Bugetul Localdocx

=== Bugetul local ===

Capitolul I. Bugetul local- notiuni introductive

Teoria finanțelor publice sugerează ca luarea deciziilor ar trebui să aibă loc la cele mai joase nivele de guvernare și să se refere la scopurile eficienței alocative, la reflectarea economiei de scară și la revărsarea de cost – beneficiu. Procesul decizional descentralizat mărește posibilitățile participării locale la dezvoltare. Descentralizarea fiscală poate contribui la o furnizare mai eficientă de servicii prin punerea mai bună de acord a cheltuielilor cu prioritățile și preferințele locale. Nu există țară în care să nu aibă loc transferuri ale statului către bugetele locale, deși dimensiunea și scopul acestor subvenții diferă de la o țară la alta. Cantitatea și reglementarea transferului depinde de distribuirea responsabilităților în rândul nivelelor de guvernare și de alte surse de venit ale administrațiilor locale.

1.1. Bugetul local, notiuni generale

Prin bugete locale se intelege listele de venituri si cheltuieli al unitatilor administrativ-teritoriale necesare satisfacerii nevoii pe plan local.

Resursele financiare ale unitatilor administrativ-teritoriale se constituie din:

a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit;

b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

c) subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;

d) donatii si sponsorizari.

Bugetele locale sunt organizate in conformitate cu organizarea administrativ-teritoriala a tarii in bugete pe judete, municipii, orase si comune. La nivel superior, pe plan judetean, statal se intocmesc bugete centralizate pe baza agregarii bugetelor locale. La nivel de judet avem:

1. Buget centralizat al judetului format din:

1.1. bugetul propriu al judetului;

1.2. bugetele unitatilor administrativ-teritoriale;

2. Bugetul centralizat al municipiului format din:

2.1. bugetul propriu al municipiului;

2.2. bugetul comunelor subordonate.

3. Bugetul centralizat al municipiului Bucuresti format din:

3.1. bugetul propriu al municipiului Bucuresti;

3.3. bugetele sectoarelor municipiului Bucuresti.

In Romania, sistemul bugetar este structurat ca in orice alt stat cu caracter unitar, in functie de impartirea administrativ teritoriala si cuprinde bugetul administratiei centrale de stat (denumit buget de stat, conform Constitutiei Romaniei) si bugetele locale ale judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor, la care se adauga bugetul asigurarilor sociale de stat. Bugetele locale evidentiaza actiunile specifice administratiei de stat locale ce se finanteaza in cea mai mare parte din venituri proprii.

Asadar, in conformitate cu impartirea administrativ teritoriala a statului nostru, bugetele locale sunt formate din bugetele judetelor si al municipiului Bucuresti, bugetele municipiilor, oraselor si comunele lor.

1.2. Procesul bugetar la nivel local

Bugetul local este documentul prin care sunt prevazute si aprobate, in fiecare an, veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale. Autoritatile administratiei publice locale, cu responsabilitati in elaborarea si aprobarea bugetelor locale, se impart in doua categorii:

Autoritati deliberative: consiliile locale ale municipiilor, oraselor, comunelor si sectoarelor municipiului Bucuresti, consiliile judetene si Conciliul General al Municipiului Bucuresti;

Autoritati executive: primarii, primarii de sectoare si primarul general al Municipiului Bucuresti. Autoritatile executive sunt si ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, alaturi de presedintii consiliilor judetene.

In executia bugetelor locale toate categoriile de odonatori raspund de:

1. urmarirea modului de incasare a veniturilor;

2. necesitatea, oportunitatea si legalitatea angajarii si utilizarii creditelor bugetare in limita si cu destinatia aprobate prin bugetul propriu;

3. integritatea bunurilor aflate in administrare;

4. organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a bilanturilor contabile si a conturilor de executie bugetara.

Dupa aprobarea bugetelor, veniturile si cheltuielile vor fi repartizate pe trimestre in scopul unei gestionari eficiente a resurselor si efectuarii de cheltuieli numai pe baza unor criterii de eficienta economica.

Executia bugetara se incheie pe data de 31 decembrie a fiecarui an. Astfel, conform sistemului de gestiune aplicat la noi in tara, orice venit neincasat si orice cheltuiala neefectuata pana la aceasta data se vor incasa sau se vor efectua in contul bugetului local pe anul anterior.

Rezultatele executiei bugetare vor fi inscrise in conturile anuale de executie a bugetelor locale care se intocmesc de catre ordonatorii principali de credite.

Tabelul 1. 1. Contul anual de executie a bugetului local.

Sursa: pag 19finante locale si institutii publice.

Soldurile anuale de executie a bugetelor locale trebuie sa fie supuse spre aprobarea consiliilor judetene, Consiliului General al Municipiului Bucuresti si consiliilor locale pana cel tarziu la data de 31 mai a anului urmator pentru care s-au intocmit.

Soldurile anuale excedentare ale bugetelor locale vor fi mai intai regularizate cu bugetul de stat in limita transferurilor primite de la acesta, si apoi vor fi utilizate in ordine pentru:

Rambursarea eventualelor imprumuturi restante, plata dobanzilor si a comisioanelor aferente;

Constituirea fondului de rulment, care poate di folosit, temporar, pentru acoperirea unor goluri de casa provenite din decalaje intre veniturile si cheltuielile anului curent, precum si pentru acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercitiului bugetar.

Executia de casa a bugetelor locale se efectueaza prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului evidentiindu-se in conturi distincte:

1. veniturile bugetare pe structura clasificatiei bugetare;

2. cheltuielile in limita creditelor bugetare aprobate si a destinatiei stabilite;

3. alte operatiuni financiare ale ordonatorilor de credite bugetare dispuse de acestia;

4. veniturile extrabugetare si cheltuielile dispuse din cestea, pe institutii publice locale si categorii de resurse.

1.2.1. Sistemul veniturilor locale: in bugetul judetean, in bugetele municipiilor, oraselor, comunelor

Veniturile care se prevad in bugetele proprii ale judetelor sunt:

Impozit pe profit de la regii autonome si societatile comerciale de sub autoritatea consiliilor judetene si consiliilor locale;

Impozit pe venit;

Cote defalcate din impozitul pe venit;

Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital;

Impozite si taxe pe proprietate;

Sume defalcate din taxa pe valoare adaugata;

Alte impozite si taxe generale pe bunuri si servicii;

Taxe pe servicii specifice;

Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati;

Alte impozite si taxe fiscale;

Alte venituri din proprietate;

Venituri din dobanzi;

Venituri din prestari de servicii si alte activitati;

Venituri din taxe administrative, eliberari premise;

Amenzi, penalitati si confiscari;

Diverse venituri;

Transferuri voluntare, altele decat subventiile;

Venituri din valorificare unor bunuri;

Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate;

Subventii de la bugetul de stat;

Subventii de la alte administratii.

1.2.2. Structura cheltuielilor locale: in bugetul judetean, in bugetele municipiilor, oraselor, comunelor

Cheltuielile care se prevad in bugetele proprii ale judetelor sunt:

Autoritati publice si actiuni externe;

Alte servicii publice generale;

Tranzactii privind datoria publica si imprumuturi;

Transferuri cu caracter general intre diferite nivele ale administratiei;

Aparare;

Ordine publica si siguranta nationala;

Invatamant;

Sanatate;

Cultura, recreere si religie;

Asigurari si asistenta sociala;

Locuinte, servicii si dezvoltate publica;

Protectia mediului;

Actiuni generale economice, comerciale si de munca;

Combustibli si energie;

Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare;

Transporturi;

Alte actiuni economice.

1.3. Autonomia locala

Comunitatile locale reprezinta colectivitati umane, delimitate teritorial din punct de vedere politic si administrativ, care au autoritati publice diferite de cele ale statului. Autoritatile locale sunt comitatele si districtele ale caror sarcini sunt: aplicarea politicii guvernamentale pe plan local, exercitarea unor competente delegate importante in domenii ca: educatia, asigurarea fondului locativ sau protectia sociala.

