Buica Iuliana.licenta [616564]

1 UNIVERSITATEA“CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” , RM. VÂLCEA Facultatea de Management, Marketing în Afacerile Economice Specializarea: Contabilitate și Informatică de Gestiune LUCRARE DE LICENȚĂ MODALITĂȚI DE PLATĂ CU ACCES LA DISTANȚĂ Coordonator științific Prof. Dr. Marius GUST Absolvent: [anonimizat] 2018

2 CUPRINS Introducere…………………………………………………………………4 Capitolul 1. Caracterizarea generală a plăților 1.1 Conceptul de plată……………………………………………………..6 1.2 Plățile prin conturi bancare……………………………………………9 1.3 Participanții la operațiunile de plată………………………………….10 1.4 Instrumentele de plată ……………………………………………… 11 Capitolul 2. Plățile la distanță prin intermediul cardurilor 2.1 Cardul și revoluția din domeniul plăților……………………………..18 2.2 Interoperabilitatea cardurilor …………………………………………21 2.3 Cardul- portofel electronic……………………………………………23 2.4 Viitorul cardurilor…………………………………………………….27 Capitolul 3. Cardul în România 3.1 Apariția și evoluția cardului în România…………………………………………30 3.2 Particularități în folosirea cardului în România: accesibilitatea și utilitatea cardului…………………………………………………………………………………….35 3.3 Analiza pieței cardului în România………………………………………………38 3.4 Studiu de caz privind emiterea, folosirea unui card emis de BRD și contabilitatea operațiunilor cu cardul…………………………………………………………41

3 Capitolul 4. Riscurile operațiunilor cu carduri 4.1 Principalele riscuri aferente emiterii și utilizării cardului………………….46 4.2 Cardurile și infracțiunile din domeniul financiar-bancar…………………..48 4.3 Prevenirea operațiunilor frauduloase cu ajutorul cardurilor……………….50 4.4 Fraudele cu carduri în România…………………………………………………….51 Capitolul 5. Perspectivele plăților la distanță cu ajutorul cardurilor pe plan mondial și în România ( concluzii) …………………………………………………………54 Bibliografie ……………………………………………………………………….56

4 INTRODUCERE Actualitatea temei de cercetare –“ Modalități de de plată cu acces la distanță” are un rol extrem de important în cadrul sectorului financiar-economic, astfel de-a lungul timpului și-a format o permanentă preocupare în crearea unui sistem financiar-bancar bine funcțional, capabil să ofere o gamă largă de servicii și produse , capabil să ofere potențialului client o satisfacere a nevoilor personale și o încredere în a folosi astfel de produse. Am ales această t e mă datorită i m p a c t u l u i p u t e r n i c p e c a r e s i s t e m u l financiar-bancar îl are în întreaga economie și ținand seama că o economie de piață nu poate funcționa fără bănci bine consolidate. Odată cu dezvoltarea economiei și îmbunătățirea mediului de afaceri online, sistemul bancar a cunoscut o dezvoltare justificată în contextul provocării impuse de globalizare, o dezvoltare ecomomică nu poate fi realizată fără existența unui sistem financiar-bancar performant. Actuala lucrare se bazează p e a n a l i z a serviciilor bancare românești, respectiv folosirea cardului, metode de plată, riscuri și beneficii rezultate din utilizarea acestor servicii. Această l u c r a r e a r e c a d o m e n i u de cercetare abordarea activității bancare sub forma unei analize amănunțite a metodelor folosite pentru crearea unui sistem bancar performant și securizat. Au fost stabilite următoarele obiective: (a) caracterizarea generală a plăților; (b) plățile la distanță prin intermediul cardurilor; (c) cardul în România; (d) riscurile operațiunilor cu cardurile. Am considerat să încep această lucrare prin a caracteriza conceptul de plată, participanții la operațiunile de plată și instrumentele de plată.

5 Sistemul de plăți reprezintă p r i n c i p a lul component al sistemului monetar, acesta asigurând circulația banilor, respectiv transferul de active monetare, relațiile din cadrul sistemului de plăți finalizându-se prin plata definitivă și irevocabilă pentru ca tranzacția să se finalizeze cu succes. Din lipsă de timp, majoritatea oamenilor preferă să folosească cardul în scopul diferitelor plăți , începând de la plata cumparaturilor de zi cu zi până la plata online a unor produse sau servicii. Cardul a ajuns ca un portofel electronic pentru beneficiar , drept pentru care banca emitentă trebuie să asigure o securitate pentru utilizarea lui, securitate în urma careia clientului i se pot percepe anumite comisioane stabilite împreună cu banca emitentă. Mediul economico-financiar se află î n t r-o continuă schimbare, generând noi operațiuni și oferind o gamă l a r gă de produse și servicii, dar presupunând totodată și anumite riscuri pentru care banca trebuie să acționeze pentru a le diminua și a supraviețuii concurenței pentru a-și putea susține economia națională, tocmai de accea, în ultima parte a lucrarii am ales riscurile operațiunilor cu cardurile , începând cu principalele riscuri, continuand cu infracțiunile și terminând cu prevenirea operațiunilor frauduloase.

6 1. CARACTERIZAREA GENERALĂ A PLĂȚILOR 1.1 Conceptul de plată Plata reprezintă descărcarea ( stingerea ) obligațiilor ( datoriilor) pe care le are un debitor față de creditorul său și care pot rezulta din schimburi de natură comercială sau datorită fiscalității sau altor relații. Plățile se pot efectua fie cu ajutorul numeralului, fie cu ajutorul banilor scripturali aflați în conturile de la bănci ( când plata se face cu bani de cont se mai numește și virament bancar ). Atunci când plățile se efectuează c u b a n i s c r i p t u r a l i, este necesar să comunicăm băncii operațiunea pe care vrem să o efectuăm, deci de la plătitor către bancă va trebui transmis un mesaj de plată, mesaj care se materializează într-un instrument de plată. Aceste instrumente de plată p o t f i e m i s e p e s u p o r t u r i de hârtie, pe suporturi magnetice sau pe siporturi electronice.1 Instrucțiunile de transfer de fonduri sunt de două tipuri:2 a) Ordin de transfer de credit sau giro ( ordin de plată)- principala caracteristică a acestora constă în aceea că plătitorul dă instrucțiuni băncii să transfere fonduri beneficiarului; b) Ordin de transfer de debit ( cecul, cambia, biletul la ordin ) -principala caracteristică a acestora constă în aceea că instrucțiunile de transfer de fonduri sunt date de către beneficiar. Intermedierea este asigurată d e b a n c i l e c o m e r c i a l e și de alți agenți nonbancari ( companii de plăți, brokeri, poștă) care efectuează transfer de fonduri și de stingere a obligațiilor de plată.3 1 Dr. Camelia Vechiu (coordonator), Dr. Marius Gust, Dr. Dan Begoi, Dr. Marian Menu, Dr. Elena Dinculescu, Drd. Dorin Hoarcă, Management și Tehnici Bancare, Editura Independența Economică, Pitești, 2009, p. 76 2 Dr. Camelia Vechiu (coordonator), Dr. Marius Gust, Dr. Dan Begoi, Dr. Marian Menu, Dr. Elena Dinculescu, Drd. Dorin Hoarcă, idem p.77 3 Mihai Popescu, Tehnici și operațiuni bancare , Editura Ștefan cel Mare, Suceava ,2008, p.5

7 Garantarea este asigurată de Banca Centrală prin deschiderea de conturi centralizate ale băncilor comerciale , având un mecanism de garantare al tuturor economiilor si tranzacțiilor inter-bancare, precum și prin sistemul de împrumut de ultimă instanță.4 Instrumentele de plată fără n u m e r a r p r e z i n t a o s e r i e d e a v a n t a j e comparativ cu plata numeralului. Este necesar a se folosi toate instrumentele de plată pe care le putem utiliza ca mijloc pentru a putea efectua plațile necesare pentru a se achita bunuri sau servicii de care beneficiarul are nevoie. Necesitatea este nevoia de achitare pentru o anumită sumă, obligație contractuala sau verbala pe care beneficiarul o are. Este necesară plata oricarei datorii sau convenții pentru a se ajunge a stingerea sa. În utilizarea plății trebuie stabilite anumite criterii: în primul rând, de cât timp are la dispoziție beneficiarul pentru a efectua plata drept rezultat el poate utiliza ca metodă d e p l a tă c a r d u l bancar, în al doilea rând modul prin care beneficiarul cardului decide să plătească și în al treilea rând timpul efectiv al plății ( cât timp durează de la plata efectivă a beneficiarului până când banii ajung în contul pentru care s-a făcut plata). Tipologia plăților:5 a) Din punct de vedere al obligațiilor juridice create: -intrumente de credit ( de la inițiativa debitorului- ordin de plată); -intrumente de debit ( la inițiativa creditorului –cecul, cambia, biletul la ordin); b) După suportul instrumentului: -instrumente de suport de hârtie (tipizat) –cecul, ordinul de plată, cambia, biletul la ordin; – instrumente pe suport magnetic –cardul; 4 Mihai Popescu, op.citat, p.5 5 Negoianu Nicoleta, „ Instrumente de plată”, www.biblioteca.ro, secțiunea- finanțe, pag.3, citat la data de 26.06.2018

8 -instrumente pe suport electronic- ordinul electronic de plată, cecul electronic, e-token, cip-ul, smartwatch-ul , aplicații mobile; c) După modul de transmitere : – letric; – automatizat –telefon, fax, rețea electronica; Evoluția în domeniul intrumentelor de plată se manifestă prin trecerea de la suportul de hârtie la suportul magnetic și electronic, precum și stocarea unui volum cât mai mare de informații care să poată fi prelucrat informatic, astfel încât plata să f i e î n t i m p c â t m a i r e a l , s i m i l a r c u p l a t a n u m e r a l u l u i , însă i m p l i c â n d anumite riscuri de ordin cibernetic și informațional asupra datelor bancare ale beneficiarului. 6 Plățile electronice sunt plățile care sunt rezultatul unor activități comerciale sau transferuri de fonduri rezultate din activități comerciale sau necomerciale care sunt făcute prin mijloace electronice. Cele mai frecvente mijloace prin care sunt făcute aceste tranzacții sunt calculatoarele și telecomunicațiile. Calculatoarele, de la cele personale de tip PC până la sistemele de server complexe, de la cele aflate la terminalele de plată până la cele care controlează rețelele globale de telecomunicații formează infrastructura tehnologică de bază a plăților electronice. În cazul plăților electronice instrumentele de plată c a r e i n ițiază un transfer de fonduri sunt cardurile, ordinele electronice de transfer de fonduri, teoretic toate acele forme de transfer de fonduri care se pot pune sub formă electronică și pentru care există sisteme de procesare. 6 Basno Cezar, Dardac Nicolae, “Management bancar”, Editura Economică, București, 2002, p.57

9 1.2 Plățile prin conturi bancare Contul bancar permite efectuarea de plăți prin completarea unui ordin de plată. Acesta poate fi depus în format fizic la ghișeu sau în format electronic, prin serviciul de internet sau mobil backing. Ordinul trebuie completat cu urmatoarele informații:7 – numele plătitorului și codul IBAN al contului din care se face plata; – suma ce urmează a fi transferată ; – numele beneficiarului și codul IBAN al contului în care se încasează banii; – o scurtă descriere a motivului plății. Spre exemplu, daca se inițiază un ordin de plată pentru achitarea unei facturi este nevoie de numărul facturii sau codul de abonat pentru ca furnizorul să stingă datoria corespunzătoare. Dacă p lătitorul inițiază o p l a tă u n d e b e n e f i c i a r u l a r e c o n t d e s c h i s la aceași bancă c u p lătitorul, se numește plată intrabancară, unde comisionaele pentru efectuarea plății sunt mai mici sau chiar nu există. Dacă b e n e f i c i a r u l a r e c o n t d e s c h i s l a a l tă b a n că, plata se numește interbancară. În acest caz, circuitul banilor este mai complex, precum urmează: banca plătitorului reține banii din contul curent și transmite ordinul de plată către Casa de Compensare; Casa de Compensare alocă transferurile la nivel agregat de bani; banca plătitorului încasează banii si alocă suma plătită în contul clientului. Plățile în lei de valori mai mici sunt compensate prin intermediul TransferFond ( pentru sume pana in 50.000 lei) , durata operațiunii fiind de minim o zi. Sumele de valori mari ( peste 50.000 lei) sunt compensate prin BNR, operațiunea realizându-se tot în aceași zi. 7 Forin Ivancea, „Cum se face o plată”, www.conso.ro, secțiunea -conturi curente, pag.5, citat la data de 26.06.2018

