=80 -120 mg%

de Na
Uree
Acid uric
Creatinina 5-10 ml sange prin punctie
venoasa U=27mg%
A.U=2,67mg%
C=0,92mg% U=20 -40MG%
A.U.=2 -6mg%
C=0,6 -1.2mg%
Enzime 5-10 ml sange prin punctie
ven. GOT=52
GPT=31,3 GOT=2 -20 UI
GPT=2 -16
REGIMUL ALIMENTAR
Perioada Alimente permise Alimente interzise
Primele 24 -48 ore Regim strict hidric:suvuri de fructe,ceaiuri 1000 -1500ml Alimente hipersodice si
hipercalo –
rice
Prima sapt. Regim cu 800 -1000 calorii,supe,creme,pireuri de legume,iaurt,budinci,lapte Fainoase in cantitati
mari,NaCl
A doua sapt. Regim normosau hiposodat,hipolipidic,hipoprotidic,normoglu –
cidic compus din pireuri de legume cu lapte,carne tocata fiarta,legume cu ulei Vor fi evitate elimentele care
produv gaze sau intarzie
tranzitul intestinal
A treia sapt. Regim practic care trebuie respectat tot timpul,format din
55%glucide,15%proteine si30% lipide proportional cu varsta,sexul,gradul de
activitate. Grasimi,prajeli,varza
INVESTIGATII PARACLINICE
Data 2007 Examene curente Pregatirea pt.examen Ingrijiri dupa examen
10.04 EKG
RTG toracic Se explica bolnavului
modul de desfasurare a
examinarii.Se cere
bolnavului sa stea
relaxat,examinarea se
face in camere linistite la
20C,bolnav in repaus 20
min. Nu necesita ingrijiri
speciale.
11-15.04 EKG
RTGtoracic
TRATAMET MEDICAMENTOS
Data 2007 Medicamente Mod de administrare
10.04 Glucoza 5%
Xilina
Heparina
Propranolol
Fortral 500 ml iv
200mg iv
140u/h iv
1mg iv
30mg iv

11.04 Aspirina
Diazepam
Propranolol
Trombostop 1-1-2 0-1/2-0 tb
0-0-1 tb seara
1mg iv
½-1/2-o tb
12.04 Acelasi tratament Aceeasi doza
13.04 Nifedipin
Propranolol
Aspirina
Dipiridamol 0-1-1 Tb
1mg iv
3*1/zi
14.04 Acelasi tratament Aceeasi doza
PLAN DE INGRIJIRE 3

Culegerea datelor
Nume:A
Prenume:S
Sex:M
Varsta:75 ani
Domiciliu:loc Bucuresti ,str.Ghe.Doja,nr 124.
Profesia:pensionar
Anamneza :
Antecedente heredo -colaterale -mama decedata,Cardiopatie
ischemica
-tata decedat ulcer gastric
Antecedente personale -apendi cectomie 1965

Diagnostic: IMA anterior,HTA
Istoricul bolii: Pacientul in varsta de 75 ani,fara antecedente cardiace se
prezinta de urgenta la clinica acuzand durere precordiala cu caracter
constrictiv cu iraduere in membrul superior stang insotita de dispnee
paroxistica,transpiratii reci,adinamie,ameteli.
Motivele internarii -durere precordiala cu caracter constrictiv cu
iradiere in membrul superior stg
-dispnee paroxistica
-transpiratii reci
-adinamie
Problemele pacientului
-riscul alterarii circulatiei si respiratiei
-proces inflamator
-anxietate
-disconfort
-dificultate in a se odihni