Principiul autonomiei locale este principiul fundamental care guverneaza administratia publica locala si activitatea autoritatilor acesteia si consta in dreptul unitatilor administrativ-teritoriale de a-si satisface interesele proprii fara amestecul autoritatilor centrale, principiu care atrage dupa sine descentralizarea administrativa, autonomia fiind un drept, iar descentralizarea, un sistem care implica autonomia.

Autonomia locală, privită exclusiv din punct de vedere administrativ, nu apare decât ca o ultimă treaptă de dezvoltare a descentralizării administrative, ci ca o formă modernă a principiului ca atare. În esență, aceasta reprezintă transferarea unor competențe de la nivel central către diverse organe sau autorități administrative, care funcționează autonom în unitățile administrativ-teritoriale, autorități alese de către colectivitățile locale respective, considerate și corpuri administrative autonome. Acest drept se exercită de consiliile locale și primari, precum și de consiliile județene și reședinții consiliilor județene, autorități ale administrației publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Principiul autonomiei locale nu este numai un concept teoretic și nu are un conținut abstract. El are un suport material, care se exprimă prin acțiuni practice, concrete.

Autonomia locală are drept fundament economic sfera patrimonială proprie pe care autoritățile locale o gestioneză ca un autentic proprietar, în condițiile legii. Colectivitățile locale au, în proprietate sau administrare, bunuri materiale (terenuri, clădiri, utilaje diverse, etc.), precum și mijloace financiare, alcătuind domeniul public sau privat al acestora pe care îl administrează potrivit intereselor colectivității, dar în conformitate cu reglementările existente. De altfel, autonomia locală fără existența acestui fundament material și fără libertatea de a-l gospodări potrivit nevoilor proprii ar însemna doar afirmarea unui principiu pur teoretic, fără conținut și fără relevanță pe planul acțiunilor practice.

Patrimoniul de care dispune fiecare colectivitate din unitățile administrativ-teritoriale constituie, în fapt, izvorul dezvoltării și prosperității sale, al rezolvării la nivel superior a cerințelor și treburilor locuitorilor.

In scopul asigurarii autonomiei locale, autoritatile administratiei publice locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa elaboreze si sa aprobe bugete de venituri si cheltuieli ale comunelor, oraselor, municipiilor, judetelor, in conditiile legii.

Capitolul 3. Surse de constituire a veniturilor. Impozite si taxe locale

Impozitele si taxele locale constituie surse importante de venituri in alcatuirea bugetul local, acestea se folosesc pentru finantarea cheltuielilor publice prevazute in bugetul local constituit de fiecare unitate administrativ teritoriala.

In categoria taxelor si impozitelor locale instituite in legea 227/2015 se includ urmatoarele elemente:

Impozitul pe cladiri si taxa pe cladiri;

Impozitul pe teren si taxa pe teren;

Impozitul pe mijloacele de transport;

Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor;

Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate;

Impozitul pe spectacole;

Taxe speciale;

Alte taxe locale.

Aceste impozite si taxe locale sunt datorate unitatilor administrativ teritoriale de persoanele fizice si juridice denumite contribuabili.

Persoanele fizice si cele juridice au obligatia legala sa contribuie prin aceste taxe si impozite locale la cheltuielile publice locale.

Printre contribuabili persoane fizice se numara:

Persoanele fizice;

Contribuabili persoane fizice care desfasoara activitati economice independente

(asociatii familiale, asociatii agricole) care nu dau nastere unei persoane juridice;

Persoanele care exercita unele profesii, cum sunt medic, notar, contabil,

consultant tehnic si alte profesii care nu intrunesc elemente constitutive ale persoane juridice.

Contribuabilii persoane juridice sunt unitatile economice ale persoanelor juridice de drept public, ale organizatiilor politice, sindicale, profesionale, cultelor religioase si altor asemenea,cu exceptia persoanelor fizice si asimilate acestora.

3.1. Impozitul si taxa pe cladiri

Aceasta categorie de impozit este cea mai importanta in constituirea bugetului local, deoarece orice persoana fizica sau juridica care are in proprietatea sa o cladire construita pe teritoriul Romaniei datoreaza anual impozit pentru acea cladire.

Prin termenul de cladire se intelege orice constructie situata solului si/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinta sa care are una sau mai multe camere si serveste la adapostirea de oameni, animale, materiale, instalatii iar elementele sale de baza sunt peretii si acoperisul indiferent de materialele din care sunt acestea construite.

In cazul in care o cladire este proprietatea a mai multor contribuabili, impozitul pe cladire se imparte in felul urmator:

– direct proportional cu suprafata detinuta de fiecare contribuabil in parte;

– in cazul in care nu sunt stabilite partile individuale, impozitul total se imparte la numarul de contribuabili.

Exemplu: O cladire este in proprietatea a 3 persoane fizice, impozitul datorat bugetului local este de 6000 RON.

a) partile individuale sunt, pentru prima persoana de 30%, a doua persoana 20%, a treia persoana detine 50%. Impozitul datorat de prima persoana este de 30% x 6000= 1800, in cazul celei de-a doua persoane 20% x6000= 1200 si respectiv a treia persoana 50% x 6000= 3000.

b) contribuabilii nu au stabilit partile individuale, impozitul datorat de fiecare este de 6000 / 3 = 2000.

Exista si unele exceptii pentru care nu se aplica impozitul pe cladiri, dupa cum urmeaza:

Cladirile aflate in proprietatea publica sau privata a statului sau unitatilor administrativ teritoriale, cu exceptia incaperilor folosite pentru activitati economice;

Cladirile aflate in proprietatea fundatiilor infiintate prin testament constituite, conform legii, cu scopul de a intretine si dezvolta institutii de cultura nationala.

Cladirile din parcurile industriale, parcurile stiintifice si tehnologice, precum si cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislatiei in materia ajutorului de stat;

Cladirile care, prin desinatie, constituie lacasuri de cult, apartinand cultelor religioase, cu exceptia incaperilor folosite pentru activitati economice;

Cladirile Academiei Romane si ale fundatiilor proprii infiintate de Academia Romana, in calitate de fondator unic, cu exceptia incaperilor folosite pentru alte activitati economice;

Cladirile aflate in proprietatea sau coproprietatea veteranilor de razboi, a vaduvelor de razboi si a vaduvelor nerecasatorite ale veteranilor de razboi;

Consiliile locale pot hotara sa acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe cladiri datorate pentru urmatoarele cladiri:

Cladirile care potrivit legii sunt clasate ca monumente istorice, muzee sau case memoriale;

Cladirile utilizae pentru furnizarea de servicii sociale de catre organizatii neguvernamentale si intreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale;

Cladirile afectate de calamitati naturale, pentru o perioada de pana la 5 ani, incepand cu 1 ianuarie a anului in care s-a produs evenimentul;

Cladirea folosita ca domiciliu, aflata in proprietatea sau coproprietatea persoanelor ale caror venituri lunare sunt mai mici decat salariul minim brut pe tara ori constau in exclusivitate din indemnizatie de somaj sau ajutor social;

3.1.1. Impozitul pe cladiri detinute de persoane fizice

Impozitul pe cladire datorat de persoanele fizice bugetului local, se determina pe baza cotei procentuale, diferentiata in functie de locul in care se afla cladirea, respectiv 0,08%-0,2% asupra valorii impozabile a cladirii.

Impozitul pe cladire se calculeaza inmultind suprafata construita a cladirii, exprimata in metri patrati, cu valoarea impozabila corespunzatoare, exprimata in lei/m2, din tabelul urmator:

Tabelul 3. 1. Valoarea impozabila a cladirii

Sursa: Articolul 457, alineatul 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal

Suprafata totala a cladirii asupra careia se aplica valoarea de impozitare se calculeaza prin adunarea tuturor sectiunilor pe toate nivelurile cladirii exceptand podurile neutilizate ca locuinta, scarile si terasele neacoperite.

