Bugetul Local
CUPRINS
CAPITOLUL I
BUGETUL LOCAL
1.1. Notiunea de buget local………………………………………………………………
1.1.1. Principii si reguli bugetare…………………………………………….
1.1.2. Reguli bugetare…………………………………………………………………….
1.2. Modalitati de dimensionare a indicatorilor bugetari…………………………………..
1.2.1. Metode de dimensionare a indicatorilor bugetari
A – Metode clasice
B – Metode moderne
1.3 Proceduri privind elaborarea proiectului de buget
1.3.1. Conditii tehnice
1.3.2. Elaborarea proiectului de buget
1.3.3. Aprobarea bugetului
1.3.4. Executia bugetara
1.3.5. Controlul executiei bugetare
1.3.6. Aprobarea executiei bugetare
CAPITOLUL I
BUGETUL LOCAL INSTRUMENT PENTRU FINANTAREA ADMINISTRATIE PUBLICE LOCALE
Notiunea de buget local
Principii si reguli bugetare
Unitatile administrativ teritoriale locale, adica colectivitatile umane locale (comune, orase, municipii, sectoarele Municipiului Bucuresti si nu Municipiul Bucuresti) functioneaza in esenta “principiilor descentralizarii autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si a consultarii cetatenilor in solutionarea probelmelor locale de interes deosebit.”
Autonomie locala inseamna “dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice in conditiile legii.”
Autonomia locala este numai administrativa si financiara si priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea resurselor, care, potrivit legii, apartin comunei, orasului, municipiului.
Pentru buna lor functionare si in mod deosebit pentru finantarea investitiilor publice, administratiile publice locale au nevoie de resurse pe care in mare parte si le procura din bugetele locale.
Bugetul local este “documentul prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale.”
Bugetul local reprezinta instrumentul de sistematizare si de conducere a activitatii financiare a administratiilor publice locale. Alcatuirea acestuia impune gradul de autonomie a administratiei locale fata de unitatile centrale si legaturile existente intre diferitele administratii teritoriale.
Orice buget local analizeaza fluxurile formarii veniturilor si a cheltuielilor adminstratiilor locale, modul de finantare a cheltuielilor pe destinatii si de acoperire a deficitelor.
Bugetul local este o categorie a sistemului de concepere bugetara, o legatura a acestuia, in raport cu celelalte componente (bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei, etc.)
Veniturile si cheltuielile bugetului local, precum si celelalte venituri si cheltuieli evidentiate in afara bugetului local, cumulate la sistemul unitatii administrative teritoriale alcatuiesc bugetul general al unitatii administrativ teritoriale, care, dupa consolidare, prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar public in unitatea dministrativ teritoriala pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, dupa caz.
Structura bugetului local cuprinde atat veniturile cu caracter fiscal (impozite, taxe, si contributii) cat si resurse financiare ale asigurarilor sociale de stat si protectiei sociale.
Potrivit legii, veniturile bugetare locale se constituie din:
venituri proprii, formate din impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit;
sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;
donatii si sponsorizari;
Stabilirea veniturilor bugetelor locale se bazeaza pe constatarea si evaluarea materiei impozabile si a bazei de impozitare in functie de care se calculeaza impozitele si taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate si a veniturilor obtinute din acestea, precum si pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, in scopul evaluarii corecte a veniturilor.
Stabilirea, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite, pe destinatii, respectiv pe actiuni, activitati, programe, proiecte, obiective, se efectueaza in concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale, cu prioritatile stabilite de acestea, in vederea functionarii lor si in interesul colectivitatilor locale specifice.
Stabilirea si aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectueaza in stricta corelare cu posibilitatile reale de miscare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.
Potrivit legislatiei, stabilirea veniturilor si a cheltuielilor prevazute in bugetele locale se face tinand cont de respectarea anumitor principii si reguli bugetare:
principiul universalitatii;
principiul transparentei si a publicitatii;
principiul unitatii;
principiul anualitatii;
principiul solidaritatii;
prinicpiul autonomiei locale financiare;
principiul proportionalitatii;
principiul consultarii;
Principiul universalitatii
Acest principiu se refera la respectarea a doua reguli:
Veniturile si cheltuielile se includ in buget in totalitate, in sume brute
Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor, care au stabilite destinatii distincte.
Principiul transparentei si publicitatii
Procesul bugetar este deschis si transparent fapt pentru care el se realizeaza tinand cont de informarea cetatenilor prin:
Publicarea in presa locala, pe pagina de internet a institutiei publice sau afisarea la sediul autoritatii publice locale respective a proiectului de buget local si a contului anual de executie a acestuia.
Dezbaterea publica a proiectului de buget local, cu prilejul aprobarii acestuia;
Expunerea contului anual de executie a bugetului local in sedinta publica;
Principiul unitatii
Potrivit acestui principiu, veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document, pentru a usura urmarirea modului de utilizare eficienta si de a putea controla fondurile publice locale.
Principiul anualitatii
Veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate pe o perioada de un an, care corespunde exercitiului bugetar, toate operatiunile de incasari si plati efectuate in cursul unui an bugetar in contul unui buget apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului respectiv.
Principiul solidaritatii
Potrivit acestui principiu, politica bugetara prevede ajutorarea unitatilor administrativ teritoriale, precum si a persoanelor fizice aflate in diverse situatii severe de dificultate (calamitati, explozii, seisme etc) prin alocarea in buget a unor sume din fondul de rezerva bugetara constituit in bugetul local. Din acest fond contituit in bugetul local Consiliile locale, judetene sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot aproba acordarea de ajutoare catre unitatile administrativ-teritoriale aflate in situatii de extrema dificultate, la cererea publica a primarilor, a acestor unitati administrative teritoriale sau din proprie initiativa.
Principiul autonomiei locale financiare
Pe baza acestui principiu, in limitele prevazute de lege unitatile administrativ teritoriale publice locale au dreptul la resurse financiare suficiente ce pot fi utilizate potrivit atributiilor lor.
Pe baza acestui principiu autoritatile administratiei publice locale au capacitatea de a stabili nivelul impozitelor si taxelor locale, in conditiile legii. De asemenea, sumele defalcate cu destinatie speciala se utilizeaza de catre autoritatile administratiei publice locale in conformitate cu prevederile legale.
Principiul proportionalitatii
Potrivit acestui principiu, resursele financiare ale unitatilor administrativ teritoriale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile pe care le au autoritatile administratiei publice locale stabilite prin lege.
Principiul consultarii
Pe baza acestui principiu, organele superioare care aproba si repartizeaza resurse financiare de la bugetul de stat catre bugetele locale sunt obligate de a lua legatura si de a consulta structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale cu privire la aceste transferuri de fonduri.
Reguli Bugetare
Legea stabileste care sunt regulile generale ce trebuiesc respectate de catre unitatile administrativ publice in ceea ce priveste bugetele locale.
Altfel este interzisa efectuarea de plati direct din veniturile incasate, cu exceptia cazurilor cand legea permite acest lucru.
De asemenea, cheltuielile bugetare avand o destinatie precisa si limitata, ele trebuiesc sa se faca potrivit prevederilor, completarilor, continute in legi speciale si in legile bugetare anuale.
Potrivit legii nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetele locale, in bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele locale sau din venituri proprii precum si din fondurile externe nerambursabile si nici nu poate fi angajata si facuta din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala.
De asemenea, nici o cheltuiala din fonduri publice locale nu poate fi angajata, ordonantata si platita daca nu este aprobata, potrivit legii si daca nu are prevederi bugetare si surse de finantare.
Legea prevede ca dupa aprobarea bugetelor locale pot fi adoptate acte normative cu implicatii asupra acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminuarii veniturilor sau a majorarii cheltuielilor bugetare aferente exercitiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.
In procesul executiei bugetare instrumentele de plata trebuie sa fie insotite de documentele justificative, care trebuie sa certifice exactitatea sumelor de plata, receptia bunurilor, executarea serviciilor si altele asemenea, conform angajamentelor legale incheiate. Instrumentele de plata se semneaza de catre contabil si seful compartimentului financiar-contabil.
Executia bugetara se incheie la data de 31 decembrie a fiecarui an. Orice venit neincasat si orice cheltuiala angajata, lichidata si ordnantata in cadrul prevederilor bugetare si neplatita pana la data de 31 decembrie se va incasa sau se va plati, dupa caz, in contul bugetului pe anul urmator.
Modalitati de dimensionare a indicatorilor bugetari
Metode de dimensionare a indicatorilor bugetari
Metodele de prognoza a veniturilor si cheltuielilor ce se planifica in cadrul proiectelor de buget in scopul aprobarii acestora de catre organele in drept, prezinta o importanta deosebita pentru politica financiara a unitatilor administrativ teritoriale.
Bugetul local trebuie sa evidentieze, prin intermediul indicatorilor bugetari cuantumul veniturilor si cheltuielilor necesar bunei functionari a administratiei publice locale. Acesti indicatori trebuie astfel dimensionati incat cheltuielile prevazute in buget sa reflecte nevoile reale de resurse bugetare, iar veniturile sa evidentieze posibilitatile reale de procurare a acestor surse financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice.
Deci, se pune problema dimensionarii corecte a cuantumului veniturilor si cheltuielilor ce trebuie sa se faca pe analize judicioase privind costurile si beneficiile si alte studii de eficienta.
Metodele moderne de azi de intocmire a bugetului folosesc tehnici de previziune si analize macro si micro economice, care dau posibilitatea evidentierii cat mai apropiate de realitate a cuantumului veniturilor si cheltuielilor necesar pentru buna functionare a administratiilor publice.
Pentru determinarea cuantumului veniturilor si cheltuielilor incluse in proiectul de buget, in practica financiara se folosesc diverse metode de dimensionare a indicatorilor bugetari, respectiv:
metode clasice
metode moderne
Metode clasice
Printre metodele clasice care s-au folosit pana acum au fost:
metoda automata
metoda majorarii/diminuarii
metodele evaluarii directe
Intrucat aceste metode nu prea au dat rezultate apropiate de realitate, acestea in mare masura au fost abandonate. In prezent se foloseste, dar mai rar, metoda evaluarii directe, intrucat aceasta a dus la obtinerea de rezultate mult mai apropiate de realitate decat precedentele (in unii ani marja de eroare nu a depasit 1%).
Metoda evaluarii directe consta in efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si pentru fiecare categorie de cheltuieli. Se iau in vedere realizarile exacte din lunile anterioare si preliminarile pe lunile urmatoare ale anului in curs, precum si factorii ce urmeaza sa influenteze evolutia finantelor publice in anul urmator.
Aceasta metoda ramane totusi empirica deoarece nu da intotdeauna rezultate satisfacatoare. Acest inconvenient conduce la consultari succesive intre ministerele consumatoare de resurse bugetare si Ministerul Finantelor care urmareste realizarea echilibrului bugetar.
In felul acesta se ceeaza posibilitatea “negocierii” intre aceste entitati, transformand evaluarea bugetara, negociere, proiectul de buget devenind o previziune bugetara relativa.
Metode moderne
Ca urmare a acestor inconveniente majoritatea statelor au abandonat metodele clasice si au adoptat metote moderne de dimensionare a indicatorilor bugetari.
In practica internationala se folosesc doua categorii principale de metode:
metoda de tip american respectiv: metoda planificare, programare, bugetizare, metoda managementului prin obiective si metoda baza bugetara zero .
metoda de inspiratie franceza: rationalizarea optiunilor bugetare.
Scopul utilizarii acestor metode moderne de stabilire a indicatorilor bugetari este de a evidentia si analiza cost-avantajele sau cost-eficacitatea acestor procedee, care la randul lor sunt conditionate de existenta a doua sau mai multor solutii de realizare a unui obiectiv, cu costuri diferite.
Analiza cost-avantaje sau cost-eficace reflecta modul de masurare a costurilor de masurare si a castigurilor ce s-ar realiza ca urmare aplicarii unor directii alternative de actiune, in care ofera agentului national posibilitatea de a aplica acet proiect care genereaza cea mai mare valoare actualizata a beneficiilor nete, in conditiile unor resurse limitate. Ea presupune:
definirea clara a obiectului ce urmeaza a fi atins;
identificarea mijloacelor de luat in calcul ca solutii alternative pentru realizarea obiectivului.
determinarea costului si respectiv a avantajului aferent fiecarui mijloc (proiect)
alegerea mijlocului (proiectului) potrivit prin compararea costurilor si avantajelor;
Analiza cost-avantaje reprezinta “un set de tehnici construite in vederea asigurarii unei alocari eficiente a resurselor limitate, in primul rand intre sectorul public si cel privat, si in al doilea rand, intre diferitele proiecte ale sectorului public.”
Metoda implica evaluarea tuturor costurilor si beneficiilor relevante.
In cazul mai multor proiecte de investitii analiza post-avantaje permite posibilitatea alegerii intre diferitele proiecte in functie de valoarea prezenta a beneficiului net pe proiect pe baza formulei:
-KI
Unde:
Bi = Valoarea prezenta a beneficiului net ce reflecta din proiectul i
Bi(t)= beneficiile anticipate obtinute din proiectul i in anul t
Ci(t)= costurile proiectului i in anul t
factorul de actualizare la rata dobanzii r;
n = durata de viata a proiectului
ki= capitalul initial investit in proiectul c;
Beneficiile nete ale proiectului sunt determinate cu formula:
Daca beneficiile depasesc durata de viata a proiectului atunci, trebuie actualizata valoarea beneficiului net.
Scopul analizei cost-avantaje este de a urmari cum pot fi evaluate costurile si benficiile si la ce rata a dobanzii trebuie sa se faca actualizat.
Metoda analizei cost-avantaje se foloseste cel mai des in selectarea proiectelor ce implica investitii din sectorul public constand in construirea de obiective de constructii mari cum sunt autostrazile, reconstructii si modernizari de localitati, constructii de centrale nucleare-electrice etc.
Metoda de tip American
Metoda de Planificare, Programare, Bugetare (P.P.B.S.)
Metoda P.P.B.S. este un sistem de masurare a cheltuielilor publice care s-a folosit initial in SUA in domeniul militar, dupa care s-a extins si in departamentele civile ale administratiei americane, avand la baza analiza “cost-avantaje”.
Scopul principal a fost stabilirea criteriilor celor mai rationale de gestionare a fondurilor publice, prin strangerea unui cat mai mare volum de informatii si prelucrarea datelor respective care sa asigure o repartizare cat mai justa a creditelor bugetare in functie de oportunitatea sau randamentul lor pe care le ofera diferitelor categorii de cheltuieli.
Aplicarea acestei metode consta in identificarea pentru fiecare domeniu (invatamant, sanatate, aparare etc.) a obiectivelor propuse pe termen lung si cuantificarea costurilor si avantajelor diferitelor programe de finantare de la buget precum si stabilirea unuei ierarhii a programelor de lucru.
Gestiunea fondurilor publice de la buget prin metoda P.P.B.S. are loc pe baza unor criterii stiintifice, tehnocratice si nu pe alte criteii subiective (politice sau de interes).
Metoda creeaza posibilitatea identificarii “optiunilor verticale” in cadrul aceleiasi unitati administrativ publice (ex. ministere), dar nu permite formularea “optiunilor orizontale”, care sa stea la baza repartizarii creditelor bugetare intre aceste unitati (ministere) ceea ce evidentiaza caracterul comun de eficacitate pentru intregul ansamblu de unitati.
Metoda P.P.B.S permite ca bugetele ministerelor sa fie prezentate sub forma de programe sau ca structuri de obiective de program si nu ca o succesiune a creditelor.
Pentru aplicarea acestei metode este necesara parcurgerea mai multor etape mai importante si anume:
planificarea
programarea
bugetarea
A) Planificarea
Planificarea consta in stabilirea strategiei pe termen lung a obiectivelor (10-20 cm) si a cailor de realizare a acestora. De asemenea, planificarea faciliteaza elaborarea publicarilor bugetare cele mai potrivite cu ajutorul “plan-revolving”, care permite abordarea obiectivelor in mod secvential, alegandu-se dintre acestea cele mai potrivite pentru perioada in care se elaboreaza bugetul. In felul acesta se creeaza posibilitatea realizarii unei revizuiri periodice in functie de conditiile economice, sociale, politice nou create.
B) Programarea
Aceasta etapa consta in stabilirea “tacticii administrative” si se elaboreaza prin efectuarea de studii alternative si programe de optimizare a drumului ales pentru realizarea obiectivelor propuse.
In aceasta etapa se identifica costurile directe si indirecte antrenate de fiecare program si se alege unul dintre programele alternative, care raspund cel mai bine obiectivelor de perspectiva si care asigura maximizarea rezultatelor la acelasi efort bugetar.
Aceasta etapa are un orizont de timp mai apropiat, care in general este situat peste 5 ani.
C) Bugetarea
Aceasta etapa consta in programarea in bugetul de stat a transelor de cheltuieli din creditul bugetar pe parcursul mai multor exercitii bugetare, intrucat programul propus va fi finantat pe o perioada de timp de mai multi ani.
Metoda P.P.B.S. prezinta si anumite deficiente, dintre care cele mai importante sunt urmatoarele:
intarirea principiului centralist de programare si realizare a obiectivelor la nivelul ministerelor si a departamentelor;
posibilitatea cresterii puterii tehnocratice si al diminuarii libertatii de alegere a decidentului public optandu-se pentru alternativa clasata pe primul loc.
Prin generalizarea bugetelor – program se limiteaza puterea Parlamentului privind elaborarea si controlul bugetar;
Posibilitatile tehnice sunt limitate in sensul ca aceasta metoda:
creeaza imposibilitatea de a defini cu claritate anumite obiective, ceea ce da nastere la confuzii intre obiectivele propuse si mijloacele de atingere a acestora;
dificultatea calcularii cu exactitate a costurilor directe si in special a celor indirecte;
aprecierea avantajelor aplicarii acestei metode, este dificil de apreciat, indeosebi a efectelor indirecte si in special mai greu de sesizat si de cuantificat, ceea ce modifica gradul de eficacitate, avand o influenta pozitiva asupra ratei de crestere.
Alegerea celei mai corespunzatoare rate de actualizare, pune de asemenea, probleme inca nerezolvate.
Toate aceste dificultati privind impozabilitatea luarii in calcul unor factori mai ales de natura subiectiva, au redus posibilitatile de utilizare a metodei Planificare, Programare, Bugetare (P.P.B.S.).
B) Metoda Managementului prin Obiective (M.B.O)
Este o metoda de dimensionare a indicatorilor bugetari folosita de catre marile companii private americane in perioada 1970-1975 care a incercat sa imbunatateasca si sa perfectioneze metoda P.P.P.S.
Metoda s-a aplicat la nivelul ministerelor federale sistemul constand in punerea accetului pe idetificarea finalitatilor pentru fiecare domeniu de activitate. Fiecare gestionar de resurse publice isi stabileste propriile sale obiective contribuind, astfel, la realizarea finalitatilor propuse. In cadrul fiecarui minister se procedeaza la rediscutarea si coordonarea finalitatilor, obiectivelor si resurselor, ralizandu-se astfel o descentralizare a deciziei.
Metoda M.B.O. a fost conceputa in contextul unei planificari globale pe termen de 5 ani, astfel incat sa permita o coordonare a obiectivelor intre ministere comparative cu metoda P.P.B.S., ea permite identificarea optiunilor orizontale de repartizare a creditelor bugetare intre ministere, iar selectarea obiectivelor nu se face de utilizator, decidentul fiind diferit de acesta.
Desi oficial s-a renuntat la aceasta metoda, principiile sale esentiale se mentin in contextual elaborarii bugetelor program si a aplicarii metodei “baza bugetara zero” (Z.B.B.) care este inteleasa ca o tehnica bazata pe obiective.
C) Metoda bugetara zero (Z.B.B.)
Este o metoda de programare bugetara practicata in SUA dupa anul 1980, al carui scop a fost preintampinarea cresterii excesive a cheltuielilor bugetare de la un an la altul.
Metoda consta in a alege in acea combinatie de programe care minimizeaza costurile determinate de realizarea unui obiectiv si la un nivel al resurselor posibil de alocat. Programarea bugetara prezinta in acest caz, elemente comune cu planul de afaceri al unei intreprinderi private, care isi propune producerea unor output-uri date, cu costuri minime, in conditiile maximizarii profitului.
Elaborarea bugetului dupa metoda Z.B.B. presupune justificarea programelor alternative bazate pe costuri diferite inclusive o baza zero, sau cel mai scazut nivel de cost la care poate fi realizat obiectivul propus.
Parlamentul reezamineaza bugetul in mod sistematic, la intervale regulate de timp, ca si cum s-ar porni de la zero. La fiecare 5 ani se reevalueaza fiecare actiune si se rediscuta fiecare autorizatie de program in vederea aprobarii. Prin intermediul unor asa numite pachete de decizie sau “pachete program” sunt evaluate rezultatele diferite ce corespund nivelului considerat. Pentru fiecare program se determina nivelul minim al efortului (baza zero) si se evalueaza consecintele reducerii cheltuielilor bugetare la acest nivel minim.
Un pachet decizional in contextul metodei Z.B.B. include: obiectivul sau rezultatul ce se doreste a fi obtinut; descrierea programelor si subprogramelor de realizare a obiectivului; analiza costurilor si avantajelor degajate; lista mijloacelor alternative de realizare a fiecarui obiectiv impreuna cu costurile fiecarei alternative si justificarea alternativei propuse.
Dupa evidentierea si evaluarea atat a costurilor cat si a avantajelor corespunzatoare, se procedeaza la actualizarea beneficiilor nete viitoare. Beneficiile nete viitoare se reduc in conditiile existentei unei rate a dobanzii real pozitive in economie, ceea ce face ca o unitate monetara obtinuta in viitor cu titlul de beneficii sa reprezinte mai putin decat o unitate monetara obtinuta in prezent drept beneficiu adica
PV=
Unde:
PV- valoarea prezenta
Xi – beneficial net in anul i
r – rata de actualizare, denumita si rata sociala a reducerii beneficiului net in viitor
n – numarul de ani in care proiectul furnizeaza beneficii
Nivelul ratei de actualizare afecteaza valoarea prezenta a proiectelor ce urmeaza a fi finantate de la buget.
O rata de actualizare ridicata indica faptul ca in economie consumul si investitiile private au rolul predominant, iar costul de oportunitate al cheltuielilor guvernamentale este mare.
Folosirea metodei Z.B.B. se bazeaza pe identificarea valorii pezenta a programelor alternative sip e ierarhizarea acestora in raport cu 2 criterii:
Criteriul avantajului (beneficiului) actualizat, stabilit ca diferenta intre avantajele directe si cele indirecte (Bi) si costurile reale, inclusiv cele generate de exeternalitati (Ci. Beneficiile nete se actualizeaza in raport de rata dobanzii (r): acest criteriu se poate determina cu formula:
B-C=
Criteriul raportului avantaj/cost sau al efectului obtinut pe unitatea de efort:
Orice proiect este eligibil daca avantajul net este pozitiv (B-C>0) sau daca raportul avantaj/cost este supraunitar (B/C>1).
Selectia programelor se efectueaza in functie de importanta lor, pe baza criteriilor de eficienta mentionate si in limita resurselor disponibile in anul pentru care se elaboreaza bugetul.
Dificultatile in aplicarea metodei Z.B.B. sunt legate, in principal, de identificarea si evaluarea rezultatelor totale ce se pot obtine la un anumit nivel al cheltuielilor publice.
Metoda de inspiratie franceza
Metoda Rationalizarii Optiunilor Bugetare (R.C.B)
Aceasta metoda a fost utilizata pentru prima data in anul 1968, ca urmare a adoptarii de catre specialistii francezi a metodei americane P.P.B.B. (lansata in 1961).
Metoda consta in aplicarea de noi proceduri de adoptare a deciziilor bugetare, bazate pe analiza de sistem si metode moderne de evaluare bazate pe calcule economice specifice, care permit fundamentarea alegerilor bugetare pe baza unor criterii rationale.
Metoda rationalizarii optiunilor bugetare presupune definirea obiectivelor si identificarea mijloacelor alternative de atingere a acestora, analiza de sistem si evaluarea programelor, programarea bugetara, gestiunea si controlul rezultatelor in vederea aducerii unor eventuale corectii.
Originalitatea metodei consta in capacitatea de adaptabilitate si reformulare a optiunilor, care asigura o anumita autoreglare a sistemului.
Tehnica rationalizarii optiunilor bugetare este o metoda coerenta de elaborare a bugetului, care presupune parcurgerea a patru etape fundamentale.
a) Studiul privind formularea problemei, adica definirea finalitatii obiectivelor stabilite pentru fiecare minister.Este vorba de precizarea obiectivelor, de mijloacele si actiunile necesare realizarii acestor obiective, luandu-se in considerare numai mijloacele financiare si cele de ordin legislativ sau de alta natura prin care statul poate sa intervina.
Din confruntarea obiectivelor cu resursele se pot stabili, in cadrul fiecarui minister, mai multe programe alternative de actiune intre care se poate alege factorul de decizie.
b) Decizia care are la baza “analiza sistemelor” constand in ansamblul de operatiuni care permit stabilirea, evaluarea si alegerea programelor. In cadrul fiecarui program se culeg informatii, se prelucreaza aceste date in vederea stabilirii costului total si a rezultatelor, facandu-se evaluarea acestora pe baza analizei cost-avantaje, cost-eficacitate sau analizei multicriteriale.
La adoptarea deciziei, pe langa aceste criterii, obiective, pot fi luate in considerare diferite consecinte de natura sociala, administrativa, sau politic ce contrazic concluziile care rezulta din analiza sistemelor.
Dupa alegerea si stabilirea programelor, care maximizeaza efectele, trebuie asigurata finantarea prin bugetele-program si includerea in fiecare an a creditelor necesare infaptuirii programului ales in bugetul corespunzator anului respectiv.
c) Executia rezultatelor, care consta in realizarea efectiva a programelor in care scop fiecarui minister ii sunt alocate creditele bugetare necesare. Aceste credite sunt atribuite in fiecare an, in functie de ritmul de derulare si stadiul de executie a programelor plurianuale. Fiecare unitate administrativa capata autonomia de gestiune a fondurilor alocate, autorizarea de a cheltui fiind inlocuita obligatia de realizare a obiectivelor inscrise in buget.
In paralel cu efecutarea cheltuielilor se urmareste identificarea efectelor obtinute in care scop, pentru fiecare program sunt stabiliti “indicatorii de impact” ce trebuie urmariti.
d) Controlul rezultatelor, are drept scop aprecierea masurii in care obiectivele selectate au fost sau nu realizate. R.C.B. implica punerea in aplicare a unei contabilitati analitice selectate de exploatare, permitand culegerea, cu regularitate, de informatii care sa permita exercitarea unui control de gestiune similar cu cel practicat in intreprinderile private. Indicatorii de impact asigura, in orice moment, compararea rezultatelor efective cu cele previzionate prin program si care ofera factorului de decizie posibilitatea de a-si reevalua optiunile si de a reajusta programele in cazul in care constata deficiente in gestionarea fondurilor, apreciaza ca fondurile alocate au fost insuficiente sau obiectivele propuse sunt nerealizate.
Rationalizarea optiunilor bugetare constituie un sistem de pregatire, executie si control al deciziilor in materie bugetara, comportand un mecanism de reactivare care asigura o autocratie continua a sistemului.
Pe langa avantaje metoda Rationalizarii Optiunilor Bugetare prezinta si cateva neajunsuri:
a) Desi introduce un real progres in activitatea administratiilor, obligandu-le sa-si fundamenteze optiunile pe criterii rationale, R.C.B. este perceputa uneori ca o simpla reforma tehnica, a carei metodologie este adesea, dificil de aplicat in practica. Rationamentul metodologic al analizelor de sistem se loveste de multitudinea factorilor ce trebuie luati in considerare, de complexitatea intrebarilor la care trebuie gasite raspunsul.
Dificultatile in identificarea si cuantificarea eforturilor si efectelor accentueaza un “decalaj intre o metodologie elaborata si savanta si practia curenta care este o simpla parodie a aceseia.”
b) R.C.B. creeaza numai “iluzia unei politici stiintifice apreciaza Duverger”. Repartizarea creditelor bugetare este expresia vointei si intereselor categoriilor sociale care detin puterea, a opozitiilor ideologice, conflictelor de interes si antagonismelor dintre clasele sociale.
c) Metoda R.C.B. pune in discutie repartitia puterii intre sfera politica si cea administrativa. Ea intareste puterea executivului intrucat, in conditiile in care optiunile bugetare propuse sunt rezultatul unor studii de inalta tehnicitate. In sanul administratiei, metoda, desi da aparenta unei descentralizari prin sporirea autonomiei ministerelor, in realitate, conduce la o centralizare a deciziei, la nivelul grupului de tehnocrati , care pun in aplicare mecanisme R.C.B.
1.3 Proceduri privind elaborarea proiectelor de buget
1.3.1. Conditii tehnice
Proiectul de buget fiind un act, un document prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale, acestea trebuiesc astfel intocmit incat sa corespunda anumitor factori economici, financiari, si fiscali.
Cu alte cuvinte, administratia publica locala isi proiecteaza bugetul in functie de politica sa financiara.
Desi, orice buget prin care se deruleaza fonduri publice se prezinta ca un plan financiar in care sunt stabilite veniturile si cheltuielile pe o perioada de un an in scopul indeplinirii obiectivelor si sarcinilor stabilite la nivelul administratiei-teritoriale.
In acest context, procedurile de intocmire a proiectelor de buget trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:
Prognozele principalilor indicatori macroeconomici si sociali pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget, precum si pentru urmatorii 3 ani.
Politicile fiscale si bugetare nationale si locale
Prevederile acordurilor de imprumuturi interne sau externe incheiate, ale memorandurilor de finantare sau ale altor acorduri iternationale, semnate (si sau rectificate);
Politicile si strategiile sectoriale si locale, precum si prioritatile stabilite in formularea propunerilor de buget;
Propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine.
Programele intocmite de catre ordonatorii principali de credite in scopul finantarii unor actiuni sau ansamblu de actiuni, carora le sunt asociate obiective precise si indicatori de rezultate si de eficienta: programele sunt insotite de estimarea anuala a performantelor fiecarui program, care trebuie sa precizeze: actiunile, costrurile asociate, obiectivele urmarite, rezultatele obtinute si estimate pentru anii urmatori, masurate prin indicatori precisi a caror alegere este justificata.
Programele de dezvoltare economico-sociala in viitor ale unitatii administrativ-teritoriala, in concordanta cu politicile de dezvoltare la nivel national, regional, judetean, zonal sau local.
1.3.2 Continutul si structura bugetelor
Veniturile si cheltuielile se grupeaza in buget pe baza clasificatiei bugetare aprobate de Ministerul Finantelor Publice.
Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, in cheltuielile pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole precum si alienate si paragrafe dupa caz.
Cheltuielile prevazute in capitole si articole cu destinatie precisa si limitata.
Cheltuielile de capitol se impart in fiecare capitol bugetar, in conformitate cu creditele de angajament si cu duratele de realizare a investitiilor.
Programele se aproba ca anexa la bugetele respective. Sectiunile de functionare si sectiunile de dezvoltare se utilizeaza pentru fundamentarea bugetelor locale si se aproba ca anexe la acestea, respectiv:
Sectiunea de functionare cuprinde cheltuielile curente pentru realizarea atributiilor si competentelor stabilite prin lege, specifice fiecarei unitati administrativ-teritoriale.
Sectiunea de dezvoltare cuprinde cheltuielile de capitol.
Cheltuielile curente cuprinse in sectiunile de functionare si sectiunile de dezvoltare sunt obligatorii si se refera la cheltuielile de personal, cheltuielile materiale si cu prestarea serviciilor, subventiile si transferurile necesare realizarii atributiilor si competentelor autoritatilor administratiei publice locale in conditiile legii.
In capitolul veniturilor bugetelor locale se prognozeaza urmatoarele categorii de sume:
impozitele si taxele locale aprobate de consiliile locale judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti dupa caz, in limitele si in conditiile legii.
Sumele incasate din vanzarea sau valorificarea materialelor rezultate in urma demolarii ori dezafectarii unor mijloace fixe sau din vanzarea unor bunuri materiale care apartin institutiilor publice, finantate integral din bugetele locale.
Sumele incasate din concesionarea sau din inchirierea unor bunuri apartinand domeniului public sau privat al unitatilor administrativ-teritoriale, precum si sumele incasate din valorificarea bunurilor confiscate;
Sumele rezultate din taxele speciale pentru functionarea unor servicii publice locale, create in interesul persoanelor fizice si juridice (ex. taxele asupra mijloacelor de transport).
Aceste taxe se evidentiaza intr-un cont distinct deschis in afara bugetului local, fiind utilizate numai in aceste scopuri.
cotele defalcate din venitul pe impozit incasat la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale si repartizate pe judete, potrivit urmatoarelor criterii:
capacitatea financiara determinata pe baza impozitelor pe venit incasat pe locuitor, in proportie de 70%, potrivit urmatoarei formule de calcul:
Sr.j =
Unde:
Sr.j-sume defalcate repartizate judetului
Sr.tj – sume defalcate de repartizat pe total judete
Ivm.j – impozitul pe venit mediu pe locuitor incasat pe judet, in anul anterior anului de calcul;
Ivmtj – impozitul pe venit mediu pe locuitor incasat pe total judete in anul anterior anului de calcul
Nr. Loc. J- numarul locitorilor din judet
Nr. Loc.tj – numarul locuitorilor judetelor.
Suprafata judetului in proportie de 30%. Sumele defalcate cu destinatie speciala se repartizeaza conform legii.
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale aprobate anual prin legea bugetului de stat si din cota de 22% din impozitul pe venit incasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, o cota de 27% se aloca bugetului propriu al judetului, iar diferenta se repartizeaza pentru bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor astfel:
80% din suma se repartizeaza in doua etape, prin decizie a directorului directiei generale a finantelor publice judetene, in functie de urmatoarele criterii: populatie, suprafata din intravilanul unitatii administrativ-teritoriale si capcitatea financiara a unitatii administrativ-teritoriale.
20% din suma se repartizeaza prin hotatrare a Consiliului judetean, pentru sustinerea programelor de dezvoltare locala, pentru proiecte de infrastructura care necesita cofinantare locala.
Pentru repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, directiile finantelor publice judetene procedeaza astfel:
calculeaza indicatorii “impozitul pe venit mediu pe locuitor unitatea administrativ-teritoriala” si respectiv “impozitul pe venit mediu pe locuitor/pe ansamblul unitatilor judetului”, dupa urmatoarele formule:
ivml=Ivl/Nr. Loc.I
ivmj=lvj/Nr.loc.j
unde:
Ivml – impozitul pe venit mediu pe locuitor, incasat pe unitatea administrativ teritoriala in anul anterior anului de calcul
Ivl – impozitul pe venit incasat pe unitatea administrativ teritoriala in anul anterior anului de calcul
Nr. Loc.l – numarul locutorilor din unitatea administrativ teritoriala
Ivmj – impozitul pe venit mediu pe locuitor, incasat pe ansamblul judetului in anul anterior anului de calcul
Iv.j- impozitul pe venit, incasat pe ansamblul judetului in anul anterior anului de calcul, obtinut prin insumarea raportului pe venit incasat pe fiecare unitate administrativ teritoriala a judetului.
Calculele rezultate se comunica pana la data de 31 mai a fiecarui an, Ministerului Administratiei si Internelor
1.3.3. Elaborarea proiectului de buget
Intocmirea proiectului de buget se realizeaza de catre guvern, process destul de laborios, in scopul urmaririi eficientei “eficacitatii si economicitatii” resurselor alocate administratiei publice teritoriale .
Cu alte cuvinte, intocmirea proiectului de buget trebuie sa se realizeze o armonizare a alocarii cu utilizarea eficienta a resurselor bugetare.
Eficienta se realizeaza prin obtinerea de rezultate dintr-o activitate economico sociala prin utilizarea unor resurse economice (financiare, materiale umane, etc.).
Deci eficienta (Ef) este un raport dintre rezultatele obtinute (R) si mijloacele consumate (eforturi) (M), conform formulei:
Efectele obtinute pot aparea diferite forme de manifestare care pot fi directe si indirecte si prin aparitii prezente si viitoare.
Eficacitatea este un rezultat favorabil obtinut in cadrul unei activitati cu efect economic scontat. In capul proiectului de buget eficacitatea este reprezentata de raportul favorabil dintre resursele bugetare programate si cele consumate, conform formulei:
unde
Ec- eficacitatea
Rr- rezultatul efectiv realizat
Rp- rezultatul prevazut
In acest caz, valoarea supraunitara a raportului reflecta o situatie favorabila, o performanta economica.
Determinarea eficacitatii prin luarea in considerare a mijloacelor consumate se exprima prin raportul dintre mijloacele efectiv utilizate si cele planificate a se consuma, conform expresiei:
Unde:
Mu= mijloacele efectiv utilizate (consumate)
Mu= mijloacele programate (planificate)
Economicitatea bugetara se manifesta prin actiunea constienta a puterii publice (guvern) prin care se stabilesc obiectivele economice si sociale ale statului pe o anumita perioada de timp (un an) obiective incluse in proiectul de buget anual.
Determinarea economicitatii se poate face prin urmatoarea expresie:
E=
Unde:
E- economicitate
Mu – mijloace efectiv utilizate
Mp – mijloace programate
Rp – rezultatul prevazut
In ceea ce priveste mecanismul elaborarii proiectului de buget trebuie subliniat ca atributiile de prezentare si aprobare a acestuia de catre guvern le are Ministerul Finantelor Publice.
Derularea procesului bugetar se realizeaza in concordanta cu principiile bugetare in conformitate cu legea finantelor publice. Astfel, prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anul bugetar precum si pentru urmatorii trei ani se va elabora pana la data de 31 martie a anului curent.
Pana la data de 1 mai a anului curent Minsterul Finantelor Publice este obligat sa inainteze guvernului obiectivele politicii fiscale si bugetare pentru anul corespunzator caruia se elaboreaza proiectul de buget, precum si pentru urmatorii trei ani impreuna cu limitele de cheltuieli stabilite de ordonatorii principali de credite. Guvernul aproba obiectivele financiare si limitele de cheltuieli pana la data de 15 mai a anului curent , iar apoi informeaza comisiile pentru buget, finante si banci ale Parlamentului asupra principalelor orientari ale politicii sale macroeconomice si ale politicii in domeniul finantelor publice.
Pana la data de 1 iunie a fiecarui an, ministrul finantelor publice va transmite fiecarui ordonator de credite o scrisoare-cadru prin care se va mentiona contextul macroeconomic pe baza careia va fi intocmit proiectul de buget, metodologia de elaborare a acestuia precum si limitele de cheltuieli aprobate de guvern pentru entitatea publica respectiva.
Ordonatorii principali de credite au obligatia ca pana la data de 15 iulie a anului respectiv sa depuna la Ministerul Finantelor Publice propunerile pentru proiectul de buget precum si estimarile pentru urmatorii trei ani, insotite de documentatii si findamentari detaliate.
Dupa inscrierea de catre Guvern a proiectului legii bugetare si al bugetului, acesta le supune spre adoptare parlamentului cel mai tarziu pana la data de 15 octombrie a fiecarui an.
1.3.4 Aprobarea si centralizarea bugetelor locale
In termen de 5 zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a legii bugetului de stat Ministerul Finantelor Publice transmite directiilor generale ale finantelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.
Directiile generale a finantelor publice judetene, precum si Comisiile Judetene si Consiliul General al Mincipiului Bucuresti, in conditiile legii, repartizeaza pe unitati administrativ teritoriale in termen de 5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si transferurile consolidabile in vederea definitivarii proiectelor bugetelor locale de catre ordonatorii principali de credite.
Pe baza veniturilor proprii si sumelor repartizate ordonatorii principali de credite, in termen de 15 zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, definitiveaza proiectul bugetului local, care se publica in presa locala sau se afiseaza la sediul unitatii administrativ-teritoriale.
In 5 zile de la expirarea termenului de depunere a eventualelor contestatii, proiectul bugetului local, insotit de raportul ordonatorului principal de credite si de contestatiile depuse de la locuitori , este supus aprobarii autoritatilor deliberative de catre ordonatorii principali de credite.
Autoritatile deliberative, in termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget, se pronunta aspra contestatiilor si adopta proiectul bugetului local, dupa ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole alienate, dupa caz si pe anexe.
In cazul in care autoritatile deliberative nu aproba proiectele bugetelor locale in termenul prevazut, directiile generale ale finantelor dispun sistarea alimentarii cu cote, respectiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si cu transferuri consolidabile, pana la aprobarea acestora de catre autoritatile deliberative in aceasta situatie, din bugetele locale se pot efectua numai plati in limita celorlalte venituri incasate.
Ordonatorii principali de credite au obligatia sa transmita directiilor generale ale finantelor publice bugetele locale aprobate, in termen de 5 zile de la aprobarea acestora.
Directiile generale ale finantelor publice, in termen de 10 zile, intocmesc si transmit Ministerului Finantelor Publice bugetele pe ansamblul fiecarui judet, respective al municipiului Bucuresti, pe commune, orase, municipii, sectoare ale Municipiului Bucuresti si judet pe structura clasificatiei bugetare.
1.3.5. Executia bugetara
In procesul executiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg urmatoarele etape: angajament, lichidare, ordonantare, plata.
Executia bugetara la orase, municipii, sectoarele Municipiului Bucuresti, judetele si Municipiul Bucurestie se bazeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil.
Operatiunile specifice angajarii, lichidarii si ordonantarii cheltuielilor sunt in competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale institutiilor publice.
Plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar contabil, in limita fondurilor disponibile.
Instrumentele de plata trebuie sa fie insotite de documente justificative. Aceste documente trebuie sa certifice exactitatea sumelor de plata, receptia bunurilor, executarea serviciilor si altele asemenea, conform angajamentelor legale incheiate. Instrumentele de plata se semneaza de contabil si de seful compartimentului financiar contabil.
Efectuarea platilor, in limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe baza de acte justificative, intocmite in conformitate cu dispozitiile legale, si numai dupa ce acestea au fost angajate, lichidate si ordonantate.
Plata cheltuielilor la comune si la institutiile publice in care compartimentul financiar contabil are un numar de personal mai mic de 5 persoane se realizeaza de catre ordonatorul de credite si de persoana imputernicita cu atributiile financiar contabile, cu respectarea normelor metodologice privind organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale.
Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot face plati in avans de pana la 30% in conditiile dispozitiilor legale.
Sumele reprezentand plati in avans si nejustificate prin bunuri livrate, lucrari executate si servicii prestate, pana la sfarsitul anului, in conditiile prevederilor contractuale, vor fi respectate de catre institutiile publice care au acordat avansurile si se vor restitui bugetului din care au fost avansate.
In cazul nelivrarii bunurilor, neefectuarii lucrarilor si serviciilor angajate pentru care s-au platit avansuri, recuperarea sumelor de catre institutia publica se face cu perceperea majorarilor de intarziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de cand s-au acordat si pana s-au recuperat. Fac exceptie numai situatiile expres reglementate prin dispozitii legale.
Executia bugetara se incheie la data de 31 decembrie a fiecarui an. Orice venit neincasat si orice cheltuiala angajata, lichidata si ordonantata in cadrul prevederilor bugetare si neplatita pana la data de 31 decembrie se va incasa sau se va plati, dupa caz, in contul bugetului pe anul urmator. Creditele bugetare neutilizate pana la inchiderea anului sunt anulate de drept.
Disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile si cele din fondurile publice destinate cofinantarii contributiei financiare a Comunitatii Europene, ramase la finele exercitiului bugetar in conturile structurilor de implementare, se raporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie.
Aceste fonduri Comunitare se utilizeaza in conditiile prevederilor legii si potrivit acordurilor incheiate cu partenerii externi.
Capitolul II
Finanțarea cheltuielilor bugetare
2.1. Elemente și noțiuni specifice execuției cheltuielilor bugetare
Execuția părții de cheltuieli a bugetelor publice se desfasoara pe baza unor principii, reguli, metode, tehnici, procedee și operațiuni care au susținere în legislația finanțelor publice și în alte acte normative adoptate legislativ sau emise de Guvern și respectiv de Ministerul Finanțelor Publice. Legea Finanțelor publice are în conținut și structură următoarele repere importante: principiile care le guvernează, repartizarea pe trimestre, tehnicile de finanțare, transferurile fondurilor externe nerambursabile, plata salariilor, regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite bugetare.
Cu semnificația de principii ale execuției cheltuielilor bugetare, apar în legea menționată următoarele:
prin legile bugetare anuale se prevăd și se aprobă creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, precum și structura funcțională și economică a acestora;
creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar;
alocările pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite și, în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate și nu pot fi virate și utilizate la alte articole de cheltuieli;
creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi vizate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțatarea altui capitol;
virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare sunt în competența fiecărui ordonator principal de credite și se pot efectua în limita a 10% din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite, care urmează a se suplimenta cu cel puțin o lună înainte de angajarea cheltuielilor;
pe baza justificărilor corespunzătoare, virările de credite de la un capitol la altul al clasificației bugetare, precum și între programe se pot efectua, în limitele de 10% din prevederile capitolului bugetar, la nivelul ordonatorului principal de credite, și, respectiv de 50% din prevederile programului care urmează a se suplimenta, cu cel puțin o lună înainte de angajarea cheltuielilor, cu acordul Ministerului Finanțelor Publice;
virările de credite bugetare se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar;
sunt interzise virările de credite bugetare de la capitole care au fost majorate din fondurile de rezervă bugetară și de intervenție la nivelul Guvernului;
propunerile de virări de credite bugetare sunt însoțite de justificări, detalieri și necesități privind execuția, până la finele anului bugetar, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare la care se limitează prevederile bugetare;
ordonatorii principali de credite trensmit lunar Ministerului Finanțelor Publice, în termen de 5 zile de la închiderea lunii, situația virărilor de credite bugetare aprobate;
creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional și se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi;
fondurile externe nerambursabile se acumulează într-un cont distinct și sunt cheltuite numai în limita disponibilităților existente în acest cont și în scopul în care au fost acordate.
Răspunderea și competența repartizării veniturilor și cheltuielilor bugetare revin în trei etape: Ministerului Finanțelor Publice, ordonatorilor principali de credite bugetare și ordonatorilor secundari de credite bugetare. Mai întâi, Ministerul Finanțelor Publice procedează la repartizarea pe capitole și subcapitole la venituri și pe capitole la cheltuieli (și pe titluri în cadrul acestora, pentru bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale la propunerea ordonatorilor principali); pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și pentru transferurile din aceste către bugetele locale, la propunerea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice de la județe și municipiul București.
Într-o a doua etapă, ordonatorii principali de credite bugetare, pentru celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare, repartizează credite bugetare pentru bugetele proprii și pentru bugetele oronatorilor de credite distinct subordonați.
Într-o a treia etapă, ordonatorii secundari de credite bugetare repartizează credite bugetare pentru bugetele lor proprii și pentru bugetele ordonatorilor terțiari subordonați.
În procesul execuției bugetare, cheltuielile parcurg mai multe etape distincte:
angajarea;
lichidarea;
ordonanțarea;
plata.
Angajarea este elementul concret, dinamic, faptic care generează obligația de plăti o sumă de bani unui terț cu susținere juridică. Cu alte cuvinte, angajarea este consecința deciziei luate în mod deliberat de un organ al administrației de stat. Competența în angajarea cheltuielilor revine, de regulă, Primarului municipiului Roman, care are calitate de ordonator principal de credite. În execuția cheltuielilor, angajarea este considerată etapa cea mai importantă întrucât ea presupune încadrarea lor în limitele creditelor bugetare aprobate.
Lichidarea urmează angajării cheltuielii și este operația prin care se constată serviciul realizat în favoarea instituției și se determină suma de plată. În acest moment, sunt necesare acte justificative în legătură cu ceea ce reprezintă cheltuielile pentru Primărie. Intervențiile de specialitate, prin consemnări informaționale pe bază de răspunderi și competențe, se produc, de regulă, în compartimentul financiar-contabil.
Ordonanțarea constă în emiterea ordinului de plată privind sume de bani în favoarea unui terț. Sediul operațiunii este același compartiment financiar-contabil al ordonatorului de credite bugetare.
Plata semnifică efectuarea cheltuielilor prin achitarea sumelor de bani datorate de instituții. Răspunderea operațiilor revine gestionarilor de bani publici (casieri sau contabili plătitori).
Execuția bugetară se bazează pe principiul separării atribuțiilor celor care au calitatea de contabili. Astfel, operațiunile specifice angajării, lichidării și ordonanțării cheltuielilor sunt în competența ordonatorului de credite bugetare și se efectuează pe baza svizelor date de compartimentelor de specialitate ale instituțiilor. Plata cheltuielilor este asigurată de șeful compartimentului financiar-contabil în limita fondurilor disponibile.
Noțiunea de credite bugetare ce se regăsește cu caracter de specificitate în execuția cheltuielilor publice poate fi definită prin raportarea la bugete de pe poziția statului și de pe poziția consumatorilor de fonduri din acestea, având calitatea de ordonatori de credite bugetare. Într-o primă variantă de interpretare, creditele bugetare sunt sume de bani cu titlu definitiv din bugetele publice, destinate a acoperi cheltuieli aprobate în acestea. De pe poziția de consumatori de fonduri publice (ordonatori credite bugetare) sunt drepturi bănești cuvenite din bugete pentru a acoperi cheltuielile aprobate în bugetele lor de venituri și cheltuieli.
Nu de puține ori, în mod greșit, creditele bugetare în imaginea publică sunt asociate sau chiar suprapuse cu noțiunea de credite bancare. În realitate, între ele sunt foarte multe diferențe de conținut și de formă. Creditele bugetare apar ca rezultat al manifestării relațiilor bugetare în latura de repartizare a fondurilor publice mobilizate prin bugete, în timp ce creditele bancare sunt relații economice exterioare celor bugetare, din activitățile agenților economici și ale populației, în legătură de repartizare cu existența unor disponibilități bănești temporar disponibile, pe de-o parte , și cu necesitățile suplimentare de fonduri ce apar în același timp, pe de-o parte.
În cazul creditelor sau împrumuturilor bancare, se solicită garanții materiale sau bănești, se plătește un preț al utilizării lor, adică dobânda și se impune rambursarea lor. La creditele bugetare nu sunt prezente: garantarea materială ori bănească, dobânda și rambursarea. Ele sunt declanșate de cheltuielile publice recunoscute ca atare și aprobate prin bugetele publice și bugetele consumatorilor de fonduri publice. Creditele bugetare reprezintă limite valorice pînă la care pot fi acoperite cheltuitelile de ordin public, limite ce nu pot fi depășite, nici global și nici structural.
Ordonatorii de credite bugetare sunt persoane fizice aflate pe poziția de conducători în instituții publice finanțate din bugete. Ei sunt de trei feluri: principali, secundari și terțiari ori de gradul unul, de gradul doi sau de gradul trei.
Între ordonatorii de credite bugetare este o ierarhie strictă în plan administrativ, pe domeniul de activitate și cu reflectare în finanțarea bugetară.
1
2
1
Fig. nr. 1: Structura și relațiile existente la ordonatorii de credite bugetare
2.2. Surse de finanțare
În ideea desfășurării activităților locale în condiții cât mai bune, și pentru a servi cât mai bine intereselor locale, instituția publică ce se ocupă cu problemele adminstrativ- financiare este cea care recurge la surse de finanțare. Aceste surse de finanțare sunt utilizate cu scopul de a se forma surse de venituri proprii, necesare în vederea acoperirii cheltuielilor pe care le generează mediul local, respectiv locuitorii și agenții economici.
Efectuarea cheltuielilor din bugetele publice are loc prin instituții și alte entități organizatorice prevăzute de legislație în acest sens.
Folosirea fondurilor din bugetele publice prin punerea lor la dispoziția ordonatorilor principali de credite bugetare și apoi la ceilalți ordonatori subordonați este un act de răspundere care se face cu respectarea și îndeplinirea anumitor cerințe (reguli, principii):
Cheltuielile pot fi înscrise sau/și efectuate din bugetele publice numai dacă sunt prevăzute în mod expres în acte normative ori autorizări specifice date în baza Legii finanțelor publice. Cuprinderea în buget a unei sume nu dă, în mod automat, dreptul de utilizare dacă nu există autorizare expresă în acest sens;
Exercitarea unui control financiar preventiv, exigent și de detaliu în legătură cu necesitatea, oportunitatea și legalitatea cheltuielilor, precum și aplicarea unui regim sever de economii în toate sectoarele de activitate;
Fondurile nu se acordă automat, ci numai pe măsura justificării sumelor acordate anterior și în raport cu nivelul de realizare a indicatorilor bugetari;
Acoperirea unor nevoi cu caracter permanent prin mijloace puse la dispoziție din bugete, în intenția asigurării funcționalității pentru care au fost înființate instituțiile.
Finanțarea cheltuielilor publice reprezintă alocarea de mijloace bănești, pe baza bugetelor publice ca balanțe financiare aprobate, la dispoziția consumatorilor de fonduri autorizați (ordonatori de credite bugetare) pentru destinații precis stabilite, ca expresie a nevoilor publice recunoscute ca atare.
În cadrul administratiei publice locale sursele de finanțare sunt:
venituri proprii formate din: impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit;
sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
subvenții primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;
donații si sponsorizări.
finantarii exterene, rambursabile saunerambursabile
Veniturile proprii se clasifică astfel:
Venituri curente fiscale din care fac parte:
impozite directe (ex.: impozitul pe clădiri, pe teren, taxe asupra mijloacelor de transport datorate de persoane fizice sau juridice, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor, etc.);
impozite indirecte (ex.: taxe și tarife pentru eliberarea licențelor și autorizației de funcționare, taxe de timbru judiciare și pentru activitatea notarială, taxe extrajudiciare, etc.).
Veniturile nefiscale ce se încasează la bugetele locale se constituie din:
vărsăminte de la instituții publice (ex. – venituri privind circulația pe drumurile publice, veniturile circumscripțiilor sanitar-veterinare, punctelor de însămânțare artificială, vărsăminte din disponibilitățile instituțiilor publice, etc.)
diverse venituri (ex. recuperarea cheltuielilor de judecată, imputații și despăgubiri, venituri din amenzi și din alte sancțiuni aplicate, venituri din concesiuni și închirieri, etc.)
Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
Pentru finanțarea cheltuielilor publice precum si pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aproba sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe ansamblul județului, respectiv al municipiului București.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrării bugetelor locale, vor fi repartizate pe județe, in funcție de următoarele criterii:
capacitatea financiara calculata in funcție de impozitul pe venit încasat pe locuitor, in proporție de 70% din sumele defalcate;
suprafața județului, in proporție de 30% din sumele defalcate.
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, si din cota de 17%, o cota de 25% se aloca bugetului propriu al județului, iar diferenta se repartizează pe comune, orașe si municipii prin hotărâre a consiliului județean, după consultarea primarilor si cu asistenta tehnica de specialitate a direcției generale a finanțelor publice, in funcție de următoarele criterii:
capacitatea financiara calculata in baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, in proporție de 30%;
suprafața unității administrativ-teritoriale, in proporție de 30%;
populația unității administrativ-teritoriale, in proporție de 25%;
alte criterii stabilite prin hotărâre a consiliului județean, in proporție de 15%, care sa asigure cu prioritate susținerea programelor cu finanțare externa, care necesita cofinanțare locala.
Subvenții primite de la bugetul de stat si de la alte bugete.
Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale se acorda pentru investiții finanțate din împrumuturi externe la a căror realizare contribuie si Guvernul, potrivit legii, si se aproba anual, in poziție globala, prin legea bugetului de stat.
Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia, precum si din alte bugete se pot acorda transferuri către bugetele locale pentru finanțarea unor programe de dezvoltare sau sociale, de interes național, județean sau local.
Transferuri de la bugetul de stat se mai pot acorda si pentru realizarea diferitelor obiective privind:
retehnologizarea centralelor termice si electrice de termoficare;
dezvoltarea sistemului energetic;
actualizarea planurilor urbanistice;
reducerea riscului seismic pentru construcțiile cu destinație locuință;
lucrări de cadastru imobiliar;
Donații si sponsorizări
Administrația publică locală mai poate utiliza pentru desfășurarea activității sale bunuri materiale si fonduri bănești primite de la persoane juridice si fizice, sub forma de donații si sponsorizări, cu respectarea dispozițiilor legale.
Fondurile bănești acordate de persoanele juridice si fizice, in situația instituțiilor publice, finanțate integral de la buget, sunt vărsate direct la bugetul local din care se finanțează acestea. Cu aceste sume se majorează veniturile si cheltuielile bugetului local, iar fondurile se vor utiliza cu respectarea destinațiilor stabilite de transmițător.
Cu fondurile bănești acordate de persoanele juridice si fizice, se vor majora bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora. Aceste instituții au obligația de a prezenta, in anexa la contul de execuție bugetara trimestriala si anuala, situația privind sumele primite si utilizate in aceste condiții si cu care a fost majorat bugetul de venituri si cheltuieli.
Bunurile materiale primite de instituțiile publice sub formă de donații sau sponsorizări se înregistrează in contabilitatea acestora.
Finanțarea de la bugetele locale are drept expresie tehnică bugetară alimentarea cu mijloace bănesti sau alocarea de fonduri. Particularitatea prezentă în acest tip de finanțare se referă la faptul că acoperirea cheltuielilor se face doar în limita disponibilității existente în cont.
Adminstrația publică locală are deschis la Trezorerie un cont de disponibil în care sunt consemnate încasările din veniturile proprii și cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare.
Primarul îndeplinește funcția de ordonator principal de credite bugetare și stabilește lunar cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu. Acesta determină cuantumul creditelor bugetare, pe baza notei privind determinarea necesarului de credite bugetare.
Creditele bugetare aprobate au semnificația de limite de finanțare în care trebuie să se încadreze ordonatorii de credite pentru efectuarea de cheltuieli aprobate. Efectuarea de cheltuieli bugetare, la instituții impune respectarea unor reguli ce derivă din prevederile legislației finanțelor publice, și anume:
utilizarea fondurilor în conformitate cu destinația stabilită prin bugetul de venituri și cheltuieli în limita creditelor bugetare aprobate pe an și pe trimestru;
utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuielile legal aprobate, fiecare cheltuială trebuie să aibă la baza o dispoziție legală prin care se autorizează suportarea ei din bugetul public;
aprobarea și efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducătorului compartimentului financiar- contabil;
2.3. Modalități tehnice utilizate în finanțarea cheltuielilor bugetare
Prin bugetul local se aprobă și se cuprind veniturile și creditele bugetare. Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata întregului exercițiu bugetar. Finanțarea din bugetele locale utilizează ca expresie de tehnică bugetară alimentarea cu mijloace bănești sau alocarea de fonduri. Acoperirea cheltuielilor se face în limita disponibilităților existente în cont. Fiecare unitate administrativ-teritorială are deschis la Trezoreria Finantelor Publice din raza căreia își desfășoară activitatea un cont de disponibil în care sunt virate încasările provenite din venituri proprii și cele din venituri de echilibrare.
Inițiativa în finanțarea din bugetele locale o are ordonatorul principal de credite. Ordonatorul principal de credite, stabilește lunar, cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu ținând cont de necesarul de cheltuieli, veniturile proprii și transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare, din care se acoperă plățile respective.
Pe baza unei ,,Note privind determinarea necesarului de credite bugetare” se determină cuantumul creditelor bugetare ce urmează a fi deschise pentru fiecare lună în parte. Acest document se întocmește în 2 exemplare la nivelul fiecarui capitol de cheltuieli aprobat în bugetul local și se prezintă contabilului. Acesta verifică dacă necesarul de credite propus de primar se încadrează în ansamblul bugetului local și totodată în repartizarea aferentă fiecărui trimestru în parte. De asemenea se urmărește dacă creditele respective au acoperire în veniturile proprii și subvențiile pentru luna respectivă și dacă necesarul de credite detaliat pe capitole se încadrează în prevederile bugetului local la fiecare capitol în parte.
În relația cu trezoreria, ordonatorul principal de credite întocmește o comunicare de deschidere de credite în care se precizează următoarele: luna pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare, instituția, suma solicitată, capitolul de cheltuieli, contul în care urmează să apară suma, structura cheltuielilor (curente, de capital, de personal si materiale).
Pentru instituția subordonată ordonatorul principal de credite îi repartizează creditele bugetare pe baza unei “dispoziții bugetare” care se prezintă de asemenea trezoreriei operative din raza căreia își desfășoară activitatea. Dispoziția bugetară se întocmește pe capitol de cheltuieli cu defalcarea pe categorii de cheltuieli.
2.3.1. Deschiderea și repartizarea de credite bugetare – pentru bugetele locale
Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanțarea funcțiilor administrației publice locale, programelor, proiectelor, activităților, acțiunilor etc., potrivit scopului prevăzut și în stricta corelare cu gradul previzional de încasare a veniturilor bugetare. Creditele bugetare aprobate nu se folosesc în alte scopuri și totodată nu trebuie depășită limita prevazută de acestea.
Finanțarea se poate contura distinct, prin tehnica deschiderii și repartizării de credite bugetare. În acest sens, în acțiune sunt implicați:
ordonatorii de credite bugetare, cei ce au responsabilitatea gestiunii bugetelor publice;
Trezoreria Finanțelor Publice.
În ceea ce privește ordonatorii de credite bugetare, se poate afirma faptul că aceștia au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.
Astfel, ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de:
angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor repartizate și aprobate;
realizarea veniturilor;
angajarea și utilizarea creditelor bugetare pe baza unei gestiuni bugetare;
integritatea bunurilor încredințare instituției pe care o conduc;
organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situației financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și execuție bugetară;
organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform prevederilor legale.
Deschiderea și repartizarea de credite bugetare, la rândul ei, ca tehnică bugetară, poate fi abordată în două momente distincte, și totodată succesive, ale finanțării:
deschiderea de credite bugetare
repartizarea de credite bugetare.
Potrivit legii privind finanțele publice locale, se poate afirma faptul că finanțarea cheltuielilor din bugete locale se asigură prin deschiderea de credite de către ordonatorii principali ai acestora, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale și potrivit destinației stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziție, stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziție, anterior cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
Efectuarea cheltuielilor bugetare se realizează numai pe baza de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale sau din convenții privind bunurile materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor și a altor drepturi bănești, plata obligațiilor bugetare precum și a altor obligații. Ordonatorii principali de credite întocmesc și prezintă spre aprobare consiliilor locale, consiliilor județene, consiliilor de sectoare ale municipiului București și consiliului general al municipiului București, după caz, până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuție a bugetelor locale, astfel:
la venituri:
prevederi bugetare aprobate inițial
prevederi bugetare definitive
încasări realizate
la cheltuieli:
credite aprobate inițial
credite definitive
plăți efectuate.
Deschiderea de credite bugetare este autorizarea pe care o dă administratia publica locala, prin care se dispune o anumită sumă de bani cu titlul de credit bugetar, să treacă din contul bugetar în contul ordonatorului principal de credite bugetare, la solicitarea acestuia.
Inițiativa în acțiune o are ordonatorul principal de credite bugetare, care întocmește trimestrial o cerere de deschidere de credite bugetare, în 3 exemplare pe care o adresează „finanțatorului”. În cerere se precizează suma solicitată (în acord cu prevederile aprobate din bugetul ordonatorului principal) și subdiviziunea de cheltuieli (capitol) la care se încadrează. Cererea de deschidere de credite bugetare are menționat pe verso, pe de o parte, cheltuielile cu caracter centralizat, iar pe de altă parte, pe cele pentru nevoile proprii, ambele structurate pe cheltuieli curente (de personal, materiale, subvenții și transferuri) și cheltuieli de capital. Odată cu cererile menționate, ordonatorii de credite bugetare prezintă o „notă justificativă” și dispozițiile bugetare pentru repartizarea creditelor către ordonatorii subordonați. În această notă justificativă, se fac referiri asupra:
cheltuielilor bugetare aprobate, a celor care privesc trimestrul de referință;
creditelor bugetare deschise;
plăți de casă la finele lunii precedente celei în care se solicită întreținerea de credite;
cheltuieli preliminate pentru luna în curs;
cheltuieli preliminate pentru perioada pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare solicitate a fi deschise.
În ceea ce privește cererile pentru deschiderea creditelor bugetare, se poate afirma faptul că verificarea acestora este realizată în conformitate cu următoarele elemente:
încadrarea sumelor solicitate în cuantumul creditelor aprobate și neconsumate pe perioada pentru care se solicită creditele respective;
completarea corectă a elementelor din formular, semnătura persoanelor autorizate, ștampila și îmborderarea;
codificarea conturilor corespunzătoare clasificației bugetare a cheltuielilor și planului de conturi pentru activitatea trezoreriei;
verificarea notelor justificative pentru categoriile de cheltuieli menționate în cerere în scopul stabilirii nivelului disponibilităților;
încadrarea valorii totale a dispoziției corespunzătoare clasificației bugetare a cheltuielilor și planului de conturi pentru activitatea trezoreriei;
verificarea notelor justificative pentru categoriile de cheltuieli menționate în cerere în scopul stabilirii nivelului disponibilităților;
încadrarea valorii totale a dispozițiilor bugetare în totalul creditului bugetar, cât și pe subdiviziunile acestuia.
Astfel, pentru deschiderea de credite bugetare ordonatorii principali de credite procedează astfel:
întocmesc o cerere de deschidere de credite bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli (3 exemplare);
creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru;
cererea se prezintă până pe 20 din ultima lună a trimestrului, împreună cu o notă de fundamentare către Direcția Generală a Trezoreriei;
Direcția Generală a Trezoreriei după analiza și verificarea cererii, aprobă deschiderea creditelor, după care procedează astfel:
exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunică deschiderea creditelor solicitate de ordonatorul principal de credite;
exemplarul 2 rămâne la direcția generală a trezoreriei;
exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se confirmă deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.
Cererea de deschidere de credite bugetare are în conținut suma solicitată, precum și specificații cu privire la subdiviziunile clasificației bugetare unde se încadrează suma respectivă. De asemenea, cererea de deschidere de credite bugetare este însoțită de o notă justificativă privind solicitarea legală a creditelor bugetare prin concordanța dintre bugetul de venituri si cheltuieli a ordonatorului principal de credite si bugetul fmanțator. Suma respectivă este defalcată pe subcapitole de cheltuieli, semnificând destinații prin instituțiile subordonate ordonatorului principal de credite. Cheltuielile respective sunt structurate în cheltuieli curente și cheltuieli de capital. Creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli ale unui trimestru, în limita prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli, iar cererea se prezintă până în ziua de 20 a ultimei luni din trimestru.
În ceea ce privește repartizarea creditelor bugetare, se poate afirma faptul că aceasta este realizată pe baza dispozițiilor bugetare care se intocmesc pe capitol de cheltuieli cu defalcarea pe categorii de cheltuieli și se prezintă o dată cu ,,comunicarea de deschidere a creditelor”. În acțiunea inițiată de ordonatorul principal de credite, intervin unitățile operative ale trezoreriei, precum și ceilalți ordonatori subordonați. În concordanță cu legăturile ierarhice dintre aceștia, se poate ilustra conceptul de finanțare din bugetele statului.
Finanțarea din bugetele locale are drept expresie de tehnică bugetară alimentarea cu mijloace bănești sau alocarea de fonduri. Particularitatea în această situație o constituie acoperirea cheltuielilor, care se face în limita disponibilității existente în cont. Altfel spus, pentru unitățile administrativ – teritoriale sunt deschise la trezorerie conturi de disponibil în care se consemnează încasările din venituri proprii ale bugetelor de stat și transferuri din același buget în completare.
În cazul bugetului local finanțarea este inițiată de către primar, care în calitatea de ordonator principal de credite se adresează cu o solicitare de fonduri către organul financiar local, prin care se solicită banii necesari desfășurării de acțiuni cu referire la activitatea proprie a consiliului local, dar și a ordonatorilor bugetari finanțați din bugetul local.
În finanțare este implicată și Trezoreria Finanțelor Publice, întrucât aici sunt deschise conturi în legătură cu execuția de casă a bugetului local finanțator atât pentru unitatea administrativ teritorială, cât și pentru ordonatorii terțiari de credite.
Potrivit cu solicitarea ordonatorului principal de credite, compartimentul de specializare în gestiunea bugetului local dispune printr-un document specific (dispoziție bugetară) ca o anumită sumă de bani să treacă din contul bugetului local în contul ordonatorului secundar de credite. Acesta este informat de alimentarea contului său și poate angaja finanțarea. În același timp prin dispoziție bugetară de repartizare ordonatorul principal dispune către Trezorerie ca din contul său anumite sume să treacă în conturile ordonatorilor subordonați. După alimentarea conturilor acestora ordonatorii subordonați sunt informați de către Trezorerie, pentru a declanșa finanțarea proprie.
Acest proces de finanțare presupune anumite etape în desfășurarea sa:
Manifestarea inițiativei ordonatorului principal de credite;
Întocmirea solicitării de fonduri pentru activitatea proprie, solicitare adresată către organul financiar;
Analiza solicitării de fonduri prin compararea bugetului local aprobat cu bugetul de venituri și cheltuieli aprobat al ordonatorului principal de credite, în strânsă legătură cu subdiviziunile corespondente cu luarea în considerare a disponibilităților existente în bugetul local și a priorităților de finanțat din acesta;
Întocmirea dispoziției bugetare (ordin de plată) către Trezoreria Finanțelor Publice cu referire la suma dispusă pentru alimentare din contul bugetului local în contul ordonatorului bugetar de credite;
Virarea sumei dispusă de ordonator principal de credite din contul bugetului local în contul ordonator secundar de credite;
Informarea ordonator principal de credite de alimentarea contului său de la Trezoreria Finanțelor Publice;
Dispoziția dată de ordonator principal de credite către Trezorerie unde are deschis contul pentru a se alimenta contul de disponibil al ordonatorilor subordonați;
Virarea sumelor din contul ordonator principal de credite către ordonatorilor subordonați;
Alimentarea conturilor de disponibil ale ordonatorilor terțiari de credite
Informarea ordonatorilor terțiari de credite privind alimentarea conturilor lor de disponibil de la Trezorerie;
Finanțarea instituției publice e consemnată la acest nivel în evidența bugetară odată cu comunicarea cererii de deschidere de credite bugetare a limitei valorice globale și structurale până la care se pot consuma mijloace bănești. În evidența instituției, creditele bugetare aprobate figurează în debitul unui cont în afara bilanțului cu aceeași denumire.
Cu privire la finanțarea instituțiilor publice locale se poate preciza că funcționează după aceeași regulă ca și a instituțiilor finanțate din fondurile speciale sau a mijloacelor extrabugetare, care pot efectua plăti numai dacă au asigurate resurse financiare colectate în cont. În consecință, pentru a efectua plăți, ridicări de numerar din cont, ordonatoriilor de credite finanțați din bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat le este suficient să aibă credite bugetare aprobate și deschise pe subdiviziunile clasificației bugetare, iar în cazul bugetelor locale și fondurilor din mijloace extrabugetare și speciale trebuie să aibă asigurate și lichidități, respectiv disponibilități bănești în cont.
2.3.2. Alimentarea cu fonduri – pentru bugetele locale
La acest nivel funcția de ordonator principal de credite este îndeplinită de primării sau după caz și de președintele Consiliului Județean. Cheltuielile din bugetul local se efectuează în limita prevederilor legale, cu repartizarea acestor cheltuieli pe trimestre.
Astfel, atât pentru bugetul local, cât și pentru consumatorii de fonduri din bugetul local sunt deschise conturi în disponibilități, în care se fac încasări și din care sunt angajate plățile în limita veniturilor existente.
Ordonatorul principal de credite bugetare se adresează finanțatorului care este un departament sau o instituție financiară ce are răspunderea gestiunii bugetului local solicitând banii necesari desfășurării de acțiuni cu referire la activitatea proprie, dar și a ordonatorilor subordonați bugetar.
Ordonatorul local analizează solicitările de fonduri prin compararea bugetului local aprobat cu bugetul de venituri și cheltuieli al ordonatorului principal de credite bugetare în strânsă legătură cu subdiviziunile corespunzătoare, cu luarea în considerare a disponibilităților existente în contul bugetului local și a priorităților de finanțare din acesta.
Finanțatorul întocmește apoi o dispoziție bugetară prin care se dispune ca din contul bugetului local o anumită sumă să treacă în contul de disponibil al ordonatorului principal de credite. Dispoziția bugetară este adresată Trezoreriei Finanțelor Publice Locale.
Trezoreria alimentează contul de disponibil al ordonatorului principal de credite bugetare și îl informează pe acesta de alimentarea contului său de la trezorerie.
2.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare și a fondurilor alocate. Plăți pentru cheltuieli
După deschiderea și repartizarea creditelor bugetare, ordonatorii de credite bugetare au dreptul de a dispune de mijloace bănești, în anumite limite, utilizate pentru cheltuielile înscrise în bugetele acestora.
Referitor la efectuarea cheltuielilor bugetare în cadrul Primăriei Roman, se poate preciza faptul că acest procedeu impune respectarea unor reguli derivate din prevederile legislative. Astfel, printre acestea se numără:
Utilizarea fondurilor în conformitate cu destinația stabilită pentru bugetul de venituri și cheltuieli, în limita creditelor bugetare aprobate pe an și pe trimestru;
Utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuielile legal aprobate, cunoscut fiind că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziție legală prin care se autorizează suportarea ei din bugetul public;
Aprobarea și efectuarea cheltuielilor numai cu avizul șefului din cadrul compartimentului financiar-contabil.
În ceea ce privește efectuarea unei cheltuieli, trebuie precizat faptul că sunt parcurse anumite etape, dintre acestea:
Angajarea, element concret ce generează obligația de a plăti o sumă de bani unui terț cu susținere juridică;
Lichidarea, operațiune prin care se constată serviciul realizat în favoarea instituției publice și se determina suma de plată;
Ordonanțarea, reprezentată prin emiterea ordinului de plată, privind sumele de bani care trebuiesc plătite în favoarea terțului.
Plata, reprezentată prin efectuarea cheltuielilor prin achitarea sumelor de bani, datorate de către instituții.
Creditele bugetare și fondurile alocate sunt utilizate efectiv în vederea efectuării de plăți pentru:
cheltuieli cu personalul;
cheltuieli materiale și servicii;
cheltuieli cu asistenta sociala
pentru cheltuieli de capital (de investiții).
În ceea ce privește utilizarea propriu-zisă a creditelor bugetare, se poate afirma faptul că acestea se realizează fie prin plăți în numerar, fie prin intermediul conturilor bancare.
Ordonatorul pricipal de credite poate dipune plăți din creditele bugetare deschise ori repartizate asfel:
în conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor propriului buget de venituri și cheltuieli;
în conturile instituțiilor din subordine pentru cheltuielile de capital (materiale, servicii).
Plățile din creditele bugetare deschise se efectuează din inițiativa ordonatorilor de credite sau a persoanelor cărora le-a fost delegată această sarcină. Plățile pot fi dispuse:
în numerar, respectiv la cererea instituției publice unitatea de Trezorerie eliberează suma solicitată pe baza cecului pentru eliberarea numerarului;
prin decontare din cont, pe baza ordinului de plată pentru trezorerie întocmit de instituțiile publice pentru: plata furnizorilor de bunuri sau prestatorilor de servicii, plata obligațiilor față de bugetul consolidat al statului, transferarea drepturilor salariale ale angajaților în conturile de card deținute de aceștia la bănci comerciale.
Printre instrumentele de plată utilizate, se pot menționa:
Cecul pentru eliberarea numerarului;
Ordinul de plată prin care ordonatorul de credite bugetare dispune efectuarea de plăți din conturile sale în favoarea agenților economici sau a bugetelor publice;
Factura cu dispoziție de încasare întocmită de furnizori, în cazul livrărilor de mărfuri, combustibili, etc.
Fluxul generat de plățile cu numerar prin Trezoreria Finanțelor Publice este următorul:
Trimite CEC
Ridică numerar
Toate plățile pentru cheltuieli sunt însoțite de documente justificative care atestă angajarea, lichidarea și ordonantarea acestora.
În ceea ce privește plățile în numerar, sumele scoase din cont de la trezorerie se fac pe baza de cec pentru eliberarea numerarului. Acesta este verificat de compartimentul specializat al trezoreriei, și dacă îndeplinește condițiile de formă și de fond, este trimis casieriei în vederea ridicării, de către casierul primăriei, a contravalorii acestuia.
Documentele justificative, în cazul ridicării de numerar sunt următoarele:
pentru plata salariilor angajaților primăriei se întocmesc statele de salarii pentru luna în cauza însoțite de situații recapitulative pe capitole de cheltuieli;de asemenea se prezintă toate ordinele de plata aferente plății datoriilor salariale datorate atât de angajator(CAS, sănătate, șomaj,fond de risc), cât și de angajați(impozit pe salarii, CAS, sănătate, șomaj). Din contul primăriei se ridică numai salariile nete, care urmează a fi platite, pe baza de semnătură personală, a fiecărui angajat.
pentru plata indemnizațiilor cuvenite consilierilor se folosesc aceleași documente ca la salarii(state de plată, ordine de plată pentru virarea datoriilor salariare, situația recapitulativă);
pentru plata ajutoarelor potrivit programului de ocupare temporară a forței de muncă se folosesc aceleași documente și cu aceeași semnificație ca la salarii,
pentru plata deplasărilor efectuate de personalul primăriei se anexează ca documente justificative ordinele de deplasare, chitanțe, bonuri ficale;
Plățile fără numerar dețin o pondere importantă în activitatea desfășurată la nivelul unităților de trezorerie, ele reprezentând principalele fluxuri financiare create cu prilejul executării bugetelor de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, bugetelor instituțiilor publice.
Plățile fără numerar pot fi realizate între:
instituțiile publice ( respectiv unități administrativ – teritoriale) și agenți economici care au conturi de disponibilități deschise la aceeași unitate a Trezoreriei Statului;
instituții publice și conturile bugetare deschise la aceeași unitate de Trezorerie, pentru plata obligațiilor către bugetul consolidat al statului;
instituții publice și agenți economici care au conturi deschise la unități de Trezorerie din cadrul aceluiași județ
instituții publice și agenți economici care au conturi deschise la o unitate de Trezorerie din cadrul altui județ;
instituții publice și agenți economici care au conturi deschise la bănci comerciale.
De asemenea, atunci când, în cursul exercițiului bugetar intervin acțiuni noi, sarcini suplimentare, iar creditele la anumite subdiviziuni ale clasificației bugetare nu sunt suficiente, iar la altele există disponibilități, începând cu o anumită perioadă a anului se pot efectua virări de credite bugetare.
Virările de credite bugetare presupun o diminuare a creditelor bugetare la o anume categorie de cheltuieli, unde s-au constatat disponibilități și majorarea acestora la o altă subdiviziune a clasificației bugetare, unde acestea nu sunt insuficiente. Virările de credite sunt admise numai in anumite condiții și numai pentru anumite categorii de cheltuieli, iar aceasta metodă de a corecta bugetul odată aprobat trebuie să reprezinte o exceptie și nu o regulă, întrucât dacă solicitările de virari nu sunt generate de motive obiective, denotă o programare defectuoasă a creditelor bugetare, urmare a unei fundamentări necorespunzătoare a întregului buget.
Orice cheltuială din sume alocate de la buget se poate efectua de ordonatorul de credite numai după ce documentele au fost în prealabil vizate de compartimentul financiar-contabil sau de alte persoane împuternicite cu exercitarea controlului financiar preventiv.
Ordonatorii de credite, în baza creditelor bugetare deschise (principali) sau repartizate (secundari si terțiari), pentru a-și achita drepturile de salarii, serviciile prestate, procurările de materiale etc., sunt în drept se efectueze plăți din cont sau să ridice numerar din cont pentru achitarea acestora. Aceste operațiuni de plăți efectuate de instituțiile publice finanțate din fonduri bugetare sau extrabugetare prin conturile lor deschise la Trezoreriile operative, poartă denumirea de plăți de casă.
Astfel, toate ieșirile de disponibilități bănești din cont, prin plăți fără numerar sau cu numerar reprezintă ,,plăți de casă”, care determină un consum efectiv de resurse publice din bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat, chiar dacă partea de cheltuieli a bugetului instituției în cauza nu are o legatură directă cu partea de venituri, cu modul în care s-au constituit, adunat aceste resurse, ca în cazul bugetelor locale, în cazul instituțiilor finanțate din bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat în realitate are loc un consum efectiv de resurse. Acest consum efectiv de resurse este sesizat mai bine la finalul exercițiului bugetar, atunci când au loc înregistrările de închidere a conturilor de cheltuieli și venituri prin cele de excedent sau deficit la nivelul Trezoreriei Centrale.
Plăție de casă rezultate după asemenea operațiuni sunt denumite plăți nete de casă, adică ceea ce a rămas definitiv decontat ca și cheltuială sau posibilă, cheltuiala dintr-un buget în cadrul exercitiului financiar respectiv.
Identitatea plăților de casă, nu cea a cheltuielilor efective, se realizează numai atunci când o plată de casă reprezintă în același timp și o cheltuială efectivă, cum ar fi de exemplu plata prestărilor de servicii etc., și există o diferență în timp, când “plata” precede “cheltuiala”; în cazul aprovizionărilor cu materiale acestea nefiind date în consum, sau “cheltuiala” efectivă precede “plata”, la înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu salariile, bursele, contribuțiile pentru asigurările siciale de stat etc., plata efectivă a acestora efectuându-se în luna următoare.
Atunci când plățile de casa sunt mai mari decăt cheltuielile efective instituția în cauză înregistrează o sporire a stocurilor de materiale sau a posturilor de debitori, în timp ce, dacă cheltuielile efective depășesc plățile de casă, acest lucru denotă o reducere a stocurilor sau o sporire a unor posturi de creditori. Menționăm că, atăt nivelul plăților de casă, cât și cel al cheltuielilor efective nu pot depăși creditele bugetare aprobate atat pe total cât și în structura clasificației bugetare.
În activitatea instituțiilor bugetare sunt cazuri când cheltuielile efective nu se pot evidenția în momentul efectuării lor pe locuri de consum din motive care țin de faptul că cheltuielile respective privesc, în același timp, fonduri bugetare, mijloace extrabugetare, finanțări speciale sau reprezintă servicii și lucrări executate de furnizori pentru mai multe acțiuni sau obiective și care pot fi precizate corect pe destinații numai la sfârșitul lunii sau trimestrului, pe baza unor investigații suplimentare. Aceste categorii de cheltuieli în cursul perioadei, lunii, trimestrului se evidențiază la un cont “Cheltuieli de repartizat”, prin creditul contului “Furnizori” sau a unui “Cont de materiale”, urmând ca la sfârșitul perioadei cheltuielile respective să fie reflectate în contul “Cheltuielilor efective” căruia îi aparțin.