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare
1.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din
cauza complicatilor bolii manifestata prin
dispnee paroxistica,hipotensiune arteriala. Pacientul sa fie echilibrat
circulator si respirator. Supraveghez temperatura,T.A.
respiratia,pulsul la intervale egale
de timp.Efectuez EKG,asigur
pozitia semisezanda pt favorizarea
respiratiei. Pacientul este echilibrat
circulator si respirator.
2.Anxietate,senzatie de "moarte iminenta" din
cauza lipsei de cunoastere a bolii manifestata
prin agitatie si teama. Pacientul sa prezinte o
stare generala buna. Port discutii linistitoare si
incurajatoare cu bolnavul.il educ
cu privire la mentinerea unui mod
de viata sanatos. Starea generala a
bolnavului s -a imbuna –
tatit.
3.Proces inflamator datorita focarului de
necroza manifestat prin sufebrilitate. Pacientul sa prezinte o
temperatura in parametri
normali. Administrez antipiretice:
paracetamol Pacientul nu prezinta
modifica -ri ale curbei
termice.

4.Disconfort din cauza alterarii muschilui cardiac
manifestat prin dureri precordiale cu c aracter
constrictiv. Sa se amelioreze durerile
in 2-3 ore de la admini –
strarea trat. de urgenta Asigur repausul fizic si psihic al
pacientului in perioada
dureroasa.Ad –
ministrez medicatia indicata de
medic.Efectuez EKG. Durerile se amelioreaza
la admini –
strarea medica –
Tiei.
5.Dificultatea in a se odihni din cauza
durerii,anxietatii,manifestat prin ore de odihna
insuficiente. Bolnavul sa declare ca
are un somn odihnitor
dupa 2 -3 zile. La indicatia medicului se vor
administra sedative si
somnifere,se va diminua
anxietatea prin discutii
incurajatoare.se va asigura
confortul de noapte. Pacientul prezinta un
somn odihnitor,linistit
dupa 2 zile.
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE
Data 2007 T.A Puls Resp T Diureza Scaun
05.04 130/90 70
75 20
18 36,6
36,8 1000 N
06.04 130/95 60
65 18
19 36,9
37
3 1200 N
07.04 140/95 60
68 17
17 36,9
37,1 1400 N
08.04 145/95 65
73 17
18 37,2
37,4 1450 N
09.04 150/90 75
76 18
19 36,9
37 1500 N
EXAMENUL DE LABORATOR
Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale
VSH 0,4 ml citrat de Na3,8%,pe
1,6 ml sange 6/14 1/10mm/h
7-15mm/2h
Leucocite
Hemoglobina
Trombocite
Hematocrit Inteparea pulpei
degetului.se recolteaza 2
ml sange pe cristale de
EDTA L=9700mmc
Hgb=13g%
T=200000
Htc=39,4% L=4200 -8000mmc
Hgb=14 -16g%
T=150 -400000mmc
Htc=40 -45%
Fibrinogen 0,5 ml citrat de Na3,8%,pe
4,5 ml sange F=170mg% F=200 -400mg%
Glicemie 2ml sange pe 4 mg florura
de Na. G=115mg% G=80 -120mg%
Uree
Creatinina 5-10 ml sange prin punctie
venoasa U=26mg%
C=2,4mg% U=20 -40mg%
C=0,6 -1,2mg%

Acid uric A.U=7,94mg% A.U.=2 -6mg%
Colesterol 5-10 ml sange punctie
venoasa 260mg% C=180 -280mg%
Sumar de urina Recipient curat Densitate 1017 Densitate 1015 -1025
Enzime 5-10 ml sange punctie
venoasa TGO=25U/L
TGO23,5U/L TGO=2 -20 UI
TGP=2 -16 UI
ALIMENTATIA BOLNAVULUI
INVESTGATII PARACLINICE.
Data 2007 Examene curente Pregatirea pt examen Ingrijiri dupa ex.
O5.04 EKG
RTG toracica Se explica bolnavului
modul de desfasurare a
examinarii.Se cere
bolnavului sa stea
relaxat,examinarea se
face in camere linistite,la
20C,bolnav in repaus 20
min Nu necesita ingrijiri
speciale.
O6-09.04 EKG
RTG toracica
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Data 2007 Medicamente Mod de administrare
05.04 Glucoza 5%
Propanolol
Xilina
Heparina
Diazepam
Mialgin 500 ml iv
1mg iv
200 mg iv
1400 u/h iv
1 tb seara
2 ml iv
06.04 Aspirina
Dipiridamol
Propanolol
NTG
Trombostop 3*1/zi
0-0-1 tb
1 mg iv
0-1-1 S.L
1 tb/zi Perioada Alimente permise Alimente interzise
05.04 Ceaiuri,compoturi,supe
Lapte,sucuri de fructe,oua moi,pireuri de castane. Alimente care contin NaCl,calorii si sunt solide
ca consistenta
09-12.04 Paine cu unt,lactate,lapte dulce sau acru,cascaval branza
topita,mezeluri necondimentate:parizer,sunca,carne slaba
pasare,vita,peste,fructe si legume proaspete Grasimi,prajeli,varza,fainoase in cantitate
mare,alimente hipersodate si hipercalorice.