In cazul in care dimensiunile exterioare ale cladirii nu pot fi determinate, se inmulteste suprafata cladirii cu un coeficient de transformare de 1,4.

Valoarea impozabila a cladirii mai este influentata si de rangul localitatii si de zona in care este amplasata, prin inmultirea valorii determinate cu coeficientul de corectie, prevazut in tabelul urmator:

Tabelul 3. 2 Zona si rangul localitatii

Sursa: Articolul 457, alineatul 6 din legea 227/2015 privind Codul Fiscal

Ierarhizarea localitatilor urbane si rurale este urmatoarea:

Rangul 0- Bucuresti, Capitala Romaniei;

Rangul I- municipii de importanta nationala, cu influenta potentiala la nivelul european

Rangul II- municipii de importanta interjudeteana, judeteana sau cu rol de echilibru in reteaua de localitati;

Rangul III- orase;

Rangul IV- sate resedinta de comune;

Rangul V- sate componente ale comunelor si sate apartinand municipiilor si oraselor.

In cazul in care un contribuabil detine mai multe cladiri fara a fi date spre inchiriere impozitul pe cladire se majoreaza cu 15% pentru prima cladire, 50% pentru cea de-a doua cladire, 75% pentru cea de-a treia cladire si 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele, in afara celei mentionate ca domiciliu.

O cladire poate obtine o reducere a taxei de 50% daca are o vechime de peste 100 de ani, de 30% daca are o vechime cuprinsa intre 50 si 100 de ani inclusiv si de 10% daca are o vechime cuprinsa intre 30 si 50 de ani.

3.1.2. Impozitul pe cladiri detinute de persoanele juridice

In cazul persoanelor juridice calculul impozitului pe cladire este diferit fata de persoanele fizice, deoarece in cazul persoanelor juridice pentru a se determina valoarea impozabila a cladirii se ia valoarea de inventar a cladirii la care se adauga cota de impozitare.

Impozit pe cladiri= cota de impozitare * valoarea de inventar inregistrata in contabilitate

Cota de impozitare care se aplica in cazul persoanelor juridice este cuprinsa intre 0,08% si 0,2%.

Valoarea de inventar a cladirii este reprezentata de valoarea de intrare a acesteia in patrimoniu, dupa caz poate fi:

Costul de achizitie, pentru cladirile cu titlu oneros;

Costul de productie, in cazul persoanelor juridice care-si construiesc noi cladiri;

Valoarea actuala,estimata la inscrierea lor in activ;

Valoarea de aport pentru cladirirle intrate in patrimoniu in cazul asocierii/fuziunii;

Valoarea rezultata in urma reevaluarii.

De retinut ca in cazul in care proprietarul cladirii nu a actualizat valoarea impozabila a cladirii in ultimii 3 ani anteriori anului de referinta, cota impozitului/ taxei pe cladiri este de 5%.

3.1.3. Declararea, dobandirea, instrainarea si modificarea cladirilor

In cazul dobandirii sau construirii unei cladiri in cursul anului, proprietarul acesteia are obligatia de a depune o cerere la organul fiscal in a carui raza se afla, in termen de 30 de zile de la data dobandirii si datoreaza impozit pe cladire incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator.

Pentru cladirea care a fost instrainata, demolata sau distrusa, in cursul anului, posesorul acesteia nu mai plateste impozit pe cladire incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator.

3.1.4. Plata impozitului pe cladiri

Plata impozitului se plateste anual , in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie, inclusiv.

In cazul in care posesorul cladirii plateste integral impozitul pe cladire pana la data de 31 martie, acesta primeste o bonificatie de 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.

Impozitul anual pe cladiri, datorat aceluiasi buget locale de catre contribuabili, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata.

3.2. Impozitul si taxa pe teren

Orice persoana care detine un teren situat in Romania, acesta trebuie sa plateasca pentru terenul aferent un impozit. In cazul in care un teren este detinut de doua sau mai multe persoane, fiecare proprietar este obligat fiscal sa plateasca impozit pentru partea detinuta. In situatia in care pentru terenul respctiv nu sunt stabilite partile individuale, fiecare proprietar datoreaza impozit pentru partea de teren aflat in proprietatea sa.

Sunt situatii in care anumite persoane sunt scutite de la plata impozitului pe teren:

Terenurile aflate in proprietatea sau coproprietatea veteranilor de razboi, a vaduvelor de razboi;

Terenul aferent cladirii de domiciliu a persoanelor cu handicap grav sau a peroanelor cu invaliditate de gradul I:

De la plata impozitului mai sunt scutite si urmatoarele tipuri de terenuri:

Terenurile aflate in proprietatea publica sau privata a statului;

Terenurile apartinand cultelor religioase;

Terenurile unitatilor sanitare publice;

Terenurile degradate sau poluate, incluse in perimetrul de ameliorare, pentru perioada cat dureaza ameliorarea acestora;

Terenurile ocupate de autostrazi , drumuri europene, drumuri nationale, administrate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania. SA;

Terenurile utilizate de unitatile si institutiile de invatamant de stat, autorizate sa functioneze provizoriu ori acreditate, cu exceptia suprafetelor care sunt folosite pentru activitati economice generatoare de venituri, altele decat cele din taxele de scolarizare, servirea meselor pentru prescolari, elevi sau studenti si cazarea acestora, precum si cladirile utilizate de catre crese.

Calculul impozitului pe teren

Pentru a se calcula impozitul pe teren se iau in calcul suprafata terenului, rangul localitatii, zona si categoria de folosinta a terenului.

In cazul terenurilor intravilane, inregistrate ca terenuri pentru constructii cu o suprafata de pana la 400 m2, inclusiv, impozitul pe teren se calculeaza prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in hectare, cu suma prevazuta in tabel.

Tabelul 3. 3. Impozitul pe terenuri amplasate in intravilan –terenuri cu constructii, aplicabil in Romania, in 2016.

Sursa: Articolul 465, alineatul 2 din legea 227/2015 privind Codul Fiscal

Pentru terenurile amplasate in intravilan dar inregistrat la registrul agricol la alta categorie decat cea pentru constructii, pentru suprafata care depaseste 400 m2, impozitul pe teren se determina prin inmultirea suprafetei terenului exprimata in hectare cu sumele corespunzatoare din tabelul 3.4. iar rezultatul obtinut se inmulteste cu coeficientul de corectie din tabelul 3.5.

Tabelul 3. 4. Impozitul pe terenurile amplasate in intravilan- orice alta categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constructii, aplicabil in Romania, in 2016.

Sursa: Articolul 465, alineatul 4 din legea 227/2015 privind Codul Fiscal

Tabelul 3. 5. Coeficientul de corectie aferent rangului localitatii, aplicabil in calculul impozitului pe terenuri amplasate in intravilan cu orice alta categorie de folosinta decat cea de terenuri constructii, in Romania, in 2016.

Sursa: Articolul 465, alineatul 5 din legea 227/2015 privind Codul Fiscal

In cazul unui teren amplasat in extravilan, impozitul pentru acesta se calculeaza prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in hectare cu suma corespunzatoare prevazuta in tabelul de mai jos.

Tabelul 3. 6. Impozitul pe terenurile amplasate in extravilant, aplicabil in Romania, In 2016.

Sursa: Articolul 465, alineatul 7 din legea 227/2015 privind Codul Fiscal

Declararea si datorarea impozitului pe teren

Persoanele care au teren in proprietatea lor sunt obligate sa plateasca anual impozit pe teren. In cazul in care o persoana dobandeste sau instraineaza un teren are obligatia de a face o cerere, in termen de 30 de zile.

Plata impozitului pe teren

Impozitul pe teren se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. In cazul in care se plateste integral tot impozitul datorat pana la data de 31 martie se acorda contribuabilului o bonificatie de pana la 10%.

3.3. Impozitul pe mijloacele de transport

Orice persoana care are in posesia sa un vehicul motorizat care trebuie inmatriculat/inregistrat in Romania, datoreaza un impozit anual pentru acest vehicul unitatilor administrativ-teritoriale. In cazul unu contract de leasing pentru un anumit mijloc de transport, impozitul este datorat de locatar.