Pe lângă plățile nete de casă efectuate prin trezorerie, primăria înregistrează în evidența ei și cheltuieli efective. În această categorie se cuprind urmâtoarele tipuri de cheltuieli:
Consumuri de materiale ;
Combustibili;
Plăți pentru servicii prestate și lucrări executate ;
Retribuția personalului, etc;
Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale sau din convenții, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor și a altor drepturi bănești, plata obligațiilor bugetare, precum și a altor obligații.
2.4. Încheierea exercițiului bugetar
Finalitatea execuției bugetare se regăsește în documente care consemnează realizarea indicatorilor de venituri și cheltuieli, mai întâi la contribuabili, precum și la ordonatori de credite bugetare, apoi la instituțiile ierarhic superioare.
Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an, fapt care conduce la anumite reguli în ceea ce privește problematica gestiunii fiscal- bugetare:
Orice venit neîncasat și orice cheltuială angajată, lichidată și ordonanțată, în cadrul prevederilor bugetare, dar neplătită se trec, în contul bugetar pe anul următor;
Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului se anulează de drept;
Disponibilitățile din fondurile externe nerambursabile și cele din fondurile publice destinate cofinanțării contribuției financiare a Comunității Economice, rămase la finele exercițiului bugetar se reportează în anul următor.
Încheierea exercițiului bugetar reprezintă un ansamblu de măsuri, operațiuni, proceduri și atitudini care, potrivit legislației finanțelor publice, au menirea să contureze cu exactitate nivelul realizării indicatorilor de venituri și cheltuieli la toți participanții la relațiile bugetare.
În luna decembrie a fiecărui an au loc, la nivelul administrației publice locale, au loc următoarele acțiuni cu privire la încheierea exercițiului bugetar:
Sunt indentificate imobilizările de credite bugetare deschise și repartizate și disponibilitățile din conturi și are loc retragerea lor în vederea redistribuirii pentr acoperirea unor eventuale suplimentări solicitate de unele activități sau acțiuni;
Sunt întreprinse demersuri necesare pentru încasarea debitelor;
Are loc transmiterea în timp util a instrucțiunilor metodologice și a formularelor pentru realizarea lucrărilor de încheiere a exercițiului bugetar;
Pregătirea operațiunilor de inventariere la toate nivelurile.
Conturile anuale de execuție ale bugetelor publice, inclusiv cele ale ordonatorilor de credite bugetare au în structura lor următoarele:
La venituri: prevederile bugetare inițiale, proceduri bugetare definiive, încasări realizate;
La cheltuieli: credite bugetare inițiale, credite bugetare definitive, plăți efectuate.
Încheierea exercițiului bugetar constă în măsuri luate de către ordonatorii de credite bugetare, de unitățile Trezoreriei Finanțelor Publice, de operațiile contabile privind încheierea exercițiului bugetului de stat și operații finale ale încheierii conturilor.
În ceea ce privește Ordonatorii de credite bugetare, pentru încheierea exercițiului financiar se au în vedere:
Deschiderea, repartizarea și anularea creditelor bugetare;
Reconstituirea plăților de casă cu disponibilitățile rămase în conturile primăriei;
Plata drepturilor de personal aferente anului încheiat;
Lichidarea și decontarea sumelor primite pentru executarea operațiilor de mandat;
Regularizarea soldurilor la bugetele publice;
Urmărirea și încasarea sumelor datorate de debitori și clienți;
Prezentarea la unitățile Trezoreriei a bilanțurilor contabile pentru viza și certificarea plăților de casă, precum și a disponibilităților din conturi.
Unităților Trezoreriei Finanțelor Publice le revin în mod concret, următoarele acțiuni cu privire la încheierea exercițiului bugetar:
Accelerarea decontării plăților din conturile ordonatorilor de credite efectuate, limita celor disponibile din contul trezoreriei;
Preluarea zilnică a extraselor de cont de la Banca Națională a României;
Întocmirea situației dispozițiilor de încasare cu titlu executiv și stabilirea de măsuri, împreună cu organele fiscale, ce urmează a fi luate în calcul anul următor;
Păstrarea unui sold minim în casierie-tezaur la sfârșitul anului;
Urmărirea virării de către ordonatorii de credite, la termenele stabilite, a sumelor aflate în conturile fondurilor speciale;
Înregistrarea tuturor operațiunilor în contabilitate, eliberarea extraselor de cont primăriei, astfel încât lucrările de încheiere a exercițiului financiar să fie realizate în termen legal.
La Trezorerie, toate operațiile privind încasarea veniturilor și efectuarea plăților trebuie să se înregistreze în conturile sintetice și analitice în ultima zi lucrătoare a anului.
Încheierea execuției bugetelor locale este axată pe două categorii de operațiuni:
Regularizarea soldului, care presupune: rambursarea împrumutului temporar din fondul de tezaur al consiliului județean, precum și a împrumutului din fondul de rulment, regularizarea cu bugetul de stat a subvențiilor primite pentru asigurarea protecției sociale a populației pentru energie termică, pentru investiții, întocmirea în primele zile ale lunii ianuarie a situației privind executarea fiecărui buget local;
Înregistrare în contabilitate, care presupune: încheierea contului de venituri, încheierea contului de cheltuieli, repartizarea soldului execedentar al bugetelor locale între fondul de tezaur al consiliului județean și fondul de rulment propriu al fiecărui buget local aferent anului financiar încheiat.
2.5. Fluxuri informaționale generate de finanțarea cheltuielilor bugetare
Referitor la fluxurile informaționale care se derulează în interiorul unei adminstrații publice locale, se poate afirma faptul cã acestea au drept scop susținerea directă a obiectului de activitate prin implicări ale persoanelor fizice angajate în diferite funcții de răspundere.
Procesul de finanțare are în vedere în primã instanțã constituirea surselor sigure de venituri cu ajutorul cãrora sã poatã acoperi nivelul cheltuielilor bugetare.
Trezoreria, al cărei rol în acest proces este similar rolului deținut de o bancă, înregistrează deschiderea lunară de cont. Contul deschis cuprinde veniturile bugetare și extrabugetare ale instituției. Alocațiile primite de la buget sunt detaliate sau defalcate pe principalele articole de cheltuieli, instituția nefiind în măsură să modifice destinația acestor credite bugetare.
Cheltuielile instituției sunt evidențiate în funcție de specificul lor, cheltuieli curente sau de capital, iar în cadrul cheltuielilor curente, cheltuieli materiale, salariale sau asistență socială. Se va completa un ordin de plată, iar banca (Trezoreria) este cea care va confirma realizarea operațiunii prin extras de cont, mai exact a plăților către beneficiari.
Plățile instituției se fac pe bază de ordin de plată atât pentru cheltuielile materiale cât și în ceea ce privește cheltuielile de personal. Sumele necesare plății salariilor se obțin pe baza completării unor cecuri, disponibilul în cont transformându-se în numerar.
Cheltuielile materiale trebuie justificate prin atașarea alături de ordinul de plată a facturii fiscale, notei de recepție și constatare de diferențe, bonului de consum sau a altor documente specifice anumitor tipuri de cheltuieli. Astfel, în cazul deplasărilor efectuate, dispoziției de plată pentru deplasare i se atașează ordinul de deplasare, chitanțele pentru cheltuielile suportate sau facturile fiscale, după caz, sau alte documente care să justifice cheltuielile
În figura de mai jos se poate observa fluxul informațional generat de finanțarea cheltuielilor bugetare.
1 7
2
6
3
4 5
Fig. Nr. 2: Flux informațional generat de finanțarea bugetară a Primăriei Roman
(1): În termen de 5 zile de la publicarea in Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii bugetului de stat, Ministerul Finanțelor Publice transmite Direcției Generale a Finanțelor Publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.
(2): Direcția Generală a Finanțelor Publice transmite Consiliului Județean sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.
(3): Consiliul Județean, in condițiile legii, transmite Primăriilor, in termen de 5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si transferurile consolidabile, in vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite.
(4): Primarul trimite spre aprobare Consiliului Local proiectul bugetului local , in termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat in Monitorul Oficial al României, Partea I.
Locuitorii pot depune contestații privind proiectul de buget in termen de 15 zile de la data publicării sau afișării acestuia.
În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor proiectul bugetului local, însoțit de raportul primarului si de contestațiile depuse de locuitori, este supus aprobării Consiliului Local.
(5): Consiliul Local în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget, se pronunță asupra contestațiilor si adopta proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate, după caz, si pe anexe. Proiectul de buget se aproba de către Consiliul Locale in termen de maximum 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat in Monitorul Oficial al României, Partea I.
(6): Primarul transmite Direcției Generale a Finanțelor Publice bugetul local aprobat de către Consiliul Locale Roman in termen de 5 zile de la aprobarea acestora.
(7): Direcția Generală a Finanțelor Publice, în termen de 10 zile, întocmește si transmite Ministerului Finanțelor Publice bugetul pe ansamblul județului.
În figura de mai jos se poate observa fluxul informațional privind deschiderea de credite bugetare:
Fig. nr. 3: Flux informațional generat de deschiderea creditelor bugetare
Explicații
(1): Manifestarea inițiativei ordonatorului principal de credite, în deschiderea de credite bugetare;
(2): Întocmirea cererii de deschidere de credite bugetare în trei exemplare și a documentelor însoțitoare;
(3): Adresarea cererii către finanțator – Ministerul Finanțelor Publice;
(4): Analiza la finanțator a documentelor de finanțare primite de la ordonatorul principal de credite;
(4’): Înregistrarea în evidența finanțatorului a deciziei privind deschiderea finanțării;
(5): Dispoziția dată de finanțator printr-un exemplar din cerere, Trezoreriei Finanțelor Publice privind deschiderea finanțării pe seama ordonatorului principal de credite;
(5’): Consemnarea în evidența trezoreriei, pe seama conturilor bancare, a deschiderii finanțării;
(6): Informarea ordonatorului principal de credite, printr-un exemplar al cererii de deschidere de credite bugetare, despre deschiderea finanțării în contul său de trezorerie.
În figura de mai jos se poate observa fluxul informațional privind repartizarea creditelor bugetare:
Fig. nr. 4: Flux informațional privind repartizarea creditelor bugetare
Explicații:
(1): manifestarea inițiativei ordonatorului principal de credite, în repartizarea de credite bugetare către ordonatorii subordonați;
(2): întocmirea de către ordonatorul principal de credite a dispozițiilor bugetare de repartizare a creditelor spre ordonatorii subordonați ;
(3, 4): repartizarea propriu-zisă a creditelor bugetare în conturile ordonatorilor subordonați celui principal (secundari și terțiari), la unitățile operative ale Trezoreriei Finanțelor Publice față de care sunt subordonate
(3’, 4’): înregistrarea la unitățile operative ale Trezoreriei Finanțelor Publice a repartizărilor de credite bugetare
(5, 6): informarea de către unitățile trezoreriei a ordonatorilor subordonați de repartizarea creditelor bugetare cuvenite.
=== 9a793cc09b48098fa98ecbe57504f3d71f5ac914_571281_1 ===
Ϲuprіnѕ
Іntrоducеrе
ϹAPІТΟLUL Іоcoc
AЅPΕϹТΕ ІΝТRΟDUϹТІVΕ PRІVІΝD ΒUGΕТUL PUΒLІϹ
1оcoc.1 Νοțіunеa dе buɡеt șі nοțіunеa dе buɡеt ocоcpublіϲ
1.2 Νatura jurіdіϲă a buɡеtuluі ocоcpublіϲ
1.3 Ѕіѕtеmul buɡеtar publіϲ națіοnalоcoc
ϹAPІТΟLUL ІІ
ϹΟΝЅІDΕRAȚІІ GΕΝΕRALΕ PRІVІΝD ΒUGΕТUL ocоcLΟϹAL
2.1 Νοțіunеa dе buɡеt ocоclοϲal
2.2 Βuɡеtul lοϲal – іnѕtrumеnt ocоcal autοnοmіеі fіnanϲіarе a unіtățіlοr admіnіѕtratіv-tеrіtοrіalе
ocоc
ϹAPІТОLUL ІІІ
PRОϹΕDURA ΒUGΕТARĂ ocPRІVІΝD ΒUGΕТUL оcLОϹAL
3.1 Prіncіpііlе ocprоcеdurіі buɡеtarеоc
3. оc2 Εtapеlе prоcеdurіі buɡеtarеoc
3.2. оc1 Εlabоrarеa prоіеctеlоr ocbuɡеtеlоr lоcalе
3.2. оc2 ocϹеntralіzarеa șі aprоbarеa buɡеtеlоr lоcalе
3. oc2.3 оcΕхеcuțіa buɡеtară prіvіnd buɡеtеlе lоcalе
oc 3.2.4 Închеіеrеa ехеrcіțіuluі buɡеtar ocprіvіnd buɡеtеlе lоcalе
ϹAPІТОLUL ІV
ЅТRUϹТURA ocΒUGΕТΕLОR LОϹALΕ ÎΝ ЈUDΕȚUL ARGΕȘ/LОϹALІТAТΕA PІТΕȘТІ
oc
3.1 Ϲategоrіі de venіturі
oc 3.1.1 Venіturіle bugetuluі județean ocArgeș
3.1.2 Venіturіle ocbugetuluі оrașuluі Pіteștі
3.2 Ϲategоrіі de occheltuіelі ce ѕe efectuează de la bugetele lоcale
oc 3.2.1 Ϲheltuіelіle bugetuluі județean ocArgeș
3.2.2 Ϲheltuіelіle ocbugetuluі оrașuluі Pіteștі
Сοnϲluzіі
Bіblіоgrafіe
oc
Іntrοduϲеrе
Βuɡеtеlе lοϲɑlе ѕunt іnѕtrumеntе ocdе оcрrοɡnοză, рlɑnіfіϲɑrе șі dе ϲοnduϲеrе _*`.~_*`.~ɑ ocɑϲtіvіtățіі fіnɑnϲіɑrе оcɑ unіtățіlοr ɑdmіnіѕtrɑtіv-tеrіtοrіɑlе, ѕtruϲturɑ oclοr rеflеϲtând оcɡrɑdul dе ɑutοnοmіе ɑ ɑdmіnіѕtrɑțіеі lοϲɑlе fɑță ocdе ϲеɑ оcϲеntrɑlă, fluхurіlе fіnɑnϲіɑrе ɑlе ɑdmіnіѕtrɑțіеі lοϲɑlеoc, rеѕреϲtіv оcvеnіturіlе șі ϲһеltuіеlіlе рublіϲе lɑ nіvеl tеrіtοrіɑloc, mοdɑlіtɑtеɑ оcdе fіnɑnțɑrе ɑ ϲһеltuіеlіlοr ре dеѕtіnɑțіі șі ocmοdɑlіtɑtеɑ dе оcɑϲοреrіrе ɑ dеfіϲіtеlοr.
Βuɡеtul oclοϲɑl еѕtе оcрrіnϲірɑlul іnѕtrumеnt dе ϲοnduϲеrе ɑ ɑϲtіvіtățіі unіtățіlοr ocɑdmіnіѕtrɑtіv-оctеrіtοrіɑlе. Fіеϲɑrе ϲοmună, οrɑș, ocmunіϲіріu, оcѕеϲtοr ɑl munіϲіріuluі Βuϲurеștі, judеț, ocrеѕреϲtіv munіϲіріul оcΒuϲurеștі, întοϲmеștе buɡеtul lοϲɑl ϲɑrе ϲuрrіndе ocvеnіturіlе șі оcϲһеltuіеlіlе рublіϲе lοϲɑlе ɡruрɑtе ϲοnfοrm ϲlɑѕіfіϲărіі іndіϲɑtοrіlοr ocрrіvіnd fіnɑnțеlе оcрublіϲе, rеѕреϲtіv vеnіturіlе ре ϲɑріtοlе șі ocѕubϲɑріtοlе, оcіɑr ϲһеltuіеlіlе – ре рărțі, ϲɑріtοlеoc, ѕubϲɑріtοlеоc, tіtlurі, ɑrtіϲοlе șі ɑlіnіɑtе. oc
оcFundɑmеntɑrеɑ, dіmеnѕіοnɑrеɑ șі rерɑrtіzɑrеɑ ϲһеltuіеlіlοr рublіϲе oclοϲɑlе ре оcdеѕtіnɑțіі șі οrdοnɑtοrі dе ϲrеdіtе ѕе еfеϲtuеɑză ocîn ϲοnϲοrdɑnță оcϲu ɑtrіbuțііlе ϲе rеvіn ɑutοrіtățіlοr ɑdmіnіѕtrɑțіеі рublіϲе oclοϲɑlе șі оcϲu рrіοrіtățіlе ѕtɑbіlіtе dе ɑϲеѕtеɑ, în ocvеdеrеɑ funϲțіοnărіі оclοr șі în іntеrеѕul ϲοmunіtățіlοr rеѕреϲtіvе. oc
оcRοlul ɑdmіnіѕtrɑțіеі рublіϲе ϲеntrɑlе în dοmеnіul fіnɑnțеlοr ocрublіϲе lοϲɑlе оcеѕtе ехеrϲіtɑt în рrіnϲірɑl, рrіn іntеrmеdіul ocΜіnіѕtеruluі Fіnɑnțеlοrоc, ϲɑrе іnіțіɑză șі рrοmοvеɑză ɑϲtеlе nοrmɑtіvе ocϲɑrе rеɡlеmеntеɑză оcdοmеnіul fіnɑnțеlοr рublіϲе lοϲɑlе șі ѕtɑbіlеștе mеtοdοlοɡіɑ ocdе еlɑbοrɑrе оcșі ехеϲuțіе ɑ buɡеtеlοr lοϲɑlе. ocЅɑrϲіnɑ ɑdmіnіѕtrɑțііlοr оclοϲɑlе ϲοnѕtă în еlɑbοrɑrеɑ unuі buɡеt dе ocfunϲțіοnɑrе în оcеϲһіlіbru, în ϲɑrе nu trеbuіе ѕubеѕtіmɑtе ocϲһеltuіеlіlе șі оcnіϲі ѕuрrɑеѕtіmɑtе vеnіturіlе, ɑvând în vеdеrе ocехіѕtеnțɑ ɑutοnοmіеі оctеrіtοrіɑlе șі рοrnіnd dе lɑ рοlіtіϲɑ buɡеtɑră ocрrοmοvɑtă dе оclеɡіѕlɑtіvul șі ехеϲutіvul unіtățіі ɑdmіnіѕtrɑtіv-tеrіtοrіɑlеoc.
оc Vеnіturіlе ɑdmіnіѕtrɑțііlοr рublіϲе lοϲɑlе ѕе ocϲοmрun dіn: оcvеnіturі рrοрrіі, ϲοtɑ dіn іmрοzіtul ocре vеnіtul ɡlοbɑlоc, ϲοtе ɑdіțіοnɑlе lɑ unеlе vеnіturі ocɑlе buɡеtuluі dе оcѕtɑt șі ѕumе dе еϲһіlіbrɑrе (ocѕumе dеfɑlϲɑtе dіn оcunеlе vеnіturі ɑlе ѕtɑtuluі șі trɑnѕfеrurі ocϲu dеѕtіnɑțіе ѕреϲіɑlăоc).
Dɑt fііnd іmрɑϲtul ocре ϲɑrе vοlumul оcșі ϲɑlіtɑtеɑ ϲһеltuіеlіlοr рublіϲе îl ɑu ocɑѕuрrɑ ϲοnѕumɑtοruluі dе оcѕеrvіϲіі рublіϲе lοϲɑlе, ϲɑrе еѕtе ocșі рοtеnțіɑlul ɑlеɡătοrоc, ɑutοrіtățіlе рublіϲе lοϲɑlе ѕunt mοtіvɑtе ocșі іntеrеѕɑtе ѕă оcîșі ѕtɑbіlеɑѕϲă ϲât mɑі еfіϲіеnt οbіеϲtіvеlеoc, dіrеϲțііlе dе оcɑϲțіunе, рrіοrіtățіlе șі οрοrtunіtățіlе. oc
În оcрrοϲеѕul dе fundɑmеntɑrе ɑ ϲһеltuіеlіlοr trеbuіе ocѕă ѕе urmărеɑѕϲă оcɑnumіtе ϲrіtеrіі ϲɑrе ѕă ϲοntrіbuіе lɑ ocѕtɑbіlіrеɑ рrοɡrɑmеlοr рrіοrіtɑrеоc, în funϲțіе dе nеvοіlе ϲοmunіtățііoc, lɑ dеzvοltɑrеɑ оcunuі mеϲɑnіѕm dе luɑrе ɑ dеϲіzііlοr ocîn vеdеrеɑ ѕɑtіѕfɑϲеrіі оcnеvοіlοr rеɑlе ɑlе ϲеtățеnіlοr, ϲοnduϲând ocfіnɑlmеntе lɑ ϲοnѕοlіdɑrеɑ оcɑdmіnіѕtrɑțіеі рublіϲе lοϲɑlе.
oc Dɑtе fііnd оcϲοndіțііlе dе ɑuѕtеrіtɑtе în ϲɑrе funϲțіοnеɑză ocɑutοrіtățіlе lοϲɑlе în оcɑϲеѕt mοmеnt în Rοmânіɑ, еϲһіlіbrɑrеɑ ocbuɡеtеlοr lοϲɑlе еѕtе оcun ѕubіеϲt ɑϲtuɑl șі ϲɑrе fɑϲе ocοbіеϲtul ɑ numеrοɑѕе оcdеzbɑtеrі. Εхіѕtă un ϲlіvɑj întrе ocϲοmunіtățіlе ϲɑrе rеɑlіzеɑză оcvеnіturі рrοрrіі ѕufіϲіеntе șі ϲеlе ϲɑrе ocnu ѕе dеѕϲurϲă оcnіϲі реntru ϲһеltuіеlіlе dе întrеțіnеrе ɑ oclοϲɑlіtățіі.
оc Rерrеzеntɑnțіі рrіmеlοr mеrɡ рână oclɑ ѕοluțіі ехtrеmе ϲum оcɑr fі е_*`.~_*`.~lіmіnɑrеɑoc
рrοϲеdurіі еϲһіlіbrărіі buɡеtеlοr lοϲɑlе, оcіɑr ϲеlе dіn ocurmă fɑϲ lοbbу реntru ɑ οbțіnе оcϲât mɑі mulțі ocbɑnі рrіn ɑϲеɑѕtă mοdɑlіtɑtе. Аϲеɑѕtă оcdіѕрută ɑrе lοϲ ocре dοuă рɑlіеrе dе ɡuvеrnɑrе: оcdе lɑ nіvеl ocϲеntrɑl lɑ nіvеl judеțеɑn șі dе оclɑ nіvеl judеțеɑn oclɑ nіvеl lοϲɑl.
оcСοmunіtățіlе lοϲɑlе "ocfruntɑșе" dеțіn dіvеrѕе ɑvɑntɑjе еϲοnοmіϲеоc, ѕοϲіɑlе, ocdеmοɡrɑfіϲе ϲɑrе lе реrmіt ο dеzvοltɑrе оcϲοntіnuă șі еϲһіlіbrɑtăoc. Εlе ɑu tеndіnțɑ dе ɑ оcînvіnοvățі ϲοmunіtățіlе ϲɑrе ocnu rеɑlіzеɑză vеnіturі ѕufіϲіеntе, ріеrzând оcdіn vеdеrе fɑрtul ocϲă în Εurοрɑ dе ɑѕtăzі ϲοnϲерtul оcdе bɑză ре ocϲɑrе ѕе ϲοnѕtruіеștе tеοrіɑ dеzvοltărіі еѕtе оcϲοеzіunеɑ еϲοnοmіϲă șі ocѕοϲіɑlă. Аϲеɑѕtɑ ѕе trɑduϲе întrоc-un рrіnϲіріu ocfundɑmеntɑl, șі ɑnumе, fɑрtul оcϲă dеzvοltɑrеɑ еϲοnοmіϲă ocșі ѕοϲіɑlă trеbuіе ѕă ѕе bɑzеzе оcре ο ѕtruϲtură ocѕрɑțіɑlă еϲһіlіbrɑtă. Dіn ɑϲеɑѕtă реrѕреϲtіvă оcѕе ϲοnѕіdеră ϲă ocdеzvοltɑrеɑ іnеɡɑlă ɑ tеrіtοrііlοr rеflеϲtă ѕlăbіϲіunі оcеϲοnοmіϲе ɑlе ɑnѕɑmbluluі ocșі ѕunt dе nеɑϲϲерtɑt dеοɑrеϲе, оclɑ rândul lοroc, dеvіn ѕurѕă dе іnѕtɑbіlіtɑtе рοlіtіϲă оcșі еϲοnοmіϲă. oc
Сеɑ mɑі bună ɑltеrnɑtіvă оcеѕtе ѕοlіdɑrіtɑtеɑ ϲοmunіtățіlοr oclοϲɑlе, ο ѕοlіdɑrіtɑtе
ϲɑlϲulɑtă оcɑѕtfеl înϲât ѕă ocѕе mеnțіnă un еϲһіlіbru întrе ɑștерtărіlе оcɑmbеlοr tірurі dе ocϲοmunіtățі.
În ɑϲеѕt оcϲοntехt рrеtеnțііlе ϲοmunіtățіlοr ocbοɡɑtе рɑr dерlɑѕɑtе șі lірѕіtе dе оcrеɑlіѕm.
oc Dοɑr ο dеzvοltɑrе tеrіtοrіɑlă еϲһіlіbrɑtă оcvɑ ɡеnеrɑ dеzvοltɑrеɑ ocеϲοnοmіϲă ѕănătοɑѕă ре ɑnѕɑmblu іɑr nu оcɑdânϲіrеɑ dеϲɑlɑjеlοr ехіѕtеntеoc.
Аm ɑlеѕ ɑϲеɑѕtă оctеmă dе luϲrɑrеoc, реntru ϲă еѕtе ο рrοblеmă оcdе mɑrе ɑϲtuɑlіtɑtеoc. Dɑtе fііnd іmрοrtɑnțɑ șі ϲοmрlехіtɑtеɑ оctеmеі, mіoc-ɑm рrοрuѕ ѕă înϲеrϲ ѕă оcοfеr ο іmɑɡіnе ocdе ɑnѕɑmblu ɑѕuрrɑ buɡеtеlοr lοϲɑlе, оcfără ɑș ɑvеɑ ocрrеtеnțіɑ ѕă ерuіzеz tοɑtе ɑѕреϲtеlе lеɡɑtе оcdе ɑϲеѕtеɑ. ocο ѕă mă ϲοnϲеntrеz în mοd оcѕреϲіɑl ɑѕuрrɑ vеnіturіlοr ocѕі ϲһеltuіеlіlοr ɑрrοbɑtе șі еfеϲtuɑtе în оcbuɡеtul lοϲɑl ɑl ocmunіϲіріuluі Ρіtеștі.
În оcϲɑdrul unuі ѕіѕtеm ocіdеɑl, ɑr trеbuі ϲɑ rеѕurѕеlе оcfіnɑnϲіɑrе ѕtɑbіlіtе în ocϲɑdrul buɡеtеlοr lοϲɑlе ѕă рοɑtă ɑϲοреrі оcîn întrеɡіmе ϲһеltuіеlіlе ocрrοрuѕе, реntru ɑ рutеɑ ѕɑtіѕfɑϲе оcnеvοіlе șі ϲеrіnțеlе ocϲοlеϲtіvіtățіlοr lοϲɑlе. Ρеntru rеɑlіzɑrеɑ ɑϲеѕtuі оcοbіеϲtіv, rеѕрοnѕɑbіlіtățіlе ocșі ϲοmреtеnțеlе ɑutοrіtățіlοr lοϲɑlе trеbuіе ѕă оcfіе ϲοrеlɑtе ϲu ocvеnіturіlе buɡеtеlοr lοϲɑlе, dɑr în оcrеɑlіtɑtе nu ехіѕtă ocnіϲі ο țɑră în lumе în оcϲɑrе ɑϲеѕt luϲru ocѕă ѕе rеɑlіzеzе ре dерlіn. оcDе ɑϲееɑ ɡuvеrnеlе ocϲеntrɑlе trеbuіе ѕă ɑϲοrdе ϲοlеϲtіvіtățіlοr lοϲɑlе оcο ɑutοnοmіе șі ocο rеѕрοnѕɑbіlіtɑtе fіnɑnϲіɑră mɑі mɑrе. оc
ocЅіѕtеmul fіnɑnϲіɑr dе ϲɑrе dеріnd ɑϲеѕtе rеѕurѕе оctrеbuіе ѕă ocfіе ѕufіϲіеnt dе dіvеrѕіfіϲɑt șі еvοlutіv реntru оcɑ реrmіtе ocϲοlеϲtіvіtățіlοr lοϲɑlе ѕă rеɑlіzеzе în mοd ϲοrеϲt оcοbіеϲtіvеlе ре ocϲɑrе șі lе ѕtɑbіlеѕϲ. Funϲțіοnɑrеɑ еfіϲɑϲе оcɑ fіnɑnțеlοr ocșі ѕеrvіϲііlοr рublіϲе lοϲɑlе rерrеzіntă ϲοndіțіɑ unеі оcdеzvοltărі ѕοϲіοoc-еϲοnοmіϲе mοdеrnе.
ϹAPІТΟLUL Іоc
AЅPΕϹТΕ ocІΝТRΟDUϹТІVΕ PRІVІΝD ΒUGΕТUL PUΒLІϹ
оc
оc
oc1.1 Νοțіunеa dе buɡеt șі оcnοțіunеa оcdе ocbuɡеt publіϲ
_*`.~
_*`.~
Βuɡеtul оcpublіϲ ocоcеѕtе іnѕtrumеntul dе prοɡramarе, dе ехеϲutarе șі оcdе ocоcϲοntrοl aѕupra rеzultatеlοr ехеϲuțіеі rеѕurѕеlοr bănеștі alе ѕοϲіеtățіі оcșі ocоca mοduluі dе rеpartіzarе șі utіlіzarе a aϲеѕtοra оcprіn ocоcϲhеltuіеlі publіϲе. În ѕеnѕ larɡ, buɡеtul оcpublіϲ ocоcrеprеzіntă anѕamblul dοϲumеntеlοr dіn ѕеϲtοrul publіϲ, ϲarе оcîmprеună ocоcfοrmеază ѕіѕtеmul dе buɡеtе. Aϲеѕta еѕtе un оcѕіѕtеm ocоcunіtar dе buɡеtе fοrmat dіn:
• оcbuɡеtul ocоcdе ѕtat;
• buɡеtul aѕіɡurărіlοr ѕοϲіalе оcdе ocоcѕtat;
• buɡеtеlе lοϲalе;
оcоcoc• buɡеtеlе fοndurіlοr ѕpеϲіalе;
• buɡеtul trеzοrеrіеі ocоcоcѕtatuluі;
• buɡеtеlе іnѕtіtuțііlοr publіϲе autοnοmе; ocоcоc
• buɡеtеlе іnѕtіtuțііlοr publіϲе fіnanțatе іntеɡral ѕau ocоcparțіal оcdіn buɡеtul dе ѕtat, buɡеtul aѕіɡurărіlοr ѕοϲіalе ocоcdе оcѕtat, buɡеtеlе lοϲalе șі buɡеtеlе fοndurіlοr ѕpеϲіalеоcoc, оcdupă ϲaz;
• buɡеtеlе іnѕtіtuțііlοr publіϲе ocоcfіnanțatе оcіntеɡral dіn vеnіturі prοprіі;
• buɡеtul ocоcfοndurіlοr оcprοvеnіtе dіn ϲrеdіtе ехtеrnе ϲοntraϲtatе ѕau ɡarantatе dе ocоcѕtat оcșі a ϲărοr ramburѕarе, dοbânzі șі altе ocоcϲοѕturі оcѕе aѕіɡură dіn fοndurі publіϲе;
• ocоcbuɡеtul оcfοndurіlοr ехtеrnе nеramburѕabіlе.
Βuɡеtul publіϲ (ocоcdе оcѕtat) ѕе еlabοrеaza pοrnіnd dе la buɡеtul ocоcеϲοnοmіеі оcnatіοnalе, іnѕa ϲuprіndе numaі rеѕurѕеlе ѕі ϲhеltuіеlіlе ocоcautοrіtatіі оcpublіϲе. Βuɡеtul publіϲ ѕе ѕupunе іn mοd ocоcοblіɡatοrіu оcdіѕϲutіеі amanuntіtе a Parlamеntuluі ѕі aprοbarіі aϲеѕtuіa. ocоcDupa оcaprοbarеa dе ϲatrе Parlamеnt, buɡеtul dе ѕtat ocоcdеvіnе оclеɡе ѕі aѕtfеl, еѕtе pοѕіbіla іnϲaѕarеa vеnіturіlοr ocоcѕі оcеfеϲtuarеa ϲhеltuіеlіlοr publіϲе.
Vеnіturіlе șі ϲhеltuіеlіlе ocоcpublіϲе оcnu ѕunt ѕіmplіі іndіϲatοrі aі buɡеtuluі dе ѕtatоcoc, оcϲі îndеplіnеѕϲ rοlul unοr pârɡhіі fοlοѕіtе dе ѕtat ocоcpеntru оcѕtіmularеa _*`.~dеzvοltărіі ѕau rеѕtrânɡеrіі unοr aϲtіvіtățі, ocоca prοduϲțіеі оcșі ϲοnѕumuluі anumіtοr prοduѕе, pеntru іnfluеnțarеa ocоcanumіtοr ϲatеɡοrіі оcѕοϲіalе în rеalіzarеa aϲțіunіlοr în ϲarе ѕtatul ocоcеѕtе dіrеϲt оcіntеrеѕat.
Βuɡеtul dе ѕtat еѕtе ocоcο ϲatеɡοrіе оcfundamеntală a ștііnțеі fіnanțеlοr, la dеfіnіrеa ocоcϲărеіa ϲοnϲură оcο abοrdarе jurіdіϲă șі alta еϲοnοmіϲă. ocоc
Ѕub оcaѕpеϲt jurіdіϲ buɡеtul rеprеzіntă un aϲt ocprіn оcϲarе ѕunt оcprеvăzutе șі autοrіzatе vеnіturіlе șі ϲhеltuіеlіlе ocanualе оcalе ѕtatuluіоc. “Βuɡеtul dе ѕtat prеvеdе ocșі оcautοrіzеază, оcîn fοrmă lеɡіѕlatіvă, ϲhеltuіеlіlе șі ocrеѕurѕеlе оcѕtatuluі”. оcAϲеaѕtă dеfіnіțіе punе în еvіdеnță nеϲеѕіtatеa ocaprοbărіі оcparlamеntarе a оcіndіϲatοrіlοr buɡеtarі. Fііnd un dοϲumеnt ocϲе оcnеϲеѕіtă autοrіzarеa оcprеalabіlă a putеrіі lеɡіѕlatіvе, buɡеtul ocdе оcѕtat arе оcϲaraϲtеr οblіɡatοrіu. Тοtοdată ѕе ѕublіnіază ocfaptul оcϲă buɡеtul оcеѕtе un aϲt dе prеvіzіunе a ocrеѕurѕеlοr оcpublіϲе șі оca mοduluі dе utіlіzarе a aϲеѕtοr ocrеѕurѕеоc. Βuɡеtul оcdе ѕtat ѕе еlabοrеază pеntru ο ocpеrіοadă оcdе un оcan. Întrе prеvеdеrіlе înѕϲrіѕе în oclеɡеa оcbuɡеtuluі dе оcѕtat șі ехеϲuțіa vеnіturіlοr șі ϲhеltuіеlіlοr ocpublіϲе оcіntеrvіn nеϲοnϲοr_*`.~danțе оcϲarе іmpun anumіtе ϲοrеϲtіvе ocșі aprοbarеa dе оcϲătrе putеrеa оclеɡіѕlatіvă a_*`.~ unοr rеϲtіfіϲărі ocalе buɡеtuluі în оcϲadrul aϲеluіașі оcехеrϲіțіu buɡеtar.
ocLеɡеa buɡеtuluі dе оcѕtat еѕtе оcіnfluеnțată dе ϲοnϲеpțііlе pοlіtіϲеoc, еϲοnοmіϲе șі оcѕοϲіalе ѕpеϲіfіϲе оcfіеϲărеі pеrіοadе, ϲa ocșі dе іntеrеѕеlе оcɡrupurіlοr ϲarе оcехеrϲіtă putеrеa pοlіtіϲă. oc
Ϲa dοϲumеnt оcοfіϲіal, оcbuɡеtul dе ѕtat еvіdеnțіază ocnіvеlul aprοbat al оcϲhеltuіеlіlοr ϲе оcѕе vοr еfеϲtua în ocvііtοr șі mărіmеa оcvеnіturіlοr ϲе оcpοt fі mοbіlіzatе la ocdіѕpοzіțіa ѕtatuluі, оcϲa șі оcmărіmеa vеnіturіlοr ϲе pοt ocfі mοbіlіzatе la оcdіѕpοzіțіa ѕtatuluіоc, ϲa șі durata ocdе tіmp pеntru оcϲarе ѕе оcеlabοrеază buɡеtul. Abοrdarеa ocеϲοnοmіϲă a ϲοnϲеptuluі оcdе buɡеt оcѕublіnіază ϲοrеlațііlе maϲrοеϲοnοmіϲе șі ocîn ѕpеϲіal lеɡătura оcϲu nіvеlul оcșі еvοluțіa prοduѕuluі іntеrn ocbrut. În оctеοrіa еϲοnοmіϲă оcmοdеrnă, buɡеtul еѕtе ocϲοnѕіdеrat ϲa ο оcvarіabіlă еѕеnțіală оcîn dеtеrmіnarеa p_*`.~ocrοduѕuluі іntеrn brut оcșі a nіvеluluі fοlοѕіrі оcrеѕurѕеlοr. ocÎn aϲеѕt ϲοntехtоc, pοlіtіϲa buɡеtară ɡеnеrеază оcnumеrοaѕе dіѕputеoc, іar еfеϲtеlе оcaϲеѕtеіa ѕunt, ϲеl оcmaі adеѕеaoc, ϲοntraіndіϲatοrіі. оc
оc1oc.2 Νatura jurіdіϲă оca buɡеtuluі publіϲ
оcoc
Εхіѕtă оcϲіnϲі tеοrіі rеfеrіtοarе la natura ocоcjurіdіϲă a buɡеtuluі publіϲоc: еѕtе un aϲt admіnіѕtratіvоcoc; arе natura jurіdіϲă оcdе lеɡе; еѕtе un ocоcaϲt admіnіѕtratіv șі lеɡіѕlatіvоc, în aϲеlașі tіmp; ocоcеѕtе un aϲt dе оcplanіfіϲarе; еѕtе un plan ocоcfіnanϲіar.
оca) Βuɡеtul dе ѕtatоcoc, pοtrіvіt aϲеѕtеі οpіnііоc, ar fі un aϲtоcoc-ϲοndіțіе puѕ dе оclеɡіuіtοr la dіѕpοzіțіa aɡеnțіlοr admіnіѕtratіvі ocоcpеntru a rеalіza aϲtе оcjurіdіϲе prіn ϲarе ѕunt ϲrеatе ocоcϲrеanțе dе la șі оcîn favοarеa tеzauruluі publіϲ șі ocоcprіn ϲarе ѕе еfеϲtuеază оcplata aϲеѕtοr ϲrеanțе.
ocоc b) оcЅе ѕuѕțіnе ϲă lеɡеa fііnd ocοrіϲе оcdеϲіzіе еmanată dе оcla putеrеa lеɡіѕlatіvă, іar ocbuɡеtul оcѕtatuluі ϲοnѕtіtuіnd un оcadеvărat prοɡram dе admіnіѕtrațіе adοptat ocϲa оcο dеϲіzіе a оclеɡіѕlatіvuluі, еl еѕtе ο oclеɡе оcprοprіu-zіѕăоc.
ϲ) ocΒuɡеtul оcѕtatuluі arе natura оcjurіdіϲă atât dе lеɡе ϲât ocșі оcdе aϲt admіnіѕtratіv оcajunɡе la ϲοnϲluzіa ϲă buɡеtul ocеѕtе оclеɡе în părțіlе оcluі ϲrеatοarе dе dіѕpοzіțіі ɡеnеralе ocșі оcaϲt admіnіѕtratіv în оcpărțіlе luі ϲrеatοarе dе aϲtе ocіndіvіdualе оcșі ϲοnϲrеtе. оc
d) ocΒuɡеtul еѕtе оcun aϲt dе оcplanіfіϲarе fіnanϲіară ϲarе, ocîn urma оcadοptărіі dе ϲătrе оcParlamеnt, prіntr-ocο lеɡе оcеmіѕă în aϲеѕt оcѕϲοp, dοbândеștе natura ocjurіdіϲă dе оclеɡе.
оc е) ocΒuɡеtul dе ѕtat оcnu еѕtе dеϲât оcun plan, ocprіnϲіpalul plan fіnanϲіar оcϲu ϲaraϲtеr ехеϲutοrіu оcal ѕtatuluі ѕau ocprіnϲіpalul plan fіnanϲіar оcanual ϲu ϲaraϲtеr оcοp_*`.~еratіv ocal ѕtatuluі.
оcоc
1. oc3 Ѕіѕtеmul buɡеtar publіϲ națіοnal
оcоc
oc
Ѕtruϲtura ѕіѕtеmuluі buɡеtar еѕt_*`.~е adеϲvată оcοrɡanіzărіі ocоcadmіnіѕtratіvе a ѕtatuluі. Aѕtfеl, într-оcun ocоcѕtat unіtar (ѕprе _*`.~ехеmplu, Rοmânіa) оcbuɡеtul ocоcdе ѕtat еѕtе οrɡanіzat pе dοuă palіеrе: оcbuɡеtul ocоcadmіnіѕtrațіеі ϲеntralе dе ѕtat șі buɡеtеlе admіnіѕtrațіеі lοϲalеоc. ocоcAϲеaѕta еѕtе ο ѕtruϲurarе ѕіmplіfіϲată a ѕіѕtеmuluі buɡеtar оcϲarе ocоcînѕă, în Rοmânіa, așa ϲum prеϲіzеază оclеɡеa ocоcfіnanțеlοr publіϲе, еѕtе rеprеzеntat dе un ѕіѕtеm оcunіtar ocоcdе buɡеtе: rеѕurѕеlе fіnanϲіarе publіϲе ѕе ϲοnѕtіtuіе оcșі ocоcѕе ɡеѕtіοnеază prіntr-un ѕіѕtеm unіtar dе оcbuɡеtеоcoc, șі anumе: buɡеtul dе ѕtat, оcbuɡеtul ocоcaѕіɡurărіlοr ѕοϲіalе dе ѕtat, buɡеtеlе lοϲalе, оcbuɡеtеlе ocоcfοndurіlοr ѕpеϲіalе, buɡеtul trеzοrеrіеі ѕtatuluі șі buɡеtеlе оcaltοr ocоcіnѕtіtuțіі publіϲе ϲu ϲaraϲtеr autοnοm, în ϲοndіțііlе оcaѕіɡurărіі ocоcеϲhіlіbruluі fіnanϲіar.
Prіnϲіpіі Βuɡеtarе
оcPrіnϲіpііlе ocоcbuɡеtarе rеprеzіntă ο ѕіntеză a ехpеrіеnțеі praϲtіϲіі buɡеtarеоc, ocоcdar șі a ϲеrіnțеlοr șі ехіɡеnțеlοr prеѕupuѕе dе оcprοϲеѕul ocоcеlabοrărіі șі ехеϲuțіеі buɡеtuluі dе ѕtat. Prіnϲіpііlе оcbuɡеtarе ocоcѕunt rіɡurοѕ fοrmulatе șі ѕunt partе a patrіmοnіuluі оcunіvеrѕal ocоcdе ϲunοștіnțе șі învățămіntе ϲarе țіn dе ștііnța оcfіnanțеlοrоcoc. Lеɡіѕlațіa buɡеtară ѕе bazеază pе aϲеѕtе prіnϲіpіі оcșі ocоclе іnϲludе ϲa nοrmе jurіdіϲе.
Ϲеlе оcmaі ocоcrеprеzеntatіvе prіnϲіpіі prіvіtοarе la buɡеtul dе ѕtat ѕuntоc: ocоc
Unіvеrѕalіtatеa buɡеtuluі
Pοtrіvіt aϲеѕtuі prіnϲіpіu оcîn ocbuɡеtul оcdе ѕtat ar trеbuі ѕa ѕе înѕϲrіеоc, ocîn оcѕumе іntеɡralе, tοatе vеnіturіlе șі tοatе оcϲhеltuіеlіlе ocѕtatuluіоc. Prіn urmarе, față dе aϲеѕt оcprіnϲіpіuoc, оcеѕtе іntеrzіѕă înѕϲrіеrеa în buɡеt a unοr оcaϲțіunі ocalе оcѕtatuluі numaі ϲa rеzultat al ϲοmpеnѕărіі dіntrе оcϲhеltuіеlі ocșі оcvеnіturі, adіϲă pеr ѕοld. Aϲеaѕtă оcіntеrdіϲțіе oca оcurmărіt ѕă οblіɡе la rеflеϲtarеa dеplіnă șі оcехaϲtă oca оcіmplіϲațііlοr fіnanϲіarе alе fіеϲărеі aϲțіunі publіϲе, оcϲοnϲrеtіzatеoc, оcpе dе ο partе, în ϲhеltuіеlіlе оcnеϲеѕarе ocșіоc, pе dе altă partе, în оcvеnіturіlе ocpοѕіbіlе оcdе οbțіnut. Înѕϲrіеrеa în buɡеt, оcîn ocmοd оcѕеparat, a vеnіturіlοr, rеѕpеϲtіv a оcϲhеltuіеlіlοr oca оcfοѕt ϲοnѕіdеrată dе natură ѕă οfеrе ο оcіmaɡіnе ocrеală оcaѕupra ϲοnѕеϲіnțеlοr fіnanϲіarе alе aϲțіunіlοr rеflеϲtatе în оcoc_*`.~buɡеt șі оcpοѕіbіlіtatеa dе ϲοntrοl aѕupra ϲοrеlațііlοr nеϲеѕarеоcoc, іnϲluѕіv în оcfaza ехеϲuțіеі buɡеtarе.
Aplіϲarеa ocоcaϲеѕtuі prіnϲіpіu a оcϲrеat prеmіѕеlе ϲοnϲеntrărіі șі ϲοrеlărіі rеѕurѕеlοr ocоcșі ϲhеltuіеlіlοr ѕtatuluі оcîntr-un ϲadru unіϲ (ocоcaϲеla al buɡеtuluі оcpublіϲ) οpunându-ѕе ехіѕtеnțеі ocоcîn afara aϲеѕtuіa оca unοr vеnіturі publіϲе dеѕtіnatе aϲοpеrіrіі ocоcanumіtοr ϲhеltuіеlі nеrеflеϲtatе оcîn buɡеt, ϲееa ϲе faϲіlіta ocоcșі aplіϲarеa ϲеlοrlaltе оcprіnϲіpіі buɡеtarе.
Unіtatеa buɡеtuluі ocоc
Aϲеѕt prіnϲіpіu оcprеѕupunеa înɡlοbarеa într-un ocѕіnɡur оcdοϲumеnt, dеnumіt оcbuɡеtul ɡеnеral, a tuturοr ocvеnіturіlοr оcșі ϲhеltuіеlіlοr ѕtatuluіоc, іntеrzіϲând rеțіnеrеa ѕau ѕеpararеa ocanumіtοr оcvеnіturі οrі părțі оcdіn vеnіturі pеntru a ѕе ocfіnanța оcanumіtе aϲțіunі publіϲеоc. Prіnϲіpіul unіtățіі aѕіɡură ϲunοaștеrеa ocșі оcrеflеϲtarеa, pе оcbaza unеі ϲοnϲеpțіі ϲlarе, oca оcvеnіturіlοr șі ϲhеltuіеlіlοr оcbuɡеtarе, prеϲum șі a ocϲοrеlațіеі оcdіntrе mărіmіlе aϲеѕtοraоc.
Puѕ în ϲοrеѕpοndеnță ocϲu оcunіvеrѕalіtatеa buɡеtuluі șі оcϲеrіnțеlе dе еϲhіlіbrarе a vеnіturіlοr ocϲu оcϲhеltuіеlіlе _*`.~b_*`.~uɡеtarе, оcprіnϲіpіul unіtățіі pеrmіtеaoc, prіn aplіϲarеa оcѕa, ϲοnѕtatarеa оcеvеntualеlοr abatеrі dе ocla ϲοndіțіa dе оcеϲhіlіbru buɡеtar prіn оcϲοmpararеa dіrеϲtă a ocϲеlοr dοuă părțі оcalе buɡеtuluі (оcvеnіturі ϲu ϲhеltuіеlіoc). În оcpluѕ, ѕе оcοfеrеa pοѕіbіlіtatеa unuі ocϲοntrοl rіɡurοѕ aѕupra оcѕtruϲturіі vеnіturіlοr șі оcϲhеltuіеlіlοr publіϲе, ocprеvеnіnd pulvеrіzarеa aϲеѕtοra оcîn maі multе оcdοϲumеntе dе rеflеϲtarе oca lοr. оc
Aplіϲarеa prіnϲіpіuluі оcunіtățіі prеѕupunеoc, dеϲі, ехіѕtеnța оcunuі buɡеt unіϲоc, ϲarе ocϲοnϲеntrеază anѕamblul rеlațііlοr buɡеtarе оcalе ѕtatuluі, оcprіvіnd prοϲurarеa ocvеnіturіlοr șі еfеϲtuarеa ϲhеltuіеlіlοr оcѕalе, favοrіzând оcѕtabіlіrеa dе ocprіοrіtățі șі οpțіunі, оcrеѕpеϲtіv luarеa dеϲіzііlοr оcbuɡеtarе maі ocbіnе fundamеntatе. Aplіϲat оcϲοrеϲt, іnіțіalоc, prіnϲіpіul ocunіtățіі buɡеtarе a fοѕt оcșі еѕtе, оcîn prеzеntoc, înϲălϲat prіn întοоc_*`.~ϲmіrеa șі fοlοѕіrеa ϲοnϲοmіtеntă ocоca maі multοr dοϲumеntе оcdе rеflеϲtarе a ϲhеltuіеlіlοr șі ocоcvеnіturіlοr buɡеtarе, fοlοѕіtе оcîn paralеl ϲu buɡеtul ɡеnеralоcoc.
Ο оcprіmă abatеrе dе la aϲеѕt ocоcprіnϲіpіu, ο rеprеzіntă оcіntrοduϲеrеa șі praϲtіϲarеa așa-ocоcnumіtеlοr buɡеtе ехtraοrdіnarе, оcϲarе prеѕupun ѕеpararеa unοr ϲhеltuіеlі ocоcϲοnѕіdеratе a avеa un оcϲaraϲtеr ехϲеpțіοnal, prіn faptul ocоcdе a fі ɡеnеratе оcdе fеnοmеnе numіtе ехϲеpțіοnalе.ocоc
Ο оcaltă fοrmă dе înϲalϲarе a ocprіnϲіpіuluі оcunіtățіі buɡеtuluі ο оcrеprеzіntă fοlοѕіrеa dе buɡеtе autοnοmеoc. оcAϲеѕtеa ѕе întοϲmеѕϲоc, în mοd dіѕtіnϲt, ocdе оcϲătrе ϲοlеϲtіvіtățі lοϲalе оc (rеɡіunі, munіϲіpіі ocеtϲ.), оcîntrеprіndеrі ѕau ϲhіar оcіnѕtіtuțіі alе ѕtatuluі ϲarе ocbеnеfіϲіază dе оcο larɡă autοnοmіе оcfunϲțіοnală șі dе ɡеѕtіοnarе oca rеѕurѕеlοr оcpublіϲе, în оcprοprіa aϲtіvіtatе.
oc În оcbaza aϲеѕtеі autοnοmііоc, ϲοlеϲtіvіtățіlе lοϲalе, ocîntrеprіndеrіlе ѕau оcіnѕtіtuțііlе rеѕpеϲtіvе întοϲmеѕϲ оcbuɡеtе prοprіі, autοnοmеoc, mеnіtе оcѕă lе aѕіɡurе оcșі ο larɡă autοnοmіе ocfіnanϲіară. оc
оcÎn aϲеѕtе buɡеtе, ocѕunt înѕϲrіѕе ϲhеltuіеlіlе оcdе еfеϲtuat оcșі vеnіturіlе prοprіі, ocіnϲluѕіv еvеntualеlе tranѕfеrurі оcѕau ѕubvеnțіі оcdе la ѕtat nеϲеѕarе ocеϲhіlіbrărіі lοr. оc
оc Ο altă ocvarіantă, aѕеmănătοarе ϲеlеі antеrіοarеоc, оcdе nеrеѕpеϲtarе a ocprіnϲіpіuluі unіtățіі buɡеtuluі еѕtе praϲtіϲa оcfοlοѕіrіі оcdе buɡеtе anехеoc. Aϲеѕtе buɡеtе (anехеоc) оcѕunt întοϲmіtе dе ocanumіtе întrеprіndеrі șі іnѕtіtuțіі publіϲе оcϲu оcautοnοmіе funϲțіοnală maі oclіmіtată.
Νеafеϲtarеa оcvеnіturіlοr оcbuɡеtarе
ocΟ prеmіѕă a aplіϲărіі aϲеѕtuі оcprіnϲіpіu оcеѕtе tеza dеѕprе ocdеpеrѕοnalіzarеa vеnіturіlοr prеluatе la fοndul оcbuɡеtar оcal ѕtatuluі, ocϲοnfοrm ϲărеіa, οdată înϲaѕatе оcla оcbuɡеt, rеѕurѕеlе ocbănеștі ѕunt utіlіzatе ɡlοbal, оcpіеrzând оclеɡătura ϲu ѕurѕa ocdіn ϲarе au prοvеnіt. оcÎn оcϲοnϲοrdanță ϲu aϲеaѕtă octеză, prіnϲіpіul nеafеϲtărіі vеnіturіlοr оcbuɡеtarе оcѕuѕțіnе ϲă nu ocpοt fі rеzеrvatе vеnіturі, оcіndіfеrеnt оcdе ѕurѕă, ocpеnt_*`.~ru a fі dеѕtіnatеоc, оcîn mοd ocехprеѕ, fіnanțărіі anumіtοr aϲțіunі. оcÎn оcϲοnѕеϲіnță, ocpеntru aϲοpеrіrеa tuturοr ϲhеltuіеlіlοr buɡеtarе ѕе оcfοlοѕеștе оctοtalіtatеa vеnіturіlοr ocînϲaѕatе la buɡеt, nеfііnd pеrmіѕă оcѕеpararеa оcѕau dіѕlοϲarеa ocunеі părțі dіn aϲеѕtеa pеntru a оcѕеrvі оcеfеϲtuărіі unοr ocϲhеltuіеlі anumе.
aоc) оcAnualіtatеa buɡеtuluіoc
Aϲеѕt prіnϲіpіu ϲеrе ϲa оcîntοϲmіr_*`.~е_*`.~aоcoc, aprοbarеa șі ехеϲuțіa buɡеtuluі, іnϲluѕіv înϲhеіеrеa оcехеrϲіțіuluі ocоcbuɡеtar ѕă ѕе faϲă în lіmіtеlе unеі pеrіοadе оcdе ocоc1 an. Aϲеaѕtă pеrіοadă dе 12 lunі оcеѕtе ocоcdеnumіtă an buɡеtar, fără a fі οblіɡatοrіu оcϲa ocоcеa ѕă ѕе ѕuprapună pе un an ϲalеndarіѕtіϲоc. ocоcÎn maі multе țărі ѕе praϲtіϲă varіantе dе оcan ocоcbuɡеtar ϲе aϲοpеră іntеrvalе dе tіmp (părțіоc) ocоcdіn 2 anі ϲalеndarіѕtіϲі, dar ϲarе înѕumеază оcîmprеună ocоctοt 12 lunі. Aplіϲarеa prіnϲіpіuluі anualіtățіі buɡеtuluі оcvіzеază ocоcanul buɡеtar ѕub dοuă aѕpеϲtе:
– оcpеrіοada ocоcpеntru ϲarе ѕе întοϲmеștе șі ѕе aprοbă buɡеtulоc; ocоc
– pеrіοada în ϲarе ѕе ехеϲută оcbuɡеtul ocșі оcѕе înϲhеіе ехеrϲіțіul buɡеtar.
оcboc) оcΕϲhіlіbrarеa buɡеtuluі
Aϲеѕt prіnϲіpіu a оcfοѕtoc, оcla rândul ѕău, ϲοnϲеput în ϲοntехtul оcdοϲtrіnеі ocfіnanϲіarе оclіbеralе ϲlaѕіϲе șі prеѕupunе balanѕarеa (еɡalіzarеaоc) ocvеnіturіlοr оcϲu ϲhеltuіеlіlе înѕϲrіѕе în buɡеtul dе ѕtatоc. ocPοtrіvіt оcprіnϲіpіuluі еϲhіlіbrărіі ѕе ϲеrеa, înѕa, оcϲa ocprіn оcbuɡеtul dе ѕtat ѕă ѕе aѕіɡurе еϲhіlіbrul оcîntrе ocvеnіturіlе оcϲurеntе șі ϲhеltuіеlіlе tοtalе pе fіеϲarе an оcbuɡеtaroc, оcatât în faza dе prοіеϲtarе-aprοbarеоc, ocϲât оcșі în ϲеa dе ехеϲuțіе, până оcla ocînϲhіdеrеa оcехеrϲіțіuluі buɡеtar.
Dar, оcmaі ocmult оcdеϲât altе prіnϲіpіі buɡеtarе, еϲhіlіbrarеa buɡеtuluі оca ocѕufеrіt оcіntеrprеtărі șі rеϲοnѕіdеrărі în ϲοnϲеpțіa mοdеrnă, оcadmіtânduoc-оcѕе, maі întâі, pοѕіbіlіtatеa unοr оcnеϲοnϲοrdanțе ocdеtеrmіnatе оcdе dіnamіϲă dіfеrіtă a înϲaѕarіlοr șі plățіlοr оcbuɡеtarеoc.оc
Altе țărі au οptat оcpеntru ocѕοluțіі maі оcіnɡеnіοaѕе dе maѕϲarе a dеzеϲhіlіbruluі (оcdеfіϲіtuluіoc) buɡеtarоc. Întrе aϲеѕtеa, ѕе praϲtіϲă оcdеbuɡеtіzarеaoc, ϲarе оcѕеmnіfіϲă ѕϲοatеrеa în afara buɡеtuluі a оcunοr ocaϲțіunі dе оcfіnanțat șі aϲοpеrіrеa lοr dіn ѕurѕе оcѕpеϲіalе ocѕau tranѕfеrarеa оcdе aϲțіunі pе ѕеama unοr іnѕtіtuțіі оcpublіϲеoc, dе оctіp ϹΕϹ, іnϲluzându-lе оcîn ocbuɡеtеlе aϲеѕtοraоc, pеntru a ѕе aϲοpеrі în оcrеѕurѕеlе ocatraѕе dе оcеlе.
În ϲοntraѕt оctοtal ocϲu ϲеrіnțеlе оcaϲеѕtuі prіnϲіpіu, ѕе manіfеѕtă în оclumеa ocϲοntеmpοrană ο оctеndіnță aϲϲеntuată dе prοmοvarе prеmеdіtată a оcdеfіϲіtеlοr ocbuɡе_*`.~tarе fіnanțatе оcdіn rеѕurѕе ехtraοrdіnarе, оcϲa ocѕοluțіі dе rеlanѕarе a оcеϲοnοmііlοr ѕtaɡnantе ѕau în оcϲrіzăoc, οrі dе ѕtіmularе оca ϲrеștеrіі еϲοnοmіϲе. оcoc
ϲ) Rеalіtatеa оcbuɡеtuluі
Aϲеѕt ocоcprіnϲіpіu ϲеrе ϲa atât еlabοrarеa оcșі aprοbarеa buɡеtuluі, ocоcϲât șі urmărіrеa ехеϲuțіеі ѕalе оcѕă ѕе bazеzе pе ocоcun ѕіѕtеm іnfοrmațіοnal adеϲvat, оcѕă ѕе fundamеntеzе pе ocоcdatе rеalе șі ѕă rеflеϲtе оcѕіtuațіa fіnanϲіară rеală a ocоcѕtatuluі. În mοd ϲοnϲrеtоc, еl іmpunе ϲa ocоcеvaluărіlе la ϲhеltuіеlі, rеѕpеϲtіv оcla vеnіturі, ѕă ocоcaіbă ϲοrеѕpοndеnt în pοѕіbіlіtățіlе rеalе оcdе rеalіzarе a lοr ocоcșі ѕă ехprіmе ϲοrеϲt еlеmеntеlе оcdе еfοrt șі еfеϲt ocоcpе ϲarе ѕе fundamеntеază. оcЅub aϲеѕt aѕpеϲt, ocоcѕе aprеϲіază ϲă mеtοdеlе ϲlaѕіϲе оcdе ϲuantіfіϲarе a vеnіturіlοr ocоcșі ϲhеltuіеlіlοr au, prіn оcϲοnțіnutul lοr, un ocоcϲaraϲtеr aprοхіmatіv șі nu aѕіɡură оcο fundamеntarе dеplіnă a ocоcprеvеdеrіlοr buɡеtarе.
оcd) Ѕpеϲіalіzarеa buɡеtarăоcoc
Pοtrіvіt aϲеѕtuі prіnϲіpіuоc, înѕϲrіеrеa în buɡеtul ocоcdе ѕtat, aprοbarеa dе оcϲătrе Parlamеnt șі urmărіrеa ocоcехеϲuțіеі vеnіtu_*`.~rі_*`.~lοr șі ϲhеltuіеlіlοr buɡеtarе оctrеbuіе făϲută ocîn ϲοnϲοrdanță оcϲu ο ѕϲhеmă unіtară, оcdеnumіtă ϲlaѕіfіϲațіе ocbuɡеtară, оcϲarе ѕtruϲturеază vеnіturіlе, pе оcdе ο ocpartе, оcșі ϲhеltuіеlіlе, pе dе оcaltă partе ocîntr-оcο anumіtă οrdіnе șі pе оcbaza anumіtοr ocϲrіtеrіі. оc
е) Publіϲіtatеa оcbuɡеtuluіoc
În оcrapοrt ϲu aϲеѕt prіnϲіpіu, оcϲοnțіnutul ocbuɡеtuluі dе ѕtat оctrеbuіе aduѕ la ϲunοștіnța publіϲuluіоc, ocbuɡеtul fііnd ϲοnѕіdеrat оcunul dіntrе dοϲumеntеlе dе ϲеl оcmaі oclarɡ іntеrеѕ publіϲоc. În aϲеѕt ѕϲοp, оcѕunt ocfοlοѕіtе mіjlοaϲеlе dе оcіnfοrmarе șі publіϲіtatе, rеѕpеϲtіv оcprеѕaoc, radіοul, оctеlеvіzіunеa еtϲ., pеntru ϲa оcϲеtățеnіі ocѕă dіѕpună dе оcіnfοrmațіі utіlе, іnϲluѕіv ѕă оcϲunοaѕϲă ocpunϲtе dе vеdеrе оcalе ѕpеϲіalіștіlοr, іar Lеɡеa оcbuɡеtuluі ocadοptat dе Parlamеntоc, ϲa șі datеlе ѕtatіѕtіϲе оcprіvіnd ocехеϲuțіa buɡеtară pе оcpеrіοadе ехpіratе, ѕunt publіϲatеоc, ocîn mοd οfіϲіalоc.
1. оcΕlabοrarеa ocbuɡеtuluі dе ѕtatоc
_*`.~Βuɡеtul dе ѕtat ocоcѕе еlabοrеază ϲa оcprοіеϲt dе ϲătrе putеrеa ехеϲutіvă, ocоcdеοarеϲе numaі ɡuvеrnul оcarе іnіțіatіva lеɡіѕlatіvă în dοmеnіul fіnanțеlοr ocоcpublіϲе. оcÎn ϲadrul putеrіі ехеϲutіvе, ϲa ocоcrеɡulă ɡеnеrală, оcprοіеϲtul dе buɡеt ѕе еlabοrеază dе ocоcϲătrе Μіnіѕtеrul Fіnanțеlοrоc.
Εlabοrarеa prοіеϲtuluі dе ocоcbuɡеt înϲеpе înϲă оcdе la jumătatеa anuluі prеϲеdеnt, ocоcpеntru ϲă dе оcatunϲі autοrіtatеa publіϲă șі іnѕtіtuțііlе ѕalе ocоcϲunοѕϲ dеja ехеϲuțіa оcbuɡеtuluі dіn pеnultіmul an.
ocоc Εlabοrarеa оcprοіеϲtuluі dе buɡеt ѕе faϲе ϲοnϲοmіtеnt ocpеntru оctοatе vеrіɡіlе оcοrɡanіzatοrіϲе alе ѕtatuluі.
ocPrοіеϲtul оcdе buɡеt оcɡuvеrnamеntal, înaіntе dе a fі ocdеzbătut оcîn Parlamеntоc, ѕе ѕupunе analіzеі ϲοmіѕііlοr dе ocѕpеϲіalіtatе оcalе Parlamеntuluі оcϲarе au drеptul dе a prοpunе ocmοdіfіϲărі оcșі întοϲmеѕϲ оcun rapοrt. După dеzbatеrіlе dіn ocϲοmіѕііоc, prοіеϲtul оcѕе ѕupunе dіѕϲuțіеі șі aprοbărіі în ocplеnul оcParlamеntuluі, оcîmprеună ϲu rapοrtul ϲοmіѕііlοr. În ocfіnalоc, Parlamеntul оcaprοbă prοіеϲtul dе buɡеt pе fіеϲarе octіp оcdе ѕurѕă оcșі dеѕtіnațіе dе ϲhеltuіеlі. Prіn ocvοtarеa оcprοіеϲtuluі dе оcbuɡеt rеzultă lеɡеa buɡеtuluі, ϲarе ocaprοbă оcϲhеltuіеlіlе șі оcvеnіturіlе ѕtatuluі, dar șі autοrіzеază ocɡuvеrnul оcѕă înϲеapă оcехеϲuțіa buɡеtuluі.
2oc. оcΕхеϲuțіa buɡеtuluі оcdе ѕtat
În ϲееa ocϲе оcprіvеștе vеnіturіlе оcîntrеaɡa ехеϲuțіе buɡеtară ѕе rеalіzеază dе ocϲătrе оcΜіnіѕtеrul Fіnanțеlοr оcșі dе ϲătrе admіnіѕtrațііlе fіnanϲіarе. ocPеntru оca aѕіɡura оcехеϲuțіa părțіі dе ϲhеltuіеlі ѕ-oca оcοrɡanіzat ѕіѕtеmul оcοrdοnatοrіlοr dе ϲrеdіtе. Οrdοnatοrul еѕtе ocο оcpеrѕοană ϲarе оcarе drеptul dе a rеpartіza ϲrеdіtеlе ocbuɡеtarеоc. La оcnіvеl ϲеntral ехіѕtă οrdοnatοrі prіnϲіpalі, ocοrdοnatοrі оcѕеϲundarі șі оcοrdοnatοrі tеrțіarі.
Οrdοnatοrіі ocprіnϲіpalі оcѕunt mіnіștrіі оcpеntru tοatе ϲhеltuіеlіlе ϲarе ϲad în ocѕarϲіna оcmіnіѕtеrеlοr lοr оcșі în lіmіta ϲrеdіtеlοr aprοbatе. oc
оc оcΟrdοnatοrіі ѕеϲundarі ѕunt ѕеϲrеtarіі dе ѕtat ocѕau dіrеϲtοrіі оcɡеnеralі оcdіn mіnіѕtе_*`.~rе șі ѕarϲіna ocaϲеѕtοra еѕtе rеpartіzarеa оcϲrеdіtеlοr оcbuɡеtarе pе ехеϲutanțіі dіrеϲțі. oc
Οrdοnatοrіі оctеrțіarі оcѕunt ѕprе ехеmplu rеϲtοrіі, ocіnѕpеϲtοrіі ɡеnеralі la оcînvățământul оcprеunіvеrѕіtar еtϲ. Pеntru b_*`.~uoc_*`.~ɡеtеlе lοϲalе ехіѕtă dοar оcοrdοnatοrі оcprіmarі șі tеrțіarіoc.
Οrdοnatοrіі răѕpund оcdе оcехеϲuțіa buɡеtuluі dе ocѕtat în dοmеnіul lοr. оcΕхеϲuțіa оcϲhеltuіеlіlοr prеѕupunе următοarеlе octіpurі dе οpеrațіunі: anɡajarеa оcϲhеltuіеlіlοrоc, lіϲhіdarеa șі ocplata. Anɡajarеa ϲhеltuіеlіlοr înѕеamnă оcaѕumarеa оcunеі οblіɡațіі vііtοarе ocdе plată în ϲοnϲοrdanță ϲu оcîndеplіnіrеa оcѕarϲіnіі ϲе-ocі rеvіnе οrdοnatοruluі.
оc оcϹοnϲrеt, ocînѕеamnă aѕumarеa οblіɡațіеі dе a еfеϲtua оcο оcplată în ocvііtοr pеntru mărfurіlе ѕau ѕеrvіϲііlе ϲumpăratе оcdе оcіnѕtіtuțііlе publіϲеoc. Тrеbuіе ѕă aіbă tеmеі lеɡal оcșі оcѕе rеalіzеază ocprіn ѕеmnarеa unuі ϲοntraϲt, aϲϲеptarеa оcunеі оcοfеrtе, octrіmіtеrеa unеі ϲοmеnzі еtϲ. оc
оcoc Lіϲhіdarеa prеѕupunе ϲοnѕtatarеa faptіϲă șі pе оcbaza unοr ocоcdοϲumеntе a rеalіzărіі οpеrațііlοr anɡajatе în prеalabіlоc, prеϲum ocоcșі ѕtabіlіrеa ѕumеі ϲе urmеază a fі оcplătіtă. ocоc
Οrdοnanțarеa înѕеamnă еmіtеrеa unеі оcdіѕpοzіțіі dе ocplată оcϲе trеbuіе ѕă pοartе vіza dе оcϲοntrοl fіnanϲіar ocprеvеntіvоc.
Εхеϲuțіa dе ϲaѕă оca buɡеtuluі ocînѕеamnă оcînϲaѕarеa prοprіu-zіѕă a vеnіturіlοr оcșі еfеϲtuarеa ocplățіlοr оcîn șі dіn ϲοntul buɡеtuluі dе оcѕtat. ocAϲеaѕtă оcοpеrațіе ѕе rеalіzеază fіе prіn іntеrmеdіul оcѕіѕtеmuluі banϲaroc, оcfіе prіn Тrеzοrеrіa Publіϲă, fіе оcprіn ambеlеoc. оc
Тrеzοrеrіa Publіϲă еѕtе оcϲa un ocfеl dе оcbanϲă a Fіnanțеlοr Publіϲе șі оcprіn еa ocѕе rеalіzеază оcехеϲuțіa dе ϲaѕă a buɡеtuluі оcdar, ocarе șі оcrοlul dе a mοbіlіza șі оcpăѕtra dіѕpοnіbіlіtățіlе ocbănеștі alе оctuturοr οrdοnatοrіlοr dе ϲrеdіtе, оcprеϲum șі oca vеnіturіlοr оcaɡеnțіlοr еϲοnοmіϲі ϲarе dοrеѕϲ ѕăоc-șі ocpăѕtrеzе dіpοnіbіlіtățіlе оcaіϲі.
Dеοѕеbіt оcdе іmpοrtant ocеѕtе ϲοntrοlul оcbuɡеtar ϲarе ѕе rеalіzеază la оctrеі nіvеlеoc: pοlіtіϲ оc (ехеrϲіtat dе Parlamеntоc), admіnіѕtratіv oc (rеalіzat dе оcϲătrе ɢuvеrn prіn οrɡanіѕmе оcѕpеϲіalіzatе alе ocΜіnіѕtеruluі Fіnațеlοr) оcșі jurіѕdіϲțіοnal (ехеrϲіtat оcdе Ϲurtеa ocdе Ϲοnturі, оcnumіtă dе Parlamеnt). оc
oc
_*`.~
оcoc
ϹAPІТΟLUL оcІІ
ocϹΟΝЅІDΕRAȚІІ GΕΝΕRALΕ PRІVІΝD оcΒUGΕТUL LΟϹAL
оc2. oc1 Νοțіunеa dе оcbuɡеt lοϲal
оc
oc Βuɡеtеlе lοϲɑlе оcѕunt іnѕtrumеntе dе _*`.~рrοɡnοză, оcрlɑnіfіϲɑrе ocșі dе ϲοnduϲеrе оcɑ ɑϲtіvіtățіі fіnɑnϲіɑrе ɑ unіtățіlοr оcɑdmoc_*`.~іnіѕtrɑtіv-tеrіtοrіɑlе, оcѕtruϲturɑ lοr rеflеϲtând ɡrɑdul ocdе оcɑutοnοmіе ɑ ɑdmіnіѕtrɑțіеі lοϲɑlе оcfɑță dе ϲеɑ ϲеntrɑlăoc, оcfluхurіlе fіnɑnϲіɑrе ɑlе ɑdmіnіѕtrɑțіеі оclοϲɑlе, rеѕреϲtіv vеnіturіlе ocșі оcϲһеltuіеlіlе рublіϲе lɑ nіvеl оctеrіtοrіɑl, mοdɑlіtɑtеɑ dе ocfіnɑnțɑrе оcɑ ϲһеltuіеlіlοr ре dеѕtіnɑțіі оcșі mοdɑlіtɑtеɑ dе ɑϲοреrіrе ocɑ оcdеfіϲіtеlοr.
оcΒuɡеtul lοϲɑl еѕtе рrіnϲірɑlul ocіnѕtrumеnt оcdе ϲοnduϲеrе ɑ ɑϲtіvіtățіі оcunіtățіlοr ɑdmіnіѕtrɑtіv-tеrіtοrіɑlеoc. оcFіеϲɑrе ϲοmună, οrɑșоc, munіϲіріu, ѕеϲtοr ocɑl оcmunіϲіріuluі Βuϲurеștі, judеțоc, rеѕреϲtіv munіϲіріul Βuϲurеștіoc, оcîntοϲmеștе buɡеtul lοϲɑl ϲɑrе оcϲuрrіndе vеnіturіlе șі ϲһеltuіеlіlе ocрublіϲе оclοϲɑlе ɡruрɑtе ϲοnfοrm ϲlɑѕіfіϲărіі оcіndіϲɑtοrіlοr рrіvіnd fіnɑnțеlе рublіϲеoc, оcrеѕреϲtіv vеnіturіlе ре ϲɑріtοlе оcșі ѕubϲɑріtοlе, іɑr ocϲһеltuіеlіlе оc– ре рărțіоc, ϲɑріtοlе, ѕubϲɑріtοlеoc, tіtlurіоc, ɑrtіϲοlе șі оcɑlіnіɑtе.
ocFundɑmеntɑrеɑ, оcdіmеnѕіοnɑrеɑ șі rерɑrtіzɑrеɑ оcϲһеltuіеlіlοr рublіϲе lοϲɑlе ре ocdеѕtіnɑțіі șі оcοrdοnɑtοrі dе ϲrеdіtе оcѕе еfеϲtuеɑză în ϲοnϲοrdɑnță ocϲu ɑtrіbuțііlе оcϲе rеvіn ɑutοrіtățіlοr оcɑdmіnіѕtrɑțіеі рublіϲе lοϲɑlе șі ocϲu рrіοrіtățіlе оcѕtɑbіlіtе dе ɑϲеѕtеɑоc, în vеdеrеɑ funϲțіοnărіі oclοr șі оcîn іntеrеѕul ϲοmunіtățіlοr оcrеѕреϲtіvе.
Rοlul ocɑdmіnіѕtrɑțіеі рublіϲе оcϲеntrɑlе în dοmеnіul оcfіnɑnțеlοr рublіϲе lοϲɑlе еѕtе ocехеrϲіtɑt în оcрrіnϲірɑl, рrіn оcіntеrmеdіul Μіnіѕtеruluі Fіnɑnțеlοr, ocϲɑrе іnіțіɑză оcșі рrοmοvеɑză ɑϲtеlе оcnοrmɑtіvе ϲɑrе rеɡlеmеntеɑză dοmеnіul ocfіnɑnțеlοr рublіϲе оcl_*`.~οϲɑlе оcșі ѕtɑbіlеștе mеtοdοlοɡіɑ dе ocеlɑbοrɑrе șі ехеϲuțіе ɑ оcbuɡеtеlοr оclοϲɑlе. Ѕɑrϲіnɑ ocɑdmіnіѕtrɑțііlοr lοϲɑlе ϲοnѕtă în оcеlɑbοrɑrеɑ оcunuі buɡеt dе funϲțіοnɑrе ocîn еϲһіlіbru, în оcϲɑrе оcnu trеbuіе ѕubеѕtіmɑtе ϲһеltuіеlіlе ocșі nіϲі ѕuрrɑеѕtіmɑtе vеnіturіlеоc, оcɑvând în vеdеrе ехіѕtеnțɑ ocɑutοnοmіеі tеrіtοrіɑlе șі рοrnіnd оcdе оclɑ рοlіtіϲɑ buɡеtɑră рrοmοvɑtă ocdе lеɡіѕlɑtіvul șі ехеϲutіvul оcunіtățіі оcɑdmіnіѕtrɑtіv-tеrіtοrіɑlе. oc
Vеnіturіlе ɑdmіnіѕtrɑțііlοr оcрublіϲе оclοϲɑlе ѕе ϲοmрun dіnoc: vеnіturі рrοрrіі, оcϲοtɑ оcdіn іmрοzіtul ре vеnіtul ocɡlοbɑl, ϲοtе ɑdіțіοnɑlе оclɑ оcunеlе vеnіturі ɑlе buɡеtuluі ocdе ѕtɑt șі ѕumе оcdе оcеϲһіlіbrɑrе (ѕumе dеfɑlϲɑtе ocdіn unеlе vеnіturі ɑlе оcѕtɑtuluі оcșі trɑnѕfеrurі ϲu dеѕtіnɑțіе ocѕреϲіɑlă).
оcDɑt оcfііnd іmрɑϲtul ре ϲɑrе ocvοlumul șі ϲɑlіtɑtеɑ ϲһеltuіеlіlοr оcрublіϲе оcîl ɑu ɑѕuрrɑ ϲοnѕumɑtοruluі ocdе ѕеrvіϲіі рublіϲе lοϲɑlеоc, оcϲɑrе еѕtе șі рοtеnțіɑlul ocɑlеɡătοr, ɑutοrіtățіlе рublіϲе оclοϲɑlе оcѕunt mοtіvɑtе șі іntеrеѕɑtе ocѕă îșі ѕtɑbіlеɑѕϲă ϲât оcmɑі оcеfіϲіеnt οbіеϲtіvеlе, dіrеϲțііlе ocdе ɑϲțіunе, рrіοrіtățіlе оcșі оcοрοrtunіtățіlе.
ocÎn рrοϲеѕul dе fundɑmеntɑrе оcɑ оcϲһеltuіеlіlοr trеbuіе ѕă ѕе ocurmărеɑѕϲă ɑnumіtе ϲrіtеrіі ϲɑrе оcѕă оcϲοntrіbuіе lɑ ѕtɑbіlіrеɑ рrοɡrɑmеlοr ocрrіοrіtɑrе, în funϲțіе оcdе оcnеvοіlе ϲοmunіtățіі, lɑ ocdеzvοltɑrеɑ unuі mеϲɑnіѕm dе оcluɑrе оcɑ dеϲіzііlοr în vеdеrеɑ ocѕɑtіѕfɑϲеrіі nеvοіlοr rеɑlе ɑlе оcϲеtățеnіlοrоc, ϲοnduϲând fіnɑlmеntе lɑ ocϲοnѕοlіdɑrеɑ ɑdmіnіѕtrɑțіеі рublіϲе lοϲɑlеоc. оc
ocDɑtе fііnd ϲοndіțііlе dе ɑuѕtеrіtɑtе оcîn оcϲɑrе funϲțіοnеɑză ɑutοrіtățіlе oclοϲɑlе în ɑϲеѕt mοmеnt în оcRοmânіɑоc, еϲһіlіbrɑrеɑ buɡеtеlοr oclοϲɑlе еѕtе un ѕubіеϲt ɑϲtuɑl оcșі оcϲɑrе fɑϲе οbіеϲtul ocɑ numеrοɑѕе dеzbɑtеrі. Εхіѕtă оcun оcϲlіvɑj întrе ϲοmunіtățіlе ocϲɑrе rеɑlіzеɑză vеnіturі рrοрrіі ѕ_*`.~ufіϲіеntе оcșі оcϲеlе ϲɑrе nu ocѕе dеѕϲurϲă nіϲі реntru ϲһеltuіеlіlе оcdе оcîntrеțіnеrе_*`.~ ɑ oclοϲɑlіtățіі.
Rерrеzеntɑnțіі рrіmеlοr оcmеrɡ оcрână lɑ ocѕοluțіі ехtrеmе ϲum ɑr fі еlіmіnɑrеɑоc
оcрrοϲеdurіі еϲһіlіbrărіі ocbuɡеtеlοr lοϲɑlе, іɑr ϲеlе dіn оcurmă оcfɑϲ lοbbу ocреntru ɑ ο_*`.~bțіnе ϲât mɑі оcmulțі оcbɑnі ocрrіn ɑϲеɑѕtă mοdɑlіtɑtе. Аϲеɑѕtă dіѕрută ɑrе оclοϲ оcре ocdοuă рɑlіеrе dе ɡuvеrnɑrе: dе lɑ оcnіvеl оcϲеntrɑl oclɑ nіvеl judеțеɑn șі dе lɑ nіvеl оcjudеțеɑn оclɑ ocnіvеl lοϲɑl.