10 Aceste comisioane sunt transferate clienților de către bănci, care adaugă la rândul lor alte comisioane. În funcție de politica fiecarei banci, aceste comisioane sunt evidențiate separat sau cumulate într-unul singur.8 1.3 Participanții la operațiunile de plată Deținătorul cardului reprezintă c l i e n t u l băncii care achiziționează serviciile bancare sub forma unui card de plată, prin care acesta poate efectua diverse tranzacții. Banca emitentă reprezentată de instituția financiară sau altă organizație ce emite cardul către deținătorul acestuia, ea poate administra contul aferent și poate acorda credit titularului de card, totodată banca emitentă a u t o r i z e a ză tranzacțiile la terminalele POS și ATM-uri. Banca achizitoare reprezintă i n s t i t uția financiară c a r e g e s t i o n e a ză contul comerciantului. Aceasta transmite informațiile rezultate dintr-o tranzacție pentru prelucrarea ulterioară și se asigură că banii pentru bunurile și serviciile achiziționate sunt primiți de comerciant. Comerciantul reprezintă e n t i t a t e a c e o f e ră s e r v i c i i s a u p r o d u s e către deținătorul cardului și permite acestuia plata folosind această metodă. Proprietarul schemei de carduri de plată reprezintă organizația ce deține drepturile asupra mărcii cardului prin care se efectuează t r a n z a cțiile, de obicei, aceste organizații sunt reprezentate de asociații de bănci emitente de carduri de plată. Casa de compensare reprezintă e n t i t a t e a ce realizează t r a n s f e r u l d e fonduri ( debitoare sau creditoare) dintre emitenții și achizitorii de carduri de plată. Tranzacțiile cu carduri pot fi inițiate fie la un terminal ( POS sau ATM), 8 Forin Ivancea, „Cum se face o plată”, www.conso.ro, secțiunea -conturi curente, pag.5, citat la data de 26.06.2018

11 fie de la distanță în forma unei tranzacții card not present ( email, telefon sau internet). Odată ce tranzacția a fost inițiată , cardul și deținătorul său trebuie să fie autentificați, autentificare care la rândul său necesită o autorizație care constă în verificarea detaliilor cardului cu o listă de carduri care au fost raportate ca fiind pierdute, furate sau utilizate fraudulos, precum și verificarea soldurilor și a limitelor cardului ( limite care por fi zilnice sau lunare). În urma autorizării, tranzacția este înaintată pentru compensare și decontare. 1.4 Instrumentele de plată Instrumentele de plată s u n t m o n e d e p r o p r i u-zise sau anumite documente bancare operaționale pe hârtie, electronic sau magnetic, care funcționează pe baza unor tehnici și reglementări specifice de operare, securizate în vederea transferului de fonduri de la ordonator la beneficiar. Instrumentele de plăți se împart în două mari categorii: intrumente de plată cu numerar și instrumente de plată fără numerar. – instrumentele de plată cu numerar sunt reprezentate de moneda metalică sau moneda de hârtie( bancnotă) , reprezentând cea mai veche metodă de plată, fiind si cea mai des întâlnită în operațiunile bancare de zi cu zi. Numeralul este folosit pentru decontările de valoare mică, pe măsură ce valoarea tranzacției crește, crește și tendința de utilizare a unui intrument de plată fără numerar pentru a realiza decontarea. 9 – instrumentele de plată fără numerar sunt documente standardizate care conțin instrucțiuni de plată date de plătitor băncii sale pentru transferul de fonduri către banca beneficiarului. Instrumentele de plată f o l o s i t e i n t r a n z a cții sunt urmatoarele: ordin de plată, cambia, cecul, biletul la ordin, cardul. De asemenea, mai sunt unele instrucțiuni de plată care generează transferuri de fonduri ca: plățile programate sau debitul direct. Aceste plăți se fac 9 Lavinia Nețoiu, Titu Nețoiu, Loredana Meiță, Monedă, Credit, Bănci, Editura Universitaria, Craiova, 2012, p.56

12 prin utilizarea unor instrumente de plată fără n u m e r a r prin intermediul cărora moneda scripturală circulă între diferite conturi bancare.10 Efectuarea unei plăți fără numerar prin transfer de fonduri de la plătitor la beneficiar implică o serie de operațiuni bancare care, în prezent sunt permise doar instituțiilor autorizate și supravegheate prudențial ( instituțiile de credit ) și Trezoreria Statului. Ordinul de plată este o dispoziție necondiționată, dată de către emitentul acesteia unei societăți bancare receptoare, de a pune la dispoziția unui beneficiar o anumită sumă de bani.11 O astfel de dispoziție poate fi considerată a fi ordin de plată dacă: – societatea bancară receptoare intră în posesia sumei respective , fie prin debitarea unui cont al clientului, fie prin încasarea ei de la emitent; – nu prevede ca plata să fie făcută la cererea beneficiarului. Circuitul ordinului de plată: autentificarea- procedură de recunoaștere a persoanei pe care emitentul ordinului o autorizează și o semnează; recepția- operațiune prin care banca recunoaște primirea ordinului de plată și validarea acestuia; autorizarea- procedură prin care banca recunoaște ca valabil un ordin de plată r e c e pționat; refuzul- procedură utilizată în cazul în care banca receptoare consideră că nu este posibil să execute ordinul de plată dat de către emitent; executarea- procedură de emitere de catre banca receptoare a unui ordin de plată pentru a pune în aplicare un ordin de plată acceptat anterior. Cambia este un titlu de credit negociabil și un instrument de plată care constă în obligația asumată de un debitor de a plăti la vedere sau la o scadență fixată, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o suma de bani determinată.12 10 Lavinia Nețoiu, Titu Nețoiu, Loredana Meiță, op. Citat, Craiova, 2012,p.57 11 Dr. Camelia Vechiu (coordonator), Dr. Marius Gust, Dr. Dan Begoi, Dr. Marian Menu, Dr. Elena Dinculescu, Drd. Dorin Hoarcă, Management și Tehnici Bancare, Editura Independența Economică, Pitești, 2009, p. 78 12 Dr. Camelia Vechiu (coordonator), Dr. Marius Gust, Dr. Dan Begoi, Dr. Marian Menu, Dr. Elena Dinculescu, Drd. Dorin Hoarcă, Management și Tehnici Bancare,ibidem, p.88

13 Fig.1- Ordin de plată, sursa-BRD Rm. Vâlcea
Fig.2- Ordin de plată, sursa-BCR Rm. Vâlcea În procesul creării sale , cambia pune în legătură trei persoane: trăgatorul, trasul și beneficiarul. În normele bancare, cambia este definite ca “un instrument de plată ce exprimă obligația asumată de un debitor de a plăti la vedere sau la scadență o sumă de bani în favoarea unui beneficiar.” Tipuri de cambie:13 13 Matei Ana Alexandrina, „ Instrumente de plată”, Editura CD Press, București, 2007, p.9

14 a) cambia în alb: aceasta este un titlu care cuprinde doar semnătura trăgătorului, celelalte mențiuni urmând a fi completate de posesorul acesteia înaintea prezentării la plată. Compensarea cambiei în alb se poate face într-un interval de trei ani de la data emiterii, termen ce poate fi prelungit după expirarea sa. b) contracambia: în momentul în care o cambie nu este plătită la scadență și beneficiarul dorește să intre cât mai repede în posesia banilor, acesta poate trage o contracambie ( o cambie noua) asupra unuia dintre giranți, contracambie care va cuprinde aceleași mențiuni ca și vechea cambie cu mențiunea că plata se va face la vedere, iar domiciliul cambiei va fi locul persoanei asupra căreia s-a tras. c) cambia financiară: reprezentate de cambiile care se trag de bănci între ele sau alte instituții financiare și au la bază t r a n z a cții de natură f i n a n c i a r-bancară, de aici și numele de cambii financiare. Fig.3 Avantajele și limitele cambiei, sursa -BNR Avantajele cambiei Limitele cambiei este emisă la inițiativa exportatorului este supusă acceptării de catre tras materializează datoria importatorului este supusă r i s c u l u i d e p i e r d e r e , f u r t , falsificare cerințe formale relativ simple mai ales în cazul formuralelor standardizate ofertei de bănci este lentă l a î n c a s a r e d e o a r e c e î n această operațiune intervin mai multe banci permite trăgătorlui sa-și mobilizeze creanța precizează exact termenul de plată

15 Biletul la ordin este un instrument de plată sau titlu de credit prin care emitentul își ia angajamentul de a plăti la o anumita dată, suma determinată beneficiarului sau posesorului legitim al instrumentului.14 Ca și cambia, biletul la ordin trebuie să s atisfacă a n u m i t e c e r i nțe exprimate în forme de redactare a textului care exprimă clauze cu valoare juridică. Fig.4 Avantajele și limitele biletului la ordin, sursa: BNR Avantajele biletului la ordin Limitele biletului la ordin permite beneficiarului sa-și mobilizeze creanța este supus riscului de pierdere, furt sau falsificare cerințe formale relativ simple mai ales în cazul formularelor standardizate oferite de bănci elimină riscul de schimb precizează exact termenul de plată materializează datoria importatorului Cecul , ca instrument de plată, pune în legatură în procesul crearii sale urmatoarele persoane: trăgătorul, trasul și beneficiarul. Instrumental este creat de trăgător, care, în baza unui disponibil constituit în prealabil la societatea bancară, dă o r d i n n e c o n d iționat acesteia, care se află i n p o z iție de tras, să p lătească la prezentare o sumă determinată unei terțe persoane sau însuși trăgătorul aflat în poziție de beneficiar.15 14 Dr. Camelia Vechiu (coordonator), Dr. Marius Gust, Dr. Dan Begoi, Dr. Marian Menu, Dr. Elena Dinculescu, Drd. Dorin Hoarcă, Management și Tehnici Bancare,ibidem, p.91 15 Dr. Camelia Vechiu (coordonator), Dr. Marius Gust, Dr. Dan Begoi, Dr. Marian Menu, Dr. Elena Dinculescu, Drd. Dorin Hoarcă, Management și Tehnici Bancare,ibidem, p.82

16 Normele bancare definesc cecul ca: “instrument de plată c a r e e s t e utilizat de titularii de conturi cu disponibil corespunzător în aceste conturi.” Cecul nu este monedă, ci un instrument de plată purtător al unei creanțe care dă accesul la monedă în momentul prezentarii la plată. Operațiunile cu cecuri implică trei părți: ü tragatorul, care este partea care scrie cecul pe baza disponibilului aflat în cont și care dă o dispoziție de plată băncii la care are deschis contul; ü trasul, care este întotdeauna o bancă la care trăgătorul are deschis contul și care efectuează plata pe baza cecului primit; ü beneficiarul, reprezentat de partea care primește suma transmisă d e trăgător, iar în situația în care trăgătorul a dispus sa i se elibereze numerar, acesta apare și în postura de beneficiar.
Fig.5 – CEC, sursa- BCR București Tranzacțiile, indiferent de calitatea celor care le inițiază ( p e r s o a n e fizice sau juridice ), au ca punct final decontarea, respectiv plata. În acest moment inițiatorii tranzacției respective pot utiliza o gamă diverse de instrumente de plată, în funcție de modalitatea de plată aleasă. Pot utiliza numeralul ca instrument de plată, moment în care are loc stingerea imediată a d a t o r i e i d a r e x i s tă a n u m i t e constrângeri legislative sau pot opta pentru viramente bancare, utilizând instrumente de plată fără n u m e r a r . I n d i f e r e n t d e i n s t r u m e n t u l d e p l a tă f o l o s i t ,