De la plata impozitului se scutesc urmatoarele:

Mijloacele de transport aflate in proprietatea veteranilor de razboi;

Mijloacele de transport aflate in proprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat;

Mijloacele de transport ale institutiilor publice;

Vehiculele istorice;

Autovehiculele actionate electric.

Acest impozit se calculeaza prin inmultirea fiecarei grupe de 200 cm3 sau fractiune din aceasta cu suma corespunzatoare din urmatorul tabel:

Tabelul 3. 7. Nivelul impozitului pentru fiecare grupa de 200 cm3 sau fractiune, in functie de tipul autovehiculului, aplicabil in Romania, in anul 2016.

Sursa: Articolul 470, alin. (2) din legea 227/2015 privind Codul Fiscal

In cazul unu autovehicul de trasport marfa cu masa totala autorizata egala sau mai mare de 12 tone, impozitul este egal cu sumele din tabelul urmator:

Tabelul 3. 8. Impozitul pentru mijloacele de transport marfa totala autorizata de peste 12 tone, aplicabilin Romania, in anul 2016.

Sursa: Articolul 470, alin. (5) din legea 227/2015 privind Codul Fiscal

In cazul unei combinatii de autovehicule de transport marfa cu masa maxima autorizata sau mai mare de 12 tone, impozitul este egal cu sumele din tabelul de mai jos:

Tabelul 3. 9. Nivelul impozitului pentru combinatii de autovehicule de transport marfa totala autorizata de peste 12 tone, aplicabil in Romania, in anul 2016.

Sursa: Articolul 470, alin (6) din legea 227/2015 privind Codul Fiscal

Si in cazul remorcilor, semiremorcilor sau rulotelor se plateste impozit conform tabelului urmator:

Tabelul 3. 10. Nivelul impozitului pe pentru remorci semiremorci sau rulote, aplicabil in Romania, in anul 2016.

Sursa: Articolul 470, alin. (7) din legea 227/2015 privind Codul Fiscal

Pentru mijloacele de transport pe apa, impozitul este egala cu suma din tabelul urmator:

Sursa: Articolul 470, alin. (8) din legea 227/2015 privind Codul Fiscal

In cazul inmatricularii, inregistrarii sau radierii a unui autovehicul, proprietarul este obligat sa depuna o cerere la organul fiscal in care are sediul sau domiciliul pentru a plati sau a inceta plata impozitului pe autovehiculul respectiv.

Plata impozitulul se face anual in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. In cazul in care o persoana plateste impozitul integral pana la data de 31 martie, acesta primeste o bonificatie de 10%.

3.4. Taxa pentru eliberarea certificatelor avizelor si a autorizatiilor

Orice persoana care trebuie sa obtina un certificat sau o autorizatie trebuie sa plateasca o taxa la autoritatile locale pentru a i se elibera certificatul, avizul sau autorizatia necesara.

De la plata impozitului acestei taxe sunt scutite urmatoarele:

Certificatele, avizele si autorizatiile ai caror beneficiari sunt veterani de razboi, vaduve de razboi;

Certificatele de urbanism si autorizatiile de construire pentru lacasuri de cult;

Lucrari destinate pastrarii integritatii fizice si a cadrului construit sau natural al monumentelor istorice, finantate de proprietarii imobilelor din zona de protectie a monumentelor istorice;

Lucrari executate in zone de regenerare urbana coordonate de administratia locala, in perioada derularii operatiunilor respective;

Autorizatiile de construire pentru autostrazile si caile ferate atribuite prin concesionare;

Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, in mediul urban, este egala cu sumele din tabelul urmator:

Tabelul 3. 11. Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism

Sursa: Art. 474 din legea 227/2015 privind Codul Fiscal

Tabelul 3. 12. Taxe pentru eliberarea altor certificate, aplicabile in Romania, in anul 2016.

Sursa: Art. 474 alin. (2)-(16) din legea 227/2015 privind Codul Fiscal

Pentru taxele prevazute in tabelul de mai sus se aplica urmatoarele reguli:

Taxa datorata se stabileste pe baza valorii lucrarilor de constructie declarate de persoana care solicita avizul si se plateste inainte de emiterea avizului;

In termen de 15 zile de la data finaliarii lucrarilor de constructie, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data la care expira autorizatia respectiva;

Pana in cea de-a 15-a zi, inclusiv, de la data la care se depune situatia finala privind valoarea lucrarilor de constructii, compartimentul de specialitate are obligatia de a stabili taxa datorata pe baza valorii reale a lucrarilor de constructie;

Pana in cea de-a 15-a zi, inclusiv, de la data la care compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale a comunicat valoarea stabilita pentru taxa, trebuie platita orice diferenta.

Taxe pentru eliberarea autorizatiilor pentru a desfasura o activitate economica si a altor autorizatii similare:

Tabelul 3. 13.taxa pentru eliberarea autorizatiilor pentru a desfasura activitati economice in 2016.

Sursa: Art. 475 alin. (1)-(5) din legea 227/2015 privind Codul Fiscal

3.5.Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate

Conform reglementarilor in vigoare, orice persoana care beneficiaza de servicii de reclama si publicitate, datoreaza plata unei taxe.

Cota taxei se stabileste de consiliul local, fiind cuprinsa intre 1% si 3%.

De la plata acestor taxe sunt scutite urmatoarele:

Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate pentru afisajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate realizarii de reclama si publicitate;

Nu se plateste taxa pentru afisele, panourile si alte mijloace de reclama amplasate in interiorul cladirilor;

Nu se aplica taxa pentru panourile de identificare a instalatiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulatie.

Valoarea taxei pentru afisaj in scop de reclama se calculeaza prin inmultirea numarului de metri patrati sau fractiuni de metru patrat a suprafetei afisajului, stabilit de consiliul local astfel:

In cazul unui afisaj situat in locul in care persoana deruleaza o activitate economica, suma este de pana la 32 lei

In cazul oricarui alt panou, afisaj sau oricarei structuri de publicitate, suma este de 23 lei.

Taxa de publicitate se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Persoanale care datoreaza taxa pentru publicitate sunt obligate sa depuna o cerere la compartimentul de specialitate al autoritatii publice, de la data amplasarii structurii.

3.6. Impozitul pe spectacol

Orice persoana care organizeaza o manifestare artistica sau alta activitate distractiva are obligatia de a plati impozit pe spectacol unitatii administrativ tertoriale in raza careia are loc manifestarea.

De la plata acestui impozit sunt scutite spectacolele organizate in scopuri umanitare.

Impozitul pe spectacole se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare la suma incasata din vanzarea biletelor. Aceste cote sunt impuse de consiliul local dupa cum urmeaza:

Pana la 2%, in cazul unu spectacol de teatru, de exemplu spectacol de teatru, balet, opera, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau alte manifestari.

Pana la 5% in cazul oricarei manifestari decat cele mentionate mai sus.

Impozitul pe spectacol se plateste lunar pana la data de 10, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care a avut loc spectacolul.

3.7.Taxe speciale

Pentru functionarea anumitor servicii publice locale, consiliile locale pot adopta dupa caz taxe speciale.

Aceste taxe speciale se incaseaza numai de la persoanele fizice si juridice care beneficiaza de serviciile oferite de serviziul public de interes local.

De la plata acestor taxe se scutesc sau se pot acorda reduceri urmatoarelor persoane:

Veteranii de razboi, vaduvele de razboi;

Institutii sau unitatile care functioneaza sub coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii Stiintifice sau a Ministerului Tineretului si Sportului;

Fundatiile infiintate prin testament cu scopul de a dezvolta si ajuta institutii de cultura nationala.

3.8. Alte taxe locale

Consiliile locale pot institui taxe( stabilite in cuantum zilnic sau anual) pentru:

Utilizarea temporara a locurilor publice;

Vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice, arheologice, de arhitectura;

Detinerea sau utilizarea de echipamente destinate in scopul obtinerii de venit;

Detinerea de vehicule lente etc.