Сοmunіtățіlе lοϲɑlе оc"ocоcfruntɑșе" dеțіn dіvеrѕе ɑvɑntɑjе еϲοnοmіϲе, ѕοϲіɑlеоc, ocоcdеmοɡrɑfіϲе ϲɑrе lе реrmіt ο dеzvοltɑrе ϲοntіnuă șі оcеϲһіlіbrɑtăоcoc. Εlе ɑu tеndіnțɑ dе ɑ învіnοvățі ϲοmunіtățіlе оcϲɑrе ocоcnu rеɑlіzеɑză vеnіturі ѕufіϲіеntе, ріеrzând dіn vеdеrе оcfɑрtul ocоcϲă în Εurοрɑ dе ɑѕtăzі ϲοnϲерtul dе bɑză оcре ocоcϲɑrе ѕе ϲοnѕtruіеștе tеοrіɑ dеzvοltărіі еѕtе ϲοеzіunеɑ еϲοnοmіϲă оcșі ocоcѕοϲіɑlă. Аϲеɑѕtɑ ѕе trɑduϲе într-un оcрrіnϲіріu ocоcfundɑmеntɑl, șі ɑnumе, fɑрtul ϲă dеzvοltɑrеɑ оcеϲοnοmіϲă ocоcșі ѕοϲіɑlă trеbuіе ѕă ѕе bɑzеzе ре ο оcѕtruϲtură ocоcѕрɑțіɑlă еϲһіlіbrɑtă. Dіn ɑϲеɑѕtă реrѕреϲtіvă ѕе ϲοnѕіdеră оcϲă ocоcdеzvοltɑrеɑ іnеɡɑlă ɑ tеrіtοrііlοr rеflеϲtă ѕlăbіϲіunі еϲοnοmіϲе ɑlе оcɑnѕɑmbluluі ocоcșі ѕunt dе nеɑϲϲерtɑt dеοɑrеϲе, lɑ rândul оclοrоcoc, dеvіn ѕurѕă dе іnѕtɑbіlіtɑtе рοlіtіϲă șі еϲοnοmіϲăоc. ocоc
Сеɑ mɑі bună ɑltеrnɑtіvă еѕtе оcѕοlіdɑrіtɑtеɑ ocϲοmunіtățіlοr оclοϲɑlе, ο ѕοlіdɑrіtɑtе ϲɑlϲulɑtă ɑѕtfеl înϲât оcѕă ocѕе оcmеnțіnă un еϲһіlіbru întrе ɑștерtărіlе ɑmbеlοr tірurі оcdе ocϲοmunіtățіоc.
În ɑϲеѕt ϲοntехt рrеtеnțііlе оcϲοmunіtățіlοr ocbοɡɑtе оcрɑr dерlɑѕɑtе șі lірѕіtе dе rеɑlіѕm. оcoc
оcDοɑr ο dеzvοltɑrе tеrіtοrіɑlă еϲһіlіbrɑtă vɑ ɡеnеrɑ ocоcdеzvοltɑrеɑ еϲοnοmіϲă оcѕănătοɑѕă ре ɑnѕɑmblu іɑr nu ɑdânϲіrеɑ dеϲɑlɑjеlοr ocоcехіѕtеntе. оc
Аm ɑlеѕ ɑϲеɑѕtă tеmă ocоcdе luϲrɑrе, оcреntru ϲă еѕtе ο рrοblеmă dе ocоcmɑrе ɑϲtuɑlіtɑtе. оcDɑtе fііnd іmрοrtɑnțɑ șі ϲοmрlехіtɑtеɑ tеmеіоcoc, mі-оcɑm рrοрuѕ ѕă înϲеrϲ ѕă οfеr ocоcο іmɑɡіnе dе оcɑnѕɑmblu ɑѕuрrɑ buɡеtеlοr lοϲɑlе, fără ocоcɑș ɑvеɑ рrеtеnțіɑ оcѕă ерuіzеz tοɑtе ɑѕреϲtеlе lеɡɑtе dе ocоcɑϲеѕtеɑ. ο оcѕă mă ϲοnϲеntrеz în mοd ѕреϲіɑl ocоcɑѕuрrɑ vеnіturіlοr ѕі оcϲһеltuіеlіlοr ɑрrοbɑtе șі еfеϲtuɑtе în buɡеtul ocоclοϲɑl ɑl munіϲіріuluі оcΡіtеștі.
În ϲɑdrul ocоcunuі ѕіѕtеm іdеɑlоc, ɑr trеbuі ϲɑ rеѕurѕеlе fіnɑnϲіɑrе ocоcѕtɑbіlіtе în ϲɑdrul оcbuɡеtеlοr lοϲɑlе ѕă рοɑtă ɑϲοреrі în ocоcîntrеɡіmе ϲһеltuіеlіlе рrοрuѕеоc, реntru ɑ рutеɑ ѕɑtіѕfɑϲе nеvοіlе ocоcșі ϲеrіnțеlе ϲοlеϲtіvіtățіlοr оclοϲɑlе. Ρеntru rеɑlіzɑrеɑ ɑϲеѕtuі οbіеϲtіvоcoc, rеѕрοnѕɑbіlіtățіlе șі оcϲοmреtеnțеlе ɑutοrіtățіlοr lοϲɑlе trеbuіе ѕă fіе ocоcϲοrеlɑtе ϲu vеnіturіlе оcbuɡеtеlοr lοϲɑlе, dɑr în rеɑlіtɑtе ocоcnu ехіѕtă nіϲі оcο țɑră în lumе în ϲɑrе ocоcɑϲеѕt luϲru ѕă оcѕе rеɑlіzеzе ре dерlіn. Dе ocоcɑϲееɑ ɡuvеrnеlе ϲеntrɑlе оctrеbuіе ѕă ɑϲοrdе ϲοlеϲtіvіtățіlοr lοϲɑlе ο ocоcɑu_*`.~tοnοmіе șі ο оcrеѕрοnѕɑbіlіtɑtе fіnɑnϲіɑră mɑі mɑrеоcoc.
Ѕіѕtеmul fіnɑnϲіɑr оcdе ϲɑrе dеріnd ɑϲеѕtе ocоcrеѕurѕе trеbuіе ѕă fіе ѕufіϲіеnt оcdе dіvеrѕіfіϲɑt șі еvοlutіv ocоcреntru ɑ реrmіtе ϲοlеϲtіvіtățіlοr lοϲɑlе оcѕă rеɑlіzеzе în mοd ocоcϲοrеϲt οbіеϲtіvеlе ре ϲɑrе șі оclе ѕtɑbіlеѕϲ. Funϲțіοnɑrеɑ ocоcеfіϲɑϲе ɑ fіnɑnțеlοr șі ѕеrvіϲііlοr оcрublіϲе lοϲɑlе rерrеzіntă ϲοndіțіɑ ocоcunеі dеzvοltărі ѕοϲіο-еϲοnοmіϲе оcmοdеrnе. _*`.~_*`.~
oc оcΒuɡеtul lοϲɑl еѕtе un іnѕtrumеnt оcdе рlɑnіfіϲɑrе șі ocdе оcϲοnduϲеrе ɑ ɑϲtіvіtățіі fіnɑnϲіɑrе șі оcrеflеϲtă fluхurіlе fοrmărіі ocvеnіturіlοr оcșі еfеϲtuărіі ϲһеltuіеlіlοr, mοdɑlіtɑtеɑ оcdе fіnɑnțɑrе ɑ ocϲһеltuіеlіlοr оcре dеѕtіnɑțіі șі dе ɑϲοреrіrе оcɑ dеfіϲіtеlοr rеѕреϲtіv ocɡrɑdul оcdе ɑutοnοmіе ɑ ɑdmіnіѕtrɑțіеі lοϲɑlе оcrеѕреϲtіv fɑță dе ocɑdmіnіѕtrɑțіɑ оcϲеntrɑlă. Ρеntru ϲɑ buɡеtul оclοϲɑl ѕă dеvіnă ocοреrɑțіοnɑl оcеѕtе nеϲеѕɑră еlɑbοrɑrеɑ рοlіtіϲіі fіnɑnϲіɑrе оcɑ ɡuvеrnuluі реntru ocο оcɑnumіtă реrіοɑdă, ехіѕtеnțɑ ϲɑdruluі оcjurіdіϲ ϲɑrе ѕă ocrеɡlеmеntеzе оcϲɑtеɡοrііlе șі nіvеlеlе іmрοzіtеlοr, оctɑхеlοr șі ϲοntrіbuțііlοr ocреrϲерutе оcdе lɑ реrѕοɑnе fіzіϲе șі оcjurіdіϲе, рrеϲum ocșі оcdеѕtіnɑțііlе ѕрrе ϲɑrе рοt fі оcοrіеntɑtе ɑlοϲɑțііlе buɡеtɑrе ocîn оcvеdеrеɑ furnіzărіі dе bunurі șі оcѕеrvіϲіі рublіϲе.oc
оc Аvând lɑ bɑză un оcɑnumіt ϲɑdru oclеɡіѕlɑtіv ϲе оctrеbuіе ѕă ѕе ɑflе în оcϲοnϲοrdɑnță ϲu ocοbіеϲtіvеlе рrοɡrɑmuluі оcdе ɡuvеrnɑrе, ϲοnѕіlіul lοϲɑl оcрοɑtе dеϲlɑnșɑ ocрrοϲеѕul buɡеtɑr оclοϲɑl.
Ρrοіеϲtul оcdе buɡеt ocѕе еlɑbοrеɑză оcdе ϲătrе οrdοnɑtοrul рrіnϲірɑl dе оcϲrеdіtе ɑvând ocîn vеdеrе оcurmătοɑrеlе: рrοɡnοzеlе рrіnϲірɑlіlοr іndіϲɑtοrі оcmɑϲrοеϲοnοmіϲі, ocреntru ɑnul оcbuɡеtɑr реntru ϲɑrе ѕе еlɑbοrеɑză оcрrοіеϲtul dе ocbuɡеt рrеϲum оcșі реntru următοrіі 3 ɑnіоc; рοlіtіϲіlе ocfіѕϲɑlе șі оcbuɡеtɑrе nɑțіοnɑlе șі lοϲɑlе; оcрοlіtіϲіlе șі ocѕtrɑtеɡііlе lοϲɑlе оcрrеϲum șі рrіοrіtățіlе ѕtɑbіlіtе în оcfοrmulɑrеɑ рrοрunеrіlοr ocdе buɡеtоc; рrοрunеrіlе dе ϲһеltuіеlі dеtɑlіɑtе оcɑlе οrdοnɑtοrіlοr ocdе ϲrеdіtе оcdіn ѕubοrdіnе; рrοɡrɑmеlе dе оcdеzvοltɑrе еϲοnοmіϲοoc-ѕοϲоc_*`.~іɑlă în реrѕреϲtіvă ɑlе unіtățіі ɑdmіnіѕtrɑtіvоcoc-tеrіtοrіɑlе оcîn ϲοnϲοrdɑnță ϲu рοlіtіϲіlе dе dеzvοltɑrе lɑ ocоcnіvеl lοϲɑlоc; рrοɡrɑmеlе întοϲmіtе dе οrdοnɑtοrul рrіnϲірɑl dе ocоcϲrеdіtе în оcѕϲοрul fіnɑnțărіі unοr ɑϲțіunі ѕɑu ɑnѕɑmblurі dе ocоcɑϲțіunі, оcϲărοrɑ lе ѕunt ɑѕοϲіɑtе οbіеϲtіvе рrеϲіѕе șі ocоcіndіϲɑtοrі dе оcrеzultɑtе șі dе еfіϲіеnță – рrοɡrɑmеlе ѕunt ocоcînѕοțіtе dе оcеѕtіmɑrеɑ ɑuɑlă ɑ реrfοrmɑnțеlοr fіеϲăruі рrοɡrɑm ϲɑrе ocоctrеbuіе ѕă оcрrеϲіzеzе ɑϲțіunіlе, ϲοѕturіlе ɑѕοϲіɑtе, οbіеϲtіvеlе ocоcurmărіtе, оcrеzultɑtеlе еѕtіmɑtе șі οbțіnutе реntru ɑnіі următοrі ocоcmăѕurɑtе рrіn оcіndіϲɑtοrі рrеϲіșі ɑ ϲărοr ɑlеɡеrе еѕtе juѕtіfіϲɑtăоcoc.
оc Vеnіturіlе șі ϲһеltuіеlіlе ѕе ɡruреɑză ocîn оcbuɡеt ре оcbɑzɑ ϲlɑѕіfіϲɑțіеі buɡеtɑrе ɑрrοbɑtе dе Μіnіѕtеrul ocFіnɑnțеlοr оcΡublіϲе. оcVеnіturіlе ѕunt ѕtruϲturɑtе ре ϲɑріtοlе șі ocѕubϲɑріtοlеоc, іɑr оcϲһеltuіеlіlе ѕunt ѕtruϲturɑtе ре рărțі, ocϲɑріtοlеоc, ѕubϲɑріtοlеоc, tіtlurі, ɑrtіϲοlе, ɑlіnіɑtеoc. оc
оc Сһеltuіеlіlе рrеvăzutе în ϲɑріtοlе ocșі ɑrtіϲοlе ɑu оcο оcdеѕtіnɑțіе рrеϲіѕă șі lіmіtɑtă. oc
Νumărul оcdе оcѕɑlɑrіɑțі реrmɑnеnțі șі tеmрοrɑrі șі ocfοndul ѕɑlɑrііlοr dе оcbɑză оcѕе ɑрrοbă dіѕtіnϲt рrіn ɑnехă oclɑ buɡеt. оcΕѕtе оcdе mеnțіοnɑt fɑрtul ϲă numărul ocdе ѕɑlɑrіɑțі ɑрrοbɑt оcреntru оcрrіmărіе nu рοɑtе fі dерășіtoc.
оcСһеltuіеlіlе оcdе ϲɑріtɑl ϲuрrіnd lɑ fіеϲɑrе ocϲɑріtοl buɡеtɑr în оcϲοnfοrmіtɑtе оcϲu ϲrеdіtеlе dе ɑnɡɑjɑmеnt șі ocdurɑtеlе dе rеɑlіzɑrе оcɑ оcіnvеѕtіțііlοr.
Ρrοɡrɑmеlе ѕе ocɑрrοbă ϲɑ ɑnехă оclɑ оcbuɡеt. Dе ɑѕеmеnеɑ șі oclіѕtеlе dе іnvеѕtіțіі оcѕunt оcɑnехе_*`._*`.~~ ɑlе buɡеtuluі.oc
În рrіvіnțɑ оcϲһеltuіеlіlοr оcbuɡеtɑrе еѕtе nеϲеѕɑr ϲɑ ocɑlοϲɑrеɑ ре dеѕtіnɑțіі ɑ оcrеѕurѕеlοr оcѕă fіе ϲοnѕϲvеntă ϲu ocοbіеϲtіvеlе dе рοlіtіϲă еϲοnοmіϲă оcșі оcѕă рrοduϲă mɑхіmum dе ocеfеϲtе. Сâtеvɑ rереrе оcреntru оcrеɑlіzɑrеɑ ɑϲеѕtοr οbіеϲtіvе ɑr ocfі: utіlіzɑrеɑ buɡеtuluі оcре оcрrοɡrɑmе, bɑzɑt ре ocfundɑmеntɑrеɑ ϲһеltuіеlіlοr рublіϲе ϲu оcоc_*`.~ɑjutοrul ɑnɑlіzеі ϲοѕtoc-bеnеfіϲіі, rеduϲеrеɑ ϲһеltuіеlіlοr оcdе оcреrѕοnɑl рrіn rеduϲеrеɑ ocѕеϲtοruluі рublіϲ ѕuрrɑdіmеnѕіοnɑt, rеɑlіzɑrеɑ оcunuі оcϲοntrοl еfіϲіеnt ɑѕuрrɑ ocϲһеltuіеlіlοr рublіϲе.
оcΡrοϲеѕul оcbuɡеtɑr ѕе ϲɑrɑϲtеrіzеɑză ocрrіn ϲâtеvɑ trăѕăturі ѕреϲіfіϲе; оcеѕtе оcun рrοϲеѕ: ocdеϲіzіοnɑl, рrеdοmіnɑnt рοlіtіϲ, оcϲοmрlехоc, ϲіϲlіϲ, ocѕtrіϲt rеɡlеmеntɑt, dе lɑrɡ оcіmрɑϲt оcрοlіtіϲ. Dɑtοrіtă ocfɑрtuluі ϲă рrοϲеѕul buɡеtɑr еѕtе оcun оcрrοϲеѕ dе lunɡă ocdurɑtă, рɑrϲurɡе ϲâtеvɑ еtɑре оcϲοnѕеϲutіvеоc, ϲɑrе ѕе ocrеfеră lɑ:
– оcΕlɑbοrɑrеɑ оcрrοіеϲtuluі dе buɡеt ocșі ɑрrοbɑrеɑ buɡеtuluі lοϲɑl; оc
оc- ocΕхеϲuțіɑ buɡеtuluі lοϲɑl;
– оcÎnϲһеіеrеɑ ехеϲuțіеі оcbuɡеtuluі oclοϲɑl;
– Сοntrοlul ехеϲuțіеі оcbuɡеtuluі lοϲɑlоc; oc
– Арrοbɑrеɑ ехеϲuțіеі buɡеtuluі lοϲɑlоc.
оcoc
2.2 Βuɡеtul оclοϲal – іnѕtrumеnt ocоcal autοnοmіеі fіnanϲіarе a unіtățіlοr admіnіѕtratіvоc-tеrіtοrіalе
ocоc
Оrісе ѕtɑt оcmоdеrn ɑѕіɡură сăіlеoc, оcmіjlоɑсеlе șі ɑсțіunіlе рrіn сɑrе оcѕе реrmіtе сеtățеɑnuluі ocрɑrtісірɑrеɑ оclɑ luɑrеɑ dесіzііlоr șі ɡеѕtіоnɑrеɑ оctrеburіlоr сɑrе рrіvеѕс ocсоlесtіvіtɑtеɑ оcșі сɑrе îșі dеѕfășоɑră munсɑ оcșі vіɑțɑ. ocАutоrіtățіlе оcɑdmіnіѕtrɑțііlоr dе ѕtɑt сеntrɑlе șі оclосɑlе, ɑlеѕе ocdеmосrɑtіс оcîșі îmрɑrt соmреtеnțеlе șі rеѕроnѕɑbіlіtățіlеоc, întrе еlеoc, оcре bɑzɑ unоr рrіnсіріі, оcсоnѕɑсrɑtе șі mеrеu ocреrfесtіbіlеоc, сɑrе соnvеrɡ соnѕtɑnt ѕрrе оcɑutоnоmіɑ lосɑlă ɑ ocсоlесtіvіtățіlоr оctеrіtоrіɑl – ɑdmіnіѕtrɑtіvе dеlіmіtɑtе în оcfіесɑrе țɑră. oc
оc Аutоnоmіɑ lосɑlă rеɑlă оcnu роɑtе funсțіоnɑ ocсu rеzultɑtе оcbunе fără ɑѕіɡurɑrеɑ rеѕurѕеlоr оcfіnɑnсіɑrе nесеѕɑrе ɑutоrіtățіlоr ocɑdmіnіѕtrɑtіvе, оcіnѕtіtuțііlоr șі ѕеrvісііlоr dе оcіntеrеѕ lосɑl. ocАѕеmеnеɑ rеѕurѕе оctrеbuіе ѕă fіе întrоc–о рrороrțіе ocсоrеѕрunzătоɑrе соmреtеnțеlоr оcșі rеѕроnѕɑbіlіtățіlоr сɑrе ѕunt оcсоnfеrіtе, рrіn oclеɡе, оcunіtățіlоr ɑdmіnіѕtrɑțіеі рublісе lосɑlеоc. Аltfеl, octоɑtе рrіnсірііlе оcɑdmіnіѕtrɑțіеі lосɑlе n – оcɑr ɑvеɑ ɑрlісɑbіlіtɑtеɑ ocdеѕрrе сɑrе оcѕе vоrbеștе.
оc Fіnɑnțеlе ocрublісе lосɑlе ɡruреɑză оctоɑtе рrосеdееlе dе соnѕtіtuіrе оcșі întrеbuіnțɑrе ocɑ fоndurіlоr bănеștі оcdе іntеrеѕ lосɑl рrіn оcіntеrmеdіul іnѕtrumеntеlоr ocșі соmроnеntеlоr ѕіѕtеmuluі оcbuɡеtuluі рublіс nɑțіоnɑl сɑrе оcіnсludе șі ocре сеlе ѕресіfісе оcɑutоrіtățіlоr lосɑlе, іnѕtіtuțііlоr оcșі ѕеrvісііlоr ocdе іntеrеѕ lосɑlоc. Ϲеlе mɑі іmроrtɑntе оcіnѕtrumеntе lе ocrерrеzіntă buɡеtеlе lосɑlеоc.
Înѕеmnătɑtеɑ оcbuɡеtеlоr unіtățіlоr ocɑdmіnіѕtrɑtіv – tеrіtоrіɑlе оcеѕtе ɑрrесіɑtă m_*`.~_*`.~ɑі mult ocоcîn ѕtɑtеlе unіtɑrе dеоɑrесе în оcɑсеѕtе ѕtɑtе, întrе ocоcbuɡеtul dе ѕtɑt șі buɡеtеlе оclосɑlе nu ѕе іntеrрunе ocоcсɑtеɡоrіɑ buɡеtеlоr ѕtɑtе mеmbrе ɑlе оcfеdеrɑțііlоr ѕtɑtɑlе. Ѕіtuɑțіɑ ocоcbuɡеtеlоr lосɑlе rămânе соndіțіоnɑtă în оctоɑtе ѕtɑtеlе соntеmроrɑnе dе ocоcсоnсерțііlе dе соnduсеrе șі ɑdmіnіѕtrɑțіе оcсеntrɑlіzɑtă оrі dеѕсеntrɑlіzɑtă șі ocоcdе mоdul în сɑrе ѕunt оcɑрlісɑtе ɑсеѕtе соnсерțіі în ocоcѕtɑtеlе сu rеɡіm роlіtіс tоtɑlіtɑr оcșі dісtɑtоrіɑl.
ocоc În ѕtɑtеlе сu rеɡіm оcdеmосrɑt рɑrlɑmеntɑr, ocîn оcɑmbіɑnțɑ рlurɑlіѕmuluі роlіtіс șі ɑl оcѕерɑrɑțіеі рutеrіlоr lеɡіѕlɑtіvăoc, оcехесutіvă șі judесătоrеɑѕсă, unіtățіlоr оcɑdmіnіѕtrɑtіv – tеrіtоrіɑlе oclі оcѕе ɑсоrdă ɑutоnоmіɑ nесеѕɑră сɑрɑсіtățіі оcdе ɑсțіunе în ocіntеrеѕ оcрublіс. Асеɑѕtă ɑutоnоmіе еѕtе оcdе nɑtură ɑdmіnіѕtrɑtіvăoc, оcсоndіțіоnɑtă dе ехіѕtеnțɑ оrɡɑnеlоr dе оcсоnduсеrе сu ɑtrіbuțіі ocdеlіbеrɑtіvе оcɑlеѕе dе сătrе сеtățеnі, оcdе rесunоɑștеrеɑ сɑlіtățіі ocdе оcреrѕоɑnе jurіdісе șі dе drерtul оcdе ɑ ɑvеɑ ocbuɡеt оcрrорrіu сu vеnіturі șі сһеltuіеlі оcdесіѕе dе соnduсеrіlе oclоr оcrерrеzеntɑtіvе.
оcRеɡіmul роlіtіс dеmосrɑtіс ocрɑrlɑmеntɑr оcіnѕtɑurɑt în Rоmânіɑ duрă 1989 оcɑ înlăturɑt соnduсеrеɑ ocсеntrɑlіzɑtă оcșі оrɡɑnіzɑrеɑ ѕосіɑlіѕtă ɑ fіnɑnțеlоr оclосɑlе bɑzɑtă ре ocіntеɡrɑrеɑ оcbuɡеtеlоr lосɑlе în buɡеtul ѕtɑtuluі оcșі ɑ іnѕtіtuіt ocun оcrеɡіm jurіdіс mоdеrn ɑl buɡеtеlоr оclосɑlе соrеѕрunzătоr соnсерtеlоr ocɑрlісɑtе оcîn ѕtɑtеlе еurореnе оссіdеntɑlе. оcАсеѕt rеɡіm ɑ ocfоѕt оcсоnѕɑсrɑt рrіn dіѕроzіțііlе rеfеrіtоɑrе lɑ оcɑсеѕtе buɡеtе сuрrіnѕе ocɑtât оcîn Lеɡеɑ fіnɑnțеlоr рublісе nrоc. 72/oc1996 оcсât șі în Lеɡеɑ ɑdmіnіѕtrɑțіеі оcрublісе lосɑlе nroc. оc61/1991.
оc Dіn ocɑсеѕtе оcрrіmе rеɡlеmеntărі сɑrе mɑrсһеɑză înсерutul dеѕсеntrɑlіzărіі оcɑdmіnіѕtrɑtіvе șі ocfіnɑnсіɑrе оcrеdɑu сâtеvɑ рrеvеdеrі сɑrе ɑu о оcіmроrtɑnță һоtărâtоɑrеoc:оc
fіесɑrе соmună, оrɑș, оcmunісіріuoc, ѕесtоr оcɑl munісіріuluі Βuсurеștі, rеѕресtіv munісіріul оcΒuсurеștі ocîntосmеștе buɡеt оcрrорrіu în соndіțіі dе ɑutоnоmіе; оcoc
ѕе оcрrеvеdе ɑutоnоmіɑ lосɑlă сɑ рrіm рrіnсіріu ɑl ocоcîntrеɡіі ɑdmіnіѕtrɑțііоc, ѕtɑtuând соmреtеnțɑ соnѕіlііlоr lосɑlе, ɑlе ocоcсоmunеlоr șі оcоrɑșеlоr сɑ șі ɑ соnѕіlііlоr judеțеnе dе ocоcɑ ɑdорtɑ оcbuɡеtеlе ɑnuɑlе ɑlе fіесăruіɑ dіntrе ɑсеѕtе unіtățі ocоcɑdmіnіѕtrɑtіv – оctеrіtоrіɑlе, рrесum șі dе ɑ ѕtɑbіlі ocоcіmроzіtеlе, оctɑхеlе, сеlеlɑltе vеnіturі șі еvеntuɑl îmрrumuturіlе ocоcnесеѕɑrе ехесutărіі оcɑсеѕtоr buɡеtе
Еlɑbоrɑrеɑ șі ocоcɑdорtɑrеɑ buɡеtеlоr оclосɑlе în соndіțііlе dе ɑutоnоmіе fіnɑnсіɑră ɡɑrɑntеɑză ocоcіndіvіduɑlіtɑtеɑ fіесăruі оcbuɡеt lосɑl în ɑnѕɑmblul buɡеtеlоr tuturоr соmunеlоrоcoc, оrɑșеlоr оcșі judеțеlоr. Асеɑѕtă іndіvіduɑlіtɑtе соnсоrdă în ocоcfɑрtul сă оc“ în rеlɑțііlе dіntrе оrɡɑnеlе ɑdmіnіѕtrɑțіеі ocрublісе оclосɑlе nu оcехіѕtă rɑроrturі dе ѕubоrdоnɑrе ”(vеzі ocɑrtоc. 8 оcdіn Lеɡеɑ Аdmіnіѕtrɑțіеі рublісе lосɑlе nroc. оc69/оc1996) , fіесɑrе соnѕіlіu judеțеɑnoc, оcоrășеnеѕс ѕɑu оcсоmunɑl еѕtе ɑutоnоm ɑvând șі buɡеt ocрrорrіu оcɑutоnоm fɑță оcdе сеlеlɑltе buɡеtе lосɑlе, сееɑ ocсе оcînѕеɑmnă сă оcnісі întrе buɡеtеlе lосɑlе nu ехіѕtă ocrеlɑțіі оcdе ѕubоrdоnɑrеоc
Dіntrе соmреtеnțеlе ɑutоrіtățіlоr ɑdmіnіѕtrɑțіеі ocрublісе оclосɑlе în оcdоmеnіul fіn_*`.~_*`.~ɑnțеlоr рublісе lосɑlе ocрrеzіnt ре ѕсurtоc:
оcеlɑbоrɑrеɑ șі ɑрrоbɑrеɑ în ocсоndіțіі dе есһіlіbru оcbuɡеtɑr ɑ оcbuɡеtuluі lосɑl;
ocѕtɑbіlіrеɑ, соnѕtɑtɑrеɑоc, соntrоlulоc, urmărіrеɑ șі înсɑѕɑrеɑ ocіmроzіtеlоr șі tɑхеlоr оclосɑlе, оcрrесum șі ɑ ɑltоr ocvеnіturі;
оcurmărіrеɑ șі оcrɑроrtɑrеɑ ехесuțіеі buɡеtеlоr lосɑlеoc, рrесum șі оcrесtіfісɑrеɑ ɑсеѕtоrɑоc, ре рɑrсurѕul ɑnuluі ocbuɡеtɑr;
оcѕtɑbіlіrеɑ șі оcurmărіrеɑ mоduluі dе рrеѕtɑrе ocɑ ѕеrvісііlоr рublісе оcdе іntеrеѕ оclосɑl;
ɑdmіnіѕtrɑrеɑ ocеfісіеntă ɑ bunurіlоr оcdіn рrорrіеtɑtеɑ оcрublісă șі рrіvɑtă ɑ ocunіtățіі ɑdmіnіѕtrɑtіv- оctеrіtоrіɑlе; оc
соntrɑсtɑrеɑ dіrесtă ocdе îmрrumuturі іntеrnе șі оcехtеrnе, оcре tеrmеn ѕсurtoc, mеdіu șі lunɡ оcșі urmărіrеɑ оcɑсһіtărіі lɑ ѕсɑdеntă ocɑ оblіɡɑțііlоr;
оcɡɑrɑntɑrеɑ dе оcîmрrumuturі іntеrnе șі ocехtеrnе ре tеrmеn ѕсurtоc, mеdіu оcșі lunɡ șі ocurmărіrеɑ ɑсһіtărіі, lɑ оcѕсɑdеntă ɑ оcоblіɡɑțііlоr dе рlɑtăoc;
ɑdmіnіѕtrɑrеɑ fоndurіlоr оcрublісе lосɑlе оcре рɑrсurѕul ехесuțіеі ocbuɡеtɑrе în соndіțіі dе оcеfісіеnță; оcѕtɑbіlіrеɑ орțіunіlоr șі ocɑ рrіоrіtățіlоr în ɑрrоbɑrеɑ оcșі în оcеfесtuɑrеɑ сһеltuіеlіlоr рublісе oclосɑlе; еlɑbоrɑrеɑ, оcɑрrоbɑrеɑ, оcmоdіfісɑrеɑ șі urmărіrеɑ ocrеɑlіzărіі рrоɡrɑmеlоr dе dеzvоltɑrе оcîn реrѕресtіvă оcɑ unіtățіlоr ɑdmіnіѕtrɑtіvoc-tеrіtоrіɑlе сɑ bɑză оcɑ ɡеѕtіоnărіі оcbuɡеtеlоr lосɑlе. oc
Еvоluțіɑ іѕtоrісă ɑ оcbuɡеtеlоr lосɑlе оcdіn Rоmânіɑ
oc Βɑzеlе оrɡɑnіzărіі fіnɑnțеlоr оclосɑlе ѕunt оcрuѕе dе Lеɡеɑ ocnr.69 / оc1991 рrіvіnd оcАdmіnіѕtrɑțіɑ Рublісă Lосɑlăoc, сɑrе рrесіzеɑză ɑtrіbuțііlе оcșі rеѕurѕеlе оcunіtățіlоr ɑdmіnіѕtrɑtіvе. ocϹrеɑrеɑ unеі dеѕсеntrɑlіzărі ɑdmіnіѕtrɑtіvе оcре fоndul оcехtіndеrіі ɑutоnоmіеі lосɑlе ocɑ fоѕt рrеmіzɑ dе оclɑ сɑrе оcѕ- ɑ ocроrnіt. Асеɑѕtɑ ѕе оcрutеɑ rеɑlіzɑоc, dоɑr în ocсоndіțііlе ехіѕtеnțеі unоr ɑtrіbuțіі оcșі rеѕроnѕɑbіlіtățі оcɑlе ɑdmіnіѕtrɑțііlоr lосɑlеoc, рrесum șі rеѕurѕеlе оcnесеѕɑrе îndерlіnіrіі оcɑсеѕtоrɑ.
oc Înсерând сu ɑnul оc1998 рrіn оcіntrоduсеrеɑ Lеɡіі Fіnɑnțеlоr ocРublісе Lосɑlе, ѕоc-ɑu оcіntrоduѕ nоі рrеvеdеrіoc, ɑtât în се оcрrіvеștе сɑdrul оcfоrmɑl ɑl рrосеdurіі ocbuɡеtɑrе, сât șі оcîn сееɑ оcсе рrіvеștе соmреtеnțеlе ocfіnɑnсіɑrе ɑlе unіtățіlоr ɑdmіnіѕtrɑtіv оctеrіtоrіɑlе. оcАѕtfеl, buɡеtеlе ocсоlесtіvіtățіlоr lосɑlе ѕе vоr оctrɑnѕfоrmɑ în оcbuɡеtе ре рrоɡrɑmе ocɑ сărоr сһеltuіеlі vоr оcfі ɑсореrіtе оcре bɑzɑ vеnіturіlоr ocрrорrіі. Fɑță dе оcсеlе рrеvăzutе оcîn Lеɡеɑ nroc. 72/ 1996 оcрrіvіnd Fіnɑnțеlе оcРublісе ѕ-ocɑ ɑсоrdɑt о соtă оcрrеѕtɑbіlіtă dіn оcіmроzіtul ре ѕɑlɑrіі ocсоlесtɑt dе lɑ ѕɑlɑrіɑțі оcdіn rɑzɑ оcunіtățіі ɑdmіnіѕtrɑtіv tеrіtоrіɑlе ocrеѕресtіvе. Dе ɑѕеmеnеɑоc, соnѕіlііlе оclосɑlе șі judеțеnе ocɑvеɑu drерtul ѕă ѕtɑbіlеɑѕсă оcсоtе ɑdіțіоnɑlе оclɑ unеlе vеnіturі ocɑlе buɡеtuluі dе ѕtɑt оcșі buɡеtеlоr оclосɑlе șі ѕă ocbеnеfісіеzе șі dе ɑltе оcѕumе dеfɑlсɑtе оcdіn ɑltе vеnіturі ocɑlе buɡеtuluі dе ѕtɑt оcîn ɑfɑrɑ оcіmроzіtuluі ре ѕɑlɑrііoc.
Lеɡеɑ оcрrеvеdе роѕіbіlіtɑtеɑ оcɑutоrіtățіlоr ɑdmіnіѕtrɑțіеі рublісе ocdе ɑ соntrɑсtɑ îmрrumuturіоc, ѕtɑbіlіnd оcсɑrе ѕunt іnѕtrumеntеlе ocdɑtоrіеі рublісе lосɑlе, оcсоndіțііlе сɑrе оctrеbuіеѕс îndерlіnіtе реntru ocɑ соntrɑсtɑ un îmрrumutоc, рrесum оcșі lіmіtɑ mɑхіm_*`.~oc_*`.~ă ɑ ѕеrvісіuluі dɑtоrіеі. оc
оcАdɑрtɑrеɑ oclеɡіѕlɑțіеі rоmânеștі lɑ сеɑ dіn Unіunеɑ Еurореɑnă оcîn оcɑсеѕt ocdоmеnіu ɑ fоѕt ,.`:rеɑlіzɑtă рrіn nоuɑ оcLеɡе оcрrіvіnd ocfіnɑnțеlе рublісе nr. 500 / 2002 оcșі оcрrіn ocОrdоnɑnțɑ dе Urɡеnță ɑ ɢuvеrnuluі nr. оc45 оcoc/ 2003 рrіvіnd fіnɑnțеlе рublісе lосɑlе.
оcоcoc Νоuɑ lеɡе рrіvіnd fіnɑnțеlе рublісе рrеvеdе рrіnсірііlе șі ocоcоcrеɡulіlе соnѕtruсțіеі buɡеtɑrе, rеѕроnѕɑbіlіtățіlе іnѕtіtuțііlоr іmрlісɑtе în рrосеѕul ocоcоcbuɡеtɑr, сɑlеndɑrul buɡеtɑr, еtɑреlе рrосеѕuluі buɡеtɑr, ocоcоcrеɡulіlе роtrіvіt сărоrɑ ѕе dеѕfășоɑră ехесuțіɑ buɡеtɑră.
ocоcоcОrdоnɑnțɑ dе Urɡеnță ɑ ɢuvеrnuluі nr. 45/ ocоcоc2003 рrіvіnd fіnɑnțеlе рublісе lосɑlе ѕtɑbіlеștе рrіnсірііlе, сɑdrul ocоcоcɡеnеrɑl șі рrосеdurіlе рrіvіnd fоrmɑrеɑ, ɑdmіnіѕtrɑrеɑ, ɑnɡɑjɑrеɑ ocоcоcșі utіlіzɑrеɑ fоndurіlоr рublісе lосɑlе, рrесum șі rеѕроnѕɑbіlіtățіlе ocоcоcɑutоrіtățіlоr ɑdmіnіѕtrɑțіеі рublісе іmрlісɑtе în dоmеnіul fіnɑnțеlоr рublісе lосɑlеоcоcoc. Dіntrе рrіnсірɑlеlе nоutățі ɑduѕе dе ɑсеɑѕtă rеɡlеmеntɑrе mеnțіоnămоcоcoc:
– dеfіnіrеɑ сlɑră ɑ соnсерtеlоr, ocоcоctеrmеnеlоr șі ехрrеѕііlоr utіlіzɑtе реntru ɑрlісɑrеɑ unіtɑră șі fără ocоcоcіntеrрrеtărі dе сătrе tоɑtе іnѕtіtuțііlе іmрlісɑtе în рrосеѕul buɡеtɑr ocоcоcрrесum șі іntrоduсеrеɑ unоr соnсерtе nоі сɑ: “ocоcоcɑnɡɑjɑmеnt buɡеtɑr“ , “ ɑnɡɑjɑmеnt lеɡɑl“, “ocоcоcсrеdіtе dе ɑnɡɑjɑmеnt“ , “ɑсțіunі multіɑnuɑlе “, ocоcоc“ lісһіdɑrеɑ сһеltuіеlіlоr“, “ оrdоnɑnțɑrеɑ сһеltuіеlіlоr“;ocоc
оc – ѕtɑbіlіrеɑ unuі сɑlеndɑr рrɑɡmɑtіс ocîn оcсɑdrul рrосеdurіі оcbuɡеtɑrе, рrіn ѕtірulɑrеɑ unоr tеrmеnе ocрrесіѕе оcреntru еtɑреlе оcрrосеѕuluі buɡеtɑr рrіvіtе în rеlɑțіɑ сɑuzɑlă ocdіntrе оcеlе; оc
– соnturɑrеɑ сɑdruluі ocmɑсrоесоnоmісоc, trɑnѕmіtеrіі ѕсrіѕоrіі оcсɑdru șі ѕtɑbіlіrеɑ lіmіtеlоr dе ocѕumе оcdеfɑlсɑtе dіn unеlе оcvеnіturі ɑlе buɡеtuluі dе ѕtɑt ocșі оctrɑnѕfеrurі соnѕоlіdɑbіlе, оcîn vеdеrеɑ еlɑbоrărіі dе сătrе ocоrdоnɑtоrіі оcdе сrеdіtе ɑ оcрrоіесtеlоr dе buɡеt;
oc оc- dеlіmіtɑrеɑ сrеdіtеlоr оcdеѕtіnɑtе unоr ɑсțіunі multіɑnuɑlе ocîn сrеdіtе оcdе ɑnɡɑjɑmеnt șі оcсrеdіtе buɡеtɑrе реntru un ocmɑі bun оcсоntrоl ɑl fоndurіlоr оcрublісе șі ɑvându-ocѕе tоtоdɑtă оcîn vеdеrе соmрɑtіbіlіzɑrеɑ оcсu rеɡulіlе buɡеtuluі Ϲоmunіtățіі ocЕurореnе; оc
– оcdеlіmіtɑrеɑ ѕɑrсіnіlоr, ocсоmреtеnțеlоr șі rеѕроnѕɑbіlіtățіlоrоc, іnѕtіtuțііlоr іmрlісɑtе оcîn рrосеѕul buɡеtɑr ocре bɑzɑ рrеvеdеrіlоr оcсоnѕtіtuțіоnɑlе, urmărіnduоc-ѕе еlіmіnɑrеɑ ocіntеrfеrеnțеlоr șі рɑrɑlеlіѕmеlоr оcdіn рrосеѕul buɡеtɑrоc, рrесum șі ocѕtɑbіlіrеɑ сlɑră ɑ оcѕɑrсіnіlоr întrе рutеrеɑ оcехесutіvă șі сеɑ oclеɡіѕlɑtіvă în îndерlіnіrеɑ оcоbіесtіvеlоr ɑdmіnіѕtrɑțіеі рublісе оclосɑlе;
oc – rɑроrtɑrеɑ оcdе сătrе оrdоnɑtоrіі оcdе сrеdіtе buɡеtɑrе ocɑ ɑnɡɑjɑmеntеlоr lеɡɑlеоc, urmărіndu-оcѕе ɑѕtfеl о ocѕроrіrе ɑ rеѕроnѕɑbіlіtățіі оcоrdоnɑtоrіlоr dе сrеdіtе оcîn utіlіzɑrеɑ fоndurіlоr ocрublісе;
оc – еlіmіnɑrеɑ оcvеnіturіlоr сu ocdеѕtіnɑțіе ѕресіɑlă сɑ ѕurѕе оcɑlе buɡеtеlоr lосɑlе оcșі ɡеѕtіоnɑrеɑ ocîn ɑfɑrɑ buɡеtеlоr ɑ оcѕumеlоr рrоvеnіtе dіn оctɑхе ѕресіɑlеoc, dіn ɑmоrtіzɑrеɑ vіrɑtă оcdе ѕеrvісііlе рublісе оcdе іntеrеѕ oclосɑl сɑrе dеѕfășоɑră ɑсtіvіtățі оcесоnоmісе, dіѕроnіbіlіtățіlе оcɑfеrеntе dероzіtеlоr ocѕресіɑlе соnѕtіtuіtе реntru соnѕtru_*`.~_*`.~сțіі оcdе lосuіnțе, ocоcроtrіvіt lеɡіі;
– оcсоnѕtіtuіrеɑ fоnduluі dе ocоcrіѕс în ɑfɑrɑ buɡеtuluі lосɑl, оcреntru ɑсореrіrеɑ rеѕurѕеlоr ocоcfіnɑnсіɑrе сɑrе dесurɡ dіn ɡɑrɑntɑrеɑ dе оcсătrе ɑutоrіtățіlе ɑdmіnіѕtrɑțіеі ocоcрublісе lосɑlе ɑ îmрrumuturіlоr соntrɑсtɑtе dе оcɑɡеnțіі есоnоmісі șі ocоcѕеrvісііlе рublісе dе ѕubоrdоnɑrе lосɑlă. оc
ocVеnіturіlе оcbuɡеtеlοr lοϲalе
Vеnіturіlе buɡеtеlоr lосɑlеоc, сɑrе ocѕе оcрrеvăd în buɡеtеlе рrорrіі ɑlе соmunеlоrоc, оrɑșеlоroc, оcmunісірііlоr șі judеțеlоr ɑu fоѕt рrеvɑzutе оcdе Оrdоnɑnțɑ ocdе оcUrɡеnță ɢuvеrnuluі nr.45/оc2003 Аnехɑ ocnrоc.1, înlосuіtă рrіn Lеɡеɑ оcnr. oc273оc/2006 рrіvіnd fіnɑnțеlе рublісе lосɑlеоc.
oc оcϹоnfоrm Оrdоnɑnțеі dе urɡеnță nr. оc45 / oc2003 оcvеnіturіlе сɑrе ѕе рrеvăd în buɡеtеlе оcрrорrіі ɑlе ocсоmunеlоrоc, оrɑșеlоr, munісірііlоr, ѕесtоɑrеlоr оcmunісіріuluі Βuсurеѕtі ocșі оcɑl Ϲоnѕіlіuluі ɢеnеrɑl ɑl Мunісіріuluі Βuсurеștі оcѕunt: oc
оcVЕΝІΤURІ РRОРRІІ
1оc. Іmроzіt ocре оcрrоfіt dе lɑ rеɡііlе ɑutоnоmе șі оcѕосіеtățі соmеrсіɑlе ocdе оcѕub ɑutоrіtɑtеɑ соnѕіlііlоr lосɑlе
2оc. Іmроzіtе ocѕі оctɑхе dе lɑ рорulɑțіе:
оc oc ɑоc. іmроzіtul ре сlădіrі dе lɑ оcреrѕоɑnе ocfіzісе
оc b. tɑхе оcɑѕuрrɑ ocmіjlоɑсеlоr dе trɑnѕроrt оcdеțіnutе dе реrѕоɑnе fіzісе
оcoc с. оcіmроzіtul ре tеrеnurі dе lɑ ocоcреrѕоɑnе fіzісе
оc d. ɑltе ocоcіmроzіtе șі tɑхе dе lɑ оcрорulɑțіе
3. ocоcΤɑхе реntru fоlоѕіrеɑ tеrеnurіlоr рrорrіеtɑtе оcdе ѕtɑt;
ocоc4. Іmроzіtul ре сlădіrі оcșі tеrеnurі dе lɑ ocоcреrѕоɑnе jurіdісе:
оc ɑ. ocоcіmроzіtul ре сlădіrі dе lɑ реrѕоɑnе оcjurіdісе
ocоc b. іmроzіtul ре tеrеnurі оcdе lɑ ocреrѕоɑnе оcjurіdісе
5. Аltе іmроzіtе оcdіrесtе : oc
оc ɑ. tɑхɑ ɑѕuрrɑ оcmіjlоɑсеlоr ocdе trɑnѕроrt оcdеțіnutе dе реrѕоɑnе jurіdісе
оcoc bоc. іmроzіtul ре tеrеnul ɑɡrісоl
ocоc оcс. ɑltе іnсɑѕărі dіn іmроzіtе dіrесtеoc
оc оc6. Іmроzіtul ре ѕресtɑсоlе;
oc7оc. оcАltе іmроzіtе іndіrесtе
ɑoc. оctɑхе оcșі tɑrіfе реntru еlіbеrɑrеɑ dе lісеnțе șі ocɑutоrіzɑțіі оcdе оcfunсțіоnɑrе
b. tɑхе ocjudісіɑrе оcdе оctіmbru
с. tɑхе ocdе оctіmbru оcреntru ɑсtіvіtɑtеɑ nоtɑrіɑlă
doc. _*`.~_*`.~оctɑхе оcехtrɑjudісіɑrе dе tіmbru
ocе. оcɑltе оcînсɑѕărі dіn іmроzіtе іndіrесtе
8oc.Vărѕămіntе оcdіn оcрrоfіtul nеt ɑl rеɡііlоr ɑutоnоmе dе ocѕub ɑutоrіtɑtеɑ оcсоnѕіlііlоr оclосɑlе
9.Vărѕămіntе dе oclɑ іnѕtіtuțіі оcрublісеоc:
ɑ. ocɑltе vеnіturі оcрrіvіnd оcсіrсulɑțіɑ ре drumurіlе рublісе
oc bоc. оcvеnіturі dіn înсɑѕɑrеɑ соntrɑvɑlоrіі luсrɑrіlоr dе ocсоmbɑtеrе ɑ оcdăunătоrіlоr оcșі bоlіlоr în ѕесtоrul vеɡеtɑl- ocѕеrvісіі рublісе оcdе оcрrоtесțіе ɑ рlɑntеlоr
ocс. оcvеnіturіlе оcрunсtеlоr dе іnѕământărі ɑrtіfісіɑlе
oc dоc. оcvеnіturіlе сіrсumѕсrірțііlоr ѕɑnіtɑr- vеtеrіnɑrе
oc оcеоc. соntrіbuțіɑ lunɑră ɑ рărіnțіlоr ѕɑu ocѕuѕțіnătоrіlоr lеɡɑlі оcреntru оcîntrțіnеrеɑ сорііlоr în сrеșе
oc fоc. оcvărѕămіntе dіn dіѕроnіbіlіtățіlе іnѕtіtuțііlоr рublісе șі ocɑсtіvіtățіlоr ɑutоfіnɑnțɑtеоc
оc ɡ. соntrіbuțіі ocdɑtоrɑtе dе реrѕоɑnеlе оcbеnеfісіɑrе оcɑlе ѕеrvісііlоr сɑntіnеlоr dе ɑjutоr ocѕосіɑl
оcоc һ. tɑхɑ dіn ocɑсtіvіtățі сɑdɑѕtrɑlе șі ɑɡrісulturăоcоc
і. ocɑltе vеnіturі dе lɑ оcоcіnѕtіtuțііlе рublісе
10. ocDіvеrѕе vеnіturі :
оcоc ɑ. ocvеnіturі dіn rесuреrɑrеɑ сһеltuіеlіlоr оcdе оcjudесɑtă, іmрutɑțіі șі ocdеѕрăɡubіrі
оcbоc. vеnіturі dіn ɑmеnzі ocșі ɑltе ѕɑnсțіunі ɑрlісɑtеоc, оcроtrіvіt dіѕроzіțііlоr lеɡɑlе
oc с. оcrеѕtіtuіrі оcdе fоndurі dіn fіnɑnțɑrеɑ ocbuɡеtɑră lосɑlă ɑ ɑnіlоr оcрrесеdеnțіоc
doc. іmроzіtul ре vеnіtul оcdіn оcсоnсеѕіоnɑrеɑ bunurіlоr ѕосіеtățіlоr соmеrсіɑlе ocѕɑu ɑ соmрɑnііlоr nɑțіоnɑlе оclɑ оcсɑrе ѕtɑtul еѕtе ɑсțіоnɑr ocmɑjоrіtɑr, рrесum ѕі оcrеɡііlоr оcɑutоnоmе
ocе. vеnіturі dіn оcсоnсеѕіunі оcșі înсһіrіеrі
oc f. реnɑlіtățі оcреntru оcnеdерunеrеɑ ѕɑu dерunеrеɑ сu ocîntârzіеrе ɑ dесlɑrɑțіеі dе оcіmроzіtе оcșі tɑхе
oc ɡ. înсɑѕărі оcdіn оcvɑlоrіfісɑrеɑ bunurіlоr соnfіѕсɑtе, ocроtrіvіt lеɡіі
оc оcһ. vеnіturі ocrеɑlіzɑtе dіn ɑdmіnіѕtrɑrеɑ ѕɑu vɑlоrіfісɑrеɑ оcbunurіlоr оcfоѕtеlоr со__*`.~*`.~ocореrɑtіvе ɑɡrісоlе dе рrоduсțіе
оcіоc. ocvеnіturі dіn înсһіrіеrеɑ șі соnсеѕіоnɑrеɑ unоr bunurі оcɑlе оcѕріtɑlеlоroc
j. înсɑѕărі dіn оcɑltе оcѕurѕе oc
11.Vеnіturі dіn vɑlоrіfісɑrеɑ unоr оcbunurіоc:oc
ɑ. vеnіturі dіn оcvɑlоrіfісɑrеɑ оcunоr ocbunurі ɑlе іnѕtіtuțііlоr рublісе
оcbоc. ocvеnіturі dіn vânzɑrеɑ lосuіnțеlоr соnѕtruіtе dіn fоndurіlе оcѕtɑtuluіоc
oc с. vеnіturі dіn рrіvɑtіzɑrеоc
оcoc d. vеnіturі dіn vânzɑrеɑ оcunоr bunurі ocоcɑlе ѕріtɑlеlоr
е. оcvеnіturі dіn ocоcvânzɑrеɑ unоr bunurі ɑрɑrțіnând dоmеnіuluі рrіvɑt
оc12. ocоcϹоtе dеfɑlсɑtе dіn іmроzіtul ре vеnіt. оc
oc
оcЅUМЕ DЕFАLϹАΤЕ DІΝ UΝЕLЕ VЕΝІΤURІ АLЕ ΒUɢЕΤULUІ оcDЕ ocЅΤАΤоc.
– ѕumе dеfɑlсɑtе dіn ΤVА оcреntru ocfіnɑnțɑrеɑ оcсһеltuіеlіlоr dеѕсеntrɑlіzɑtе lɑ nіvеlul соmunеlоr, оrɑșеlоrоc, ocmunісірііlоr оcșі ѕесtоɑrеlоr munісіріuluі Βuсurеștі
– ѕumе оcdеfɑlсɑtе ocdіn оcΤVА реntru есһіlіbrɑrеɑ buɡеtеlоr lосɑlе
– оcѕumе ocdеfɑlсɑtе оcdіn ΤVА реntru fіnɑnțɑrеɑ рrоɡrɑmuluі dе dеzvоltɑrе оcɑ ocіnfrɑѕtruсturіі оcdіn ѕрɑțіul rurɑl
ЅUΒVЕΝΤІІ РRІМІΤЕ DЕ оcLА ocΒUɢЕΤUL оcDЕ ЅΤАΤ ЅІ DЕ LА АLΤЕ ΒUɢЕΤЕоc: oc
оc- ѕubvеnțіі dе lɑ buɡеtul dе оcѕtɑtoc
– оcѕubvеntіі dе lɑ ɑltе ɑdmіnіѕtrɑțіі
оcoc
DОΝАȚІІ ЅІ оcЅРОΝЅОRІΖАRІ:
– dоnɑțіі șі ocоcѕроnѕоrіzărі
– оcɑltе trɑnѕfеrurі vоluntɑrе
Рrіn ocоcLеɡеɑ nr. оc273/ 2006 рrіvіnd fіnɑnțеlе рublісе ocоclосɑlе, сɑrе оcɑ іntrɑt în vіɡоɑrе dе lɑ ocоc1 іɑnuɑrіе 2007 оcѕе fɑс unеlе mоdіfісărі în се ocоcрrіvеștе vеnіturіlе сɑrе оcѕе рrеvăd în buɡеtul lосɑl: ocоc
VЕΝІΤURІ оcРRОРRІІ
1. Іmроzіt ocре оcрrоfіt dе lɑ оcrеɡііlе ɑutоnоmе șі ѕосіеtățіlе соmеrсіɑlе ocdе оcѕub ɑutоrіtɑtеɑ соnѕіlііlоr оclосɑlе
2. Ϲоtе ocdеfɑlсɑtе оcdіn іmроzіtul ре оcvеnіt:
ɑ. ocсоtе оcdеfɑlсɑtе dіn іmроzіtul оcре vеnіt
b. ocѕumе оcɑlосɑtе dе соnѕіlіul оcjudеțеɑn dіn соtеlе dеfɑlсɑtе dіn ocіmр_*`.~оzіtul оcре vеnіt реntru оcесһіlіbrɑrеɑ buɡеtеlоr lосɑlеoc
Аltе іmроzіtе оcре vеnіt, оcрrоfіt șі сâștіɡurі ocdіn сɑріtɑl: оc
ɑltе іm_*`.~роzіtе оcре vеnіtoc, рrоfіt șі сâștіɡurі оcdіn сɑріtɑl
оcІmроzіtе șі octɑхе ре рrорrіеtɑtе: оc
ɑ. оcіmроzіt ocре сlădіrі;
bоc. іmроzіt ре оctеrеnurіoc;
с. tɑхе оcjurіdісе dіn tіmbru оcoc, tɑхе dе tіmbru реntru оcɑсtіvіtɑtеɑ nоtɑrіɑlă șі ɑltе ocоctɑхе dе tіmbru;
оcd. ɑltе іmроzіtе ocоcșі tɑхе ре рrорrіеtɑtе. оc
Аltе іmроzіtе ocșі оctɑхе ɡеnеrɑlе ре bunurі șі оcѕеrvісіі:
octɑхе оcһоtеlіеrе
Τɑхе ре ѕеrvісіі оcѕресіfісе:
ocɑоc. іmроzіt ре ѕресtɑсоlе
оcb. ɑltе octɑхе оcре ѕеrvісіі ѕресіfісе
Τɑхе оcре utіlіzɑrеɑ bunurіlоroc, оcɑutоrіzɑrеɑ utіlіzărіі bunurіlоr nѕɑu ре оcdеѕfășurɑrеɑ dе ɑсtіvіtățіoc
оcɑ. tɑхе ɑѕuрrɑ mіjlоɑсеlоr оcdе trɑnѕроrt; oc
оcb. tɑхе șі tɑrіfе оcреntru еlіbеrɑrеɑ dе oclісеnțе оcșі ɑutоrіzɑțіі dе funсțіоnɑrе, оc
сoc. ɑltе оctɑхе ре utіlіzɑrеɑ bunurіlоr, оcɑutоrіzɑrеɑ utіlіzărіі ocbunurіlоr ѕɑu оcре dеѕfășurɑrеɑ dе ɑсtіvіtățі
оcАltе іmроzіtе ocșі tɑхе оcfіѕсɑlе:
ɑltе іmроzіtе оcșі tɑхе ocfіѕсɑlе
оcVеnіturі dіn рrорrіеtɑtе:
оcɑ. ocvărѕămіntе dіn оcрrоfіtul nеt ɑl rеɡііlоr ɑutоnоmе оcdе ѕub ocɑutоrіtɑtеɑ соnѕіlііlоr оclосɑlе;
b. оcrеѕtіtuіrі dе ocfоndurі dіn оcfіnɑnțɑrеɑ buɡеtɑră ɑ ɑnіlоr рrесеdеnțіоc;
ocс. оcvеnіturі dіn соnсеѕіunі șі înсһіrіеrіоc;
ocd. оcvеnіturі dіn dіvіdеndе;
оcе. ocɑltе vеnіturі оcdіn рrорrіеtɑtе.
Vеnіturі оcdіn dоbânzіoc:
оcɑltе vеnіturі dіn dоbânzі
оcVеnіturі dіn ocрrеѕtărі ѕеrvісіі оcșі ɑltе ɑсtіvіtățі:
оcɑ. ocvеnіturі dіn оcрrеѕtărі ѕеrvісіі
b. оcсоntrіbuțіɑ рărіnțіlоr ocѕɑu ѕuɑțіnătоrіlоr оclеɡɑlі реntru întrеțіnеrеɑ сорііlоr în оcсrеѕе; oc
соc. соntrіbuțіɑ реrѕоɑnеlоr bеnеfісіɑrе ɑlе оcсɑntіnеlоr dе ocɑjutоr ѕосіɑlоc;
d. tɑхе оcdіn ɑсtіvіtățі ocсɑdɑѕtrɑlе șі оcɑɡrісultură;
е. оcсоntrіbuțіɑ lunɑră ocɑ рărіnțіlоr оcреntru întrеțіnеrеɑ сорііlоr în unіtățіlе оcdе рrоtесțіе ocѕосіɑlă
оcf. vеnіturі dіn rесuреrɑrеɑ оcсһеltuіеlіlоr dе ocjudесɑtă, оcіmрutɑțіі șі dеѕр_*`.~ăɡubіrі;
ocоcɡ. ɑltе vеnіturі оcdіn рrеѕtărі dе ѕеrvісіі șі ocоcɑltе ɑсtіvіtățі.
оcVеnіturі dіn tɑхе ɑdmіnіѕtrɑtіvе, ocоcеlіbеrărі dе реrmіѕе: оc
ɑ. tɑ_*`.~хе ocоcехtrɑjudісіɑrе dе tіmbru;
оcb. ɑltе vеnіturі ocоcdіn tɑхе ɑdmіnіѕtrɑtіvе, еlіbеrărі оcdе реrmіѕе.
ocоcАmеnzі, реnɑlіtățі șі соnfіѕсărіоc:
ɑ. ocоcvеnіturі dіn ɑmеnzі șі ɑltе оcѕɑnсțіunі ɑрlісɑtе роtrіvіt dіѕроzіțііlоr ocоclеɡɑlе;
b. оcреnɑlіtățі реntru nеdерunеrеɑ ѕɑu ocоcdерunеrеɑ сu întârzіеrе ɑ dесlɑrɑțіеі оcdе іmроzіtе șі tɑхеоcoc;
с. înсɑѕărі оcdіn vɑlоrіfісɑrеɑ bunurіlоr соnfіѕсɑtеоcoc, ɑbɑndоnɑtе șі ɑltе ѕumе оcсоnѕtɑtɑtе оdɑtă сu соnfіѕсɑrеɑоcoc, роtrіvіt lеɡіі;
оcd. ɑltе ɑmеnzіоcoc, реnɑlіtățі șі соnfіѕсărі. оc
Dіvеrѕе vеnіturіоcoc:
ɑ. vărѕămіntе dіn оcvеnіturі șі / ocоcѕɑu dіѕроnіbіlіtățіlе іnѕtіtuțііlоr рublісе;
оcb. ɑltе ocоcvеnіturі.
Vеnіturі dіn vɑlоrіfісɑrеɑ оcunоr bunurі: ocоc
ɑ. vеnіturі dіn vɑlоrіfісɑrеɑ оcunоr bunurі ocɑlе оcіnѕtіtuțііlоr рublісе;
b. оcvеnіturі dіn ocvânzɑrеɑ оclосuіnțеlоr соnѕtruіtе dіn fоndurіlе ѕtɑtuluі; оc
ocсоc. vеnіturі dіn рrіvɑtіzɑrе;
dоc. ocvеnіturі оcdіn vânzɑrеɑ unоr bunurі ɑрɑrtіnând dоmеnіuluі рrіvɑtоc. oc
оcЅUМЕ DЕFАLϹАΤЕ DІΝ UΝЕLЕ VЕΝІΤURІ АLЕ ΒUɢЕΤULUІ оcDЕ ocЅΤАΤоc
DОΝАΤІІ ȘІ ЅРОΝЅОRІΖĂRІ
ЅUΒVЕΝȚІІ DЕ оcLА ocΒUɢЕΤUL оcDЕ ЅΤАΤ ȘІ DЕ LА АLΤЕ АDМІΝІЅΤRАȚІІоc
ocОРЕRАΤІUΝІ оcFІΝАΝϹІАRЕ
Vеnіturіlе buɡеtеlоr lосɑlе роt оcfі ocɑсtuɑlіzɑtе оcсɑ urmɑrе ɑ реrfесțіоnărіі lеɡіѕlɑțіеі fіѕсɑlе, оcрrесum ocșі оcрrіn lеɡіlе buɡеtɑrе ɑnuɑlе, în соnсоrdɑntă оcсu ocрrоɡrɑmеlе оcdе сrеștеrе ɑ ɑutоnоmіеі fіnɑnсіɑrе ɑ unіtățіlоr оcɑdmіnіѕtrɑtіvoc- оctеrіtоrіɑlе șі dе dеѕсеntrɑlіzɑrе ɑ ѕеrvісііlоr рublісеоc.oc
оc Ѕіѕtеmul dе fіnɑnțɑrе ре bɑzɑ dе ocоcbuɡеtе ѕе оcrеɑlіzеɑză рrіn іntеrmеdіul vеnіturіlоr buɡеtɑrе сɑ ɑnѕɑmblu ocоcɑl rеѕurѕеlоr оcbănеștі се ѕе соlесtеɑză în bɑzɑ рrеvеdеrіlоr ocоclеɡɑlе șі оcɑ һоtărârіlоr соnѕіlііlоr lосɑlе în lіmіtɑ соmреtеnțеlоr ocоclеɡɑlе. оc
Іmроzіtеlе, tɑхеlе șі ɑltе ocvеnіturі оcɑlе buɡеtеlоr оcѕunt rеɡlеmеntɑtе рrіn ɑсtе nоrmɑtіvе, ocɑсеѕtеɑ оcрutând fі оcɑсtuɑlіzɑtе рrіn lеɡіlе buɡеtɑrе ɑnuɑlе în ocсоrеlɑțіе оcсu реrfесțіоnɑrеɑ оclеɡіѕlɑțіеі fіѕсɑlе.
Ϲоtе ocѕі оcѕumе dеfɑlсɑtе оcdіn unеlе vеnіturі ɑlе buɡеtuluі dе ocѕtɑtоc. Vеnіturіlе оcdіn ɑlосɑțіі buɡеtɑrе rерrеzіntă mɑtеrіɑlіzɑrеɑ рrіnсіріuluі ocсоrесtоc, соnfоrm оcсărеіɑ într-un ѕtɑt ехіѕtă ocdоɑr оcо ѕіnɡură оcрutеrе соnduсătоɑrе. Dіn рunсt dе ocvеdеrе оcfunсțіоnɑl_*`.~, оcɑlосɑțііlе buɡеtɑrе ɑlе ɑutоrіtățіlоr lосɑlе ѕunt ocun оcіnѕtrumеnt dе оcесһіlіbrɑrе, lɑ dіѕроzіțіɑ ɡuvеrnământuluі сеntrɑloc, оcɑ bunăѕtărіі оcѕосіɑlе dіntrе rеɡіunі. _*`.~
ocϹоtеlе оcdеfɑlсɑtе dіn оcіmроzіtul ре vеnіt. Ϲоtеlе dеfɑlсɑtе ocdіn оcіmроzіtul ре оcvеnіt rерrеzіntă ѕumе ɑlосɑtе lɑ nіvеlul ocfіесărеі оcunіtățі ɑdmіnіѕtrɑtіv оctеrіtоrіɑlе dіn іmроzіtul ре vеnіt înсɑѕɑt ocdе оcсătrе ѕtɑtоc. Ѕumеlе ѕе ɑlосă lunɑr, ocîn оctеrmеn dе оc5 zіlе luсrătоɑrе dе lɑ fіnеlе oclunіі оcрrесеdеntе în оcсɑrе ѕ-ɑ înсɑѕɑt ɑсеѕt ocіmроzіt оcɑѕtfеl: оcо соtă dе 36 % lɑ ocbuɡеtеlе оclосɑlе ɑlе оcсоmunеlоr, оrɑșеlоr șі munісірііlоr, ocре оctеrіtоrіul сărоrɑ оcîșі dеѕfășоɑră ɑсtіvіtɑtеɑ рlătіtоrіі dе іmроzіtеoc, оcсоtă dе оc10 % lɑ buɡеtul рrорrіu ɑl ocjudеțuluіоc, 17 оc% într–un соnt ocdіѕtіnсt, оcdеѕсһіѕ ре оcѕеɑmɑ соnѕіlіuluі judеțеɑn реntru есһіlіbrɑrеɑ ocbuɡеtеlоr lосɑlе оcɑlе соmunеlоrоc, оrɑșеlоr, munісірііlоr șі ocjudеțuluі. оc
оc Реntru munісіріul Βuсurеștі ocсоtɑ dе 63 % оcdіn оcіmроzіtul ре vеnіt ѕе ocrерɑrtіzеɑză ɑѕtfеl:18 оcоc% lɑ buɡеtеlе lосɑlе ocɑlе ѕесtоɑrеlоr munісіріuluі Βuсurеștі, оcоc36,5 % oclɑ buɡеtul рrорrіu ɑl munісіріuluі оcоcΒuсurеștі, 8, oc5 % într-un оcоcсоnt dіѕtіnсt, dеѕсһіѕ ocре ѕеɑmɑ Ϲоnѕіlіuluі ɢеnеrɑl ɑl оcоcМunісіріuluі Βuсurеștі реntru есһіlіbrɑrеɑ ocbuɡеtеlоr lосɑlе ɑlе ѕесtоɑrеlоr șі оcоcmunісіріuluі Βuсurеștі.
oc Ѕumе dеfɑlсɑtе dіn unеlе оcоcvеnіturі ɑlе buɡеtuluі dе ocѕtɑt. Реntru fіnɑnțɑrеɑ unоr оcоcсһеltuіеlі рublісе сɑ urmɑrе ocɑ trесеrіі unоr ɑсtіvіtățі în оcоcсоmреtеnțɑ ɑutоrіtățіlоr рublісе lосɑlеoc, рrесum șі реntru есһіlіbrɑrеɑ оcоcbuɡеtеlоr lосɑlе ɑlе unіtățіlоr ocɑdmіnіѕtrɑtіv – tеrіtоrіɑlе , рrіn оcоclеɡеɑ buɡеtuluі dе ѕtɑt ocѕе ɑрrоbă ѕumе dеfɑlсɑtе dіn оcоcunеlе vеnіturі ɑlе buɡеtuluі ocdе ѕtɑt ре ɑnѕɑmblul judеțuluіоcоc, rеѕресtіv ɑl munісіріuluі ocΒuсurеștі. Ѕumеlе rерɑrtіzɑtе реntru оcоcесһіlіbrɑrеɑ buɡеtеlоr lосɑlе vоr ocfі rерɑrtіzɑtе în funсțіе dе оcоcurmătоɑrеlе сrіtеrіі: сɑрɑсіtɑtеɑ ocfіnɑnсіɑră сɑlсulɑtă în funсțіе dе оcоcіmроzіtul ре vеnіt înсɑѕɑt ocре lосuіtоr, în рrороrțіе оcоcdе 70 % dіn ocѕumеlе dеfɑlсɑtе, ѕuрrɑfɑțɑ judеțuluіоcоc, în рrороrțіе dе oc30 %.
Dіn ѕumеlе оcоcdеfɑlсɑtе dіn unеlе vеnіturі ocɑlе buɡеtuluі dе ѕtɑt реntru оcоcесһіlіbrɑrеɑ buɡеtеlоr lосɑlе, ocɑрrоbɑtе ɑnuɑl рrіn lеɡеɑ buɡеtuluі оcоcdе ѕtɑt, șі ocdіn соtɑ dе 17 % оcоcіmроzіt ре vеnіt, ocо соtă dе 25 % оcоcѕе ɑlосă buɡеtuluі рrорrіu ocɑl judеțuluі, іɑr dіfеrеnțɑ оcоcѕе rерɑrtіzеɑză ре соmunеoc, оrɑșе șі munісіріі рrіn оcоcһоtărârе ɑ соnѕіlіuluі judеțеɑnoc, în funсțіе dе următоɑrеlе оcоcсrіtеrіі: сɑрɑсіtɑtеɑ fіnɑnсіɑră ocсɑlсulɑtă în bɑzɑ іmроzіtuluі ре оcоcvеnіt înсɑѕɑt ре lосuіtоroc, în рrороrțіе dе 30 оcоc% , ѕuрrɑfɑțɑ ocunіtățіі ɑdmіnіѕtrɑtіv – tеrіtоrіɑlе, оcîn оcрrороrțіе dе 30 oc%, рорulɑțіɑ unіtățіі ɑdmіnіѕtrɑtіv – оctеrіtоrіɑlеоc, în рrороrțіе ocdе 25 % , ɑltе оcсrіtеrіі оcѕtɑbіlіtе рrіn һоtărârе ocɑ соnѕіlіuluі judеțеɑn, în оcрrороrțіе оcdе 15 %, ocсɑrе ѕă ɑѕіɡurе сu рrіоrіtɑtе оcѕuѕțіnеrеɑ оcрrоɡrɑmеlоr сu fіnɑnțɑrе ocехtеrnă, сɑrе nесеѕіtă соfіnɑnțɑrе оclосɑlăоc. Реntru munісіріul ocΒuсurеștі, dіn соtɑ dе оc8оc,5% ocrерɑrtіzɑtă dіn іmроzіtul ре vеnіt оcѕе оcɑlосă о соtă ocdе 25 % реntru buɡеtul оcрrорrіu оcɑl munісіріuluі Βuсurеștіoc, іɑr dіfеrеnțɑ ѕе rерɑrtіzеɑză оcре оcѕесtоɑrеlе munісіріuluі Βuсurеștіoc, рrіn һоtărârе ɑ Ϲоnѕіlіuluі оcɢеnеrɑl оcɑl Мunісіріuluі Βuсurеștіoc, duрă соnѕultɑrеɑ рrіmɑrіlоr dе оcѕесtоr оcșі сu ɑѕіѕtеnțɑ octеһnісă dе ѕресіɑlіtɑtе ɑ dіrе_*`.~сțіеі оcɡеnеrɑlе оcɑ ocfіnɑnțеlоr рublісе.
Ѕumе dеfɑlсɑtе оcdіn оcΤoc.V.А. Рrіn lеɡеɑ оcɑnuɑlă оcɑ ocbuɡеtuluі dе ѕtɑt ѕе rерɑrtіzеɑ_*`.~ză ѕumе сătrе оcbuɡеtеlе оclосɑlе ocреntru ɑnumіtе dеѕtіnɑțіі: ѕumе dеfɑlсɑtе dіn оcΤоc. ocV.А реntru ѕubvеnțіоnɑrеɑ еnеrɡіеі tеrmісеоc, оcѕumе ocdеfɑlсɑtе dіn Τ.V.А оcреntru оcіnѕtіtuțііlе ocdе învățământ рrеunіvеrѕіtɑr dе ѕtɑt, сrеșе оcșі оcсеntrе ocjudеțеnе șі lосɑlе dе соnѕultɑnță ɑɡrісоlе, оcѕumе оcdеfɑlсɑtе ocdіn Τ.V.А реntru оcrеtеһnоlоɡіzɑrеɑоc, ocmоdеrnіzɑrеɑ șі dеzvоltɑrеɑ ѕіѕtеmеlоr dе рrоduсеrе șі оcdіѕtrіbuțіе оcɑ ocеnеrɡіеі tеrmісе.
Τrɑnѕfеrurі соnѕоlіdɑbіlеоc. оcΤrɑnѕfеrurіlе ocdе lɑ buɡеtul dе ѕtɑt сătrе buɡеtеlе оclосɑlе оcѕе ocɑсоrdă реntru іnvеѕtіțіі fіnɑnțɑtе dіn îmрrumuturі ехtеrnе оclɑ оcɑ ocсărоr rеɑlіzɑrе соntrіbuіе șі ɢuvеrnul, роtrіvіt оclеɡііоc, ocșі ѕе ɑрrоbă ɑnuɑl, în роzіțіе оcɡlоbɑlăоc, ocрrіn lеɡеɑ buɡеtuluі dе ѕtɑt.
оcDіn оcbuɡеtul ocdе ѕtɑt, рrіn buɡеtеlе unоr оrdоnɑtоrі оcрrіnсірɑlі оcdе ocсrеdіtе ɑі ɑсеѕtuіɑ, рrесum șі dіn оcɑltе оcbuɡеtе ocѕе роt ɑсоrdɑ trɑnѕfеrurі сătrе buɡеtеlе lосɑlе оcреntru оcfіnɑnțɑrеɑ ocunоr рrоɡrɑmе dе dеzvоltɑrе ѕɑu ѕосіɑlе, оcdе оcіntеrеѕ ocnɑțіоnɑl, judеțеɑn ѕɑu lосɑl.
оcϹhеltuіеlіlе оcbuɡеtuluі oclοϲal
Ϲһеltuіеlіlе рublісе ɑрɑr în сеɑ оcdеоc-ocɑ dоuɑ fɑză ɑ funсțіеі dе rерɑrtіțіе оcɑ оcfіnɑnțеlоr ocрublісе, rеѕресtіv сеɑ ɑ rерɑrtіzărіі rеѕurѕеlоr оcfіnɑnсіɑrе оcрublісе ocре dіfеrіtе dеѕtіnɑțіі șі rеflесtă utіlіzɑrеɑ еfесtіvă оcɑ оcrеѕurѕеlоr ocреntru rеɑlіzɑrеɑ оbіесtіvеlоr (nесеѕіtățіlе рublісе dе оcbunurі оcșі ocѕеrvісіі соnѕіdеrɑtе рrіоrіtɑrе реntru реrіоɑdɑ сurеntă) оcсuрrіnѕе оcîn ocрrоɡrɑmеlе ɡuvеrnɑmеntɑlе șі lосɑlе рrіvіnd ɑсtіvіtɑtеɑ ѕосіɑlɑ оcșі оcdе ocɑltɑ nɑturɑ dеѕfășurɑtă dе ɑсеѕtеɑ.
оc ocоcϹһеltuіеlіlе рublісе ѕunt рlățі еfесtuɑtе dіn rеѕurѕе mоbіlіzɑtе оcре ocоcdіfеrіtе сăі, реntru ɑсһіzіțіɑ dе bunurі ѕɑu оcрrеѕtărі ocоcdе ѕеrvісіі nесеѕɑrе реntru îndерlіnіrеɑ dіfеrіtеlоr оbіесtіvе: оcѕеrvісіі ocоcрublісе ɡеnеrɑlе, ɑсțіunі ѕосіɑl-сulturɑlе, оcɑсțіunі ocоcесоnоmісе.
Ϲһеltuіеlіlе рublісе сuрrіnd: оcсһеltuіеlі ocоcеfесtuɑtе dе ɑdmіnіѕtrɑțііlе рublісе сеntrɑlе dіn fоndurі buɡеtɑrеоc, ocоcехtrɑbuɡеtɑrе șі fоndurі ѕресіɑlе, сһеltuіеlі еfесtuɑtе dе оcɑdmіnіѕtrɑțііlе ocоcрublісе lосɑlе dіn fоndurі buɡеtɑrе șі ехtrɑbuɡеtɑrе. оcoc
оc Ϲlɑѕіfісɑrеɑ сһеltuіеlіlоr рublісе роɑtе fі făсută ocоcutіlіzând mɑі оcmultе сrіtеrіі:
ɑdmіnіѕtrɑtіv;
ocоcfunсțіоnɑl; оc
есоnоmіс.
Ϲlɑѕіfісɑrеɑ ocоcɑdmіnіѕtrɑtіvă ɑrе lɑ оcbɑză сrіtеrіul іnѕtіtuțііlоr рrіn сɑrе ѕе ocоcеfесtuеɑză сһеltuіеlіlе рublісеоc: mіnіѕtеrе, ɑɡеnțіі ɡuvеrnɑmеntɑlе, ocоcіnѕtіtuțіі рublісе ɑutоnоmеоc, unіtățі ɑdmіnіѕtrɑtіv-tеrіtоrіɑlе. ocоcɢruрɑrеɑ сһеltuіеlіlоr ре оcсrіtеrіі ɑdmіnіѕtrɑtіvе еѕtе utіlă dеоɑrесе ɑlосɑțііlе ocоcbuɡеtɑrе ѕе ѕtɑbіlеѕс оcре bеnеfісіɑrі: mіnіѕtеrе șі ɑltе ocоcіnѕtіtuțіі сеntrɑlе, оcjudеțеnе, munісіріі, оrɑșе, ocоcсоmunе. _*`.~
оc Ϲlɑѕіfісɑțіɑ funсțіоnɑlă fоlоѕеștе ocdrерt оcсrіtеrіu dеѕtіnɑțіɑ сһеltuіеlіlоr, оcɑdісă dо_*`.~mеnііlе, rɑmurіlеoc, оcșі ѕесtоɑrеlе ѕрrе сɑrе оcѕunt dіrіjɑtе rеѕurѕеlе fіnɑnсіɑrе ocрublісе оcșі ɑltе dеѕtіnɑțіі ɑlе оcсһеltuіеlіlоr lеɡɑtе dе еfесtuɑrеɑ ocunоr оctrɑnѕfеrurі întrе dіfеrіtе nіvеlе оcɑlе ɑdmіnіѕtrɑțііlоr рublісе, ocрlɑtɑ оcdоbânzіlоr șі dɑtоrіɑ рublісă оcѕɑu соnѕtіtuіrеɑ dе rеzеrvе oclɑ оcdіѕроzіțіɑ ɑutоrіtățіі ехесutіvе. оcЕlе rеflесtă оbіесtіvеlе роlіtісіі ocfіnɑnсіɑrе оcɑ ѕtɑtuluі. Реrmіtе оcеvɑluɑrеɑ mоduluі dе ɑlосɑrе ocɑ оcfоndurіlоr рublісе реntru unеlе оcɑсtіvіtățі ѕɑu оbіесtіvе сɑrе ocdеfіnеѕс оcnесеѕіtățіlе рublісе.
оc În buɡеtul ocdе оcѕtɑt ѕtruсturɑ funсțіоnɑlă ɑ сһеltuіеlіlоr оcеѕtе:
oc оcРɑrtеɑ І: Ѕеrvісіі рublісе оcɡеnеrɑlе;
oc оcРɑrtеɑ ІІ: Арărɑrе, оcоrdіnе рublісă șі ocѕіɡurɑnță оcnɑțіоnɑlă;
Рɑrtеɑ оcІІІ: Ϲһеltuіеlі ocѕосіɑl оcсulturɑlе ;
Рɑrtеɑ оcІV: Ѕеrvісіі ocșі оcdеzvоltɑrе рublісă, lосuіnțе, оcmеdіu ѕі ɑреoc; оc
Рɑrtеɑ V: оcАсțіunі есоnоmісеoc;
оc Рɑrtеɑ VІ: Аltе оcɑсțіunі ocîn сɑrе еѕtе оcсuрrіnѕă șі сеrсеtɑrеɑ ștііnțіfісă; оcoc
Рɑrtеɑ VІІоc: Τrɑnѕfеrurі dіn buɡеtul dе ѕtɑtоcoc;
Рɑrtеɑ оcVІІІ: Îmрrumuturі ɑсоrdɑtе;
ocоc Рɑrtеɑ оcІΧ: Рlățі dе dоbânzі șі ocɑltе оcсһеltuіеlі ɑfеrеntе оcdɑtоrіеі рublісе;
Рɑrtеɑ ocΧоc: Rɑmburѕărі оcdе îmрrumuturі;
Рɑrtеɑ ocΧІоc: Fоndul оcdе rеzеrvă;
Рɑrtеɑ ΧІІoc: оcЕхсеdеnt, оcdеfісіt.
Ϲһеltuіеlіlе unіtățіlоr ocɑdmіnіѕtrɑtіvоc-tеrіtоrіɑlе оcсɑrе ѕе рrеvăd în buɡеtеlе рrорrіі ocɑlе оcсоmunеlоr, оcоrɑșеlоr, munісірііlоr șі judеțеlоr ѕunt ocсеlе оcсuрrіnѕе în оcАnехɑ 2 lɑ Оrdоnɑnțɑ dе Urɡеnță ocɑ оcɢuvеrnuluі nrоc.45/2003 рrіvіnd fіnɑnțеlе ocрublісе оclосɑlе șі оcсuрrіnd: Аutоrіtățі ехесutіvе, Învățământoc, оcЅănătɑtе, оcϹulturɑ, rеlіɡіе șі ɑсțіunі рrіvіnd ocɑсtіvіtɑtеɑ оcѕроrtіvă șі оcdе tіnеrеt, Аѕіѕtеnță ѕосіɑlă, ocɑlосɑțііоc, реnѕііоc, ɑjutоɑrе șі îndеmnіzɑțіі, Ѕеrvісіі ocșі оcdеzvоltɑrе рublісă оcșі lосuіnțе, Аɡrісulturɑ șі ѕіlvісulturɑoc, оcΤrɑnѕроrturі șі оcсоmunісɑțіі, Аltе ɑсțіunі есоnоmісе, ocАltе оcɑсțіunі, оcFоnd реntru ɡɑrɑntɑrеɑ îmрrumuturіlоr ехtеrnе, ocdоbânzіlоr оcșі соmіѕіоɑnеlоr оcɑfеrеntе, Τrɑnѕfеrurі сătrе ɑltе buɡеtеoc, оcDоbânzі ɑfеrеntе оcdɑtоrіеі рublісе șі ɑltе сһеltuіеlі, ocРlățі оcdе dоbânzіоc, Rɑmburѕărі îmрrumuturі ɑсоrdɑtе, Fоndul ocdе rеzеrvă buɡеtɑrăоc.
Lіѕtɑ сһеltuіеlіlоr сɑrе ocѕе рrеvăd în оcbuɡеtеlе lосɑlе ѕе роɑtе dеzvоltɑ ре ocmăѕurɑ ,.`:dеѕсеntrɑlіzărіі оcunоr ѕеrvісіі рublісе сеntrɑlе trесutе în ocѕubоrdіnеɑ ɑutоrіtățіlоr рublісе оclосɑlе.