17 scopul final este stingerea obligației de plată între inițiatorii tranzacției. Aceste plăți se fac utilizând instrumente de plată fără numerar prin intermediul cărora moneda scripturală circulă între diferite conturi bancare. Efectuarea unei plăți fără numerar prin transfer de fonduri de la plătitor la beneficiar implică o s e r i e d e operațiuni bancare care, în prezent, sunt permise doar instituțiilor autorizate și supravegheate ( instituții de credit). 16 16 Nețoiu Lavinia, Titu Nețoiu, Loredana Meiță, „ Monedă, Credit, Bănci” Editura Universitaria, Craiova, 2012, p. 56

18 2. PLĂȚILE LA DISTANȚĂ P R I N I N T E R M E D I U L CARDURILOR 2.1 Cardul și revoluția din domeniul plăților Cardul este un mijloc de plată c a r e p e r mi t e e f e c t u a r e a achitării unui produs sau serviciu prin sisteme specifice de transfer de fonduri. Cardul bancar este un instrument de plată personalizat prin intermediul căreia beneficiarul are acces la distanță la contul bancar în vederea efectuării de operațiuni financiar-bancare utilizând un număr personal de autentificare sau alte coduri care facilitează i d e n t i f i c a r e a s a î n v e d e r e a e f e c t uării oricărei operațiuni dorite. Prin Regulamentul nr. 6/2006 al BNR, cardul este definit ca “ un mijloc de plată electronică, respectiv un suport de informație standardizat, securizat și individualizat, care permite deținătorului său să utilizeze disponibilitățile bănești proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul cardului ori să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în vederea efectuării, cumulativ sau nu, a urmatoarelor operațiuni: a) retragerea de numerar, respectiv încărcarea sau descărcarea unitaților valorice în cazul unui instrument de plată de tip monedă electronică, de la terminale precum distribuitoarele de numerar și ATM, de la ghișeele emitentului / băncii acceptante/ sau de la sediul unei instituții, obligă prin contract să accepte instrumentul de plată electronică; b) plata bunurilor sau a serviciilor achiziționate de la comercianții și plata obligațiilor către autoritățile administrației publice, reprezentănd impozite, taxe, amenzi, penalități, etc, prin intermediul terminalelor POS sau prin alte medii electronice;

19 c) transferurile de fonduri între conturi, altele decât cele ordonate și executate de instituțiile financiare, efectuate prin intermediul intrumentului de plată electronică.” Prin urmare, cardul nu este o monedă electronică, ci un instrument de plată cu ajutorul careia ajunge transferul de monedă de la debitor la creditor printr-un anumit tip de tehnologie. Deoarece există o varietate de carduri ( de plată s a u n u ) , c e a m a i importantă clasificare se poate face după:17 – natura suportului fizic al informațiilor; – natura contului de card; – modul de folosire; – aria geografică de folosire; – momentul plății; – mediul în care este folosit cardul. După natura suportului fizic al informațiilor cardurile pot fi: carduri cu bandă m a g n e t i că, care conțin informații înregistrate magnetic; cardul cu cip (Smart Card) cu circuit electronic integrat, cu funcție de memorie în care se înregistrează informațiile beneficiarului; carduri hibride care pot fi în același timp și cu bandă magnetică și cu cip. Aceste tipuri de carduri pot fi emborsate ( tipărire in relief, prin presare, a literelor și cifrelor în plasticul cardului) și neemborsate. După natura contului de bancă asociat cardului pot fi: carduri de debit care sunt reprezentate printr-un cont bancar principal asociat contului de debit prin care cheltuiala se face în limita sumei existente pe cont la momentul achitării produsului sau serviciului; carduri de credit reprezentate printr-un cont bancar principal asociat contului de credit prin care cheltuiala se face în limita unui plafon 17 Florin Ivancea, www.educatiefinanciara.ro, „ Utilizarea Cardurilor”, secțiunea- carduri, p.1, citat la data de 26.06.2018

20 de credit acordat contului de către banca emitentă, indiferent de suma aflată în cont în momentul achitării produsului sau serviciului.18 După modul de folosire cardurile pot fi: carduri financiare folosite la efectuarea unor plăți sau transferul electronic de conturi, sau carduri nefinanciare folosite indirect pentru plăți sau transferuri, cum sunt cardurile de loialitate, de control access au cardurile de sănătate. După natura emitentului cardului pot fi: carduri emise de instituții financiare ( în special bancile) sau carduri emise de instituțiile nefinanciare ( magazine, linii aeriene, organizații non-profit ). După aria geografică de folosire a cardului sunt : carduri internaționale care pot fi folosite în orice țară din lume unde se află bănci participante la sistemul de plăți electronice ( cum sunt binecunoscutele Visa sau MasterCard); carduri regionale care pot fi folosite într-un grup de țări; carduri naționale care pot fi folosite într-o singură țară și au cont exprimat în moneda țării sau carduri private sunt emise și folosite în cadrul unei singure companii financiare sau nu, internaționale sau naționale. După momentul plății, cardurile pot fi: carduri cu plata înainte ( pay before), carduri care trebuie alimentate de deținător înaintea efectuării de plăți sau retrageri de numerar; carduri cu plata acum ( pay now) , ele care trebuie să aibă suma cheltuită pentru a fi imediat blocată în cont sau carduri cu plata după ( pay before), care pot fi alimentate după p lăți sau retrageri de numerar, făcând o cheltuială de credit.19 După m e d i u l î n c a r e s u n t f o l o s i t e , c a r d u r i l e p o t f i : c a r d u r i d e s t i n a t e mediului real, fizic, cum sunt ATM-urile sau POS-urile; carduri destinate mediului virtual, în care terminalul este un calculator conectat la internat sau carduri utilizate și în mediul real și în mediul virtual. 18 Dan Vasilache, „ Plăți electronice”, Editura Rosetti Educational, București, 2004, cap II, p.4 19 Dan Vasilache, op.citat, cap. II, p.29

21 2.2 Interoperabilitatea cardurilor Băncile comerciale au posibilitatea de a-și alege tipul de card pe care în emit în incinta sucursalelor. Ele pot emite : a) carduri in nume propriu; caracterizate prin modul de utilizare al lor ( rază n ațională ) ATM, POS, aceste tipuri de carduri pot fi personalizate în funcție de banca emitentă și pot să d i f e r e caracteristic de la o bancă la alta. Cardurile în nume propriu sunt carduri specifice băncii emitente și personalizate în funcție de nevoie clientului. Aceste tipuri de carduri pot fi utilizabile numai la banca emitentă sau sucursale ale ei, fără a putea fi utilizate și la alte bănci. De obicei, costurile și comisioanele de utilizare și întreținere a cardului sunt foarte mici sau chiar zero. b) Carduri internaționale ( VISA, MASTERCARD, AMERICAN EXPRESS ), carduri emise de către o bancă dar utilizabile la orice sucursală n ațională s a u i n t e r n ațională, POS sau ATM. De obicei, costurile pentru emiterea și intreținerea acestor carduri diferă de la o bancă la alta. În tot acest timp, cardul este proprietatea exclusivă a emitentului, în cele mai multe cazuri banca. În majoritatea țărilor s-au depus eforturi considerabile în vederea unificării ofertei și eliminarea concurenței bancare ca urmare a faptului că unele bănci emiteau gratuit astfel de carduri. În acest context a apărut un fenomen nou “ interbancaritatea”, care permite deținătorilor de carduri, indiferent de banca emitentă, să l e u t i l i z e z e î n t o a t e A T M-uri sau POS-uri, indiferent de banca aparținătoare acesteia. 20 Beneficiarul are o serie de obligatii în alegerea modului de folosire al cardului, cum ar fi: 20 Aurel Ioan Giurgiu, Pavel Vasile Ungureanu, Florin Sebastian Duma, Mic Lexicon Financiar-bancar și bursier, Editura Didactică și Pedagogică , București, 2009, p.41

22 – păstrarea secretă a c odului PIN și a parolei inclusiv datele de pe card sau deținătorul său; – păstrarea pentru o perioadă de timp a evidențelor privind tranzacțiile efectuale sau eventualele erori raportate sau nu ; – efectuarea operațiunilor conform contractului stabilit între banca emitentă și beneficiarul cardului, inclusiv asigurarea mijloacelor prin care se face acest lucru; – punerea la dispoziția beneficiarului cardului extrasele de cont , oricand acesta dorește împreună cu actul de identitate depus la ghișeul băncii sau a unei sucursale a sa. Emitentul cardului răspunde pentru eventualele erori de operare, nefuncționalități ale instrumentului de plată, pentru efectuarea necorespunzătoare a tranzacțiilor, chiar dacă aceasta este proprietatea altei bănci decât cea cu care are relații de cooperare și își asumă răspunderea pentru eventualele comisioane percepute asupra deținătorului cardului, comisioane care trebuie restituite indiferent dacă acestea au fost procurate de banca emitentă sau de alte bănci cu care au relații de colaborare. Deținătorul cardului are următoarele obligații: – să păstreze în condiții cât mai bune instrumental instrumental de plată; – să anunțe emitentul imediat ce constată pierderea, furtul, distrugerea, blocarea cardului sau înregistrarea unor tranzacții fără ca beneficiarul cardului să fie de accord; – să nu păstreze PIN-ul sau alte parole pe suporturi externe, ușor de aflat de alte persoane neautorizate; – să n u d i v u l g e i n f o r m ații confidențiale despre card altor persoane telefonic, verbal sau prin email, altele decat persoanele autorizate din cadrul băncii emitente. Răspunderea privind pierderea cardului este exclusivă a deținătorului, în caz că acesta a acționat cu neglijență sau fraudulos.

23 2.3 Cardul- portofel electronic Un portofel electronic este un smart-card ce înlocuiește numeralul sau cecurile. Conceptul de portofel electornic este des întâlnit atât in mediul bancar, cât și în presa scrisă s a u o n l i n e . D eși inițial a fost conceput pentru piețele dezvoltate din punct de vedere economic, în prezent smart-cardul este folosit de întreaga populație a lumii. 21 Sistemul de portofel electronic se bazează pe un smart-card și prezintă urmatoarele avantaje: – sunt sigure din punct de vedere funcțional; – un singur smart-card poate fi folosit ca un portofel electronic și poate, de asemenea include și alte funcții cum ar fi facilitățile de debit sau de credit; – sunt prevăzute cu un înalt nivel de securitate, necesar pentru a preveni falsificarea. În prezent, există u n dispozitiv care ajută l a p r o t e j a r e a c a r d u r i l o r contactless împotriva tranzacțiilor nedorite, dipozitivul numindu-se C-Block. El poate fi folosit împreună cu un smart-card care are tehnoligia de plată wi-fi . Acest dispozitiv constă într-un plic cartonat care este prevăzut în interior cu aluminiu, fapt care duce ca odată c u i n t r o d u c e r e a c a r d u l u i î n e l , să a n u l e z e o r i c e fel de tranzacție wi-fi. Acesta blochează citirea datelor de la distanță și nu lasă cardul să facă tranzacții fără acordul beneficiarului. Un sistem de portofel electronic poate îmbrăca următoarele forme:22 • deschis sau închis; • de unică folosință sau reîncarcabil; • pre-plătit sau pre-autorizat; • domestic sau internațional. 21www.wall-street.ro, “ Portofel electronic” , secțiunea-finanțe bănci, p.1, citat la data de 26.06.2018 22 Persida Cristina, „ Băncile și operațiunile bancare”, Editura Mirton, Timișoara, 2004, p.27