Capitolul IV.Studiu de caz. Analiza bugetului localitatilor Liesti si Corod

4.1. Prezentarea localitatii Liesti

Comuna Liești este traversată de șoseaua națională și calea ferată, care fac legătura între orașele Galați și Tecuci.

Localitatea este dispusă într-un triunghi geografic dat de orașele Tecuci-27 km, Galați-50 km și Focșani- 46 km. Poziția geografică, rezervele hidrologice( albiile râurilor Siret și Bârlad), relieful, solul, clima , flora și fauna au dus la dezvoltare și afirmarea acestei așezări din punct de vedere social și economic.

Comuna Liești este atestată documentar prin uricul domnesc emis de către Petru II, domn al Moldovei, la data de 15 iulie 1448. In prezent Lieștiul apare ca o localitate compactă , fără sate componente și se întinde pe o distanță de 4,2 km. Localitatea are o suprafațăde 8912 ha, din care 912 ha reprezintă suprafață construibilă. Astfel, pe această suprafață de teren intravilan sunt construite 3463 locuințe , din care 31 sedii ale instituțiilor de interes public, 242 apartamente și 3190 locuințe (gospodării) proprietate privată. Pe teritoriul comunei locuiesc 4218 familii. Populația comunei numără 10884 persoane, din care 60% este populație activă, 25% cetățeni în vârstă de peste 60 ani, 15% copii și elevi. Populația activă își desfășoară activitatea după cum urmează: 1836 persoane lucrează în industrie, comerț, servicii, finanțe și administrație, iar 4903 sunt ocupate în agricultură și diferite activități.

Infrastructura comunei cuprinde un număr de 54 km străzi, din care 6,5 km drum asfaltat și restul drum pietruit.

Rețeaua de alimentare cu apă potabilă are o lungime de 5,6 km și deservește un număr de 567 abonați. Rețeaua de canalizare are 3,2 km și deservește 315 abonați.

Pe teritoriul comunei funcționează un post de televiziune prin cablu care asigură recepționarea și transmiterea unei numar mare de programe TV. Postul posedă un emițător cu raza de 30 km, asigurând recepționarea programelor și în comunele Independența, Piscu, Tudor Vladimirescu, Fundeni, Ivești, Umbrărești, Barcea , Drăgănești. Învățământul se desfășoară în cele 4 grădinițe și 4 școli ,unde sunt înscriși 437 preșcolari și 1384 școlari. Numărul cadrelor didactice care deservesc aceste unități de învățământ, este 81, din care 73 sunt cu domiciliul stabil și 8 sunt navetiști.

Nevoia de carte este acoperită prin intermediul celor 14000 volume de carte existentă în cadrul unei biblioteci publice și 4 biblioteci școlare și a unui punct de distribuire carte.

Asistența medicală se desfășoară sub directa supraveghere a celor 5 medici și 12 asistenți medicali, care asigură îngrijirea medicală la domiciliu precum și la cele două dispensare existente. Medicamentele sunt asigurate prin intermediul celor două farmacii. Pe teritoriul comunei există și un dispensar veterinar deservit de un medic veterinar și trei asistenți veterinari.

După aplicarea Legii nr. 18/1991, în comună funcționează 17 asociații agricole, din care trei sunt cu personalitate juridică. Pe cele 8000 ha pământ sunt culturi de cereale, plate tehnice, legume, vii, pășuni și păduri. Din totalul de 8000 ha, 5513 ha reprezintă suprafața de teren amenajată pentru irigație. Pe lângă cultivarea pământului, parte din locuitori comunei se ocupă cu creșterea animalelor. La sfârșitul anului 2000, existau 1407 capete bovine, 1173 capete porcine, 3298 capete ovine , 70540 păsări și 100 familii albine.

Începutul secolului XX a reprezentat pentru locuitorii comunei momentul demarării unei rapide ascensiuni economice prin activitățile comerciale, industriale și bancare .

În prezent, în comună își desfășoară activitatea 246 agenți economici cu statut juridic și 139 asociații familiale și persoane fizice. Dintre aceștia, mai reprezentativi sunt:

În domeniul bancar – există Banca B.R.D. Groupe Societe Generale, o unitate CEC Bank, Banca Raiffeisen, Banca Carpatica

În domeniul fiscal, Administratia Financiara desfășoară activități de verificare fiscală și încasări impozite și taxe la un număr de peste 800 agenți economici din comunele Liești, Ivești, Fundeni și Nămoloasa.

În domeniul administrării justiției, există doua birou notarial care execută lucrări notariale pentru cetățenii din comunele Independența, Piscu, T. Vladimirescu, Fundeni, Nămoloasa, Ivești, Barcea , Umbrărești, Grivița, C. Negri și Liesti.

În domeniul juridic, există Judecătoria Liesti și Parchetul Liesti, la care sunt arondate un număr de 11 comune limitrofe.

În domeniul agroturismului, popasul turistic de pe raza comunei , care dispus într-o superbă pădure de salcâmi și stejari, asigură condiții pentru petrecerea plăcută a timpului liber de către turiști și cetățenii din comunele limitrofe.

Prin așezarea sa geografică, prin resursele naturale, prin existența unor obiective economice și a unei forțe de muncă calificate, localitatea Liesti poate căpăta noi valențe economice și sociale și poate în același timp să atragă noi investitori în crearea sau repunerea în funcțiune a unor obiective deja existente.

4.2. Prezentarea localitatii Corod

Numele Corod este purtat de o comuna si de o localitate din Judetul Galati, Romania.

Comuna Corod este atestata documentar din anul 1438, in urma atribuirii de catre voievozii Ilias si Stefan, lui Mihaila Otel Pisarul, pe langa alte domenii intinse din Moldova si Basarabia, si portiunea de loc pustiu situat pe paraul Corod, luand numele de Otalesti, ulterior fiindu-i atribuite si alte denumiri ca: Sapunarii, Cobulenii, Gagesti, Movileni (adica asezarea de langa, sau din jurul celor trei movile) si in cele din urma Corod, denumire pastrata pana astazi.
Aceasta denumire vine de la asezarea localitatii in lungul albiei paraului Corozel care, izvoraste din padurea Cernatesti de langa Fundeanu, apoi aduna afluentii: Nicorita, Burdusanu, Taplau, paraul Morii precum si apa catorva iazuri si izvoare, traversand spre sud-vest localitatile componente ale comunei: Bratulesti, Blanzi si Carapcesti.

Pe raza Corodului se afla si o Zona protejata, introdusa pe Lista monumentelor istorice aprobata in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernamentale Nr. 68/1994 (aprobata prin Legea nr. 41/1995). Aceasta este reprezentata de situl arheologic numit Valul lui Athanaric – din perioada daco-romana. Pastrarea nealterata a acestui sit necesita instituirea unei zone de protectie corespunzatoare legislatiei in vigoare.

In comuna se gasesc: trei scoli gimnaziale in satul Corod, o scoala gimnaziala in Blanzi, o scoala primara in satul Bratulesti si o scoala gimnaziala in Carapcesti. De asemeni exista o centrala telefonica digitala cu peste 1200 de abonati precum si acoperire pentru telefonia mobila prin retelele Orange si Vodafone. Gradinite sunt trei la Corod, una la Blanzi, una la Carapcesti si una la Bratulesti. Alte obiective importante ale comunei mai sunt: o circumscriptie financiara, doua dispensare umane – la Corod si Blanzi, deservite de trei medici (din care doi la Corod si unul la Blanzi), un cabinet stomatologic la Corod, un centru de permanenta care deserveste si comunele invecinate, doua farmacii, patru biserici in Corod si cate una in celelalte sate. Mai exista un Agromec cu brutarie (plus inca o brutatrie particulara), trei mori la Corod, una la Blanzi, una la Bratulesti, patru prese de ulei la Corod si una la Blanzi.
In fiecare an, de Inaltare, toti locuitorii se strang pe Movila unde se tine o slujba de pomenire a eroilor satului si are loc o sarbatoare a propriei localitati, intr-un cadru festiv deosebit.