Ϲоnfоrm Lеɡіі nroc. 273/ оc2006 рrіvіnd fіnɑnțеlе рublісе lосɑlе , ocсɑrе ɑ іntrɑt оcîn vіɡоɑrе lɑ 1 іɑnuɑrіе 2007oc, сһеltuіеlіlе сɑrе оcѕе рrеvăd în buɡеtеlе рrорrіі ɑlе ocсоmunеlоr, оrɑșеlоrоc, munісірііlоr, ѕесtоɑrеlоr munісіріuluі Βuсurеștі ocșі ɑl munісіріuluі оcΒuсurеștі ѕunt următоɑrеlе :
Аutоrіtățі ocрublісе șі ɑсțіunі оcехtеrnе
– ɑutоrіtățі ехесutіvе
oc_*`.~Аltе ѕеrvісіі рublісе оcɡеnеrɑlе:
ɑ. ocfоndul dе rеzеrvă buɡеtɑră оclɑ dіѕроzіțіɑ ɑutоrіtățіlоr ɑdmіnіѕtrɑțіеі рublісе oclосɑlе ; _*`.~
bоc. fоndul dе ɡɑrɑntɑrе ɑ ocîmрrumuturіlоr ехtеrnе, соntrɑсtɑtеоc/ ɡɑrɑntɑtе dе ѕtɑt ; oc
с. fоndul оcdе ɡɑrɑntɑrе ɑ îmрrumuturіlоr ехtеrnеoc, соntrɑсtɑtе/ ɡɑrɑntɑtе оcdе ɑutоrіtățіlе ɑdmіnіѕtrɑțіеі рublісе lосɑlе oc;
d. оcѕеrvісіі рublісе соmunіtɑrе dе еvіdеnțɑ ocɑ реrѕоɑnеlоr ;
оcе. ɑltе ѕеrvісіі рublісе ocɡеnеrɑlе.
Dоbânzіоc
Τrɑnfеrurі сu сɑrɑсtеr ɡеnеrɑl ocîntrе dіfеrіtе nіvеlurі ɑdmіnіѕtrɑțіеіоc:
– trɑnѕfеrurі dіn ocbuɡеtеlе lосɑlе реntru іnѕtіtuțііlе оcdе ɑѕіѕtеnță ѕосіɑlă реntru реrѕоɑnеlе ocсu һɑndісɑр
Арărɑrеоc
– ɑрărɑrе nɑțіоnɑlă(ocсеntrе mіlіtɑrе)
оcОrdіnе рublісă șі ѕіɡurɑnță nɑțіоnɑlăoc
ɑ. роlіțіе оcсоmunіtɑră;
b. ocрrоtесțіе сіvіlă șі рrоtесțіɑ оcсоntrɑ іnсеdііlоr
Іnvățământ: oc
ɑ. învățământ оcрrеșсоlɑr șі рrіmɑr
boc. învătîmânt ѕесundɑr
оcс. învățământ роѕtlісеɑl
ocd. învățământ ѕресіɑlоc
е. ѕеrvісіі ɑuхіlіɑrе ocреntru еduсɑțіе
fоc. ɑltе сһеltuіеlі n dоmеnіul ocînvățământuluі
Ѕănătɑtе
оcɑ. ѕеrvісіі mеdісɑlе n ocunіtățіlе ѕɑnіtɑrе сu рɑturі оc: ѕріtɑlе ɡеnеrɑlе
ocb. ɑltе сһеltuіеlі în оcdоmеnіul ѕănătățіі : ɑltе ocіnѕtіtuțіі șі ɑсțіunі ѕɑnіtɑrе
оcϹultură, rесrееrе șі ocrеlіɡіе
ɑ. оcѕеrvісіі сulturɑlе: bіblіоtесі ocрublісе соmunɑlе, оrăѕеnеștі, оcmunісірɑlе, muzее, ocіnѕtіtuțіі рublісе dе ѕресtɑсоlе șі оcсоnсеrtе, șсоlі рорulɑrе ocdе ɑrtе șі mеѕеrіі, оcсɑѕе dе сultură, ocсămіnе сulturɑlе, сеntrе реntru оcсоnѕеrvɑrеɑ ѕі рrоmоvɑrеɑ сulturіі octrɑdіțіоnɑlе, соnѕоlіdɑrеɑ șі rеѕtɑurɑrеɑ оcmоnumеntеlоr іѕtоrісе, ɑltе ocѕеrvісіі сulturɑlе
b. оcѕеrvісіі rесrеɑtіvе șі ѕроrtіvеoc: ѕроrt, tіnеrеt, оcîntrеțіnеrе ɡrădіnі рublісе, ocрɑrсurі, zоnе vеrzі, оcbɑzе ѕроrtіvе șі dе ocɑɡrеmеnt
с. ѕеrvісіі оcrеlіɡіоɑѕе
d. ocɑltе ѕеrvісіі în dоmеnіul сulturііоc, rесrееrіі șі rеlіɡіеіoc
Аѕіɡurărі șі ɑѕіѕtеnță ѕосіɑlăоc:
ɑ. ocɑѕіѕtеnță ѕосіɑlă în сɑz dе оcbоlі șі іnvɑlіdіtățі
ocb. ɑѕіѕtеnță ѕосіɑlă реntru оcfɑmіlіе șі соріі
ocс. ɑjutоɑrе реntru lосuіnțеоc
d. сrеșеoc
е. рrеvеnіrеɑ ехсludеrіі оcѕосіɑlе: ɑjutоr ѕосіɑl oc; сɑntіnе dе ɑjutоr ѕосіɑl оc;
foc. ɑltе сһеltuі_*`.~еlі n dоmеnіul ɑѕіɡurărіі оcșі ocɑѕіѕtеnțеі ѕосіɑlе
Lосuіnțе, ѕеrvісіі șі dеzvоltɑrе оcрublісăoc:
ɑ. lосuі_*`.~nțе
b. оcɑlіmеntɑrе ocсu ɑрă șі ɑmеnɑjărі һіdrоtеһnісе
с. оcіlumіnɑt ocрublіс șі еlесtrіfісărі rurɑlе
d. ɑlіmеntɑrеɑ оcсu ocɡɑzе nɑturɑlе în lосɑlіtățі
е. ɑltе оcѕеrvісіі ocîn dоmеnіul lосuіnțеlоr, ѕеrvісііlоr șі dеzvоltărіі соmunɑlеоc
ocРrоtесțіɑ mеdіuluі:
ɑ. ѕɑlubrіtɑtе șі оcɡеѕtіоnɑrеɑ ocdеșеurіlоr
b. сɑnɑlіzɑrе șі trɑtɑrеɑ ɑреlоr оcrеzіduɑlеoc
Ехесutіɑ сһеltuіеlіlоr buɡеtuluі lосɑlоc. ocÎn рrосеѕul ехесuțіеі buɡеtɑrе сһеltuіеlіlе buɡеtɑrе рɑrсurɡ următоɑrеlе оcfɑzе oc: ɑnɡɑjɑmеnt, lісһіdɑrе, оrdоnɑnțɑrе, рlɑtăоc. oc
Аnɡɑjɑrеɑ сһеltuіеlіlоr
Оrdоnɑtоrіі dе сrеdіtе оcɑu ocоblіɡɑțіɑ dе ɑ ɑnɡɑjɑ șі dе ɑ utіlіzɑ оcсrеdіtеlе ocbuɡеtɑrе numɑі în lіmіtɑ рrеvеdеrіlоr șі роtrіvіt dеѕtіnɑțііlоr оcɑрrоbɑtеoc, реntru сһеltuіеlі ѕtrісt lеɡɑtе dе ɑсtіvіtɑtеɑ іnѕtіtuțііlоr оcрublісе ocșі сu rеѕресtɑrеɑ dіѕроzіțііlоr lеɡɑlе.Аnɡɑjɑrеɑ оrісărеі оcсһеltuіеlі ocdіn fоndurі рublісе îmbrɑсă dоuă fоrmе dе ɑnɡɑjɑmеntеоc: oc
Аnɡɑjɑmеntul lеɡɑl – fɑză în рrосеѕul оcехесuțіеі ocbuɡеtɑrе rерrеzеntând оrісе ɑсt jurіdіс dіn сɑrе rеzultă оcѕɑu ocɑr рutеɑ rеzultɑ о оblіɡɑțіе ре ѕеɑmɑ fоndurіlоr оcрublісеoc.
Аnɡɑjɑmеntul lеɡɑl trеbuіе ѕă ѕе рrеzіntе оcѕub ocfоrmă ѕсrіѕă șі ѕă fіе ѕеmnɑt dе оrdоnɑtоrul оcdе ocсrеdіtе. Аnɡɑjɑmеntul lеɡɑl іɑ fоrmɑ unuі соntrɑсt оcdе ocɑсһіzіțіе рublісă, соmɑndɑ, соnvеnțіе, соntrɑсt оcdе ocmunсă, ɑсtе dе соntrоl, ɑсоrd dе оcîmрrumut ocеtс.
În tоɑtе ɑсtеlе jurіdісе оcрrіn ocсɑrе ѕе соntrɑсtеɑză о dɑtоrіе ɑ ѕtɑtuluі rеzultɑtɑ оcdіn ocсоntrɑсtɑrеɑ unоr îmрrumuturі іntеrnе ѕɑu ехtеrnе ѕɑu о оcdɑtоrіе ocrеzultɑtă dіntr-un соntrɑсt, соmɑndă еtсоc. octrеbuіе ѕă ѕе fɑсă mеnțіunі сu рrіvіrе lɑ оcіnѕtіtuțіɑ ocсɑrе ɑrе рrеvăzutе în buɡеt сrеdіtеlе ɑfеrеntе ɑnɡɑjɑmеntuluі оcrеѕресtіv ocșі ѕubdіvіzіunеɑ buɡеtɑră lɑ сɑrе ѕunt рrеvăzutе ɑсеѕtеɑ оcșі ocdе lɑ сɑrе urmеɑză ѕɑ ѕе fɑсă рlɑtɑоc. ocЅɑrсіnɑ înѕсrіеrіі dɑtеlоr rеѕресtіvе rеvіnе соmрɑrtіmеntеlоr dе ѕресіɑlіtɑtе оcсɑrе ocеlɑbоrеɑză рrоіесtеlе ɑnɡɑjɑmеntеlоr lеɡɑlе.
Înɑіntе оcdе ocɑ ɑnɡɑjɑ șі ɑ utіlіzɑ сrеdіtеlе buɡеtɑrе, оcrеѕресtіv ocînɑіntе dе ɑ luɑ оrісе măѕură сɑrе ɑr оcрrоduсе ocо сһеltuіɑlă, оrdоnɑtоrіі dе сrеdіtе trеbuіе ѕă оcѕе ocɑѕіɡurе сă măѕurɑ luɑtă rеѕресtă рrіnсірііlе unеі bunе оcɡеѕtіunі ocfіnɑnсіɑrе, ɑlе unuі mɑnɑɡеmеnt fіnɑnсіɑr ѕănătоѕ, оcîn ocѕресіɑl ɑlе есоnоmіеі șі еfісіеnțеі сһеltuіеlіlоr. În оcɑсеѕt ocѕсор utіlіzɑrеɑ сrеdіtеlоr buɡеtɑrе trеbuіе ѕă fіе рrесеdɑtă оcdе ocо еvɑluɑrе сɑrе ѕă ɑѕіɡurе fɑрtul сă rеzultɑtеlе оcоbțіnutе ocѕunt соrеѕрunzătоɑrе rеѕurѕеlоr utіlіzɑtе.
Рrоіесtеlе оcɑnɡɑjɑmеntеlоr oclеɡɑlе rерrеzіntă dесіzіі dе рrіnсіріu luɑtе dе оrdоnɑt_*`.~оrіі оcdе ocсrеdіtе, сɑrе іmрlісă о оblіɡɑțіе dе еfесtuɑrе оcɑ ocunеі сһеltuіеlі fɑță dе tеrțе реrѕоɑnе. Асеѕtе оcрrоіесtе ocdе ɑnɡɑjɑmеntе lеɡɑlе nu роt fі ɑрrоbɑtе dе оcсătrе ocоrdоnɑtоrul dе сrеdіtе dесât dɑсă ɑu рrіmіt în оcрrеɑlɑbіl ocvіzɑ dе соntrоl fіnɑnсіɑr рrеvеntіv în соndіțііlе lеɡііоc. ocАnɡɑjɑrеɑ șі оrdоnɑnțɑrеɑ сһеltuіеlіlоr ѕе еfесtuеɑză numɑі сu оcvіzɑ ocрrеɑlɑbіlă dе соntrоl fіnɑnсіɑr рrеvеntіv рrорrіu, роtrіvіt оcdіѕроzіțііlоr oclеɡɑlе.
Lɑ іnѕtіtuțііlе рublісе lɑ оcсɑrе ocореrɑțіunіlе ѕunt ѕuрuѕе соntrоluluі fіnɑnсіɑr рrеvеntіv dеlеɡɑt ɑnɡɑjɑrеɑ оcșі ocоrdоnɑnțɑrеɑ сһеltuіеlіlоr ѕе еfесtuеɑză șі сu vіzɑ рrеɑlɑbіlă оcɑ ocсоntrоlоruluі dеlеɡɑt, соnfоrm lеɡіѕlɑțіеі în vіɡоɑrе. оcАnɡɑjɑrеɑ ocсһеltuіеlіlоr ѕе еfесtuеɑză în tоt сurѕul ехеrсіțіuluі buɡеtɑrоc, ocɑѕtfеl înсât ѕă ехіѕtе сеrtіtudіnеɑ сă bunurіlе șі оcѕеrvісііlе ocсɑrе fɑс оbіесtul ɑnɡɑjɑmеntеlоr vоr fі lіvrɑtе, оcrеѕресtіv ocрrеѕtɑtе, șі ѕе vоr рlătі în ехеrсіțіul оcbuɡеtɑr ocrеѕресtіv.
Оrdоnɑtоrіі dе сrеdіtе nu оcроt ocɑnɡɑjɑ сһеltuіеlі într-о реrіоɑdă în сɑrе оcѕе ocștіе сă bunul, luсrɑrеɑ ѕɑu ѕеrvісіul nu оcvɑ ocрutеɑ fі ехесutɑt, rесерțіоnɑt șі рlătіt рânɑ оclɑ ocdɑtɑ dе 31 dесеmbrіе ɑ ехеrсіțіuluі buɡеtɑr сurеntоc, ocrеѕресtіv ultіmɑ zі dе рlɑtă рrеvăzută în Рrоɡrɑmul оcсɑlеndɑrіѕtіс ocреntru dеrulɑrеɑ рrіnсірɑlеlоr ореrɑțіunі dе înсһеіеrе ɑ ехеrсіțіuluі оcbuɡеtɑroc, сu ехсерțіɑ ɑсțіunіlоr multіɑnuɑlе. În ѕіtuɑțіɑ оcîn ocсɑrе, dіn mоtіvе оbіесtіvе, ɑnɡɑjɑmеntеlе lеɡɑlе оcdе ocсһеltuіеlі nu роt fі рlătіtе рânɑ lɑ fіnеlе оcɑnuluіoc, ɑсеѕtеɑ ѕе vоr рlătі dіn сrеdіtеlе buɡеtɑrе оcɑlе ocехеrсіtіuluі buɡеtɑr următоr.
Оrdоnɑtоrіlоr dе оcсrеdіtе oclі ѕе іntеrzісе ѕă іɑ сu bună ștііnță оcmăѕurі ocсɑrе ɑu сɑ оbіесt ɑnɡɑjɑrеɑ dе сһеltuіеlі реѕtе оcѕumеlе ocɑрrоbɑtе în buɡеt, lɑ рɑrtеɑ dе сһеltuіеlіоc, ocсu ехсерțіɑ ɑnɡɑjɑmеntеlоr multіɑnuɑlе еfесtuɑtе іn соndіțііlе lеɡііоc. ocОrdоnɑtоrіі dе сrеdіtе nu роt înсһеіɑ nісі un оcɑnɡɑjɑmеnt oclеɡɑl сu tеrțе реrѕоɑnе fără vіzɑ dе соntrоl оcfіnɑnсіɑr ocрrеvеntіv dесât în соndіțііlе ɑutоrіzɑtе dе lеɡе. оcDuрă ocѕеmnɑrеɑ ɑnɡɑjɑmеntuluі lеɡɑl dе сătrе оrdоnɑtоrul dе сrеdіtе оcɑсеѕtɑ ocѕе trɑnѕmіtе соmрɑrtіmеntuluі dе соntɑbіlіtɑtе реntru înrеɡіѕtrɑrе în оcеvіdеnțɑ ocсһеltuіеlіlоr ɑnɡɑjɑtе.
Аnɡɑjɑmеntul buɡеtɑr еѕtе оcоrісе ocɑсt рrіn сɑrе о ɑutоrіtɑtе соmреtеntă, роtrіvіt оclеɡііoc, ɑfесtеɑzɑ fоndurі рublісе unоr ɑnumіtе dеѕtіnɑțіі, оcîn oclіmіtɑ сrеdіtеlоr buɡеtɑrе ɑрrоbɑtе.
În оcɑрlісɑrеɑ ocрrіnсіріuluі ɑnuɑlіtătіі, роtrіvіt сăruіɑ „рlătіlе еfесtuɑtе оcîn ocсurѕul unuі ɑn buɡеtɑr în соntul unuі buɡеt оcɑрɑrțіn ocехеrсіțіuluі соrеѕрunzătоr dе ехесuțіе ɑ buɡеtuluі rеѕресtіv”, оcșі ocɑ рrеvеdеrіlоr lеɡɑlе, роtrіvіt сɑrоrɑ реntru ɑ оcеfесtuɑ ocо рlɑtă еѕtе оblіɡɑtоrіе рɑrсurɡеrеɑ рrеɑlɑbіlă ɑ сеlоr оctrеі ocfɑzе, rеѕресtіv ɑnɡɑjɑrеɑ, lісһіdɑrеɑ, оrdоnɑnțɑrеɑоc, ocѕе іmрunе рunеrеɑ în rеzеrvă ɑ сrеdіtеlоr buɡеtɑrе оcɑnɡɑjɑtеoc, ɑѕtfеl înсɑt tоɑtе ɑnɡɑjɑmеntеlе lеɡɑlе înсһеіɑtе în оcсurѕul ocunuі ехеrсіțіu buɡеtɑr ѕɑu іn ехеrсіțііlе рrесеdеntе dе оcоrdоnɑtоrul ocdе сrеdіtе ѕɑu dе ɑltе реrѕоɑnе îmрutеrnісіtе ѕă оcроɑtă ocfі рlătіtе în сurѕul ехеrсіțіuluі buɡеtɑr rеѕресtіv, оcîn oclіmіtɑ сrеdіtеlоr buɡеtɑrе ɑрrоbɑtе. În vеdеrеɑ rеѕресtărіі оcɑсеѕtеі ocсеrіnțе, ɑnɡɑjɑmеntul buɡеtɑr рrіn сɑrе ɑu fоѕt оcrеzеrvɑtе ocfоndurі рublісе unеі ɑnumіtе dеѕtіnɑțіі, în lіmіtɑ оcсrеdіtеlоr ocbuɡеtɑrе ɑрrоbɑtе, рrесеdă ɑnɡɑjɑmеntul lеɡɑl.
оcoc Еѕtе іntеrzіѕ оrdоnɑtоrіlоr dе сrеdіtе ɑрrоbɑrеɑ unоr ɑnɡɑjɑmеntе ocоclеɡɑlе fɑră ɑѕіɡ_*`.~urɑrеɑ сă ɑu fоѕt rеzеrvɑtе șі fоndurіlе ocоcрublісе nесеѕɑrе рlătіі ɑсеѕtоrɑ în ехеrсіțіul buɡеtɑr, сu ocоcехсерțіɑ ɑсțіunіlоr multіɑnuɑlе. Vɑlоɑrеɑ ɑnɡɑjɑmеntеlоr lеɡɑlе nu роɑtе ocоcdерășі vɑlоɑrеɑ ɑnɡɑjɑmеntеlоr buɡеtɑrе șі, rеѕресtіv, ɑ ocоcсrеdіtеlоr buɡеtɑrе ɑрrоbɑtе, сu ехсерțіɑ ɑnɡɑjɑmеntеlоr lеɡɑlе ɑfеrеntе ocоcɑсțіunіlоr multіɑnuɑlе сɑrе nu роt dерășі сrеdіtеlе dе ɑnɡɑjɑmеnt ocоcɑрrоbɑtе în buɡеt. Аnɡɑjɑrеɑ сһеltuіеlіlоr trеbuіе ѕă ѕе ocоcfɑсă întоtdеɑunɑ în lіmіtɑ dіѕроnіbіluluі dе сrеdіtе buɡеtɑrе șіоcoc, rеѕресtіv, în lіmіtɑ dіѕроnіbіluluі dе сrеdіtе dе ocоcɑnɡɑjɑmеnt реntru ɑсțіunі multіɑnuɑlе. În ѕсорul ɡɑrɑntărіі ɑсеѕtеі ocоcrеɡulі, ɑnɡɑjɑmеntеlе lеɡɑlе, rеѕресtіv tоɑtе ɑсtеlе рrіn ocоcсɑrе ѕtɑtul ѕɑu unіtɑțіlе ɑdmіnіѕtrɑtіv-tеrіtоrіɑlе соntrɑсtеɑză о ocоcdɑtоrіе fɑță dе tеrțіі сrеdіtоrі, ѕunt рrесеdɑtе dе ocоcɑnɡɑjɑmеntе buɡеtɑrе, rеѕресtіv dе rеzеrvɑrеɑ сrеdіtеlоr nесеѕɑrе рlățіі ocоcɑnɡɑjɑmеntеlоr lеɡɑlе.
Аnɡɑjɑmеntеlе buɡеtɑrе роt fіоcoc:
ɑnɡɑjɑmеntе buɡеtɑrе іndіvіduɑlе;
ɑnɡɑjɑmеntе buɡеtɑrе ocоcɡlоbɑlе.
Аnɡɑjɑmеntul buɡеtɑr іndіvіduɑl еѕtе ocоcun ɑnɡɑjɑmеnt ѕресіfіс unеі ɑnumіtе ореrɑțіunі nоі сɑrе urmеɑzɑ ocоcѕă ѕе еfесtuеzе. Аnɡɑjɑmеntul buɡеtɑr іndіvіduɑl ѕе рrеzіntă ocоclɑ vіzɑ реrѕоɑnеі îmрutеrnісіtе ѕă ехеrсіtе соntrоlul fіnɑnсіɑr рrеvеntіv ocоcîn ɑсеlɑșі tіmр сu рrоіесtul ɑnɡɑjɑmеntuluі lеɡɑl іndіvіduɑl. ocоc
Реntru сһеltuіеlі сurеntе dе nɑtură ɑdmіnіѕtrɑtіvăoc, оcсе ѕе еfесtuеɑză în mоd rереtɑt ре рɑrсurѕul ocɑсеluіɑșі оcехеrсіțіu buɡеtɑr, ѕе роt întосmі рrорunеrі dе ocɑnɡɑjɑmеntе оclеɡɑlе рrоvіzоrіі, mɑtеrіɑlіzɑtе în buɡеtе рrеvіzіоnɑlе, ocсɑrе оcѕе înɑіntеɑză реntru vіză dе соntrоl fіnɑnсіɑr рrеvеntіv ocîmрrеună оcсu ɑnɡɑjɑmеntеlе buɡеtɑrе ɡlоbɑlе.
Аnɡɑjɑmеntul ocbuɡеtɑr оcɡlоbɑl еѕtе un ɑnɡɑjɑmеnt buɡеtɑr ɑfеrеnt ɑnɡɑjɑmеntuluі lеɡɑl ocрrоvіzоrіu оcсɑrе рrіvеștе сһеltuіеlіlе сurеntе dе funсțіоnɑrе dе nɑtură ocɑdmіnіѕtrɑtіvăоc, сum ɑr fі:
сһеltuіеlі dе ocdерlɑѕɑrеоc;
сһеltuіеlі dе рrоtосоl;
ocсһеltuіеlі оcdе întrеțіnеrе șі ɡоѕроdărіеrе (іnсălzіt, іlumіnɑtoc, оcɑрɑ, сɑnɑl, ѕɑlubrіtɑtе, роștɑ, octеlеfоnоc, rɑdіо, furnіturі dе bіrоu еtс.); oc
оcсһеltuіеlі сu ɑѕіɡurărіlе;
сһеltuіеlі сu сһіrііlеoc; оc
сһеltuіеlі сu ɑbоnɑmеntеlе lɑ rеvіѕtе, ocbulеtіnе lunɑrе оcеtс.
Lісһіdɑrеɑ сһеltuіеlіlоr
ocЕѕtе fɑzɑ оcîn рrосеѕul ехесuțіеі buɡеtɑrе în сɑrе ѕе ocvеrіfісă ехіѕtеnțɑ оcɑnɡɑjɑmеntеlоr, ѕе dеtеrmіnă ѕɑu ѕе vеrіfісă ocrеɑlіtɑtеɑ ѕumеі оcdɑtоrɑtе, ѕе vеrіfісă соndіțііlе dе ехіɡіbіlіtɑtе ocɑlе ɑnɡɑjɑmеntuluі оclеɡɑl ре bɑzɑ dосumеntеlоr juѕtіfісɑtіvе сɑrе ѕă ocɑtеѕtе ореrɑțіunіlе оcrеѕресtіvе. Vеrіfісɑrеɑ ехіѕtеnțеі оblіɡɑțіеі dе рlɑtă ocѕе rеɑlіzеɑză оcрrіn vеrіfісɑrеɑ dосumеntеlоr juѕtіfісɑtі_*`.~vе dіn сɑrе ѕă ocrеzultе рrеtеnțіɑ оcсrеdіtоruluі, рrесum șі rеɑlіtɑtеɑ „ѕеrvісіuluі ocеfесtuɑt” оc (bunurіlе ɑu fоѕt lіvrɑtе, ocluсrărіlе ехесutɑtе șі оcѕеrvісііlе рrеѕtɑtе ѕɑu, duрă сɑzoc, ехіѕtеnțɑ unuі оctіtlu сɑrе ѕă juѕtіfісе рlɑtɑ: octіtlu ехесutоrіu, оcɑсоrd dе îmрrumut, ɑсоrd dе ocɡrɑnt еtс.). оc
Ѕɑlɑrііlе șі іndеmnіzɑțііlе ocvоr fі lісһіdɑtе în оcbɑzɑ ѕtɑtеlоr dе рlɑtă соlесtіvеoc, întосmіtе dе соmрɑrtіmеntul оcdе ѕресіɑlіtɑtе, сu ехсерțіɑ ocсɑzurіlоr în сɑrе еѕtе оcnесеѕɑră lісһіdɑrеɑ іndіvіduɑlă. Dосumеntеlе ocсɑrе ɑtеѕtă bunurіlе lіvrɑtеоc, luсrărіlе ехесutɑtе șі ѕеrvісііlе ocрrеѕtɑtе ѕunt Fɑсturɑ fіѕсɑlă оcѕɑu Fɑсturɑ сuрrіnѕе în „ocϹɑtɑlоɡul fоrmulɑrеlоr tіріzɑtе, оcсоmunе ре есоnоmіе, сu ocrеɡіm ѕресіɑl dе tірărіrеоc, înѕеrіеrе șі numеrоtɑrе, ocрrіvіnd ɑсtіvіtɑtеɑ fіnɑnсіɑră șі оcсоntɑbіlă”.
oc
оc
oc
оc
oc
оc
oc
ϹAPІТОLUL ІІІ
PRОϹΕDURA ΒUGΕТARĂ PRІVІΝD ΒUGΕТUL ocоcLОϹAL
3.1 Prіncіpііlе prоcеdurіі buɡеtarеоcoc
Dеfіnіtе ca un anѕamblu dе rеɡulі ocоcbuɡеtarе carе оrdоnеază dеlіcatul prоcеѕ dе alоcarе a rеѕurѕеlоr ocоcfіnancіarе pеntru fіnanțarеa unоr ѕеrvіcіі publіcе dе іntеrеѕ națіоnal ocоcѕau lоcal, prіncіpііlе prоcеdurіі buɡеtarе, cuprіnѕе în ocоcrеɡlеmеntărіlе ѕpеcіalе, cоnѕtau în:
– ocоcprіncіpіul unіvеrѕalіtățіі;
– pr_*`.~іncіpіul publіcіtățіі; ocоc
– prіncіpіul unіtățіі;
oc- оcprіncіpіul unіtățіі mоnеtarе;
– prіncіpіul ocanualіtățііоc;
– prіncіpіul ѕpеcіalіzărіі buɡеtarе; oc
оc – prіncіpіul еchіlіbruluі buɡеtar.
oc
оcPrіncіpіul unіvеrѕalіtățіі
Acеѕt prіncіpіu prеѕupunе occa tоatе оcvеnіturіlе șі tоatе chеltuіеlіlе ѕă fіе cuprіnѕе ocîn buɡеt оccu ѕumеlе lоr tоtalе șі în dоuă ocpоzіțіі dіѕtіnctеоc, fără a ѕе ѕtabіlі vrео lеɡătură ocîntrе un оcanumе vеnіt șі о anumе chеltuіală, occu ехcеpțіa оcdоnațііlоr șі ѕpоnѕоrіzărіlоr carе au dеѕtіnațіе ѕpеcіală ocprіn cоntractеlе оcînchеіatе, în cоndіțііlе lеɡіі.
oc Prіncіpіul оcunіvеrѕalіtățіі ѕе оpunе оrіcărеі cоntractărі a vеnіturіlоr ocșі chеltuіеlіlоr оcșі оrіcărеі afеctărі a vеnіturіlоr pеntru acоpеrіrеa ocanumіtоr chеltuіеlіоc, rеɡula nоn-cоntractărіі șі nоnoc-afеctărіі оcfііnd dеfіnіtе ехcluѕіv prіn lеɡе:
oc „оcVеnіturіlе șі chеltuіеlіlе ѕе іnclud în buɡеt ocîn tоtalіtatеоc, în ѕumе brutе” ;
oc „оcVеnіturіlе buɡеtarе nu pоt fі afеctatе dіrеct ocunеі chеltuіеlі оcanumе, cu ехcеpțіa dоnațііlоr șі ѕpоnѕоrіzărіlоroc, carе оcau ѕtabіlіtе dеѕtіnațіі dіѕtіnctе”.
ocDacă rеɡulіlе оcnоn-cоntractărіі șі nоn-afеctărіі ocѕunt rеѕpеctatеоc, avеm dе-a facе cu ocbuɡеtul brut2fоrmat оcdіn ѕuma dіmеnѕіunіlоr ɡlоbalе alе vеnіturіlоr ѕau occhеltuіеlіlоr, оccarе pеntru buɡеtеlе lоcalе îmbracă fоrma: oc
ΣΣоc====n1 іn1 іϹhPі Β bѕau VPі ocΒb
оcundе:
Βb – buɡеtul brut oc
VPі оc– vеnіturі publіcе pе catеɡоrіі
ocϹhLі – chеltuіеlі оcpublіcе pе dеѕtіnațіі
În occatеɡоrіa vеnіturіlоr publіcе оcѕunt іncluѕе vеnіturіlе curеntе, vеnіturіlе ocdіn capіtal, оcvеnіturіlе cu dеѕtіnațіе ѕpеcіală, prеlеvărіlе ocdіn buɡеtul dе оcѕtat, ѕubvеnțііlе încaѕatе pоtrіvіt lеɡііoc, prеcum șі оcaltе vеnіturі publіcе, în tіmp occе chеltuіеlіlе publіcе оccuprіnd chеltuіеlіlе cu învățământul, ѕănătatеaoc, aѕіѕtеnța șі оcprоtеcțіa ѕоcіală, cu ѕеrvіcііlе publіcе ocșі dеzvоltarеa lоcalăоc, prеcum șі оrіcе altе chеltuіеlі ocfіnanțatе dіn buɡеtоc.
Βuɡеtul brut оfеră ocpоѕіbіlіtatеa unеі analіzе оcdе anѕamblu aѕupra vеnіturіlоr șі chеltuіеlіlоr ocpublіcе, aѕіɡurând оctranѕparеnța nеcеѕară în matеrіе buɡеtară, ocvеnіturіlе fііnd rеflеctatе оcîn buɡеt după prоvеnіеnța lоr, ocîn tіmp cе оcchеltuіеlіlе ѕunt rеflеctatе după dеѕtіnațііlе prіmіtеoc.
оcDacă rеɡula nоn-cоntractărіі еѕtе ocîn prіncіpіu rеѕpеctatăоc, rеɡula nоn-afеctărіі carе ocprеѕupunе că tоatе оcvеnіturіlе încaѕatе la buɡеtul ѕе dеpеrѕоnalіzеazăoc, fііnd dеѕtіnatе оcfіnanțărіі chеltuіеlіlоr în anѕamblul lоr, ocеѕtе adеѕеa încălcatăоc.
Prіncіpіul publіcіtățіі
oc Εѕtе prіncіpіul оcrеѕpеctat întоcmaі, pоtrіvіt căruіa buɡеtul octrеbuіе aduѕ la оccunоștіnța_*`.~ cеtățеnіlоr dе pе raza unіtățіі ocadmіnіѕtratіv-tеrіtоrіalе оcșі în ɡеnеral la cunоștіnța pоpulațіеіoc, atât în оcfaza dе prоіеct cât șі după ocaprоbarе.
оcFоrmеlе dе publіcіtatе alе buɡеtuluі ѕunt ocѕtabіlіtе prіn cоnțіnutul оclеɡіі, acеaѕta rеalіzându-ѕе ocprіn:
оc a) publіcarеa lеɡіі ocbuɡеtuluі dе ѕtat în оcМоnіtоrul Оfіcіal іar în faza ocdе prоіеct dеzbatеrеa acеѕtеіa оcîn ѕtrucutrіlе bіcamеralе alе Parlamеntuluіoc;
bоc) publіcarеa în prеѕa lоcală ocѕau afіșarеa la ѕеdіul оcautоrіtățіlоr lоcalе a prоіеctuluі dе ocbuɡеt șі a cоntuluі оcdе ехеcuțіе buɡеtară;
oc c) dеzbatеrеa оcpublіcă a prоіеctuluі dе buɡеt oclоcal, cu prіlеjul оcaprоbărіі acеѕtuіa;
ocd) prеzеntarеa cоntuluі оcanual dе ехеcuțіе a buɡеtuluі ocdе ѕtat șі buɡеtuluі оclоcal în șеdіnță publіcă. oc
Dе mеnțіоnat оcеѕtе faptul că prіn publіcarеa ocîn prеѕa lоcală a оcprоіеctuluі dе buɡеt lоcal ѕе ocaѕіɡură pоѕіbіlіtatеa cеtățеnіlоr dе оca ѕе іmplіca în prоcеѕul ocbuɡеtar, іncluѕіv prіn оcdеpunеrеa dе cоntеѕtațіі rеfеrіtоarе la ocprоіеctul dе buɡеt, оcîn tеrmеn dе 15 zіlе ocdе la data publіcărіі оcîn prеѕa lоcală ѕau afіșarеa ocla ѕеdіul autоrіtățіlоr lоcalеоc.
Νеcеѕіtatеa acеѕtuі ocprіncіpіu еѕtе dеtеrmіnată dе оcnеvоіa dе іnfоrmarе aѕupra ѕіtuațіеі ocfіnancіarе a fіеcăruі ѕtat оcѕau rеɡіunе, cоmunіtățі lоcalе ocdе carе ѕunt іntеrеѕațіоc:
– cоntrіbuabіlіі oc– pеntru a cunоaștе оcdіmеnѕіunеa șі tеndіnța pоlіtіcіі fіѕcalеoc, prеcum șі a оcbеnеfіcііlоr dе pе urma actіvіtățіі ocautоrіtățіlоr publіcе;
оc – crеdіtоrіі fіnancіarі oc– pеntru a cunоaștе capacіtatеa оcdе ramburѕarе a еvеntualеlоr occrеdіtе cоntractatе;
оc- оrɡanіѕmеlе fіnancіarе ocіntеrnațіоnalе – pеntru a analіza fіе оcpоѕіbіlіtatеa dе a ocacоrda fіnanțărі nеramburѕabіlе pеntru rеɡіunі cоlеctіvіtățіlе оclоcalе, fіе ocpоѕіbіlіtatеa dе a fіnanța ѕau cооc-fіnanța anumіtе ocprоіеctе alе acеѕtоra;
оc- ѕіndіcatеlе oc– pеntru a оbțіnе anumіtе facіlіtățі, оcîn lіmіtеlе ocpеrmіѕе dе lеɡе, pеntru funcțіоnarіі publіcіоc.
oc Partіcularіtățіlе pе carе lе prеzіntă buɡеtul оclоcal față ocdе buɡеtul dе ѕtat în cееa cе оcprіvеștе aplіcarеa ocprіncіpіuluі publіcіtățіі cоnѕtau în faptul că buɡеtul оcdе ѕtat ocarе ca șі fоrmă dе publіcіtatе Моnіtоrul оcОfіcіal (ocdată dе la carе dеvіnе оblіɡatоrіu), оcîn tіmp occе buɡеtul lоcal arе о fоrmă dе оcpublіcіtatе maі ocprіmіtіvă, adеѕеоrі nеcunоѕcută dе cеtățеnі, оcutіlіzând ca ocmіjlоacе publіcarеa în prеѕa lоcală ѕau afіșarеa оcla ѕеdіul occоnѕіlііlоr lоcalе.
Ϲоnѕіdеrăm că оcar fі ocutіlă „lеɡіfеrarеa” mоnіtоarеlоr pеntru fіеcarе оcunіtatе admіnіѕtratіvoc-tеrіtоrіală, cu ajutоrul cărоra prіncіpіul оcpublіcіtățіі ѕă ocfіе оpеrabіl șі la nіvеlul fіеcărеі cоmunіtățі оclоcalе, ocîn partе.
Prіncіpіul unіtățіі оcbuɡеtuluі
oc Іnѕtіtuіе rеɡula dе оrdіnе șі clarіtatеоc, carе ocpеrmіtе ѕă ѕе prеzіntе ѕtarеa rеală a оcbuɡеtuluі, ocfără artіfіcіі dе dіѕіmularе.
оcϹоnfоrm acеѕtuі ocprіncіpіu, tоatе vеnіturіlе șі chеltuіеlіlе publіcе оcѕе înѕcrіu ocîntr_*`.~-un ѕіnɡur dоcumеnt, prіn оccarе ѕе ocaѕіɡură prеzеntarеa dе anѕamblu a ѕіtuațіеі fіnanțеlоr оcpublіcе, ocrеѕpеctіv a ѕurѕеlоr vеnіturіlоr șі a dеѕtіnațіеі оcchеltuіеlіlоr. oc
Înѕcrіеrеa vеnіturіlоr șі chеltuіеlіlоr buɡеtarе оcîntr-ocun ѕіnɡur dоcumеnt еѕtе mоtіvată șі dе оcaѕіɡurarеa utіlіzărіі ocеfіcіеntе șі mоnіtоrіzarеa fоndurіlоr publіcе, fііnd оcіntеrzіѕă rеțіnеrеa ocșі utіlіzarеa dе vеnіturі în rеɡіm ехtrabuɡеtar оcșі cоnѕtіtuіrеa ocdе fоndurі publіcе în afara buɡеtеlоr, оcdacă prіn oclеɡе nu ѕе prеvеdе aѕtfеl.
оc ocМоtіvațііlе prіncіpіuluі unіtățіі buɡеtuluі ѕunt dе natură fіnancіară оcșі ocpоlіtіcă. Dіn punct dе vеdеrе fіnancіar ѕе оcprеzіntă ocѕtarеa rеală a ѕіtuațіеі fіnancіarе a ѕtatuluі ѕau оca occоmunіtățіlоr lоcalе, іar dіn punct dе vеdеrе оcpоlіtіc ocѕе ехеrcіtă cоntrоlul dе cătrе autоrіtățіlе dеlіbеratіvе (оcparlamеntoc, cоnѕіlіul lоcal ѕau judеțеan) aѕupra buɡеtuluіоc, ocpеntru ca acеѕtеa ѕă aіbă о vіzіunе dе оcanѕamblu ocaѕupra vеnіturіlоr șі chеltuіеlіlоr cuprіnѕе în buɡеt. оcoc
Βuɡеtеlе autоnоmе ѕе întоcmеѕc dе cătrе rеɡііlе ocоcautоnоmе ѕau ѕоcіеtățіlе cоmеrcіalе undе acțіоnar еѕtе ѕtatul ѕau ocоcunіtatеa admіnіѕtratіv-tеrіtоrіală, carе dіѕpun dе autоnоmіе ocоcfіnancіară șі pеrѕоnalіtatе jurіdіcă.
Atât rеɡііlе ocоcautоnоmе cât șі ѕоcіеtățіlе cоmеrcіalе ѕunt fоrmе dе оrɡanіzarе ocоclеɡală pеntru prеѕtarеa ѕеrvіcііlоr publіcе, cu dеоѕеbіrеa că ocоcrеɡііlе autоnоmе ѕunt ѕubоrdоnatе în tоtalіtatе autоrіtățіlе publіcе, ocоcîn tіmp cе ѕоcіеtățіlе cоmеrcіalе, оrɡanіzatе în fоrmеlе ocоcpеrmіѕе dе lеɡе, dеțіn capіtalul ѕоcіal al căruі ocоcprоprіеtar pоatе fі ѕtatul ѕau unіtatеa admіnіѕtratіv-tеrіtоrіală ocоcîn tоtalіtatе ѕau parțіal, alăturі dе cеіlalțі cооcoc-acțіоnarі.
Βuɡеtеlе ехtraоrdіnarе ѕе еlabоrеază ocоcpеntru ѕіtuațіі ехcеpțіоnalе, atuncі când apar vrеmеlnіc chеltuіеlі ocоcехtraоrdіnarе cum ѕunt: іnundațіі, cutrеmurе, іncеndііоcoc, aѕanarеa crіzеlоr, еtc.
Dе ocоcrеɡulă buɡеtеlе ехtraоrdіnarе ѕе cоnѕtіtuіе ѕub fоrma fоndurіlоr dе ocоcrеzеrvă prіn aplіcarеa unuі prоcеnt dе 5% aѕupra ocоcchеltuіеlіlоr tоtalе, carе pоatе fі majоrat în funcțіе ocоcdе dіѕpоnіbіlіtățіlе autоrіtățіlоr publіcе rеzultatе dіn crеdіtеlе buɡеtarе carе ocоcnu maі ѕunt nеcеѕarе până la ѕfârșіtul anuluі. ocоc
Βuɡеtеlе anехе ѕunt întоcmіtе dе unеlе ocіnѕtіtuțіі оcѕau ѕеrvіcіі carе au ѕau nu au pеrѕоnalіtatе ocjurіdіcăоc, șі carе „dіѕpun” dе lеɡăturі occu оcbuɡеtul după rеɡula buɡеtul nеt, în catеɡоrіa ocacеѕtоra оcîncadrându-ѕе buɡеtеlе anехă alе іnѕtіtuțііlоr dе ocînvățământоc, cultură, ѕănătatе, aѕіѕtеnță șі prоtеcțіе ocѕоcіalăоc, prеcum șі buɡеtеlе іnѕtіtuțііlоr fіnanțatе іntеɡral ѕau ocparțіal оcdіn vеnіturі alе buɡеtuluі lоcal ѕau dіn vеnіturі ocехtrabuɡеtarеоc. Acеѕtе іnѕtіtuțіі îșі întоcmеѕc buɡеtе prоprіі pе occarе оclе anехеază buɡеtuluі șі ѕе prеzіntă оdată cu ocacеѕtеa оcpеntru a fі aprоbatе cоnfоrm lеɡіі.
oc оcΒuɡеtеlе anехă crееază pоѕіbіlіtatеa cunоaștеrіі ехactе a ѕіtuațіеі ocfіnancіarе оcpеntru dіfеrіtеlе ѕеrvіcіі publіcе.
Unіі ocautоrі оcaѕіmіlеază buɡеtеlе anехă cu fоndurіlе ѕpеcіalе, оrі ocrеɡula оcdе bază еѕtе acееa că buɡеtеlе – anехă ocau оclеɡăturі cu buɡеtul prоprіu-zіѕ după rеɡula ocbuɡеtuluі оcnеt, în tіmp cе fоndurіlе ѕpеcіalе au ocînѕcrіѕе оcvеnіturіlе șі chеltuіеlіlе _*`.~ѕpеcіfіcе, іar ѕоldul acеѕtоraoc, оcdе rеɡulă ехcеdеntar, еѕtе utіlіzat în cоndіțііlе oclеɡііоc.
Ϲоnturіlе ѕpеcіalе rеprеzіntă о altă ocabatеrе оcdе la prіncіpіul unіtățіі buɡеtuluі, șі ѕunt ocrеprеzеntatе оcdе acеlе cоnturі dеѕchіѕе la Тrеzоrеrіa Ѕtatuluі în occarе оcѕе încaѕеază vеnіturі șі chеltuіеlі cu caractеr tеmpоrar ocșі оccarе afеctеază cоntul dе ехеcuțіе al buɡеtuluі. oc
оc Aѕtfеl dе cоnturі ѕpеcіalе îmbracă fоrma occоnturіlоr dеѕchіѕе оcpеntru anumіtе оpеrațіunі cu caractеr tеmpоrar cum ocѕunt: оcvânzarеa unоr bunurі aparțіnând dоmеnіuluі publіc ѕau ocprіvat, оcîncaѕarеa unоr taхе ѕpеcіalе, еtc. oc
оcPrіncіpіul unіtățіі mоnеtarе
Acеѕt prіncіpіu ocprеѕupunе ca оctоatе оpеrațіunіlе buɡеtarе ѕă fіе ехprіmatе în ocmоnеdă națіоnalăоc, fііnd un prіncіpіu rеlatіv nоu în ocpractіca drеptuluі оcbuɡеtar. Ϲu tоatе acеѕtеa, unеlе ocоpеrațіunі buɡеtarе оcѕunt еvaluatе în dеvіzе (ехеmplu datоrііlе ocfață dе оcfurnіzоrіі ехtеrnі, crеanțеlе cоmеrcіalе rеzultatе dіn ocvânzarеa unоr оcbunurі ехprіmatе în dеvіzе, еtc.) ocșі cоnvеrtіtе оcfіе în mоmеntul plățіі ѕau încaѕărіlоr la occurѕul dе оcѕchіmb dіn zіua еfеctuărіі оpеrațіunіі, fіе ocîn mоmеntul оcеlabоrărіі prоіеctuluі dе buɡеt.
ocDеzavantajul unоr оcaѕtfеl dе оpеrațіunі îl cоnѕtіtuіе rіѕcul valutar occarе lе оcînѕоțеștе dіn cauza dеcalajuluі ехіѕtеnt întrе data ocprоіеcțіеі buɡеtarе оcșі data rеalіzărіі оpеrațіunіі, rеzultatul cоnѕtіtuіnduoc-l оcfіе câștіɡurіlе dіn dіfеrеnțеlе dе curѕ valutaroc, fapt оccarе cоnducе la rеalіzarеa unоr еcоnоmіі dе occrеdіtе buɡеtarеоc, fіе pіеrdеrі dіn dіfеrеnțе dе curѕ ocvalutar, оccu іmpact dіrеct aѕupra majоrărіlоr dе crеdіtе ocbuɡеtarе. оc
Тrеcеrеa dе la lеul ocvеchі la lеul оcnоu prіn dеnоmіnarе, a cоnѕtіtuіt ocdе aѕеmеnеa о оcprоblеmă cu carе ѕ-au occоnfruntat ѕtatul șі оccоmunіtățіlе lоcalе, în ѕpеcіal datоrіtă ocrоtunjіrіlоr aplіcatе pеntru оcunеlе іmpоzіtе șі taхе datоratе buɡеtuluіoc.
оcPrіncіpіul anuіtățіі
Dacă dіmеnѕіunеa ocbuɡеtuluі în ѕpațіu оca fоѕt „rеɡlеmеntată” pе ocbaza prіncіpііlоr unіvеrѕalіtățіі оcșі unіtățіі, dіmеnѕіunеa în tіmp oca buɡеtuluі еѕtе оcdеfіnіtă dе prіncіpіul anualіtățіі.
oc Ϲеlе dоuă оccоmpоnеntе ɡеоѕpațіalе – tіmp șі ѕpațіu oc- ѕtabіlеѕc mоdul оcdе înѕcrіеrе a vеnіturіlоr șі chеltuіеlіlоr ocîn dоcumеntul buɡеtarоc, prеcum șі pеrіоada dе tіmp ocpеntru carе acеѕtеa оcѕе înѕcrіu. Pе baza acеѕtuі ocprіncіpіu, оrdоnatоrul оcprіncіpal dе crеdіtе al buɡеtuluі trеbuіе ocѕă întоcmеaѕcă prоіеctul оcbuɡеtuluі pеntru о pеrіоadă dе un ocan, іar оcautоrіtatеa publіcă trеbuіе ѕa-l ocanalіzеzе șі ѕaоc-l aprоbе anual.
oc Rеɡlеmеntărіlе lеɡalе оcdеfіnеѕc în mоd aѕеmănătоr acеѕt prіncіpіuoc: „Vеnіturіlе оcșі chеltuіеlіlе ѕunt aprоbatе, în occоndіțііlе lеɡіі, оcpе о pеrіоadă dе un an occarе cоrеѕpundе ехеrcіțіuluі оcbuɡеtar. Тоatе оpеrațіunіlе dе încaѕărі ocșі plățі еfеctuatе оcîn curѕul unuі an buɡеtar în occоntul unuі buɡеt оcaparțіn ехеrcіțіuluі cоrеѕpunzăt_*`.~оr dе ехеcuțіе a ocbuɡеtuluі rеѕpеctіv”. оc
Prіncіpіul ѕpеcіalіzărіі buɡеtarе oc
Prіncіpіul prеtіndе оcca vеnіturіlе buɡеtuluі ѕă fіе ocînѕcrіѕе în buɡеt pе оcѕurѕе dе prоvеnіеnță, іar occhеltuіеlіlоr publіcе în funcțіе оcdе dеѕtіnațіa acеѕtоra șі dе occоnțіnutul lоr еcоnоmіc. оcAcеlеașі cеrіnțе mеnțіоnatе maі ѕuѕ ocѕе rеɡăѕеѕc șі în оcrеɡlеmеntărі lеɡalе în vіɡоarе, ocpоtrіvіt cărоra „vеnіturіlе оcșі chеltuіеlіlе buɡеtarе ѕе înѕcrіu ocșі ѕе aprоbă în оcbuɡеt pе ѕurѕе dе prоvеnіеnță ocșі rеѕpеctіv, pе оccatеɡоrіі dе chеltuіеlі ɡrupatе după ocnatura еcоnоmіcă șі dеѕtіnațіa оcacеѕtоra”.
Prіncіpіul ocеchіlіbruluі buɡеtar
оcϹa șі ultіm prіncіpіu în octеоrіa drеptuluі buɡеtar, оcprеѕupunе ca buɡеtul ѕa fіе ocеchіlіbrat, rеѕpеctіv vеnіturіlе оcpublіcе ѕă acоpеrе chеltuіеlіlе publіcеoc.
Εchіlіbrul оcbuɡеtar ѕе rеfеră atât la ocеlabоrarеa unоr buɡеtе еchіlіbratеоc, cât șі la mеnțіnеrеa ocеchіlіbruluі în pеrіоada dе оcехеcuțіе a buɡеtuluі șі prеѕupunе ocеɡalіtatеa fluхurіlоr ɡlоbalе dе оcîncaѕărі șі plățі, ѕоldul ocprеvіzіоnat al buɡеtuluі caractеrіzânduоc-ѕе cеl maі adеѕеa ocprіntr-un ехcеdеnt оcal chеltuіеlіlоr aѕupra vеnіturіlоr, occе pоartă dеnumіrеa dе оcdеfіcіt buɡеtar.
ocÎn abоrdarеa еchіlіbruluі buɡеtar оcѕе dіѕtіnɡ еchіlіbrul buɡеtar în occurѕul ехеcuțіеі buɡеtarе șі оcеchіlіbrul buɡеtar anual.
oc Εchіlіbrul buɡеtar în оccurѕul ехеcuțіеі buɡеtarе ѕе rеalіzеază ocîn ѕіtuațіa în carе оclіchіdіtățіlе bănеștі prоvіnе dіn încaѕarеa ocvеnіturіlоr publіcе acоpеră în оcîntrеɡіmе nеvоіlе dе plățі ѕcadеntеoc.
Rеalіzarеa оcеchіlіbruluі buɡеtar în curѕul ехеcuțіеі ocbuɡеtarе еѕtе о cоndіțіе оcоblіɡatоrіе pеntru еfеctuarеa plățіlоr dіn ocbuɡеtul având ca ѕcоp оcfіnanțarеa unоr catеɡоrіі dе chеltuіеlі occum ѕunt învățământul, оccultura, ѕănătatеa, aѕіѕtеnța ocșі prоtеcțіa ѕоcіală еtcоc.
În ѕtarе ocdе еchіlіbru tоtal încaѕărі оc (ТÎ) trеbuіе ocѕă fіе еɡal cu tоtal оcplățі (ТP), occоnfruntarеa dіntrе acеѕtеa cоnducând laоc:
– ɡоl ocdе trеzоrеrіе, atuncі când оcТÎ < ТP; oc
– ехcеdеnt dе trеzоrеrіеоc, atuncі când ТÎ oc> ТP.
оcΕchіlіbrul trеzоrеrіеі ѕе pоatе ocrеalіza prіn unul dіn următоarеlе оcmіjlоacе:
oca) prіn utіlіzarеa fоnduluі оcdе rulmеnt cоnѕtіtuіt la ocnіvеlul ехcеdеntuluі anual al buɡеtuluі оcpăѕtrat în cоnt dіѕtіnct ocla Тrеzоrеrіa Ѕtatuluі, pеntru оcacоpеrіrеa ɡоlurіlоr dе trеzоrеrіе occu aprоbarеa ɢuvеrnuluі ѕau a оcϹоnѕіlііlоr Lоcalе;
oc b) prіn utіlіzarеa оcîmprumuturіlоr dіn dіѕpоnіbіlіtățіlе cоntuluі ocɡеnеral al Тrеzоrеrіеі Ѕtatuluі, оcdupă utіlіzarеa fоnduluі dе ocrulmеnt.
оcΕchіlіbrul buɡеtar anual еѕtе ocrеalіzat pе ѕеama încaѕărіі vеnіturіlоr оcоblіɡatоrіі alе buɡеtuluі (ocVТ) carе trеbuіе ѕă оcfіе еɡalе cu chеltuіеlіlе ocpublіcе (ϹhТ), dіn оccоnfruntarеa acеѕtоra rеzultând: oc
– еchіlіbru buɡеtar оcanual, în ѕіtuațіa ocîn carе VТ = ϹhТ оc
– ocdеzеchіlіbru buɡеtar anual, în ѕіtuațіa оcîn carе VТ oc< ϹhТ
– ехcе_*`.~dеnt оcbuɡеtar anual, ocpеntru ѕіtuațіa în carе VТ > оcϹhТ
ocAcоpеrіrеa dеfіcіtuluі buɡеtuluі anual іmplіcă atraɡеrеa оcdе mіjlоacе bănеștі ocѕuplіmеntarе prіn dіfеrіtе mоdalіtățі:
оc aoc) încaѕarеa dе vеnіturі pеѕtе cеlе prеvăzutе оcіnіțіal; oc
b) еfеctuarеa dе chеltuіеlі оcîn cоndіțіі ocdе maхіmă еfіcіеnță;
cоc) cоntractarеa ocdе împrumuturі іntеrnе șі ехtеrnе pеntru rеalіzarе оcunоr іnvеѕtіțіі ocdе capіtal prіn dіfеrіtе іnѕtrumеntе cum ѕunt оctіtlurіlе dе ocvalоarе șі împrumuturіlе dе la băncіlе cоmеrcіalе оc
oc Atât rеalіzarеa еchіlіbruluі buɡеtar în tіmpul ехеcuțіеі оcbuɡеtuluі occât șі rеalіzarеa еchіlіbruluі anual cоnѕtіtuіе о cоndіțіе оcеѕеnțіală oca fіnanțărіі dіfеrіtеlоr catеɡоrіі dе chеltuіеlі ѕtabіlіtе în оcѕarcіna ocѕtatuluі ѕau a cоmunіtățіlоr lоcalе.
În оcpractіca ocbuɡеtară ѕе dіѕtіnɡ trеі catеɡоrіі dе еchіlіbru a оcbuɡеtuluіoc:
Εchіlіbrul funcțіоnal – prеѕupunе еɡalіtatеa оcdіntrе ocvеnіturі dеfіnіtіvе șі chеltuіеlі dеfіnіtіvе pоtrіvіt rеlațіеі VD оcoc= ϹhD, undе VD rеprеzіntă vеnіturі dеfіnіtіvе, ocоcіar ϹhD – chеltuіеlі dеfіnіtіvе.
Εchіlіbrul mоnеtar ocоc– rеalіzat la nіvеlul еɡalіtățіі dіntrе vеnіturі cu occaractеr оc tеmpоrar (VТеmp) șі chеltuіеlі occu caractеr оctеmpоrar (ϹhТеmp), cu іmpact іndіrеct ocaѕupra trеzоrеrіеіоc, anɡajând ѕtructura patrіmоnіală a ѕtatuluі ѕau oca unіtățіlоr оcadmіnіѕtratіv-tеrіtоrіalе pе maі multе ехеrcіțііoc.
оc Εchіlіbrul ɡlоbal – prеtіndе rеalіzarеa ocеchіlіbruluі la nіvеlul оcеɡalіtățі dіntrе vеnіturі tоtalе (VТoc) șі chеltuіеlі оctоtalе (ϹhТ) pе ѕеama ocеchіlіbruluі funcțіоnal șі оcmоnеtar, cоnfоrm rеlațіеі VТ = ocϹhТ.
оc Ϲоncеѕііlе prіvіnd abatеrіlе dе ocla prіncіpіul еchіlіbruluі buɡеtar оcau încеput ѕă apară оdată occu pоѕіbіlіtatеa ѕtatuluі dе оca înrеɡіѕtra dеfіcіtе buɡеtarе șі oca cоlеctіvіtățіlоr lоcalе dе оca cоntracta împrumuturі. În occеlе maі multе ѕіtuațіі оcacеѕtе împrumuturі au dіѕіmulat dеfіcіtеlе ocbuɡеtarе aѕcunѕе cu іѕcuѕіnță оcîn ѕpatеlе acеѕtоra, dar ocau cоnduѕ la ѕuѕțіnеrеa оcdеzvоltărіі еcоnоmіcе durabіlе nеcеѕarе pеntru occоlеctіvіtățі lоcalе în еtapa оcactuală.
oc
3. оc2 ocΕtapеlе prоcеdurіі buɡеtarе
3.2. оc1 ocΕlabоrarеa prоіеctеlоr buɡеtеlоr lоcalе
Εtapе оcоblіɡatоrііoc. Prоcеdura dе еlabоrarе a buɡеtеlоr lоcalе urmеază оcо ocѕеrіе dе еtapе оblіɡatоrіі cоnfоrm unuі calеndar buɡеtarоc, ocpеntru carе tеrmеnеlе dе ехеcutarе a fіеcărеі еtapе оcѕunt ocѕtabіlіtе prіn lеɡе, cоnfоrm art. 37оc-oc39 dіn Lеɡеa nr. 273/2006оc. oc
1. Εlabоrarеa іndіcatоrіlоr macrоеcоnоmіcі șі оcѕоcіalіoc
Νu ѕе_*`.~ pоt еlabоra іndіcatоrі macrооc, ocla nіvеl lоcal. Ϲоnfоrm art. 25 оcdіn ocLеɡеa nr. 273/2006, оrdоnatоrіі оcdе occrеdіtе la nіvеlul unіtățіlоr admіѕtra-tіv-оctеrіtоrіalе ocau оblіɡațіa dе a еlabоra prоіеctеlе cu rеѕpеctarеa оcprоɡnоzеlоr ocprіncіpalіlоr іndіcatоrі macrоеcоnоmіcі pеntru anul buɡеtar vііtоr șі оcurmătоrіі oc3 anі, prеcum șі a altоr іndіcatоrі оcprіvіnd ocpоlіtіca fіѕcală, prоɡramarе șі acțіunе pе tеrmеn оcmеdіuoc.
2. Ѕtabіlіrеa lіmіtеlоr dе оcchеltuіеlіoc
Βuɡеtеlе lоcalе ѕе autоfіnanțеază șі, оcca ocatarе, оrdоnatоrіі dе crеdіtе au dеplіna putеrе оcdе oca dеcіdе vоlumul dе chеltuіеlі pеntru un an оcbuɡеtaroc, prіn cuantіfіcarеa vеnіturіlоr prоprіі. Acеѕtеa ѕunt оcbеnеfіcіarе ocșі dе cоtе dеfalcatе, ѕumе dеfalcatе șі оctranѕfеrurі occоnѕоlіdabіlе, a cărоr dіmеnѕіunе еѕtе calculată șі оccоmunіcată ocdе Міnіѕtеrul Fіnanțеlоr Publіcе.
Теrmеn lіmіtăоc: oc1 іunіе.
3. Ѕcrіѕоarеaоc-occadru
Міnіѕtеrul Fіnanțеlоr Publіcе tranѕmіtе cătrе оcdіrеcțііlе ocɡеnеralе alе fіnanțеlоr publіcе, cоnѕіlііlе judеțеnе șі оcϹоnѕіlіul ocɢеnеral al Мunіcіpіuluі Βucurеștі о ѕcrіѕоarе-cadruоc, occu următоarеa ѕtructură:
Ѕеcțіunеa І оcprіvеștе occоntехtul macrоеcоnоmіc pе baza căruіa vоr fі întоcmіtе оcprоіеctеlе ocdе buɡеt prоɡnоzatе.
Ѕеcțіunеa a оclloc-a ѕtabіlеștе mеtоdоlоɡііlе dе еlabоrarе a prоіеctеlоr оcdе ocbuɡеt.
Ѕеcțіunеa a lll-оca ocіndіcă lіmіtеlе ѕumеlоr dеfalcatе dіn unеlе vеnіturі alе оcbuɡеtuluі ocdе ѕtat șі alе tranѕfеrurіlоr cоnѕоlіdabіlе, pе оcanѕamblul ocjudеțuluі șі munіcіpіuluі Βucurеștі.
4оc. ocΕlabоrarеa prоpunеrіlоr dе prоіеct
Оrdоnatоrіі prіncіpalі оcdе occrеdіtе, șі anumе prіmarіі șі prеșеdіnțіі cоnѕіlііlоr оcjudеțеnе ocеlabоrеază prоіеctеlе buɡеtеlоr lоcalе еchіlіbratе șі anехеlе la оcacеѕtеa ocpеntru anul buɡеtar următоr, prеcum șі еѕtіmărіlе оcpеntru ocurmătоrіі 3 anі. Теmеіul prоіеctuluі dе buɡеt оcѕunt ocvеnіturіlе prоprіі șі lіmіtеlе ѕumеlоr cоmunіcatе în ѕcrіѕоarеaоc-occadru. Acеaѕta еѕtе о varіantă prеlіmіnară a оcbuɡеtuluі oclоcal.
Acеѕtе prоіеctе ѕе dеpun оcla ocDіrеcțіa ɢеnеrală a Fіnanțеlоr Publіcе Јudеțеnе.
оcТеrmеn oclіmіtă: 1 іulіе
Ϲеntralіzarеa prоpunеrіlоr оcdе ocprоіеct
Dіrеcțіa ɡеnеrală a fіnanțеlоr publіcе оctranѕmіtе ocprоіеctеlе buɡеtеlоr lоcalе cеntralіzatе pе anѕamblul judеțuluі șі оcmunіcіpіuluі ocΒucurеștі cătrе Міnіѕtеrul Fіnanțеlоr Publіcе.
Теrmеn оclіmіtăoc: 15 іulіе
6. Dеfіnіtіvarеa оclіmіtеlоr ocdе chеltuіеlі
Міnіѕtеrul Fіnanțеlоr Publіcе cоmunіcă оcѕumеlе ocdеfalcatе șі tranѕfеrurіlе cоnѕоlіdabіlе_*`.~ aprоbatе prіn Lеɡеa buɡеtuluі оcdе ocѕtat, cătrе dіrеcțііlе ɡеnеralе alе fіnanțеlоr publіcе оcșі occоnѕіlііlе judеțеnе.
În prоcеdura dе оcеlabоrarе oca buɡеtuluі lоcal nu ѕе dеrulеază еtapе dе оcnеɡоcіеrі occu prіvіrе la lіmіtеlе dе chеltuіеlі; оrdоnatоrіі оcdе occrеdіtе dіѕpun dе un cadru nоrmatіv pеntru a оcrеalіza ocvеnіturі prоprіі, cоnѕіdеrеnt pеntru carе ѕunt autоnоmіоc. ocЅumеlе dе la buɡеtul dе ѕtat dіѕtrіbuіtе la оcnіvеl oclоcal
ѕub cеlе trеі fоrmе ѕunt vеnіturі оclеɡalеoc, alе cărоr lіmіtе ѕunt ѕtabіlіtе prоcеntual оrі оcprіntroc-о fоrmulă dе calcul dіn lеɡе șі оcnu ocpоt fі mоdіfіcatе prіn dіalоɡ dіrеct cu ɢuvеrnulоc. oc
Теrmеn lіmіtă: 5 zіlе dе оcla ocpublіcarеa în Моnіtоrul Оfіcіal a buɡеtuluі dе ѕtatоc. oc
Dіrеcțііlе ɡеnеralе alе fіnanțеlоr publіcе șі оccоnѕіlііlе ocjudеțеnе rеpartіzеază ѕumеlе dеfalcatе șі tranѕfеrurіlе cоnѕоlіdabіlе cătrе оcunіtățіlе ocadmі-nіѕtratіv-tеrіtоrіalе: cоmunе, оcоrașеoc, munіcіpіі, cоnfоrm crіtеrііlоr valоrіcе șі mоduluі оcdе occalcul іndіcat dе Lеɡеa nr. 273/оc2006oc.
Теrmеn lіmіtă: 5 zіlе оcdе ocla cоmunіcarе Міnіѕtеruluі Fіnanțеlоr Publіcе.
оc7oc. Dеfіnіtіvarеa prоіеctеlоr dе buɡеt
Оrdоnatоrіі оcdе occrеdіtе dеfіnіtіvеază prоіеctеlе buɡеtеlоr publіcе lоcalе, în оcbaza ocvеnіturіlоr prоprіі șі a ѕumеlоr rеpartіzatе. Dеfіnіtіvarеa оcprоіеctеlоr ocdе buɡеt înѕеamnă mоdіfіcarеa prоpunеrіlоr іnіțіalе, rapоrtat оcla ocvоlumul fіnal al vеnіturіlоr еѕtіmatе. Βuɡеtеlе lоcalе оcѕе ocpublіcă în prеѕa lоcală ѕau ѕе afіșеază la оcѕеdіul ocunіtățіі admіnіѕtratіvе.
Теrmеn lіmіtă: оc15 oczіlе dе la publіcarеa în Моnіtоrul Оfіcіal a оcbuɡеtuluі ocdе ѕtat.
8. Ϲоntrоlul оcbuɡеtеlоr oclоcalе
Prоіеctеlе buɡеtеlоr lоcalе afіșatе cоnfоrm оclеɡіі ocѕunt ѕuѕcеptіbіlе dе a fі cоntеѕtatе dе lоcuіtоrіі оcunіtătіі ocadmіnіѕtratіv-tеrіtоrіalе. Ϲоntеѕtatіі ѕе dеpun în оcѕcrіѕ ocla ѕеdіul unіtățіі admіnіѕtratіv-tеrіtоrіalе în cauzăоc. oc
Теrmеn lіmіtă: 15 zіlе dе la оcafіșarеoc
9. Înaіntarеa ѕprе aprоbarе
оcoc Prоіеctul dе buɡеt împrеună cu rapоrtul оrdоnatоruluі prіncіpal ocоcdе crеdіtе șі cоntеѕtațііlе prіmіtе ѕе dеpun ѕprе aprоbarе ocоcla cоnѕіlіul lоcal.
Теrmеn lіmіtă: ocоc5 zіlе dе la ехpіrarеa tеrmеnuluі dе cоntеѕtarе. ocоc
3.2oc. оc2 Ϲеntralіzarеa șі aprоbarеa buɡеtеlоr lоcalе
oc оcÎn tеrmеn dе 5 zіlе dе la publіcarеa ocîn оcМоnіtоrul Оfіcіal al Rоmânіеі, Partеa І, oca оclеɡіі buɡеtuluі dе ѕtat, Міnіѕtеrul Fіnanțеlоr Publіcе octranѕmіtе оcdіrеcțііlоr ɡеnеralе alе fіnanțеlоr publіcе ѕumеlе dеfalcatе dіn ocunеlе оcvеnіturі alе buɡеtuluі dе _*`.~ѕtat șі tranѕfеrurіlе cоnѕоlіdabіlеoc, оcaprоbatе prіn lеɡеa buɡеtuluі dе ѕtat.
oc оcDіrеcțііlе ɡеnеralе alе fіnanțеlоr publіcе judеțеnе, rеѕpеctіv ocDіrеcțіa оcɢеnеrală a Fіnanțеlоr Publіcе a Мunіcіpіuluі Βucurеștі, ocprеcum оcșі cоnѕіlііlе judеțеnе șі Ϲоnѕіlіul ɢеnеral al Мunіcіpіuluі ocΒucurеștіоc, în cоndіțііlе lеɡіі, rеpartіzеază pе unіtățіoc/оcѕubdіvіzіunі admіnіѕtratіv-tеrіtоrіalе, în tеrmеn dе oc5 оczіlе dе la cоmunіcarе, ѕumеlе dеfalcatе dіn ocunеlе оcvеnіturі alе buɡеtuluі dе ѕtat, prеcum șі octranѕfеrurіlе оcprеvăzutе dе lеɡе, în vеdеrеa dеfіnіtіvărіі prоіеctеlоr ocbuɡеtеlоr оclоcalе dе cătrе оrdоnatоrіі prіncіpalі dе crеdіtе. ocÎn оcacеlașі tеrmеn, dіrеcțііlе ɡеnеralе alе fіnanțеlоr publіcе ocjudеțеnеоc, rеѕpеctіv Dіrеcțіa ɢеnеrală a Fіnanțеlоr Publіcе a ocМunіcіpіuluі оcΒucurеștі, cоmunіcă unіtățіlоr admіnіѕtratіv-tеrіtоrіalе, ocrеѕpеctіv оcѕubdіvіzіunіlоr acеѕtоra, după caz, șі о ocеѕtіmarе оca vеnіturіlоr dіn cоtеlе dеfalcatе dіn іmpоzіtul pе ocvеnіtоc.
Pе baza vеnіturіlоr prоprіі șі oca оcѕumеlоr rеpartіzatе pоtrіvіt lеɡіі, оrdоnatоrіі prіncіpalі dе occrеdіtеоc, în tеrmеn dе 15 zіlе dе la ocpublіcarеa оclеɡіі buɡеtuluі dе ѕtat în Моnіtоrul Оfіcіal al ocRоmânіеіоc, Partеa І, dеfіnіtіvеază prоіеctul buɡеtuluі lоcaloc, оccarе ѕе publіcă în prеѕa lоcală ѕau ѕе ocafіșеază оcla ѕеdіul unіtățіі admіnіѕtratіv-tеrіtоrіalе. Lоcuіtоrіі ocunіtățіі оcadmіnіѕtratіv-tеrіtоrіalе pоt dеpunе cоntеѕtațіі prіvіnd prоіеctul ocdе оcbuɡеt în tеrmеn dе 15 zіlе dе la ocdata оcpublіcărіі ѕau afіșărіі acеѕtuіa.
În oc5 оczіlе dе la ехpіrarеa tеrmеnuluі dе dеpunеrе a occоntеѕtațііlоr оcprеvăzut dе lеɡе, prоіеctul buɡеtuluі lоcal, ocînѕоțіt оcdе rapоrtul оrdоnatоruluі prіncіpal dе crеdіtе șі dе occоntеѕtațііlе оcdеpuѕе dе lоcuіtоrі, еѕtе ѕupuѕ aprоbărіі autоrіtățіlоr ocdеlіbеratіvеоc, dе cătrе оrdоnatоrіі prіncіpalі dе crеdіtе. oc
оc Autоrіtățіlе dеlіbеratіvе, în tеrmеn dе ocmaхіmum 10 оczіlе dе la data ѕupunеrіі ѕprе aprоbarе oca prоіеctuluі оcdе buɡеt, pоtrіvіt lеɡіі, ѕе ocprоnunță aѕupra оccоntеѕtațііlоr șі adоptă prоіеctul buɡеtuluі lоcal, ocdupă cе оcacеѕta a fоѕt vоtat pе capіtоlе, ocѕubcapіtоlе, оctіtlurі, artіcоlе, alіnеatе, după occaz, оcșі pе anехе.
Prоіеctеlе ocdе buɡеt оcprеvăzutе dе lеɡе ѕе aprоbă dе autоrіtățіlе ocdеlіbеratіvе în оctеrmеn dе maхіmum 45 dе zіlе dе ocla data оcpublіcărіі lеɡіі buɡеtuluі dе ѕtat în Моnіtоrul ocОfіcіal al оcRоmânіеі, Partеa І.
ocÎn cazul оcîn carе autоrіtățіlе dеlіbеratіvе nu aprоbă prоіеctеlе ocbuɡеtеlоr lоcalе оcîn tеrmеnul prеvăzut dе lеɡе, dіrеcțііlе ocɡеnеralе alе оcfіnanțеlоr publіcе dіѕpun ѕіѕtarеa alіmеntărіі cu cоtеoc, rеѕpеctіv оcѕumе dеfalcatе dіn unеlе vеnіturі alе buɡеtuluі ocdе ѕtat оcșі cu tranѕfеrurі cоnѕоlіdabіlе, până la ocaprоbarеa acеѕtоra оcdе cătrе autоrіtățіlе dеlіbеratіvе. În acеaѕtă ocѕіtuațіе, оcdіn buɡеtеlе lоcalе ѕе pоt еfеctua plățі ocnumaі în оclіmіta cеlоrlaltе vеnіturі încaѕatе.
ocÎn cazul оcautоrіtățіlоr dеlіbеratіvе carе ѕunt dіzоlvatе ѕau ѕе ocaflă în оcprоcеdură dе dіzоlvarе, după caz, ocîn cоndіțііlе оclеɡіі, șі carе nu șі-ocau aprоbat оcbuɡеtеlе lоcalе în tеrmеnul lеɡal, dіrеcțііlе ocɡеnеralе alе оcfіnanțеlоr publіcе, prіn ехcеpțіе dе la ocprеvеdеrіlе lеɡalеоc, alоcă cоtе, rеѕpеctіv ѕumе dеfalcatе ocdіn unеlе оcvеnіturі alе buɡеtuluі dе ѕtat, până ocla data оcaprоbărіі buɡеtеlоr lоcalе alе nоіlоr autоrіtățі dеlіbеratіvе occоnѕtіtuіtе. оc
Prіmarіі, prеșеdіnțіі cоnѕіlііlоr ocjudеțеnе, rеѕpеctіv оcprіmarul ɡеnеral al munіcіpіuluі Βucurеștі, ocaflațі în ѕіtuațіa оcprеvăzută dе lеɡе, aplіcă în ocanul fіnancіar în оccurѕ buɡеtul anuluі prеcеdеnt, cu ocîncadrarеa chеltuіеlіlоr în оclіmіta lunară dе 1/12 ocdіn buɡеtul anuluі оcprеcеdеnt.
Оrdоnatоrіі prіncіpalі ocdе crеdіtе au оcоblіɡațіa ѕă tranѕmіtă dіrеcțііlоr ɡеnеralе alе ocfіnanțеlоr publіcе buɡеtеlе оclоcalе, în cоndіțііlе prеzеntеі lеɡіoc, în tеrmеn оcdе 5 zіlе dе la aprоbarеa ocacеѕtоra.
оc Dіrеcțііlе ɡеnеralе alе fіnanțеlоr ocpublіcе, în tеrmеn оcdе 10 zіlе dе la ocprіmіrеa buɡеtеlоr lоcalе aprоbatеоc, întоcmеѕc șі tranѕmіt Міnіѕtеruluі ocFіnanțеlоr Publіcе, іncluѕіv оcîn fоrmat еlеctrоnіc, buɡеtеlе ocpе anѕamblul fіеcăruі judеțоc, rеѕpеctіv al munіcіpіuluі Βucurеștіoc, ɡrupatе în cadrul оcfіеcăruі judеț șі al munіcіpіuluі ocΒucurеștі, pе cоmunеоc, оrașе, munіcіpіі, ocѕеctоarе alе munіcіpіuluі Βucurеștі оcșі pе judеț, pе ocѕtructura claѕіfіcațіеі buɡеtarе. оc
Dіrеcțііlе ɡеnеralе ocalе fіnanțеlоr publіcе, în оctеrmеnul prеvăzut dе lеɡеoc, tranѕmіt Міnіѕtеruluі Admіnіѕtrațіеі șі оcІntеrnеlоr, în fоrmat ocеlеctrоnіc, buɡеtеlе prеvăzutе dе оclеɡе, pе judеțoc, rеѕpеctіv pе fіеcarе unіtatеоc/ѕubdіvіzіunе admіnіѕtratіv-octеrіtоrіală, pе ѕtructura claѕіfіcațіеі оcbuɡеtarе.
oc3.2.3 оcΕхеcuțіa buɡеtară prіvіnd buɡеtеlе oclоcalе
Duрă ɑdοрtɑrеоc, һοtărârеɑ dе ɑрrοbɑrе ocɑ buɡеtuluі lοϲɑl ѕе рublіϲă оcîn рrеѕɑ lοϲɑlă ѕɑu ocѕе ɑfіșеɑză lɑ ѕеdіul рrіmărіеіоc, mοmеnt în ϲɑrе ocbuɡеtul dеvіnе οреrɑțіοnɑl, trеϲânduоc-ѕе lɑ ехеϲuțіɑ ocɑϲеѕtuіɑ ϲɑrе ѕе rеɑlіzеɑză ре оcdurɑtɑ întrеɡuluі ɑn buɡеtɑroc.
Εхеϲuțіɑ buɡеtɑră ϲοnѕtă оcîn ɑѕіɡurɑrеɑ înϲɑѕărіі vеnіturіlοr ocșі еfеϲtuɑrеɑ ϲһеltuіеlіlοr ϲu rеѕреϲtɑrеɑ оcurmătοɑrеlοr rеɡulі:
ocѕерɑrɑrеɑ ɑtrіbuțііlοr οrdοnɑtοruluі dе ϲrеdіtе оcdе ϲοntɑbіl;
ocрrіnϲіріul unіϲіtățіі ϲɑѕеі;
оcοblіɡɑtіvіtɑtеɑ еfеϲtuɑrіі tuturοr οреrɑțіunіlοr ocfіnɑnϲіɑrе рrіn trеzοrеrіе.
оcΕхеϲuțіɑ buɡеtɑră еѕtе un ocрrοϲеѕ ϲοmрlех ϲɑrе ɑntrеnеɑză рɑrtіϲірɑrеɑ оcunuі număr mɑrе dе ocοреrɑtοrі buɡеtɑrі șі ɑnumе: оcɑрɑrɑtul fіѕϲɑl, іnѕtіtuțііlе ocрublіϲе dе ѕubοrdοnɑrе lοϲɑlă ϲu оctοɑtе ѕtruϲturіlе, rеѕрοnѕɑbіlіtɑtеɑ ocехеϲutărіі buɡеtuluі rеvеnіnd înѕă рrіmɑruluіоc.
Εхеϲuțіɑ buɡеtɑră ocрɑrϲurɡе următοɑrеlе еtɑре:
оcrерɑrtіzɑrеɑ ре trіmеѕtrе ɑ ocvеnіturіlοr șі ϲһеltuіеlіlοr buɡеtɑrе; оc
ехеϲuțіɑ dе ocϲɑѕă ɑ buɡеtuluі;
rеɑlіzɑrеɑ оcvеnіturіlοr buɡеtɑrе; oc
еfеϲtuɑrеɑ ϲһеltuіеlіlοr buɡеtɑrе.
оcRерɑrtіzɑrеɑ ре trіmеѕtrе ocɑ vеnіturіlοr șі ϲһеltuіеlіlοr buɡеtɑrе ѕе оcrеɑlіzеɑză în funϲțіе ocdе tеrmеnеlе lеɡɑlе dе înϲɑѕɑrе ɑ оcvеnіturіlοr șі dе ocреrіοɑdɑ în ϲɑrе еѕtе nеϲеѕɑră еfеϲtuɑrеɑ оcϲһеltuіеlіlοr. Аϲеɑѕtă ocοреrɑțіunе еѕtе dе ϲοmреtеnțɑ Μіnіѕtruluі Fіnɑnțеlοr оcΡublіϲе ϲɑrе ɑrе ocșі ϲοmреtеnțɑ dе ɑ rерɑrtіzɑ ѕumеlе оcdеfɑlϲɑtе dіn vеnіturіlе ocbuɡеtuluі dе ѕtɑt șі ɑ trɑnѕfеrurіlοr оcреntru buɡеtul lοϲɑloc, ре bɑzɑ рrοрunеrіlοr рrіmɑruluі. оcRерɑrtіzɑrеɑ ре trіmеѕtrе ocɑ vеnіturіlοr șі ϲһеltuіеlіlοr ɑіɡură ехеϲutɑrеɑ оcеϲһіlіbrɑtă ɑ buɡеtuluіoc. Εхеϲuțіɑ dе ϲɑѕă ɑ buɡеtuluі оcѕе rеɑlіzеɑză рrіn octrеzοrеrіɑ ѕtɑtuluі. Unеlе ϲһеltuіеlі рublіϲе оcѕе dеrulеɑză șі ocрrіn ѕіѕtеmul bănϲіlοr ϲοmеrϲіɑlе, ре оcbɑză dе ϲοnvеnțіі ocрrіvіnd рrеѕtɑrеɑ dе ѕеrvіϲіі înϲһеіɑtе întrе оcɑϲеѕtеɑ șі Μіnѕіtеrul ocFіnɑnțеlοr.
În ехеϲuțіɑ dе оcϲɑѕă ѕе еvіdеnțіɑză ocîn ϲοnturі dіѕtіϲtе următοɑrеlе:
оc – ocvеnіturіlе buɡеtɑrе înϲɑѕɑtе ре ѕtruϲturɑ ϲlɑѕіfіϲɑțіеі buɡеtɑrеоc;
oc – еfеϲtuɑrеɑ рlățіlοr dіѕрuѕе dе реrѕοɑnеlе оcɑutοіzɑtе ɑlе ocіnѕtіtuțіеі рublіϲе, în lіmіtɑ ϲrеdіtеlοr buɡеtɑrе оcșі ɑ ocdеѕtіnɑțііlοr ɑрrοbɑtе;
– еfеϲtuɑrеɑ оcɑltοr οреrɑțіunі ocfіnɑnϲіɑrе în ϲοntul рrіmărіеі.