24 Un sistem de portofel electronic este închis atunci când același operator acceptă c a r d u r i și emite tranzacții. Un sistem deschis de portofel electronic necesită compensarea tranzacțiilor între diferiți emitenți. Un portofel electronic de unică folosință este cel care poate fi utilizat doar atat timp cat suma de pe el o permite. Odata ce această sumă este consumată, adică s o l d u l său este pe 0, el poate fi păstrat sau aruncat, rămâne la decizia cumpărătorului ce va face cu el. Portofelul electronic reîncărcabil este acel card care poate fi reîncărcat la bănci sau ATM-uri sau poate fi folosit atâta timp cât soldul său este creditor, ceea ce înseamnă că aplicațiile sau funcțiile de pe fiecare card de acest gen pot fi completate la cerere sau șterse. Valoarea de pe el poate fi pre-plătită sau pre-autorizată. Un portofel electronic pre-plătit găzduiește bani reali, transferați dintr-un cont bancar sau dintr-un depozit de numerar. Un portofel electronic pre-autorizat găzduiește pe el costul unor cumpărături, pe care deținătorul portofelului le garantează. Dacă s e d o r ește emiterea unui portofel electronic internațional, este necesară emiterea unui card care se adresează mai multor valute. Acesta necesită dispozitive capabile să execute schimbul valutar și un sistem de compensare între bănci. În momentul în care banca emite un portofel electronic, se creează un cont în care intră t o a t e t r a n z a cțiile din portofelul electronic. Portofelele electronice se vor emite numai clienților care au cont deschis la banca respectivă, de asemenea, cardul emis poate avea funcția de debit-credit și pot fi folosit paralel cu valoarea produselor sau serviciilor achiziționate. 23 Atunci cand deținătorul cardului își alimentează portofelul electronic, el debitează s u m a r e s p e c t i vă în contul său. Acestă a l i m e n t a r e s e p o a t e f a c e folosind un ATM online sau la un PC din sediul unei bănci. Deținătorul cardului poate folosi terminalele dedicate din interiorul băncii, telefoanele mobile sau aplicațiile disponibile emise de bancă. 23www.bancherul.ro, “ Ce este un portofel electronic?”, secțiunea-bănci, p.1, citat la data de 26.06.2018

25 Cu ajutorul portofelului electronic, beneficiarul poate opta pentru achiziția unor produse sau servicii. Când beneficiarul portofelului electronic dorește achitarea unor produse sau servicii , cardul său este debitat. Portofelele electronice sunt rapide și ieftine, din acest motive le pot fi folosite pentru achitarea unor sume mici de bani. Ceea ce este foarte important și bine de știut pentru beneficiarul cardului este că are posibilitatea de a-și putea verifica soldul portofelului electronic, precum și tranzacțiile efectuate. Înregistrarea tranzacțiilor făcute prin portofelul electronic sunt stocate în memoriile interne ale băncii emitente și beneficiarul poate opta pentru tiparirea lor. Într-un sistem de portofel electronic este necesar să s e p r e z i n t e cardurile, terminalele și softul din toate punctele de vedere. O atenție sporită trebuie acordată securității acestor componente. Portofelul electronic conține:24 – un identificator de card; – un identificator pentru banca emitentă cu scopul de a permite compensarea și ulterior decontarea; – soldul; – chei criptografice de debitare pentru a securiza toate acțiunile de cumpărare; – soldul maxim – înregistrarea tranzacțiilor; – operațiunea de debitare sau creditare; – autentificarea cardului cu ajutorul cheii avute la dispoziție de furnizorii de servicii. Ideea de a atașa un circuit integrat numit chip la un card standard a apărut în momentul în care cipul a devenit suficient de mic pentru a putea fi integrat în card și să fie suficient de sigur în funcționare pentru a putea fi utilizat în domeniul cardurilor. 24 www.bancherul.ro, “ Ce este un portofel electronic?”, secțiunea-bănci, p.1, citat la data de 26.06.2018

26 Cardurile cu chip mai sunt cunoscute și ca smart-carduri , carduri cu circuit integrat sau microprocesor, având un sistem de operare care oferă funcții de bază ca scriere sau citire. Pe acest suport pot rula aplicații sau opțiuni stabilite de emitentul cardului și folosesc date specifice, cum ar fi numărul contului acestuia. Chip-urile se diferențiază î n t r e e l e p r i n p u t e r e a l o r d e p r e l u c r a r e și cantitatea de momorie pe care o stochează. Acteste tipuri de memorie includ: – RAM ( Random Access Memory) care este o memorie cu viteză mare care oferă acces procesorului prin electricitate la informațiile de pe card. Este folosită pentru stocarea temporară a i n f r m ațiilor cardului, fiind o memorie volatilă, la deconectarea de la sursa de electricitate informațiile se pierd. – ROM ( Read Only Memory) : care este o memorie permanentă ce nu poate fi schimbată o d a tă c e a f o s t c r e a tă. Este folosită p e n t r u a cționarea sistemul de operare și pentru stocarea permanentă informațiilor de pe card, fiind o memorie nevolatilă, la scoaterea din circuitul electric informațiile de pe card se păstrează. – EEPROM ( Electronically Eraseble Programmable Read Only Memory) care este o memorie ce poate fi ștearsă si reutilizată, dar care nu are nevoie de curent electric pentru a menține informațiile de pe card, cum ar fi tranzacțiile efectuate. Smart-card-urile mai complexe impun o securitate aparte, acestea fiind capabile să execute proceduri cat mai delicate și trebuie să aibă o capacitate mare de stocare, de aici și prețurile mai scumpe ale sale în comparație cu cele clasice. Astazi, există aproximativ 170 de tipuri de smart-card-uri în lume, produse de mai mult de 40 de companii, ele fiind fabricate respectând standardele ISO. Afacerile bancare cu carduri prezintă u n p o t e nțial însemnat pentru obținerea de profituri în cazul băncilor ce se angajează î n p r o i e c t a r e a și administrarea unor programe integrate de carduri ( acceptare și emitere ). 25 25 Radu Popescu, Cristian Tusorancea, Florin Berbec, Cardul-instrument modern de plată, Editura Tribuna Economică, București, 2008, p.81

27 2.4 Viitorul cardului În fiecare an, tot mai multă populație preferă să folosească cardul în schimbul monedei clasice, de aici poate apărea si dispariția monedei fizice. Multă lume preferă să-si achiziționeze fie produse, fie servicii prin intermediul cardului, făcând plata online. Aceste tranzacții necesită și un anumit tip de securitate care trebuie sa fie actualizat de banca emitentă a cardului periodic, pentru a diminua tentativele de fraudă, furt sau falsificare a cardurilor. La începutul anului 2016, 2 bănci din Franța doreau să înlocuiască numerele statice de pe cărțile de credit cu numere care să se schimbe odată pe oră. În cazul în care cardul de credit este falsificat sau furat, numerele se puteau schimba, de aici reieșea faptul ca nimeni nu putea folosii banii de pe card, totodata, puteam considera ca fiind un card de unică folosință, mereu având alte numere statice.26 Începând cu anul 2017, în România , Ministerul Afacerilor Interne a lansat în dezbatere un proiect care prevede schimbarea actualelor cărți de identitate cu cărțile electronice, care să permită utilizarea diverselor servicii legate de conceptul de administrație electronică. Cartea de identitate ar putea fi folosită în relația cetațeanului cu diferitele instituții publice incluzând și institutul financiar-bancar. Cartea va conține un chip în care, ulterior, cu acordul proprietarului, sa se poată înmagazina informațiile sale referitoare la contul pe care il deține cu banca emitentă, transformându-și cartea de identitate în card bancar, card care va putea fi folosit pentru achitarea unor produse sau servicii financiare sau nu, a călători în anumite țări sau alte metode stabilite de beneficiarul său. Nu știm încă ce securitate pot oferi aceste tipuri de cărți de identitate , însă problema securitații o întâlnim tot mai frecvent în viața de zi cu zi. În prezent, BCR a lansat programul eGo care permite închirierea unei biciclete sau a noului BMW i3 prin aplicația cu același nume, trebuie doar să ai 26 Radu Ivanovici, „ Care este viitorul cardurilor? ”, www.zappernews.ro, secțiunea-economie, pag.4, citat la data de 26.06.2018

28 un card de debit sau de credit valid și sa te înscrii cu aplicația eGo. Trebuie totodata să ai un permis de conducere valid.27
Pentru a putea folosi programul eGo trebuie să deschizi aplicația, să te loghezi folosind datele cardului de credit sau de debit, alegi modelul pe care vrei sa-l conduci și să pornești la drum. Deși cardurile de credit de unică folosință pot ajuta la apărarea datelor personale, nu ajută mai mult decat autentificarea cu 2 factori, PIN-uri unice sau alternative. Aceasta pare a fi un pas înainte, însa nu este un pas imens. Se pare că viitorul ne este înca încețoșat. În viitor, cardurile ar putea fi înlocuite cu cipuri bionice implementate în mână p e n t r u a n u m a i p u t e a f i f u r a t e s a u p i e r d u t e , cardurile clasice pot fi înlocuite cu cardurile display pentru a elimina falsificarea lor, mai pot aparea carduri care ar putea fi înlocuite cu un senzor de amprentă pentru a fi mai sigur 27 www.bcr.ro, „ BCR E-go”, secțiunea-persoane fizice, citat la data de 26.06.2018

29 în utilizarea de zi cu zi și nu în ultimul rănd s-ar putea folosi inteligența artificială care ar putea înlocui intr-un totul clasicul card bancar. O altă idee de viitor este Plastc care face parte din urmatoarea generație de carduri de credit. E un card inteligent, dotat cu un ecran E-Ink, capabil sa-ți înlocuiască cu succes toate cardurile din portofel și alte câteva conturi pe deasupra. Plastc vine la pachet cu o aplicație dedicată și se conectează la telefon cu ajutorul tehnologiei Bluetooth Low Energy. Utilizatorul poate adauga simultan până la 20 de carduri diferite, iar aplicația poate memora un număr nelimitat de conturi (bancare sau nu), pe care le poate transfera la nevoie în Plastc. Gadgetul funcționează la fel ca orice alt card de credit sau debit, deci poate fi folosit la orice bancomat sau se pot face plați cu el la casele de marcat. Conține un cip, bandă magnetică și suportă 20 de coduri PIN. Dar Plastc are și ceva în plus: un touchscreen E-Ink și suportă tehnlogiile NFC sau RFID. Banda magnetică se rescrie la fiecare schimbare de cont. Ca o masura suplimentara de securitate, cardul nu va funcționa dacă nu e activat din aplicația dedicată, deci ar trebui să ramâi și fără telefon și fără card și fără parola aplicației și PIN, pentru ca cineva să-ți poată copia sau fura datele. Mai mult, cardul poate fi șters de la distanță, dacă a fost furat sau există dubii că cineva l-ar fi putut clona. Cardul poate să și afișeze un mesaj pentru returnarea sa dacă e pierdut.28
28 www.yoda.ro, „ Cardul de credit al viitorului”, secțiunea-gadgeturi, citat la data de 27.06.2018

30 3. CARDUL ÎN ROMÂNIA 3.1 Apariția și evoluția cardului în România După înființarea Băncii Naționale a României ( 1880 ) s-au creat, în țara noastră, 195 de insituții bancare, care au constituit la aceea dată Sistemul Bancar Românesc. Băncile, care constituiau marea finanță, s-au constituit astfel: Banca Agricolă a luat ființă în anul 1894, la București, cu scopul de a credit ape termen scurt, proprietatea mare și mijlocie; Banca Comerțului din Craiova a fost construită în anul 1899, cu un capital de un milion de lei, prin transformarea în societate anonimă a f o s t e i societăți corporative de credit și economii Craiova; Banca de Scont a României a fost construită în 1898 cu un capital de 2 milioane de lei; Banca Românească, cea mai mare instituție bancară cu capital de 17,5 milioane de lei a fost înființată în anul 1911; Banca de credit român a luat ființă î n a n u l 1 9 0 4 , și se ocupa în principal cu finanțarea comerțului de cereale.29 După anul 1990, Sistemul Bancar Românesc este format din: – Banca Națională a României care are rol de Bancă Centrală – 41 de instituții de credit care desfașoară activitatea bancară operativă ( lucrează cu clientela bancară) Banca Națională a României este Banca Centrală a statului român și are ca obiectiv fundamental asigurarea stabilității prețurilor fiind o instituție publică 29 Alexandru Pintea, Gheorghi Ruscanu, Băncile în ecomonia românească, Editura Economică, an 2001, p. 84-85