4.3. Analiza bugetelor locale in localitatea Liesti

Pentru a analiza veniturile localității Liești, vom porni de la situația de ansamblu a veniturilor în perioada 2010-2015, iar apoi vom efectua o analiză a structurii veniturilor bugetelor locale, a componentelor care au determinat evoluția respectivă.

4.3.1.Analiza veniturilor totale a bugetelor locale ale localității Liești

Evoluția venituri totale ale bugetelor localității Liești în perioada 2010-2015 este redată în tabelul 4.1. iar reprezentarea grafică în figura 4.1.

Tabelul 4.1. Evoluția veniturilor totale ale bugetelor localității Liești in perioada 2010-2015.

Sursa:Realizat de autor pe baza datelor furnizate de expunerile de motive ale localității Liești pe anii 2010-2015.

Figura 4. 1.Evoluția veniturilor totale ale localității Liești.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor furnizate de expunerile de motive ale localității Liești pe anii 2010-2015.

Valorile nominale, ale veniturilor bugetare au o scădere de la an la an de la 9.008 mii lei în anul 2010 la 7.322 mii lei în anul 2015, exceptând anul 2012 an în care se atinge valoarea maximă de 10.249 mii lei. Aceste sume ale bugetelor locale sunt alcătuite în mare parte din sumele defalcate din TVA și veniturile proprii care alcătuiesc bugetele locale ale localității Liești.

Având în vedere verigă la care se mobilizează veniturile bugetare, și anume bugetele locale, se impune a se prezenta o clasificare a veniturilor bugetare din punct de vedere al conținutului economic. Astfel, veniturile bugetare sunt structurate în venituri proprii, subvenții din bugetul de stat, sume și cote defalcate din impozitul pe venit și taxa pe valoare adăugată.

Veniturile totale ale bugetelor locale în anii 2010-2015 a localității Liești sunt formate din următoarele elemente care sunt prezentate în tabelul 4.2..

Tabelul 2. 2 Situația evoluției surselor de finanțare pentru bugetele locale in perioada 2010-2015

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor furnizate de expunerile de motive ale localitatii Liesti pe anii 2010-2015.

Evoluția principalelor venituri ale bugetului local al localității Liești în perioada 2010-2015 a fost următoarea:

Tabelul 4.3. Situația privind evoluția veniturilor bugetelor locale în perioada 2010-2015

Sursa: calculat de autor pe baza datelor furnizate de expunerilor de motive ale localitatii Liesti pe anii 2010-2015.

Se poate observa că ponderile cele mai mari din bugetele locale sunt reprezentate de veniturile proprii și sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor de personal din instituții de învățământ. Analizând ponderea veniturilor proprii în veniturile totale ale bugetelor locale a localității Liești, se observă că, capacitatea de autofinanțare a localității, de-a lungul intervalului analizat a înregistrat diferite valori: a înregistrat o valoare maximă de 46,33% în anul 2014 și o valoare minimă de 23,91% în anul 2010 din veniturile totale.

Figura 4. 2.Evoluția veniturilor proprii ale localității Liești in perioada 2010-2015.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor furnizate de expunerile de motive ale localității Liești pe anii 2010-2015.

După cum se observă veniturile proprii prezintă o evoluție crescătoare în decursul anilor, atingând un maxim în anul 2014, după care în anul 2015 prezintă o scădere drastică. Scăderea ponderii veniturilor proprii în veniturile totale este un semnal al scăderii autonomiei financiare locale. Reprezentarea grafică a veniturilor totale este prezentată în figura 4.2.

În figura 3.3. sunt reprezentate grafic totalitatea ponderilor elementelor ce constituie veniturile bugetare totale ale localității Liești. Se mai poate observa din tabelul 4.3 și figura 4.3 ca în anii 2012 și 2013 sunt accesate fondurile FEDR care au o pondere în veniturile bugetare de 31,12% în 2012, respectiv 3,3% în anul 2013.

Figura 4. 3. Evoluția structurii veniturilor bugetare locale in perioada 2010-2015.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor furnizate de expunerile de motive ale localității Liești pe anii 2010-2015.

4.3.2.Evoluția structurii cheltuielilor bugetelor locale a localității Liești

Cheltuielile publice sunt un concept financiar al cărui conținut îl reprezintă exprimarea în formă bănească a relațiilor economico-sociale apărute intre stat (pe de o parte) și persoane fizice și juridice (pe de altă parte) cu ocazia folosirii resurselor financiare ale statului și în scopul exercitării funcțiilor și atribuțiilor acestuia. Conceptul de cheltuieli publice este legat de îndeplinirea funcției de alocare a finanțelor publice și anume de componenta ei privind repartizarea și utilizarea resurselor financiare ale statului.

La nivel local, aceste cheltuieli se prevăd în bugetele locale, în conformitate cu clasificația bugetară, și concretizează căile de finanțare a acțiunilor specifice realizate pe plan local.

Evoluția cheltuielilor totale realizate din bugetele locale ale localității Liești în perioada 2010-2015 sunt redate în tabelul 4.4 și figura 4.4..

Tabelul 4.4.Evoluția cheltuielilor totale ale localității Liești in perioada 2010-2015.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor furnizate de rapoartele de specialitate ale localității Liești pe anii 2010-2015.

Figura 4. 4. Evolutia cheltuielilor totale ale localității Liești in perioada 2010-2015.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor furnizate de rapoartele de specialitate ale localității Liești pe anii 2010-2015.

După cum se poate observa și din figură de mai sus, valorile nominale ale cheltuielilor bugetelor locale ale localității Liești sunt în continuă creștere, în perioada 2010-2011 se înregistrează un recul de la 8.359 mii lei în 2010, la 7438 mii lei în 2011, pentru ca apoi să crească până la 10.730 mii lei în anul 2012, iar în anul 2014 atingând valoarea maximă de 10.814 mii lei și în anul 2015 se înregistrează o reducere atingând valoarea de 9.631 mii lei.

În perioada analizată, cheltuielile bugetelor locale ale localității Liești a avut următoarea structura:

Tabelul 4. 5.Structura cheltuielilor bugetelor locale ale localității Liești in perioada 2010-2015.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor furnizate de rapoartele de specialitate ale localității Liești pe anii 2010-2015.

Evoluția principalelor cheltuieli ale bugetelor locale a localității Liești in perioada 2010-2015 este redată in tabelul 4.6..

Tabelul 4. 6. Evolutia principalelor ale bugetelor locale a localitatii Liesti in perioada 2010-2015.

Sursa: calculat de autor pe baza datelor furnizate de rapoartele de gestiune ale localitatii Liesti pe anii 2010-2015.

Ponderile cheltuielilor efectuate in perioada analizată sunt redate in figura 4.5.

Figura 4. 5. Evoluția structurii cheltuielilor bugetare locale in perioada 2010-2015.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor furnizate de rapoartele de specialitate ale localității Liești pe anii 2010-2015.

Pe baza tabelului 4.6. și figurii 4.5. se poate observa că ponderea cea mai mare din cheltuielile bugetare totale o reprezintă învățământul, pondere ce este în scădere în perioada analizată, de la 49,53% în anul 2010, la 36,69% în anul 2015, exceptând anul 2012 când atinge valoarea maximă de 57,82%.

Autoritățile publice înregistrează o evoluție sinuoasă, ponderea acesteia scăzând de la 15,55% în anul 2010 la 9,33 în anul 2015.

O creștere importanta înregistrează cheltuielile cu întreținerea și reparația străzilor, ponderea acesteia crescând de la 10,57% în anul 2010, la 21,75% în anul 2015.

Locuințe, servicii și dezvoltare publică înregistrează și ele o creștere de la 8,05% în anul 2010, la 21,47% în anul 2013, apoi înregistrează o scădere de până la 15,82% în anul 2015.