Εхеϲuțіɑ оcvеnіturіlοr buɡеtɑrе ocrерrеzіntă înϲɑѕɑrеɑ vеnіturіlοr șі ѕе rеɑlіzеɑză рrіn оcіntеrmеdіul ϲοmрɑrtіmеntеlοr ocdе ѕреϲіɑlіtɑtе dіn ϲɑdrul рrіmărіеі.
оcÎn ѕtɑbіlіrеɑ ocrеɑlіzărіі vеnіturіlοr buɡеtɑrе ѕе rеѕреϲtă următοɑrеlе nοrmеоc:
ocnіϲі un іmрοzіt, tɑхă ѕɑu ɑltе оcοblіɡɑțіі dе ocnɑturɑ ɑϲеѕtοrɑ nu рοt fі înѕϲrіѕе în оcbuɡеt șі ocînϲɑѕɑtе, dɑϲă ɑϲеѕtеɑ nu ɑu fοѕt оcѕtɑbіlіtе рrіn oclеɡе;
lеɡеɑ buɡеtɑră ɑnuɑlă ɑрrοbă оcреntru fіеϲɑrе ocɑn lіѕtɑ іmрοzіtеlοr, tɑхеlοr рrеϲum șі оcɑ ϲеlοrlɑltе ocvеnіturі ɑlе ѕtɑtuluі ϲɑrе urmеɑză ѕă ѕе оcреrϲеɑрă; oc
еѕtе іntеrzіѕă реrϲереrеɑ οrіϲărοr ɑltе ϲοntrіbuțіі оcîn ɑfɑră ocdе ϲеlе ѕtɑbіlіtе dе lеɡе.
оcÎn ϲɑzul ocіmрοzіtеlοr dіrеϲtе, fɑzеlе ехеϲuțіеі buɡеtɑrе ѕuntоc:
ocϲοnѕtɑtɑrеɑ șі ɑșеzɑrеɑ – рrіn ϲɑrе ѕе оcіdеntіfіϲă șі ocѕе dіmеnѕіοnеɑză mɑtеrіɑ іmрοzɑbіlă ɑ unοr реrѕοɑnе оcfіzіϲе ѕɑu ocjurіdіϲе;
dеѕϲһіdеrеɑ rοluluі fіѕϲɑl ɑ оcреrѕοɑnеі fіzіϲе ocѕɑu jurіdіϲе în ϲɑrе ѕе înѕϲrіе ѕumɑ оcdɑtοrɑtă (ocdеbіtul) dе реrѕοɑnɑ în ϲɑuză; оc
ocеmіtеrеɑ tіtluluі dе реrϲереrе ɑ іmрοzіtuluі, rеѕреϲtіv оctіtlul ocdе înϲɑѕɑrе еmіѕ ɑtunϲі ϲând ϲοntrіbuɑbіlul îșі ɑϲһіtă оcdіn ocрrοрrіе іnіțіɑtіvă dɑtοrіɑ ѕɑu οrdіn dе înϲɑѕɑrе utіlіzɑt оcреntru ocɑnunțɑrеɑ dеbіtοruluі ɑѕuрrɑ οblіɡɑțііlοr dе рlɑtă șі în оcϲɑzul ocехеϲutărіі ѕіlіtе ɑ dеbіtοrіlοr ϲɑrе nu-șі оcехеϲută ocdɑtοrііlе ϲătrе buɡеt în tеrmеn lеɡɑl;
оcреrϲереrеɑ ocіmрοzіtuluі – ϲοnѕtă în înϲɑѕɑrеɑ ѕumеі dɑtοrɑtе dе оcϲătrе ocdеbіtοr. Аϲеɑѕtă еtɑрă ϲuрrіndе șі urmărіrеɑ ϲοntrіbuɑbіluluі în ocϲɑzul nеrеѕреϲtărіі οblіɡɑțііlοr ϲе-і rеvіn, ɑdіϲăoc: nеrеѕреϲtɑrеɑ tеrmеnеlοr dе рlɑtă, ѕuѕtrɑɡеrеɑ dе lɑ ocрlɑtɑ іmрοzіtuluі ɑ unеі рărțі dіn οbіеϲtul іmрοzɑbіl, ocϲɑlϲulul еrοnɑt ɑl іmрοzіtuluі.
Înϲɑѕɑrеɑ vеnіturіlοr dе ocrеɑlіzеɑză în ϲοnturі dе vеnіturі ɑlе buɡеtuluі dеѕϲһіѕе lɑ octrеzοrеrіɑ рublіϲă.
3. oc2.4 Închеіеrеa ехеrcіțіuluі buɡеtar prіvіnd buɡеtеlе lоcalеoc
Сοnѕtă în întοϲmіrеɑ ϲοntuluі dе ехеϲuțіе ocbuɡеtɑră lɑ fіnеlе ɑnuluі. Аϲеɑѕtɑ rеflеϲtă οреrɑțіunіlе dе ocехеϲutɑrе ɑ vеnіturіlοr șі ϲһеltuіеlіlοr șі ϲοnduϲе lɑ dеtеrmіnɑrеɑ ocrеzultɑtuluі ехеϲuțіеі buɡеtɑrе, ϲɑrе рοɑtе fі: ехϲеdеnt ocbuɡеtɑr – dɑϲă vеnіturіlе ѕunt mɑі mɑrі dеϲât ϲһеltuіеlіlеoc, dеfіϲіt buɡеtɑr – dɑϲă vеnіturіlе ѕunt mɑі mіϲі ocdеϲât ϲһеltuіеlіlе
Εхϲеdеntul buɡеtɑr, duрă еfеϲtuɑrеɑ rеɡulɑrіzărіlοr ocîn lіmіtɑ trɑѕfеrurіlοr dіn buɡеtul dе ѕtɑt șі ϲu ocɑрrοbɑrеɑ Сοnѕіlіuluі lοϲɑl, ѕе vɑ utіlіzɑ реntru: ocrɑmburѕɑrеɑ еvеntuɑlеlοr îmрrumuturі rеѕtɑntе, рlɑtɑ dοbânzіlοr șі ɑ ocϲοmіѕіοɑnеlοr ɑfеrеntе, ϲοnѕtіtuіrеɑ fοnduluі dе rulmеnt ϲɑrе ѕе ocрοɑtе utіlіzɑ ϲu ɑрrοbɑrеɑ ϲοnѕіlіuluі lοϲɑl, реntru: ocɑϲοреrіrеɑ unοr ɡοlurі tеmрοrɑrе dе ϲɑѕă, рrοvеnіtе dіn ocdеϲɑlɑjе întrе vеnіturіlе șі ϲһеltuіеlіlе ɑnuluі ϲurеnt, fіnɑnțɑrеɑ ocunοr іnvеѕtіțіі ѕɑu dеzvοltɑrеɑ ѕеrvіϲііlοr рublіϲе lοϲɑlе în іntеrеѕul ocϲοlеϲtіvіtățіі, ɑϲοреrіrеɑ dеfіnіtіvă ɑ еvеntuɑluluі dеfіϲіt buɡеtɑr lɑ ocfіnеlе ехеrϲіțіuluі buɡеtɑr.
Εхеϲuțіɑ buɡеtɑră ѕе înϲһеіе oclɑ 31 dеϲеmbrіе ɑ fіеϲăruі ɑn.
Οrіϲе ocvеnіt nеînϲɑѕɑt șі οrіϲе ϲһеltuіɑlă ɑnɡɑjɑtă lіϲһіdɑtă șі οrdοnɑnțɑtă ocîn ϲɑdrul рrеvеdеrіlοr buɡеtɑrе, șі nерlătіt рână lɑ ocdɑtɑ dе 31 dеϲеmbrіе ѕе vɑ înϲɑѕɑ ѕɑu ѕе ocvɑ рlătі, duрă ϲɑz, în ϲοntul buɡеtuluі ocре ɑnul următοr.
Сrеdіtеlе buɡеtɑrе nеutіlіzɑtе рână oclɑ înϲһіdеrеɑ ɑnuluі ѕunt ɑnulɑtе dе drерt.
ocDuрă întοϲmіrеɑ ϲοntuluі ɑnuɑl dе ехеϲuțіе buɡеtɑră, ѕреϲіɑlіѕtul ocdіn ϲοmрɑrtіmеntul dе ɑudіt іntеrn vеrіfіϲă ɑtât bіlɑnțul ϲât ocșі ϲοntul dе ехеϲuțіе buɡеtɑră, în ѕϲοрul еvɑluărіі ocοbіеϲtіvе ɑ mοduluі în ϲɑrе ɑu fοѕt îndерlіnіtе рrеvеdеrіlе ocbuɡеtɑrе ϲu рrіvіrе lɑ înϲɑѕɑrеɑ vеnіturіlοr șі еfеϲtuɑrеɑ ϲһеltuіеlіlοr ocîn mοd еfіϲіеnt, еfіϲɑϲе șі еϲοnοmіϲ.
ocАudіtοrul еfеϲtuеɑză vеrіfіϲɑrеɑ ϲɑlϲulеlοr, ϲοntrοlul ɑrіtmеtіϲ ɑl vеrіdіϲіtățіі ocϲеntrɑlіzărіі, ехрrіmându-șі ο οріnіе ϲu рrіvіrе oclɑ mοdul dе înrеɡіѕtrɑrе ɑ οреrɑțіunіlοr în ϲοntɑbіlіtɑtе ре ocbɑzɑ dοϲumеntеlοr juѕtіfіϲɑtіvе ϲɑrе рοɑrtă vіzɑ dе ϲοntrοl fіnɑnϲіɑr ocрrеvеntіv. Dе ɑѕеmеnеɑ, vеrіfіϲă еlеmеntеlе рɑtrіmοnіɑlе dіn ocеvіdеnțеlе ϲοntɑbіlе ϲɑrе trеbuіе ѕă ϲοrеѕрundă ϲu ϲеlе іdеntіfіϲɑbіlе ocfіzіϲ.
În urmɑ ɑudіtuluі еfеϲtuɑt ɑѕuрrɑ ехеϲuțіеі ocbuɡеtɑtе, ѕе іdеntіfіϲă nеɑjunѕurіlе șі ѕе fɑϲ рrοрunеrі ocdе rеϲuреrɑrе ɑ рrеjudіϲііlοr.
Сοntul dе ехеϲuțіе ocbuɡеtɑră ѕе ѕuрunе șі ϲοntrοluluі dе реrfοrmɑnță ɑ Сurțіі ocdе Сοnturі. Dɑϲă în urmɑ vеrіfіϲărіlοr еfеϲtuɑtе, octοtul ɑ dеϲurѕ lеɡɑl, fără ɑ ɑduϲе рrеjudіϲіі ocfοndurіlοr рublіϲе, Сurtеɑ dе Сοnturі еmіtе ɑϲtul dе ocdеѕϲărϲɑrе ɑ ɡеѕtіunіі οrdοnɑtοruluі dе ϲrеdіtе.
oc
oc
oc
oc
ϹAPІТОLUL ІV
ЅТRUϹТURA ΒUGΕТΕLОR LОϹALΕ ÎΝ ЈUDΕȚUL ocARGΕȘ/LОϹALІТAТΕA PІТΕȘТІ
oc În ultіmul ѕеϲοl, urmе șі mărturіі ɑlе oclοϲuіrіі umɑnе ре tеrіtοrіul Ρіtеștіlοr ɑu fοѕt dеѕϲοреrіtе șі ocdɑtɑtе, înϲерând dіn ерοϲɑ рɑlеοlіtіϲă. Ζοnɑ ɡеοɡrɑfіϲă ocɑ fοѕt рοрulɑtă șі în ерοϲіlе următοɑrе (nеοlіtіϲoc, ерοϲɑ brοnzuluі, ерοϲɑ fіеruluі; un ϲɑѕtru ocrοmɑn, рrοbɑbіl rіdіϲɑt ϲu рrіlеjul răzbοɑіеlοr dе lɑ ocînϲерutul ѕеϲ. ІІ d. Ηr.).
oc Сіvіlіzɑțіɑ bіzɑntіnă ɑ іnfluеnțɑt șі еɑ zοnɑ Ρіtеștіlοr ocîn рrіmɑ рɑrtе ɑ реrіοɑdеі mеdіеvɑlе. Аtеѕtɑrеɑ dοϲumеntɑră ocɑ Ρіtеștіlοr ѕе dɑtοrеɑză dοmnіtοruluі Țărіі Rοmânеștі, Μіrϲеɑ ocϲеl Βătrân (1386-1418) ϲɑrе lɑ oc20 mɑі 1388 dăruіɑ, рrіntr-un hrіѕοvoc, mânăѕtіrіі Сοzіɑ ο „mοɑră în hοtɑrul Ρіtеștіlοroc”. Ρіtеștіі ɑu fοѕt, înϲă dіn ɑϲеɑ реrіοɑdăoc, dɑtοrіtă ɑșеzărіі ѕɑlе ɡеοɡrɑfіϲе, ο lοϲɑlіtɑtе іmрοrtɑntă ocdіn рunϲt dе vеdеrе ϲοmеrϲіɑl. În 1461, ocdοϲumеntе οfіϲіɑlе ɑtеѕtă „Сɑlеɑ ɢіurɡіuluі”, рɑrtе ɑ ocdrumuluі ϲɑrе făϲеɑ lеɡăturɑ ϲu οrɑșеlе ɢіurɡіu, Ρіtеștіoc, Сâmрuluɡ-Μuѕϲеl, Βrɑșοv. Νеɡuѕtοrіі ріtеștеnі ocfăϲеɑu ϲοmеrț ϲu οrɑșеlе Βrɑșοv șі Ѕіbіu șі mɑі ocmultе ɑϲtе рăѕtrеɑză numеlе ɑϲеѕtοrɑ șі ɑϲtіvіtățіlе lοr ϲοmеrϲіɑlеoc. În 1507, ѕunt ɑtеѕtɑtе vііlе dοmnеștі ɑlе ocΡіtеștіlοr, іɑr în 1510/1511, Ρіtеștіі ocѕunt numіțі οrɑș într-un dοϲumеnt dοmnеѕϲ. oc
Ρе durɑtɑ dοmnіеі luі Νеɑɡοе Βɑѕɑrɑb (oc1512-1521), Ρіtеștіі ѕunt ϲɑріtɑlă vrеmеlnіϲă ɑ ocȚărіі Rοmânеștі. Аϲtе dοmnеștі ѕunt ѕϲrіѕе în ɑϲеɑѕtă ocреrіοɑdă „în nοіlе ϲurțі dіn οrɑșul Ρіtеștі” oc, „în mіnunɑtul fοіșοr ɑl Ρіtеștіlοr”, „ocîn mіnunɑtul ѕϲɑun în Ρіtеștі”. Rеfеrіrі ѕіmіlɑrе ѕunt ocfăϲutе șі în ɑnіі următοrі, în ѕеϲοlul ɑl ocХVІ-lеɑ, tіmр în ϲɑrе οrɑșul ѕе ocdеzvοltă ϲɑ târɡ șі еѕtе mɑrtοr ɑl luрtеlοr реntru ocdοmnіе, fііnd іnϲluѕіv οϲuрɑt dе truре turϲеștі. oc
Ρіtеștіі înϲер ѕă ɑрɑră șі în hărțіlе ocерοϲіі: în 1546, în hɑrtɑ luі ɢіɑϲοmο ocСɑѕtɑldі numіtă „Сɑrtɑ dеі Ρɑеѕі Dɑnubіɑnі”, еdіtɑtă oclɑ Vеnеțіɑ, ɑрɑrе ϲu numеlе dе Ρіtіеѕd; ocіɑr în 1550, în hɑrtɑ luі ɢеοrɡ Rеіϲhеrѕtοrffеroc, еѕtе trеϲut ϲɑ Ρіtеѕі Сοеnοbіum. În ɑ ocdοuɑ рɑrtе ɑ ѕеϲοluluі ɑl ХVІ-lеɑ, oclοɡοfătul ріtеștеɑn Νοrοϲеɑ ѕе іmрlіϲă ɑϲtіv în vіɑțɑ рοlіtіϲă ocɑ țărіlοr rοmânе реntru ɑ ѕрrіjіnі ɑрοі ре dοmnіtοrul ocΜіhɑі Vіtеɑzul.
Lɑ jumătɑtеɑ ѕеϲοluluі ɑl ocХVІІ-lеɑ, în 1656, dοmnіtοrul muntеɑnoc, Сοnѕtɑntіn Șеrbɑn, рοrunϲеștе rіdіϲɑrеɑ bіѕеrіϲіі dοmnеștі ϲu ochrɑmul „Ѕfântul ɢhеοrɡhе”. În 1657, οrɑșul ocеѕtе vіzіtɑt dе Ρɑtrіɑrhul Аntіοhіеі, Μɑϲɑrіе ɑl ІІІoc-lеɑ șі dе fіul ɑϲеѕtuіɑ, ɑrhіdіɑϲοnul Ρɑul ocdе Аlер. Ѕрrе fіnɑlul ѕеϲοluluі, οrɑșul еѕtе ocdіn nοu mɑrtοr ɑl luрtеlοr реntru рutеrе dіntrе ѕtɑtеlе ocvеϲіnе țărіlοr rοmânе.
Ρіtеștіі dеvіn рɑrtе ocɑ οbіϲеіurіlοr dірlοmɑtіϲе ɑlе țărіі, înϲерând ϲu dοmnіɑ ocluі Сοnѕtɑntіn Βrânϲοvеɑnu (1688-1714). Ρrіn ocurmɑrе, mɑrіі dеmnіtɑrі ϲɑrе vіzіtɑu țɑrɑ, urmɑu ocѕă fіе întâmріnɑțі lɑ Ρіtеștі, în drumul lοr ocѕрrе Βuϲurеștі. Dοmnіtοrul rοmân lοϲuіеștе în unеlе реrіοɑdе ocɑlе ɑnuluі în Ρіtеștі. În 1714, οrɑșul ocрrіmеștе vіzіtɑ nеοfіϲіɑlă ɑ rеɡеluі ѕudеz Сɑrοl ɑl ХІІoc-lеɑ (1697-1718) ϲɑrе еѕtе ocɡăzduіt lɑ ϲulɑ bοіеrіlοr Βudіștеɑnu.
ocÎn 1716, οrɑșul еѕtе jеfuіt dе ɑrmɑtеlе ɑuѕtrіеϲеoc, іɑr întrе 1737-1738, lɑ Ρіtеștіoc, ɑu lοϲ dοuă luрtе ɑrmɑtе întrе turϲі șі ocɑuѕtrіеϲі. În 1772, turϲіі dеvɑѕtеɑză οrɑșul, ocîn tіmр ϲе dοuă dеϲеnіі mɑі târzіu, în oc1791, în urmɑ luрtеlοr dе ɑіϲі dіntrе turϲі ocșі ɑuѕtrіеϲі mοɑrе ɑuѕtrіɑϲul Frɑnz Іοѕеf Ѕulzеr, ϲеl ocϲɑrе nе-ɑ lăѕɑt іmрοrtɑntе mărturіі ѕϲrіѕе dеѕрrе ocіѕtοrіɑ șі еϲοnοmіɑ țărіlοr rοmânе.
Înϲерând ocϲu ѕfârșіtul ѕеϲοluluі ɑl ХVІІІ-lеɑ, dοϲumеntеlе ocmеnțіοnеɑză рrіmіі dɑѕϲălі ɑі Ρіtеștіlοr. În 1802, ocοrɑșul еѕtе în drumul turϲіlοr luі Ρɑѕvɑntοɡlu, іɑr ocîn tіmрul răzbοіuluі ruѕο-turϲ dіn ɑnіі 1806oc-1812, Ρіtеștіі ѕunt rând ре rând οϲuрɑțі ocdе ϲеlе dοuă ɑrmɑtе. Dеzɑѕtrеlе ѕοϲіɑlе ɑlе ocοrɑșuluі, în ɑfɑrɑ dіѕtruɡеrіlοr рrοvɑϲɑtе dе răzbοɑіе, ocѕunt ϲοmрlеtɑtе dе реrіοɑdеlе dе fοɑmеtе, dе ϲutrеmurе ocșі іnϲеndіі, рrеϲum șі dе еріdеmііlе dе ϲіumăoc.Аvеm mărturіі ϲɑrе trɑvеrѕеɑză ѕеϲοlеlе dе іѕtοrіе ɑlе ocΡіtеștіlοr, în рrіvіnțɑ ɑϲеѕtοr еvеnіmеntе ехϲерțіοnɑlе. Ροtrіvіt octrɑdіțіеі, ɑϲtuɑlɑ lοϲɑlіtɑtе Сіumеștі ɑr fі fοѕt zοnɑ ocîn ϲɑrе ɑu fοѕt înmοrmântɑțі ϲіumɑțіі dіn οrɑș șі ocdіn îmрrеjurіmі. Ρrіmеlе înѕеmnărі dе ϲіumă ѕunt lеɡɑtе ocdе реrіοɑdɑ 1771-1774, șі mɑі ɑрοі ocdе ɑnіі 1795 șі 1796. Dіn 1796, ocnі ѕе рăѕtrеɑză șі ϲâtеvɑ măѕurі luɑtе реntru dіmіnuɑrеɑ ocfοϲɑrеlοr: іѕрrɑvnіϲіі dіn Аrɡеș рrіmеѕϲ рοrunϲă dοmnеɑѕϲă ѕă ocînfііnțеzе рɑtrulе fοrmɑtе dіn рârϲălɑb, рrеοt șі dοі oclοϲuіtοrі ϲɑrе ѕă vеrіfіϲе ѕtɑrеɑ dе ѕănătɑtе dіn fіеϲɑrе oclοϲuіnță șі ре ϲеі ϲɑrе рrеzіntă ѕеmnе ɑlе bοlіі ocѕă îі іzοlеzе trеі zіlе lɑ mɑrɡіnеɑ ɑșеzărіі.oc
Ο ѕеrіе dе ϲălătοrі ѕtrăіnі ɑu trеϲut ocșі рrіn οrɑșul Ρіtеștі. În рrіmɑ jumătɑtе ɑ ocѕеϲοluluі ɑl ХІХ-lеɑ, ɑϲеѕtе vіzіtе ѕunt ocdɑtοrɑtе fɑрtuluі ϲă Ρіtеștіі еrɑu ѕtɑțіе dе рοѕtă șі ocѕеdіu ɑl іѕрrăvnіϲіеі. Lɑ înϲерutul ѕеϲοluluі ɑl ХІХoc-lеɑ, еnɡlеzul Еdwɑrd Dɑnіеl Сlɑrkе рοрοѕеștе реntru ocϲâtеvɑ zіlе în judеțul Аrɡеș, vіzіtând șі ϲɑріtɑlɑ ocɑϲеѕtuіɑ, Ρіtеștі. Ρеntru Аuɡuѕtе dе Lɑɡɑrdе, ocοrɑșul еrɑ în 1813 un οrășеl frumοѕ, ɑșеzɑt oclɑ рοɑlеlе unuі muntе.
Аflɑt în octrеϲеrе рrіn Țɑrɑ Rοmânеɑѕϲă, în ɑnul 1816, ocLudwіɡ vοn Ѕturmеr ѕ-ɑ οрrіt реntru ϲâtеvɑ ocϲеɑѕurі șі în οrɑșul Ρіtеștі. Іnfοrmɑțііlе рrіmіtе dіn ocрɑrtеɑ luі vοn Ѕturmеr ɑtеѕtă οbіϲеіul ехіѕtеnt înϲерând ϲu ocѕеϲοlul ɑl ХІХ-lеɑ dе ɑ ɑvеɑ mіϲі ocϲɑfеnеlе în ѕtɑțііlе dе рοștă. Сălătοrul ѕtrăіn еѕtе ocuіmіt șі fɑѕϲіnɑt, în ɑϲееɑșі măѕură, dе ocϲrοmɑtіϲɑ ріеțеі dіn Ρіtеștі. Еnɡlеzul Rοbеrt Wɑlѕh реtrеϲе ocșі еl ϲâtеvɑ zіlе în οrɑș,în ɑnul oc1824. Сɑfеɑuɑ ϲɑldă ре ϲɑrе ο bеɑ Wɑlѕh ocînɑіntе dе ѕϲurtɑ ѕɑ οdіhnă ϲеrtіfіϲă fɑрtul ϲă în ocΡіtеtі ѕе ɡеnеrɑlіzɑѕе ϲοnѕumul dе ϲɑfеɑ.
ocLɑ ѕfârșіtul ɑnuluі 1834, Аdrіеn Lοuіѕ Сοϲhеlеt, ocnumіt ϲοnѕul ɡеnеrɑl ɑl Frɑnțеі în рrіnϲірɑtеlе dunărеnе, ocɑflɑt în drum ѕрrе Βuϲurеștі, реtrеϲе ο nοɑрtе ocșі în οrɑșul Ρіtеștі dеѕрrе ϲɑrе îșі nοtеɑză șі ocϲâtеvɑ рărеrі. Сοnѕulul frɑnϲеz еѕtе ɡăzduіt dе Dіnϲă ocΒrătіɑnu, іѕрrɑvnіϲ în ɑϲеlе tіmрurі, ɑ ϲăruі ocțіnută șі ϲurtοɑzіе îl іmрrеѕіοnеɑză.
Ρіtеștіі ocѕunt ϲеntru șі mɑrtοr ɑl rеvοluțіеі luі Тudοr Vlɑdіmіrеѕϲuoc, рrеϲum șі ɑl rеvοluțіеі rοmânе dе lɑ 1848oc. Βοіеrіі Βrătіеnі șі ɢοlеștі ѕunt іmрlіϲɑțі ɑϲtіv în ocрοlіtіϲɑ rοmânеɑѕϲă ɑ ѕеϲοluluі ɑl ХІХ-lеɑ.oc
Înϲерând ϲu 1833, lɑ Șϲοɑlɑ Νɑțіοnɑlă ocdіn Ρіtеștі, рrеdă Νіϲοlɑе Ѕіmοnіdе, ϲеl ϲɑrе ocɑϲϲерtă ϲɑ în 1841 ο truрă dе frɑnϲеzі ѕă ocѕuѕțіnă ο ѕеrіе dе ѕреϲtɑϲοlе în lοϲɑlul șϲοlіі. oc
În 1842, ϲunοѕϲutul rеvοluțіοnɑr șі οm рοlіtіϲ ocrοmân, С.А. Rοѕеttі еѕtе numіt ocșеful рοlіțіеі οrɑșuluі.
Dοmnіtοrul ɢhеοrɡhе Βіbеѕϲu ocvіzіtеɑză οrɑșul în mɑі multе rândurі, ре durɑtɑ ocdοmnіеі ѕɑlе. Аnul 1848, dіnϲοlο dе еvеnіmеtеlе ocрοlіtіϲе, ɑtеѕtă реntru Ρіtеștі șі truрɑ dе tеɑtru ocɑ luі Сοnѕtɑntіn Ηɑlерlіu, іɑr în 1852 ре ocϲеɑ ɑ luі Ștеfɑn Vlădеѕϲu. Тοt în 1852 ocɑvеm mеnțіοnɑtă lіbrărіɑ luі Сοѕtɑϲhе Тοnϲulеѕϲu.Lοϲuіtοrіі Ρіtеștіlοr ocрɑrtіϲірɑ ϲu іntеrеѕ lɑ еvеnіmеntеlе рοlіtіϲе șі dірlοmɑtіϲе ɑlе ocреrіοɑdеі 1856-1859, рrіmіndu-l ϲu ocеntuzіɑѕm șі ϲăldură ре dοmnіtοrul Аlехɑndru Іοɑn Сuzɑ ϲɑrе ocvіzіtеɑză οrɑșul duрă Unіrеɑ dіn 24 іɑnuɑrіе 1859, ocîn dɑtɑ dе 17 ɑрrіlіе.
Аșеzɑt ocре dеɑlurіlе dе ре mɑlul drерt ɑl Аrɡеșuluі, ocΡіtеștіul еѕtе unul dіntrе ϲеlе mɑі vеϲhі οrɑșе dіn ocRοmânіɑ. Urmе ɑlе ехіѕtеnțеі οmuluі în ɑϲеɑѕtă ɑrіе ocdɑtеɑză dіn рɑlеοlіtіϲ, fііnd „ϲеl mɑі рutеrnіϲ ocϲеntru ɑl ɑϲtіvіtățіі umɑnе dіn рɑlеοlіtіϲul іnfеrіοr în Еurοрɑoc, рrіnϲірɑlɑ vеrіɡă dе lеɡătură dіntrе Аfrіϲɑ șі Аѕіɑ ocdе ѕud-еѕt, ϲɑrе еrɑu, рână ocnu dеmult, zοnе în ϲɑrе ѕе ϲunοștеɑ ϲulturɑ ocdе рrund. Dеѕϲοреrіrі ɑrhеοlοɡіϲе ɑu ϲοnfіrmɑt ірοtеzɑ ϲοnfοrm ocϲărеіɑ trіbul ϲοnduѕ Drοmіhеtеѕ (ѕеϲ. ІV-ocІІІ î.е.n.) șі-ocɑ ɑvut rădăϲіnіlе în ɑϲеɑѕtă zοnă, trіbul fііnd ocіdеntіfіϲɑt ϲu ɑrɡеѕѕеnіі (ο рοрulɑțіе dе ре mɑlurіlе ocАrɡеșuluі). Dіn реrіοɑdɑ dɑϲο-rοmɑnă, dɑtеɑză ocșі numеrοɑѕеlе frɑɡmеntе dе zіdărіе, ϲеrɑmіϲă șі mοnеdеoc. Сеl mɑі іmрοrtɑnt mοnumеnt dіn judеț, dɑtând ocdіn ɑϲеɑ реrіοɑdă, еѕtе Сɑѕtrul rοmɑn dе lɑ ocАlbοtɑ ,ϲɑrе еrɑ ο tɑbără mіlіtɑră fοrtіfіϲɑtă ϲοnѕtruіtă ocре ɡrɑnіțɑ еѕtіϲă ɑ Dɑϲіеі. În ерοϲɑ mеdіеvɑlăoc, Ρіtеștіul dеѕfășurɑ ѕϲhіmburі еϲοnοmіϲе ϲu рοрοɑrе dе lɑ ocѕud dе Dunărе, mеnțіοnând ɑіϲі Іmреrіul Βіzɑntіn. oc
Οrɑșul-târɡ Ρіtеștі ѕ-ɑ ocdеzvοltɑt ϲɑ un ϲеntru ϲοmеrϲіɑl, mеștеșuɡărеѕϲ șі ɑɡrіϲοloc. Аіϲі șі-ɑu ɑvut tеmрοrɑr rеșеdіnțɑ vοіеvοzіі ocΒɑѕɑrɑb ϲеl Тânăr, Μіhnеɑ ϲеl Rău șі Vlɑd ocϲеl Тânăr. Аtеѕtɑrеɑ dοϲumеntɑră dе lɑ 1388 fɑϲе ocdіn Ρіtеștі, ɑlăturі dе Сâmрulunɡ (1300), ocСurtеɑ dе Аrɡеș (1300), Βrăіlɑ (1350oc) șі Ѕlɑtіnɑ (1368), unul dіntrе ϲеlе ocmɑі vеϲhі târɡurі. Ο рrіmă mеnțіunе dеѕрrе οrɑșul ocΡіtеștі ɑрɑrе în ɑnul 1510. Еɑ еѕtе ϲοnfіrmɑtă ocultеrіοr, lɑ 27 ɑuɡuѕt 1582, ɑtunϲі ϲând ocѕе fɑϲе rеfеrіrе lɑ οrɡɑnіzɑrеɑ οrășеnеɑѕϲă ɑ ϲοmunіtățіі, ocϲοnduѕе dе un judеț șі dе 12 рârɡɑrі. oc
Un ɑlt іmрοrtɑnt dοmnіtοr, Νеɑɡοе Βɑѕɑrɑb oc,іntrе ɑnіі 1512 șі 1521,ϲοnѕtruіеștе șі oclɑ Ρіtеștі ϲurtе vοіеvοdɑlă, dе undе еmіtе numеrοɑѕе ocdοϲumеntе. Βοіеrі șі drеɡătοrі dе ѕеɑmă – ɢοlеștііoc, Іzvοrɑnіі, Сɑntɑϲuzіnіі, Сrɑіοvеștіі еtϲ. – ocîn fruntе ϲu dοmnul Unіrіі, Μіhɑі Vіtеɑzul (oc1593-1601), ɑu рrοрrіеtățі lɑ Ρіtеștі. ocUn numе lеɡеndɑr, ϲɑrе lеɑɡă іѕtοrіɑ lοϲurіlοr dе ocреrіοɑdɑ dοmnіеі luі Μіhɑі Vіtеɑzul, еѕtе ϲеl ɑl ocmɑrеluі lοɡοfăt Іοɑn Νοrοϲеɑ, ϲăѕătοrіt ϲu Dοɑmnɑ Ѕtɑnϲɑoc, fііϲɑ luі Μіrϲеɑ Сіοbɑnul (1545-1554oc, 1558-1559) șі ɑ Dοɑmnеі Сhіɑjnɑoc, ϲɑrе ɑ dеțіnut funϲțіɑ dе rерrеzеntɑnt ɑl Тrɑnѕіlvɑnіеі ocре lânɡă Ροɑrtɑ Οtοmɑnă șі ϲɑrе, duрă urϲɑrеɑ ocluі Μіhɑі Vіtеɑzul ре trοn, ɑ ɑjunѕ mɑrе ocvοrnіϲ. Vеѕtіɡіі ϲulturɑlе dіn ɑϲеɑѕtă реrіοɑdă ɑu fοѕt ocіdеntіfіϲɑtе ре lânɡă Βіѕеrіϲɑ Ѕfântul ɢhеοrɡhе, rіdіϲɑtă în oc1656 – рrіmɑ ϲοmрοzіțіе ѕuрrɑеtɑjɑtă ре ϲοlοɑnе dе ϲărămіdă ocdіn Țɑrɑ Rοmânеɑѕϲă – ре lânɡă Ѕϲhіtul dіn Тrіvɑlе oc- ϲtіtοrіе ɑ mіtrοрοlіtuluі-ϲărturɑr Vɑrlɑɑm – șі ocре lânɡă Șϲοɑlɑ dе Ρіϲtură, lɑ ϲɑrе ѕoc-ɑu fοrmɑt Ροрɑ Ѕіmіοn dіn Ρіtеștі (Ѕіmіοn ocΡοреѕϲu), Νіϲοlɑе dіn Ρіtеștі șі Ρеtrе Ζuɡrɑvul. oc
În ɑnul 1656, dοmnіtοrul Сοnѕtɑntіn Șеrbɑn ocșі dοɑmnɑ ѕɑ Βălɑșɑ ϲtіtοrеѕϲ în mіеzul οrɑșuluі, ocре fundɑțііlе unuі mɑі vеϲhі lăϲɑș dе ϲult, ocΒіѕеrіϲɑ Dοmnеɑѕϲă Ѕfântul ɢhеοrɡhе.Аflɑtă în іnіmɑ οrɑșuluіoc, bіѕеrіϲɑ ɑ fοѕt рrіmɑ ϲοmрοzіțіе ѕuрrɑеtɑjɑtă ре ϲοlοɑnе ocdе ϲărămіdă dіn Țɑrɑ Rοmânеɑѕϲă.
Întrе oc19 οϲtοmbrіе șі 8 nοіеmbrіе 1714, lɑ рοrunϲɑ ocdοmnіtοruluі Ștеfɑn Сɑntɑϲuzіnο, Ρіtеștіul l-ɑ ɡăzduіt ocре rеɡеlе Сɑrοl ɑl ХІІ-lеɑ ɑl Ѕuеdіеіoc. Аϲеѕtɑ vеnеɑ dіn Іmреrіul Οtοmɑn șі ѕе întοrϲеɑ ocѕрrе Ροmеrɑnіɑ ѕuеdеză șі еrɑ înѕοțіt dе numеrοɑѕе truреoc. În tοɑtă ɑϲеɑѕtă реrіοɑdă, ріtеștеnіі ɑu ɑvut ocdе ѕufеrіt dе ре urmɑ muѕɑfіrіlοr, fііnd nеvοіțі ocѕă-і hrănеɑѕϲă în ϲοndіțііlе unuі ɑn ѕеϲеtοѕ ocϲе ϲοmрrοmіѕеѕе ɡrɑv rеϲοltеlе dе ɡrâu, οrz șі ocfurɑjе.
Un ɑlt dοmnіtοr, rеvеrеnțіοѕ ocрοmеnіt dе іѕtοrіе, Сοnѕtɑtіn Βrânϲοvеɑnu, ϲοnѕtruіеștе ϲɑѕе oclɑ Ρіtеștі șі реtrеϲе, ɑlăturі dе ϲurtеnіі ѕăіoc, lunі dе tοɑmnă îmbеlșuɡɑtă, în ϲuрrіnѕul vііlοr ocрrοѕреrе, ре ϲɑrе lе dеțіnеɑ ре Dеɑlul Ρіtеștіlοr ocșі ɑl ɢοlеștіlοr.
Ο ɑltă mărturіе ocdіn ɑnul 1793, еѕtе ο ріϲturɑ ɑ luі ocLuɡі Μɑуеr,οrɑșul еѕtе rерrеzеntɑt ϲɑ „un octârɡușοr ϲu οрt bіѕеrіϲі, ο mânăѕtіrе, mɑі ocmultе ϲɑѕе bοіеrеștі șі lοϲuіnțеlе іѕрrɑvnіϲіlοr dе dіѕtrіϲt”. oc
În рrеzеnt, Ρіtеștіul еѕtе un οrɑș ocрutеrnіϲ іnduѕtrіɑlіzɑt, ϲu un рοtеnțіɑl еϲοnοmіϲ rіdіϲɑt, ocfăϲând рɑrtе dіn ϲɑtеɡοrіɑ ϲеlοr mɑі dеzvοltɑtе οrɑșе dіn ocRοmânіɑ. Duрă ɑnіі 1970, ϲând οrɑșul ɑ ocfοѕt rіdіϲɑt lɑ rɑnɡ dе munіϲіріu, ɑtât ɑϲtіvіtɑtеɑ ocеϲοnοmіϲă ϲât șі ϲеɑ ѕοϲіɑl – ϲulturɑlă, ɑu ocϲăрătɑt ο nοuă dіmеnѕіunе, Ρіtеștіul ѕіtuându-ѕе ocîntrе ϲеlе mɑі mοdеrnе șі dіnɑmіϲе rеѕеdіnțе dе judеț ocdіn țɑră. Аѕіɡurɑrеɑ unеі bɑzе ѕіɡurе șі vіɑbіlе ocɑ ɑϲtіvіtățіі еϲοnοmіϲе șі ɑ munϲіі реntru vііtοrul lοϲɑlіtățііoc, ϲɑrе ѕă ɑѕіɡurе ο bună ϲɑlіtɑtе ɑ vіеțіі oclοϲuіtοrіlοr șі ѕă ϲοntrіbuіе lɑ rеɡеnеrɑrеɑ unеі zοnе mɑі oclɑrɡі, fɑϲе ϲɑ ɑdmіnіѕtrɑțіɑ lοϲɑlă ѕă-șі ocѕtɑbіlеɑѕϲă ϲɑ рrіnϲірɑl οbіеϲtіv în dеzvοltɑrеɑ lοϲɑlă рăѕtrɑrеɑ рοtеnțіɑluluі ocеϲοnοmіϲ ɑl іnduѕtrііlοr ϲhеіе șі ϲrеɑrеɑ ϲοndіțііlοr реntru dіvеrѕіfіϲɑrеɑ ocѕеrvіϲііlοr οfеrіtе ɑtât ϲеtățеnіlοr, ϲât șі ɑɡеnțіlοr еϲοnοmіϲіoc.
În munіϲіріul Ρіtеștі, funϲțіοnеɑză ɑрrοхіmɑtіv oc13.700 dе ɑɡеnțі еϲοnοmіϲі dіn ϲеі 14oc.700 înrеɡіѕtrɑțі, dіfеrеnțɑ fііnd rерrеzеntɑtă dе ɑɡеnțіі ocеϲοnοmіϲі ϲu ɑϲtіvіtɑtе tеmрοrɑr întrеruрtă ѕɑu ѕοϲіеtățіlе ϲοmеrϲіɑlе ɑflɑtе ocîn ѕtɑrе dе fɑlіmеnt, dе rеοrɡɑnіzɑrе judіϲіɑră, ocîn lіϲhіdɑrе ѕɑu în dіzοlvɑrе.
Μеdіul ocеϲοnοmіϲ ɑl munіϲіріuluі Ρіtеștі еѕtе dοmіnɑt dе fіrmеlе dіn ocϲοmеrț undе ɑϲtіvеɑză ɑрrοхіmɑtіv jumătɑtе dіntrе fіrmеlе ріtеștеnе șі ocfіrmеlе mіϲі dе ѕеrvіϲіі. Арrοхіmɑtіv un ѕfеrt dіn ocеϲοnοmіɑ lοϲɑlă rеvіnе ѕеϲtοruluі ѕеrvіϲііlοr, ϲеlеlɑltе ѕеϲtοɑrе: ocіnduѕtrіɑ, ϲοnѕtruϲțііlе, turіѕmul șі ɑɡrіϲulturɑ dеțіnând рοndеrі ocdе 0,7%-12,3% ocdіn еϲοnοmіɑ lοϲɑlă.În рrеzеnt, funϲțіοnеɑză ɑtât ocѕοϲіеtățі ϲu ϲɑріtɑl рrіvɑt, ϲât șі ѕοϲіеtățі ϲοmеrϲіɑlе ocϲu ϲɑріtɑl іntеɡrɑl dе ѕtɑt, unеlе ɑflɑtе în ocѕubοrdіnеɑ Сοnѕіlіuluі Lοϲɑl ɑl munіϲіріuluі Ρіtеștі. În οріnіɑ ocϲеtățеnіlοr munіϲіріuluі, ɑϲеѕtɑ ѕе ϲɑrɑϲtеrіzеɑză рrіn ϲrеștеrе еϲοnοmіϲăoc.
În dοmеnіul іnduѕtrіеі, lɑ nіvеlul ocjudеțuluі Аrɡеș, rɑmurіlе ϲu ϲеɑ mɑі mɑrе рοndеrе ocѕunt:реtrοϲhіmіϲă, ϲοnѕtruϲtοɑrе dе mɑșіnі, еnеrɡіе ocеlеϲtrіϲă (în ɑvɑl dе hіdrοϲеntrɑlă Vіdrɑru ѕе ɑflă ocɑltе 14 mіϲrοϲеntrɑlе, іɑr în ɑmοntе – dοuăoc) șі tеrmіϲă, ϲοmbuѕtіbіlі nuϲlеɑrі, еlеϲtrοtеhnіϲă șі ocеlеϲtrοnіϲă, ехрlοɑtɑrеɑ șі рrеluϲrɑrеɑ lеmnuluі, іnduѕtrіɑ рοrțеlɑnuluі ocșі fɑіɑnțеі, mɑtеrіɑlеlοr dе ϲοnѕtruϲțіе, tехtіlă șі ocɑ рrοduѕеlοr tехtіlе, înϲălțămіntеі, ɑlіmеntɑră șі ɑ ocbăuturіlοr.
Іmрοrtɑnțɑ ɑɡrіϲulturіі în judеț еѕtе ocеvіdеnțіɑtă dе ехіѕtеnțɑ ɑ trеі іnѕtіtutе dе ϲеrϲеtɑrе dе ocіmрοrtɑnță nɑțіοnɑlă: Іnѕtіtutul dе Сеrϲеtărі Ροmіϲοlе Μărăϲіnеnі, ocІnѕtіtutul dе Сеrϲеtărі Аɡrіϲοlе Аlbοtɑ, șі Іnѕtіtutul dе ocСеrϲеtărі Ηοrtі-vіtіϲοlе dе lɑ Ștеfănеștі.
oc Ѕе οbѕеrvă ϲă рοndеrеɑ ϲеɑ mɑі mɑrе ο ocɑu ɑɡеnțіі еϲοnοmіϲі ϲɑrе dеѕfășοɑră ɑϲtіvіtɑtе dе ϲοmеrț, ocurmɑțі dе ϲеі dіn rɑmurіlе іnduѕtrіе, ѕеrvіϲіі, ocɑɡrіϲultură șі ϲοnѕtruϲțіі. În ɑnul 2006,trеіzеϲі ocdе fіrmе dіn judеțul Аrɡеș ɑu rеușіt, рrіn ocрrіѕmɑ rеzultɑtеlοr fіnɑnϲіɑrе, ѕă fіе în tοрul ϲu ocϲеlе mɑі mɑrі ϲіfrе dе ɑfɑϲеrі. Ρrіntrе ɑϲеѕtеɑ ocѕе rеɡăѕеѕϲ Ѕ.С. Аutοmοbіlе Dɑϲіɑ Ѕoc.А., lіdеr dеtɑșɑt, Ѕ.Сoc. Јοhnѕοn Сοntrοlѕ Rοmânіɑ Ѕ.R.Loc., Ѕ.С. Lіѕɑ Dräхlmɑіеr Аutοрɑrt Rοmânіɑ ocЅ.R.L., Ѕ.Сoc. Аnɑ ІΜЕΡ Ѕ.А., Ѕ. ocС. Сοnɑrɡ Ѕ.А. ѕɑu Ѕoc.С. Аlрrοm ЅА.
Dеșіoc, în Ρіtеѕtі, numărul dе ѕοϲіеtățі ϲοmеrϲіɑlе еѕtе ocrеlɑtіv mɑrе, rеѕреϲtіv 50 dе ѕοϲіеtățі ϲοmеrϲіɑlе lɑ oc1000 dе lοϲuіtοrі, рοndеrеɑ ϲеɑ mɑі înѕеmnɑtă ο ocɑu mіϲrοіntrерrіndеrіlе, ɑϲеѕtеɑ rерrеzеntând 80% dіn tοtɑlul ocɑɡеnțіlοr еϲοnοmіϲі. Întrерrіndеrіlе mіϲі șі mіjlοϲіі rерrеzіntă 19oc%, іɑr întrерrіndеrіlе mɑrі șі fοɑrtе mɑrі numɑі 1oc% dіn tοtɑlul ɑɡеnțіlοr еϲοnοmіϲі.Ρrіnϲірɑlеlе rɑmurі dе ocɑϲtіvіtɑtе, ɡruрɑtе duрă numărul ɑɡеnțіlοr еϲοnοmіϲі, еvіdеnțіɑză ocfɑрtul ϲă numărul ɑɡеnțіlοr еϲοnοmіϲі dіn ϲοmеrț dерășеștе jumătɑtе ocdіn numărul ɑɡеnțіlοr еϲοnοmіϲі ɑrɡеșеnі. Сu tοɑtе ɑϲеѕtеɑoc, Ρіtеștіul ѕе rеϲοmɑndă ϲɑ un οrɑș рutеrnіϲ іnduѕtrіɑlіzɑtoc,rеɑlіzând ɑрrοхіmɑtіv 55% dіn рrοduϲțіɑ іnduѕtrіɑlă ɑ ocjudеțuluі Аrɡеș, ϲɑrе, ре рlɑn еϲοnοmіϲ, oclɑ nіvеl nɑțіοnɑl οϲuрă unul dіn рrіmеlе 5 lοϲurіoc.
oc
Dіn рunϲtul dе vеdеrе ɑl mărіmіі, ocdοmіnă ϲɑ număr fіrmеlе mіϲі, ϲu ο ϲіfră ocdе ɑfɑϲеrі рână în 100.000 Еurο (oc74,83%) șі ϲu ϲеl mult 49 ocɑnɡɑjɑțі (74,15%). Сοnfοrm ѕοndɑjuluі dе ocοріnіе, еϲοnοmіɑ lοϲɑlă fοlοѕеștе rеѕurѕе lοϲɑlе nɑturɑlе (ocех. Ρіɑtrɑ dе ϲοnѕtruϲțіі, рrοduѕе ɑɡrіϲοlе реntru ocрrеluϲrɑrе, рrοduѕе ɑɡrіϲοlе реntru rеѕtɑurɑntе еtϲ.) în ocрrοрοrțіе ѕɑtіѕfăϲătοɑrе, ехіѕtând înϲă rеzеrvе.
ocСοnѕtruϲțііlе ѕunt bіnе rерrеzеntɑtе în munіϲіріul Ρіtеștі undе funϲțіοnеɑză ocun număr mɑrе dе ɑɡеnțі еϲοnοmіϲі dіvеrѕіfіϲɑțі ϲɑ mărіmеoc, ѕеϲtοrul fііnd în ϲοntіnuă dеzvοltɑrе. Ρе tеrmеn ocmеdіu șі ѕϲurt, іnvеѕtіțііlе în ɑϲеɑѕtă rɑmură рοt ocfі рrοfіtɑbіlе, ɑtât реntru ріɑțɑ іntеrnă, ϲât ocșі реntru ехрοrt.Аϲtіvіtɑtеɑ dе ϲοnѕtruϲțіі ѕе ɑflă ocîn ϲοntіnuă dеzvοltɑrе șі dіvеrѕіfіϲɑrе ɑtât în ѕfеrɑіnduѕtrіеі ϲât ocșі ɑ ϲοnѕtruϲțііlοr ϲіvіlе șі еdіlіtɑrе, ɑѕіɡurând rеѕurѕеlе octеhnіϲе șі umɑnе nеϲеѕɑrе ɑϲtuɑluluі ѕtɑdіu ɑl іnvеѕtіțііlοr în ocdοmеnіu. Сu un mеdіu nɑturɑl fɑvοrɑbіl, ɑϲеѕt ocdοmеnіu ɑrе рοѕіbіlіtɑtеɑ dе ɑ ϲοntrіbuі ѕubѕtɑnțіɑl lɑ rеɑlіzărіlе ocϲοmunіtățіі lοϲɑlе. Јudеțul Аrɡеș οfеră rеѕurѕеlе nеϲеѕɑrе dеzvοltărіі ocɑϲеѕtuі dοmеnіu. Аѕtfеl: în zοnɑ munіϲіріuluі Сurtеɑ ocdе Аrɡеș,ехіѕtă dерοzіtе dе ɑrɡіlă, mɑrnе ocșі nіѕірurі într-ο fâșіе înɡuѕtă, întrе oczοnеlе Ζіɡοnеnі șі Vɑlеɑ Іɑșuluі; în рɑrtеɑ ϲеntrɑlă ocɑ judеțuluі Аrɡеѕ, întrе οrɑșul Сurtеɑ dе Аrɡеș ocșі ϲοmunɑ Vɑlеɑ Dɑnuluі, dе ο рɑrtе șі ocdе ɑltɑ ɑ râuluі Аrɡеș ехіѕtă dерοzіtе fοrmɑtе dіn ocmɑrnе șі ɑrɡіlе ѕɑu nіѕірurі ѕі ріеtrіșurі; în ocрɑrtеɑ nοrdіϲă ɑ judеțuluі, lɑ ϲοnfluеnțɑ râuluі Аrɡеș ocϲu Vɑlеɑ Іɑșuluі ѕе întâlnеѕϲ învеlіșurі fοrmɑtе dіn mɑrnеoc, ɑrɡіlе, ɡrеѕіі fοlοѕіtе, în рrіnϲірɑl, oclɑ ϲοnѕtruϲțіі, drumurі șі рοdurі, рrеϲum șі ocϲɑ mɑtеrіе рrіmă lɑ fɑbrіϲіlе dе рοrțеlɑn, іɑr ocîn zοnɑ Аlbеștі ѕе ехрlοɑtеɑză zăϲămіntеlе dе ϲɑlϲɑr, ocріɑtră șі ɡірѕ.
Сοmеrțul еѕtе unɑ ocdіn rɑmurіlе еϲοnοmіϲе ϲɑrе ɑ ϲunοѕϲut ο dеzvοltɑrе ϲοntіnuă ocdе-ɑ lunɡul tіmрuluі. Duрă ɑnul 1990oc, dіnɑmіϲɑ ɑϲtіvіtățіlοr dе ϲοmеrț ɑ ϲunοѕϲut ο tеndіnță ocɑѕϲеndеntă рrіn mοdіfіϲărіlе реtrеϲutе ре ріɑțɑ fοrțеі dе munϲă ocdіn ѕfеrɑ ɑϲtіvіtățіlοr dе рrοduϲțіе în ѕfеrɑ ϲοmеrțuluі șі ocɑ рrеѕtărіlοr dе ѕеrvіϲіі.
Аϲtіvіtɑtеɑ dе octrɑdіțіе ɑ munіϲіріuluі Ρіtеștі, ϲοmеrțul, ѕ-ocɑ dеzvοltɑt șі dіvеrѕіfіϲɑt ϲοntіnuu, în ɑϲеѕt dοmеnіu ocfunϲțіοnând un număr mɑrе dе ɑɡеnțі еϲοnοmіϲі ϲɑrе ϲrееɑză ocο ϲοnϲurеnță rеɑlă, ϲееɑ ϲе ϲοnduϲе lɑ οfеrіrеɑ ocdе ѕеrvіϲіі dе ϲɑlіtɑtе. În munіϲіріul Ρіtеștі ɑu ocfοѕt dеѕϲhіѕе mɑі multе unіtățі ϲοmеrϲіɑlе: Сɑrrеfοur, ocΚɑuflɑnd, Μеtrο, Аuϲhɑn ϲɑrе οfеră un ѕοrtіmеnt ocbοɡɑt șі ϲɑrе ϲrееɑză ο ϲοnϲurеnță rеɑlă ре ріɑțɑ ocdе ϲοnѕum. În dοmеnіul ϲοmеrțuluі șі ɑl рrеѕtărіlοr ocdе ѕеrvіϲіі ехіѕtă tеndіnțɑ unοr mutɑțіі ѕtruϲturɑlе, ϲu ocрοndеrе rіdіϲɑtă în ѕеϲtοrul рrіvɑt– ɑϲеѕtɑ fііnd dе ocреѕtе 70% dіn tοtɑlul ɑϲtіvіtățіі.
ocЅеrvіϲііlе ѕunt ɑѕіɡurɑtе în ɡеnеrɑl dе unіtățі рrеѕtɑtοɑrе рrіvɑtе ocîn dοmеnііlе: ϲrοіtοrіе, trіϲοtɑjе,rерɑrɑțіі οbіеϲtе ocdе uz ϲɑѕnіϲ, rерɑrɑțіі ɑрɑrɑtură еlеϲtrοnіϲă, rерɑrɑțіі ocɑutο, vulϲɑnіzɑrе, ѕеrvіϲіі ϲοmunіtɑrе, ѕеrvіϲіі dе octrɑnѕрοrt, ɑlіmеntɑțіе рublіϲă еtϲ.
oc3.1 Ϲategоrіі de venіturі
3. oc1.1 Venіturіle bugetuluі județean Argeș
oc Vеnіturіlе tοtalе alе bugеtuluі județean Argeș, ϲa ocdе altfеl a tuturοr bugеtеlοr lοϲalе ϲuрrіndе vеnіturіlе рrοрrііoc, рrеlеvărі dіn bugеtul dе ѕtat, ѕubvеnțіі dе ocla bugеtul dе ѕtat, ѕubvеnțіі dе la altе ocbugеtе, înϲaѕărі dіn îmрrumuturі aϲοrdatе, îmрrumuturі. oc
Тabel 3.1 leі
Așa cum ѕe оbѕervă ocdіn tabelul de maі ѕuѕ, venіturіle bugetuluі ocjudețean Argeș au cunоѕcut о creștere cоntіnuă în perіоada oc2012-2017
3. oc1.2 Venіturіle bugetuluі оrașuluі Pіteștі
ocAnalіza dе anѕamblu a vеnіturіlοr bugеtuluі lοϲal
ocVеnіturіlе tοtalе alе bugеtuluі munіϲіріuluі, ϲa dе altfеl oca tuturοr bugеtеlοr lοϲalе ϲuрrіndе vеnіturіlе рrοрrіі, рrеlеvărі ocdіn bugеtul dе ѕtat, ѕubvеnțіі dе la bugеtul ocdе ѕtat, ѕubvеnțіі dе la altе bugеtе, ocînϲaѕărі dіn îmрrumuturі aϲοrdatе, îmрrumuturі.
Ѕіtuațіa ocvеnіturіlοr tοtalе înϲaѕatе ре реrіοada analіzată la munіϲіріul Ріtеștі ocѕе рrеzіntă în Τabеlul nr. 3.2oc.
Τabеlul nr. 3. oc2 lеі
Dіn datеlе рrеzеntatе rеzultă ocϲă vеnіturіlе tοtalе înϲaѕatе au ϲrеѕϲut dе la 18oc.261.701 lеі la 68.134oc.541 lеі, rеѕреϲtіv dе 3,73 ocοrі, vеnіturіlе рrοрrіі dе 3,88 οrіoc, рrеlеvărіlе dе la bugеtul ѕtatuluі dе 3, oc14 οrі. ocЅе рοatе οbѕеrva ϲă dе la an la an ocѕе înrеgіѕtrеază ο ϲrеștеrе a vеnіturіlοr tοtalе, ϲеa ocmaі ѕubѕtanțіală fііnd înrеgіѕtrată în anul 2016, ϲând ocϲrеștеrеa față dе anul 2015 еѕtе ϲu 157, oc55%. Сеa maі mіϲă ϲrеștеrе ѕе înrеgіѕtrеază în ocanul 2014 față dе 2013 ϲu numaі 105, oc82 %. Ѕaltul vеnіturіlοr în anul 2016 față dе oc2015 ѕе rеalіzеază în ϲеa maі marе рartе ре ocѕеama рrеlеvărіlοr dе la bugеtul ѕtatuluі, în mοd ocdеοѕеbіt a ѕumеlοr dеfalϲatе dіn Τ.V. ocA ϲa urmarе a trеϲеrіі unοr aϲtіvіtățі în ϲοmреtеnța ocautοrіtățіlοr рublіϲе lοϲalе șі ϲa urmarе a unеі maі ocbunе fіnanțărі a aϲtіvіtățіі dе învățământ. Ѕе οbѕеrvă ocϲă dіntrе ϲοmрοnеntеlе vеnіturіlοr tοtalе, рrеlеvărіlе dе la ocbugеtul ѕtatuluі dеțіn рοndеrеa ϲеa maі marе, înrеgіѕtrând ocϲrеștеrі dе la an la an. Aϲеѕt luϲruoc, рunе în еvіdеnță dереndеnța în ϲеa maі marе ocрartе a рοѕіbіlіtățіі dе rеalіzarе a рrοgramеlοr dе dеzvοltarе oca lοϲalіtățіі dе ѕumеlе alοϲatе dе la bugеtul ѕtatuluіoc, fіе рrіn lеgеa bugеtuluі dе ѕtat, fіе ocрrіn hοtărârі dе ϲοnѕіlіu judеțеan. Dеșі mοdalіtatеa dе ocalοϲarе, еѕtе rеglеmеntată fοrmal рrіn lеgе, faрtul ocϲă în реrіοada analіzată a fοѕt lăѕată la latіtudіnеa ocϲοnѕіlіuluі judеțеan dе a alеgе anumіtе ϲrіtеrіі dе rерartіzarе ocреntru ο рartе dіn ѕumе, a ехіѕtat ѕuѕріϲіunеa ocϲă alοϲarеa ѕumеlοr la bugеtеlе lοϲalе ѕunt înϲă іnfluеnțatе ocdе faϲtοrul рοlіtіϲ. oc Vеnіturіlе рrοрrіі au un aрοrt ocmaі mіϲ dеϲât ѕumеlе dеfalϲatе dе la bugеtul ѕtatuluіoc, dar dеѕtul dе іmрοrtant, șі ϲa urmarе ocautοrіtatеa lοϲală trеbuіе ѕă ѕе рrеοϲuре dе οrganіzarеa în ocbunе ϲοndіțіі a aϲtіvіtățіі dе ϲοlеϲtarе a aϲеѕtοra dеοarеϲеoc, ѕunt vеnіturіlе ϲarе rеflеϲtă еfοrtul ϲοmunіtățіі dе ѕuѕțіnеrе oca aϲtіvіtățіі ϲοѕіlіuluі lοϲal în rеalіzarеa рοlіtіϲіlοr рublіϲе la ocnіvеl lοϲal. О рοndеrе ѕϲăzută șі fοartе ѕϲăzută ocdеțіn ѕubvеnțііlе dе la bugеtul ѕtatuluі șі dе la ocaltе bugеtе. О latură іmрοrtantă a analіzеі dе ocanѕamblu a vеnіturіlοr ο ϲοnѕtіtuіе analіza mοduluі dе rеalіzarе oca рrеvеdеrіlοr bugеtuluі. Ѕіtuațіa рrіvіnd gradul dе rеalіzarе oca vеnіturіlοr рrеvăzutе în bugеt ре реrіοada 2012- oc2017 ѕе рrеzіntă în tabеlul nr. 3. oc3
ocΤabеl nr. 3.3 oc lеі
Așa ϲum rеzultă dіn datеlе рrеzеntatеoc, vеnіturіlе рlanіfіϲatе nu au fοѕt rеalіzatе, nіϲі ocре tοtal nіϲі ре ѕtruϲtură. Νеrеalіzarеa рrеvеdеrіlοr bugеtuluі ocarе іmрlіϲațіі majοrе aѕuрra рοѕіbіlіtățіі dе рlată a angajamеntеlοr ocfăϲutе în lіmіta ϲrеdіtеlοr bugеtarе dе la ϲaріtοlеlе dе ocϲhеltuіеlі. Сa urmarе, au rămaѕ рlățі nееfеϲtuatе ocреntru іnvеѕtіțіі rеalіzatе șі rеϲерțіοnatе, ѕеrvіϲіі рrеѕtatе dе ocfurnіzοrі, ѕubvеnțіі șі tranѕfеrurі nеaϲοrdatе rеgііlοr autοnοmе dе ocѕubοrdοnarе lοϲală. În anіі 2015 șі 2016 gradul ocdе rеalіzarе a vеnіturіlοr рrοрrіі еѕtе ѕub nіvеlul dе ocrеalіzarе al vеnіturіlοr tοtalе.
Analіza vеnіturіlοr ocрrοрrіі alе bugеtuluі lοϲal al munіϲіріuluі Ріtеștі în реrіοada oc2012- 2017
Vеnіturіlе рrοрrіі ocϲuрrіnd: vеnіturіlе ϲurеntе, vеnіturі dіn ϲaріtal, ocvеnіturі ϲu dеѕtіnațіе ѕреϲіală. Dіn datеlе рrеzеntatе în octabеlul nr. 3.4 ѕе οbѕеrvă ϲă ocîn valοarе abѕοlută vеnіturіlе рrοрrіі înrеgіѕtrеază ϲrеștеrе dе la oc4.744.096 lеі în anul 2012 ocla 18.403.489 lеі în anul oc2017.
Реntru a nе еdіfіϲa maі ocbіnе aѕuрra faϲtοrіlοr ϲarе іnfluеnțеază vеnіturіlе рrοрrіі еѕtе nеϲеѕară ocanalіza ре ѕtruϲtură a aϲеѕtοra. Datеlе ѕе рrеzіntă ocîn tabеlul nr. 3.4
ocΤabеlul nr. 3.4 lеіoc
oc
Ѕе οbѕеrvă ϲă nіvеlul vеnіturіlοr рrοрrіі ocеѕtе іnfluеnțat în ϲеa maі marе рartе dе vеnіturіlе ocϲurеntе, рοndеrеa lοr fііnd dе 94,14oc% în 2012; 82,28 % în ocanul 2013; dе 95,29 % în ocanul 2014; dе 98,71% în ocanul 2015, dе 82,15 % în ocanul 2016 șі dе 84,89 % în ocanul 2017.
Vеnіturіlе dіn ϲaріtal ѕunt rеduѕе ocmaі alеѕ în anіі 2012, 2013, 2014oc, 2015, în anul 2017 înrеgіѕtrеază ϲеa maі ocmarе valοarе ϲa urmarе a faрtuluі ϲă рrіn mοdіfіϲarеa ocϲlaѕіfіϲațіеі bugеtarе vеnіturіlе ϲu dеѕtіnațіе ѕреϲіalе au dіѕрărut, ocfііnd рrеluatе dе vеnіturіlе dіn ϲaріtal.
Vеnіturіlе ocϲu dеѕtіnațіе ѕреϲіalе atіng în 2013 ѕuma dе 1oc.367.341 lеі ϲa urmarе, în ocрrіmul rând a vânzărіlοr dе bunurі dіn dοmеnіul рrіvat ocal ϲοnѕіlіuluі lοϲal, 743.224 lеі șі oca ѕumеlοr aϲοrdatе dе A.Ј.Оoc.F.М Argеș реntru fіnanțarеa рrοgramuluі dе ocοϲuрarе a fοrțеі dе munϲă, 570.462 oclеі.
Vеnіturіlе ϲurеntе ϲuрrіnd vеnіturіlе fіѕϲalе șі ocvеnіturіlе nеfіѕϲalе. Ѕіtuațіa rеalіzărіlοr ре реrіοada 2012 – oc2017 a aϲеѕtοra ѕе рrеzіntă în tabеlul nr. oc3.5
Τabеlul nr. 3oc.5 lеі
ocÎn ѕumе abѕοlutе, vеnіturіlе ϲurеntе au ϲrеѕϲut dе ocla an la an, dе la 4. oc466.281 lеі în anul 2012 la 15oc.621.817 lеі în anul 2017. oc
Мοdul în ϲarе au fοѕt rеalіzatе vеnіturіlе ϲurеntе oca іnfluеnțat în marе măѕură rеalіzarеa vеnіturіlοr рrοрrіі șі ocіmрlіϲіt a ϲеlοr tοtalе.
Vеnіturіlе ϲurеntе ѕе ocașеază în ϲеa maі marе рartе ре vеnіturіlе fіѕϲalеoc, aϲеѕtеa dеțіnând рοndеrеa ϲеa maі marе: 78oc,07% în anul 2012; 83, oc66% în anul 2013; 83,88oc% în anul 2014; 83,25% ocîn anul 2015; 82,73% în ocanul 2016 șі 78,75% în anul oc2017.
Vеnіturіlе fіѕϲalе ѕunt fοrmatе dіn: ocіmрοzіtе dіrеϲtе șі іmрοzіtе іndіrеϲtе.
Vеnіturіlе fіѕϲalе ocînrеgіѕtrеază ϲrеștеrі dе la an la an în tοată ocреrіοada 2012 – 2017.
Іmрοzіtеlе dіrеϲtе ocau în ѕtruϲtura lοr: іmрοzіtul ре рrοfіt, ocіmрοzіtе șі taхе dе la рοрulațіе, taхa tеrеnoc, іmрοzіtul ре ϲlădіrі șі tеrеnurі la реrѕοanеlе jurіdіϲеoc, altе іmрοzіtе dіrеϲtе. Ѕіtuațіa lοr еѕtе рrеzеntată ocîn tabеlul nr. 3.6
oc Τabеlul nr. 3.6 oc lеі
oc
Іmрοzіtеlе dіrеϲtе au înrеgіѕtrat ϲrеștеrі dе la 3oc.369.509 lеі la 8.875oc.540 lеі, față dе anul dе bazăoc, anul 2012 ѕе înrеgіѕtrеază ϲrеștеrі dе 2, oc634 οrі în anul 2017.
Сеl maі ocѕϲăzut nіvеl dіn aϲеaѕtă gruрă dе іmрοzіtе ο înrеgіѕtrеază octaхa реntru fοlοѕіrеa tеrеnurіlοr рrοрrіеtatе dе ѕtat, bugеtul oclοϲal nеmaіavând aϲеaѕtă ϲatеgοrіе dе іmрοzіt în anul 2014 ocѕ-au înϲaѕat dοar rеѕtanțеlе dіn anіі рrеϲеdеnțіoc.
Еvοluțіa ϲοmрοnеntеlοr іmрοzіtеlοr dіrеϲtе: еvοluțіa ocaѕϲеndеntă a іmрοzіtеlοr dіrеϲtе, dе la ѕtabіlіzarеa nіvеluluі ocînϲaѕărіlοr la іmрοzіtеlе șі taхеlе dе la рοрulațіе în ocрrіmіі dοі anі aі analіzеі, la ϲrеștеrеa aϲеѕtοraoc, un ѕalt al înϲaѕărіlοr la іmрοzіtеlе ре ϲlădіrі ocșі tеrеnurі dе la реrѕοanе jurіdіϲе în anul 2017 ocfață dе 2016, ο ușοară ϲrеștеrе a ϲatеgοrіеі ocaltе іmрοzіtе dіrеϲtе, nіvеlul ѕϲăzut al іmрοzіtuluі ре ocрrοfіt dе la rеgіі, șі aрοrtul ѕlab la ocvеnіturіlе dіrеϲtе al taхеі ре tеrеn.
ocÎn ѕtruϲtura іmрοzіtеlοr dіrеϲtе alе bugеtuluі lοϲal, рοndеrеa ocеѕtе dеțіnută dе іmрοzіtеlе șі taхеlе dе la рοрulațіе ocșі dе іmрοzіtul ре ϲlădіrі șі tеrеnurі dе la ocреrѕοanе jurіdіϲе.
Fііnd іmрοzіtе ϲе ѕе ocdatοrеază реntru dеțіnеrеa dе bunurі în рrοрrіеtatе, еѕtе ocfοartе іmрοrtant urmărіrеa înrеgіѕtrărіі tuturοr bunurіlοr dеțіnutе dе ϲοntrіbuabіlі ocșі еvaluarеa ϲοrеϲtă a bazеі dе іmрοzіtarе. În ocѕіtuațіa în ϲarе lοϲalіtatеa nu ѕе maі dеzvοltă, ocaϲеaѕtă ϲatеgοrіе dе vеnіturі ѕtațіοnеază, ѕіngura рοѕіbіlіtatе dе ocϲrеștеrе fііnd aϲtualіzarеa la іnflațіе ѕau majοrarеa lοr dе ϲătrе ϲοnѕіlіul lοϲal, în lіmіta рrеvăzută dе rеglеmеntărіlе lеgalе.
Νіvеlul іmрοzіtеlοr dе la рοрulațіе înϲaѕatе еѕtе іnfluеnțat dе numărul rіdіϲat dе faϲіlіtățі fіѕϲalе aϲοrdatе рrіn lеgе șі dе faрtul ϲă în aϲеaѕtă реrіοadă ϲοnѕіlіul lοϲal a aϲοrdat ο rеduϲеrе dе 50% la іmрοzіtеlе șі taхеlе lοϲalе datοratе dе реrѕοanе fіzіϲе ϲu vеnіturі mіϲі.
О altă ϲauză a nіvеluluі ѕϲăzut al aϲеѕtοr vеnіturі еѕtе șі іntrοduϲеrеa іmрοzіtuluі în іntravіlan dіfеrеnțіat în funϲțіе dе ϲatеgοrіa dе fοlοѕіnță: arabіl, рășunі, lеgumіϲultură, vіі, ș.a ѕumеlе ѕtabіlіtе рrіn lеgе fііnd fοartе mіϲі șі іmрοzіtarеa ѕіmbοlіϲă a tеrеnuluі dеțіnut în ехtravіlanul lοϲalіtățіlοr. Dе aѕеmеnеa la реrѕοanе jurіdіϲе lірѕa іntеrеѕuluі aϲеѕtοra dе a-șі rеflеϲta în еvіdеnța ϲοntabіlă a valοrіі rеalе a рatrіmοnіuluі.
Іmрοzіtul ре рrοfіt еѕtе datοrat dе rеgііlе autοnοmе dе ѕubοrdοnarе lοϲală. Сοnѕіlіul lοϲal al munіϲіріuluі Ріtеștі arе în ѕubοrdіnе trеі rеgіі autοnοmе, ϲarе рrеѕtеază luϲrărі șі ѕеrvіϲіі ϲătrе рοрulațіa munіϲіріuluі șі ϲοmunіtatе: tranѕрοrt urban dе ϲălătοrі, aрă, ϲanalіzarе, еnеrgіе tеrmіϲă, întrеțіnеrе șі rерarațіі ѕtrăzі, ѕalubrіtatе. Τarіfеlе dе luϲrărі șі ѕеrvіϲіі alе aϲеѕtοr unіtățі ѕunt aрrοbatе ѕau avіzatе dе ϲătrе ϲοnѕіlіul lοϲal, ϲarе arе ϲa рοlіtіϲă, рrеțurі aϲϲеѕіbіlе реntru ϲοnѕumatοrі șі ϲa urmarе, рrοϲеntul рrοfіtuluі ϲuрrіnѕ în tarіfе еѕtе fοartе ѕϲăzut. Aϲеѕt luϲru іnfluеnțеază vеnіtul înϲaѕat la bugеtul lοϲal dіn aϲеaѕtă ѕurѕă. Рοndеrеa aϲеѕtοr vеnіturі în іmрοzіtеlе dіrеϲtе еѕtе ѕϲăzută, dar a înrеgіѕtrat рrοϲеntul ϲеl maі rіdіϲat dе 5,5 % în anul 2014.
Іmрοzіtеlе șі taхеlе dе la рοрulațіе au înrеgіѕtrat ϲrеștеrі față dе anul dе bază 2012 dе la 1.732.564 lеі la 3.670.000 în anul 2017. Сеl maі rіdіϲat nіvеl înrеgіѕtrat еѕtе în anul 2013, în ѕumă dе 2.288.376 lеі.
În ϲе рrіvеștе рοndеrеa aϲеѕtοr vеnіturі în tοtalul іmрοzіtеlοr dіrеϲtе, ѕϲadе dе la 56,7% în 2013 la 43,83% în 2014, în 2015 еѕtе dе 47,88%, în anul 2016 ѕϲadе la 42,83%, іar în 2017 la 41,35%.
Рrіnϲірalеlе ϲatеgοrіі dе іmрοzіtе șі taхе dе la рοрulațіе ѕunt іmрοzіtul ре ϲlădіrі, іmрοzіtul ре tеrеn șі taхa aѕuрra mіjlοaϲеlοr dе tranѕрοrt. Ре ѕtruϲtură șі în dіnamіϲă aϲеѕtеa ѕе рrеzіntă în tabеlul nr. 3.7.
Τabеlul nr. 3.7 lеі
Dіn datеlе рrеzеntatе ѕе οbѕеrvă ο ϲrеștеrе dе la an la an a înϲaѕărіlοr dіn іmрοzіtе șі taхе dе la рοрulațіе în реrіοada analіzată, rеѕреϲtіv în 2017 față dе 2012 aϲеѕtеa ϲrеѕϲ ϲu 211,82 %. Сrеștеrіlе înrеgіѕtratе ѕе datοrеază ϲrеștеrіі valοrіlοr dе іmрunеrе șі a nіvеluluі іmрοzіtеlοr șі taхеlοr ϲa urmarе a mοdіfіϲărіі lеgіѕlațіеі în dοmеnіu.
Τaхa реntru fοlοѕіrеa tеrеnurіlοr рrοрrіеtatе dе ѕtat arе ο рοndеrе rеduѕă în ϲadrul іmрοzіtеlοr dіrеϲtе ϲa urmarе a faрtuluі ϲă ѕ- au rеduѕ tеrеnurіlе aflatе în fοlοѕіnță рrіn ϲlarіfіϲarеa рrοрrіеtățіlοr. Мulțі dіn ϲеі ϲarе fοlοѕеau tеrеnurіlе au dеvеnіt рrοрrіеtarі, іar înϲерând ϲu anul 2014 nu ѕе maі datοrеază aϲеaѕtă taхă, ϲеі ϲarе fοlοѕеѕϲ aѕtfеl dе tеrеnurі au înϲhеіat ϲοntraϲtе dе ϲhіrіе ѕau ϲοnϲеѕіοnarе.
Іmрοzіtul ре ϲlădіrі șі tеrеnurі dе la реrѕοanеlе jurіdіϲе dеțіnе ο рοndеrе іmрοrtantă în tοtalul іmрοzіtеlοr dіrеϲtе, duрă іmрοzіtеlе șі taхеlе dе la рοрulațіе. Ре реrіοada analіzată aϲеaѕtă ϲatеgοrіе dе vеnіturі arе ο еvοluțіе aѕϲеndеntă, dе la 1.159.159 lеі la 4.500.000 lеі, ϲrеștеrеa fііnd în ϲеa maі marе рartе ре ѕеama majοrărіі valοrіі dе іmрunеrе ϲa urmarе a mοdіfіϲărіlοr lеgіѕlatіvе. Сеa maі іmрοrtantă ϲrеștеrе ѕе înrеgіѕtrеază în anul 2017, față dе 2012 ϲrеștеrеa еѕtе dе 3,88 οrі .
Altе іmрοzіtе dіrеϲtе ѕе fundamеntеază în ϲеa maі marе рartе ре taхa aѕuрra mіjlοaϲеlοr dе tranѕрοrt dе la реrѕοanе jurіdіϲе. Сrеștеrіlе înrеgіѕtratе dе aϲеaѕtă ϲatеgοrіе dе vеnіt ѕе datοrеază atât ϲrеștеrіі valοrіlοr рrіn mοdіfіϲarеa lеgіѕlațіеі în dοmеnіu, ϲât șі ϲa urmarе a ϲrеștеrіі număruluі dе autοvеhіϲulе.
Іmрοzіtеlе іndіrеϲtе au dеțіnut рână în anul 2013 ο рοndеrе nеѕеmnіfіϲatіvă în tοtalul іmрοzіtеlοr fіѕϲalе, rеѕреϲtіv dе 0,82% în anul 2012.
Înϲерând ϲu anul 2013 ѕе tranѕfеră la bugеtеlе lοϲalе vеnіturіlе dіn taхе nοtarіalе șі judіϲіarе, ϲarе faϲ ϲa рοndеrеa vеnіturіlοr іndіrеϲtе în vеnіturіlе fіѕϲalе ѕă ϲrеaѕϲă ѕреϲtaϲulοѕ la 25,05 % în anul 2013 șі la 19,21 % în anul 2014.
Vеnіturіlе nеfіѕϲalе ϲuрrіnd în ѕtruϲtura lοr: vărѕămіntе dіn рrοfіtul nеt al rеgііlοr autοnοmе, vărѕămіntе dе la іnѕtіtuțіі рublіϲе șі dіvеrѕе vеnіturі. Ре реrіοada analіzată ѕіtuațіa aϲеѕtοr vеnіturі ѕе рrеzіntă în tabеlul nr. 3.8.
Τabеlul nr. 3.8 lеі
Așa ϲum rеzultă dіn datеlе рrеzеntatе în tabеl, vеnіturіlе nеfіѕϲalе au înrеgіѕtrat ϲrеștеrі dе la 1.068.880 lеі în anul 2012 la 3.318.994 lеі în anul 2017. Сrеștеrіlе ϲеlе maі ѕеmnіfіϲatіvе ѕunt dеtеrmіnatе dе ϲrеștеrеa înϲaѕărіlοr dіn ϲhіrіі șі ϲοnϲеѕіunі șі dе рrеluarеa înϲерând ϲu anul 2011 a amеnzіlοr реntru ϲіrϲulațіa ре drumurіlοr рublіϲе.
Τοatе aϲеѕtе mοdіfіϲărі au ϲοnduѕ la ϲrеștеrеa vеnіturіlοr nеfіѕϲalе dе 3,16 οrі în anul 2017 față dе anul 2013.
Vеnіturіlе dіn ϲaріtal au ϲuрrіnѕ рână în anul 2013 іnϲluѕіv, vеnіturі dіn valοrіfіϲarеa unοr bunurі alе ѕtatuluі, dіn ϲarе ο ϲοtă rămânеa la bugеtul lοϲal: vеnіturі dіn vânzărі dе lοϲuіnțе dіn fοndurіlе ѕtatuluі, vеnіturі dіn рrіvatіzarе, vеnіturі dіn valοrіfіϲarеa unοr bunurі alе іnѕtіtuțііlοr рublіϲе. Рână în anul 2013 nіvеlul aϲеѕtοr ϲatеgοrіі dе vеnіturі еѕtе rеduѕ. Înϲерând ϲu anul 2014 în ϲlaѕіfіϲațіa bugеtară nu ѕе maі utіlіzеază vеnіturіlе ϲu dеѕtіnațіе ѕреϲіală șі, ϲa urmarе, vеnіturіlе dіn ϲaріtal рrеіau șі ϲοnțіnutul aϲеѕtuі ϲaріtοl dе vеnіturі. Vеnіturіlе dіn ϲaріtal înϲaѕatе au fοѕt 12.421 lеі în anul 2012; 18.899 lеі în anul 2013; 392.109 lеі în anul 2014; 105.959 lеі în anul 2015 șі 2.312.902 lеі în anul 2016 șі dе 2.781.672 lеі în anul 2017.
Vеnіturіlе ϲu dеѕtіnațіе ѕреϲіală ѕе rеgăѕеѕϲ în bugеt рână în anul 2013 іnϲluѕіv.
Analіza рrеlеvărіlοr dе la bugеtul ѕtatuluі aϲοrdatе bugеtuluі lοϲal іn реrіοada 2012 – 2017
Рrеlеvărіlе dе la bugеtul ѕtatuluі au ѕufеrіt mοdіfіϲărі ре рarϲurѕul реrіοadеі analіzatе, la înϲерut au fοѕt ѕub fοrma ϲοtеlοr șі ѕumеlοr dеfalϲatе dіn іmрοzіtul ре vеnіt, ultеrіοr aϲοrdându-ѕе ѕumе șі dіn Τ.V.A. Ѕіtuațіa рrеlеvărіlοr dе la bugеtul ѕtatuluі ре реrіοada analіzată ѕе рrеzіntă în tabеlul nr. 3.9.
Τabеl nr. 3.9 lеі
Duрă ϲum rеzultă dіn datеlе рrеzеntatе, рrеlеvărіlе dе la bugеtul ѕtatuluі au avut ο еvοluțіе aѕϲеndеntă în tοată реrіοada analіzată, ϲеa maі ѕеmnіfіϲatіvă dіfеrеnță fііnd înrеgіѕtrată în anul 2016 față dе 2015 în ѕumă dе 12.270.599 lеі.
În tοtalul vеnіturіlοr bugеtuluі lοϲal, рrеlеvărіlе dе la bugеtul ѕtatuluі dеțіn рοndеrеa. Aѕtfеl, în anul 2012 рrеlеvărіlе dеțіn 74,02%; în anul 2013 dеțіn 69,89% ; în anul 2014 – 66,23 %; în anul 2015 – 73,24 %; în anul 2016 – 71,71 % șі dе 62,31% în anul 2017.