31 și se subordonează Parlamentului însă cu executivul are relații de colaborare și nu de subordonare. Activitatea Băncii Naționale a României este reglementată d e L e g e a 337/2015 privind caracterul caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și în sistemele de decontare. În această lege se menționează că principalele funcții ale BNR sunt: a) stabilește și aplică politica monetară a statului; b) emite și pune în circulație moneda națională- LEUL; c) autorizează, reglementează și supraveghează instituțiile de credit; d) gestionează rezerva internațională a României. În procesul de organizare a unui sistem bancar de tip occidental, BNR și-a asumat responsabilitatea de a conduce politica monetară și de a exercita a;te funcții specifice Băncii Centrale. 30 Cardul este un instrument de plată p r i n i n t e r m e d i u l căruia se poate efectua plata unui bun sau a unui serviciu, având la bază un sistem binedefinit stabilit între beneficiarul său și banca emitentă. Pe de-o parte cardul s-a dezvoltat rapid, ocupând un loc foarte important în ceea ce privește numărul de tranzacții, caracteristica principală a cardului fiind dată d e t e h n o l o g i a i m p l e m e n t a tă î n a c e s t e a , c a r d u l f i i n d u n a n s a m b l u d e tehnologii privind: – recepția, stocarea și prelucrarea datelor în condiții rapide și de maximă siguranță; – transmiterea informațiilor de la distanță în condiții optime și sigure care trebuie să permită un transfer de fonduri eficient. Pe de altă parte, cardul poate să acționeze ca un instrument de plată multiplu, care asigură î n a l t e f a c i l i tăți utilizatorilor plătitori precum și beneficiarilor plătitori cu care utilizatorii se află în raporturi. 30 Dr. Camelia Vechiu (coordonator), Dr. Marius Gust, Dr. Dan Begoi, Dr. Marian Menu, Dr. Elena Dinculescu, Drd. Dorin Hoarcă, Management și Tehnici Bancare,ibidem, p.41

32 Activitatea de acceptare a cardurilor s-a derulat încă d i n a n u l 1 9 7 2 , serviciul fiind gestionat de Oficiul Național de Turism, dar destinat doar persoanelor fizice nerezidente. Anul 1992 reprezintă anul adevăratului debul al tranzacțiilor cu carduri în țara noastră. Inițiativa a aparținut unui grup de cinci bănci comerciale ( Banca Comercială R o m â nă p e n t r u D e z v o l t a r e , B a n c a R o m â nă d e C o m e rț E x t e r i o r , Banca Agricolă și Banca Comercială “ Ion Țiriac” ), la care s-a adăugat în anul 1995 o a șasea bancă- BancPost. Aceste bănci au pus bazele programelor de carduri în România, ajungându-se în direcția acceptării la decontare a cardurilor emise de bănci străine și ulterior a emiterii de carduri naționale și internaționale. 31 După acest prim pas, a urmat aderarea celor 6 bănci la sistemul mondial VISA International și Europay International. În România, primul card de plată în lei, sub numele de Prima, a fost emis în decembrie 1995, ca un card proprietar, iar începând din același an au apărut primele carduri VISA si Europay. În anul 2002 s-a înregistrat cel mai mare ritm de creștere al numărului de carduri emise pe piața românească, băncile emițând aproximativ 2 milioane de carduri, aproape cât au fost emise în perioada 1995-2001.32 Începând cu anul 2002 au apărut și serviciile mobile bancking. Acesta permite, prin logarea cu un ID dat de banca emitentă și a unei parole stabilite de utilizator, informații cu privire la situația conturilor deschise, soldul la data accesării, curs valutar, însă poate să și efectueze plăți de fonduri, transferuri între conturi sau transferuri către beneficiari naționali și internaționali. În anul 2004 ROMCARD- cel mai mare procesator de carduri din România a implementat o soluție securizată a tranzacțiilor e-comerce, bazată pe 31 Dr. Camelia Vechiu (coordonator), Dr. Marius Gust, Dr. Dan Begoi, Dr. Marian Menu, Dr. Elena Dinculescu, Drd. Dorin Hoarcă, Management și Tehnici Bancare,ibidem, p.4 32 Sabina Funar, Produse și servicii bancare- Cardul, editura Academi, Cluj Napoca, 2001, p.32

33 standardul 3D Secure, care presupune confirmarea plății facturilor, tranzacțiilor online sau a orcăror plăți prin intermediul unui SMS transmis de banca emitentă pe telefonul beneficiarului, înregistrat în baza lor de date, SMS care conține un cod care trebuie introdus în fereastra de dialog a tranzacției. In cursul anului 2007, portofoliul de carduri bancare valide in circulatie a crescut cu 18%, ceea ce in termeni nominali inseamna peste 1,65 milioane carduri (de la 9,1 milioane la 10,7 milioane). La aceasta crestere au contribuit in principal emitentii ale caror portofolii se situeaza intre 100.000 si 1.000.000 de carduri. Cu toate ca două noi bănci au început activitatea de emitere, Garantibank si Millennium Bank, iar o serie de alte nouă bănci și-au lărgit oferta de carduri prin lansarea de noi produse, ritmul de creștere pe ansamblul pieței este inferior anului precedent. 33 Următorii cinci ani au adus modificări importante pe piața cardurilor din România, efectele crizei financiare marcând în mod diferit evoluția portofoliilor celor mai mari bănci locale. Intervalul 2009 – 2014 a constituit pentru unele instituții de credit o piatra de încercare în dorința de a-și menține numărul de carduri active, în timp ce pentru altele a fost extrem de productiv. Cei mai importanți jucatori de pe aceasta piață sunt, previzibil, unele dintre cele mai mari bănci autohtone, respectiv BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, ING Bank, CEC Bank și Bancpost. Potrivit datelor publicației online www.BankingNews.ro, toate cele șapte institutii care administreaza portofolii ce depașesc un milion de carduri controlau împreuna aproape 12 milioane de instrumente de plată, ceea ce reprezintă peste 80% din cardurile valide in circulație. Indicatorii Bancii Nationale a Romaniei arăta ca, la finalul lui 2014, romanii dețineau aproape 14,5 milioane de carduri, dintre care 2,3 milioane cu funcție de credit.34 33 Tudor Marius, „ Evoluția pieței cardurilor în România”, www.rasfoiesc.com secțiunea-economie, pag.1, citat la data de 26.06.2018 34 Cornel Dinu, „ Piața locală de carduri”, www.bankingnews.ro, secțiunea-carduri, pag.1, citat la data de 26.06.2018

34 Tot în anul 2014, BRD a implementat pe piața românească primul card cu tehnologie contactless, cuvânt care vine din limba engleză și înseamnă “ fără contact ” , iar în cazul cardurilor bancare, acest tip de tehnologie se referă l a prezența tehnologiei NFC ( Near Filed Comunication) care permite comunicarea cu un terminal de vânzări POS fără a se atinge fizic de acesta, infiferent de sumă însă p e n t r u c u m p a r a t u r i d e p â nă l a 1 0 0 d e l e i n u e s t e n e v o i e d e i n t r o d u c e r e a codului PIN pentru validarea tranzacției. La sfârșitul anului 2017, Banca Transilvania a scos pe piața bancară un stiker BT Pay care poate fi aplicat pe o suprafață plană și uniformă și cu care se poate plăti orice fel de cumpărături, indiferent de sumă, fără a mai fi nevoie de introducerea clasicului card in POS.
Tabel nr.1, “Indicatori plăți: Carduri, Număr de terminale, tranzacții”, realizat de BNR, sursa BNR.ro

35 3.2 Particularități în folosirea cardului în România: Accesibilitatea si utilitatea cardului Un element important care a asigurat promovarea și stabilizarea cardului ca mijloc de plată a fost demararea programelor de emisie de carduri în monedă națională. Cardurile naționale emise de bănci în lei sau valută sunt de cele mai multe ori utilizate pentru viramentul salariilor, salariul având posibilitatea de a opta pentru virarea sumei de bani pe cardul său bancar. Numărul de consumatori este extrem de important atât pentru bancă cât și pentru beneficiar. Avantajul acceptării cardului ca mijloc de plată d u c e l a creșterea costurilor totale, acest lucru fiind evidențiat în prețurile consumatorilor de pe piața concurentă. În România, membrii Visa au ales să s t a b i l e a s că u n c o m i s i o n interbancar local. Beneficiarul cardului are 2 posibilitați în a-și accesa cardul bancar: prima ar fi accesibilitatea fizică a l u i , p r i n i n t r o d u c e r e a c a r d u l u i î n t r-un echipament specializat pentru diferite operațiuni bancare iat a doua ar fi accesarea lui online, prin intermediul unei conexiuni de internet. Pe toată d u r a t a existenței sale, cardul este proprietatea exclusivă a băncii emitente. Aceasta are o serie de obligații: a) să păstreze discreție maximă p e n t r u c o d u l P I N , p a r o l a c a r d u l u i c â t și a datelor despre deținător; b) păstrarea pentru o anumită p e r i o a dă a e v i d e nțelor privind tranzacțiilor efectuate pe card pentru urmărirea eventualelor erori sau pentru a pune la dispoziția beneficiarului, printr-o cerere depusă de acesta la ghișeul băncii emitente o cerere pentru urmărirea tranzacțiilor În prezent, BRD oferă î n m o d g r a t u it clienților săi accesul online la extrasul de cont printr-un ID și parolă oferite de bancă în momentul încheierii contractului.

36 Emitentul răspunde pentru valoarea pierdută d e p e c a r d d i n c u p l a acestuia, prin executarea necorespunzătoare a tranzacțiilor ( întârzieri, erori de operare, disfuncționalități ale echipamentelor financiar bancare, chiar dacă acesta este proprietatea altei bănci însă are relații de colaborare cu banca emitentă ). Emiterea cardurilor unor persoane fizice sau a unor persoane juridice presupune în primul rând, prezentarea unei cereri de emitere a cardului din partea viitorului beneficiar, fiind parte componentă a contractului încheiat între bancă și deținatărul de card,. Cererea de emitere reprezintă un document tipizat și este valabil pentru un singur tip de card emis. Modelele de cereri sunt diferite pentru fiecare tip de card și sunt prezentate în capitolele din contract care reglementează funcționarea acestora. Pentru a intra în posesia unui card bancar, cererea trebuie să fie însoțită de următoarele documente: pentru cardul de debit detinat persoanelor fizice: act de identitate sau pașaport în original; pentru cardul de debit destinat persoanelor juridice: a. documente necesare deschiderii contului curent conform prevederilor normelor bancare b. planul de conturi Pentru a intra în posesia cardului bancar, cererea de emitere împreună cu documentele menționate pot fi depuse de către client la orice sucursală dorește, de preferat cea mai apropiată d e d o m i c i ; i u l p e r s o a n e i f i z i c e s a u j u r i d i c e solicitante. În cazul emiterii pentru persoane juridice, sucursala băncii va recurge la a verifica existența datelor personale privind deținătorii desemnați de persoana juridică solicitantă. După v e r i f i c a r e , s e v a p r o c e d a l a s e m n a r e a d o c u m e n t e l o r d e către funcționarul băncii, respectiv de către conducătorul instituției bancare. Totodata, se va aduce la cunostință beneficiarului cardului temeiul legal în cazul renunțării

