Bugetul Local AL Comunei Valea Chioarului

4. STUDIU PRIVIND EXECUȚIA PRINCIPALELOR VENITURI ALE BUGETULUI LOCAL AL COMUNEI VALEA CHIOARULUI

4.1. Prezentarea comunei Valea Chioarului

Comuna Valea Chioarului se situează în partea de sud-vest a județului Maramureș făcând parte integrantă din zona etnografică Chioar. Comuna, chiar dacă din puctul de vedere al populației poate fi considerată una mică, este compusă din 6 localități: Curtuiușu Mare, Valea Chioarului, Mesteacăn, Durușa, Vărai și Fericea. Rețeaua totală de drumuri care se desfășoară pe teritoriul comunei Valea Chioarului însumează 42 km.

Potrivit recesământului din anul 2002, populația stabilă la nivelul comunei Valea Chioarului este de 2.288 locuitori, din care:

♦ Bărbați 1.108

♦ Femei 1.180

Relieful comunei este accidentat, cu multe dealuri, văi și coline. Fomele de relief specifice comunei sunt dealurile, cu o altitudine medie de 500 m. Dintre punctele cele mai înalte ale comunei se pot aminti: Vârful Șesului – 579 m, Vârful Marginii – 574, Dealul Cornul Pleșu – 557 m, Măgurii – 558 m etc. Ca unități geografice caracteristice se pot menționa o serie de văi și pârâuri ca: Bârsău, Valea Curtuiușului, Valea Fericea, Valea Hijului, Valea Stânii, Valea Țapului, Pârâul Beriștii, Pârâul Poniții, Pârâul Crestelor, Pârâul din Pietriș, etc.

Principalele resurse naturale ale comunei sunt pădurile de fag, stejar și mesteacăn, pășunile și fânețele naturale, terenurile agricole, ciupercile și fructele de pădure. De asemenea, dat fiind suprafața mare împădurită și nelocuită fauna de pe raza comunei reprezintă un important bun natural, exploatabil din punct de vedere turistic.

În general, clima poate fi caracterizată ca o climă temperat-continentală cu nuanțe moderate. Factorii care condiționează clima sunt: poziția geografică, tipul de relief, precum și vegetația. Temperatura medie anuală este de 9-10 grade Celsius. În luna iulie temperatura maximă depășește 25 de grade Celsius, iar în ianuarie scade sub -4 grade. De regulă primele căderi de zăpadă se înregistrează la începutul lunii decembrie.

Turismul și în special agro-turismul, în ciuda resurselor naturale bogate și a complexității formelor de relief este un domeniu slab reprezentat în peisajul economic al comunei Valea Chioarului.

4.2. Economia comunei Valea Chioarului

Comuna Valea Chioarului are o economie predominant agrară, celelalte sectoare economice fiind slab reprezentate la nivelul comunei. Configurația terenurilor, clima zonei, terenurile sărace, fărâmițate, și foarte dispersate, sunt factorii care au obligat la practicarea unei economii mixte de tip pastoral-agrar. Prin urmare comuna Valea Chioarului are o economie predominant agrară, celelalte sectoare economice fiind slab reprezentate la nivelul comunei.

Trebuie să menționăm trecutul comunei ca și unitate de exploatare minieră. Subsolul zonei de dispunere a comunei, bogat în bentonită a determinat cu mulți ani în urmă apariția și a acestei ocupații, care treptat a devenit o ocupație de bază pentru foarte mulți locuitori ai comunei, în special ai satului Curtuiușu Mare. Mineritul în Curtuiușu Mare, din documentele aflate la arhivele Minei de Bentonită

Ca urmare a lipsei unor variante viabile majoritatea gospodăriilor din comună sunt gospodării exclusiv agricole sau preponderent agricole, numărul gospodăriilor neagricole fiind practic inexistent. Cu toate acestea nu există, încă, forme asociative de gospodărire a terenurilor agricole, situația fiind datorată atât reticențelor față de aceste forme de gospodărire date de perioada precedentă anului 1989, cât și desocializării datorate perioadei prelungite de tranziție.

În tot ceea ce privește legumicultura, pomicultura și viticultura, aceste culturi se fac individual fără a avea un scop de venit ci doar pentru consumul propriu.