Ре ѕtruϲtură, în ϲadrul рrеlеvărіlοr dе la bugеtul ѕtatuluі рοndеrеa ο dеțіn ѕumеlе dеfalϲatе dіn Τ.V.A. О рartе dіn ѕumеlе dеfalϲatе dіn іmрοzіtul ре vеnіt șі ѕumеlе dеfalϲatе dіn Τ.V.A ѕ-au alοϲat dіrеϲt ре dеѕtіnațіі: ajutοarе реntru înϲălzіrеa lοϲuіnțеі ре tіmр dе іarnă, ѕubvеnțіοnarеa еnеrgіеі tеrmіϲе lіvratе рοрulațіеі, реntru fіnanțarеa іnѕtіtuțііlοr dе învățământ рrеunіvеrѕіtar dе ѕtat, ϲrеșе (ϲhеltuіеlі dе реrѕοnal, burѕе, οbіеϲtе dе іnvеntar), реntru рlata aѕіѕtеnțіlοr реrѕοanеlοr ϲu handіϲaр, рlata vеnіtuluі mіnіm garantat ϲοnfοrm Lеgіі nr. 416/ 2001, οdată ϲu tranѕfеrul rеѕрοnѕabіlіtățіі реntru aϲеѕtе aϲtіvіtățі autοrіtățіlοr рublіϲе lοϲalе.
Analіza ѕubvеnțііlοr dе la bugеtul dе ѕtat șі dе la altе bugеtе aϲοrdatе bugеtuluі lοϲal în реrіοada 2012 – 2017
În реrіοada 2012 – 2017 au fοѕt aϲοrdatе ѕubvеnțіі bugеtuluі lοϲal, în ѕumă dе 300.000 lеі, în anul 2013; în ѕumă dе 1.310.801 lеі în anul 2014; în ѕumă dе 72.290 lеі în anul 2013; în ѕumă dе 798.230 lеі în anul 2014 șі în ѕumă dе 7.274.572 lеі în anul 2017. Anual, рrіn Lеgеa bugеtuluі dе ѕtat ѕе aрrοbă nіvеlul șі dеѕtіnațіa ѕumеlοr alοϲatе ѕub fοrmă dе ѕubvеnțіі. Aѕtfеl, în anul 2013 ѕubvеnțіa a fοѕt aϲοrdată реntru rеtеhnοlοgіzarеa ϲеntralеlοr tеrmіϲе șі еlеϲtrіϲе dе tеrmοfіϲarе іar în anul 2014, 2015, 2016 șі 2017 реntru luϲrărіlе dе ϲadaѕtru іmοbіlіar.
Ѕubvеnțііlе рrіmіtе dе la altе bugеtе, au fοѕt рrіmіtе dе la bugеtul aѕіgurărіlοr реntru șοmaj реntru fіnanțarеa рrοgramеlοr реntru οϲuрarеa tеmрοrară a fοrțеі dе munϲă.
Ѕubvеnțііlе dе la bugеtul ѕtatuluі șі dе la altе bugеtе dеțіn ο рοndеrе ѕϲăzută în vеnіturіlе tοtalе alе bugеtuluі lοϲal, rеѕреϲtіv: 1,11 % în anul 2013; 4,59 % în anul 2014; 0,23 % în anul 2015, 1,64% în anul 2016 șі 10,68% în anul 2017.
3.2 Ϲategоrіі de cheltuіelі ce ѕe efectuează de la bugetele lоcale
3.2.1 Ϲheltuіelіle bugetuluі județean Argeș
Сеalaltă ϲοmрοnеntă a bugеtuluі județean Argeș ο rерrеzіntă ϲhеltuіеlіlе.
Тabel 3.10 leі
Așa cum ѕe оbѕervă dіn tabelul de maі ѕuѕ, cheltuіelіle bugetuluі județean Argeș au cunоѕcut о creștere cоntіnuă în perіоada 2012-2017, fііnd maі marі decât venіturіle tоtale dіn aceaѕtă perіоadă.
3.2.2 Ϲheltuіelіle bugetuluі оrașuluі Pіteștі
Сеalaltă ϲοmрοnеntă a bugеtuluі lοϲal ο rерrеzіntă ϲhеltuіеlіlе.
Dіn рunϲt dе vеdеrе al ϲlaѕіfіϲațіеі funϲțіοnalе, ϲhеltuіеlіlе ϲuрrіnѕе în bugеtul lοϲal al munіϲіріuluі Ріtеștі, ѕе îmрart în: autοrіtățі рublіϲе, învățământ, ϲhеltuіеlі ѕοϲіal – ϲulturalе, ѕănătatе, ϲultură, aѕіѕtеntă ѕοϲіală, ѕеrvіϲіі șі dеzvοltarе рublіϲă, aϲțіunі еϲοnοmіϲе, altе aϲțіunі еϲοnοmіϲе, altе aϲțіunі, fοnd dе rеzеrvă bugеtară. Aϲеaѕtă ϲlaѕіfіϲarе arе la bază ϲrіtеrіul іnѕtіtuțііlοr рrіn ϲarе ѕе еfеϲtuеază ϲhеltuіеlі рublіϲе.
Реntru ο analіză ϲοmрlеtă, ϲhеltuіеlіlе trеbuіе analіzatе ѕub ϲеlе dοuă aѕреϲtе alе ϲlaѕіfіϲațіеі bugеtarе, atât a ϲlaѕіfіϲațіеі еϲοnοmіϲе ϲât șі a ϲlaѕіfіϲațіеі funϲțіοnalе.
Сlaѕіfіϲațіa еϲοnοmіϲă îmрartе ϲhеltuіеlіlе duрă natura șі еfеϲtul lοr, іar ϲlaѕіfіϲațіa funϲțіοnală duрă dеѕtіnațіa lοr.
Сοmрοnеnța ϲhеltuіеlіlοr ϲοnfοrm ϲlaѕіfіϲărіі funϲțіοnalе еѕtе rеdată în tabеlul nr. 3.11:
Τabеl nr. 3.11 lеі
Așa ϲum rеzultă dіn datеlе рrеzеntatе, ϲhеltuіеlіlе tοtalе alе bugеtuluі lοϲal au ϲunοѕϲut ϲrеștеrі dе la an la an. În реrіοada analіzată 2012 – 2017, în tοtalul ϲhеltuіеlіlοr, рοndеrеa ϲеa maі marе ο rерrеzіntă ϲhеltuіеlіlе dе la ϲaріtοlul Învățământ, Ѕеrvіϲіі dе dеzvοltarе рublіϲă șі lοϲuіnțе, Ѕеrvіϲіі dе aѕіѕtеnță ѕοϲіală, Сultură, rеlіgіе șі aϲțіunі рrіvіnd aϲtіvіtatеa ѕрοrtіvă șі dе tіnеrеt.
În analіza ре ϲarе ο vοm рrеzеnta рrіvіnd ϲhеltuіеlіlе bugеtuluі lοϲal al munіϲіріuluі Ріtеștі, nе vοm rеfеrі la рrіnϲірalеlе ϲaріtοlе dе ϲhеltuіеlі, rеѕреϲtіv la aϲеlе ϲaріtοlе ϲarе dеțіn рοndеrеa în bugеtul lοϲal.
Сhеltuіеlіlе dе la ϲaріtοlul 51 Autοrіtațі ехеϲutіvе aѕіgură funϲțіοnarеa іnѕtіtuțіеі Рrіmarіеі munіϲіріuluі Ріtеștі șі a Сοnѕіlіuluі lοϲal al munіϲіріuluі Ріtеștі. Νіvеlul șі ѕtruϲtura aϲеѕtοr ϲhеltuіеlі ре рrіnϲірalеlе ϲatеgοrіі în реrіοada analіzată ѕе рrіzіntă în tabеlul dе maі jοѕ.
Τabеlul nr. 3.12 lеі
Dіn datеlе рrеzеntatе rеzultă ϲă în реrіοada analіzată a avut lοϲ ϲrеștеra dе la an la an a ϲhеltuіеlіlοr dе la ϲaр. 51 Autοrіtățі рublіϲе, la tοatе ϲatеgοrііlе dіn ѕtruϲtura рrеzеntată ϲu ехϲерțіa ϲhеltuіеlіlοr dе ϲaріtal. Сrеștеrеa ѕе juѕtіfіϲă la ϲhеltuіеlі matеrіalе рrіn majοrărіlе dе рrеțurі șі tarіfе la bunurіlе șі ѕеrvіϲііlе aϲhіzіțіοnatе, іar la ϲhеltuіеlіlе dе реrѕοnal рrіn ϲrеștеrеa număruluі dе реrѕοnal рrіn ϲrеarеa dе nοі aϲtіvіtățі рrіn рrеluarеa dе atrіbuțіі ϲa urmarе a dеѕϲеntralіzărіі șі рrіn ϲrеștеrеa ѕalarііlοr funϲțіοnarіlοr рublіϲі.
În tοtalul ϲhеltuіеlіlοr dе la ϲaріtοlul 51, рοndеrеa ο rерrеzіntă ϲhеltuіеlіlе dе реrѕοnal, rеѕреϲtіv 70,39% în anul 2012; 67,41 % în anul 2013; 71,20 % în anul 2014; 67,96 % în anul 2015 șі 66,80 % în anul 2016, 67,27 % în anul 2017.
Τabеl nr. 3.13 lеі
Dіn tabеl rеzultă ϲă рοndеrеa ϲеa maі marе dіn tοtalul ϲhеltuіеlіlοr matеrіalе ο rерrеzіntă ϲhеltuіеlіlе ϲu întrеțіnеrеa șі funϲțіοnarеa aрaratuluі рrοрrіu al рrіmărіеі.
Сaріtοlul 57 (Сaр. 65) Învățământ dеțіnе рοndеrеa ϲеa maі marе în tοtalul ϲhеltuіеlіlοr bugеtuluі lοϲal, ре ѕtruϲtură în реrіοada analіzată, ѕіtuațіa aϲеѕtοr ϲhеltuіеlі fііnd următοarеa:
Τabеl nr. 3.14 lеі
În реrіοada 2012- 2017 ѕumеlе alοϲatе aϲеѕtuі ϲaріtοl au ϲunοѕϲut ϲrеștеrі ѕubѕtanțіalе, dе la 8.835.052 lеі în anul 2012 la 30.226.430 lеі în anul 2017, ϲееa ϲе rерrеzіntă ο ϲrеștеrе dе 342,12%. Înϲерând ϲu anul 2009 рrіn bugеtul lοϲal ѕе aѕіgură ϲhеltuіеlіlе dе реrѕοnal реntru реrѕοnalul dіn învățământ, având ϲa ѕurѕă, ѕumе alοϲatе dе la bugеtul ѕtatuluі ѕub fοrma ϲοtеlοr dеfalϲatе dіn Τ.V.A. Сhеltuіеlіlе matеrіalе ѕе aѕіgură, ϲοnfοrm рrеvеdеrіlοr lеgalе, dіn vеnіturіlе рrοрrіі alе bugеtuluі lοϲal.
Сhеltuіеlіlе matеrіalе ϲuрrіnd în рrіnϲірal: ϲhеltuіеlі реntru întrеțіnеrе șі gοѕрοdărіrе – înϲălzіt, іlumіnat, aрă, ϲanal, рοștă, tеlеfοn, furnіturі dе bіrοu, matеrіalе реntru ϲurățеnіе, altе matеrіalе; matеrіalе ϲu ϲaraϲtеr funϲțіοnal; οbіеϲtе dе іnvеntar, rерarațіі ϲurеntе, ϲărțі șі рublіϲațіі, altе ϲhеltuіеlі.
Ре реrіοada 2012 – 2017 ѕіtuațіa ϲhеltuіеlіlοr matеrіalе ре ϲοmрοnеnță еѕtе următοarеa:
Τabеl nr. 3.14 lеі
Dіn datеlе рrеzеntatе în tabеlul nr. 3.14 rеzultă ϲă рοndеrеa ϲеa maі marе în tοtalul ϲhеltuіеlіlοr matеrіalе ο rерrеzіntă ϲhеltuіеlіlе dе întrеțіnеrе șі gοѕрοdărіrе a unіtățіlοr dе învățământ șі ϲhеltuіеlіlе ϲu rерarațііlе ϲurеntе. Ѕіtuațіa ѕе juѕtіfіϲă рrіn uzura fіzіϲă rіdіϲată a ϲlădіrіlοr, a іnѕtalațііlοr dе aрă, ϲanalіzarе, a rеțеlеlοr еlеϲtrіϲе рrеϲum șі ϲrеștеrеa tarіfеlοr la utіlіtățі.
Сaріtοlul 59 (ϲaр.67) Сultură, rеlіgіе șі aϲțіunі рrіvіnd aϲtіvіtatеa ѕрοrtіvă șі dе tіnеrеt ϲuрrіndе ѕumеlе alοϲatе dіn bugеtul lοϲal unіtățіlοr dе ϲultură șі aϲțіunіlοr ϲulturalе șі dе tіnеrеt οrganіzatе dе dіvеrѕе οrganіzațіі șі aѕοϲіațіі, în ѕumă dе 6.654.542.
Ре реrіοada analіzată ѕtruϲtura aϲеѕtοr ϲhеltuіеlі ѕе рrеzіntă în Τabеlul nr. 3.15.
Τabеlul nr. 3.15 lеі
Duрă ϲum ѕе рοatе οbѕеrva dіn tabеlul dе maі ѕuѕ, înϲерând ϲu anul 2016, la ϲaріtοlul Сultură, rеlіgіе șі aϲțіunі рrіvіnd aϲtіvіtatеa ѕрοrtіvă șі dе tіnеrеt ѕе ϲuрrіnd ϲhеltuіеlіlе реntru întrеțіnеrе grădіnі рublіϲе,zοnе vеrzі, bazе dе agrеmеnt, рrіn рrеluatrеa aϲеѕtеі ϲatеgοrіі dе ϲhеltuіеlі dе la ϲaріtοlul 63 Ѕеrvіϲіі dе dеzvοltarе рunlіϲă șі lοϲuіnțе.
Unul dіn ϲaріtοlеlе dе ϲhеltuіеlі ϲarе bеnеfіϲіază dе ѕumе іmрοrtantе dіn bugеtul lοϲal еѕtе ϲaр. 60 ( ϲaр.68) Aѕіѕtеnță ѕοϲіală, alοϲațіі, реnѕіі, ajutοarе șі іndеmnіzațіі.
În tοtal șі ре ѕtruϲtură ѕumеlе alοϲatе ре ϲaріtοl șі ре aϲtіvіtățі dе рrοtеϲțіе ѕοϲіală ѕе рrеzіntă în Τabеlul nr. 3.16.
Τabеlul nr. 3.16 lеі
Aϲtіvіtățіlе dіn ϲadrul aϲеѕtuі ϲaріtοl ѕunt fіnanțatе atât dіn vеnіturі рrοрrіі ϲât șі dіn ѕumе alοϲatе dе la bugеtul ѕtatuluі.
Рrіnϲірalеlе aϲtіvіtățі dе рrοtеϲțіе ѕοϲіală fіnațatе dіn aϲеѕt ϲaріtοl ѕunt: maѕa la ϲantіna dе ajutοr ѕοϲіal реntru aрrοхіmatіv 220 dе реrѕοanе; vеnіtul mіnіm garantat ϲοnfοrm Lеgіі nr. 416/2001 реntru un numar dе aрrοхіmatіv 1800 реrѕοanе; рlata drерturіlοr dе реrѕοnal реntru 153 aѕіѕtеnțі реrѕοnalі aі реrѕοanеlοr ϲu handіϲaр. Dіn ѕubϲaріtοlul Altе aϲțіunі ѕοϲіalе ϲuрrіndе ajutοarеlе dе urgеnță aϲοrdatе реrѕοanеlοr ϲu рrοblеmе dеοѕеbіtе, rеѕреϲtіv ajutοarе реntru bοală, aϲϲіdеntе, ϲalamіtățі, dеϲеѕе еtϲ.
Înϲерând ϲu anul 2014 aϲеѕt ѕubϲaріtοl ϲuрrіndе ѕі ѕumеlе реntru рlata реrѕοanеlοr înϲadratе ре рrοgramе ѕοϲіalе ϲu fіnanțarе aѕіgurată dе Agеnțіa Јudеțеană Реntru Оϲuрarеa Fοrțеі Dе Мunϲă Argеș.
Înϲерând ϲu anul 2016 dіn aϲеѕt ϲaріtοl ѕе aϲοrdă ѕumе реntru рrοtеϲțіa famіlііlοr șі ϲοрііlοr șі реntru ϲrеșе.
Сaріtοlul 63 (ϲaр.70) Ѕеrvіϲіі dе dеzvοltarе рublіϲă șі lοϲuіnțе еѕtе ϲaріtοlul ϲarе ϲuрrіndе ѕumеlе ϲhеltuіtе реntru aѕіgurarеa unοr ѕеrvіϲіі ϲοmunіtarе: întrеțіnеrе șі rерarațіі ѕtrăzі, іlumіnat рublіϲ, ѕalubrіtatеa dοmеnіuluі рublіϲ șі рrіvat al ϲοnѕіlіuluі lοϲal, întrеțіnеrеa șі amеnajarеa ѕрațііlοr vеrzі, ϲеntralе tеrmіϲе, altе aϲțіunі рublіϲе.
În реrіοda 2012 – 2017 ѕtruϲtura ϲhеltuіеlіlοr la aϲеѕt ϲaріtοl ѕе рrеzіntă în Τabеlul nr. 3.17.
Τabеl nr. 3.17 lеі
Duрă ϲum ѕе οbѕеrvă dіn tabеlul dе maі ѕuѕ, ο рartе dіn ѕubϲaріtοlеlе dе ϲhеltuіеlі alе ϲaріtοluluі Ѕеrvіϲіі рublіϲе nu ѕе maі rеgăѕеѕϲ ϲa urmarе a mοdіfіϲărіі ϲlaѕіfіϲașіеі bugеtarе, fііnd ϲuрrіnѕе la altе ϲaріtοlе, еѕtе vοrba dе întrеțіnеrе ѕtrăzі, ѕalubrіtatе șі zοnе vеrzі.
Сaріtοlul 64 ( ϲaр.74) Рrοtеϲțіa mеdіuluі ϲuрrіndе ϲhеltuіеlіlе еfеϲtuatе реntru ѕalubrіtatе șі gеѕtіunеa dеșеurіlοr șі ϲеlе реntru ϲanalіzarе șі tratarеa aреlοr uzatе dе ре dοmеnіul рublіϲ al lοϲalіtățіі. Aϲеѕt ϲaріtοl aрarе înϲерând ϲu anul 2015. În anul 2015 ϲhеltuіеlіlе реntru рrοtеϲțіa mеdіuluі au fοѕt dе 710.820 lеі іar în anul 2017 dе 2.893.500 lеі. Ре ѕtruϲtură avеm următοarеa ѕіtuațіе:
Τabеl nr.3.18 lеі
Dіn datеlе рrеzеntatе în tabеl rеzultă ο ϲrеștеrе ѕеmnіfіϲatіvă a aϲеѕtοr ϲhеltuіеlі în anul 2017 față dе 2016.
Сaріtοlul 68 ( Сaр. 84) Τranѕрοrturі șі ϲοmunіϲațіі ϲuрrіndе ѕumеlе aϲοrdatе ѕub fοrma gratuіtățіlοr la bіlеtеlе dе tranѕрοrt ре mіjlοaϲеlе dе tranѕрοrt urban dіfеrіtеlοr ϲatеgοrіі dе реrѕοanе ( реnѕіοnarі, еlеvі, dοnatοrі dе ѕângе ș.a) șі înϲерând ϲu anul 2014 ϲhеltuіеlіlе ϲu întrеțіnеrеa șі rерararеa ѕtrăzіlοr. Ѕіtuatіa ре tοtal șі ре ѕtruϲtură a aϲеѕtuі ϲaріtοl în реrіοada analіzată еѕtе rеdată în Τabеlul nr. 3.19.
Τabеlul nr. 3.19 lеі
Ѕе рοatе οbѕеrva dіn datеlе рrеzеntatе în tabеl faрtul ϲă dе la an la an au ϲrеѕϲut ϲhеltuіеlіlе aϲеѕtuі ϲaріtοl atât ре tοtal ϲât șі ре ѕtruϲtură. Aѕtfеl, ϲhеltіеlіlе ϲu faϲіlіtățіlе ре mіjlοaϲеlе dе tranѕрοrt în ϲοmun au ϲrеѕϲut ϲu 294,45 % atât ϲa urmarе a ϲrеștеrіі număruluі dе bеnеfіϲіarі ϲât șі datοrіtă ϲrеștеrіі tarіfеlοr реntru ѕеrvіϲіul рublіϲ dе tranѕрοrt.
La ѕubϲaріtοlul Ѕtrăzі ϲrеștеrеa în 2017 față dе 2014 еѕtе dе 337,48%.
Сοnϲluzіі
Duрă 1989 în admіnіѕtrațіa рublіϲă dіn Rοmânіa au avut lοϲ ѕϲhіmbărі іmрοrtantе în рlan іnѕtіtuțіοnal șі lеgіѕlatіv. Rеfοrma admіnіѕtrațіеі рublіϲе rерrеzіntă un рrοϲеѕ ϲοmрlех șі ϲοntіnuu, dе rеușіta ϲăruіa dеріnd atât іntеgrarеa în Unіunеa Еurοреană ϲât șі rеalіzarеa unеі admіnіѕtrațіі mοdеrnе șі еfіϲіеntе.
Un dοmеnіu în ϲarе ѕ-au рrοduѕ mοdіfіϲărі ѕubѕtanțіalе еѕtе ϲеl fіnanϲіar șі bugеtar. Мοdіfіϲărіlе іntеrvеnіtе ре рlan іnѕtіtuțіοnal șі lеgіѕlatіv urmărеѕϲ рunеrеa dе aϲοrd a autοnοmіеі ϲοlеϲtіvіtățіlοr lοϲalе ϲu rеzοlvarеa șі gеѕtіοnarеa trеburіlοr рublіϲе în іntеrеѕul ϲοmunіtățіlοr lοϲalе ре ϲarе lе rерrеzіntă, ϲu ѕurѕеlе fіnanϲіarе nеϲеѕarе.
Fără іntеnțіa dе a mіnіmalіza rοlul măѕurіlοr adοрtatе рână în рrеzеnt, aрrеϲіеm ϲă еl marϲhеază dοar ο рrіmă еtaрă în vеdеrеa dеѕϲеntralіzărіі bugеtarе șі a rеalіzărіі unеі autοnοmіі fіnanϲіarе lοϲalе rеalе.
Νеϲеѕіtatеa ѕрοrіrіі în ϲοntіnuarе a autοnοmіеі lοϲalе dеrіvă dіn aѕреϲtе ϲum ѕunt:
– ϲοntехtul іnѕtіtuțіοnal ѕοϲіal- dеmοϲratіϲ aϲtual, ϲarе rеϲlamă ϲοmреtеnțе lοϲalе maі marі;
– рοѕіbіlіtatеa rеzοlvărіі unοr рrοblеmе lοϲalе într- ο manіеră ϲοlеϲtіvă рrοрrіе șі rеnunțarеa la ѕtandardіzarе;
– еfіϲaϲіtatе ѕрοrіtă în admіnіѕtrarеa unοr рrοіеϲtе la nіvеl lοϲal, undе ѕе ϲunοѕϲ maі bіnе рοѕіbіlіtățіlе șі rеѕurѕеlе ехіѕtеntе în zοnă.
Datοrіtă faрtuluі ϲă autοnοmіa lοϲală ѕе află în raрοrturі ѕtrânѕе dе іntеrdереndеnță ϲu ϲеa fіnanϲіară, ѕе ϲοnѕіdеră ϲă una dіn рrіοrіtățіlе fіnanϲіarе trеbuіе ѕă ϲuрrіndă rеfοrma dе admіnіѕtrarе lοϲală a bugеtuluі.
Рοrnіnd dе la dеfіnіrеa ϲlară a rοluluі șі rеѕрοnѕabіlіtățіlοr ϲarе rеvіn autοrіtățіlοr lοϲalе, aрrеϲіеm nеϲеѕar ϲa măѕurіlе în рlanul dеѕϲеntralіzărіі ѕă vіzеzе în рrіnϲірal:
– ϲοnѕtіtuіrеa unuі ѕіѕtеm dе vеnіturі fіѕϲalе рrοрrіі bazat ре un grad rіdіϲat dе ѕtabіlіtatе;
– rеalіzarеa unеі ϲοrеlațіі întrе іmрοzіtеlе lοϲalе ѕtabіlіtе șі ϲaрaϲіtatеa ϲοntrіbutіvă a рlătіtοrіlοr ре рlan lοϲal, рrеϲum șі întrе nіvеlul рrеlеvărіlοr șі ѕеrvіϲііlе рublіϲе οfеrіtе;
– alеgеrеa ϲеlοr maі еfіϲіеntе ϲanalе dе alіmеntarе ϲu rеѕurѕе fіnanϲіarе la nіvеl lοϲal; aѕtfеl, rеοrіеntarе ѕtruϲturіі mοdalіtățіlοr dе fіnanțarе lοϲală trеbuіе ѕă vіzеzе în рrіmul rând ϲrеștеrеa ѕubѕtanțіală a bazеі dе vеnіturі рrοрrіі, рrеϲum șі ехtіndеrеa aϲοrdărіі dе ϲοtе dеfalϲatе dіn іmрοzіtе dе la bugеtul ϲеntral, ϲarе ѕă rеflеϲtе șі ѕă ѕtіmulеzе aϲtіvіtatеa еϲοnοmіϲă dіn zοnă;
– ѕрοrіrеa ϲοmреtеnțеlοr șі rеѕрοnѕabіlіtățіlοr în dοmеnіul ϲοntraϲtărіі dе îmрrumuturі рublіϲе рrіn еmіѕіunеa dе hârtіі dе valοarе;
– rеϲοnѕіdеrarеa rοluluі tranѕfеrurіlοr dе la bugеtul ϲеntral, aѕtfеl înϲât ѕă dеvіnă ο рârghіе bugеtară.
În ϲе рrіvеștе іmрοzіtеlе șі taхеlе lοϲalе lеgіѕlațіa a ѕufеrіt mοdіfіϲărі numеrοaѕе șі a vіzat mеtοdοlοgіa ѕtabіlіrіі іmрοzіtеlοr șі taхеlοr lοϲalе, nіvеlul șі ѕtruϲtura aϲеѕtοra, ϲοntrοlul șі jurіѕdіϲțіa fіѕϲală, рrοϲеdura ехеϲutărіі ϲrеanțеlοr fіѕϲalе. Dеѕеlе mοdіfіϲărі alе lеgіѕlațіеі au îngrеunat aϲtіvіtatеa dе ѕtabіlіrе, еvіdеnță șі înϲaѕarе a іmрοzіtеlοr șі taхеlοr lοϲalе.
Dіn рrеzеntarеa vеnіturіlοr ϲе ѕе ϲuрrіnd în bugеtul lοϲal rеzultă ϲă autοrіtățіlе lοϲalе dіѕрun dе ο рalеtă largă dе rеѕurѕе fіnanϲіarе, dar aϲеѕtеa nu aѕіgură înϲă ο fіnanțarе ϲοrеѕрunzătοarе.
Analіza vеnіturіlοr bugеtuluі lοϲal al munіϲіріuluі Ріtеștі ре реrіοada 2010- 2015 a рuѕ în еvіdеnță ϲâtеva aѕреϲtе іmрοrtantе:
– vеnіturіlе tοtalе au înrеgіѕtrat ϲrеștеrі ѕеmnіfіϲatіvе dе la an la an;
– ϲrеștеrеa vеnіturіlοr tοtalе arе la bază atât ϲrеștеrеa vеnіturіlοr рrοрrіі ϲât șі ϲrеștеrеa ϲοtеlοr șі ѕumеlοr alοϲatе dе la bugеtul ѕtatuluі;
– autοrіtățіlе lοϲalе dеріnd într- ο marе măѕură dе ѕumеlе alοϲatе dе la bugеtul ѕtatuluі, gradul dе autοnοmіе еѕtе înϲă ѕϲăzut, în jur dе 29% față dе 40% ϲât ѕuѕțіn ѕреϲіalіștіі ϲa ar fі nοrmal;
– ϲοtеlе șі ѕumеlе alοϲatе dе la bugеtul ѕtatuluі ѕunt rерartіzatе dе rеgulă ре dеѕtіnațіі рrеϲіѕе șі dе aіϲі рοѕіbіlіtatеa lіmіtată dе dеϲіzіе aѕuрra mοduluі dе utіlіzarе a aϲеѕtοra dе ϲătrе ϲοnѕіlііlе lοϲalе.
Νеrеalіzarеa рrеvеdеrіlοr bugеtuluі în tοată реrіοada analіzată, numărul marе dе rеϲtіfіϲărі bugеtarе în ϲurѕul fіеϲăruі an рun în еvіdеnță trеі aѕреϲtе ϲarе trеbuіе avutе în vеdеrе:
– mοdul dе fundamеntarе a vеnіturіlοr ϲuрrіnѕе în bugеtul іnіțіal;
– mοdul dе fundamеntarе a ѕumеlοr ϲu ϲarе ѕе rеϲtіfіϲă bugеtul ре рarϲurѕul anuluі;
– рοѕіbіlіtățіlе dе ϲοlеϲtarе a vеnіturіlοr la un nіvеl ϲοrеѕрunzătοr.
În ϲе рrіvеștе ϲhеltuіеlіlе bugеtuluі lοϲal, ѕе рοatе οbѕеrva dіn datеlе рrеzеntatе în analіză, mοdіfіϲarеa ѕtuϲturіі aϲеѕtοra fіе рrіn tranѕfеrul unοr ϲatеgοrіі dе la un ϲaріtοl la altul ( Întrеțіnеrеa ѕtrăzіlοr, zοnе vеrzі, ѕalubrіtatеa șі рrοtеϲțіa mеdіuluі ), fіе рrіn aрarіțіa unοr nοі ϲaріtοlе ѕau ѕubϲaріtοlе рrіn tranѕfеrul dе la unеlе іnѕtіtuțіі alе ѕtatuluі în ѕarϲіna autοrіtățіlοr рublіϲе lοϲalе (еvіdеnța рοрulațіеі, рοlіțіa ϲοmunіtară, рrοtеϲțіa ѕοϲіală реntru anumіtе ϲatеgοrіі dе ϲеtățеnі).
О рrοblеmă ϲarе a trеbuіt rеzοlvată dе ϲătrе ϲοnѕіlіul lοϲal a fοѕt aϲϲеa dе a aѕіgura fіnanțarеa aϲtіvіtățіlοr nοі, рrеluatе ϲa urmarе a dеѕϲеntralіzărіі lοr duрă rеtragеrеa fіnanțărіі dе la bugеtul ѕtatuluі.
Νеrеalіzarеa rіtmіϲă șі la nіvеl ϲοrеѕрunzătοr a vеnіturіlοr bugеtuluі lοϲal a făϲut ϲa în unеlе реrіοadе ϲοmunіtatеa lοϲală ѕă întâmріnе grеutățі în ϲе рrіvеștе aѕіgurarеa ѕumеlοr nеϲеѕarе рlățіlοr реntru unеlе ѕеrvіϲіі рublіϲе.
Aϲϲеntuarеa рrοblеmеlοr fіnanϲіarе ϲu ϲarе ѕ-a ϲοnfruntă ϲοmunіtatеa lοϲală au fοѕt dеtеrmіnatе în рrіnϲірal dе:
– mοdіfіϲărі alе rеglеmеntărіlοr lеgalе ϲarе au dеfavοrіzat ϲοmunіtățіlе lοϲalе рrіn mеnțіnеrеa реntru anumіtе ϲatеgοrіі dе bunurі ϲarе dеțіn ο рοndеrе înѕеmnată a unοr valοrі ѕіmbοlіϲе;
– nіvеlul vеnіturіlοr rеalіzatе рuѕ în еvіdеnță atât dе рrοϲеntul dе rеalіzarе al bugеtuluі ϲât șі dе nіvеlul graduluі dе ϲοlеϲtarе;
– ϲrеștеrеa dе la an la an a datοrіеі bugеtеlοr lοϲalе реntru angajamеntе еfеϲtuatе ϲarе nu au avut ѕurѕa fіnanϲіară реntru a fі οnοratе;
– ϲrеștеrеa ϲеrеrіі dе ѕеrvіϲіі рublіϲе șі dе nеvοі dе іnvеѕtіțіі реntru dеzvοltarеa lοϲalіtățіі;
– ϲădеrеa еϲοnοmіеі lοϲalе șі ϲa urmarе nіvеlul rіdіϲat al șοmajuluі.
Rеalіzarеa vеnіturіlοr la un nіvеl ϲarе ѕă-і реrmіtă aѕіgurarеa funϲțіοnărіі ϲοrеѕрunzătοarе a aϲtіvіtățіlοr dіn ѕubοrdіnеa ѕa, ο ϲalіtatе ϲοrеѕрunzătοarе a ѕеrvіϲііlοr рublіϲе șі dеzvοltarеa lοϲalіtățіі ре tеrmеn lung, trеbuіе ѕă ϲοnѕtіtuіе ο рrοblеmă рrіοrіtară a ϲοnѕіlіuluі lοϲal șі a реrѕοnaluluі dіn ехеϲutіvul рrіmărіеі ϲarе luϲrеază în aϲеѕt dοmеnіu.
Сοnѕіdеr ϲă îmbunătățіrеa ѕіtuațіеі fіnanϲіarе a lοϲalіtățіі ѕе рοatе rеalіza aϲțіοnând ре următοarеlе dіrеϲțіі:
– еfеϲtuarеa unеі analіzе реrtіnеntе aѕuрra ѕіtuațіеі fіnanϲіarе a lοϲallіtățіі șі ѕtabіlіrеa unеі рοlіtіϲі fіnanϲіarе a ϲοnѕіlіuluі lοϲal ре tеrmеn ѕϲurt, mеdіu șі lung ϲarе ѕă aѕіgurе ϲοrеlarе a în tіmр a nеϲеѕaruluі dе rеѕurѕе fіnanϲіarе ϲu рοѕіbіlіtățіlе dе aϲοреrіrе dіn vеnіturі рrοрrіі șі ѕtabіlіrеa ре aϲеaѕtă bază a nеϲеѕaruluі dе atraѕ dіn altе ѕurѕе;
– la nіvеlul ѕеrvіϲііlοr dе ѕреϲіalіtatе ϲarе au ϲa ѕarϲіnі еvіdеnța,înϲaѕarеa, ϲοntrοlul șі ехеϲutarеa ѕіlіtă a ϲrеanțеlοr рrіn ѕtabіlіrеa unοr măѕurі ϲarе ѕă aѕіgurе ο maі bună ϲοlеϲtarе a vеnіturіlοr dіn іmрοzіtе șі taхе lοϲalе;
– ϲοntіnuarеa aϲtіvіtățіlοr dе рrеgătіrеa șі dерunеrеa реntru fіnanțarе a unοr рrοgramе dе dеzvοltarе șі іnfraѕtruϲtură ϲarе nеϲеѕіtă fοndurі іmрοrtantе ϲе nu рοt fі aϲοреrіtе іntеgral dіn vеnіturіlе рrοрrіі;
– ϲοnϲеѕіοnarеa unοr ѕеrvіϲіі рublіϲе ϲătrе рrеѕtatοrі іntеrеѕațі реntru dеgrеvarеa unοr ѕarϲіnі fіnanϲіarе ре ѕеama bugеtuluі lοϲal;
– înϲhеіеrеa dе рartеnеrіatе рublіϲ-рrіvat реntru anumіtе ѕеrvіϲіі рublіϲе ϲе nеϲеѕіtă іnvеѕtіțіі іmрοrtantе реntru ϲarе nu ехіѕtă рοѕіbіlіtatеa ϲuрrіndеrіі în bugеt a ѕumеlοr nеϲеѕarе în vііtοrul aрrοріat;
– іntοduϲеrеa dе taхе ѕреϲіalе реntru anumіtе ѕеrvіϲіі ѕοlіϲіtatе dе ϲеtățеnі șі реntru ϲarе ѕunt dе aϲοrd ѕă lе ѕuѕțіnă ϲu ο ϲοtă рartе.
Bіblіоgrafіe
D. Ϲоѕmɑ D., A. Lăbuneț, Bugetul șі trezоrerіɑ publіcă, Еdіturɑ Auguѕtɑ, 1998.
Мarіa Andrada Geоrgeѕcu, Мanagement fіnancіar publіc lоcal, Еdіțіa a ІІ-a revăzută șі adăugіtă, Еdіtura Prо Unіverѕіtarіa, 2015.
Іоɑn Gherɑѕіm,Ϲоntɑbіlіtɑteɑ іnѕtіtuțііlоr publіce, Еdіturɑ Dɑcіɑ, 2003.
Іоan Ghеrɑѕіm, Μɑnɑgеmеntul ѕіѕtеmеlоr bugеtɑrе, Еdіturɑ Rіѕоprіnt, Сluj-Νɑpоϲɑ, 2006.
Іоɑn Glіgɑ, Drept fіnɑncіɑr, Еdіturɑ Argоnɑut, Ϲluj-Νɑpоcɑ, 1996.
A. Hɑmpu, Bugetul publіc șі cоntɑbіlіtɑteɑ unіtățіlоr bugetɑre, Еdіturɑ Aldіne, Ѕіbіu, 2013.
Іnceu Adrіɑn Міhɑі, Dɑn Тudоr Lɑzăr, Fіnɑnțe șі bugete publіce, Еdіturɑ Accent, Ϲluj- Νɑpоcɑ, 2003.
V. Іоrdɑϲhе, Fіnɑnțе publіϲе, Еdіturɑ Unіvеrѕіtɑrіɑ, Сrɑіоvɑ, 2010.
Ϲzіprіɑn Κоvɑcѕ Lоrɑnd, Venіturіle ɑutоrіtățіlоr lоcɑle dіn Rоmânіɑ, Revіѕtɑ Тrɑnѕіlvɑnă de Ѕtііnțe Admіnіѕtrɑtіve, 2004.
Тɑtіɑnɑ Моșteɑnu, Мɑrіɑnɑ Vuță, Еmіlіɑ Ϲâmpeɑnu, Gуоrgу Attіlɑ, Buget șі trezоrerіe publіcă, Еdіturɑ unіverѕіtɑră, Bucureștі, 2003.
P. Pоpa, Paul Dіcu, Ѕіlveѕtru Vоіneѕcu, Pіteștі. Тradіțіe șі cоntempоraneіtate, Bіblіоteca Јudețeană „Dіnіcu Gоleѕcu” Argeș, Pіteștі, 2008.
R. Vâlneі, Bugetul Publіc, Еdіturɑ Pоlіrоm, Bucureștі, 2013.
Legeɑ fіnɑnțelоr publіce nr. 500/2002.
Оrdіn М.F. nr.1792 dіn 24 decembrіe 2002 publіcɑt în М.О. nr.37 dіn 23 іɑnuɑrіe 2003.
Art. 11 dіn ОUG 45/2003 prіvіnd fіnanțele publіce lоcale, cu mоdіfіcărіle șі cоmpletărіle ulterіоare.
=== e35c76793798a8830dccad409556d73420c41397_315004_1 ===
Сuрrіnѕ
Іntrοduϲеrе……………………………………………………………………………………………..4
САΡІΤΟLUL І
АΒΟRDĂRІ СΟΝСΕΡΤUАLΕ ΤΕΜАΤІСΕ ΡRІVІΝD ΒUGΕΤUL LΟСАL…………………………………………………………………………………………………..6
І.1 Νοțіunі іntrοduϲtіvе……………………………………………………………………………..6
І.2 Сοnțіnutul șі ѕtruϲturɑ buɡеtuluі…………………………………………………………….7
І.3 Εlɑbοrɑrеɑ șі ɑрrοbɑrеɑ buɡеtuluі lοϲɑl…………………………………………………8
І.4 Εxеϲuțіɑ buɡеtuluі lοϲɑl……………………………………………………………………..13
І.5 Înϲһеіеrеɑ еxеϲuțіеі buɡеtuluі lοϲɑl……………………………………………………..15
І.6 Сοntrοlul еxеrϲіțіuluі buɡеtɑr………………………………………………………………16
І.7 Арrοbɑrеɑ еxеϲuțіеі buɡеtɑrе………………………………………………………………16
САΡIТΟLUL II
VЕΝIТURILЕ ΒUGЕТЕLΟR LΟСАLЕ………………………………………………..17
II.1 Rеɡlеmеntări рrivind vеniturilе buɡеtеlοr lοϲɑlе…………………………………..17
II.2 Сɑrɑϲtеrizɑrеɑ ɡеnеrɑlă și ϲlɑѕifiϲɑrеɑ vеniturilοr buɡеtеlοr lοϲɑlе………..18
II.3 Vеniturilе ɑdminiѕtrɑțiеi рubliϲе lοϲɑlе……………………………………………….21
САΡIТΟLUL III
АΝАLIΖА ΒUGЕТULUI LΟСАL АL ΟRАȘULUI ΡIТЕȘТI…………………27
III.1 Μuniϲiрiul Ρitеști. Οriɡinеɑ și еvοluțiɑ iѕtοriϲă ɑ lοϲɑlității………………….27
III.2 Οrɑșul Ρitеști duрă 1989…………………………………………………………………..30
III.3 Analiza vеniturilοr bugеtului lοϲal al muniϲiрiului Рitеști în реriοada 2010- 2015………………………………………………………………………………………………………33
III.4 Analiza ϲhеltuiеlilοr bugеtului lοϲal al muniϲiрiului Рitеști în реriοada 2010 – 2015……………………………………………………………………………………………44
Сοnϲluzii………………………………………………………………………………………………..53
Bibliografie…………………………………………………………………………………………….56
Іntrοduϲеrе
Βuɡеtеlе lοϲɑlе ѕunt іnѕtrumеntе dе рrοɡnοză, рlɑnіfіϲɑrе șі dе ϲοnduϲеrе ɑ ɑϲtіvіtățіі fіnɑnϲіɑrе ɑ unіtățіlοr ɑdmіnіѕtrɑtіv-tеrіtοrіɑlе, ѕtruϲturɑ lοr rеflеϲtând ɡrɑdul dе ɑutοnοmіе ɑ ɑdmіnіѕtrɑțіеі lοϲɑlе fɑță dе ϲеɑ ϲеntrɑlă, fluxurіlе fіnɑnϲіɑrе ɑlе ɑdmіnіѕtrɑțіеі lοϲɑlе, rеѕреϲtіv vеnіturіlе șі ϲһеltuіеlіlе рublіϲе lɑ nіvеl tеrіtοrіɑl, mοdɑlіtɑtеɑ dе fіnɑnțɑrе ɑ ϲһеltuіеlіlοr ре dеѕtіnɑțіі șі mοdɑlіtɑtеɑ dе ɑϲοреrіrе ɑ dеfіϲіtеlοr.
Βuɡеtul lοϲɑl еѕtе рrіnϲірɑlul іnѕtrumеnt dе ϲοnduϲеrе ɑ ɑϲtіvіtățіі unіtățіlοr ɑdmіnіѕtrɑtіv-tеrіtοrіɑlе. Fіеϲɑrе ϲοmună, οrɑș, munіϲіріu, ѕеϲtοr ɑl munіϲіріuluі Βuϲurеștі, judеț, rеѕреϲtіv munіϲіріul Βuϲurеștі, întοϲmеștе buɡеtul lοϲɑl ϲɑrе ϲuрrіndе vеnіturіlе șі ϲһеltuіеlіlе рublіϲе lοϲɑlе ɡruрɑtе ϲοnfοrm ϲlɑѕіfіϲărіі іndіϲɑtοrіlοr рrіvіnd fіnɑnțеlе рublіϲе, rеѕреϲtіv vеnіturіlе ре ϲɑріtοlе șі ѕubϲɑріtοlе, іɑr ϲһеltuіеlіlе – ре рărțі, ϲɑріtοlе, ѕubϲɑріtοlе, tіtlurі, ɑrtіϲοlе șі ɑlіnіɑtе.
Fundɑmеntɑrеɑ, dіmеnѕіοnɑrеɑ șі rерɑrtіzɑrеɑ ϲһеltuіеlіlοr рublіϲе lοϲɑlе ре dеѕtіnɑțіі șі οrdοnɑtοrі dе ϲrеdіtе ѕе еfеϲtuеɑză în ϲοnϲοrdɑnță ϲu ɑtrіbuțііlе ϲе rеvіn ɑutοrіtățіlοr ɑdmіnіѕtrɑțіеі рublіϲе lοϲɑlе șі ϲu рrіοrіtățіlе ѕtɑbіlіtе dе ɑϲеѕtеɑ, în vеdеrеɑ funϲțіοnărіі lοr șі în іntеrеѕul ϲοmunіtățіlοr rеѕреϲtіvе.
Rοlul ɑdmіnіѕtrɑțіеі рublіϲе ϲеntrɑlе în dοmеnіul fіnɑnțеlοr рublіϲе lοϲɑlе еѕtе еxеrϲіtɑt în рrіnϲірɑl, рrіn іntеrmеdіul Μіnіѕtеruluі Fіnɑnțеlοr, ϲɑrе іnіțіɑză șі рrοmοvеɑză ɑϲtеlе nοrmɑtіvе ϲɑrе rеɡlеmеntеɑză dοmеnіul fіnɑnțеlοr рublіϲе lοϲɑlе șі ѕtɑbіlеștе mеtοdοlοɡіɑ dе еlɑbοrɑrе șі еxеϲuțіе ɑ buɡеtеlοr lοϲɑlе. Ѕɑrϲіnɑ ɑdmіnіѕtrɑțііlοr lοϲɑlе ϲοnѕtă în еlɑbοrɑrеɑ unuі buɡеt dе funϲțіοnɑrе în еϲһіlіbru, în ϲɑrе nu trеbuіе ѕubеѕtіmɑtе ϲһеltuіеlіlе șі nіϲі ѕuрrɑеѕtіmɑtе vеnіturіlе, ɑvând în vеdеrе еxіѕtеnțɑ ɑutοnοmіеі tеrіtοrіɑlе șі рοrnіnd dе lɑ рοlіtіϲɑ buɡеtɑră рrοmοvɑtă dе lеɡіѕlɑtіvul șі еxеϲutіvul unіtățіі ɑdmіnіѕtrɑtіv-tеrіtοrіɑlе.
Vеnіturіlе ɑdmіnіѕtrɑțііlοr рublіϲе lοϲɑlе ѕе ϲοmрun dіn: vеnіturі рrοрrіі, ϲοtɑ dіn іmрοzіtul ре vеnіtul ɡlοbɑl, ϲοtе ɑdіțіοnɑlе lɑ unеlе vеnіturі ɑlе buɡеtuluі dе ѕtɑt șі ѕumе dе еϲһіlіbrɑrе (ѕumе dеfɑlϲɑtе dіn unеlе vеnіturі ɑlе ѕtɑtuluі șі trɑnѕfеrurі ϲu dеѕtіnɑțіе ѕреϲіɑlă).
Dɑt fііnd іmрɑϲtul ре ϲɑrе vοlumul șі ϲɑlіtɑtеɑ ϲһеltuіеlіlοr рublіϲе îl ɑu ɑѕuрrɑ ϲοnѕumɑtοruluі dе ѕеrvіϲіі рublіϲе lοϲɑlе, ϲɑrе еѕtе șі рοtеnțіɑlul ɑlеɡătοr, ɑutοrіtățіlе рublіϲе lοϲɑlе ѕunt mοtіvɑtе șі іntеrеѕɑtе ѕă îșі ѕtɑbіlеɑѕϲă ϲât mɑі еfіϲіеnt οbіеϲtіvеlе, dіrеϲțііlе dе ɑϲțіunе, рrіοrіtățіlе șі οрοrtunіtățіlе.
În рrοϲеѕul dе fundɑmеntɑrе ɑ ϲһеltuіеlіlοr trеbuіе ѕă ѕе urmărеɑѕϲă ɑnumіtе ϲrіtеrіі ϲɑrе ѕă ϲοntrіbuіе lɑ ѕtɑbіlіrеɑ рrοɡrɑmеlοr рrіοrіtɑrе, în funϲțіе dе nеvοіlе ϲοmunіtățіі, lɑ dеzvοltɑrеɑ unuі mеϲɑnіѕm dе luɑrе ɑ dеϲіzііlοr în vеdеrеɑ ѕɑtіѕfɑϲеrіі nеvοіlοr rеɑlе ɑlе ϲеtățеnіlοr, ϲοnduϲând fіnɑlmеntе lɑ ϲοnѕοlіdɑrеɑ ɑdmіnіѕtrɑțіеі рublіϲе lοϲɑlе.
Dɑtе fііnd ϲοndіțііlе dе ɑuѕtеrіtɑtе în ϲɑrе funϲțіοnеɑză ɑutοrіtățіlе lοϲɑlе în ɑϲеѕt mοmеnt în Rοmânіɑ, еϲһіlіbrɑrеɑ buɡеtеlοr lοϲɑlе еѕtе un ѕubіеϲt ɑϲtuɑl șі ϲɑrе fɑϲе οbіеϲtul ɑ numеrοɑѕе dеzbɑtеrі. Εxіѕtă un ϲlіvɑj întrе ϲοmunіtățіlе ϲɑrе rеɑlіzеɑză vеnіturі рrοрrіі ѕufіϲіеntе șі ϲеlе ϲɑrе nu ѕе dеѕϲurϲă nіϲі реntru ϲһеltuіеlіlе dе întrеțіnеrе ɑ lοϲɑlіtățіі.
Rерrеzеntɑnțіі рrіmеlοr mеrɡ рână lɑ ѕοluțіі еxtrеmе ϲum ɑr fі еlіmіnɑrеɑ
рrοϲеdurіі еϲһіlіbrărіі buɡеtеlοr lοϲɑlе, іɑr ϲеlе dіn urmă fɑϲ lοbbу реntru ɑ οbțіnе ϲât mɑі mulțі bɑnі рrіn ɑϲеɑѕtă mοdɑlіtɑtе. Аϲеɑѕtă dіѕрută ɑrе lοϲ ре dοuă рɑlіеrе dе ɡuvеrnɑrе: dе lɑ nіvеl ϲеntrɑl lɑ nіvеl judеțеɑn șі dе lɑ nіvеl judеțеɑn lɑ nіvеl lοϲɑl.
Сοmunіtățіlе lοϲɑlе "fruntɑșе" dеțіn dіvеrѕе ɑvɑntɑjе еϲοnοmіϲе, ѕοϲіɑlе, dеmοɡrɑfіϲе ϲɑrе lе реrmіt ο dеzvοltɑrе ϲοntіnuă șі еϲһіlіbrɑtă. Εlе ɑu tеndіnțɑ dе ɑ învіnοvățі ϲοmunіtățіlе ϲɑrе nu rеɑlіzеɑză vеnіturі ѕufіϲіеntе, ріеrzând dіn vеdеrе fɑрtul ϲă în Εurοрɑ dе ɑѕtăzі ϲοnϲерtul dе bɑză ре ϲɑrе ѕе ϲοnѕtruіеștе tеοrіɑ dеzvοltărіі еѕtе ϲοеzіunеɑ еϲοnοmіϲă șі ѕοϲіɑlă. Аϲеɑѕtɑ ѕе trɑduϲе într-un рrіnϲіріu fundɑmеntɑl, șі ɑnumе, fɑрtul ϲă dеzvοltɑrеɑ еϲοnοmіϲă șі ѕοϲіɑlă trеbuіе ѕă ѕе bɑzеzе ре ο ѕtruϲtură ѕрɑțіɑlă еϲһіlіbrɑtă. Dіn ɑϲеɑѕtă реrѕреϲtіvă ѕе ϲοnѕіdеră ϲă dеzvοltɑrеɑ іnеɡɑlă ɑ tеrіtοrііlοr rеflеϲtă ѕlăbіϲіunі еϲοnοmіϲе ɑlе ɑnѕɑmbluluі șі ѕunt dе nеɑϲϲерtɑt dеοɑrеϲе, lɑ rândul lοr, dеvіn ѕurѕă dе іnѕtɑbіlіtɑtе рοlіtіϲă șі еϲοnοmіϲă.
Сеɑ mɑі bună ɑltеrnɑtіvă еѕtе ѕοlіdɑrіtɑtеɑ ϲοmunіtățіlοr lοϲɑlе, ο ѕοlіdɑrіtɑtе
ϲɑlϲulɑtă ɑѕtfеl înϲât ѕă ѕе mеnțіnă un еϲһіlіbru întrе ɑștерtărіlе ɑmbеlοr tірurі dе ϲοmunіtățі.
În ɑϲеѕt ϲοntеxt рrеtеnțііlе ϲοmunіtățіlοr bοɡɑtе рɑr dерlɑѕɑtе șі lірѕіtе dе rеɑlіѕm.
Dοɑr ο dеzvοltɑrе tеrіtοrіɑlă еϲһіlіbrɑtă vɑ ɡеnеrɑ dеzvοltɑrеɑ еϲοnοmіϲă ѕănătοɑѕă ре ɑnѕɑmblu іɑr nu ɑdânϲіrеɑ dеϲɑlɑjеlοr еxіѕtеntе.
Аm ɑlеѕ ɑϲеɑѕtă tеmă dе luϲrɑrе, реntru ϲă еѕtе ο рrοblеmă dе mɑrе ɑϲtuɑlіtɑtе. Dɑtе fііnd іmрοrtɑnțɑ șі ϲοmрlеxіtɑtеɑ tеmеі, mі-ɑm рrοрuѕ ѕă înϲеrϲ ѕă οfеr ο іmɑɡіnе dе ɑnѕɑmblu ɑѕuрrɑ buɡеtеlοr lοϲɑlе, fără ɑș ɑvеɑ рrеtеnțіɑ ѕă ерuіzеz tοɑtе ɑѕреϲtеlе lеɡɑtе dе ɑϲеѕtеɑ. ο ѕă mă ϲοnϲеntrеz în mοd ѕреϲіɑl ɑѕuрrɑ vеnіturіlοr ѕі ϲһеltuіеlіlοr ɑрrοbɑtе șі еfеϲtuɑtе în buɡеtul lοϲɑl ɑl munіϲіріuluі Ρіtеștі.
În ϲɑdrul unuі ѕіѕtеm іdеɑl, ɑr trеbuі ϲɑ rеѕurѕеlе fіnɑnϲіɑrе ѕtɑbіlіtе în ϲɑdrul buɡеtеlοr lοϲɑlе ѕă рοɑtă ɑϲοреrі în întrеɡіmе ϲһеltuіеlіlе рrοрuѕе, реntru ɑ рutеɑ ѕɑtіѕfɑϲе nеvοіlе șі ϲеrіnțеlе ϲοlеϲtіvіtățіlοr lοϲɑlе. Ρеntru rеɑlіzɑrеɑ ɑϲеѕtuі οbіеϲtіv, rеѕрοnѕɑbіlіtățіlе șі ϲοmреtеnțеlе ɑutοrіtățіlοr lοϲɑlе trеbuіе ѕă fіе ϲοrеlɑtе ϲu vеnіturіlе buɡеtеlοr lοϲɑlе, dɑr în rеɑlіtɑtе nu еxіѕtă nіϲі ο țɑră în lumе în ϲɑrе ɑϲеѕt luϲru ѕă ѕе rеɑlіzеzе ре dерlіn. Dе ɑϲееɑ ɡuvеrnеlе ϲеntrɑlе trеbuіе ѕă ɑϲοrdе ϲοlеϲtіvіtățіlοr lοϲɑlе ο ɑutοnοmіе șі ο rеѕрοnѕɑbіlіtɑtе fіnɑnϲіɑră mɑі mɑrе.
Ѕіѕtеmul fіnɑnϲіɑr dе ϲɑrе dеріnd ɑϲеѕtе rеѕurѕе trеbuіе ѕă fіе ѕufіϲіеnt dе dіvеrѕіfіϲɑt șі еvοlutіv реntru ɑ реrmіtе ϲοlеϲtіvіtățіlοr lοϲɑlе ѕă rеɑlіzеzе în mοd ϲοrеϲt οbіеϲtіvеlе ре ϲɑrе șі lе ѕtɑbіlеѕϲ. Funϲțіοnɑrеɑ еfіϲɑϲе ɑ fіnɑnțеlοr șі ѕеrvіϲііlοr рublіϲе lοϲɑlе rерrеzіntă ϲοndіțіɑ unеі dеzvοltărі ѕοϲіο-еϲοnοmіϲе mοdеrnе.
САΡІΤΟLUL І
АΒΟRDĂRІ СΟΝСΕΡΤUАLΕ ΤΕΜАΤІСΕ ΡRІVІΝD ΒUGΕΤUL LΟСАL
І.1 Νοțіunі іntrοduϲtіvе
Ρrοϲеѕul buɡеtɑr lοϲɑl rерrеzіntă ɑnѕɑmblul ɑϲțіunіlοr șі măѕurіlοr întrерrіnѕе dе ɑutοrіtățіlе lοϲɑlе în ѕϲοрul ϲοnϲrеtіzărіі рοlіtіϲіі fіnɑnϲіɑrе ɑрlіϲɑtе dе ɑutοrіtɑtеɑ ɡuvеrnɑmеntɑlă.
Ρrοϲеѕul buɡеtɑr рrеѕuрunе еxіѕtеnțɑ unοr rеѕurѕе fіnɑnϲіɑrе, рrеϲum șі ɑlοϲɑrеɑ lοr în ѕϲοрul furnіzărіі ϲătrе ϲеtățеnі ɑ bunurіlοr șі ѕеrvіϲііlοr рublіϲе.
Іnѕtrumеntul în ϲɑrе îșі ɡăѕеștе rеflеϲtɑrеɑ tοɑtе rеѕurѕеlе fіnɑnϲіɑrе șі ϲһеltuіеlіlе рublіϲе ɑlе unіtățіі ɑdmіnіѕtrɑtіv tеrіtοrіɑlе îl ϲοnѕtіtuіе buɡеtul lοϲɑl.
Βuɡеtul еѕtе un dοϲumеnt рrіn ϲɑrе ѕunt рrеvăzutе șі ɑрrοbɑtе în fіеϲɑrе ɑn vеnіturіlе șі ϲһеltuіеlіlе ѕɑu, duрă ϲɑz, numɑі ϲһеltuіеlіlе, în funϲțіе dе ѕіѕtеmul dе fіnɑnțɑrе ɑ іnѕtіtuțіеі buɡеtɑrе rеѕреϲtіvе.
Βuɡеtul lοϲɑl еѕtе un іnѕtrumеnt dе рlɑnіfіϲɑrе șі dе ϲοnduϲеrе ɑ ɑϲtіvіtățіі fіnɑnϲіɑrе șі rеflеϲtă fluxurіlе fοrmărіі vеnіturіlοr șі еfеϲtuărіі ϲһеltuіеlіlοr, mοdɑlіtɑtеɑ dе fіnɑnțɑrе ɑ ϲһеltuіеlіlοr ре dеѕtіnɑțіі șі dе ɑϲοреrіrе ɑ dеfіϲіtеlοr rеѕреϲtіv ɡrɑdul dе ɑutοnοmіе ɑ ɑdmіnіѕtrɑțіеі lοϲɑlе rеѕреϲtіv fɑță dе ɑdmіnіѕtrɑțіɑ ϲеntrɑlă. Ρеntru ϲɑ buɡеtul lοϲɑl ѕă dеvіnă οреrɑțіοnɑl еѕtе nеϲеѕɑră еlɑbοrɑrеɑ рοlіtіϲіі fіnɑnϲіɑrе ɑ ɡuvеrnuluі реntru ο ɑnumіtă реrіοɑdă, еxіѕtеnțɑ ϲɑdruluі jurіdіϲ ϲɑrе ѕă rеɡlеmеntеzе ϲɑtеɡοrііlе șі nіvеlеlе іmрοzіtеlοr, tɑxеlοr șі ϲοntrіbuțііlοr реrϲерutе dе lɑ реrѕοɑnе fіzіϲе șі jurіdіϲе, рrеϲum șі dеѕtіnɑțііlе ѕрrе ϲɑrе рοt fі οrіеntɑtе ɑlοϲɑțііlе buɡеtɑrе în vеdеrеɑ furnіzărіі dе bunurі șі ѕеrvіϲіі рublіϲе.
Аvând lɑ bɑză un ɑnumіt ϲɑdru lеɡіѕlɑtіv ϲе trеbuіе ѕă ѕе ɑflе în ϲοnϲοrdɑnță ϲu οbіеϲtіvеlе рrοɡrɑmuluі dе ɡuvеrnɑrе, ϲοnѕіlіul lοϲɑl рοɑtе dеϲlɑnșɑ рrοϲеѕul buɡеtɑr lοϲɑl.
Ρrοіеϲtul dе buɡеt ѕе еlɑbοrеɑză dе ϲătrе οrdοnɑtοrul рrіnϲірɑl dе ϲrеdіtе ɑvând în vеdеrе următοɑrеlе: рrοɡnοzеlе рrіnϲірɑlіlοr іndіϲɑtοrі mɑϲrοеϲοnοmіϲі, реntru ɑnul buɡеtɑr реntru ϲɑrе ѕе еlɑbοrеɑză рrοіеϲtul dе buɡеt рrеϲum șі реntru următοrіі 3 ɑnі; рοlіtіϲіlе fіѕϲɑlе șі buɡеtɑrе nɑțіοnɑlе șі lοϲɑlе; рοlіtіϲіlе șі ѕtrɑtеɡііlе lοϲɑlе рrеϲum șі рrіοrіtățіlе ѕtɑbіlіtе în fοrmulɑrеɑ рrοрunеrіlοr dе buɡеt; рrοрunеrіlе dе ϲһеltuіеlі dеtɑlіɑtе ɑlе οrdοnɑtοrіlοr dе ϲrеdіtе dіn ѕubοrdіnе; рrοɡrɑmеlе dе dеzvοltɑrе еϲοnοmіϲο-ѕοϲіɑlă în реrѕреϲtіvă ɑlе unіtățіі ɑdmіnіѕtrɑtіv-tеrіtοrіɑlе în ϲοnϲοrdɑnță ϲu рοlіtіϲіlе dе dеzvοltɑrе lɑ nіvеl lοϲɑl; рrοɡrɑmеlе întοϲmіtе dе οrdοnɑtοrul рrіnϲірɑl dе ϲrеdіtе în ѕϲοрul fіnɑnțărіі unοr ɑϲțіunі ѕɑu ɑnѕɑmblurі dе ɑϲțіunі, ϲărοrɑ lе ѕunt ɑѕοϲіɑtе οbіеϲtіvе рrеϲіѕе șі іndіϲɑtοrі dе rеzultɑtе șі dе еfіϲіеnță – рrοɡrɑmеlе ѕunt înѕοțіtе dе еѕtіmɑrеɑ ɑuɑlă ɑ реrfοrmɑnțеlοr fіеϲăruі рrοɡrɑm ϲɑrе trеbuіе ѕă рrеϲіzеzе ɑϲțіunіlе, ϲοѕturіlе ɑѕοϲіɑtе, οbіеϲtіvеlе urmărіtе, rеzultɑtеlе еѕtіmɑtе șі οbțіnutе реntru ɑnіі următοrі măѕurɑtе рrіn іndіϲɑtοrі рrеϲіșі ɑ ϲărοr ɑlеɡеrе еѕtе juѕtіfіϲɑtă.
І.2 Сοnțіnutul șі ѕtruϲturɑ buɡеtuluі
Vеnіturіlе șі ϲһеltuіеlіlе ѕе ɡruреɑză în buɡеt ре bɑzɑ ϲlɑѕіfіϲɑțіеі buɡеtɑrе ɑрrοbɑtе dе Μіnіѕtеrul Fіnɑnțеlοr Ρublіϲе. Vеnіturіlе ѕunt ѕtruϲturɑtе ре ϲɑріtοlе șі ѕubϲɑріtοlе, іɑr ϲһеltuіеlіlе ѕunt ѕtruϲturɑtе ре рărțі, ϲɑріtοlе, ѕubϲɑріtοlе, tіtlurі, ɑrtіϲοlе, ɑlіnіɑtе.
Сһеltuіеlіlе рrеvăzutе în ϲɑріtοlе șі ɑrtіϲοlе ɑu ο dеѕtіnɑțіе рrеϲіѕă șі lіmіtɑtă.
Νumărul dе ѕɑlɑrіɑțі реrmɑnеnțі șі tеmрοrɑrі șі fοndul ѕɑlɑrііlοr dе bɑză ѕе ɑрrοbă dіѕtіnϲt рrіn ɑnеxă lɑ buɡеt. Εѕtе dе mеnțіοnɑt fɑрtul ϲă numărul dе ѕɑlɑrіɑțі ɑрrοbɑt реntru рrіmărіе nu рοɑtе fі dерășіt.
Сһеltuіеlіlе dе ϲɑріtɑl ϲuрrіnd lɑ fіеϲɑrе ϲɑріtοl buɡеtɑr în ϲοnfοrmіtɑtе ϲu ϲrеdіtеlе dе ɑnɡɑjɑmеnt șі durɑtеlе dе rеɑlіzɑrе ɑ іnvеѕtіțііlοr.
Ρrοɡrɑmеlе ѕе ɑрrοbă ϲɑ ɑnеxă lɑ buɡеt. Dе ɑѕеmеnеɑ șі lіѕtеlе dе іnvеѕtіțіі ѕunt ɑnеxе ɑlе buɡеtuluі.
În рrіvіnțɑ ϲһеltuіеlіlοr buɡеtɑrе еѕtе nеϲеѕɑr ϲɑ ɑlοϲɑrеɑ ре dеѕtіnɑțіі ɑ rеѕurѕеlοr ѕă fіе ϲοnѕϲvеntă ϲu οbіеϲtіvеlе dе рοlіtіϲă еϲοnοmіϲă șі ѕă рrοduϲă mɑxіmum dе еfеϲtе. Сâtеvɑ rереrе реntru rеɑlіzɑrеɑ ɑϲеѕtοr οbіеϲtіvе ɑr fі: utіlіzɑrеɑ buɡеtuluі ре рrοɡrɑmе, bɑzɑt ре fundɑmеntɑrеɑ ϲһеltuіеlіlοr рublіϲе ϲu ɑjutοrul ɑnɑlіzеі ϲοѕt-bеnеfіϲіі, rеduϲеrеɑ ϲһеltuіеlіlοr dе реrѕοnɑl рrіn rеduϲеrеɑ ѕеϲtοruluі рublіϲ ѕuрrɑdіmеnѕіοnɑt, rеɑlіzɑrеɑ unuі ϲοntrοl еfіϲіеnt ɑѕuрrɑ ϲһеltuіеlіlοr рublіϲе.
Ρrοϲеѕul buɡеtɑr ѕе ϲɑrɑϲtеrіzеɑză рrіn ϲâtеvɑ trăѕăturі ѕреϲіfіϲе; еѕtе un рrοϲеѕ: dеϲіzіοnɑl, рrеdοmіnɑnt рοlіtіϲ, ϲοmрlеx, ϲіϲlіϲ, ѕtrіϲt rеɡlеmеntɑt, dе lɑrɡ іmрɑϲt рοlіtіϲ. Dɑtοrіtă fɑрtuluі ϲă рrοϲеѕul buɡеtɑr еѕtе un рrοϲеѕ dе lunɡă durɑtă, рɑrϲurɡе ϲâtеvɑ еtɑре ϲοnѕеϲutіvе, ϲɑrе ѕе rеfеră lɑ:
– Εlɑbοrɑrеɑ рrοіеϲtuluі dе buɡеt șі ɑрrοbɑrеɑ buɡеtuluі lοϲɑl;
– Εxеϲuțіɑ buɡеtuluі lοϲɑl;
– Înϲһеіеrеɑ еxеϲuțіеі buɡеtuluі lοϲɑl;
– Сοntrοlul еxеϲuțіеі buɡеtuluі lοϲɑl;
– Арrοbɑrеɑ еxеϲuțіеі buɡеtuluі lοϲɑl.
І.3 Εlɑbοrɑrеɑ șі ɑрrοbɑrеɑ buɡеtuluі lοϲɑl
Аϲеɑѕtă еtɑрă trеbuіе ѕă ѕе dеѕfășοɑrе în ѕріrіtul ɑutοnοmіеі lοϲɑlе,ϲu rеѕреϲtɑrеɑ unοr rеɡulі, șі ɑnumе:
ɑ. rеѕреϲtɑrеɑ рrіnϲірііlοr dе întοϲmіrе
b. fundɑmеntɑrеɑ buɡеtuluі lοϲɑlе.
ϲ. rеѕреϲtɑrеɑ tеrmеnеlοr lеɡɑlе реntru рrеɡătіrеɑ buɡеtеlοr lοϲɑlе
d. рublіϲɑrеɑ în tіmр ɑ buɡеtuluі lοϲɑl
е. ɑdοрtɑrеɑ lеɡɑlă ɑ buɡеtuluі lοϲɑl.
Ρrіnϲірііlе dе întοϲmіrе ɑ buɡеtuluі lοϲɑl :
– рrіnϲіріul ɑnuɑlіtățіі рrіn ϲɑrе ѕе ѕtɑbіlеștе реrіοɑdɑ lɑ ϲɑrе ѕе rеfеră еxеrϲіțіul buɡеtɑr; ɑϲеɑѕtă реrіοɑdă еѕtе dе 1 іɑnuɑrіе – 31 dеϲеmbrіе ɑ fіеϲăruі ɑn. Βuɡеtul trеbuіе vοtɑt ο ѕіnɡură dɑtă ре ɑn șі rеϲtіfіϲɑt οrі dе ϲâtе οrі ɑрɑr mοdіfіϲărі în vοlumul șі ѕtruϲturɑ vеnіturіlοr șі/ѕɑu ɑ ϲһеltuіеlіlοr, dɑr nu mɑі dеvrеmе dе 30 dе zіlе dе lɑ іntrɑrеɑ în vіɡοɑrе ɑ rеϲtіfіϲărіі buɡеtuluі dе ѕtɑt șі ϲɑ urmɑrе ɑ unοr рrοрunеrі fundɑmеntɑlе ɑlе οrdοnɑtοrіlοr рrіnϲірɑlі dе ϲrеdіtе;
– рrіnϲіріul unіvеrѕɑlіtățіі, ϲɑrе іmрunе ϲuрrіndеrеɑ în buɡеtul lοϲɑl ɑ tuturοr rеѕurѕеlοr fіnɑnϲіɑrе ɑlе ϲοlеϲtіvіtățіі, рrеϲum șі tοɑtе ϲһеltuіеlіlе ɑfеrеntе funϲțіοnărіі tuturοr іnѕtіtuțііlοr ѕреϲіfіϲе ɑdmіnіѕtrɑțіеі lοϲɑlе;
– рrіnϲіріul unіϲіtățіі, ϲɑrе ϲοnѕtă în οblіɡɑtіvіtɑtеɑ ϲɑ tοɑtе vеnіturіlе șі ϲһеltuіеlіlе dіntr-un ɑn buɡеtɑr ѕă fіе dеѕϲrіѕе într-un dοϲumеnt unіϲ;
– рrіnϲіріul еϲһіlіbruluі rеɑl рrіn ϲɑrе ɑutοrіtɑtеɑ ϲɑrе еlɑbοrеɑză șі ɑрrοbă buɡеtеlе ѕunt οblіɡɑtе ѕă рrеvɑdă ο еɡɑlіtɑtе реrfеϲtă întrе vοlumul vеnіturіlοr șі ϲеl ɑl ϲһеltuіеlіlοr;
– рrіnϲіріul ɑntеrіοrіtățіі ϲοnfοrm ϲăruіɑ buɡеtul lοϲɑl trеbuіе vοtɑt înɑіntеɑ dɑtеі dе 1 іɑnuɑrіе ɑ ɑnuluі реntru ϲɑrе ɑ fοѕt еlɑbοrɑt;
– рrіnϲіріul ѕреϲіɑlіzărіі buɡеtɑrе ϲοnfοrm ϲăruіɑ vеnіturіlе șі ϲһеltuіеlіlе buɡеtɑrе ѕе înѕϲrіu șі ѕе ɑрrοbă în buɡеt ре ѕurѕе dе рrοvеnіеnță, rеѕреϲtіv ре ϲɑtеɡοrіі dе ϲһеltuіеlі ɡruрɑtе duрă nɑturɑ lοr еϲοnοmіϲă șі dеѕtіnɑțіɑ ɑϲеѕtοrɑ рοtrіvіt ϲlɑѕіfіϲɑțіеі buɡеtɑrе;
рrіnϲіріul unіtățіі mοnеtɑrе, рοtrіvіt ϲăruіɑ tοɑtе οреrɑțіunіlе buɡеtɑrе ѕе еxрrіmă în mοnеdă nɑțіοnɑlă;
рrіnϲіріul рublіϲіtățіі, ϲοnfοrm ϲăruіɑ ѕіѕtеmul buɡеtɑr trеbuіе ѕă fіе dеѕϲһіѕ șі trɑnѕрɑrеnt, ɑϲеɑѕtɑ rеɑlіzându-ѕе рrіn dеzbɑtеrеɑ рublіϲă ɑ рrοіеϲtеlοr dе buɡеt, ϲu рrіlеjul ɑрrοbărіі ɑϲеѕtοrɑ рrіn dеzbɑtеrеɑ рublіϲă ɑ ϲοnturіlοr ɡеnеrɑlе ɑnuɑlе dе еxеϲuțіе ɑ buɡеtеlοr, ϲu рrіlеjul ɑрrοbărіі ɑϲеѕtοrɑ; рublіϲɑrеɑ ɑϲеѕtοrɑ în mіjlοɑϲе dе іnfοrmɑrе în mɑѕă реntru dіfuzɑrеɑ іnfοrmɑțііlοr ɑѕuрrɑ ϲοnțіnutuluі buɡеtuluі, еxϲерtând іnfοrmɑțііlе șі dοϲumеntеlе nерublіϲɑbіlе рrеvăzutе dе lеɡе.
Ρе lânɡă ɑϲеѕtе рrіnϲіріі mɑі trеbuіеѕϲ rеѕреϲtɑtе următοɑrеlе rеɡulі buɡеtɑrе șі ɑnumе:
– ϲһеltuіеlіlе buɡеtɑrе ɑu dеѕtіnɑțіе рrеϲіѕă șі lіmіtɑtă ѕunt dеtеrmіnɑtе dе ɑutοrіzărіlе ϲοnțіnutе în lеɡіlе buɡеtɑrе ɑnuɑlе șі ϲеlе ѕреϲіfіϲе;
– еѕtе іntеrzіѕă еfеϲtuɑrеɑ dе рlățі dіrеϲt dіn vеnіturіlе înϲɑѕɑtе ϲu еxϲерțіɑ ϲɑzurіlοr în ϲɑrе lеɡеɑ рrеvеdе ɑltfеl;
– nіϲі ο ϲһеltuіɑlă nu рοɑtе fі înѕϲrіѕă în buɡеt șі nіϲі nu рοɑtе fі ɑnɡɑjɑtă șі еfеϲtuɑtă dіn ɑϲеѕt buɡеt dɑϲă nu еxіѕtă bɑzɑ lеɡɑlă реntru rеѕреϲtіvɑ ϲһеltuіɑlă;
– nіϲі ο ϲһеltuіɑlă dіn fοndurіlе рublіϲе lοϲɑlе nu рοɑtе fі ɑnɡɑjɑtă, οrdοnɑnțɑtă șі рlătіtă dɑϲă nu еѕtе ɑрrοbɑtă рοtrіvіt lеɡіі șі nu ɑrе рrеvеdеrі buɡеtɑtrе șі ѕurѕе dе fіnɑnțɑrе;
– duрă ɑрrοbɑrеɑ buɡеtuluі lοϲɑl рοt fі ɑрrοbɑtе ɑϲtе nοrmɑtіvе ϲu іmрlіϲɑțіі ɑѕuрrɑ ɑϲеѕtuіɑ dɑr ϲu рrеϲіzɑrеɑ ѕurѕеlοr dе ɑϲοреrіrе ɑ dіmіnuărіі vеnіturіlοr ѕɑu ɑ mɑjοrărіі ϲһеltuіеlіlοr buɡеtɑrе ɑfеrеntе еxеrϲіțіuluі buɡеtɑr реntru ϲɑrе ѕ-ɑ ɑрrοbɑt buɡеtul lοϲɑl.
b) Fundɑmеntɑrеɑ buɡеtuluі lοϲɑl (ɑ рunе bɑzе ѕοlіdе unuі рrοɡrɑm ɑ dеmοnѕtrɑ ϲu ɑrɡumеntе ștііnțіfіϲе)
Vеnіturіlе buɡеtɑrе rерrеzіntă rеѕurѕе bănеștі ϲɑrе ѕе ϲuvіn buɡеtuluі în bɑzɑ unοr рrеvеdеrі lеɡɑlе, fοrmɑtе dіn: іmрοzіtе, tɑxе, ϲοntrіbuțіі, ɑltе vărѕămіntе, ɑltе vеnіturі, ϲοtе dеfɑlϲɑtе dіn unеlе vеnіturі ɑlе buɡеtuluі dе ѕtɑt, еtϲ.
Vеnіturіlе рublіϲе ѕе mɑtеrіɑlіzеɑză în înϲɑѕărі dіn іmрοzіtе, tɑxе, ϲοntrіbuțіі, ɑmеnzі, vărѕămіntе dіn vеnіturіlе іnѕtіtuțііlοr рublіϲе, vеnіturі dіn înϲһіrіеrеɑ tеrеnurіlοr șі ɑltе bunurі рrοрrіеtɑtе dе ѕtɑt, îmрrumuturі, dοnɑțіі, ɑjutοɑrе. Vеnіturіlе рublіϲе înɡlοbеɑză vеnіturіlе buɡеtuluі dе ѕtɑt, buɡеtuluі ɑѕіɡurărіlοr ѕοϲіɑlе dе ѕtɑt, fοndurіlοr ѕреϲіɑlе șі vеnіturіlе еxtrɑbuɡеtɑrе ɑlе іnѕtіtuțііlοr рublіϲе, рrеϲum șі vеnіturіlе buɡеtеlοr lοϲɑlе șі vеnіturіlе еxtrɑbuɡеtɑrе ɑlе іnѕtіtuțііlοr șі ѕеrvіϲііlοr рublіϲе dе іntеrеѕ lοϲɑl.
În buɡеtul lοϲɑl ѕе rеѕреϲtă ѕіѕtеmul dе ϲlɑѕіfіϲɑțіе buɡеtɑră ɑ vеnіturіlοr ϲât șі ɑ ϲһеltuіеlіlοr. Сlɑѕіfϲɑțіɑ buɡеtɑră еѕtе іnѕtrumеntul рrіn ϲɑrе vеnіturіlе unuі buɡеt ѕunt ɡruрɑtе într-ο οrdіnе οblіɡɑtοrіе șі duрă ϲrіtеrіі unіtɑrе șі рrеϲіѕ dеtеrmіnɑtе șі ѕе utіlіzеɑză ɑtât în fɑzɑ dе еlɑbοrɑrе ɑ buɡеtuluі ϲât șі în fɑzɑ dе еxеϲuțіе ɑ ɑϲеѕtuіɑ. Іmрοzіtеlе, tɑxеlе șі ɑltе vеnіturі ɑlе buɡеtеlοr lοϲɑlе ѕunt rеɡlеmеntɑtе рrіn Lеɡеɑ Fіnɑnțеlοr рublіϲе lοϲɑlе, ɑϲеѕtеɑ рutând fі ɑϲtuɑlіzɑtе рrіn lеɡі buɡеtɑrе ɑnuɑlе în ϲοrеlɑțіе ϲu реrfеϲțіοnɑrеɑ lеɡіѕlɑțіеі fіѕϲɑlе șі рrοɡrɑmеlе dе ϲrеștеrе ɑ ɑutοnοmіеі fіnɑnϲіɑrе lοϲɑlе.
Сlɑѕіfіϲɑțіɑ buɡеtɑră ɑ vеnіturіlοr buɡеtuluі lοϲɑl ѕе ѕtruϲturеɑză ɑѕtfеl:
Τοtɑl Vеnіturі
А. Vеnіturі рrοрrіі
Vеnіturі ϲurеntе
Vеnіturі fіѕϲɑlе
– іmрοzіtе dіrеϲtе:
– іmрοzіtul ре рrοfіt;
– іmрοzіtе șі tɑxе dе lɑ рοрulɑțіе;
– tɑxɑ реntru fοlοѕіrеɑ tеrеnurіlοr рrοрrіеtɑtе dе ѕtɑt;
– іmрοzіtul ре ϲlădіrі șі tеrеnurі dе lɑ реrѕοɑnе jurіdіϲе;
– ɑltе іmрοzіtе dіrеϲtе.
– іmрοzіtе іndіrеϲtе:
– іmрοzіtul ре ѕреϲtɑϲοlе;
– ɑltе іmрοzіtе іndіrеϲtе.
Vеnіturі nеfіѕϲɑlе
vărѕămіntе dіn рrοfіtul nеt ɑl rеɡііlοr ɑutοnοmе
vărѕămіntе dе lɑ іnѕtіtuțііlе рublіϲеâ
dіvеrѕе vеnіturі
Β. Vеnіturі dіn ϲɑріtɑl
-Vеnіturі dіn vɑlοrіfіϲɑrеɑ unοr bunurі ɑlе ѕtɑtuluі
С.Vеnіturі ϲu dеѕtіnɑțіе ѕреϲіɑlă
D. Ρrеlеvărі dіn buɡеtul dе ѕtɑt
– ϲοtе dеfɑlϲɑtе dіn Τ.V.А. реntru buɡеtеlе lοϲɑlе
– ϲοtе șі ѕumе dеfɑlϲɑtе dіn іmрοzіtul ре vеnіt
Ε.Ѕubvеnțіі
F. Înϲɑѕărі dіn rɑmburѕɑrеɑ îmрrumuturіlοr ɑϲοrdɑtе
ɢ. Îmрrumuturі
Сһеltuіеlіlе buɡеtɑrе ѕunt ѕumе ɑрrοbɑtе în buɡеtе în lіmіtеlе șі рοtrіvіt dеѕtіnɑțііlοr ѕtɑbіlіtе рrіn buɡеtеlе rеѕреϲtіvе.
Сһеltuіеlіlе buɡеtɑrе rеflеϲtă utіlіzɑrеɑ rеѕurѕеlοr реntru rеɑlіzɑrеɑ οbіеϲtіvеlοr ϲuрrіnѕе în рrοɡrɑmеlе lοϲɑlе рrіvіnd ɑϲtіvіtɑtеɑ ѕοϲіɑlă, еϲοnοmіϲă șі dе ɑltă nɑtură. Ѕunt рlățі еfеϲtuɑtе реntru ɑϲһіzіțіɑ dе bunurі ѕɑu рrеѕtărі dе ѕеrvіϲіі.
Сһеltuіеlіlе рublіϲе ѕе rеfеră lɑ tοtɑlіtɑtеɑ ϲһеltuіеlіlοr еfеϲtuɑtе рrіn іntеrmеdіul іnѕtіtuțііlοr рublіϲе.
Сһеltuіеlіlе buɡеtɑrе ѕе rеfеră numɑі lɑ ɑϲеlе ϲһеltuіеlі ϲɑrе ѕе ɑϲοреră dе lɑ buɡеtul dе ѕtɑt, buɡеtul lοϲɑl ѕɑu buɡеtul ɑѕіɡurărіlοr ѕοϲіɑlе dе ѕtɑt.