37 la card, reguli care sunt de asemenea stipulate în contractul încheiat între viitorul client și banca emitentă. Cererile de emitere ale cardurilor sunt analizate la nivelul unității bancare, unde se: înregistrează, verifică și prelucrează datele dupa cum urmează: – înregistrarea numărului de cereri de emitere primite în Fișa de Evidență, care se întocmește pentru fiecare produs – consultarea bazei de date RISK, cuprinzând cererile de emitere respinse, în vederea comparării cererilor depuse, astfel încât să nu se ajungă la situația în care acestea să nu fi fost anterior analizate și refuzate. – Verificarea documentelor anexate la cererea de emitere a cardului și a veniturilor declarate de solocitant, conform ANAF După p r i m i r e a f ișierelor și analizarea acestora se va proceda la a actualiza baza de date a emiterii de carduri cu datele solicitantului 1i se va aloca numerele de card. Condițiile de utilizare ale cardului sunt parte componentă a contractului încheiat zntre bancă și deținător ( persoană fizică sau juridică ) și definesc reguli generale pe care acesta trebuie să le respecte pe durata posesiei cardului, condiții cu privire la: – modul de utilizare al cardului; – funcționarea contului de card ( înregistrarea alimentării plăților în cont, extrase de cont ); – dobănzi, comisioane și alte cheltuieli percepute de bancă – păstrarea în stare bună de funcționare a cardului si a codului PIN; – refuzuri de plată si modificări ale datelor declarate prin alte mijloace decât cele făcute la sucursala bancară a emitentului. Condițiile de utilizare sunt specifice fiecărui tip de card emis de bancă și trebuie obligatoriu să fie incluse pe verso-ul cererii de emitere a cardului. Prin semnarea cererii, deținătorul se angajează să r e s p e c t e necondiționat condițiile de utilizare, iar pentru fiecare modificare a datelor

38 personale ( modificarea adresei de domiciliu, schimbarea cărții de identitate) deținătorul este obligat să anunțe banca emitentă pentru acest fapt. Beneficiarul cardului poate sa-și utilizeze bunul în condițiile prevăzute în contract cu scopul de a-și satisface nevoile personale sau materiale, însă numai șn termenul legal contractual, atlfel va raspunde pentru orice fapt care nu ține obiectul contractului. 3.3 Analiza pieței cardului în România Funcționarea cardurilor deschide multe posibilități de utilizare a resurselor financiare, fiind posibile tranzacții oriunde și oricând prin utilizarea lui, ori de câte ori beneficiarul său dorește. Băncile beneficiază d e o s e r i e d e a v a n t a j e c a r a c t e r i z a t e în reducerea cheltuielilor cauzate de operațiuni cu numerar și oferind siguranță p r i n posibilitatea monitorizării permanente a tranzacțiilor. Avantajele utilizării cardurilor pentru beneficiari sunt legate de metoda de plată : r a p i dă, compiuterizată, eficientă, oferind mai multă s i g u r a nță și înlocuind încet dar sigur numerarul. Un pas important în moderinizarea activității bancare din țara noastră constă în lansarea serviciilor internet și mobile bancking. În România, nu există un sistem național de carduri de plată, sistemul fiind bazat pe cele două mari sisteme internaționale de carduri de plată: Visa si MasterCard și, într-o mică proporție American Express. În ceea ce privește piața cardului în România, trebuiesc menționate două a s p e c t e : în primul rând, o primă o b s e r v ație este lipsa băncilor care doar acceptă carduri la comercianți. aveastă observație poate fi explicată prin politicile deținătorilor de scheme de plată cu carduri, permițând numai instituțiilor ce au avut licențe de emitere să poată deveni achizitori în cadrul schemei și în al doilea rând, se observă o concentrare a băncilor mixte. Astfel, în 2011, 18 dintre cele 28 de bănci intervievate de BNR acționau ca bănci mixte pe piața cardurilor. În ceea

39 ce privesc băncile emitente de carduri de plată, numărul acestora a fost în 2011 de 10 milioane. Unul dintre indicatorii importanți care reflectă e v o l uția pieței cardurilor în perioada 2011-2015 este fără o b i e cții numărul de carduri emise. Dacă l a f i n a l u l l u i 2 0 1 1 e x i s t a u a p r o x i m a t i v 32,3 milioane de carduri bancare emise, la sfârșitul anului 2015 numărul acestora a ajuns la 40 de milioane.35 Tabel nr.2, “ Topul băncilor după numărul de carduri pentru persoane fizice în anul 2015” , realizat de autor pe baza sursei bancherul.ro Loc Banca Carduri Debit Carduri Credit TOTAL Carduri Retail 1 Banca Transilvania 2,12 milioane 280 mii 2,4 milioane 2 Raiffeisen Bank 1,9 milioane 405 mii 2,3 milioane 3 BRD 2,07 milioane 30 mii 2,1 milioane 4 BCR 1,8 milioane 210 mii 2,01 milioane 5 Bancpost 470 mii 530 mii 1 milion 6 Alpha Bank 186 mii 68 mii 254 mii 7 Garanti Bank 110 mii 140 mii 250 mii Tabel nr.3, “ Topul băncilor după numărul de carduri și valoarea tranzacțiilor efectuate în anul 2015”, realizat de autor pe baza sursei bancherul.ro Banca Carduri Debit Carduri Credit ATM POS ATM POS Banca Transilvania 82,00% 18,00% 70,00% 30,00% Raiffeisen Bank 79,00% 21,00% – – BRD 82,00% 18,00% 38,00% 82,00% BCR 81,00% 19,00% 11,00% 89,00% CEC Bank 87,00% 6,00% 57,00% 40,00% Bancpost 76,00% 24,00% 30,00% 70,00% Alpha Bank 79,00% 21,00% 30,00% 70,00% Garanti Bank 80,00% 20,00% 20,00% 80,00% 35 http://www.bnr.ro/domeniucarduriemise.ro, accesat la data de 12.02.2018

40 Tabel nr.4, “ Numărul de carduri și plăți la POS și online în perioada martie 2015-septembrie 2016”, realizat de autor pe baza informațiilor de pe bancherul.ro
Pentru a crește gradul de utilizare de carduri emise, dezvoltarea cardurilor în Romănia este evidențiată de evoluția infrastructurii de achiziționare a cardurilor bancare. Preocupate în permanență de a schimba produsele sau serviciile oferite clienților lor, principalele bănci din România s-au axat pe proiectarea și dezvoltarea unor programe pentru carduri. Băncile au astfel posibilitatea de a-și îmbunătății serviciile oferite, astfel încât să s e a d a p t e z e c e r i nțelor și nevoilor clienților. 05.000.00010.000.00015.000.00020.000.000
Martie 2015Iunie 2015Sep. 2015Dec. 2015 Martie 2016Martie 2016Iunie 2016Sept. 2016Numărul de carduri active ( unități )Numărul de carduri de credit ( unitățiNumărul de carduri de debit (unități )Numărul total de carduri in circulație ( unități )

41 3.4 Studiu de caz privind emiterea,folosirea și contabilitatea operațiunilor cu cardul emis de BRD -Groupe Société Générale Rm. Vâlcea Sediul băncii BRD pentru care este făcut studiul de caz este Râmnicul Vâlcea, cu adresa în: Calea lui Traian, nr 145, bloc D4, având o durată d e funcționare de 27 de ani, începându-și activitatea în anul 1995. Este o societate pe acțiuni cu personalitate juridică română și are ca obiect de activitate efectuarea de operațiuni și servicii bancare pentru proiecte de investiții economice și financiare ale statului, ce se realizează i n t e g r a l sau parțial din fondul de la buget și din împrumuturi în valută de la băncile de dezvoltare internațională. Principalele operațiuni efectuate de BRD GSG sunt:36 – accepratea de depozite în lei și valută de la persoanele fizice și juridice, române sau străine; – contractarea de credite în lei și valută, operațiunile de factoring și forfetare; – emiterea și gestiunea instrumentelor de plată și de credit; – emiterea de garanții și asumarea de angajamente; – tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu valută; – tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu metale prețioase și obiecte confecționate din acesta; – tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu titluri de stat; – acționarea ca agent custode pentru valori mobiliare – desfășurarea de activități de depozitare pentru fonduri deschise de investiții și societăți de investiții; – închirierea de casete de siguranță; – consultanță financiar-bancară; – operațiuni de mandat; 36www.brd.ro, “Condiții generale bancare oentru persoane fizice”, secțiunea- persoane fizice, citat la data de 26.06.2018

42 – negocierea și închirierea de contracte de asigurări și prestări de servicii în vederea realizării acestor obiecte; – prestarea de servicii pentru investițiile statului care se realizează din fonduri de la Buget în baza mandatului primit. Potrivit legii OUG 99/2006 privin instituțiile de credit și adecvarea capitalului, băncile sunt autorizate să deschidă conturi persoanelor fizice sau juridice, române sau străine. Acest drept al băncii se regăsește în autorizația de funcționare eliberată acestora de catre BNR. Cererea de deschidere de cont va fi realizată p r i n c o m p l e t a r e a forumularului standard al băncii, va fi semnată de persoana care reprezintă în mod legal clientul și va fi însoțită de documentele obligatorii cerute de bancă. Banca nu este obligată să a c c e p t e o r i c e c e r e r e f o r m u l a tă d e v i i t o r i i clienți din motive stabilite contractual. BRD GSG poate să deschidă conturi curente și de depozite în lei sau în valută și va emite cardul atașat contului la cererea expresă a clienților persoane fizice. Titularul poate numi unul sau doi împuterniciți care au dreptul de a efectua operațiuni în cont. Excepție se poate face în momentul în care titularul contului împunernicește prin procură notarială o persoană la alegerea sa, prin a-i oferi anumite drepturi stipulate în documentul notarial, fără a mai fi nevoie de titularul cardului la efectuarea de operațiuni bancare. Noul împuternicit poate să se prezinte cu procura notarială în original la orice sucursală a bancii emitente a beneficiarului de card, fără a mai fi nevoie de prezența fizică a titularului cardului. Observația intervine în momentul în care beneficiarul contului poate oferi toate drepturile legale pe care acesta le are, sau poate oferi drepturi limitate, drepturile fiind stipulate în prezentul document. Mai jos, prezint un caz de folosire a unui card emis de BRD GSG Rm. Vâlcea:

43 În data de 20 octombrie 2017, am decis să-mi deschid un cont la BRD Rm. Vâlcea. M-am prezentat la sucursala Calea lui Traian pentru a mi se oferi cea mai avantajoasă ofertă. Împreună cu reprezentantul sucursalei am ales cardul ISIC VISA BRD, un card care poate fi folosit pe teritoriul național sau internațional, depinde de preferințe.
Pentru a intra în posesia acestui tip de card am avut nevoie de : c) cartea de identitate în original; d) adeverință de student. De menționat este că pentru a putea intra în posesia acestui tip de card, viitorul client trebuie să fie student al unei universități acreditate de pe teritoriul României și să aibă vârsta maximă de 26 de ani. Comisioanele aferente emiterii și gestionării cardului sunt zero, iar pe lângă asta, banca oferă gratuit, la alegere, unul dintre serviciile BRD Net sau My BRD pentru ca viitorul client să aibă acces permanent la contul său bancar. Comisioanele aferente utilizării cardului la POS-urile sau ATM-rile BRD din țară sunt zero, retragerile de numerar de la alte bancomate sunt taxate cu 0,5% din valoarea retrasă, minim 2 lei. Cardul ISIC oferă r e d u c e r i l a p a r t e n e r i i a c r e d i t ați din România și străinatate în functie de dorința posesorilor. De exemplu, Bitdefender, cea mai mare companie românească de soluții de securitate cibernetică oferă posesorilor de card ISIC reducere de 80% sub formă de voucher pentru achiziția pachetului

44 Total Security. Aceste reduceri se acordă numai pe baza introducerii pe site-ul ISIC al ID-ului cardului. Acest ID este diferit de la un card la altul și poate fi folosit numai cu acordul proprietarului cardului.
Prin intermediul aplicației My BRD Net se pot efectua o multitudine de operațiuni: • transferuri între conturi deschise la bancă; • plăți de facturi, utilități, comerț online; • operațiuni de schimb valutar; • depunere sau retragere de numerar; • transferuri către conturi deschise la altă b a n că d i n R o m â n i a s a u străinatate.
Mai jos voi prezenta cateva tranzacții făcute cu cardul BRD ISIC:

45 1. În data de 12 aprilie 2018 am platit cumpărăturile în valoare de 107 lei la magazinul Annabella Rm. Vâlcea, comision 2%, eu am cont la BRD Rm. Vâlcea iar Annabella are cont la BRD Pitești. BRD Rm. Vâlcea BRD Pitești 2511.Buica Iuliana=341.Pitești 107 341.BRD Rm. Vâlcea=Annabella 2511.Buica Iuliana=7029 21,4 2. În data de 20 aprilie 2018 am plătit factura de electricitate în valoare de 72 de lei la robotul din cadrul sucursalei BRD Calea lui Traian, comision 0 lei. Eu, cât si CEZ factura avem conturi la aceași bancă, respectiv BRD Rm. Vâlcea. 2511.Buica Iuliana=2511.CEZ 70 3. În data de 1 mai 2018 am achitat cu cardul plata cumpărăturilor online de pe siteul Emag în valoare de 150 de lei, comision 0 lei. 2511.Buica Iuliana=2511.Emag 150 4. În data de 3 mai 2018 am scos de la ATM-ul BRD 500 lei, comision 0 lei. 2511.client=102 500 5. În data de 15 mai am efectuat o tranzactie între conturile de lei si valută, respectiv transfer euro-lei, cu suma de 120 euro, curs valutar 4,6 lei/euro, ulterior i-am scos de la un ATM BRD, comision 0 lei. a) încasare euro 2511.euro=3721 120 b) plata lei 3722=101 552

46 4. RISCURILE OPERAȚIUNILOR CU CARDURI 4.1 Principalele riscuri aferente emiterii și utilizării cardului Ca orice serviciul ce implică tranzacții prin utilizarea cardului ca mijloc de plată, nici plățile prin intermediul cardurilor nu sunt scutite de probleme. Deși există tot timpul o voință destul de mare în a folosi cardul ca monedă de plată, numărul celor care-l folosesc este din ce în ce mai mare , asta și datorită eforturilor comercianților de a se adapta pieței, precum și a facilităților pe care aceștia le oferă în schimbul plății online cu cardul ( reducere la comandă, transport gratuit, etc ). Riscurile pot apărea în momentul în care cardul nu este folosit în siguranță. Este important de verificat site-ul procesorului de plată î n a i n t e a introducerii datelor pentru confirmarea tranzacției. Când nu suntem siguri pentru siguranța tranzacției ( transferul către altă pagină, solicitarea altor date decât cele cuvenite, pierderea sau furtul cardului ) trebuie imediat contactată banca emitentă pentru solicitarea blocării tranzacției sau, după caz, a cardului. Conform reglementărilor BNR, băncile sunt obligate să dispună de o linie de urgență, care să funcționeze 24 din 24 de ore. Trebuie verificat numărul de telefon ca să corespundă cu cel al băncii deoarece în multe cazuri hoții afișează numere false de telefon lângă bancomate pentru a le facilita înșelăciunea. În plus, indiferent de motivul pentru care solicităm blocarea cardului, nu trebuie dezvăluit PIN-ul cardului, chiar dacă suntem 100% siguri că la capătul firului este un funcționar bancar. Pentru a preveni pierderile ce pot apărea în situațiile de fraudă, băncile stabilesc o serie de limite în utilizarea zilnică a cardului.

47 În general, băncile stabilesc o sumă m a x i mă p e n t r u v a l o a r e a tranzacțiilor ce se pot efectua zilnic. Aceste limite se stabilesc diferit pentru plățile la comercianți și pentru retragerile de numerar. Cel mai mare risc care poate apărea în momentul folosirii cardului fizic sau online este pierderea sumei de bani de pe el. Duplicarea cardului si utilizarea lui de catre alte persoane este probabil una din cele mai vechi tipuri de fraude. Introducerea cipului a limitat drastic numarul de cazuri, totusi, clientii care mai au pe card banda magnetica, ar trebui sa fie atenti la cateva aspecte atunci cand utilizeaza cardul, pentru a limita riscurile de furt de date. Furtul datelor este prima și poate cea mai complicată parte a duplicării cardurilor. Chiar dacă unele soluții adoptate de infractori par foarte simple, multă lume pică în capcana fără să își dea seama, pentru simplul motiv că nu consideră nimic suspect în modul de operare. Cele mai frecvente modalitati de frauda sunt urmatoarele:37 1. La restaurant, în magazin, la o stație de benzinărie sau oriunde altundeva, cardul este înmânat unui chelner sau unui vânzator. Acesta poate să profite de neatenția clientului și să îl treacă mai întâi printr-un dispozitiv special, care copiază datele și abia apoi prin POS. Dispozitivul, denumit skimmer, poate fi de dimensiunea unui cub de gheață și nu este nevoie decât de o fracțiune de secundă ca datele să fie copiate. 2. În magazinele mici sau în cele în care nu există camere de supraveghere, datele pot fi furate prin schimbarea POS-ului cu unul identic cu cel de la bancă, dar care nu doar transmite datele, dar le si pastrează. Astfel, printr-o diversiune relativ simplă, un grup de hoți informatici poate foarte ușor să distragă atenția vânzătorului, să îl scoată de la ghișeu și să schimbe în acest mod POS-ul. Ulterior, peste o saptămână, prin același mod de operare, POS-ul duplicat este schimbat din nou cu cel bun, iar datele înregistrate timp de o saptamana sunt 37 www.conso.ro, „ Moduri în care datele cardurilor pot fi furate”, secțiunea-carduri, p.1, citat la data de 27.06.2018

48 extrase. Modalitatea este mai dificilă deoarece implică un nivel mai ridicat de cunoștințe atât informatice cât și duplicarea POS-ului. 4.2 Cardurile și infracțiunile din domeniul financiar-bancar Industriile care se dezvoltă atât de rapid sunt adesea vulnerabile în fața schemelor de fraudă inventate de cei care caută să c âștige un profit folosind oportunități nou apărute, măsuri de siguranță învechite sau legi prea iertătoare. Criminalii informatici se folosesc de persoanele care au acces ușor la informații despre cartelele de credit, persoanele responsabile cu bagajele ce trec prin aeroporturi până l a g r u pări organizate implicate în furturi de amploare a cartelelor, manipulării și activității de falsificare de carduri. Cel mai bun mod de a frauda este cel de falsificare a cartelelor Visa si MasterCard. Noile tehnologii au venit în ajutorul criminalilor care produc copii exacte ale cartelelor existente și în crearea cartelelor false de la zero. Deseori o cartelă poate fi rapid identificată ca fiind falsă prin verificarea hologramei. Se pot vedea sau simți că aceste holograme sunt ridicate pe suprafața cartelei. Majoritatea problemelor apar atunci când cardurile nu sunt folosite în conformitate cu condițiile contractuale stabilite între el și banca emitentă. Marea parte a plăților prin internet ( aproximatix 95% ) se realizează cu carduri. Deși majoritatea tranzacțiilor par a fi sigure, există și situații de furt de date pe parcursul tranzacției cumpărător-comerciant. Tehnologia SET ( Secure Electronic Transaction ) introdusă de VISA sau MasterCard, aduce un nivel de securitate aproape maxim pentru plățiile prin intermediul internetului, permițând atât personalului, cât și comerciantului să facă schimb de certificate digitale pentru a verifica validitatea contului. O nouă soluție, camuflajul criptografic ( cryptographic camouflage ) se dovedește a fi deosebit de sigur. Utilizatorii sunt autentificați prin utilizarea

49 unui ATM unde PIN-ul utilizat nu este stocat niciodată și este cunoscut doar de deținătorul său. O altă modalitate de furt de date, folosită și în România, este inserarea unui dispozitiv de citire a datelor in fanta ATM-urilor. Dispozitivul citește datele cardului fără a împiedica însă derularea tranzacției dorite de client, astfel încât nu ridică suspiciuni. În mediul online, hackerii trimit sute de emailuri ce par oficiale și duplichează site-urile băncilor sau a altor companii în care solicită, sub diverse pretexte, actualizarea datelor de card. Un alt risc al cardului îl reprezintă utilizarea frauduloasă a acestuia în urma furtului sau pierderii sale. Pentru a contracara acest risc, titularul trebuie să anunțe imediat emitentul cardului, iar acesta, la rândul lui, sa-i avizeze pe comercianții agreați. 38 De asemenea, în emailuri pot fi inserate și diverse linkuri care, odată accesate, downloadează î n c o m p u t e r diverși viruși care înregistrează date personale, inclusiv parole de locare în contul de online banking. Cei care nu sunt foarte atenți pot transmite informații prețioase care mai apoi sunt utilizate pentru a realiza cumparaturi online sau pentru a accesa datele contului. Riscul este cu atât mai mare cu cat datele pot fi utilizate online fară d u p l i c a r e a e f e c t i vă a cardului.39 4.3 Prevenirea operațiunilor frauduloase cu ajutorul cardurilor Cele mai importante măsuri pentru limitarea fraudelor prin intermediul cardurilor le-a constituit semnarea unui acord care a stabilit o serie de principii de operare privind acceptarea la plată pe teritoriul României a cardurilor emise sub 38 Silvi Dugan-Tehnnici de plăți și garanții în afacerile economice internaționale, Editura Independența Economică, Pitești, 2003, p.102 39 www.conso.ro, „ Moduri în care datele cardurilor pot fi furate”, secțiunea-carduri, p.1, citat la data de 27.06.2018

50 sigla Visa, MasterCard și Europay și constituirea unei baze de date care cuprinde comercianții frauduloși sau suspecți și care este localizată la Romcard ( care se ocupă cu întreținerea si permanența ei actualizare ). În conformitate cu prevederile Regulamentul nr. 6/2006 privind emiterea și utilizarea instrumentelor de plată e l e c t r o n i că și relațiile dintre participanții la tranzacțiile cu aceste instrumente, băncile emitente și acceptate au responsabilitatea identificării , evaluării și limitării efectelor fraudelor și a activității cu potențial de risc. Sfaturi pentru prevenirea fraudării cardurilor: – semnarea cardului în locul indicat, imediat după primirea sa; – memorarea PIN-ului; nu este indicat divulgarea lui niciunei persoane sau notarea lui; – la stabilirea PIN-ului preferențial nu este indicat să fie folosit anul nașterii, o parte a numărului de telefon; sunt primele date la care se gândesc infractorii; – la introducerea PIN-ului în bancomat trebuie avut în vedere ca nimeni să nu se uite peste numâr, la fel și pentru plata cumpărăturilor la utilizarea POS-ului; – nu este indicat să se folosească ATM-uri slab luminate; – după e f e c t u a r e a u n e i t r a n z a cții, trebuie obligatoriu luat cardul și, după c a z , chitanța; – este indicat să se țină o evidență a tuturor tranzacțiilor efectuate; – este indicat să se verifice cel puțin odată pe săptămână situația contului; – este interzis transmiterea orcăror informații despre card ( IBAN, CVV, PIN ) telefonic sau online, indiferent de persoana care o cere. Cea mai mare îmbunătățire adusă c a r d u r i l o r î n v e d e r e a creșterii protecției este introducerea cipului. Acesta este mult mai greu de copiat decât banda magnetică, fiind practic inaccesibil hoților de date. Mai mult, odată c u cardurile cu cip și rețelele de ATM-uri si POS-uri au fost adaptate pentru a citi cipul. Banda magnetică nu a fost eliminată, în special ca urmare a faptului că rețeaua de acceptare nu a fost upgradata in totalitate. Totuși, în general, în cazul în care se fură datele de pe banda magnetică și se dorește utilizarea cardului