Ordine publică și siguranță au o pondere de sub 3% în perioada analizată.

În continuare vom analiza cheltuielile bugetare pentru fiecare an în parte pentru a vedea elementele componente și ponderile acestora din totalul cheltuielilor bugetare.

Anul 2010

Bugetul local pe anul 2010 cuprinde la partea de cheltuieli suma de 8359 mii lei, care au fost repartizați pe capitole astfel:

Figura 4. 6.Analiza cheltuielilor bugetului local pe anul 2010.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor furnizate de rapoartele de specialitate ale localității Liești pe anii 2010-2015.

Autorități publice 1300 mii lei (15,55%)

Cheltuieli cu personalul 1000 mii lei (11,96%)

Cheltuieli cu întreținere și gospodărire 255 mii lei (3,05%)

Cheltuieli de capital ( achiziție autoutilitara) 45 mii lei (0,53%)

Ordine publică și siguranță 223 mii lei (2,66%)

Cheltuieli cu personal 156 mii lei (1,86%)

Cheltuieli întreținere și gospodărire 57 mii lei (0,68%)

Cheltuieli de investiții 10 mii lei (0,11%)

Învățământ 4141 mii lei (49,53%)

Cheltuieli cu personal 3671 mii lei (43,91%)

Cheltuieli reprezentând bunuri și servicii 450 mii lei (5,38%)

Burse 20 mii lei (0,23%)

Sănătate 46 mii lei (0,55%)

Cultură, recreere și religie 300 mii lei (3,58%)

Biblioteca comunală 60 mii lei (0,71%)

Cheltuieli personal 31 mii lei (0,37%)

Bunuri și servicii 29 mii lei (0,34%)

Căminul cultural 64 mii lei (0,76%)

Activități sportive 20 mii lei (0,23%)

Biserici 100 mii lei (0,11%)

Pomul de iarnă 51 mii lei (0,61%)

Asistenta socială 1006 mii lei (12,03%)

Cheltuieli cu personal 320 mii lei (3,82%)

Ajutoare sociale 684 mii lei (8,18%)

Locuințe și servicii de dezvoltare 673 mii lei (8.05%)

Alimentare cu apă 360 mii lei (4,30%)

Iluminat 200 mii lei (2,39%)

Alte servicii în domeniul locuințelor 113 mii lei (1,35%)

Protecția mediului 450 mii lei (5,38%)

Cheltuieli cu materiale 300 mii lei (3,58%)

Cheltuieli de investiții 150 mii lei (1,79%)

Întreținere și reparații drumuri 884 mii lei (10,57%)

Bunuri și servicii 220 mii lei (2,63%)

Investiții 664 mii lei (7,94%)

Anul 2011

Bugetul local pe anul 2011 cuprinde la partea de cheltuieli suma de 7438 mii lei, care au fost repartizați pe capitole astfel:

Figura 2. 7.Analiza cheltuielilor bugetului local pe anul 2011.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor furnizate de rapoartele de specialitate ale localității Liești pe anii 2010-2015.

Autorități publice 1174 mii lei (15,78%)

Cheltuieli cu personal 615 mii lei (8,26%)

Bunuri și servicii 294 mii lei (3,95%)

Programe fonduri europene 265 mii lei (3,56%)

Ordine publică și siguranță 130 mii lei (1,74%)

Cheltuieli personal 61 mii lei (0,82%)

Bunuri și servicii 69 mii lei (0,92%)

Învățământ 3007 mii lei (40,42%)

Cheltuieli cu personalul 2687 mii lei (36,12%)

Bunuri și servicii 200 mii lei (2,68%)

Burse 20 mii lei (0,26%)

Cheltuieli de investiție pentru construcție clădire anexa grădiniță 200 mii lei (2,68%)

Sănătate 33 mii lei (0,44%)

Cultură, recreere și religie 260 mii lei (3,49%)

Cămin cultural 60 mii lei (0,80%)

Activități sportive 20 mii lei (0,26%)

Întreținere parcuri și zone verzi 50 mii lei (0,67%)

Biblioteca comunală 10 mii lei (0,13%)

Biserici 90 mii lei (1,21%)

Pom de iarnă și alte aniversări 30 mii lei (0,40%)

Asistenta socială 571 mii lei (7,67%)

Cheltuieli cu personalul 271 mii lei (3,64%)

Indemnizații asistenți 60 mii lei (0,80%)

Ajutoare sociale 240 mii lei (3,22%)

Locuințe, servicii și dezvoltare publică 880 mii lei (11,83%)

Alimentare cu apă 100 mii lei (1,34%)

Iluminat public 250 mii lei (3,36%)

Cheltuieli cu personalul 81 mii lei (1,08%)

Alte servicii în domeniu 449 mii lei (6,03%)

Protecția mediului 550 mii lei (7,39%)

Bunuri și servicii 300 mii lei (4,03%)

Investiții în proiectul ”Noi capacități de producere a energiei termice prin valorificarea resurselor de energie regenerabilă” 250 mii lei (3,36%)

Întreținere și reparații drumuri 833 mii lei (11,19%)

Anul 2012

Bugetul local pe anul 2012 cuprinde la partea de cheltuieli suma de 10730 mii lei, care au fost repartizați pe capitole astfel:

Figura 4. 8.Analiza cheltuielilor bugetului local pe anul 2012.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor furnizate de rapoartele de specialitate ale localitatii Liesti pe anii 2010-2015.

Autorități publice 931 mii lei (8,67%)

Cheltuieli cu personal 532 mii lei (4,95%)

Bunuri și servicii 294 mii lei (2,73%)

Investiții 105 mii lei (0,97%)

Ordine publică și siguranță 89 mii lei (0,82%)

Cheltuieli personal 17 mii lei (0,15%)

Bunuri și servicii 72 mii lei (0,67%)

Învățământ 6205 mii lei (57,82%)

Cheltuieli cu personalul 2570 mii lei (25,62%)

Bunuri și servicii 303 mii lei (2,82%)

Burse 20 mii lei (0,18%)

Cheltuieli de investiție proiect fonduri FEDR 3312 mii lei (30,86%)

Cultură, recreere și religie 680 mii lei (6,33%)

Cămin cultural 60 mii lei (0,55%)

Activități sportive 134 mii lei (1,24%)

Întreținere parcuri și zone verzi 150 mii lei (1,39%)

Biblioteca comunală 50 mii lei (0,46%)

Biserici 100 mii lei (0,93%)

Pom de iarnă și alte aniversări 186 mii lei (1,73%)

Asistenta socială 550 mii lei (5,12%)

Cheltuieli cu personalul 201 mii lei (1,87%)

Indemnizații asistenți 100 mii lei (0,93%)

Ajutoare sociale 249 mii lei (2,32%)

Locuințe, servicii și dezvoltare publică 1100 mii lei (10,25%)

Cheltuieli cu personalul 80 mii lei (0,74%)

Bunuri și servicii 319 mii lei (2,97%)

Transferuri cofinanțare proiect apa canal 366 mii lei (3,41%)

Investiții 85 mii lei (0,79%)

Iluminat public 250 mii lei (2,32%)

Protecția mediului 300 mii lei (2,79%)

Bunuri și servicii 300 mii lei (2,79%)

Întreținere și reparații drumuri 860 mii lei (8,01%)

Bunuri și servicii 160 mii lei (1,49%)

Investiții 700 mii lei (6,52%)

Agricultură 15 mii lei (0,13%)

Anul 2013

Bugetul local pe anul 2013 cuprinde la partea de cheltuieli suma de 9956 mii lei, care au fost repartizați pe capitole astfel:

Figura 4. 9.Analiza cheltuielilor bugetului local pe anul 2013.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor furnizate de rapoartele de specialitate ale localității Liești pe anii 2010-2015.