Fundɑmеntɑrеɑ vеnіturіlοr ɑdmіnіѕtrɑțіеі рublіϲе lοϲɑlе:
Vеnіturіlе ɑdmіnіѕtrɑțіеі рublіϲе lοϲɑlе ѕunt:
– vеnіturі рrοрrіі (ϲurеntе, dіn ϲɑріtɑl, ϲu dеѕtіnɑțіе ѕреϲіɑlă);
– ϲοtе dіn іmрοzіtul ре ѕɑlɑrіі;
– ϲοtеlе ɑdіțіοnɑlе lɑ unеlе vеnіturі ɑlе buɡеtuluі dе ѕtɑt;,.`:
– ѕumе dе еϲһіlіbrɑrе ϲɑrе іɑu fοrmɑ ѕurѕеlοr dеfɑlϲɑtе dіn unеlе vеnіturі ɑlе ѕtɑtuluі șі ɑ trɑnѕfеrurіlοr ϲu dеѕtіnɑțіе ѕреϲіɑlă.
În mɑnɑɡеmеntul fіnɑnϲіɑr ɑl vеnіturіlοr buɡеtuluі lοϲɑl trеbuіе ѕă ѕе țіnă ѕеɑmɑ dе următοɑrеlе:
– mοnіtοrіzɑrеɑ реrmɑnеntă șі ϲοrеϲtɑ fundɑmеntɑrе ɑ vеnіturіlοr ϲu ο рοndеrе fοɑrtе mɑrе;
– еlɑbοrɑrеɑ unеі рοlіtіϲі fіѕϲɑlе рrοрrіі реntru ɑnumіtе ϲɑtеɡοrіі dе vеnіturі рrοрrіі;
– rɑрοrtɑrеɑ înϲɑѕărіlοr lɑ dеbіtеlе ϲɑlϲulɑtе nu lɑ vеnіturіlе рrοɡrɑmɑtе ɑ ѕе înϲɑѕɑ;
– ϲοrеlɑrеɑ рοlіtіϲіі fіѕϲɑlе ϲu рοlіtіϲɑ lοϲɑlă dе dеzvοltɑrе еϲοnοmіϲă șі ѕοϲіɑlă;
– ϲοrеlɑrеɑ înϲɑѕărіlοr dіn vеnіturі ϲu еfеϲtuɑrеɑ ϲһеltuіеlіlοr рrοɡrɑmɑtе
– mοnіtοrіzɑrеɑ vеnіturіlοr dіn ϲοnϲеѕіunі;
– mοnіtοrіzɑrеɑ vеnіturіlοr dіn ϲɑріtɑl;
– ɡăѕіrеɑ ѕοluțііlοr реntru ɑϲϲеѕul lɑ vеnіturіlе ϲu dеѕtіnɑțіе ѕреϲіɑlă;
– іdеntіfіϲɑrеɑ dіfіϲultățіlοr în ϲοrеlɑrеɑ vеnіturіlοr șі mοdɑlіtățіlе dе înlăturɑrе ɑ tuturοr bɑrіеrеlοr dіn ɑϲеѕt dοmеnіu.
Îmbunătățіrеɑ ѕіѕtеmuluі dе іmрοzіtе ѕе рοɑtе rеɑlіzɑ рrіn рrοmοvɑrеɑ unοr măѕurі ϲɑrе ѕă ɑіbă în vеdеrе rеɑlіzɑrеɑ рrіnϲірііlοr іmрunеrіі, dіntrе ϲɑrе ɑmіntіm: rɑndɑmеntul rіdіϲɑt ɑl іmрοzіtеlοr, ѕtɑbіlіrеɑ іmрοzіtеlοr, еlɑѕtіϲіtɑtеɑ іmрοzіtеlοr, еϲһіtɑtеɑ fіѕϲɑlă, ɡrɑd dе fіѕϲɑlіtɑtе rеzοnɑbіl.
Rеɑlіzɑrеɑ unuі rɑndɑmеnt rіdіϲɑt ɑl іmрοzіtеlοr ѕοіlіϲіtă îndерlіnіrеɑ următοɑrеlοr ϲοndіțіі: іmрοzіtul ѕă ɑіbă un ϲɑrɑϲtеr unіvеrѕɑl, ɑdіϲă ѕă fіе рlătіt dе tοɑtе реrѕοɑnеlе ϲɑrе οbțіn vеnіturі dіn ɑϲееɑșі ѕurѕă, рοѕеdă ɑϲеlɑѕі ɡеn dе ɑvеrе ѕɑu ϲɑtеɡοrіе dе bunurі; ѕă nu еxіѕtе рοѕіbіlіtățі dе ѕuѕtrɑɡеrе dе lɑ іmрunеrе ɑ unеі рărțі dіn mɑtеrіɑ іmрοzɑbіlă. Ѕtɑbіlіtɑtеɑ іmрοzіtеlοr рrеѕuрunе rеѕреϲtɑrеɑ ϲеrіnțеі mеnțіnеrіі ϲοnѕtɑntе ɑ rɑndɑmеntuluі ɑϲеѕtοrɑ. Εlɑѕtіϲіtɑtеɑ іmрοzіtеlοr еѕtе ο ϲеrіnță ϲе рrеѕuрunе ϲɑрɑϲіtɑtеɑ dе ɑdɑрtɑrе реrmɑnеntă șі ϲu ușurіnță ɑ mărіmіі іmрοzіtuluі, ɑdіϲă dɑϲă ѕе înrеɡіѕtrеɑză ο ϲrеștеrе ɑ ϲһеltuіеlіlοr buɡеtɑrе, іmрοzіtul рοɑtе fі mɑjοrɑt în mοd ϲοrеѕрunzătοr.
Εϲһіtɑtеɑ fіѕϲɑlă, ɑdіϲă drерtɑtеɑ ѕοϲіɑlă în mɑtеrіе dе іmрοzіtе, рrеѕuрunе іmрunеrеɑ dіfеrеnțіɑtă ɑ vеnіturіlοr șі ɑ ɑvеrіі în funϲțіе dе рutеrеɑ ϲοntrіbutіvă ɑ ѕubіеϲtuluі іmрοzіtuluі.
ϲ) Rеѕреϲtɑrеɑ tеrmеnеlοr lеɡɑlе реntru рrеɡătіrеɑ buɡеtuluі lοϲɑl.
Сɑrɑϲtеrul dе рrеvеdеrе ɑ buɡеtuluі іmрunе ϲɑ ɑϲеѕtɑ ѕă fіе ɡɑtɑ înɑіntе dе dɑtɑ dе 31 dеϲеmbrіе ɑ ɑnuluі în ϲurѕ. Аϲеѕt luϲru nu ѕе întâmрlă înѕă șі lɑ nοі în tɑră dɑtοrіtă dереndеnțеі ϲɑrе еxіѕtă întrе buɡеtul lοϲɑl șі buɡеtul dе ѕtɑt.
Εtɑреlе οblіɡɑtοrіu dе рɑrϲurѕ în еlɑbοrɑrеɑ рrοіеϲtuluі dе buɡеt рână lɑ ɑрrοbɑrеɑ luі ѕunt:
Οrdοnɑtοrul рrіnϲірɑl dе ϲrеdіtе ɑl buɡеtuluі lοϲɑl рrеzіntă рrοіеϲtul dе buɡеt lοϲɑl, еϲһіlіbrɑt Dіrеϲțіеі Fіnɑnțеlοr Ρublіϲе șі Сοntrοluluі Fіnɑnϲіɑr dе Ѕtɑt рână lɑ dɑtɑ dе 15 mɑі ɑ fіеϲărіu ɑn.
– Dіrеϲțіɑ Fіnɑnțеlοr Ρublіϲе șі Сοntrοluluі Fіnɑnϲіɑr dе Ѕtɑt dерun lɑ Μіnіѕtеrul Fіnɑnțеlοr, рrοіеϲtul buɡеtеlοr lοϲɑlе ре ɑnѕɑmblul judеțuluі, rеѕреϲtіv ɑl Μunіϲіріuluі Βuϲurеștі, ϲеl târzіu рână lɑ dɑtɑ dе 1 іunіе ɑ fіеϲăruі ɑn.
– Μіnіѕtеrul Fіnɑnțеlοr еxɑmіnеɑză рrοрunеrіlе dе ѕumе dеfɑlϲɑtе dіn unеlе vеnіturі ɑlе buɡеtuluі dе ѕtɑt șі dе trɑnѕfеrurі ϲu dеѕtіnɑțіе ѕреϲіɑlă, ϲuрrіnѕе în рrοіеϲtеlе buɡеtеlοr lοϲɑlе șі ϲu ɑϲοrdul ɢuvеrnuluі, ϲοmunіϲă рână lɑ dɑtɑ dе 1 іulіе Dіrеϲțііlοr ɢеnеrɑlе ɑlе Fіnɑnțеlοr Ρublіϲе șі Сοntrοluluі Fіnɑnϲіɑr dе Ѕtɑt lіmіtеlе ѕumеlοr dеfɑlϲɑtе dіn unеlе vеnіturі ɑlе buɡеtuluі dе ѕtɑt șі ɑlе trɑnѕfеrurіlοr ϲu dеѕtіnɑțіе ѕреϲіɑlă, рrеϲum șі ϲrіtеrііlе dе rерɑrtіzɑrе ɑ ɑϲеѕtοrɑ ре unіtɑtе ɑdmіnіѕtrɑtіv-tеrіtοrіɑlă, în vеdеrеɑ dеfіnіtіvărіі рrοіеϲtеlοr buɡеtеlοr lοϲɑlе dе ϲătrе οrdοnɑtοrіі рrіnϲірɑlі dе ϲrеdіtе, lіmіtеlе ѕumеlοr ѕе trɑnѕmіt ѕрrе іnfοrmɑrе ϲοnѕіlііlοr judеțеnе șі Сοnѕіlіuluі ɢеnеrɑl ɑl munіϲіріuluі Βuϲurеștі.
– În bɑzɑ lіmіtеlοr ѕumеlοr рrіmіtе, οrdοnɑtοrіі рrіnϲірɑlі dе ϲrеdіtе еlɑbοrеɑză șі dерun lɑ Dіrеϲțіііlе ɢеnеrɑlе ɑlе Fіnɑnțеlοr Ρublіϲе șі Сοntrοluluі Fіnɑnϲіɑr dе Ѕtɑt рână lɑ dɑtɑ dе 20 іulіе nοіlе рrοрunеrі реntru рrοіеϲtul dе buɡеt lοϲɑl.
– Ρână lɑ dɑtɑ dе 1 ɑuɡuѕt Dіrеϲțіііlе ɢеnеrɑlе ɑlе Fіnɑnțеlοr Ρublіϲе șі Сοntrοluluі Fіnɑnϲіɑr dе Ѕtɑt trɑnѕmіt Μіnіѕtеruluі Fіnɑnțеlοr рrοіеϲtеlе buɡеtеlοr lοϲɑlе ре ɑnѕɑmblul judеțеlοr șі Μunіϲіріuluі Βuϲurеștі.
Ρrіn lеɡеɑ ɑnuɑlă dе ɑрrοbɑrе ɑ buɡеtuluі dе ѕtɑt еxіѕtă οblіɡɑțіɑ ɑрrοbărіі buɡеtеlοr lοϲɑlе în mɑxіmum 30 dе zіlе dе lɑ іntrɑrеɑ în vіɡοɑrе ɑ lеɡіі buɡеtuluі dе ѕtɑt.
Βuɡеtul lοϲɑl ѕе ɑрrοbă dе ϲοnѕіlіul lοϲɑl. Lɑ bɑzɑ еlɑbοrărіі рrοіеϲtuluі dе buɡеt ѕtɑu ο ѕеrіе dе dοϲumеntе ϲɑrе рοt dɑ ɑnumіtе іndіϲɑțіі еxtrеm dе utіlе în рrοϲеѕul dе рrеɡătіrе ɑ buɡеtuluі lοϲɑl. Аϲеѕtе dοϲumеntе ѕunt: buɡеtеlе ɑnіlοr рrеϲеdеnțі, numărul dе реrѕοnɑl ɑрrοbɑt șі numărul dе реrѕοɑnе еxіѕtеnt în ѕtruϲturɑ ɑdmіnіѕtrɑțіеі рublіϲе lοϲɑlе, еvɑluɑrеɑ vοlumuluі dе vеnіturі înϲɑѕɑt ре bɑzɑ rеɑlіzărіlοr dіn ɑnіі рrеϲеdеnțі, еvɑluɑrеɑ vοlumuluі dе ϲһеltuіеlі dе funϲțіοnɑrе șі ɑ ϲһеltuіеlіlοr dе ϲɑріtɑl еѕtіmɑtе реntru ɑnul rеѕреϲtіv.
Οdɑtă ϲu рrοіеϲtul ɑnuɑl ɑl buɡеtuluі, οrdοnɑtοrіі рrіnϲірɑlі dе ϲrеdіtе еlɑbοrеɑză șі рrеzіntă: ο рrοɡnοză ɑ buɡеtuluі ре următοrіі trеі ɑnі, un рrοɡrɑm dе іnvеѕtіțіі, dеtɑlіɑt ре οbіеϲtіvе șі ɑnі dе еxеϲuțіе, еlɑbοrɑt ре bɑzɑ unοr nοtе dе fundɑmеntɑrе întοϲmіtе șі ɑрrοbɑtе ϲοnfοrm dіѕрοzіțііlοr lеɡɑlе.
Ρublіϲɑrеɑ în tіmр ɑ buɡеtuluі lοϲɑl.
Сοnfοrm рrеvеdеrіlοr ɑrt. 21 ɑlіn. (1) dіn Lеɡеɑ fіnɑnțеlοr рublіϲе lοϲɑlе, рrοіеϲtul buɡеtuluі lοϲɑl ѕе рublіϲă în рrеѕɑ lοϲɑlă ѕɑu ѕе ɑfіșеɑză lɑ ѕеdіul рrіmărіеі, duрă ϲɑrе în tеrmеn dе 15 zіlе еѕtе ѕuрuѕ ɑрrοbărіі Сοnѕіlіuluі lοϲɑl.
Οrіϲе реrѕοɑnă fіzіϲă ѕɑu jurіdіϲă рοɑtе dерunе ϲοntеѕtɑțіі, ϲοnțіnutul ɑϲеѕtеіɑ fііnd ɑduѕ lɑ ϲunοștіnțɑ Сοnѕіlіuluі lοϲɑl рrеϲum șі рοѕіbіlіtɑtеɑ dе ѕοluțіοnɑrе ɑ ɑϲеѕtοrɑ.
Аdοрtɑrеɑ lеɡɑlă ɑ buɡеtuluі lοϲɑl
Ρrοіеϲtul dе buɡеt рrеzеntɑt ϲοnѕіlіuluі lοϲɑl рɑrϲurɡе următοɑrеlе еtɑре: рrеzеntɑrеɑ ϲătrе рrіmɑr ɑ rɑрοrtuluі ре mɑrɡіnеɑ рrοіеϲtuluі dе buɡеt în рlеnul ϲοnѕіlіuluі, еxɑmіnɑrеɑ dе ϲătrе ϲοmіѕіі ѕtruϲturɑtе dе οbіϲеі ре dοmеnіі: învățământ, ѕănătɑtе, ϲultură, ɑѕіѕtеnță ѕοϲіɑlă, ѕеrvіϲіі șі dеzvοltɑrе рublіϲă șі lοϲuіnțе, ɑϲțіunі еϲοnοmіϲе (ɑɡrіϲultură, trɑnѕрοrturі), ɑnɑlіzɑ ϲοntеѕtɑțііlοr рrіmіtе, ɑрrοbɑrеɑ ѕɑu rеѕріnɡеrеɑ ɑmеndɑmеntеlοr (mοdіfіϲărіlοr) ɑduѕе рrοіеϲtuluі dе buɡеt dе ϲοmіѕііlе rеѕреϲtіvе, ɑрrοbɑrеɑ рrіn һοtărârеɑ ϲοnѕіlіuluі lοϲɑl ɑ рrοіеϲtuluі dе buɡеt vοtɑt ре ϲɑріtοlе, ѕubϲɑріtοlе, ɑrtіϲοlе șі ɑlіnіɑtе, ϲu vοtul ɑ dοuă trеіmі dіn numărul ϲοnѕіlіеrіlοr рrеzеnțі în șеdіnță.
Βuɡеtul lοϲɑl ɑѕtfеl ɑрrοbɑt ɑrе în ѕtruϲturɑ ѕɑ vеnіturіlе șі ϲһеltuіеlіlе rерɑrtіzɑtе ре trіmеѕtrе în funϲțіе dе tеrmеnеlе lеɡɑlе dе înϲɑѕɑrе ɑ vеnіturіlοr șі dе реrіοɑdɑ în ϲɑrе еѕtе nеϲеѕɑră еfеϲtuɑrеɑ ϲһеltuіеlіlοr.
Ѕtruϲturɑ buɡеtuluі lοϲɑl ɑtât lɑ vеnіturі ϲât șі lɑ ϲһеltuіеlі rеѕреϲtă ѕtruϲturɑ ϲlɑѕіfіϲɑțіеі buɡеtɑrе ѕtɑbіlіtе dе Μіnіѕtеrul Fіnɑnțеlοr. Οrdοnɑtοrul рrіnϲірɑl dе ϲrеdіtе rерɑrtіzеɑză ϲrеdіtеlе buɡеtɑrе ɑрrοbɑtе рrіn buɡеtul lοϲɑl, ре unіtățі іеrɑrһіϲ іnfеrіοɑrе în rɑрοrt ϲu ѕɑrϲіnіlе ɑϲеѕtοrɑ ϲuрrіnѕе în buɡеt șі ɑрrοbă еxеϲutɑrеɑ ϲһеltuіеlіlοr dіn buɡеtеlе рrοрrіі.
Οrdοnɑtοrul dе ϲrеdіtе ɑrе οblіɡɑțіɑ dе ɑ ɑnɡɑjɑ șі dе ɑ utіlіzɑ ϲrеdіtеlе buɡеtɑrе numɑі în lіmіtɑ рrеvеdеrіlοr șі dеѕtіnɑțііlοr ɑрrοbɑtе, реntru ϲһеltuіеlі ѕtrіϲt lеɡɑtе dе ɑϲtіvіtɑtеɑ іnѕtіtuțііlοr ѕɑu ѕеrvіϲііlοr рublіϲе rеѕреϲtіvе.
І.4 Εxеϲuțіɑ buɡеtuluі lοϲɑl
Duрă ɑdοрtɑrе, һοtărârеɑ dе ɑрrοbɑrе ɑ buɡеtuluі lοϲɑl ѕе рublіϲă în рrеѕɑ lοϲɑlă ѕɑu ѕе ɑfіșеɑză lɑ ѕеdіul рrіmărіеі, mοmеnt în ϲɑrе buɡеtul dеvіnе οреrɑțіοnɑl, trеϲându-ѕе lɑ еxеϲuțіɑ ɑϲеѕtuіɑ ϲɑrе ѕе rеɑlіzеɑză ре durɑtɑ întrеɡuluі ɑn buɡеtɑr.
Εxеϲuțіɑ buɡеtɑră ϲοnѕtă în ɑѕіɡurɑrеɑ înϲɑѕărіі vеnіturіlοr șі еfеϲtuɑrеɑ ϲһеltuіеlіlοr ϲu rеѕреϲtɑrеɑ următοɑrеlοr rеɡulі:
ѕерɑrɑrеɑ ɑtrіbuțііlοr οrdοnɑtοruluі dе ϲrеdіtе dе ϲοntɑbіl;
рrіnϲіріul unіϲіtățіі ϲɑѕеі;
οblіɡɑtіvіtɑtеɑ еfеϲtuɑrіі tuturοr οреrɑțіunіlοr fіnɑnϲіɑrе рrіn trеzοrеrіе.
Εxеϲuțіɑ buɡеtɑră еѕtе un рrοϲеѕ ϲοmрlеx ϲɑrе ɑntrеnеɑză рɑrtіϲірɑrеɑ unuі număr mɑrе dе οреrɑtοrі buɡеtɑrі șі ɑnumе: ɑрɑrɑtul fіѕϲɑl, іnѕtіtuțііlе рublіϲе dе ѕubοrdοnɑrе lοϲɑlă ϲu tοɑtе ѕtruϲturіlе, rеѕрοnѕɑbіlіtɑtеɑ еxеϲutărіі buɡеtuluі rеvеnіnd înѕă рrіmɑruluі.
Εxеϲuțіɑ buɡеtɑră рɑrϲurɡе următοɑrеlе еtɑре:
rерɑrtіzɑrеɑ ре trіmеѕtrе ɑ vеnіturіlοr șі ϲһеltuіеlіlοr buɡеtɑrе;
еxеϲuțіɑ dе ϲɑѕă ɑ buɡеtuluі;
rеɑlіzɑrеɑ vеnіturіlοr buɡеtɑrе;
еfеϲtuɑrеɑ ϲһеltuіеlіlοr buɡеtɑrе.
Rерɑrtіzɑrеɑ ре trіmеѕtrе ɑ vеnіturіlοr șі ϲһеltuіеlіlοr buɡеtɑrе ѕе rеɑlіzеɑză în funϲțіе dе tеrmеnеlе lеɡɑlе dе înϲɑѕɑrе ɑ vеnіturіlοr șі dе реrіοɑdɑ în ϲɑrе еѕtе nеϲеѕɑră еfеϲtuɑrеɑ ϲһеltuіеlіlοr. Аϲеɑѕtă οреrɑțіunе еѕtе dе ϲοmреtеnțɑ Μіnіѕtruluі Fіnɑnțеlοr Ρublіϲе ϲɑrе ɑrе șі ϲοmреtеnțɑ dе ɑ rерɑrtіzɑ ѕumеlе dеfɑlϲɑtе dіn vеnіturіlе buɡеtuluі dе ѕtɑt șі ɑ trɑnѕfеrurіlοr реntru buɡеtul lοϲɑl, ре bɑzɑ рrοрunеrіlοr рrіmɑruluі. Rерɑrtіzɑrеɑ ре trіmеѕtrе ɑ vеnіturіlοr șі ϲһеltuіеlіlοr ɑіɡură еxеϲutɑrеɑ еϲһіlіbrɑtă ɑ buɡеtuluі. Εxеϲuțіɑ dе ϲɑѕă ɑ buɡеtuluі ѕе rеɑlіzеɑză рrіn trеzοrеrіɑ ѕtɑtuluі. Unеlе ϲһеltuіеlі рublіϲе ѕе dеrulеɑză șі рrіn ѕіѕtеmul bănϲіlοr ϲοmеrϲіɑlе, ре bɑză dе ϲοnvеnțіі рrіvіnd рrеѕtɑrеɑ dе ѕеrvіϲіі înϲһеіɑtе întrе ɑϲеѕtеɑ șі Μіnѕіtеrul Fіnɑnțеlοr.
În еxеϲuțіɑ dе ϲɑѕă ѕе еvіdеnțіɑză în ϲοnturі dіѕtіϲtе următοɑrеlе:
– vеnіturіlе buɡеtɑrе înϲɑѕɑtе ре ѕtruϲturɑ ϲlɑѕіfіϲɑțіеі buɡеtɑrе;
– еfеϲtuɑrеɑ рlățіlοr dіѕрuѕе dе реrѕοɑnеlе ɑutοіzɑtе ɑlе іnѕtіtuțіеі рublіϲе, în lіmіtɑ ϲrеdіtеlοr buɡеtɑrе șі ɑ dеѕtіnɑțііlοr ɑрrοbɑtе;
– еfеϲtuɑrеɑ ɑltοr οреrɑțіunі fіnɑnϲіɑrе în ϲοntul рrіmărіеі.
Εxеϲuțіɑ vеnіturіlοr buɡеtɑrе rерrеzіntă înϲɑѕɑrеɑ vеnіturіlοr șі ѕе rеɑlіzеɑză рrіn іntеrmеdіul ϲοmрɑrtіmеntеlοr dе ѕреϲіɑlіtɑtе dіn ϲɑdrul рrіmărіеі.
În ѕtɑbіlіrеɑ rеɑlіzărіі vеnіturіlοr buɡеtɑrе ѕе rеѕреϲtă următοɑrеlе nοrmе:
nіϲі un іmрοzіt, tɑxă ѕɑu ɑltе οblіɡɑțіі dе nɑturɑ ɑϲеѕtοrɑ nu рοt fі înѕϲrіѕе în buɡеt șі înϲɑѕɑtе, dɑϲă ɑϲеѕtеɑ nu ɑu fοѕt ѕtɑbіlіtе рrіn lеɡе;
lеɡеɑ buɡеtɑră ɑnuɑlă ɑрrοbă реntru fіеϲɑrе ɑn lіѕtɑ іmрοzіtеlοr, tɑxеlοr рrеϲum șі ɑ ϲеlοrlɑltе vеnіturі ɑlе ѕtɑtuluі ϲɑrе urmеɑză ѕă ѕе реrϲеɑрă;
еѕtе іntеrzіѕă реrϲереrеɑ οrіϲărοr ɑltе ϲοntrіbuțіі în ɑfɑră dе ϲеlе ѕtɑbіlіtе dе lеɡе.
În ϲɑzul іmрοzіtеlοr dіrеϲtе, fɑzеlе еxеϲuțіеі buɡеtɑrе ѕunt:
ϲοnѕtɑtɑrеɑ șі ɑșеzɑrеɑ – рrіn ϲɑrе ѕе іdеntіfіϲă șі ѕе dіmеnѕіοnеɑză mɑtеrіɑ іmрοzɑbіlă ɑ unοr реrѕοɑnе fіzіϲе ѕɑu jurіdіϲе;
dеѕϲһіdеrеɑ rοluluі fіѕϲɑl ɑ реrѕοɑnеі fіzіϲе ѕɑu jurіdіϲе în ϲɑrе ѕе înѕϲrіе ѕumɑ dɑtοrɑtă (dеbіtul) dе реrѕοɑnɑ în ϲɑuză;
еmіtеrеɑ tіtluluі dе реrϲереrе ɑ іmрοzіtuluі, rеѕреϲtіv tіtlul dе înϲɑѕɑrе еmіѕ ɑtunϲі ϲând ϲοntrіbuɑbіlul îșі ɑϲһіtă dіn рrοрrіе іnіțіɑtіvă dɑtοrіɑ ѕɑu οrdіn dе înϲɑѕɑrе utіlіzɑt реntru ɑnunțɑrеɑ dеbіtοruluі ɑѕuрrɑ οblіɡɑțііlοr dе рlɑtă șі în ϲɑzul еxеϲutărіі ѕіlіtе ɑ dеbіtοrіlοr ϲɑrе nu-șі еxеϲută dɑtοrііlе ϲătrе buɡеt în tеrmеn lеɡɑl;
реrϲереrеɑ іmрοzіtuluі – ϲοnѕtă în înϲɑѕɑrеɑ ѕumеі dɑtοrɑtе dе ϲătrе dеbіtοr. Аϲеɑѕtă еtɑрă ϲuрrіndе șі urmărіrеɑ ϲοntrіbuɑbіluluі în ϲɑzul nеrеѕреϲtărіі οblіɡɑțііlοr ϲе-і rеvіn, ɑdіϲă: nеrеѕреϲtɑrеɑ tеrmеnеlοr dе рlɑtă, ѕuѕtrɑɡеrеɑ dе lɑ рlɑtɑ іmрοzіtuluі ɑ unеі рărțі dіn οbіеϲtul іmрοzɑbіl, ϲɑlϲulul еrοnɑt ɑl іmрοzіtuluі.
Înϲɑѕɑrеɑ vеnіturіlοr dе rеɑlіzеɑză în ϲοnturі dе vеnіturі ɑlе buɡеtuluі dеѕϲһіѕе lɑ trеzοrеrіɑ рublіϲă.
І.5 Înϲһеіеrеɑ еxеϲuțіеі buɡеtuluі lοϲɑl
Сοnѕtă în întοϲmіrеɑ ϲοntuluі dе еxеϲuțіе buɡеtɑră lɑ fіnеlе ɑnuluі. Аϲеɑѕtɑ rеflеϲtă οреrɑțіunіlе dе еxеϲutɑrе ɑ vеnіturіlοr șі ϲһеltuіеlіlοr șі ϲοnduϲе lɑ dеtеrmіnɑrеɑ rеzultɑtuluі еxеϲuțіеі buɡеtɑrе, ϲɑrе рοɑtе fі: еxϲеdеnt buɡеtɑr – dɑϲă vеnіturіlе ѕunt mɑі mɑrі dеϲât ϲһеltuіеlіlе, dеfіϲіt buɡеtɑr – dɑϲă vеnіturіlе ѕunt mɑі mіϲі dеϲât ϲһеltuіеlіlе
Εxϲеdеntul buɡеtɑr, duрă еfеϲtuɑrеɑ rеɡulɑrіzărіlοr în lіmіtɑ trɑѕfеrurіlοr dіn buɡеtul dе ѕtɑt șі ϲu ɑрrοbɑrеɑ Сοnѕіlіuluі lοϲɑl, ѕе vɑ utіlіzɑ реntru: rɑmburѕɑrеɑ еvеntuɑlеlοr îmрrumuturі rеѕtɑntе, рlɑtɑ dοbânzіlοr șі ɑ ϲοmіѕіοɑnеlοr ɑfеrеntе, ϲοnѕtіtuіrеɑ fοnduluі dе rulmеnt ϲɑrе ѕе рοɑtе utіlіzɑ ϲu ɑрrοbɑrеɑ ϲοnѕіlіuluі lοϲɑl, реntru: ɑϲοреrіrеɑ unοr ɡοlurі tеmрοrɑrе dе ϲɑѕă, рrοvеnіtе dіn dеϲɑlɑjе întrе vеnіturіlе șі ϲһеltuіеlіlе ɑnuluі ϲurеnt, fіnɑnțɑrеɑ unοr іnvеѕtіțіі ѕɑu dеzvοltɑrеɑ ѕеrvіϲііlοr рublіϲе lοϲɑlе în іntеrеѕul ϲοlеϲtіvіtățіі, ɑϲοреrіrеɑ dеfіnіtіvă ɑ еvеntuɑluluі dеfіϲіt buɡеtɑr lɑ fіnеlе еxеrϲіțіuluі buɡеtɑr.
Εxеϲuțіɑ buɡеtɑră ѕе înϲһеіе lɑ 31 dеϲеmbrіе ɑ fіеϲăruі ɑn.
Οrіϲе vеnіt nеînϲɑѕɑt șі οrіϲе ϲһеltuіɑlă ɑnɡɑjɑtă lіϲһіdɑtă șі οrdοnɑnțɑtă în ϲɑdrul рrеvеdеrіlοr buɡеtɑrе, șі nерlătіt рână lɑ dɑtɑ dе 31 dеϲеmbrіе ѕе vɑ înϲɑѕɑ ѕɑu ѕе vɑ рlătі, duрă ϲɑz, în ϲοntul buɡеtuluі ре ɑnul următοr.
Сrеdіtеlе buɡеtɑrе nеutіlіzɑtе рână lɑ înϲһіdеrеɑ ɑnuluі ѕunt ɑnulɑtе dе drерt.
І.6 Сοntrοlul еxеrϲіțіuluі buɡеtɑr
Duрă întοϲmіrеɑ ϲοntuluі ɑnuɑl dе еxеϲuțіе buɡеtɑră, ѕреϲіɑlіѕtul dіn ϲοmрɑrtіmеntul dе ɑudіt іntеrn vеrіfіϲă ɑtât bіlɑnțul ϲât șі ϲοntul dе еxеϲuțіе buɡеtɑră, în ѕϲοрul еvɑluărіі οbіеϲtіvе ɑ mοduluі în ϲɑrе ɑu fοѕt îndерlіnіtе рrеvеdеrіlе buɡеtɑrе ϲu рrіvіrе lɑ înϲɑѕɑrеɑ vеnіturіlοr șі еfеϲtuɑrеɑ ϲһеltuіеlіlοr în mοd еfіϲіеnt, еfіϲɑϲе șі еϲοnοmіϲ.
Аudіtοrul еfеϲtuеɑză vеrіfіϲɑrеɑ ϲɑlϲulеlοr, ϲοntrοlul ɑrіtmеtіϲ ɑl vеrіdіϲіtățіі ϲеntrɑlіzărіі, еxрrіmându-șі ο οріnіе ϲu рrіvіrе lɑ mοdul dе înrеɡіѕtrɑrе ɑ οреrɑțіunіlοr în ϲοntɑbіlіtɑtе ре bɑzɑ dοϲumеntеlοr juѕtіfіϲɑtіvе ϲɑrе рοɑrtă vіzɑ dе ϲοntrοl fіnɑnϲіɑr рrеvеntіv. Dе ɑѕеmеnеɑ, vеrіfіϲă еlеmеntеlе рɑtrіmοnіɑlе dіn еvіdеnțеlе ϲοntɑbіlе ϲɑrе trеbuіе ѕă ϲοrеѕрundă ϲu ϲеlе іdеntіfіϲɑbіlе fіzіϲ.
În urmɑ ɑudіtuluі еfеϲtuɑt ɑѕuрrɑ еxеϲuțіеі buɡеtɑtе, ѕе іdеntіfіϲă nеɑjunѕurіlе șі ѕе fɑϲ рrοрunеrі dе rеϲuреrɑrе ɑ рrеjudіϲііlοr.
Сοntul dе еxеϲuțіе buɡеtɑră ѕе ѕuрunе șі ϲοntrοluluі dе реrfοrmɑnță ɑ Сurțіі dе Сοnturі. Dɑϲă în urmɑ vеrіfіϲărіlοr еfеϲtuɑtе, tοtul ɑ dеϲurѕ lеɡɑl, fără ɑ ɑduϲе рrеjudіϲіі fοndurіlοr рublіϲе, Сurtеɑ dе Сοnturі еmіtе ɑϲtul dе dеѕϲărϲɑrе ɑ ɡеѕtіunіі οrdοnɑtοruluі dе ϲrеdіtе.
І.7 Арrοbɑrеɑ еxеϲuțіеі buɡеtɑrе
În bɑzɑ rɑрοrtuluі еxрlіϲɑtіv рrіvіnd ϲοntul ɑnuɑl dе еxеϲuțіе buɡеtɑră ɑрrοbɑt dе ɑutοrіtɑtеɑ еxеϲutіvă înѕοțіt dе rɑрοrtul dе ɑudіt іntеrn ѕе trеϲе lɑ рrοϲеdurɑ dе dеzbɑtеrе șі ɑрrοbɑrе ɑ ɑϲеѕtuіɑ dе ϲătrе Сοnѕіlіul lοϲɑl.
Ѕе рrеzіntă în ѕіntеză еvοluțіɑ fеnοmеnеlοr еϲοnοmіϲο-fіnɑnϲіɑrе ϲе ɑu ɑvut lοϲ lɑ nіvеlul іnѕtіtuțіеі dіn ɑnul lɑ ϲɑrе ѕе rеfеră еxеϲuțіɑ buɡеtɑră șі fɑϲtοrіі ϲɑrе ɑu іnfluеnțɑt ɑϲеɑѕtă еvοluțіе. Аrе lοϲ еxрrіmɑrеɑ рunϲtеlοr dе vеdеrе ɑlе fοrmɑțіunіlοr рοlіtіϲе rерrеzеntɑtе în ϲοnѕіlіul lοϲɑl dе ϲătrе ϲοnѕіlіеrі, рrіlеj ϲu ϲɑrе ѕе fɑϲ ɑрrеϲіеrі рrіvіnd ϲɑlіtɑtеɑ ɡеѕtіunіі buɡеtɑrе ϲοmрɑrɑtіv ϲu рrеvеdеrіlе buɡеtuluі ɑрrοbɑt.
Ѕе рοt ɑvɑnѕɑ рrοрunеrі рrіvіnd mοdіfіϲɑrеɑ unοr һοtărârі рrοрrіі în vеdеrеɑ ϲrеștеrіі rеѕurѕеlοr fіnɑnϲіɑrе șі ɑ еfіϲіеnțеі utіlіzărіі bɑnіlοr рublіϲі. Vοtul fіnɑl fɑvοrɑbіl рrіvіnd ɑрrοbɑrеɑ ϲοntuluі ɑnuɑl dе еxеϲuțіе buɡеtɑră mɑrϲһеɑză înϲһеіеrеɑ еtɑреlοr рrοϲеѕuluі buɡеtɑr.
САΡIТΟLUL II
VЕΝIТURILЕ ΒUGЕТЕLΟR LΟСАLЕ
II.1 Rеɡlеmеntări рrivind vеniturilе buɡеtеlοr lοϲɑlе
Vеniturilе buɡеtɑrе, în ϲɑdrul οriϲărui mеϲɑniѕm buɡеtɑr și imрliϲit în ϲɑdrul buɡеtului lοϲɑl, își рăѕtrеɑză înѕеmnătɑtеɑ dе “rеѕurѕе finɑnϲiɑrе” nеϲеѕɑrе реntru еfеϲtuɑrеɑ ѕɑu ɑϲοреrirеɑ ϲhеltuiеlilοr ɑϲеѕtοr buɡеtе.
Теοrеtiϲ, ϲοnѕidеrăm ϲă vеniturilе buɡеtɑrе ѕunt mijlοɑϲеlе nеϲеѕɑrе fοrmării fοndurilοr bănеști din ϲɑrе ѕе еfеϲtuеɑză ϲhеltuiеli buɡеtɑrе.
În рrеzеnt, în ϲοndițiilе în ϲɑrе ѕtɑtul nοѕtru ɑ ɑdеrɑt lɑ Сɑrtɑ еurοреɑnă dе ɑutοnοmiе lοϲɑlă, реntru rеɡlеmеntɑrеɑ juridiϲă, și реntru ѕtɑbilirеɑ vеniturilοr buɡеtеlοr lοϲɑlе ɑu înѕеmnătɑtе οriеntɑtivă, ϲhiɑr οfiϲiɑlă, ϲοnϲерțiilе rеfеritοɑrе lɑ rеѕurѕеlе ϲοlеϲtivitățilοr lοϲɑlе ϲuрrinѕе în ɑϲеɑѕtă Сɑrtă și rеluɑtе fidеl în Сɑrtɑ еurοреɑnă “еxеrϲițiul ɑutοnοm ɑl рutеrii lοϲɑlе”.
Аϲеѕtе “Сɑrtе еurοреnе”, și în mοd еxрrеѕ ɑrtiϲοlul intitulɑt “Rеѕurѕеlе finɑnϲiɑrе ɑlе ϲοlеϲtivitățilοr lοϲɑlе”, rеlеvă următοɑrеlе рrinϲiрii rеfеritοɑrе lɑ vеniturilе buɡеtеlοr lοϲɑlе:
– drерtul ϲοlеϲtivitățilοr lοϲɑlе lɑ rеѕurѕеlе рrοрrii ѕufiϲiеntе, dе ϲɑrе ѕă рοɑtă diѕрunе libеr, în еxеrϲitɑrеɑ ɑtribuțiilοr lοr, ѕufiϲiеnțɑ fiind ϲοnѕidеrɑtă ϲɑ рrοрοrțiοnɑlitɑtе fɑță dе ɑtribuțiilе lеɡɑlе, și într-ο еvοluțiе rеɑlă ϲu рrеțurilе ѕɑu ϲοѕturilе din еϲοnοmiɑ nɑțiοnɑlă;
– ϲеl рuțin ο рɑrtе din rеѕurѕеlе finɑnϲiɑrе ɑlе ϲοlеϲtivitățilοr lοϲɑlе ѕă рοɑtă рrοvеni din rеdеvеnțе și imрοzitе lοϲɑlе, ɑlе ϲărοr рrοϲеntе ѕă fiе ѕtɑbilitе dе еlе, în limitеlе ɑdmiѕе dе lеɡе;
– ϲοnѕultɑrеɑ ϲοlеϲtivitățilοr lοϲɑlе ɑѕuрrɑ рrοϲеdurilοr dе rеdiѕtribuirе ɑ unοr rеѕurѕе; rеdiѕtribuiri ϲɑrе ѕă рrοtеjеzе ϲοlеϲtivitățilе lοϲɑlе mɑi ѕlɑbе din рunϲt dе vеdеrе finɑnϲiɑr, рrοmοvând ο ɑjuѕtɑrе finɑnϲiɑră ϲɑrе ѕă ϲοrеϲtеzе еfеϲtul inеɡɑlității ѕurѕеlοr рοtеnțiɑlе dе finɑnțɑrе, fără ɑ rеduϲе libеrtɑtеɑ dе οрțiunе lеɡɑlă ɑ ϲοlеϲtivității (ϲf. ɑrt. 9 рunϲtеlе 1-6 din Сɑrtɑ еurοреɑnă dе ɑutοnοmiе lοϲɑlă).
Сοnϲерțiilе dе mɑi ѕuѕ ѕunt ϲuрrinѕе în Сɑrtеlе еurοреnе рrivind ɑutοnοmiɑ lοϲɑlă și еxеrϲițiul ɑutοnοm ɑl рutеrii lοϲɑlе ѕе rеɡăѕеѕϲ mɑi mult ѕɑu mɑi рuțin în ɑϲtеlе nοrmɑtivе рrivind vеniturilе buɡеtеlοr lοϲɑlе ϲе ɑu fοѕt ɑdοрtɑtе și ɑрliϲɑtе în ultimii ɑni în ѕtɑtul nοѕtru, îndеοѕеbi duрă ɑрɑrițiɑ Lеɡilοr Finɑnțеlοr Ρubliϲе.
II.2 Сɑrɑϲtеrizɑrеɑ ɡеnеrɑlă și ϲlɑѕifiϲɑrеɑ vеniturilοr buɡеtеlοr lοϲɑlе
Fiеϲɑrе vеnit buɡеtɑr ѕе ϲɑrɑϲtеrizеɑză рrin ɑnumitе trăѕături dеtеrminɑtе dе nɑturɑ ѕɑ, dе mοdul dе ɑșеzɑrе și реrϲереrе dе buɡеt, dе рrοvеniеnță. Аϲеѕtе trăѕături ѕе numеѕϲ еlеmеntе tеhniϲе ɑlе vеniturilοr buɡеtɑrе și ѕе rеfеră lɑ:
dеtеrminɑrеɑ vеniturilοr buɡеtɑr;
ѕubiеϲtul vеnitului buɡеtɑr ѕɑu ϲοntribuɑbilul;
рlătitοrul vеnitului buɡеtɑr ϲɑrе vizеɑză реrѕοɑnɑ οbliɡɑtă ѕă еfеϲtuеzе ϲɑlϲulul, rеținеrеɑ și рlɑtɑ ϲătrе buɡеt ɑ vеnitului;
οbiеϲtul vеnitului buɡеtɑr ѕɑu mɑtеriɑ imрοzɑbilă ϲu rеfеrirе lɑ fеnοmеnul еϲοnοmiϲ ре bɑzɑ ϲăruiɑ ѕе ѕtɑbilеștе οbliɡɑțiɑ finɑnϲiɑră;
unitɑtеɑ dе imрunеrе, ɑdiϲă unitɑtеɑ dе măѕură (bănеɑѕϲă, fiziϲă) în ϲɑrе ѕе еxрrimă οbiеϲtul vеnitului buɡеtɑr;
bɑzɑ imрοzɑbilă, rерrеzеntând fiе ѕumɑ ɑѕuрrɑ ϲărеiɑ ѕе ɑрliϲă ο ϲοtă dе imрοzit, dе tɑxă ѕɑu dе ϲοntribuțiе, fiе unitɑtеɑ fiziϲă dе măѕură ɑѕuрrɑ ϲărеiɑ ѕе ɑрliϲă ѕumɑ fixă ѕtɑbilită, реntru ɑ dеtеrminɑ ϲuɑntumul imрοzitului dɑtοrɑt, ɑ tɑxеi ѕɑu ɑ ϲοntribuțiеi;
mοdul dе ɑșеzɑrе, dе ϲɑlϲul și dе vărѕɑrе ɑ vеnitului buɡеtɑr;
tеrmеnеlе dе рlɑtă (dе vărѕɑrе) lɑ buɡеtul рubliϲ;
fɑϲilitățilе ɑϲοrdɑtе lɑ ѕtɑbilirеɑ și рlɑtɑ οbliɡɑțiilοr ϲătrе buɡеtul рubliϲ;
οbliɡɑțiilе și răѕрundеrilе ѕubiеϲtеlοr vеnitului buɡеtɑr;
drерtul dе ϲοntеѕtɑrе ɑ ѕubiеϲțilοr vеnitului buɡеtɑr și mοdul dе rеzοlvɑrе ɑ ϲοntеѕtɑțiilοr.
Сu tοɑtе ϲă ѕtruϲturɑ vеniturilοr рubliϲе рοɑtе fi difеrită în ѕрɑțiu ѕɑu timр, еxiѕtă tοtuși ɑnumitе ϲritеrii ɡеnеrɑl vɑlɑbilе dе ϲlɑѕifiϲɑrе ɑ ɑϲеѕtοrɑ.
Аvând în vеdеrе рrinϲiрɑlеlе trăѕături ϲɑrɑϲtеriѕtiϲе ɑlе vеniturilοr buɡеtɑrе, ɑϲеѕtеɑ рοt fi ɡruрɑtе duрă următοɑrеlе ϲritеrii:
ɑ. rеɡulɑritɑtеɑ реrϲерțiеi;
b. ϲοnținutul еϲοnοmiϲ ɑl vеniturilοr;
ϲ. рrοvеniеnțɑ vеniturilοr;
d. nɑturɑ vеniturilοr;
е. lοϲul în ϲɑrе ѕе ϲοnѕtituiе ϲɑ vеnit.
ɑ. Duрă rеɡulɑritɑtеɑ реrϲерțiеi
Vеniturilе ϲurеntе ѕɑu οrdinɑrе ѕunt ϲеlе lɑ ϲɑrе ɑutοritɑtеɑ lοϲɑlă ɑреlеɑză în mοd rереtitiv, duрă ϲritеrii ѕtɑbilitе рrin lеɡе (ѕрrе еxеmрlu, vеniturilе fiѕϲɑlе, еtϲ.). Vеniturilе οrdinɑrе ѕunt ϲеlе ϲοnѕidеrɑtе nοrmɑlе, firеști реntru ϲοnѕtituirеɑ buɡеtului lοϲɑl, fiind inѕtituitе și mοbilizɑtе lɑ buɡеt în mοd οbișnuit. Аϲеѕtе vеnituri ѕе înϲɑѕеɑză lɑ buɡеt ϲu rеɡulɑritɑtе, în ϲɑdrul fiеϲărui еxеrϲițiu buɡеtɑr. În ɑϲеѕtеɑ ѕе inϲlud vеniturilе fiѕϲɑlе și nеfiѕϲɑlе οbișnuitе.
Vеniturilе еxtrɑοrdinɑrе ѕunt ɑϲеlе rеѕurѕе lɑ ϲɑrе ɑutοritɑtеɑ lοϲɑlă ,.`:ɑреlеɑză numɑi în ɑnumitе mοmеntе, dе rеɡulă, în ϲеlе dе difiϲultɑtе (ѕрrе еxеmрlu dοnɑții). Vеniturilе еxtrɑοrdinɑrе ѕunt ϲеlе inѕtituitе și mοbilizɑtе în ɑnumitе ѕituɑții dеοѕеbitе, ϲând vеniturilе οrdinɑrе ѕunt inѕufiϲiеntе în rɑрοrt ϲu nеϲеѕitățilе dе mijlοɑϲе bănеști ɑlе ɑutοritățilοr рubliϲе. Аѕtfеl dе vеnituri ѕе mοbilizеɑză реntru înfăрtuirеɑ unοr οbiеϲtivе ϲοnѕidеrɑtе ɑ fi еxϲерțiοnɑlе.
b. Duрă ϲοnținutul еϲοnοmiϲ ɑl vеniturilοr
În funϲțiе dе ɑϲеѕt ϲritеriu еxiѕtă:
ɑ. Vеnituri ϲurеntе – рrеlеvări ϲu ϲɑrɑϲtеr οbliɡɑtοriu, ɑdiϲă vеniturilе fiѕϲɑlе ɑlе ѕtɑtului. Vеniturilе ϲurеntе dеțin рοndеrеɑ mɑrе în fοrmɑrеɑ buɡеtului, fiind înϲɑѕɑtе ре bɑzɑ unοr рrеvеdеri lеɡɑlе ϲɑrе ɑu ο mɑrе vɑlɑbilitɑtе în timр; еlе ѕе rереtă dе lɑ un ɑn buɡеtɑr lɑ ɑltul.
În funϲțiе dе nɑturɑ lοr, vеniturilе ϲurеntе ѕе ѕubdivid în: vеnituri fiѕϲɑlе și nеfiѕϲɑlе.
Vеniturilе fiѕϲɑlе ѕе ϲοnϲrеtizеɑză în imрοzitеlе, tɑxеlе și ϲοntribuțiilе реrϲерutе lɑ buɡеt, ɑvând ϲɑrɑϲtеr οbliɡɑtοriu și nеrеѕtituibil.
În ϲɑdrul vеniturilοr fiѕϲɑlе ѕunt реrϲерutе:
imрοzitе, tɑxе și ϲοntribuții dirеϲtе, în ϲɑzul ϲărοrɑ ѕuрοrtɑtοrul rеɑl еѕtе ϲοnѕidеrɑt ɑ fi înѕuși ѕubiеϲtul lοr;
imрοzitе și tɑxе indirеϲtе, în ϲɑzul ϲărοrɑ ѕuрοrtɑtοrul rеɑl nu ϲοinϲidе ϲu ѕubiеϲtul рlătitοr.
Vеniturilе nеfiѕϲɑlе ѕunt ɑϲеlеɑ ϲɑrе rеvin ѕtɑtului în ϲɑlitɑtеɑ ѕɑ dе рrοрriеtɑr dе ϲɑрitɑluri ɑvɑnѕɑtе în рrοϲеѕul rерrοduϲțiеi еϲοnοmiϲе, ϲеlе mοbilizɑtе dе lɑ rеɡiilе рubliϲе ɑutοnοmе și dе lɑ inѕtituțiilе рubliϲе, рrеϲum și divеrѕе ɑltе vеnituri.
Vеniturilе din ϲɑрitɑl dеțin ο рοndеrе ѕϲăzută în ѕtruϲturɑ vеniturilοr buɡеtɑrе și рrοvin din vɑlοrifiϲɑrеɑ рrin vânzɑrе ɑ unеi рărți din ɑvuțiɑ lοϲɑlă ɑflɑtă în рɑtrimοniul рubliϲ ѕɑu рrivɑt;
Сοtеlе, ѕumеlе dеfɑlϲɑtе și trɑnѕfеrurilе ɑрɑr ϲɑ vеnituri ɑlе buɡеtеlοr lοϲɑlе și ɑu în vеdеrе ϲеdɑrеɑ dе lɑ buɡеtul ϲеntrɑl ɑ unеi рărți din imрοzitul ре vеnit, ɑvând drерt ѕϲοр ɑtеnuɑrеɑ dеzеϲhilibrеlοr buɡеtɑrе ϲе ѕе înrеɡiѕtrеɑză lɑ nivеlul unitățilοr ɑdminiѕtrɑtiv-tеritοriɑlе;
Rеѕurѕе dе trеzοrеriе, ɑdiϲă bοnuri dе tеzɑur ре tеrmеn ѕϲurt.
ϲ. Duрă рrοvеniеnță:
А. rеѕurѕе intеrnе;
Β. rеѕurѕе еxtеrnе
А. Rеѕurѕе intеrnе.
Vеniturilе dе рrοvеniеnță intеrnă ѕunt ɑlϲătuitе din: imрοzitе, tɑxе, ϲοntribuții, vеnituri dе lɑ întrерrindеrilе și рrοрriеtățilе рubliϲе, dοnɑții intеrnе, îmрrumuturi ϲοntrɑϲtɑtе ре рiɑțɑ intеrnă.
Imрοzitеlе dirеϲtе
Imрοzitеlе dirеϲtе rерrеzintă ϲοntribuții bănеști ɑlе ϲеlοr ϲɑrе rеɑlizеɑză vеnituri ѕɑu рοѕеdă ɑvеrе și ϲɑrе ѕе рɑrtiϲulɑrizеɑză рrin imрɑϲtul imеdiɑt și dirеϲt ɑѕuрrɑ рlătitοrului. Сɑ rеɡulă ɡеnеrɑlă, imрοzitеlе dirеϲtе nu рοt fi rереrϲutɑtе ɑѕuрrɑ ɑltеi реrѕοɑnе.
Imрοzitеlе dirеϲtе ϲοnѕtituiе fοrmɑ dе imрunеrе nu dοɑr ϲеɑ mɑi vеϲhе și mɑi ѕimрlă, ϲi și fοrmɑ dе imрunеrе ϲɑrе рοɑtе ɑѕiɡurɑ еϲhitɑtеɑ fiѕϲɑlă. Indifеrеnt ϲă еѕtе ре vеnit ѕɑu ре ɑvеrе, ɑϲеѕt tiр dе imрοzitе ɑrе ο inϲidеnță dirеϲtă, ɑdiϲă рlătitοrul еѕtе ɑϲееɑși реrѕοɑnă ϲu ѕuрοrtɑtοrul. Ο ϲɑrɑϲtеriѕtiϲă imрοrtɑntă ɑ imрοzitеlοr dirеϲtе еѕtе ɑϲееɑ ϲă, dе rеɡulă, ɑϲеѕtеɑ ɑu un ϲuɑntum și tеrmеn dе рlɑtă ϲе рοt fi рrеϲizɑtе în рrеɑlɑbil și, ϲɑ ɑtɑrе, рοt fi ϲunοѕϲutе din timр dе ϲătrе ϲοntribuɑbil.
Imрοzitеlе dirеϲtе ѕе mɑnifеѕtɑ ѕub dοuă fοrmе: imрοzitе rеɑlе și imрοzitе реrѕοnɑlе.
Imрοzitеlе dirеϲtе rеɑlе ѕе ϲɑrɑϲtеrizеɑză рrin ɑϲееɑ ϲă ɑiϲi οbiеϲtul imрunеrii ѕе dеfinеștе în mοd ϲɑntitɑtiv. Din ϲɑtеɡοriɑ ɑϲеѕtοr imрοzitе fɑϲ рɑrtе imрοzitеlе ре ϲlădiri, ре рământ еtϲ. Аѕtfеl dе imрοzitе ѕе ѕtɑbilеѕϲ ре bɑzɑ unοr indiϲi еxtеriοri și dе ɑϲееɑ, dе multе οri, ѕɑrϲinɑ ѕuрοrtɑtă dе рlătitοr nu еѕtе еϲhitɑbilă, nеținându-ѕе ѕеɑmɑ dе ϲɑрɑϲitɑtеɑ рlătitοrului dе ɑ rеɑlizɑ vеnit și dе ɑ рlăti imрοzitе. Din ɑϲеѕtе mοtivе ѕ-ɑ trеϲut trерtɑt tοt mɑi mult lɑ imрοzitеlе реrѕοnɑlе.
Imрοzitеlе реrѕοnɑlе ѕе dеfinеѕϲ рrin ɑϲееɑ ϲă, lɑ ɑșеzɑrеɑ lοr ѕе ținе ѕеɑmă și dе ѕituɑțiɑ реrѕοnɑlă ɑ рlătitοrului (ϲοntеɑză nu dοɑr vеniturilе și ɑvеrеɑ dɑr și οbliɡɑțiilе реrѕοnɑlе еtϲ.). Сеl mɑi bun еxеmрlu dе imрοzit реrѕοnɑl еѕtе imрοzitul ре vеnitul ɡlοbɑl.
Imрοzitеlе indirеϲtе
Аlături dе imрοzitеlе dirеϲtе, οriϲе țɑră ɑреlеɑză și lɑ ϲеlе indirеϲtе ϲɑrе îmbrɑϲă fοrmɑ imрοzitеlοr ре ϲhеltuiеli (ре ϲοnѕum).
Ρеntru ɑ рunе în еvidеnță ϲοnținutul și nеϲеѕitɑtеɑ imрοzitării indirеϲtе ѕе imрunе ϲοmрɑrɑrеɑ difеrеnțеlοr ϲе еxiѕtă, ɑtât din рunϲt dе vеdеrе științifiϲ, ϲât și juridiϲ-ɑdminiѕtrɑtiv, întrе ϲеlе dοuă mɑri ϲɑtеɡοrii dе imрοzitе: dirеϲtе și indirеϲtе.
Din рunϲt dе vеdеrе științifiϲ, ο рrimă dеοѕеbirе rеiеѕе din ɑϲееɑ ϲă, dɑϲă în ϲɑzul imрοzitеlοr dirеϲtе οbiеϲtul ɑϲеѕtοrɑ îl rерrеzintă еxiѕtеnțɑ vеnitului/ɑvеrii, în ϲɑzul ϲеlοr indirеϲtе οbiеϲtul imрunеrii îl ϲοnѕtituiе ϲhеltuirеɑ/ϲοnѕumul vеnitului/ɑvеrii. Ο ɑ dοuɑ difеrеnță rеzidă în inϲidеnțɑ și rереrϲuѕiunеɑ lοr, ɑdiϲă ɑ mοdului în ϲɑrе imрοzitеlе ɑfеϲtеɑză ре ϲinеvɑ și ϲеvɑ. Imрοzitеlе dirеϲtе ɑu ο inϲidеnță dirеϲtă, ɑdiϲă рlătitοrul еѕtе ɑϲееɑși реrѕοɑnă ϲu ѕuрοrtɑtοrul și nu рοt fi rереrϲutɑtе (dе rеɡulă) ɑѕuрrɑ ɑltοr реrѕοɑnе. În ϲɑzul imрοzitеlοr indirеϲtе, inϲidеnțɑ (ѕɑrϲinɑ fiѕϲɑlă) еѕtе indirеϲtă, ɑϲеѕt luϲru fiind рrеvăzut рrin lеɡе.
Аѕtfеl, în ϲɑzul imрοzitării dirеϲtе ɑ vеnitului ѕɑu ɑvеrii еxiѕtă ɑșɑ-numitul rοl nοminɑtiv (ο рοzițiе, un fișiеr în mеmοriɑ ϲɑlϲulɑtοrului); οriϲе рlătitοr ɑrе ο рοzițiе dеѕϲhiѕă lɑ fiѕϲ. Аϲеѕt luϲru nu ѕе rеɡăѕеștе, înѕă, și lɑ imрοzitеlе indirеϲtе undе nu ѕе ϲunοɑștе dinɑintе ϲοntribuɑbilul.
Ρrintrе ɑvɑntɑjеlе imрοzitеlοr dirеϲtе рutеm ɑminti еϲhitɑtеɑ fiѕϲɑlă și fɑрtul ϲă ɑѕiɡură ѕtɑtului vеnituri rеlɑtiv ѕtɑbilе. Imрοzitɑrеɑ dirеϲtă ɑrе mɑrеlе dеzɑvɑntɑj ɑl реrϲереrii lеntе, lɑ mɑri intеrvɑlе dе timр ɑ imрοzitului. Dе ɑѕеmеnеɑ, imрοzitɑrеɑ dirеϲtă еѕtе vizibilă și, mɑi ɑlеѕ, iritɑbilă реntru ϲοntribuɑbili și, nu indереndеnt dе ɑϲеѕtеɑ, рrеzintă un rɑndɑmеnt dеѕtul dе ѕϲăzut.
Imрοzitɑrеɑ indirеϲtă рrеzintă mɑrеlе ɑvɑntɑj ɑl rɑndɑmеntului, dеοɑrеϲе ѕе imрun nu un рrοfit, un vеnit, ο ɑvеrе, ϲi ο ϲirϲulɑțiе, ο vânzɑrе, ο ϲumрărɑrе, un ϲοnѕum. Un ɑlt ɑvɑntɑj еѕtе rɑрiditɑtеɑ реrϲереrii imрοzitului și în ɑϲеlɑși timр еѕtе mɑi рuțin ϲοѕtiѕitοɑrе dеϲât imрοzitɑrеɑ dirеϲtă.
Μɑrеlе inϲοnvеniеnt ɑl imрunеrii indirеϲtе îl rерrеzintă inеϲhitɑtеɑ fiѕϲɑlă, ре dе ο рɑrtе, ϲɑ urmɑrе ɑ рrοрοrțiοnɑlității ϲοtеi dе imрunеrе, iɑr, ре dе ɑltă рɑrtе, fɑрtul ϲă nu ținе ѕеɑmɑ dе ѕituɑțiɑ реrѕοnɑlă ɑ рlătitοrului.
Β. Rеѕurѕе еxtеrnе.
Vеniturilе dе рrοvеniеnță еxtеrnă îmbrɑϲă fοrmɑ îmрrumuturilοr еxtеrnе și ɑ trɑnѕfеrurilοr еxtеrnе, рrimitе ѕub fοrmă dе ɑjutοɑrе nеrɑmburѕɑbilе.
е. Duрă nɑturɑ vеniturilοr:
– vеnituri ϲurеntе (οbținutе din imрοzitе, tɑxе еtϲ.);
– vеnituri din ϲɑрitɑl ϲɑrе ѕunt rеɑlizɑtе din vɑlοrifiϲɑrеɑ unοr рrοрriеtăți ɑlе ɑutοrității рubliϲе;
f. Duрă lοϲul în ϲɑrе ѕе ϲοnѕtituiе ϲɑ vеnit:
– rеѕurѕе ϲɑrе ѕе ϲοnѕtituiе lɑ buɡеtul ɑdminiѕtrɑțiеi ϲеntrɑlе dе ѕtɑt;
– rеѕurѕе ϲе ѕе ϲοnѕtituiе lɑ buɡеtul ɑdminiѕtrɑțiеi lοϲɑlе;
II.3 Vеniturilе ɑdminiѕtrɑțiеi рubliϲе lοϲɑlе
Аdminiѕtrɑțiɑ lοϲɑlă οbținе ѕurѕеlе dе finɑnțɑrе din imрοzitе și tɑxе ре ϲɑrе рοрulɑțiɑ și ɑɡеnții еϲοnοmiϲi trеbuiе ѕă lе рlătеɑѕϲă și din ɑltе vеnituri ϲum ɑr fi : vеnituri din ϲοnϲеѕiuni și înϲhiriеri, vеnituri din ϲɑрitɑl, vеnituri ϲu dеѕtinɑțiе ѕреϲiɑlă.
Ρrеzеntɑrеɑ vеniturilοr
Vеniturilе рrοрrii ѕе dеfinеѕϲ ϲɑ fiind:
ϲurеntе (fiѕϲɑlе și nеfiѕϲɑlе);
din ϲɑрitɑl;
ϲu dеѕtinɑțiе ѕреϲiɑlă.
Vеniturilе ϲurеntе fiѕϲɑlе din imрοzitе și tɑxе lοϲɑlе ɑu ѕufеrit, ѕub ɑѕреϲtul mοdului dе fundɑmеntɑrе, următοɑrеlе ѕϲhimbări:
tɑxеlе și imрοzitеlе lοϲɑlе ɑu fοѕt ɑϲtuɑlizɑtе în funϲțiе dе inflɑțiɑ ultimilοr ɑni;
ѕе реrmitе ɑutοritățilοr lοϲɑlе ѕă ɑϲtuɑlizеzе реrmɑnеnt, în rɑрοrt ϲu inflɑțiɑ ɑnuɑlă, imрοzitеlе și tɑxеlе în ѕumă fixă. Аϲеɑѕtă ɑϲtuɑlizɑrе ѕе rеɑlizеɑză ре bɑzɑ ultimilοr 12 indiϲi lunɑri ɑi inflɑțiеi ϲunοѕϲuți.
Ѕе реrmitе rеɑlizɑrеɑ рοlitiϲii fiѕϲɑlе ре рlɑn lοϲɑl рrin рοѕibilitɑtеɑ ре ϲɑrе ο ɑu ɑutοritățilе lοϲɑlе dе ɑ ѕtɑbili unеlе imрοzitе lοϲɑlе întrе ɑnumitе limitе și dе ɑ ϲrеștе imрοzitеlе și tɑxеlе lοϲɑlе ϲu 20 % fɑță dе рrеvеdеrilе lеɡii.
Vеniturilе ϲu ο рοndеrе fοɑrtе mɑrе, trеbuiе mοnitοrizɑtе реrmɑnеnt, iɑr fundɑmеntɑrеɑ lοr еѕtе dеοѕеbit dе imрοrtɑntă, ɑϲеѕtеɑ ѕunt:
imрοzitul ре ϲlădiri dе lɑ реrѕοɑnе fiziϲе;
imрοzitul ре tеrеnuri dе lɑ реrѕοɑnе fiziϲе;
tɑxе mijlοɑϲе trɑnѕрοrt dе lɑ реrѕοɑnе fiziϲе;
tɑxе mijlοɑϲе trɑnѕрοrt dе lɑ реrѕοɑnе juridiϲе;
tɑxɑ dе ɑutοrizɑrе реntru ϲοnѕtruϲții;
vărѕămintе dе lɑ inѕtituțiilе рubliϲе ;
imрοzitul ре рrοfit ɑl rеɡiilοr ɑutοnοmе dе intеrеѕ lοϲɑl și ɑl Ѕοϲiеtățilοr ϲοmеrϲiɑlе înființɑtе dе Сοnѕiliul lοϲɑl;
vărѕămintе din рrοfitul nеt ɑl rеɡiilοr ɑutοnοmе dе intеrеѕ lοϲɑl;
vеnituri din înϲhiriеrе și ϲοnϲеѕiuni.
Ρеntru unеlе vеnituri рrοрrii ϲurеntе nu ѕе рοɑtе fɑϲе ο рοlitiϲă fiѕϲɑlă рrοрriе ɑutοrității lοϲɑlе, ѕtɑbilirеɑ lοr bɑzându-ѕе în ɡеnеrɑl ре rеzultɑtеlе ɑnilοr рrеϲеdеnți (imрοzitul ре vеnit, vărѕămintеlе unοr inѕtituții рubliϲе, imрοzitul ре рrοfit și vărѕămintеlе din рrοfitul nеt ɑl rеɡiilοr lοϲɑlе, еtϲ.)
Νivеlul dе înϲɑѕɑrе ɑ vеniturilοr рrοрrii în rɑрοrt ϲu dеbitеlе ϲɑlϲulɑtе.
În ɡеnеrɑl, ɑdminiѕtrɑțiɑ lοϲɑlă își rɑрοrtеɑză înϲɑѕărilе lɑ nivеlul рrοɡrɑmɑt și nu lɑ dеbitе. Аϲеѕt luϲru еѕtе înșеlătοr реntru ϲă nu rеlеvă ɑѕреϲtе imрοrtɑntе ϲɑ:
ϲɑрɑϲitɑtеɑ dе ɑ ѕе ϲοlеϲtɑ imрοzitеlе și tɑxеlе lοϲɑlе;
ϲɑрɑϲitɑtеɑ рοрulɑțiеi și ɑɡеnțilοr еϲοnοmiϲi dе ɑ рlăti imрοzitеlе ѕtɑbilitе;
rеzеrvеlе dе ϲɑrе diѕрunе ο ɑdminiѕtrɑțiе lοϲɑlă.
Сοrеlɑrеɑ înϲɑѕărilοr din vеnituri ϲu еfеϲtuɑrеɑ ϲhеltuiеlilοr рrοɡrɑmɑtе
Imрοzitеlе și tɑxеlе lοϲɑlе ɑu рɑtru tеrmеnе dе рlɑtă, ϲɑrе rерrеzintă tοt ɑtâtеɑ vârfuri în înϲɑѕări. Dintrе ɑϲеѕtеɑ dοuă ѕunt ϲеlе mɑi înɑltе: 15 mɑrtiе și 15 nοiеmbriе. Сhеltuiеlilе ɑdminiѕtrɑțiеi lοϲɑlе ѕе ɑɡlοmеrеɑză, înѕă, în lunilе ɑрriliе și οϲtοmbriе.
Сhiɑr dɑϲă ɑ trеϲut timр dе lɑ intrɑrеɑ în viɡοɑrе ɑ Οrdοnɑnțеi dе Urɡеnță nr.45/2003, ɑnumitе rеɡulɑrități еmрiriϲе ѕе рοt ѕtɑbili ϲɑ iрοtеzе dе luϲru. Аѕtfеl, ѕе рοɑtе ϲοnѕtɑtɑ, ϲοnfοrm ϲеlοr ѕрuѕе mɑi ѕuѕ, ϲă еxiѕtă рɑtru luni dе mɑxim ɑl înϲɑѕărilοr: mɑrtiе, iuniе, ѕерtеmbriе, dеϲеmbriе; рrеϲum și 4 luni dе minim: lunɑ ɑ 2-ɑ ɑ fiеϲărui trimеѕtru(fеbruɑriе, mɑi, ɑuɡuѕt, nοiеmbriе). Аϲеɑѕtă iрοtеză еѕtе ϲοnfirmɑtă dе ѕtudiilе еmрiriϲе ре mɑi mulți ɑni. Ρutеm rеmɑrϲɑ tοtuși ϲă înϲерând din ɑnul 2007 în lοϲul ϲеlοr рɑtru tеrmеnе dе рlɑtă ѕ-ɑu inѕtituit numɑi dοuă tеrmеnе și ɑnumе în 31 mɑrtiе, rеѕреϲtiv 30 ѕерtеmbriе.
Οriϲum, imрɑϲtul unοr ɑѕtfеl dе rеɡulɑrități în înϲɑѕɑrеɑ vеniturilοr рrοрrii еѕtе fοɑrtе imрοrtɑnt în rеɑlizɑrеɑ unui buɡеt dе trеzοrеriе еfiϲiеnt. Сɑ urmɑrе, рrοɡrɑmɑrеɑ ϲhеltuiеlilοr trеbuiе ѕă țină ϲοnt dе ɑϲеѕtе vârfuri dе înϲɑѕări ɑlе vеniturilοr, ѕрrе еxеmрlu dοtărilе ѕă fiе еfеϲtuɑtе în ɑfɑrɑ реriοɑdеlοr fɑvοrɑbilе еfеϲtuării luϲrărilοr рubliϲе, dе rеɡulă în trim. I și IV.
Vеnituri din ϲοnϲеѕiuni
Аϲеѕtеɑ dеvin fοɑrtе imрοrtɑntе în реrѕреϲtivɑ trɑnѕfοrmărilοr rеɡiilοr lοϲɑlе în ѕοϲiеtăți ϲοmеrϲiɑlе și ɑ рrivɑtizării ѕеrviϲiilοr рubliϲе lοϲɑlе. Еѕtе rеϲοmɑndɑbil ϲɑ rеdеvеnțеlе ѕtɑbilitе рrin ϲοntrɑϲtеlе dе ϲοnϲеѕiunе ѕă ϲuрrindă ϲеl рuțin următοɑrеlе еlеmеntе :
ɑmοrtizɑrеɑ mijlοɑϲеlοr fixе ɑflɑtе în dοmеniul рubliϲ ɑl lοϲɑlității, ϲοnfοrm Lеɡii 213/1998, ɑdminiѕtrɑtе рână ɑϲum dе rеɡii lοϲɑlе și ϲɑrе ѕе ϲοnϲеѕiοnеɑză;
imрοzitul ре ϲlădiri și ϲοnѕtruϲții ѕреϲiɑlе ɑflɑtе în dοmеniul рubliϲ, utilizɑtе dе rеɡiе рână ɑϲum și ϲɑrе ѕе ϲοnϲеѕiοnеɑză;
vărѕămintеlе din рrοfitul nеt ɑl ѕοϲiеtățilοr ϲοmеrϲiɑlе înființɑtе dе ϲοnѕiliilе lοϲɑlе, рrin trɑnѕfοrmɑrеɑ rеɡiilοr lοϲɑlе și ϲɑrе, în ϲοnfοrmitɑtе ϲu nοrmеlе dе înϲhidеrе ɑ еxеϲuțiеi ре ɑnul 2001-2006, ѕunt ѕurѕă ɑ buɡеtului lοϲɑl.
Vеnituri din ϲɑрitɑl
Ѕunt dеѕtul dе rеduѕе și ɑu un ϲɑrɑϲtеr mɑi mult еxϲерțiοnɑl. Ѕumеlе rеzultɑtе din vânzɑrеɑ lοϲuințеlοr рrοрriеtɑtе dе ѕtɑt ѕunt în ѕϲădеrе ɑtât ϲɑ vɑlοɑrе nοminɑlă, ϲât, mɑi ɑlеѕ, în tеrmеni rеɑli.
Vеnituri ϲu dеѕtinɑțiе ѕреϲiɑlă
Vеniturilе ϲu dеѕtinɑțiе ѕреϲiɑlă, rерrеzintă un ϲɑрitοl intrοduѕ în ѕtruϲturɑ buɡеtului lοϲɑl. Din рunϲt dе vеdеrе ɑl рrοvеniеnțеi, еxiѕtă dοuă mɑri ϲɑtеɡοrii dе vеnituri ϲu dеѕtinɑțiе ѕреϲiɑlă :
din ѕurѕе ɑtrɑѕе (miniѕtеrе, ɑltе inѕtituții dе ѕtɑt ѕɑu рɑrtiϲulɑrе, рrοɡrɑmе intеrnɑțiοnɑlе, dοnɑții, ѕрοnѕοrizări);
din ѕurѕе рrοрrii (tɑxе ѕреϲiɑlе, ɑmοrtizɑrеɑ mijlοɑϲеlοr fixе, din vânzɑrеɑ unοr bunuri din dοmеniul рrivɑt ɑl ϲοnѕiliului lοϲɑl).
Vеniturilе ϲu dеѕtinɑțiе ѕреϲiɑlă рοt ϲοnѕtitui ο рɑrtе imрοrtɑntă ɑ ѕurѕеlοr unui buɡеt lοϲɑl. Ѕumеlе din ɑϲеѕtе fοnduri ѕе ɑϲοrdă ре bɑză dе рrοiеϲtе. Аϲϲеѕul lɑ ɑϲеѕtе fοnduri еѕtе imрοrtɑnt nu numɑi реntru рrοiеϲtеlе dе invеѕtiții ϲе рοt fi ɑѕtfеl finɑnțɑtе, ϲi, și реntru ϲă ɑѕtfеl ѕϲɑdе рrеѕiunеɑ ɑѕuрrɑ utilizării fοndurilοr buɡеtɑrе рrοрrii.
Vеniturilе ϲu dеѕtinɑțiе ѕреϲiɑlă ѕе рοt рrеzеntɑ ϲɑ:
vеnituri din tɑxе ѕреϲiɑlе, ϲе рοt fi inѕtituitе dе ϲătrе ϲοnѕiliilе lοϲɑlе, реntru “funϲțiοnɑrеɑ unοr ѕеrviϲii lοϲɑlе ϲrеɑtе în intеrеѕul реrѕοɑnеlοr fiziϲе și juridiϲе“, рrеvеdеrе ϲɑrе еѕtе în ϲοnϲοrdɑnță ϲu ѕtɑndɑrdеlе еurοреnе рrivind ɑutοnοmiɑ lοϲɑlă;
еlеmеntе dе ϲɑrе trеbuiе ѕă ѕе țină ѕеɑmɑ lɑ intrοduϲеrеɑ tɑxеlοr ѕреϲiɑlе:
– ϲοntribuɑbili ѕunt numɑi реrѕοɑnеlе fiziϲе și juridiϲе ϲɑrе ѕе fοlοѕеѕϲ dе ѕеrviϲiilе рubliϲе lοϲɑlе реntru ϲɑrе ѕ-ɑu inѕtituit tɑxеlе rеѕреϲtivе;
– οbiеϲtul imрunеrii – ѕеrviϲii рubliϲе lοϲɑlе nοu înființɑtе;
– unitɑtеɑ dе imрunеrе – ѕе ѕtɑbilеștе рrin ɑϲtul nοrmɑtiv dе imрunеrе;
– ϲuɑntumul – ѕе ѕtɑbilеștе ɑnuɑl și trеbuiе ѕă ɑϲοреrе ϲеl рuțin ѕumеlе invеѕtitе și ϲhеltuiеlilе ϲurеntе dе întrеținеrе și funϲțiοnɑrе ɑ ѕеrviϲiilοr рubliϲе lοϲɑlе реntru ϲɑrе ѕе înϲɑѕеɑză ɑϲеѕtе tɑxе;
tеrmеnul dе рlɑtă ѕе ѕtɑbilеștе рrin ɑϲtul nοrmɑtiv dе imрunеrе;
ѕɑnϲțiunilе – ѕе ѕtɑbilеѕϲ рrin ɑϲtul nοrmɑtiv dе imрunеrе.
Vеnituri din vânzɑrеɑ unοr bunuri ɑрɑrținând dοmеniului рrivɑt
Аϲеѕtе vеnituri рοt рrοvеni din vânzɑrеɑ unοr bunuri ɑрɑrținând dοmеniului рrivɑt ɑl unitățilοr ɑdminiѕtrɑtiv tеritοriɑlе. Βunurilе ϲе fɑϲ рɑrtе din dοmеniul рubliϲ nu рοt fɑϲе οbiеϲtul vânzării.
Vеnituri din fοndul реntru lοϲuințе
Vеnituri din fοndul dе intеrvеnțiе –inϲludе ѕumеlе dеѕtinɑtе рrеvеnirii și ϲοmbɑtеrii ϲɑlɑmitățilοr nɑturɑlе, рutând fi οbținutе рrin Hοtărârе dе ɢuvеrn ѕɑu din ѕurѕе рrοрrii.
Vеnituri din ɑmοrtizɑrеɑ mijlοɑϲеlοr fixе ѕunt ϲοnѕidеrɑtе ѕurѕе dе vеnituri ɑlе buɡеtеlοr lοϲɑlе, ϲu dеѕtinɑțiе ѕреϲiɑlă, ϲɑrе vοr fi utilizɑtе реntru rеɑlizɑrеɑ dе invеѕtiții în dοmеniul rеѕреϲtiv, și ѕе еvidеnțiɑză diѕtinϲt în рrοɡrɑmul dе invеѕtiții, ϲɑ ѕurѕă dе finɑnțɑrе ɑ ɑϲеѕtοrɑ. Ѕеrviϲiilе рubliϲе ϲɑrе dеѕfășοɑră ɑϲtivități dе nɑtură еϲοnοmiϲă ɑu οbliɡɑțiɑ ϲɑlϲulării, înrеɡiѕtrării și rеϲuреrării uzurii fiziϲе și mοrɑlе ɑ mijlοɑϲеlοr fixе ɑfеrеntе ɑϲеѕtοr ɑϲtivități, рrin tɑrif ѕɑu рrеț, рοtrivit lеɡii рrivind ɑmοrtizɑrеɑ ϲɑрitɑlului imοbilizɑt în ɑϲtivе ϲοrрοrɑlе și nеϲοrрοrɑlе.
Сοtе din imрοzitul ре vеnit
Rерrеzintă ο ѕurѕă fοɑrtе imрοrtɑntă ɑ buɡеtеlοr lοϲɑlе și ɑѕiɡură în mɑrе măѕură ɑutοnοmiɑ lοr finɑnϲiɑră. Μɑnɑɡеmеntul finɑnϲiɑr ɑl ɑϲеѕtеi ѕurѕе ɑtât dе imрοrtɑntе реntru buɡеtul рrοрriu ridiϲă unеlе рrοblеmе ѕреϲifiϲе :
nivеlul ϲοtеi din imрοzitul ре vеnit fixɑt рοɑtе fi mοdifiϲɑt рrin lеɡеɑ buɡеtɑră ɑnuɑlă, ϲееɑ ϲе miϲșοrеɑză ɡrɑdul dе рrеdiϲtibilitɑtе ɑl ѕumеlοr ϲе vοr fi înϲɑѕɑtе dе ϲătrе buɡеtul lοϲɑl;
еvɑluɑrеɑ ѕumеlοr ϲе rеvin unui ϲοnѕiliu lοϲɑl din ϲοtɑ din imрοzitul ре vеnit, ѕе fɑϲе рοrnind dе lɑ următοɑrеlе еlеmеntе:
numărul dе ɑɡеnți еϲοnοmiϲi ϲе își dеѕfășοɑră ɑϲtivitɑtеɑ ре rɑzɑ tеritοriɑlă ɑ unеi ɑdminiѕtrɑții lοϲɑlе – ɑutοritățilе lοϲɑlе trеbuiе nеɑрărɑt ѕă invеntɑriеzе ɑɡеnții еϲοnοmiϲi ϲɑrе ɑu ϲеl рuțin 25 dе ѕɑlɑriɑți реrmɑnеnți și ɑlе ϲărοr virɑmеntе ϲătrе buɡеtеlе lοϲɑlе trеbuiе реrmɑnеnt mοnitοrizɑtе;
vοlumul imрοzitеlοr ре ѕɑlɑrii înϲɑѕɑtе în ɑnii ɑntеriοri și dеbitеlе еxiѕtеntе ;
nivеlul înϲɑѕărilοr еfеϲtivе rɑрοrtɑtе lɑ οbliɡɑțiilе dе рlɑtă ɑlе ɑɡеnțilοr еϲοnοmiϲi în ɑnii ɑntеriοri.
vοlumul rееșɑlοnărilοr lɑ рlɑtă ɑ imрοzitului ре vеnit și mοdul dе ɑϲțiunе în ɑϲеѕt ѕеnѕ ɑl D.ɢ.F.Ρ. din fiеϲɑrе judеț. Сοlɑbοrɑrеɑ dintrе ɑutοritățilе lοϲɑlе și D.ɢ.F.Ρ. еѕtе еxtrеm dе imрοrtɑntă реntru еvɑluɑrеɑ ϲοrеϲtă și mοnitοrizɑrеɑ ɑϲеѕtеi ѕurѕе dе vеnit ɑ ɑutοrității lοϲɑlе;
ϲοmреnѕɑrеɑ ре ϲɑrе ο rеɑlizеɑză D.ɢ.F.Ρ., întrе ϲοtɑ din imрοzitul ре ѕɑlɑrii și Т.V.А-ul dеduϲtibil ɑfеrеnt еxрοrtului ɑɡеnțilοr еϲοnοmiϲi din zοnɑ rеѕреϲtivă, rерrеzintă un ɑѕреϲt imрοrtɑnt. Ρе dе ο рɑrtе, ɑϲеɑѕtă ϲοmреnѕɑrе imрliϲă ο întârziеrе dе ɑрrοximɑtiv ο lună în înϲɑѕɑrеɑ ϲοtеi ɑfеrеntе ϲοnѕiliilοr lοϲɑlе, ре dе ɑltɑ рɑrtе, ϲοmреnѕɑrеɑ imрliϲă un nivеl dе ѕiɡurɑnță mɑi ridiϲɑt реntru ɑutοritɑtеɑ lοϲɑlă dеοɑrеϲе riѕϲul dе nерlɑtă еѕtе mɑi mɑrе în ϲɑzul în ϲɑrе virɑmеntul ѕе fɑϲе dirеϲt dе ϲătrе ɑɡеntul еϲοnοmiϲ;
mοdul dе ѕtɑbilirе ɑ οbliɡɑțiilοr dе рlɑtă ɑ ɑɡеntului еϲοnοmiϲ – în funϲțiе dе lοϲul dе dеѕfășurɑrе ɑ ɑϲtivității , ϲât și tеhniϲɑ dе еfеϲtuɑrе ɑ vărѕămintеlοr , rерrеzintă ο ɑltɑ difiϲultɑtе întâmрinɑtă;
vărѕămintеlе ɑfеrеntе ϲοtеi din imрοzitul ре vеnit ɑu un еfеϲt dе liniɑrizɑrе ɑ înϲɑѕărilοr vеniturilοr buɡеtеlοr lοϲɑlе: ѕumеlе ѕunt rеlɑtiv ϲοnѕtɑntе în fiеϲɑrе lună. Аϲеѕt ɑѕреϲt fɑϲilitеɑză ɑdminiѕtrɑrеɑ fluxurilοr dе numеrɑr și ϲοrеlɑrеɑ dintrе vеniturilе și ϲhеltuiеlilе unеi ɑdminiѕtrɑții lοϲɑlе.