51 duplicat la un ATM sau POS upgradat, acesta va recunoaște faptul că respectivul card are și cip și va solicita introducerea cipului.40 4.4 Fraudele cu carduri în România Datorită faptului că tipurile de tranzacțiilor ce pot fi folosite de persoanele implicate în spălare de bani sunt practic nelimitate, este dificilă definirea unei tranzacții suspecte. Caracterul suspect al operațiunii bancare efectuate decurge din modul neobișnuit în care se produce, raportat la activitățile obișnuite ale unui client. Suspiciunile apar din indiciile identificate și bănuielile care plasează a s u p r a unei tranzacții. Suspiciunea este personală și subiectivă, generând lipsa de încredere în persoana sau persoanele care conduc tranzacția, îndoială î n c e e a c e p r i v ește corectitudinea, legalitatea faptelor sau onestitatea intențiilor persoanei implicate. În cazul existenței unei relații de afaceri de tipul bancă-client, o tranzacție suspectă v a f i u n a c a r e n u c o r e s p u n d e c u d a t e l e clientului, cu activitățile sale personale, cu condițiile unei afaceri legale sau cu tranzacțiile obișnuite ale acestuia. 41 Riscul bancar poate fi definit ca un fenomen care poate apărea pe parcursul derulării operațiunilor bancare și care provoacă efecte negative asupra activităților respective.42 În România fenomenul de fraudă economică trece printr-un proces de maturizare negativă. Peste 36% dintre companiile romănești au fost victime ale fraudelor economice în ultimii ani. În medie, fiecare companie românească care a raportat fraude a fost victima a peste șapte incidente de fraudă. Cele mai frecvente modalități de fraudă r a p o r t a t e d e către companiile din România sunt însușirea 40 www.conso.ro, „ Moduri în care datele cardurilor pot fi furate”, secțiunea-carduri, p.1, citat la data de 27.06.2018 41 Petruț Ciobanu, Infracțiuni Financiar Bancare, Editura Rosetti International, Bucuresti, 2012, p.215 42 Lavinia Nețoiu, Titu Nețoiu, Loredana Meiță, Monedă, Credit, Bănci, Editura Universitaria, Craiova, 2013, p.32

52 necuvenită d e a c t i v e ( 23%), încălcarea drepturilor de autor ( 15%), frauda contabilă ( 15%) și corpuția ( 10%). 43 În anul 2005 s-a înregistrat cel mai complex caz de fraudă bancară din România. Astfel, in luna iulie, s-a finalizat urmărirea penală față de funcționari bancari și administratori de societăți comerciale din București, puși sub învinuire privind acordarea ilegală de credite.44 În ianuarie 2008, directorul unei sucursale BancPost din București a sustras peste 100.000 de euro din seiful instituției pe care o conducea. In februarie 2008 alt incident legat de transferul ilegal al unei sume importante de bani s-a petrecut la o sucursală BRD Craiova. Casierița din cadrul sucursalei a folosit fără drept parola de acces al directorului sucursalei si a transferat în conturile unor persoane din București și Timișoara suma de 2,2 milioane de euro. 45 În perioada 2009-2013, fraudele cu carduri în România au fost însa în scadere puternică, cu aproximativ 25%, ca de altfel și în majoritatea altor țări. În 2013 însă, față de 2012, valoarea fraudelor cu carduri ca pondere din volumul total al tranzacțiilor cu carduri în România a crescut cu 17%, în timp ce în Ungaria s-a înregistrat o scadere de aceeași dimensiune (17%), iar în Polonia o scadere de 7%, în Bulgaria inregistrandu-se o crestere de 2%. De altfel, fraudele la plățile online cu cardul reprezintă cea mai mare pondere din totalul tranzacțiilor din România (70%), față de 13% la ATM-uri și 17% la POS-uri.46 Este binecunoscut faptul că j u d ețul nostru, Râmnicul Valcea are o imagine nu tocmai bună când vine vorba de infracțiune bancară. În 2016, o fostă a n g a j a tă a C e c B a n k R m . V â l c e a a f o s t t r i m i să î n judecată p e n t r u f r a u dă i n f o r m a t i că, ea intervenind asupra programului informațional al băncii pentru a schimba data scadentă a unor credite. 43 Mihai Petru, Revista InfoMina, februarie 2008, „ Cardul bancar”, p.3, citat la data de 27.05.2018 44 Simona Năstase, “Revista InfoMina”, februarie 2006, „Cardul ca indrument de plată”,p.4, citat la data de 27.05.2018 45 Simona Năstase, op.citat, p.3 46 www.bancherul.ro, “România are cele mai puține fraude cu carduri”, secțiunea-bănci, p.1, citat la data de 27.05.2018

53 În perioada septembrie – noiembrie 2017, două p e r s o a n e potrivit anchetei, au constituit în Drăgășani, județul Vâlcea și în comunele limitrofe, un grup infracțional pentru a comite fraudă i n formatică și spălare de bani. La rețeaua acestora au aderat mai multe persoane, care aveau ca scop deschiderea de conturi bancare în Polonia și România. Acestea erau folosite pentru a determina victimele infracțiunilor să vireze sumele de bani în aceste conturi. Din cercetări a reieșit că gruparea era organizată pe mai multe paliere. 47 Cea mai nouă m e t o dă pentru a fura bani din bancomate a devenit cunoscută sub numele de cash-trapping. Metoda constă în plasarea unei placuțe metalice lipite în interiorului orificiului prin care se elibereză banii din bancomat. Placuța împiedică banii să iasă, aceștia rămânând blocați în partea din interior a orificiului de eliberare a bancnotelor, moment în care victimele cad in plasă. Infractorii în alte cazuri pun bandă adezivă în interiorul zonei din care se extrag banii, astfel că b a n c n o t e l e să r a m a nă b l o c a t e în aparat. În acest fel, dupaă finalizarea tranzacției, clientul pleacă î n c a u t a r e a a l t u i b a n c o m a t c u g â n d u l că incidentul se datorează unei probleme tehice a aparatului sau nu mai exista bani. Dupa plecarea acestora, infractorii, care de obicei își pândesc victimele de la distanță, vin pentru a intra în posesia banilor blocați în bancomat.48 5. PERSPECTIVELE PLĂȚILOR LA DISTANȚĂ CU AJUTORUL CARDURILOR PE PLAN MONDIAL ȘI ÎN ROMÂNIA ( CONCLUZII ) 1. Primul obiectiv al băncilor este să ofere produse și servicii bancare de cea mai bună calitate. 47 Daciana Mitrache, www.adevarul.ro, “Peste 1oo de străini păgubiți de o rețea de hackeri din Vâlcea”, secțiunea-fraude, p.1, citat la data de 27.05.2018 48 http://mtc.md, “Escrocherii cu carduri”, secțiunea-fraude, p.1, citat la data de 27.05.2018

54 2. Sistemul bancar este coloana vertebrală financiară a economiei de piață, modificarile vechiilor structuri s-a impus ca o necesitate prioritară și, astfel, au fost create instituții financiare care se dezvoltă c o n c u r e nțial pentru perfecționarea continuă a activității bancare pe plan național si internațional 3. Cardul este folosit ca un mijloc de plată și asta reiese din tranzacțiile pe care utilizatorii le fac în viața de zi cu zi, tranzacții care devin din ce în ce mai multe pe zi ce trece. 4. Mai multe bănci din România și din străinătate au introdus programe de fidelizare prin care oferă clienților discounturi în cazul în care plătesc cu cardurile de credit în anumite magazine. 5. Plata la distanță împlică și anumite riscuri deoarece, deseori sunt efectuate în fața calculatorului sau a unui dispozitiv POS unde plătitorul nu este față în față cu vânzătorul. 6. În prezent, s-a ajuns la a putea folosi cardul pentru confirmarea tranzacțiilor fără a mai folosi PIN-ul, ci doar a confirma printr-un mesaj primit pe telefon sau a folosi sistemul impementat de majoritatea băncilor-contactless. 7. Cel mai mare risc este acela de a se fura cu ușurință informațiile de pe card, aici băncile trebuie să lucreze zi de zi la platforma informațională pentru a evita ca infractorii cibernetici să poată accesa cu ușurință baza de date a oamenilor pentru a avea acces la datele lor. 8. Trebuie de asemenea creat un centru de informare pentru persoanele care dețin carduri bancare unde pot fi sfătuiți de persoanal specializat în vederea păstrării în siguranță a datelor despre cardul bancar pe care aceștia îl au. 9. 3D Secure este un lucru bun implementat de băncile noi prin care utilizatorul de card primește un mesaj de confirmare al tranzacției, acel mesaj poate fi înlocuit cu ușurință de un senzor de amprentă, senzor care se regăseste pe majoritatea smartphone-urilor. 10. Pentru plata online a tranzacțiilor utilizând aplicația băncii emitente se poate implementa fie un cititor de amprentă care poate aproba tranzacția

55 respectivă fără a mai fi nevoie de mesajul text dat de bancă sau de codul de acces al aplicaței stabilit tot de banca emitentă. 11. Pentru eliminarea tuturor riscurilor care pot apărea în momentul în care beneficiarul cardului dorește să u t i l i z e z e u n A T M p e n t r u r e t r a g e r e d e numerar, se poate implementa un scanner de iris care poate înlocui celebrul cod PIN al cardului, PIN care poate fi aflat cu ușurință d e i n f r a c t o r i deoarece majoritatea oamenilor aleg sa-și pună ca PIN anul nașterii. 12. Pentru a evita va informațiile despre cardul bancar să ajungă pe mâna unor infractori, posesorul de card trebuie să ia la cunoștiință despre modul de folosire al cardului și să nu di vul ge i nf or mații confidențiale despre card nimănui, indiferet daca persoana este angajată a băncii. 13. Persoanele din mediul rural sunt reticente în a folosi cardul bancar, fapt care conduce și la ideea ca nu sunt destul de bine informaet despre utilizarea sa, de aici și riscul major în a cădea în plasa infractorilor informatici pentru a putea fura date despre ele. 14. Cardurile sunt o alternativă r e c o m a n d a tă pentru fiecare dintre noi, alternativă care nu ne va aduce costuri suplimentare legate de comisioane sau dobanzi cu condiția să respectăm o serie de reguli de disciplină financiară și să alegem bine inca de la început banca potrivită de la care să luam cardul de credit.

56 BIBLIOGRAFIE 1. Basno Cezar, Dardac Nicolae- Management bancar, Editura Economică, București, 2002 2. Ciobanu Petruț, Infracțiuni Financiar Bancare, Editura Rosetti International, Bucuresti, 2012 3. Dan Valache- Plăți electronice, Editura Rosetti Educational, București, 2004 4. Dugan Silvi -Tehnnici de plăți și garanții în afacerile economice internaționale, Editura Independența Economică, Pitești, 2003 5. Funar Sabina, Produse și servicii bancare- Cardul, editura Academi, Cluj Napoca, 2001 6. Giurgiu Aurel Ioan, Pavel Vasile Ungureanu, Florin Sebastian Duma, Mic Lexicon Financiar-bancar și bursier, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009 7. Matei Ana Alexandrina- Instrumente de plată, Editura CD Press, București, 2007 8. Nețoiu Lavinia, Titu Nețoiu, Loredana Meiță, Monedă, Credit, Bănci, Editura Universitaria, Craiova, 2013 9. Persida Cristina Alexandrina- Băncile și operațiunile bancare, Editura Mirton, Timișoara, 2004 10. Pintea Alexandru, Gheorghi Ruscanu, Băncile în ecomonia românească, Editura Economică, 2001 11. Popescu Mihai, Tehnici și operațiuni bancare , Editura Ștefan cel Mare, Suceava, 2008 12. Popescu Radu, Cristian Tusorancea, Florin Berbec, Cardul-instrument modern de plată, Editura Tribuna Economică, București, 2008 13. Vechiu Camelia (coordonator), Dr. Marius Gust, Dr. Dan Begoi, Dr. Marian Menu, Dr. Elena Dinculescu, Drd. Dorin Hoarcă, Management și Tehnici Bancare, Editura Independența Economică, Pitești, 2009

57 • www.conso.ro • www.zappernews.ro • www.brd.ro • www.bcr.ro • www.BNR.ro • www.rasfoiesc.com • www.bankingnews.ro • www.bnr.ro • https://www.brd.ro • Revista InfoMina, colecția 2006-2008 • www.bancherul.ro • http://adevarul.ro • http://mtc.md • www.educatiefinanciara.ro • www.wall-street.ro • www.biblioteca.ro • www.yoda.ro

58