07.04 Acelasi tratament Aceeasi doza
08.04 Acelasi tratament fara Dipiridamol Aceeasi doza
09.04 Propanolol
Aspirina
Trombostop Nifedipin 1mg iv
3*1/zi
1tb/zi
0-1-1 SL
CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRARII
Capitolul 1 al lucrarii se refera la IMA in general,definit ca
necroza a muschiului cardiac intr -o prima faza,iar ulterior aparitia unei
scleroze cicatriciale.Deoarece este o urgenta necesita acordarea
ingrijirilor imediate in momentul spitalizarii dar in faza
presp italdeosebit de important in evolutia bolii.
Consider ca pt o buna cunoastere a bolii asistenta trebuie sa
cunoasca simptomatologia,etiopatogenia,formele
clinice,tratamentul,complicatiile,investigatiile paraclinice si de
lab,prognosticul.
Capitolul 2 trateaza modul in care se ingrijeste un pacient cu
IMA,interventiile pe care le acorda asistenta la internare in vederea
asigurarii conditiilor de spitalizare,igienei personale,pozitia pacientului
in pat,urmarirea faciesului si a functiilor vegetative,vitale ,pregatirea si
efectuarea tratamentelor,alimentatia,recoltarea probelor de lab si
investigatii paraclinice,educatia pt sanatate,profilaxia,externare.
Capitolul 3 Bolnavul T.R. in varsta de 68 ani se prezinta de
urgenta la spital acuzand:durere precordia la cu caracter constrictiv cu
iradiere in membrul superior stg,dispnee paroxistica,transpiratii
reci,adinamie.In urma efectuarii examinarilor clinice si paraclinice s -a
pus diagnosticul de IMA posteroinferior.In urma ingrijirilor specifice si
a tratamentul ui aplicat durerea si anxietatea se remit,parametrii
functiilor vitale si culoarea tegumentelor se normalizeaza,starea
generale a bolnavului evolueaza spre ameliorare.

Bolnavul V.A. in varsta de 60 ani,fumator ,obez prezinta
tabloul clinic al IMA complic at cu stop cardiorespirator.prin resuscitare
si masaj cardiac extern se reuseste mentinerea ritmului cardiac
spontan,iar sub tratament fibrinolitic anticoagulant si nitrati evolutia
este favorabila fara complicatii.
Bolnavul A.S in varsta 75 ani s -a inte rnat in sectia de
Terapie intensiva cu durere violenta precordiala,cu iradiere in membrul
superior stg,prelungita cu peste 30 min care nu cedeaza la NTG
sublingual.Dupa investigatiile clinice si de lab se pune diagnosticul de
IMA anterior.

BIBLIOGRAFI E
1.Anatomia si fiziologia omului,I.C.Petricu,I.C.Voiculescu,editura
Medicala 1964
2.Urgente medico -chirurgicale,Lucretia Titirca,Editura
Medicala,Bucuresti 2002
3.Medicina interna pentru cadre medii,Corneliu Borundel,editura
All,vol,2
4.Tehnica ingrijirii bolnavului,Carol Mozes editura Medicala 2002