Autorități publice 1091 mii lei (10,95%)

Cheltuieli cu personal 594 mii lei (5,96%)

Bunuri și servicii 327 mii lei (3,28%)

Investiții 170 mii lei (1,70%)

Ordine publică și siguranță 204 mii lei (2,04%)

Cheltuieli personal 18 mii lei (0,18%)

Bunuri și servicii 112 mii lei (1,12%)

Investiții 74 mii lei (0,74%)

Învățământ 3363 mii lei (33,77%)

Cheltuieli cu personalul 2875 mii lei (2,88%)

Bunuri și servicii 406 mii lei (4,07%)

Burse 20 mii lei (0,20%)

Investiții proiect FEDR 52 mii lei (0,52%)

Proiectare sala sport scoala 10 mii lei (0,10%)

Cultură, recreere și religie 938 mii lei (9,42%)

Cămin cultural 150 mii lei (1,50%)

Activități sportive 100 mii lei (1,00%)

Întreținere parcuri și zone verzi 400 mii lei (4,01%)

Biblioteca comunală 88 mii lei (0,88%)

Biserici 200 mii lei (2,00%)

Asistenta socială 572 mii lei (5,74%)

Cheltuieli cu personalul 226 mii lei (2,26%)

Indemnizații asistenți 146 mii lei (1,46%)

Ajutoare sociale 200 mii lei (2,00%)

Locuințe, servicii și dezvoltare publică 2138 mii lei (21,47%)

Alimentare cu apă 360 mii lei (3,61%)

Iluminat public 200 mii lei (2,00%)

Cheltuieli cu personalul 95 mii lei (0,95%)

Bunuri și servicii 669 mii lei (6,71%)

Investiții 814 mii lei (8,17%)

Protecția mediului 580 mii lei (5,82%)

Bunuri și servicii 580 mii lei (5,82%)

Transport 1020 mii lei (10,24%)

Bunuri și servicii 250 mii lei (2,51%)

Investiții 770 mii lei (7,73%)

Agricultură 50 mii lei (0,50%)

Anul 2014

Bugetul local pe anul 2014 cuprinde la partea de cheltuieli suma de 10814 mii lei, care au fost repartizați pe capitole astfel:

Figura 4. 10.Analiza cheltuielilor bugetului local pe anul 2014.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor furnizate de rapoartele de specialitate ale localității Liești pe anii 2010-2015.

Autorități publice 1029 mii lei (9,51%)

Cheltuieli cu personal 635 mii lei (5,87%)

Bunuri și servicii 301 mii lei (2,78%)

Cheltuieli de capital 93 mii lei (0,86%)

Ordine publică și siguranță 61 mii lei (0,56%)

Cheltuieli personal 31 mii lei (0,29%)

Bunuri și servicii 30 mii lei (0,27%)

Învățământ 3849 mii lei (35,59%)

Cheltuieli cu personalul 3061 mii lei (28,30%)

Bunuri și servicii 372 mii lei (3,43%)

Burse 30 mii lei (2,77%)

Cheltuieli de capital 370 mii lei (3,42%)

Cultură, recreere și religie 1421 mii lei (13,14%)

Cămin cultural 211 mii lei (1,95%)

Activități sportive 270 mii lei (2,49%)

Întreținere parcuri și zone verzi 280 mii lei (2,58%)

Biserici 80 mii lei (0,73%)

Cheltuieli cu personalul 22 mii lei (0,20%)

Bunuri și servicii 225 mii lei (2,80%)

Alte cheltuieli 333 mii lei (3,07%)

Asistenta socială 710 mii lei (6,56%)

Cheltuieli cu personalul 175 mii lei (1,61%)

Indemnizații asistenți 305 mii lei (2,82%)

Ajutoare sociale 230 mii lei (2,12%)

Locuințe, servicii și dezvoltare publică 1104 mii lei (10,20%)

Iluminat public 10 mii lei (0,09%)

Cheltuieli cu personalul 14 mii lei (0,12%)

Bunuri și servicii 380 mii lei (3,51%)

Lucrări topografice 100 mii lei (0,92%)

Construcție piața agroalimentară 500 mii lei (4,62%)

Proiect de dezvoltare locală 100 mii lei (0,92%)

Protecția mediului 634 mii lei (5,86%)

Bunuri și servicii 580 mii lei (5,36%)

Cheltuieli cu personalul 54 mii lei (0,49%)

Transport 2006 mii lei (18,55%)

Bunuri și servicii 650 mii lei (6,01%)

Asfaltare drumuri 1100 mii lei (10,17%)

Amenajare parcare în centrul localității 200 mii lei (1,84%)

Proiectare drumuri 56 mii lei (0,51%)

Anul 2015

Bugetul local pe anul 2015 cuprinde la partea de cheltuieli suma de 9631 mii lei, care au fost repartizați pe capitole astfel:

Figura 4. 11.Analiza cheltuielilor bugetare ale bugetului locale pe anul 2015.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor furnizate de rapoartele de specialitate ale localității Liești pe anii 2010-2015.

Autorități publice 899 mii lei (9,33%)

Cheltuieli cu personal 671 mii lei (6,96%)

Bunuri și servicii 228 mii lei (2,36%)

Ordine publică și siguranță 51 mii lei (0,52%)

Cheltuieli personal 33 mii lei (0,34%)

Bunuri și servicii 18 mii lei (0,18%)

Învățământ 3534 mii lei (36,69%)

Cheltuieli cu personalul 3013 mii lei (31,28%)

Bunuri și servicii 381 mii lei (3,95%)

Burse 30 mii lei (0,31%)

Investiții 110 mii lei (1,14%)

Cultură, recreere și religie 363 mii lei (3,76%)

Cheltuieli personal 19 mii lei (0,19%)

Cămin cultural 184 mii lei (1,91%)

Activități sportive 60 mii lei (0,62%)

Bunuri și servicii 40 mii lei (0,41%)

Alte cheltuieli pentru activități sportive 20 mii lei (0,20%)

Întreținere parcuri și zone verzi 20 mii lei (0,20%)

Asistenta socială 684 mii lei (7,10%)

Cheltuieli cu personalul 228 mii lei (2,36%)

Indemnizații asistenți 246 mii lei (2,55%)

Ajutoare sociale 210 mii lei (2,18%)

Locuințe, servicii și dezvoltare publică 1524 mii lei (15,82%)

Bunuri și servicii 367 mii lei (3,81%)

Iluminat public 200 mii lei (2,07%)

Transferuri 103 mii lei (1,06%)

Alte servicii în domeniu 854 mii lei (8,86%)

Protecția mediului 481 mii lei (4,99%)

Cheltuieli personal 33 mii lei (0,34%)

Bunuri și servicii 448 mii lei (4,65%)

Întreținere și reparații drumuri 2095 mii lei (21,75%)

Bunuri și servicii 60 mii lei (0,62%)

Asfaltare drum 1843 mii lei (19,13%)

Amenajare parcare 192 mii lei (1,99%)

4.3.Analiza evoluției soldului bugetului localității Liești în perioada 2010-2015.

În perioada supusă analizei, bugetul localității Liești a fost pozitiv în doi din cei șase ani ai perioadei (2010, 2011), înregistrându-se deficit în anii 2012, 2013, 2014, 2015.

Tabelul 4. 7. Evolutia soldului bugetului localității Liești.

Sursa: calculat de autor pe baza datelor furnizate de expunerile de motive si rapoartele de gestiune ale localității Liești pe anii 2010-2015.

Evoluția grafica a acestei perioade este urmatoarea :

Figura 4. 12.Evoluția soldului localității Liești.

Sursă:Realizat de autor pe baza datelor furnizate de rapoartele de specialitate ale localității Liești pe anii 2010-2015.

Deficitele înregistrate în anii 2012 cu valoare de 4.48%, 2013 cu 14.06%, 2014 cu 20.27% respectiv 2015 cu 23.97% din totalul cheltuielilor bugetului local au fost acoperite din fondul de rulment.

Excedentele înregistrate în anii 2010 și 2011, reprezentând 7.2% și respectiv 1.33%, din totalul veniturilor bugetului local au fost preluate în fondul de rulment propriu al localității Liești.