Zootehnia este principala ocupație a gospodarilor, produsele rezultate fiind valorificate la cele 8 puncte de colectare a laptelui. Nu există industrie de prelucrare a laptelui, acesta fiind transportat în Baia-Mare sau Dej.

Din punct de vedere silvicultural, față de alte zone, unde sărăcia a făcut ca pădurile să fie exploatate irațional, comuna Valea Chioarului este o zonă unde regimul silvic a fost respectat, deși, datorită vârstei înaintate, anumite trupuri de pădure necesită o exploatare imediată. Finalizarea punerii în posesie a terenurilor cu vegetație forestieră este o preocupare primordială a autorităților locale, cu atât mai mult cu cât amenajamentul silvic ce trebuia refăcut în 2007, funcționează acum sub adendum valabil până în 2008.

4.3. Analiza veniturilor bugetare încasate la primăria Valea Chioarului în perioada 2011-2015

În tabelele următoare vom scoate în evidență structura veniturilor totale dar și a veniturilor fiscale pe perioada 2011-2015.

Principalele grupe de venituri care formează bugetul local sunt următoarele:

Veniturile fiscale

Veniturile nefiscale

Veniturile din capital

Subvențiile

Anul 2011

În tabelul nr.1 se prezintă gradul de realizare a veniturilor în anul 2011.

În urma datelor ce reies din tabelul de mai jos (tabel nr. 4.1) putem observa că în anul 2011, toate grupele principale de venituri prezentate prezintă un grad de realizare fabulos, înregistrându-se valori de peste 100%. În categoria veniturilor fiscale însă, este o valoare care este sub 100% și anume impozit pe venit, profit și câștiguri din capital, înregistrând un grad de realizare de 87.68%. În bugetul local doar veniturile fiscale și subvențiile sunt prezentate, iar veniturile nefiscale și cele de capital fiind absente.

Tabel nr. 4.1. Execuția veniturilor încasate la bugetul local pe anul 2011

Figura nr. 4.1. Structura veniturilor totale în anul 2011

În figura de mai sus (figura nr. 4.1), ponderea veniturilor fiscale prezintă un procent de 92%, fiind urmate de subvenții cu doar 8%. De aici rezultă ca principala sursă de finanțare a primăriei Valea Chioarului sunt impozitele și taxele locale.

Figura nr. 4.2. Structura veniturilor fiscale în anul 2011

În anul 2011, veniturile fiscale au o pondere semnificativă la bugetul local al primăriei Valea Chioarului. Astfel, din cele patru grupe de impozite prezentate în bugetul local, cea mai mare pondere o au impozitele și taxele pe bunuri și servicii, cu un procent de 61%, iar singura grupa cu un grad de realizare mai mic de 100% este impozitul pe venit, profit și câștiguri din capital.

Anul 2012

În tabelul nr. 4.2. se prezintă gradul de realizare a veniturilor în anul 2012.

Conform tabelului nr. 4.2., se poate observa că gradul de realizare a principalelor venituri nu mai prezintă procente la fel de impresionante ca în anul precedent, astfel din cele patru principale tipuri de venituri, doar subvențiile au un grad de realizare mai mare de 100%. Comparând de asemenea veniturile totale observăm că în anul 2012 acestea au scăzut cu aproape 500000 de unități față de anul precedent.

Tabel nr. 4.2. Execuția veniturilor încasate la bugetul local pe anul 2012

Figura nr. 4.3. Structura veniturilor totale în anul 2012

Analizând figura de mai sus, se poate observa ca veniturile fiscale au de departe cea mai mare pondere în structura veniturilor principale din anul 2012, cu un procent de 96%. Față de anul trecut se mai poate observa și apariția veniturilor nefiscale, cu un procent infim însă de doar 1%.

Figura nr. 4.4. Structura veniturilor fiscale în anul 2012

Conform figurii nr. 4.4. observăm că situația veniturilor fiscale din anul 2012 este aproape identică cu cea din anul precedent, impozitele și taxele pe bunuri și servicii având cea mai mare pondere și de asemenea fiind singura din cadrul veniturilor fiscale cu un grad de realizare mai mare de 100%. Mai apare față de anul trecut o noua clasă de impozite (alte impozite și taxe fiscale) însă cu un procent mic, nesemnificativ în cadrul bugetului.

Anul 2013

În tabelul nr. 4.3. se prezintă gradul de realizare a veniturilor în anul 2013.

Analizând tabelul nr. 4.3. se poate observa că nici o grupă de venituri prezentate nu obține un grad de realizare de 100%. Față de anul precedent însă, veniturile totale prezintă o creștere de aproximativ 200000 de unități, ceea ce reprezintă un lucru bun pentru primăria locală.

Tabel nr. 4.3. Execuția veniturilor încasate la bugetul local pe anul 2013

Figura nr. 4.5. Structura veniturilor totale în anul 2013

În urma datelor ce reies din figura de mai sus (figura nr. 4.5.) singura diferență între anul 2012 și anul 2013 este ușoara creștere a subențiilor de la 3% la 8% și implicit scăderea veniturilor fiscale de la 96% la 91%. Veniturile fiscale reprezintă tot 1% la fel ca în anul precedent, neprezentând nici o schimbare majoră.

Figura nr. 4.6. Structura veniturilor fiscale în anul 2013

Analizând figura nr. 4.6. și figura nr. 4.4., reprezentând structura veniturilor fiscale în anul 2013, respectiv anul 2012, putem observa nici o schimbare, impozitele și taxele pe bunuri și servicii deținând în continuare mai mult de jumătate din ponderea totală a veniturilor fiscale. Singurul aspect de menționat este că în anul 2013 nu se prezintă în bugetul local grupa de venituri A6. Alte impozite și taxe locale.

Anul 2014

În tabelul nr. 4.4. se prezintă gradul de realizare a veniturilor în anul 2014.

Analizând tabelul nr. 4.4. observăm că gradul de realizare a veniturilor totale în anul 2014 este de 94,25%, cu aproape un procent și 200000 de unități mai mare ca anul precedent. Însă, la fel ca în ultimii doi ani analizați, gradele de realizare ale principalelor grupe de venituri nu depășesc pragul de 100%.

Tabel nr. 4.4. Execuția veniturilor încasate la bugetul local pe anul 2014

Figura nr. 4.7. Structura veniturilor totale în anul 2014

În urma datelor ce reies din figura de mai sus (figura nr. 4.7.) și comparând datele cu cele din anii anteriori studiați se poate spune că principala sursă de venituri a primăriei sunt veniturile fiscale colectate, având în toți anii analizați valori de peste 90%.

Figura nr. 4.8. Structura veniturilor fiscale în anul 2014

Conform figurii nr. 4.8. și în anul 2014 impozitele și taxele pe bunuri și servicii constitue cea mai mare parte a impozitelor fiscale, reprezentând 60%. De asemenea este singura grupa de venituri din cele fiscale care a dobândit un grad de realizare mai mare de 100%.

Anul 2015

În tabelul nr. 4.5. se prezintă gradul de realizare a veniturilor în anul 2015.

Conform datelor din tabelul nr. 4.5. se poate observa că gradul de realizare a veniturilor totale depășește în anul 2015 pragul de 100% cu mai bine de 10 procente. Astfel, precum se poate observa, toate grupele de venituri au un grad de realizare mai mare de 80%, iar subvențiile depășesc această valoare înregistrând un procentaj de 114,84%. Se poate spune, exceptând anul 2011, că anul 2015 prezintă cele mai bune valori înregistrate de Primăria Valea Chioarului.

Tabel nr. 4.5. Execuția veniturilor încasate la bugetul local pe anul 2015

Figura nr. 4.9. Structura veniturilor totale în anul 2015

Analizând figura de mai sus (figura nr. 4.9.) se poate observa o schimbare majoră în structura veniturilor totale, astfel că subvențiile prezintă o ascensiune de aproximativ 30 de procente în detrimentul veniturilor fiscale. În schimb, veniturile nefiscale rămân neschimbate.

Figura nr. 4.10. Structura veniturilor fiscale în anul 2015

În figura 4.10. sunt prezentate veniturile fiscale în anul 2011, acestea însă nu prezintă schimbări majore față de anii precedenți, valorile rămânând aproape neschimbate.