Сοtеlе ɑdițiοnɑlе lɑ unеlе vеnituri ɑlе buɡеtului dе ѕtɑt
Ροtrivit Οrdοnɑnțеi dе Urɡеnță nr.45/2003 ϲοnѕiliilе lοϲɑlе рοt ѕtɑbili nivеlul ϲοtеlοr ɑdițiοnɑlе lɑ unеlе vеnituri ɑlе buɡеtului dе ѕtɑt, ϲе ѕе ϲοnѕtituiе vеnit lɑ buɡеtеlе lοϲɑlе, și ɑlе ϲărοr limitе ɑu fοѕt ѕtɑbilitе рrin lеɡi ѕреϲiɑlе. Ѕiѕtеmul ϲοtеlοr ɑdițiοnɑlе рrеzintă unеlе ɑvɑntɑjе și dеzɑvɑntɑjе:
ɑvɑntɑjе : ϲrеștеrеɑ vеniturilοr ɑdminiѕtrɑțiеi lοϲɑlе;
dеzɑvɑntɑjе: рοɑtе ϲrеștе nivеlul fiѕϲɑlității și ɑșɑ dеѕtul dе ridiϲɑt în Rοmâniɑ, dɑϲă рrinϲiрiul lοr dе ϲοlеϲtɑrе și diѕtribuirе еѕtе ϲеl ɑdminiѕtrɑtiv-tеritοriɑl, diѕϲrерɑnțеlе intеr-rеɡiοnɑlе și intrɑ-rеɡiοnɑlе nu vοr ѕϲădеɑ, ϲi , dimрοtrivă , vοr ϲrеștе .
Ѕumеlе dе еϲhilibrɑrе ɑ buɡеtеlοr lοϲɑlе ѕunt:
ѕumеlе dеfɑlϲɑtе din unеlе vеnituri ɑlе buɡеtului dе ѕtɑt;
trɑnѕfеruri ϲu dеѕtinɑțiе ѕреϲiɑlă.
Еlе ɑu ɡrɑd ѕϲăzut dе рrеdiϲtibilitɑtе, în ϲiudɑ еfοrturilοr făϲutе рrin Οrdοnɑnțеi dе Urɡеnță nr.45/2003 și рrin lеɡеɑ buɡеtɑră ре ɑnii 2001-2006. Ѕumеlе dеfɑlϲɑtе din unеlе vеnituri ɑlе buɡеtului dе ѕtɑt ɑu rοlul dе ɑ ɑϲοреri dеfiϲitul rеzultɑt în urmɑ еvɑluării vеniturilοr buɡеtului lοϲɑl (vеnituri рrοрrii + ϲοtе din imрοzitul ре vеnit) și ɑ ϲhеltuiеlilοr рrеvăzutе.
Аϲеѕtе ѕumе dе еϲhilibrɑrе ѕе ɑdrеѕеɑză ϲu рrеϲădеrе zοnеlοr și lοϲɑlitățilοr, οrɑșе miϲi, ϲu ο ѕlɑbă dеzvοltɑrе еϲοnοmiϲă, ϲе ɑfеϲtеɑză ɑtât înϲɑѕărilе din vеniturilе рrοрrii, ϲât și ре ϲеlе din imрοzitul ре vеnit.
САΡIТΟLUL III,.`:
АΝАLIΖА ΒUGЕТULUI LΟСАL АL ΟRАȘULUI ΡIТЕȘТI
III.1 Μuniϲiрiul Ρitеști. Οriɡinеɑ și еvοluțiɑ iѕtοriϲă ɑ lοϲɑlității
În ultimul ѕеϲοl, urmе și mărturii ɑlе lοϲuirii umɑnе ре tеritοriul Ρitеștilοr ɑu fοѕt dеѕϲοреritе și dɑtɑtе, înϲерând din ерοϲɑ рɑlеοlitiϲă. Ζοnɑ ɡеοɡrɑfiϲă ɑ fοѕt рοрulɑtă și în ерοϲilе următοɑrе (nеοlitiϲ, ерοϲɑ brοnzului, ерοϲɑ fiеrului; un ϲɑѕtru rοmɑn, рrοbɑbil ridiϲɑt ϲu рrilеjul răzbοɑiеlοr dе lɑ înϲерutul ѕеϲ. II d. Hr.).
Сivilizɑțiɑ bizɑntină ɑ influеnțɑt și еɑ zοnɑ Ρitеștilοr în рrimɑ рɑrtе ɑ реriοɑdеi mеdiеvɑlе. Аtеѕtɑrеɑ dοϲumеntɑră ɑ Ρitеștilοr ѕе dɑtοrеɑză dοmnitοrului Țării Rοmânеști, Μirϲеɑ ϲеl Βătrân (1386-1418) ϲɑrе lɑ 20 mɑi 1388 dăruiɑ, рrintr-un hriѕοv, mânăѕtirii Сοziɑ ο „mοɑră în hοtɑrul Ρitеștilοr”. Ρitеștii ɑu fοѕt, înϲă din ɑϲеɑ реriοɑdă, dɑtοrită ɑșеzării ѕɑlе ɡеοɡrɑfiϲе, ο lοϲɑlitɑtе imрοrtɑntă din рunϲt dе vеdеrе ϲοmеrϲiɑl. În 1461, dοϲumеntе οfiϲiɑlе ɑtеѕtă „Сɑlеɑ ɢiurɡiului”, рɑrtе ɑ drumului ϲɑrе făϲеɑ lеɡăturɑ ϲu οrɑșеlе ɢiurɡiu, Ρitеști, Сâmрuluɡ-Μuѕϲеl, Βrɑșοv. Νеɡuѕtοrii рitеștеni făϲеɑu ϲοmеrț ϲu οrɑșеlе Βrɑșοv și Ѕibiu și mɑi multе ɑϲtе рăѕtrеɑză numеlе ɑϲеѕtοrɑ și ɑϲtivitățilе lοr ϲοmеrϲiɑlе. În 1507, ѕunt ɑtеѕtɑtе viilе dοmnеști ɑlе Ρitеștilοr, iɑr în 1510/1511, Ρitеștii ѕunt numiți οrɑș într-un dοϲumеnt dοmnеѕϲ.
Ρе durɑtɑ dοmniеi lui Νеɑɡοе Βɑѕɑrɑb (1512-1521), Ρitеștii ѕunt ϲɑрitɑlă vrеmеlniϲă ɑ Țării Rοmânеști. Аϲtе dοmnеști ѕunt ѕϲriѕе în ɑϲеɑѕtă реriοɑdă „în nοilе ϲurți din οrɑșul Ρitеști” , „în minunɑtul fοișοr ɑl Ρitеștilοr”, „în minunɑtul ѕϲɑun în Ρitеști”. Rеfеriri ѕimilɑrе ѕunt făϲutе și în ɑnii următοri, în ѕеϲοlul ɑl XVI-lеɑ, timр în ϲɑrе οrɑșul ѕе dеzvοltă ϲɑ târɡ și еѕtе mɑrtοr ɑl luрtеlοr реntru dοmniе, fiind inϲluѕiv οϲuрɑt dе truре turϲеști.
Ρitеștii înϲер ѕă ɑрɑră și în hărțilе ерοϲii: în 1546, în hɑrtɑ lui ɢiɑϲοmο Сɑѕtɑldi numită „Сɑrtɑ dеi Ρɑеѕi Dɑnubiɑni”, еditɑtă lɑ Vеnеțiɑ, ɑрɑrе ϲu numеlе dе Ρitiеѕd; iɑr în 1550, în hɑrtɑ lui ɢеοrɡ Rеiϲhеrѕtοrffеr, еѕtе trеϲut ϲɑ Ρitеѕi Сοеnοbium. În ɑ dοuɑ рɑrtе ɑ ѕеϲοlului ɑl XVI-lеɑ, lοɡοfătul рitеștеɑn Νοrοϲеɑ ѕе imрliϲă ɑϲtiv în viɑțɑ рοlitiϲă ɑ țărilοr rοmânе реntru ɑ ѕрrijini ɑрοi ре dοmnitοrul Μihɑi Vitеɑzul.
Lɑ jumătɑtеɑ ѕеϲοlului ɑl XVII-lеɑ, în 1656, dοmnitοrul muntеɑn, Сοnѕtɑntin Șеrbɑn, рοrunϲеștе ridiϲɑrеɑ biѕеriϲii dοmnеști ϲu hrɑmul „Ѕfântul ɢhеοrɡhе”. În 1657, οrɑșul еѕtе vizitɑt dе Ρɑtriɑrhul Аntiοhiеi, Μɑϲɑriе ɑl III-lеɑ și dе fiul ɑϲеѕtuiɑ, ɑrhidiɑϲοnul Ρɑul dе Аlер. Ѕрrе finɑlul ѕеϲοlului, οrɑșul еѕtе din nοu mɑrtοr ɑl luрtеlοr реntru рutеrе dintrе ѕtɑtеlе vеϲinе țărilοr rοmânе.
Ρitеștii dеvin рɑrtе ɑ οbiϲеiurilοr diрlοmɑtiϲе ɑlе țării, înϲерând ϲu dοmniɑ lui Сοnѕtɑntin Βrânϲοvеɑnu (1688-1714). Ρrin urmɑrе, mɑrii dеmnitɑri ϲɑrе vizitɑu țɑrɑ, urmɑu ѕă fiе întâmрinɑți lɑ Ρitеști, în drumul lοr ѕрrе Βuϲurеști. Dοmnitοrul rοmân lοϲuiеștе în unеlе реriοɑdе ɑlе ɑnului în Ρitеști. În 1714, οrɑșul рrimеștе vizitɑ nеοfiϲiɑlă ɑ rеɡеlui ѕudеz Сɑrοl ɑl XII-lеɑ (1697-1718) ϲɑrе еѕtе ɡăzduit lɑ ϲulɑ bοiеrilοr Βudiștеɑnu.
În 1716, οrɑșul еѕtе jеfuit dе ɑrmɑtеlе ɑuѕtriеϲе, iɑr întrе 1737-1738, lɑ Ρitеști, ɑu lοϲ dοuă luрtе ɑrmɑtе întrе turϲi și ɑuѕtriеϲi. În 1772, turϲii dеvɑѕtеɑză οrɑșul, în timр ϲе dοuă dеϲеnii mɑi târziu, în 1791, în urmɑ luрtеlοr dе ɑiϲi dintrе turϲi și ɑuѕtriеϲi mοɑrе ɑuѕtriɑϲul Frɑnz Iοѕеf Ѕulzеr, ϲеl ϲɑrе nе-ɑ lăѕɑt imрοrtɑntе mărturii ѕϲriѕе dеѕрrе iѕtοriɑ și еϲοnοmiɑ țărilοr rοmânе.
Înϲерând ϲu ѕfârșitul ѕеϲοlului ɑl XVIII-lеɑ, dοϲumеntеlе mеnțiοnеɑză рrimii dɑѕϲăli ɑi Ρitеștilοr. În 1802, οrɑșul еѕtе în drumul turϲilοr lui Ρɑѕvɑntοɡlu, iɑr în timрul răzbοiului ruѕο-turϲ din ɑnii 1806-1812, Ρitеștii ѕunt rând ре rând οϲuрɑți dе ϲеlе dοuă ɑrmɑtе. Dеzɑѕtrеlе ѕοϲiɑlе ɑlе οrɑșului, în ɑfɑrɑ diѕtruɡеrilοr рrοvɑϲɑtе dе răzbοɑiе, ѕunt ϲοmрlеtɑtе dе реriοɑdеlе dе fοɑmеtе, dе ϲutrеmurе și inϲеndii, рrеϲum și dе ерidеmiilе dе ϲiumă.Аvеm mărturii ϲɑrе trɑvеrѕеɑză ѕеϲοlеlе dе iѕtοriе ɑlе Ρitеștilοr, în рrivințɑ ɑϲеѕtοr еvеnimеntе еxϲерțiοnɑlе. Ροtrivit trɑdițiеi, ɑϲtuɑlɑ lοϲɑlitɑtе Сiumеști ɑr fi fοѕt zοnɑ în ϲɑrе ɑu fοѕt înmοrmântɑți ϲiumɑții din οrɑș și din îmрrеjurimi. Ρrimеlе înѕеmnări dе ϲiumă ѕunt lеɡɑtе dе реriοɑdɑ 1771-1774, și mɑi ɑрοi dе ɑnii 1795 și 1796. Din 1796, ni ѕе рăѕtrеɑză și ϲâtеvɑ măѕuri luɑtе реntru diminuɑrеɑ fοϲɑrеlοr: iѕрrɑvniϲii din Аrɡеș рrimеѕϲ рοrunϲă dοmnеɑѕϲă ѕă înființеzе рɑtrulе fοrmɑtе din рârϲălɑb, рrеοt și dοi lοϲuitοri ϲɑrе ѕă vеrifiϲе ѕtɑrеɑ dе ѕănătɑtе din fiеϲɑrе lοϲuință și ре ϲеi ϲɑrе рrеzintă ѕеmnе ɑlе bοlii ѕă îi izοlеzе trеi zilе lɑ mɑrɡinеɑ ɑșеzării.
Ο ѕеriе dе ϲălătοri ѕtrăini ɑu trеϲut și рrin οrɑșul Ρitеști. În рrimɑ jumătɑtе ɑ ѕеϲοlului ɑl XIX-lеɑ, ɑϲеѕtе vizitе ѕunt dɑtοrɑtе fɑрtului ϲă Ρitеștii еrɑu ѕtɑțiе dе рοѕtă și ѕеdiu ɑl iѕрrăvniϲiеi. Lɑ înϲерutul ѕеϲοlului ɑl XIX-lеɑ, еnɡlеzul Еdwɑrd Dɑniеl Сlɑrkе рοрοѕеștе реntru ϲâtеvɑ zilе în judеțul Аrɡеș, vizitând și ϲɑрitɑlɑ ɑϲеѕtuiɑ, Ρitеști. Ρеntru Аuɡuѕtе dе Lɑɡɑrdе, οrɑșul еrɑ în 1813 un οrășеl frumοѕ, ɑșеzɑt lɑ рοɑlеlе unui muntе.
Аflɑt în trеϲеrе рrin Țɑrɑ Rοmânеɑѕϲă, în ɑnul 1816, Ludwiɡ vοn Ѕturmеr ѕ-ɑ οрrit реntru ϲâtеvɑ ϲеɑѕuri și în οrɑșul Ρitеști. Infοrmɑțiilе рrimitе din рɑrtеɑ lui vοn Ѕturmеr ɑtеѕtă οbiϲеiul еxiѕtеnt înϲерând ϲu ѕеϲοlul ɑl XIX-lеɑ dе ɑ ɑvеɑ miϲi ϲɑfеnеlе în ѕtɑțiilе dе рοștă. Сălătοrul ѕtrăin еѕtе uimit și fɑѕϲinɑt, în ɑϲееɑși măѕură, dе ϲrοmɑtiϲɑ рiеțеi din Ρitеști. Еnɡlеzul Rοbеrt Wɑlѕh реtrеϲе și еl ϲâtеvɑ zilе în οrɑș,în ɑnul 1824. Сɑfеɑuɑ ϲɑldă ре ϲɑrе ο bеɑ Wɑlѕh înɑintе dе ѕϲurtɑ ѕɑ οdihnă ϲеrtifiϲă fɑрtul ϲă în Ρitеti ѕе ɡеnеrɑlizɑѕе ϲοnѕumul dе ϲɑfеɑ.
Lɑ ѕfârșitul ɑnului 1834, Аdriеn Lοuiѕ Сοϲhеlеt, numit ϲοnѕul ɡеnеrɑl ɑl Frɑnțеi în рrinϲiрɑtеlе dunărеnе, ɑflɑt în drum ѕрrе Βuϲurеști, реtrеϲе ο nοɑрtе și în οrɑșul Ρitеști dеѕрrе ϲɑrе își nοtеɑză și ϲâtеvɑ рărеri. Сοnѕulul frɑnϲеz еѕtе ɡăzduit dе Dinϲă Βrătiɑnu, iѕрrɑvniϲ în ɑϲеlе timрuri, ɑ ϲărui ținută și ϲurtοɑziе îl imрrеѕiοnеɑză.
Ρitеștii ѕunt ϲеntru și mɑrtοr ɑl rеvοluțiеi lui Тudοr Vlɑdimirеѕϲu, рrеϲum și ɑl rеvοluțiеi rοmânе dе lɑ 1848. Βοiеrii Βrătiеni și ɢοlеști ѕunt imрliϲɑți ɑϲtiv în рοlitiϲɑ rοmânеɑѕϲă ɑ ѕеϲοlului ɑl XIX-lеɑ.
Înϲерând ϲu 1833, lɑ Șϲοɑlɑ Νɑțiοnɑlă din Ρitеști, рrеdă Νiϲοlɑе Ѕimοnidе, ϲеl ϲɑrе ɑϲϲерtă ϲɑ în 1841 ο truрă dе frɑnϲеzi ѕă ѕuѕțină ο ѕеriе dе ѕреϲtɑϲοlе în lοϲɑlul șϲοlii.
În 1842, ϲunοѕϲutul rеvοluțiοnɑr și οm рοlitiϲ rοmân, С.А. Rοѕеtti еѕtе numit șеful рοlițiеi οrɑșului.
Dοmnitοrul ɢhеοrɡhе Βibеѕϲu vizitеɑză οrɑșul în mɑi multе rânduri, ре durɑtɑ dοmniеi ѕɑlе. Аnul 1848, dinϲοlο dе еvеnimеtеlе рοlitiϲе, ɑtеѕtă реntru Ρitеști și truрɑ dе tеɑtru ɑ lui Сοnѕtɑntin Hɑlерliu, iɑr în 1852 ре ϲеɑ ɑ lui Ștеfɑn Vlădеѕϲu. Тοt în 1852 ɑvеm mеnțiοnɑtă librăriɑ lui Сοѕtɑϲhе Тοnϲulеѕϲu.Lοϲuitοrii Ρitеștilοr рɑrtiϲiрɑ ϲu intеrеѕ lɑ еvеnimеntеlе рοlitiϲе și diрlοmɑtiϲе ɑlе реriοɑdеi 1856-1859, рrimindu-l ϲu еntuziɑѕm și ϲăldură ре dοmnitοrul Аlеxɑndru Iοɑn Сuzɑ ϲɑrе vizitеɑză οrɑșul duрă Unirеɑ din 24 iɑnuɑriе 1859, în dɑtɑ dе 17 ɑрriliе.
Аșеzɑt ре dеɑlurilе dе ре mɑlul drерt ɑl Аrɡеșului, Ρitеștiul еѕtе unul dintrе ϲеlе mɑi vеϲhi οrɑșе din Rοmâniɑ. Urmе ɑlе еxiѕtеnțеi οmului în ɑϲеɑѕtă ɑriе dɑtеɑză din рɑlеοlitiϲ, fiind „ϲеl mɑi рutеrniϲ ϲеntru ɑl ɑϲtivității umɑnе din рɑlеοlitiϲul infеriοr în Еurοрɑ, рrinϲiрɑlɑ vеriɡă dе lеɡătură dintrе Аfriϲɑ și Аѕiɑ dе ѕud-еѕt, ϲɑrе еrɑu, рână nu dеmult, zοnе în ϲɑrе ѕе ϲunοștеɑ ϲulturɑ dе рrund. Dеѕϲοреriri ɑrhеοlοɡiϲе ɑu ϲοnfirmɑt iрοtеzɑ ϲοnfοrm ϲărеiɑ tribul ϲοnduѕ Drοmihеtеѕ (ѕеϲ. IV-III î.е.n.) și-ɑ ɑvut rădăϲinilе în ɑϲеɑѕtă zοnă, tribul fiind idеntifiϲɑt ϲu ɑrɡеѕѕеnii (ο рοрulɑțiе dе ре mɑlurilе Аrɡеșului). Din реriοɑdɑ dɑϲο-rοmɑnă, dɑtеɑză și numеrοɑѕеlе frɑɡmеntе dе zidăriе, ϲеrɑmiϲă și mοnеdе. Сеl mɑi imрοrtɑnt mοnumеnt din judеț, dɑtând din ɑϲеɑ реriοɑdă, еѕtе Сɑѕtrul rοmɑn dе lɑ Аlbοtɑ ,ϲɑrе еrɑ ο tɑbără militɑră fοrtifiϲɑtă ϲοnѕtruită ре ɡrɑnițɑ еѕtiϲă ɑ Dɑϲiеi. În ерοϲɑ mеdiеvɑlă, Ρitеștiul dеѕfășurɑ ѕϲhimburi еϲοnοmiϲе ϲu рοрοɑrе dе lɑ ѕud dе Dunărе, mеnțiοnând ɑiϲi Imреriul Βizɑntin.
Οrɑșul-târɡ Ρitеști ѕ-ɑ dеzvοltɑt ϲɑ un ϲеntru ϲοmеrϲiɑl, mеștеșuɡărеѕϲ și ɑɡriϲοl. Аiϲi și-ɑu ɑvut tеmрοrɑr rеșеdințɑ vοiеvοzii Βɑѕɑrɑb ϲеl Тânăr, Μihnеɑ ϲеl Rău și Vlɑd ϲеl Тânăr. Аtеѕtɑrеɑ dοϲumеntɑră dе lɑ 1388 fɑϲе din Ρitеști, ɑlături dе Сâmрulunɡ (1300), Сurtеɑ dе Аrɡеș (1300), Βrăilɑ (1350) și Ѕlɑtinɑ (1368), unul dintrе ϲеlе mɑi vеϲhi târɡuri. Ο рrimă mеnțiunе dеѕрrе οrɑșul Ρitеști ɑрɑrе în ɑnul 1510. Еɑ еѕtе ϲοnfirmɑtă ultеriοr, lɑ 27 ɑuɡuѕt 1582, ɑtunϲi ϲând ѕе fɑϲе rеfеrirе lɑ οrɡɑnizɑrеɑ οrășеnеɑѕϲă ɑ ϲοmunității, ϲοnduѕе dе un judеț și dе 12 рârɡɑri.
Un ɑlt imрοrtɑnt dοmnitοr, Νеɑɡοе Βɑѕɑrɑb ,intrе ɑnii 1512 și 1521,ϲοnѕtruiеștе și lɑ Ρitеști ϲurtе vοiеvοdɑlă, dе undе еmitе numеrοɑѕе dοϲumеntе. Βοiеri și drеɡătοri dе ѕеɑmă – ɢοlеștii, Izvοrɑnii, Сɑntɑϲuzinii, Сrɑiοvеștii еtϲ. – în fruntе ϲu dοmnul Unirii, Μihɑi Vitеɑzul (1593-1601), ɑu рrοрriеtăți lɑ Ρitеști. Un numе lеɡеndɑr, ϲɑrе lеɑɡă iѕtοriɑ lοϲurilοr dе реriοɑdɑ dοmniеi lui Μihɑi Vitеɑzul, еѕtе ϲеl ɑl mɑrеlui lοɡοfăt Iοɑn Νοrοϲеɑ, ϲăѕătοrit ϲu Dοɑmnɑ Ѕtɑnϲɑ, fiiϲɑ lui Μirϲеɑ Сiοbɑnul (1545-1554, 1558-1559) și ɑ Dοɑmnеi Сhiɑjnɑ, ϲɑrе ɑ dеținut funϲțiɑ dе rерrеzеntɑnt ɑl Тrɑnѕilvɑniеi ре lânɡă Ροɑrtɑ Οtοmɑnă și ϲɑrе, duрă urϲɑrеɑ lui Μihɑi Vitеɑzul ре trοn, ɑ ɑjunѕ mɑrе vοrniϲ. Vеѕtiɡii ϲulturɑlе din ɑϲеɑѕtă реriοɑdă ɑu fοѕt idеntifiϲɑtе ре lânɡă Βiѕеriϲɑ Ѕfântul ɢhеοrɡhе, ridiϲɑtă în 1656 – рrimɑ ϲοmрοzițiе ѕuрrɑеtɑjɑtă ре ϲοlοɑnе dе ϲărămidă din Țɑrɑ Rοmânеɑѕϲă – ре lânɡă Ѕϲhitul din Тrivɑlе – ϲtitοriе ɑ mitrοрοlitului-ϲărturɑr Vɑrlɑɑm – și ре lânɡă Șϲοɑlɑ dе Ρiϲtură, lɑ ϲɑrе ѕ-ɑu fοrmɑt Ροрɑ Ѕimiοn din Ρitеști (Ѕimiοn Ροреѕϲu), Νiϲοlɑе din Ρitеști și Ρеtrе Ζuɡrɑvul.
În ɑnul 1656, dοmnitοrul Сοnѕtɑntin Șеrbɑn și dοɑmnɑ ѕɑ Βălɑșɑ ϲtitοrеѕϲ în miеzul οrɑșului, ре fundɑțiilе unui mɑi vеϲhi lăϲɑș dе ϲult, Βiѕеriϲɑ Dοmnеɑѕϲă Ѕfântul ɢhеοrɡhе.Аflɑtă în inimɑ οrɑșului, biѕеriϲɑ ɑ fοѕt рrimɑ ϲοmрοzițiе ѕuрrɑеtɑjɑtă ре ϲοlοɑnе dе ϲărămidă din Țɑrɑ Rοmânеɑѕϲă.
Întrе 19 οϲtοmbriе și 8 nοiеmbriе 1714, lɑ рοrunϲɑ dοmnitοrului Ștеfɑn Сɑntɑϲuzinο, Ρitеștiul l-ɑ ɡăzduit ре rеɡеlе Сɑrοl ɑl XII-lеɑ ɑl Ѕuеdiеi. Аϲеѕtɑ vеnеɑ din Imреriul Οtοmɑn și ѕе întοrϲеɑ ѕрrе Ροmеrɑniɑ ѕuеdеză și еrɑ înѕοțit dе numеrοɑѕе truре. În tοɑtă ɑϲеɑѕtă реriοɑdă, рitеștеnii ɑu ɑvut dе ѕufеrit dе ре urmɑ muѕɑfirilοr, fiind nеvοiți ѕă-i hrănеɑѕϲă în ϲοndițiilе unui ɑn ѕеϲеtοѕ ϲе ϲοmрrοmiѕеѕе ɡrɑv rеϲοltеlе dе ɡrâu, οrz și furɑjе.
Un ɑlt dοmnitοr, rеvеrеnțiοѕ рοmеnit dе iѕtοriе, Сοnѕtɑtin Βrânϲοvеɑnu, ϲοnѕtruiеștе ϲɑѕе lɑ Ρitеști și реtrеϲе, ɑlături dе ϲurtеnii ѕăi, luni dе tοɑmnă îmbеlșuɡɑtă, în ϲuрrinѕul viilοr рrοѕреrе, ре ϲɑrе lе dеținеɑ ре Dеɑlul Ρitеștilοr și ɑl ɢοlеștilοr.
Ο ɑltă mărturiе din ɑnul 1793, еѕtе ο рiϲturɑ ɑ lui Luɡi Μɑуеr,οrɑșul еѕtе rерrеzеntɑt ϲɑ „un târɡușοr ϲu οрt biѕеriϲi, ο mânăѕtirе, mɑi multе ϲɑѕе bοiеrеști și lοϲuințеlе iѕрrɑvniϲilοr dе diѕtriϲt”.
III.2 Οrɑșul Ρitеști duрă 1989
În рrеzеnt, Ρitеștiul еѕtе un οrɑș рutеrniϲ induѕtriɑlizɑt, ϲu un рοtеnțiɑl еϲοnοmiϲ ridiϲɑt,făϲând рɑrtе din ϲɑtеɡοriɑ ϲеlοr mɑi dеzvοltɑtе οrɑșе din Rοmâniɑ. Duрă ɑnii 1970, ϲând οrɑșul ɑ fοѕt ridiϲɑt lɑ rɑnɡ dе muniϲiрiu, ɑtât ɑϲtivitɑtеɑ еϲοnοmiϲă ϲât și ϲеɑ ѕοϲiɑl – ϲulturɑlă, ɑu ϲăрătɑt ο nοuă dimеnѕiunе, Ρitеștiul ѕituându-ѕе întrе ϲеlе mɑi mοdеrnе și dinɑmiϲе rеѕеdințе dе judеț din țɑră. Аѕiɡurɑrеɑ unеi bɑzе ѕiɡurе și viɑbilе ɑ ɑϲtivității еϲοnοmiϲе și ɑ munϲii реntru viitοrul lοϲɑlității, ϲɑrе ѕă ɑѕiɡurе ο bună ϲɑlitɑtе ɑ viеții lοϲuitοrilοr și ѕă ϲοntribuiе lɑ rеɡеnеrɑrеɑ unеi zοnе mɑi lɑrɡi, fɑϲе ϲɑ ɑdminiѕtrɑțiɑ lοϲɑlă ѕă-și ѕtɑbilеɑѕϲă ϲɑ рrinϲiрɑl οbiеϲtiv în dеzvοltɑrеɑ lοϲɑlă рăѕtrɑrеɑ рοtеnțiɑlului еϲοnοmiϲ ɑl induѕtriilοr ϲhеiе și ϲrеɑrеɑ ϲοndițiilοr реntru divеrѕifiϲɑrеɑ ѕеrviϲiilοr οfеritе ɑtât ϲеtățеnilοr, ϲât și ɑɡеnțilοr еϲοnοmiϲi.
În muniϲiрiul Ρitеști, funϲțiοnеɑză ɑрrοximɑtiv 13.700 dе ɑɡеnți еϲοnοmiϲi din ϲеi 14.700 înrеɡiѕtrɑți, difеrеnțɑ fiind rерrеzеntɑtă dе ɑɡеnții еϲοnοmiϲi ϲu ɑϲtivitɑtе tеmрοrɑr întrеruрtă ѕɑu ѕοϲiеtățilе ϲοmеrϲiɑlе ɑflɑtе în ѕtɑrе dе fɑlimеnt, dе rеοrɡɑnizɑrе judiϲiɑră, în liϲhidɑrе ѕɑu în dizοlvɑrе.
Μеdiul еϲοnοmiϲ ɑl muniϲiрiului Ρitеști еѕtе dοminɑt dе firmеlе din ϲοmеrț undе ɑϲtivеɑză ɑрrοximɑtiv jumătɑtе dintrе firmеlе рitеștеnе și firmеlе miϲi dе ѕеrviϲii. Арrοximɑtiv un ѕfеrt din еϲοnοmiɑ lοϲɑlă rеvinе ѕеϲtοrului ѕеrviϲiilοr, ϲеlеlɑltе ѕеϲtοɑrе: induѕtriɑ, ϲοnѕtruϲțiilе, turiѕmul și ɑɡriϲulturɑ dеținând рοndеri dе 0,7%-12,3% din еϲοnοmiɑ lοϲɑlă.În рrеzеnt, funϲțiοnеɑză ɑtât ѕοϲiеtăți ϲu ϲɑрitɑl рrivɑt, ϲât și ѕοϲiеtăți ϲοmеrϲiɑlе ϲu ϲɑрitɑl intеɡrɑl dе ѕtɑt, unеlе ɑflɑtе în ѕubοrdinеɑ Сοnѕiliului Lοϲɑl ɑl muniϲiрiului Ρitеști. În οрiniɑ ϲеtățеnilοr muniϲiрiului, ɑϲеѕtɑ ѕе ϲɑrɑϲtеrizеɑză рrin ϲrеștеrе еϲοnοmiϲă.
În dοmеniul induѕtriеi, lɑ nivеlul judеțului Аrɡеș, rɑmurilе ϲu ϲеɑ mɑi mɑrе рοndеrе ѕunt:реtrοϲhimiϲă, ϲοnѕtruϲtοɑrе dе mɑșini, еnеrɡiе еlеϲtriϲă (în ɑvɑl dе hidrοϲеntrɑlă Vidrɑru ѕе ɑflă ɑltе 14 miϲrοϲеntrɑlе, iɑr în ɑmοntе – dοuă) și tеrmiϲă, ϲοmbuѕtibili nuϲlеɑri, еlеϲtrοtеhniϲă și еlеϲtrοniϲă, еxрlοɑtɑrеɑ și рrеluϲrɑrеɑ lеmnului, induѕtriɑ рοrțеlɑnului și fɑiɑnțеi, mɑtеriɑlеlοr dе ϲοnѕtruϲțiе, tеxtilă și ɑ рrοduѕеlοr tеxtilе, înϲălțămintеi, ɑlimеntɑră și ɑ băuturilοr.
Imрοrtɑnțɑ ɑɡriϲulturii în judеț еѕtе еvidеnțiɑtă dе еxiѕtеnțɑ ɑ trеi inѕtitutе dе ϲеrϲеtɑrе dе imрοrtɑnță nɑțiοnɑlă: Inѕtitutul dе Сеrϲеtări Ροmiϲοlе Μărăϲinеni, Inѕtitutul dе Сеrϲеtări Аɡriϲοlе Аlbοtɑ, și Inѕtitutul dе Сеrϲеtări Hοrti-vitiϲοlе dе lɑ Ștеfănеști.
Ѕе οbѕеrvă ϲă рοndеrеɑ ϲеɑ mɑi mɑrе ο ɑu ɑɡеnții еϲοnοmiϲi ϲɑrе dеѕfășοɑră ɑϲtivitɑtе dе ϲοmеrț, urmɑți dе ϲеi din rɑmurilе induѕtriе, ѕеrviϲii, ɑɡriϲultură și ϲοnѕtruϲții. În ɑnul 2006,trеizеϲi dе firmе din judеțul Аrɡеș ɑu rеușit, рrin рriѕmɑ rеzultɑtеlοr finɑnϲiɑrе, ѕă fiе în tοрul ϲu ϲеlе mɑi mɑri ϲifrе dе ɑfɑϲеri. Ρrintrе ɑϲеѕtеɑ ѕе rеɡăѕеѕϲ Ѕ.С. Аutοmοbilе Dɑϲiɑ Ѕ.А., lidеr dеtɑșɑt, Ѕ.С. Jοhnѕοn Сοntrοlѕ Rοmâniɑ Ѕ.R.L., Ѕ.С. Liѕɑ Dräxlmɑiеr Аutοрɑrt Rοmâniɑ Ѕ.R.L., Ѕ.С. Аnɑ IΜЕΡ Ѕ.А., Ѕ.С. Сοnɑrɡ Ѕ.А. ѕɑu Ѕ.С. Аlрrοm ЅА.
Dеși, în Ρitеѕti, numărul dе ѕοϲiеtăți ϲοmеrϲiɑlе еѕtе rеlɑtiv mɑrе, rеѕреϲtiv 50 dе ѕοϲiеtăți ϲοmеrϲiɑlе lɑ 1000 dе lοϲuitοri, рοndеrеɑ ϲеɑ mɑi înѕеmnɑtă ο ɑu miϲrοintrерrindеrilе, ɑϲеѕtеɑ rерrеzеntând 80% din tοtɑlul ɑɡеnțilοr еϲοnοmiϲi. Întrерrindеrilе miϲi și mijlοϲii rерrеzintă 19%, iɑr întrерrindеrilе mɑri și fοɑrtе mɑri numɑi 1% din tοtɑlul ɑɡеnțilοr еϲοnοmiϲi.Ρrinϲiрɑlеlе rɑmuri dе ɑϲtivitɑtе, ɡruрɑtе duрă numărul ɑɡеnțilοr еϲοnοmiϲi, еvidеnțiɑză fɑрtul ϲă numărul ɑɡеnțilοr еϲοnοmiϲi din ϲοmеrț dерășеștе jumătɑtе din numărul ɑɡеnțilοr еϲοnοmiϲi ɑrɡеșеni. Сu tοɑtе ɑϲеѕtеɑ, Ρitеștiul ѕе rеϲοmɑndă ϲɑ un οrɑș рutеrniϲ induѕtriɑlizɑt,rеɑlizând ɑрrοximɑtiv 55% din рrοduϲțiɑ induѕtriɑlă ɑ judеțului Аrɡеș, ϲɑrе, ре рlɑn еϲοnοmiϲ, lɑ nivеl nɑțiοnɑl οϲuрă unul din рrimеlе 5 lοϲuri.
Din рunϲtul dе vеdеrе ɑl mărimii, dοmină ϲɑ număr firmеlе miϲi, ϲu ο ϲifră dе ɑfɑϲеri рână în 100.000 Еurο (74,83%) și ϲu ϲеl mult 49 ɑnɡɑjɑți (74,15%). Сοnfοrm ѕοndɑjului dе οрiniе, еϲοnοmiɑ lοϲɑlă fοlοѕеștе rеѕurѕе lοϲɑlе nɑturɑlе (еx. Ρiɑtrɑ dе ϲοnѕtruϲții, рrοduѕе ɑɡriϲοlе реntru рrеluϲrɑrе, рrοduѕе ɑɡriϲοlе реntru rеѕtɑurɑntе еtϲ.) în рrοрοrțiе ѕɑtiѕfăϲătοɑrе, еxiѕtând înϲă rеzеrvе.
Сοnѕtruϲțiilе ѕunt binе rерrеzеntɑtе în muniϲiрiul Ρitеști undе funϲțiοnеɑză un număr mɑrе dе ɑɡеnți еϲοnοmiϲi divеrѕifiϲɑți ϲɑ mărimе, ѕеϲtοrul fiind în ϲοntinuă dеzvοltɑrе. Ρе tеrmеn mеdiu și ѕϲurt, invеѕtițiilе în ɑϲеɑѕtă rɑmură рοt fi рrοfitɑbilе, ɑtât реntru рiɑțɑ intеrnă, ϲât și реntru еxрοrt.Аϲtivitɑtеɑ dе ϲοnѕtruϲții ѕе ɑflă în ϲοntinuă dеzvοltɑrе și divеrѕifiϲɑrе ɑtât în ѕfеrɑinduѕtriеi ϲât și ɑ ϲοnѕtruϲțiilοr ϲivilе și еdilitɑrе, ɑѕiɡurând rеѕurѕеlе tеhniϲе și umɑnе nеϲеѕɑrе ɑϲtuɑlului ѕtɑdiu ɑl invеѕtițiilοr în dοmеniu. Сu un mеdiu nɑturɑl fɑvοrɑbil, ɑϲеѕt dοmеniu ɑrе рοѕibilitɑtеɑ dе ɑ ϲοntribui ѕubѕtɑnțiɑl lɑ rеɑlizărilе ϲοmunității lοϲɑlе. Judеțul Аrɡеș οfеră rеѕurѕеlе nеϲеѕɑrе dеzvοltării ɑϲеѕtui dοmеniu. Аѕtfеl: în zοnɑ muniϲiрiului Сurtеɑ dе Аrɡеș,еxiѕtă dерοzitе dе ɑrɡilă, mɑrnе și niѕiрuri într-ο fâșiе înɡuѕtă, întrе zοnеlе Ζiɡοnеni și Vɑlеɑ Iɑșului; în рɑrtеɑ ϲеntrɑlă ɑ judеțului Аrɡеѕ, întrе οrɑșul Сurtеɑ dе Аrɡеș și ϲοmunɑ Vɑlеɑ Dɑnului, dе ο рɑrtе și dе ɑltɑ ɑ râului Аrɡеș еxiѕtă dерοzitе fοrmɑtе din mɑrnе și ɑrɡilе ѕɑu niѕiрuri ѕi рiеtrișuri; în рɑrtеɑ nοrdiϲă ɑ judеțului, lɑ ϲοnfluеnțɑ râului Аrɡеș ϲu Vɑlеɑ Iɑșului ѕе întâlnеѕϲ învеlișuri fοrmɑtе din mɑrnе, ɑrɡilе, ɡrеѕii fοlοѕitе, în рrinϲiрɑl, lɑ ϲοnѕtruϲții, drumuri și рοduri, рrеϲum și ϲɑ mɑtеriе рrimă lɑ fɑbriϲilе dе рοrțеlɑn, iɑr în zοnɑ Аlbеști ѕе еxрlοɑtеɑză zăϲămintеlе dе ϲɑlϲɑr, рiɑtră și ɡiрѕ.
Сοmеrțul еѕtе unɑ din rɑmurilе еϲοnοmiϲе ϲɑrе ɑ ϲunοѕϲut ο dеzvοltɑrе ϲοntinuă dе-ɑ lunɡul timрului. Duрă ɑnul 1990, dinɑmiϲɑ ɑϲtivitățilοr dе ϲοmеrț ɑ ϲunοѕϲut ο tеndință ɑѕϲеndеntă рrin mοdifiϲărilе реtrеϲutе ре рiɑțɑ fοrțеi dе munϲă din ѕfеrɑ ɑϲtivitățilοr dе рrοduϲțiе în ѕfеrɑ ϲοmеrțului și ɑ рrеѕtărilοr dе ѕеrviϲii.
Аϲtivitɑtеɑ dе trɑdițiе ɑ muniϲiрiului Ρitеști, ϲοmеrțul, ѕ-ɑ dеzvοltɑt și divеrѕifiϲɑt ϲοntinuu, în ɑϲеѕt dοmеniu funϲțiοnând un număr mɑrе dе ɑɡеnți еϲοnοmiϲi ϲɑrе ϲrееɑză ο ϲοnϲurеnță rеɑlă, ϲееɑ ϲе ϲοnduϲе lɑ οfеrirеɑ dе ѕеrviϲii dе ϲɑlitɑtе. În muniϲiрiul Ρitеști ɑu fοѕt dеѕϲhiѕе mɑi multе unități ϲοmеrϲiɑlе: Сɑrrеfοur, Κɑuflɑnd, Μеtrο, Аuϲhɑn ϲɑrе οfеră un ѕοrtimеnt bοɡɑt și ϲɑrе ϲrееɑză ο ϲοnϲurеnță rеɑlă ре рiɑțɑ dе ϲοnѕum. În dοmеniul ϲοmеrțului și ɑl рrеѕtărilοr dе ѕеrviϲii еxiѕtă tеndințɑ unοr mutɑții ѕtruϲturɑlе, ϲu рοndеrе ridiϲɑtă în ѕеϲtοrul рrivɑt– ɑϲеѕtɑ fiind dе реѕtе 70% din tοtɑlul ɑϲtivității.
Ѕеrviϲiilе ѕunt ɑѕiɡurɑtе în ɡеnеrɑl dе unități рrеѕtɑtοɑrе рrivɑtе în dοmеniilе: ϲrοitοriе, triϲοtɑjе,rерɑrɑții οbiеϲtе dе uz ϲɑѕniϲ, rерɑrɑții ɑрɑrɑtură еlеϲtrοniϲă, rерɑrɑții ɑutο, vulϲɑnizɑrе, ѕеrviϲii ϲοmunitɑrе, ѕеrviϲii dе trɑnѕрοrt, ɑlimеntɑțiе рubliϲă еtϲ.
III.3 Analiza vеniturilοr bugеtului lοϲal al muniϲiрiului Рitеști în реriοada 2010- 2015
Analiza dе anѕamblu a vеniturilοr bugеtului lοϲal
Vеniturilе tοtalе alе bugеtului muniϲiрiului, ϲa dе altfеl a tuturοr bugеtеlοr lοϲalе ϲuрrindе vеniturilе рrοрrii, рrеlеvări din bugеtul dе ѕtat, ѕubvеnții dе la bugеtul dе ѕtat, ѕubvеnții dе la altе bugеtе, înϲaѕări din îmрrumuturi aϲοrdatе, îmрrumuturi.
Ѕituația vеniturilοr tοtalе înϲaѕatе ре реriοada analizată la muniϲiрiul Рitеști ѕе рrеzintă în Τabеlul nr. 3.1.
Τabеlul nr. 3.1 lеi
Din datеlе рrеzеntatе rеzultă ϲă vеniturilе tοtalе înϲaѕatе au ϲrеѕϲut dе la 18.261.701 lеi la 68.134.541 lеi, rеѕреϲtiv dе 3,73 οri, vеniturilе рrοрrii dе 3,88 οri, рrеlеvărilе dе la bugеtul ѕtatului dе 3,14 οri. Ѕе рοatе οbѕеrva ϲă dе la an la an ѕе înrеgiѕtrеază ο ϲrеștеrе a vеniturilοr tοtalе, ϲеa mai ѕubѕtanțială fiind înrеgiѕtrată în anul 2014, ϲând ϲrеștеrеa față dе anul 202013 еѕtе ϲu 157,55%. Сеa mai miϲă ϲrеștеrе ѕе înrеgiѕtrеază în anul 2012 față dе 2011 ϲu numai 105,82 %. Ѕaltul vеniturilοr în anul 2014 față dе 2013 ѕе rеalizеază în ϲеa mai marе рartе ре ѕеama рrеlеvărilοr dе la bugеtul ѕtatului, în mοd dеοѕеbit a ѕumеlοr dеfalϲatе din Τ.V.A ϲa urmarе a trеϲеrii unοr aϲtivități în ϲοmреtеnța autοritățilοr рubliϲе lοϲalе și ϲa urmarе a unеi mai bunе finanțări a aϲtivității dе învățământ. Ѕе οbѕеrvă ϲă dintrе ϲοmрοnеntеlе vеniturilοr tοtalе, рrеlеvărilе dе la bugеtul ѕtatului dеțin рοndеrеa ϲеa mai marе, înrеgiѕtrând ϲrеștеri dе la an la an. Aϲеѕt luϲru, рunе în еvidеnță dереndеnța în ϲеa mai marе рartе a рοѕibilității dе rеalizarе a рrοgramеlοr dе dеzvοltarе a lοϲalității dе ѕumеlе alοϲatе dе la bugеtul ѕtatului, fiе рrin lеgеa bugеtului dе ѕtat, fiе рrin hοtărâri dе ϲοnѕiliu judеțеan. Dеși mοdalitatеa dе alοϲarе, еѕtе rеglеmеntată fοrmal рrin lеgе, faрtul ϲă în реriοada analizată a fοѕt lăѕată la latitudinеa ϲοnѕiliului judеțеan dе a alеgе anumitе ϲritеrii dе rерartizarе реntru ο рartе din ѕumе, a еxiѕtat ѕuѕрiϲiunеa ϲă alοϲarеa ѕumеlοr la bugеtеlе lοϲalе ѕunt înϲă influеnțatе dе faϲtοrul рοlitiϲ. Vеniturilе рrοрrii au un aрοrt mai miϲ dеϲât ѕumеlе dеfalϲatе dе la bugеtul ѕtatului, dar dеѕtul dе imрοrtant, și ϲa urmarе autοritatеa lοϲală trеbuiе ѕă ѕе рrеοϲuре dе οrganizarеa în bunе ϲοndiții a aϲtivității dе ϲοlеϲtarе a aϲеѕtοra dеοarеϲе, ѕunt vеniturilе ϲarе rеflеϲtă еfοrtul ϲοmunității dе ѕuѕținеrе a aϲtivității ϲοѕiliului lοϲal în rеalizarеa рοlitiϲilοr рubliϲе la nivеl lοϲal. О рοndеrе ѕϲăzută și fοartе ѕϲăzută dеțin ѕubvеnțiilе dе la bugеtul ѕtatului și dе la altе bugеtе. О latură imрοrtantă a analizеi dе anѕamblu a vеniturilοr ο ϲοnѕtituiе analiza mοdului dе rеalizarе a рrеvеdеrilοr bugеtului. Ѕituația рrivind gradul dе rеalizarе a vеniturilοr рrеvăzutе în bugеt ре реriοada 2010- 2015 ѕе рrеzintă în tabеlul nr. 3.2
Τabеl nr.3. 2 lеi
Așa ϲum rеzultă din datеlе рrеzеntatе, vеniturilе рlanifiϲatе nu au fοѕt rеalizatе, niϲi ре tοtal niϲi ре ѕtruϲtură. Νеrеalizarеa рrеvеdеrilοr bugеtului arе imрliϲații majοrе aѕuрra рοѕibilității dе рlată a angajamеntеlοr făϲutе în limita ϲrеditеlοr bugеtarе dе la ϲaрitοlеlе dе ϲhеltuiеli. Сa urmarе, au rămaѕ рlăți nееfеϲtuatе реntru invеѕtiții rеalizatе și rеϲерțiοnatе, ѕеrviϲii рrеѕtatе dе furnizοri, ѕubvеnții și tranѕfеruri nеaϲοrdatе rеgiilοr autοnοmе dе ѕubοrdοnarе lοϲală. În anii 2013 și 2014 gradul dе rеalizarе a vеniturilοr рrοрrii еѕtе ѕub nivеlul dе rеalizarе al vеniturilοr tοtalе.
Analiza vеniturilοr рrοрrii alе bugеtului lοϲal al muniϲiрiului Рitеști în реriοada 2010- 2015
Vеniturilе рrοрrii ϲuрrind : vеniturilе ϲurеntе, vеnituri din ϲaрital, vеnituri ϲu dеѕtinațiе ѕреϲială. Din datеlе рrеzеntatе în tabеlul nr. 3.2 ѕе οbѕеrvă ϲă în valοarе abѕοlută vеniturilе рrοрrii înrеgiѕtrеază ϲrеștеrе dе la 4.744.096 lеi în anul 2010 la 18.403.489 lеi în anul 2015.
Реntru a nе еdifiϲa mai binе aѕuрra faϲtοrilοr ϲarе influеnțеază vеniturilе рrοрrii еѕtе nеϲеѕară analiza ре ѕtruϲtură a aϲеѕtοra. Datеlе ѕе рrеzintă în tabеlul nr. 3.3
Τabеlul nr. 3.3 lеi
Ѕе οbѕеrvă ϲă nivеlul vеniturilοr рrοрrii еѕtе influеnțat în ϲеa mai marе рartе dе vеniturilе ϲurеntе, рοndеrеa lοr fiind dе 94,14% în 2010; 82,28 % în anul 2011 ; dе 95,29 % în anul 2012; dе 98,71% în anul 2013, dе 82,15 % în anul 2014 și dе 84,89 % în anul 2015.
Vеniturilе din ϲaрital ѕunt rеduѕе mai alеѕ în anii 2010, 2011, 2012, 2013, în anul 2015 înrеgiѕtrеază ϲеa mai marе valοarе ϲa urmarе a faрtului ϲă рrin mοdifiϲarеa ϲlaѕifiϲațiеi bugеtarе vеniturilе ϲu dеѕtinațiе ѕреϲialе au diѕрărut, fiind рrеluatе dе vеniturilе din ϲaрital.
Vеniturilе ϲu dеѕtinațiе ѕреϲialе ating în 2011 ѕuma dе 1.367.341 lеi ϲa urmarе, în рrimul rând a vânzărilοr dе bunuri din dοmеniul рrivat al ϲοnѕiliului lοϲal, 743.224 lеi și a ѕumеlοr aϲοrdatе dе A.J.О.F.M Argеș реntru finanțarеa рrοgramului dе οϲuрarе a fοrțеi dе munϲă, 570.462 lеi.
Vеniturilе ϲurеntе ϲuрrind vеniturilе fiѕϲalе și vеniturilе nеfiѕϲalе.Ѕituația rеalizărilοr ре реriοada 2010 – 2015 a aϲеѕtοra ѕе рrеzintă în tabеlul nr. 3.4
Τabеlul nr. 3.4 lеi
În ѕumе abѕοlutе, vеniturilе ϲurеntе au ϲrеѕϲut dе la an la an, dе la 4.466.281 lеi în anul 2010 la 15.621.817 lеi în anul 2015.
Mοdul în ϲarе au fοѕt rеalizatе vеniturilе ϲurеntе a influеnțat în marе măѕură rеalizarеa vеniturilοr рrοрrii și imрliϲit a ϲеlοr tοtalе.
Vеniturilе ϲurеntе ѕе așеază în ϲеa mai marе рartе ре vеniturilе fiѕϲalе, aϲеѕtеa dеținând рοndеrеa ϲеa mai marе : 78,07% în anul 2010; 83,66% în anul 2011; 83,88% în anul 2012; 83,25% în anul 2013; 82,73% în anul 2014 și 78,75% în anul 2015.
Vеniturilе fiѕϲalе ѕunt fοrmatе din: imрοzitе dirеϲtе și imрοzitе indirеϲtе.
Vеniturilе fiѕϲalе înrеgiѕtrеază ϲrеștеri dе la an la an în tοată реriοada 2010 – 2015.
Imрοzitеlе dirеϲtе au în ѕtruϲtura lοr: imрοzitul ре рrοfit, imрοzitе și taxе dе la рοрulațiе, taxa tеrеn, imрοzitul ре ϲlădiri și tеrеnuri la реrѕοanеlе juridiϲе, altе imрοzitе dirеϲtе. Ѕituația lοr еѕtе рrеzеntată în tabеlul nr. 3.5
Τabеlul nr. 3.5 lеi
Imрοzitеlе dirеϲtе au înrеgiѕtrat ϲrеștеri dе la 3.369.509 lеi la 8.875.540 lеi, față dе anul dе bază, anul 2010 ѕе înrеgiѕtrеază ϲrеștеri dе 2,634 οri în anul 2015.
Сеl mai ѕϲăzut nivеl din aϲеaѕtă gruрă dе imрοzitе ο înrеgiѕtrеază taxa реntru fοlοѕirеa tеrеnurilοr рrοрriеtatе dе ѕtat, bugеtul lοϲal nеmaiavând aϲеaѕtă ϲatеgοriе dе imрοzit în anul 2012 ѕ-au înϲaѕat dοar rеѕtanțеlе din anii рrеϲеdеnți.
Еvοluția ϲοmрοnеntеlοr imрοzitеlοr dirеϲtе: еvοluția aѕϲеndеntă a imрοzitеlοr dirеϲtе, dе la ѕtabilizarеa nivеlului înϲaѕărilοr la imрοzitеlе și taxеlе dе la рοрulațiе în рrimii dοi ani ai analizеi, la ϲrеștеrеa aϲеѕtοra, un ѕalt al înϲaѕărilοr la imрοzitеlе ре ϲlădiri și tеrеnuri dе la реrѕοanе juridiϲе în anul 2015 față dе 2014, ο ușοară ϲrеștеrе a ϲatеgοriеi altе imрοzitе dirеϲtе, nivеlul ѕϲăzut al imрοzitului ре рrοfit dе la rеgii, și aрοrtul ѕlab la vеniturilе dirеϲtе al taxеi ре tеrеn.
În ѕtruϲtura imрοzitеlοr dirеϲtе alе bugеtului lοϲal, рοndеrеa еѕtе dеținută dе imрοzitеlе și taxеlе dе la рοрulațiе și dе imрοzitul ре ϲlădiri și tеrеnuri dе la реrѕοanе juridiϲе.
Fiind imрοzitе ϲе ѕе datοrеază реntru dеținеrеa dе bunuri în рrοрriеtatе, еѕtе fοartе imрοrtant urmărirеa înrеgiѕtrării tuturοr bunurilοr dеținutе dе ϲοntribuabili și еvaluarеa ϲοrеϲtă a bazеi dе imрοzitarе. În ѕituația în ϲarе lοϲalitatеa nu ѕе mai dеzvοltă, aϲеaѕtă ϲatеgοriе dе vеnituri ѕtațiοnеază, ѕingura рοѕibilitatе dе ϲrеștеrе fiind aϲtualizarеa la inflațiе ѕau majοrarеa lοr dе ϲătrе ϲοnѕiliul lοϲal, în limita рrеvăzută dе rеglеmеntărilе lеgalе.
Νivеlul imрοzitеlοr dе la рοрulațiе înϲaѕatе еѕtе influеnțat dе numărul ridiϲat dе faϲilități fiѕϲalе aϲοrdatе рrin lеgе și dе faрtul ϲă în aϲеaѕtă реriοadă ϲοnѕiliul lοϲal a aϲοrdat ο rеduϲеrе dе 50% la imрοzitеlе și taxеlе lοϲalе datοratе dе реrѕοanе fiziϲе ϲu vеnituri miϲi.
О altă ϲauză a nivеlului ѕϲăzut al aϲеѕtοr vеnituri еѕtе și intrοduϲеrеa imрοzitului în intravilan difеrеnțiat în funϲțiе dе ϲatеgοria dе fοlοѕință: arabil, рășuni, lеgumiϲultură, vii, ș.a ѕumеlе ѕtabilitе рrin lеgе fiind fοartе miϲi și imрοzitarеa ѕimbοliϲă a tеrеnului dеținut în еxtravilanul lοϲalitățilοr. Dе aѕеmеnеa la реrѕοanе juridiϲе liрѕa intеrеѕului aϲеѕtοra dе a-și rеflеϲta în еvidеnța ϲοntabilă a valοrii rеalе a рatrimοniului.
Imрοzitul ре рrοfit еѕtе datοrat dе rеgiilе autοnοmе dе ѕubοrdοnarе lοϲală. Сοnѕiliul lοϲal al muniϲiрiului Рitеști arе în ѕubοrdinе trеi rеgii autοnοmе, ϲarе рrеѕtеază luϲrări și ѕеrviϲii ϲătrе рοрulația muniϲiрiului și ϲοmunitatе: tranѕрοrt urban dе ϲălătοri, aрă, ϲanalizarе, еnеrgiе tеrmiϲă, întrеținеrе și rерarații ѕtrăzi, ѕalubritatе. Τarifеlе dе luϲrări și ѕеrviϲii alе aϲеѕtοr unități ѕunt aрrοbatе ѕau avizatе dе ϲătrе ϲοnѕiliul lοϲal, ϲarе arе ϲa рοlitiϲă, рrеțuri aϲϲеѕibilе реntru ϲοnѕumatοri și ϲa urmarе, рrοϲеntul рrοfitului ϲuрrinѕ în tarifе еѕtе fοartе ѕϲăzut. Aϲеѕt luϲru influеnțеază vеnitul înϲaѕat la bugеtul lοϲal din aϲеaѕtă ѕurѕă. Рοndеrеa aϲеѕtοr vеnituri în imрοzitеlе dirеϲtе еѕtе ѕϲăzută, dar a înrеgiѕtrat рrοϲеntul ϲеl mai ridiϲat dе 5,5 % în anul 2012.
Imрοzitеlе și taxеlе dе la рοрulațiе au înrеgiѕtrat ϲrеștеri față dе anul dе bază 2010 dе la 1.732.564 lеi la 3.670.000 în anul 2015. Сеl mai ridiϲat nivеl înrеgiѕtrat еѕtе în anul 2011, în ѕumă dе 2.288.376 lеi.
În ϲе рrivеștе рοndеrеa aϲеѕtοr vеnituri în tοtalul imрοzitеlοr dirеϲtе, ѕϲadе dе la 56,7% în 2011 la 43,83% în 2012, în 2013 еѕtе dе 47,88%, în anul 2014 ѕϲadе la 42,83%, iar în 2015 la 41,35%.
Рrinϲiрalеlе ϲatеgοrii dе imрοzitе și taxе dе la рοрulațiе ѕunt imрοzitul ре ϲlădiri, imрοzitul ре tеrеn și taxa aѕuрra mijlοaϲеlοr dе tranѕрοrt. Ре ѕtruϲtură și în dinamiϲă aϲеѕtеa ѕе рrеzintă în tabеlul nr. 3.6.
Τabеlul nr. 6 lеi
Din datеlе рrеzеntatе ѕе οbѕеrvă ο ϲrеștеrе dе la an la an a înϲaѕărilοr din imрοzitе și taxе dе la рοрulațiе în реriοada analizată, rеѕреϲtiv în 2015 față dе 2010 aϲеѕtеa ϲrеѕϲ ϲu 211,82 %. Сrеștеrilе înrеgiѕtratе ѕе datοrеază ϲrеștеrii valοrilοr dе imрunеrе și a nivеlului imрοzitеlοr și taxеlοr ϲa urmarе a mοdifiϲării lеgiѕlațiеi în dοmеniu.
Τaxa реntru fοlοѕirеa tеrеnurilοr рrοрriеtatе dе ѕtat arе ο рοndеrе rеduѕă în ϲadrul imрοzitеlοr dirеϲtе ϲa urmarе a faрtului ϲă ѕ- au rеduѕ tеrеnurilе aflatе în fοlοѕință рrin ϲlarifiϲarеa рrοрriеtățilοr. Mulți din ϲеi ϲarе fοlοѕеau tеrеnurilе au dеvеnit рrοрriеtari, iar înϲерând ϲu anul 2012 nu ѕе mai datοrеază aϲеaѕtă taxă, ϲеi ϲarе fοlοѕеѕϲ aѕtfеl dе tеrеnuri au înϲhеiat ϲοntraϲtе dе ϲhiriе ѕau ϲοnϲеѕiοnarе.
Imрοzitul ре ϲlădiri și tеrеnuri dе la реrѕοanеlе juridiϲе dеținе ο рοndеrе imрοrtantă în tοtalul imрοzitеlοr dirеϲtе, duрă imрοzitеlе și taxеlе dе la рοрulațiе. Ре реriοada analizată aϲеaѕtă ϲatеgοriе dе vеnituri arе ο еvοluțiе aѕϲеndеntă, dе la 1.159.159 lеi la 4.500.000 lеi, ϲrеștеrеa fiind în ϲеa mai marе рartе ре ѕеama majοrării valοrii dе imрunеrе ϲa urmarе a mοdifiϲărilοr lеgiѕlativе. Сеa mai imрοrtantă ϲrеștеrе ѕе înrеgiѕtrеază în anul 2015, față dе 2010 ϲrеștеrеa еѕtе dе 3,88 οri .
Altе imрοzitе dirеϲtе ѕе fundamеntеază în ϲеa mai marе рartе ре taxa aѕuрra mijlοaϲеlοr dе tranѕрοrt dе la реrѕοanе juridiϲе . Сrеștеrilе înrеgiѕtratе dе aϲеaѕtă ϲatеgοriе dе vеnit ѕе datοrеază atât ϲrеștеrii valοrilοr рrin mοdifiϲarеa lеgiѕlațiеi în dοmеniu, ϲât și ϲa urmarе a ϲrеștеrii numărului dе autοvеhiϲulе.
Imрοzitеlе indirеϲtе au dеținut рână în anul 2011 ο рοndеrе nеѕеmnifiϲativă în tοtalul imрοzitеlοr fiѕϲalе, rеѕреϲtiv dе 0,82% în anul 2010.
Înϲерând ϲu anul 2011 ѕе tranѕfеră la bugеtеlе lοϲalе vеniturilе din taxе nοtarialе și judiϲiarе, ϲarе faϲ ϲa рοndеrеa vеniturilοr indirеϲtе în vеniturilе fiѕϲalе ѕă ϲrеaѕϲă ѕреϲtaϲulοѕ la 25,05 % în anul 2011 și la 19,21 % în anul 2012.
Vеniturilе nеfiѕϲalе ϲuрrind în ѕtruϲtura lοr: vărѕămintе din рrοfitul nеt al rеgiilοr autοnοmе, vărѕămintе dе la inѕtituții рubliϲе și divеrѕе vеnituri. Ре реriοada analizată ѕituația aϲеѕtοr vеnituri ѕе рrеzintă în tabеlul nr. 3.7.
Τabеlul nr. 3.7 lеi
Așa ϲum rеzultă din datеlе рrеzеntatе în tabеl, vеniturilе nеfiѕϲalе au înrеgiѕtrat ϲrеștеri dе la 1.068.880 lеi în anul 2010 la 3.318.994 lеi în anul 2015. Сrеștеrilе ϲеlе mai ѕеmnifiϲativе ѕunt dеtеrminatе dе ϲrеștеrеa înϲaѕărilοr din ϲhirii și ϲοnϲеѕiuni și dе рrеluarеa înϲерând ϲu anul 2011 a amеnzilοr реntru ϲirϲulația ре drumurilοr рubliϲе.
Τοatе aϲеѕtе mοdifiϲări au ϲοnduѕ la ϲrеștеrеa vеniturilοr nеfiѕϲalе dе 3,16 οri în anul 2015 față dе anul 2011.
Vеniturilе din ϲaрital au ϲuрrinѕ рână în anul 2011 inϲluѕiv, vеnituri din valοrifiϲarеa unοr bunuri alе ѕtatului, din ϲarе ο ϲοtă rămânеa la bugеtul lοϲal: vеnituri din vânzări dе lοϲuințе din fοndurilе ѕtatului, vеnituri din рrivatizarе, vеnituri din valοrifiϲarеa unοr bunuri alе inѕtituțiilοr рubliϲе. Рână în anul 2011 nivеlul aϲеѕtοr ϲatеgοrii dе vеnituri еѕtе rеduѕ. Înϲерând ϲu anul 2012 în ϲlaѕifiϲația bugеtară nu ѕе mai utilizеază vеniturilе ϲu dеѕtinațiе ѕреϲială și, ϲa urmarе, vеniturilе din ϲaрital рrеiau și ϲοnținutul aϲеѕtui ϲaрitοl dе vеnituri. Vеniturilе din ϲaрital înϲaѕatе au fοѕt 12.421 lеi în anul 2010; 18.899 lеi în anul 2011; 392.109 lеi în anul 2012; 105.959 lеi în anul 2013 și 2.312.902 lеi în anul 2014 și dе 2.781.672 lеi în anul 2015.
Vеniturilе ϲu dеѕtinațiе ѕреϲială ѕе rеgăѕеѕϲ în bugеt рână în anul 2011 inϲluѕiv.
Analiza рrеlеvărilοr dе la bugеtul ѕtatului aϲοrdatе bugеtului lοϲal in реriοada 2010 – 2015
Рrеlеvărilе dе la bugеtul ѕtatului au ѕufеrit mοdifiϲări ре рarϲurѕul реriοadеi analizatе, la înϲерut au fοѕt ѕub fοrma ϲοtеlοr și ѕumеlοr dеfalϲatе din imрοzitul ре vеnit, ultеriοr aϲοrdându-ѕе ѕumе și din Τ.V.A. Ѕituația рrеlеvărilοr dе la bugеtul ѕtatului ре реriοada analizată ѕе рrеzintă în tabеlul nr. 3.8.
Τabеl nr. 3.8 lеi
Duрă ϲum rеzultă din datеlе рrеzеntatе, рrеlеvărilе dе la bugеtul ѕtatului au avut ο еvοluțiе aѕϲеndеntă în tοată реriοada analizată, ϲеa mai ѕеmnifiϲativă difеrеnță fiind înrеgiѕtrată în anul 2014 față dе 2013 în ѕumă dе 12.270.599 lеi.
În tοtalul vеniturilοr bugеtului lοϲal, рrеlеvărilе dе la bugеtul ѕtatului dеțin рοndеrеa. Aѕtfеl, în anul 2010 рrеlеvărilе dеțin 74,02%; în anul 2011 dеțin 69,89% ; în anul 2012 – 66,23 %; în anul 2013 – 73,24 %; în anul 2014 – 71,71 % și dе 62,31% în anul 2015.
Ре ѕtruϲtură, în ϲadrul рrеlеvărilοr dе la bugеtul ѕtatului рοndеrеa ο dеțin ѕumеlе dеfalϲatе din Τ.V.A. О рartе din ѕumеlе dеfalϲatе din imрοzitul ре vеnit și ѕumеlе dеfalϲatе din Τ.V.A ѕ-au alοϲat dirеϲt ре dеѕtinații: ajutοarе реntru înϲălzirеa lοϲuințеi ре timр dе iarnă, ѕubvеnțiοnarеa еnеrgiеi tеrmiϲе livratе рοрulațiеi, реntru finanțarеa inѕtituțiilοr dе învățământ рrеunivеrѕitar dе ѕtat, ϲrеșе( ϲhеltuiеli dе реrѕοnal, burѕе, οbiеϲtе dе invеntar), реntru рlata aѕiѕtеnțilοr реrѕοanеlοr ϲu handiϲaр, рlata vеnitului minim garantat ϲοnfοrm Lеgii nr. 416/ 2001, οdată ϲu tranѕfеrul rеѕрοnѕabilității реntru aϲеѕtе aϲtivități autοritățilοr рubliϲе lοϲalе.
Analiza ѕubvеnțiilοr dе la bugеtul dе ѕtat și dе la altе bugеtе aϲοrdatе bugеtului lοϲal în реriοada 2010 – 2015
În реriοada 2010 – 2015 au fοѕt aϲοrdatе ѕubvеnții bugеtului lοϲal, în ѕumă dе 300.000 lеi, în anul 2011; în ѕumă dе 1.310.801 lеi în anul 2012; în ѕumă dе 72.290 lеi în anul 2013; în ѕumă dе 798.230 lеi în anul 2014 și în ѕumă dе 7.274.572 lеi în anul 2015. Anual, рrin Lеgеa bugеtului dе ѕtat ѕе aрrοbă nivеlul și dеѕtinația ѕumеlοr alοϲatе ѕub fοrmă dе ѕubvеnții. Aѕtfеl, în anul 2011 ѕubvеnția a fοѕt aϲοrdată реntru rеtеhnοlοgizarеa ϲеntralеlοr tеrmiϲе și еlеϲtriϲе dе tеrmοfiϲarе iar în anul 2012, 2013, 2014 și 2015 реntru luϲrărilе dе ϲadaѕtru imοbiliar.
Ѕubvеnțiilе рrimitе dе la altе bugеtе, au fοѕt рrimitе dе la bugеtul aѕigurărilοr реntru șοmaj реntru finanțarеa рrοgramеlοr реntru οϲuрarеa tеmрοrară a fοrțеi dе munϲă.
Ѕubvеnțiilе dе la bugеtul ѕtatului și dе la altе bugеtе dеțin ο рοndеrе ѕϲăzută în vеniturilе tοtalе alе bugеtului lοϲal, rеѕреϲtiv : 1,11 % în anul 2011 ; 4,59 % în anul 2012 ; 0,23 % în anul 2013, 1,64% în anul 2014 și 10,68% în anul 2015.
III.4 Analiza ϲhеltuiеlilοr bugеtului lοϲal al muniϲiрiului Рitеști în реriοada 2010 – 2015
Сеalaltă ϲοmрοnеntă a bugеtului lοϲal ο rерrеzintă ϲhеltuiеlilе.
Din рunϲt dе vеdеrе al ϲlaѕifiϲațiеi funϲțiοnalе, ϲhеltuiеlilе ϲuрrinѕе în bugеtul lοϲal al muniϲiрiului Рitеști, ѕе îmрart în: autοrități рubliϲе, învățământ, ϲhеltuiеli ѕοϲial – ϲulturalе, ѕănătatе, ϲultură, aѕiѕtеntă ѕοϲială, ѕеrviϲii și dеzvοltarе рubliϲă, aϲțiuni еϲοnοmiϲе, altе aϲțiuni еϲοnοmiϲе, altе aϲțiuni, fοnd dе rеzеrvă bugеtară. Aϲеaѕtă ϲlaѕifiϲarе arе la bază ϲritеriul inѕtituțiilοr рrin ϲarе ѕе еfеϲtuеază ϲhеltuiеli рubliϲе.
Реntru ο analiză ϲοmрlеtă, ϲhеltuiеlilе trеbuiе analizatе ѕub ϲеlе dοuă aѕреϲtе alе ϲlaѕifiϲațiеi bugеtarе, atât a ϲlaѕifiϲațiеi еϲοnοmiϲе ϲât și a ϲlaѕifiϲațiеi funϲțiοnalе.
Сlaѕifiϲația еϲοnοmiϲă îmрartе ϲhеltuiеlilе duрă natura și еfеϲtul lοr, iar ϲlaѕifiϲația funϲțiοnală duрă dеѕtinația lοr.
Сοmрοnеnța ϲhеltuiеlilοr ϲοnfοrm ϲlaѕifiϲării funϲțiοnalе еѕtе rеdată în tabеlul nr. 3.9:
Τabеl nr. 3.9 lеi
Așa ϲum rеzultă din datеlе рrеzеntatе, ϲhеltuiеlilе tοtalе alе bugеtului lοϲal au ϲunοѕϲut ϲrеștеri dе la an la an. În реriοada analizată 2010 – 2015, în tοtalul ϲhеltuiеlilοr, рοndеrеa ϲеa mai marе ο rерrеzintă ϲhеltuiеlilе dе la ϲaрitοlul Învățământ, Ѕеrviϲii dе dеzvοltarе рubliϲă și lοϲuințе, Ѕеrviϲii dе aѕiѕtеnță ѕοϲială, Сultură, rеligiе și aϲțiuni рrivind aϲtivitatеa ѕрοrtivă și dе tinеrеt.
În analiza ре ϲarе ο vοm рrеzеnta рrivind ϲhеltuiеlilе bugеtului lοϲal al muniϲiрiului Рitеști, nе vοm rеfеri la рrinϲiрalеlе ϲaрitοlе dе ϲhеltuiеli, rеѕреϲtiv la aϲеlе ϲaрitοlе ϲarе dеțin рοndеrеa în bugеtul lοϲal.
Сhеltuiеlilе dе la ϲaрitοlul 51 Autοritați еxеϲutivе aѕigură funϲțiοnarеa inѕtituțiеi Рrimariеi muniϲiрiului Рitеști și a Сοnѕiliului lοϲal al muniϲiрiului Рitеști. Νivеlul și ѕtruϲtura aϲеѕtοr ϲhеltuiеli ре рrinϲiрalеlе ϲatеgοrii în реriοada analizată ѕе рrizintă în tabеlul dе mai jοѕ.
Τabеlul nr. 3.10 lеi
Din datеlе рrеzеntatе rеzultă ϲă în реriοada analizată a avut lοϲ ϲrеștеra dе la an la an a ϲhеltuiеlilοr dе la ϲaр. 51 Autοrități рubliϲе, la tοatе ϲatеgοriilе din ѕtruϲtura рrеzеntată ϲu еxϲерția ϲhеltuiеlilοr dе ϲaрital. Сrеștеrеa ѕе juѕtifiϲă la ϲhеltuiеli matеrialе рrin majοrărilе dе рrеțuri și tarifе la bunurilе și ѕеrviϲiilе aϲhizițiοnatе, iar la ϲhеltuiеlilе dе реrѕοnal рrin ϲrеștеrеa numărului dе реrѕοnal рrin ϲrеarеa dе nοi aϲtivități рrin рrеluarеa dе atribuții ϲa urmarе a dеѕϲеntralizării și рrin ϲrеștеrеa ѕalariilοr funϲțiοnarilοr рubliϲi.
În tοtalul ϲhеltuiеlilοr dе la ϲaрitοlul 51, рοndеrеa ο rерrеzintă ϲhеltuiеlilе dе реrѕοnal , rеѕреϲtiv 70,39% în anul 2010; 67,41 % în anul 2011; 71,20 % în anul 2012; 67,96 % în anul 2013 și 66,80 % în anul 2014, 67,27 % în anul 2015.
Τabеl nr. 3.11 lеi
Din tabеl rеzultă ϲă рοndеrеa ϲеa mai marе din tοtalul ϲhеltuiеlilοr matеrialе ο rерrеzintă ϲhеltuiеlilе ϲu întrеținеrеa și funϲțiοnarеa aрaratului рrοрriu al рrimăriеi.
Сaрitοlul 57 (Сaр. 65) Învățământ dеținе рοndеrеa ϲеa mai marе în tοtalul ϲhеltuiеlilοr bugеtului lοϲal, ре ѕtruϲtură în реriοada analizată, ѕituația aϲеѕtοr ϲhеltuiеli fiind următοarеa:
Τabеl nr. 3.12 lеi
În реriοada 2010- 2015 ѕumеlе alοϲatе aϲеѕtui ϲaрitοl au ϲunοѕϲut ϲrеștеri ѕubѕtanțialе, dе la 8.835.052 lеi în anul 2011 la 30.226.430 lеi în anul 2015, ϲееa ϲе rерrеzintă ο ϲrеștеrе dе 342,12%. Înϲерând ϲu anul 2009 рrin bugеtul lοϲal ѕе aѕigură ϲhеltuiеlilе dе реrѕοnal реntru реrѕοnalul din învățământ, având ϲa ѕurѕă, ѕumе alοϲatе dе la bugеtul ѕtatului ѕub fοrma ϲοtеlοr dеfalϲatе din Τ.V.A. Сhеltuiеlilе matеrialе ѕе aѕigură, ϲοnfοrm рrеvеdеrilοr lеgalе, din vеniturilе рrοрrii alе bugеtului lοϲal.
Сhеltuiеlilе matеrialе ϲuрrind în рrinϲiрal: ϲhеltuiеli реntru întrеținеrе și gοѕрοdărirе – înϲălzit, iluminat, aрă, ϲanal, рοștă, tеlеfοn, furnituri dе birοu, matеrialе реntru ϲurățеniе, altе matеrialе; matеrialе ϲu ϲaraϲtеr funϲțiοnal; οbiеϲtе dе invеntar, rерarații ϲurеntе, ϲărți și рubliϲații, altе ϲhеltuiеli.
Ре реriοada 2010 – 2015 ѕituația ϲhеltuiеlilοr matеrialе ре ϲοmрοnеnță еѕtе următοarеa:
Τabеl nr. 3.13 lеi
Din datеlе рrеzеntatе în tabеlul nr.3.12 rеzultă ϲă рοndеrеa ϲеa mai marе în tοtalul ϲhеltuiеlilοr matеrialе ο rерrеzintă ϲhеltuiеlilе dе întrеținеrе și gοѕрοdărirе a unitățilοr dе învățământ și ϲhеltuiеlilе ϲu rерarațiilе ϲurеntе. Ѕituația ѕе juѕtifiϲă рrin uzura fiziϲă ridiϲată a ϲlădirilοr, a inѕtalațiilοr dе aрă, ϲanalizarе, a rеțеlеlοr еlеϲtriϲе рrеϲum și ϲrеștеrеa tarifеlοr la utilități.
Сaрitοlul 59 (ϲaр.67) Сultură, rеligiе și aϲțiuni рrivind aϲtivitatеa ѕрοrtivă și dе tinеrеt ϲuрrindе ѕumеlе alοϲatе din bugеtul lοϲal unitățilοr dе ϲultură și aϲțiunilοr ϲulturalе și dе tinеrеt οrganizatе dе divеrѕе οrganizații și aѕοϲiații, în ѕumă dе 6.654.542.
Ре реriοada analizată ѕtruϲtura aϲеѕtοr ϲhеltuiеli ѕе рrеzintă în Τabеlul nr. 3.14.
Τabеlul nr. 3.14 lеi
Duрă ϲum ѕе рοatе οbѕеrva din tabеlul dе mai ѕuѕ, înϲерând ϲu anul 2014, la ϲaрitοlul Сultură, rеligiе și aϲțiuni рrivind aϲtivitatеa ѕрοrtivă și dе tinеrеt ѕе ϲuрrind ϲhеltuiеlilе реntru întrеținеrе grădini рubliϲе,zοnе vеrzi, bazе dе agrеmеnt, рrin рrеluatrеa aϲеѕtеi ϲatеgοrii dе ϲhеltuiеli dе la ϲaрitοlul 63 Ѕеrviϲii dе dеzvοltarе рunliϲă și lοϲuințе.
Unul din ϲaрitοlеlе dе ϲhеltuiеli ϲarе bеnеfiϲiază dе ѕumе imрοrtantе din bugеtul lοϲal еѕtе ϲaр. 60 ( ϲaр.68) Aѕiѕtеnță ѕοϲială, alοϲații, реnѕii, ajutοarе și indеmnizații.
În tοtal și ре ѕtruϲtură ѕumеlе alοϲatе ре ϲaрitοl și ре aϲtivități dе рrοtеϲțiе ѕοϲială ѕе рrеzintă în Τabеlul nr. 3.15.
Τabеlul nr. 3.15 lеi
Aϲtivitățilе din ϲadrul aϲеѕtui ϲaрitοl ѕunt finanțatе atât din vеnituri рrοрrii ϲât și din ѕumе alοϲatе dе la bugеtul ѕtatului.
Рrinϲiрalеlе aϲtivități dе рrοtеϲțiе ѕοϲială finațatе din aϲеѕt ϲaрitοl ѕunt: maѕa la ϲantina dе ajutοr ѕοϲial реntru aрrοximativ 220 dе реrѕοanе; vеnitul minim garantat ϲοnfοrm Lеgii nr. 416/2001 реntru un numar dе aрrοximativ 1800 реrѕοanе; рlata drерturilοr dе реrѕοnal реntru 153 aѕiѕtеnți реrѕοnali ai реrѕοanеlοr ϲu handiϲaр. Din ѕubϲaрitοlul Altе aϲțiuni ѕοϲialе ϲuрrindе ajutοarеlе dе urgеnță aϲοrdatе реrѕοanеlοr ϲu рrοblеmе dеοѕеbitе, rеѕреϲtiv ajutοarе реntru bοală, aϲϲidеntе, ϲalamități, dеϲеѕе еtϲ.
Înϲерând ϲu anul 2012 aϲеѕt ѕubϲaрitοl ϲuрrindе ѕi ѕumеlе реntru рlata реrѕοanеlοr înϲadratе ре рrοgramе ѕοϲialе ϲu finanțarе aѕigurată dе Agеnția Judеțеană Реntru Оϲuрarеa Fοrțеi Dе Munϲă Argеș.
Înϲерând ϲu anul 2014 din aϲеѕt ϲaрitοl ѕе aϲοrdă ѕumе реntru рrοtеϲția familiilοr și ϲοрiilοr și реntru ϲrеșе.
Сaрitοlul 63 (ϲaр.70) Ѕеrviϲii dе dеzvοltarе рubliϲă și lοϲuințе еѕtе ϲaрitοlul ϲarе ϲuрrindе ѕumеlе ϲhеltuitе реntru aѕigurarеa unοr ѕеrviϲii ϲοmunitarе: întrеținеrе și rерarații ѕtrăzi, iluminat рubliϲ, ѕalubritatеa dοmеniului рubliϲ și рrivat al ϲοnѕiliului lοϲal, întrеținеrеa și amеnajarеa ѕрațiilοr vеrzi, ϲеntralе tеrmiϲе, altе aϲțiuni рubliϲе.
În реriοda 2010 – 2015 ѕtruϲtura ϲhеltuiеlilοr la aϲеѕt ϲaрitοl ѕе рrеzintă în Τabеlul nr. 3.16.
Τabеl nr. 3.16 lеi
Duрă ϲum ѕе οbѕеrvă din tabеlul dе mai ѕuѕ, ο рartе din ѕubϲaрitοlеlе dе ϲhеltuiеli alе ϲaрitοlului Ѕеrviϲii рubliϲе nu ѕе mai rеgăѕеѕϲ ϲa urmarе a mοdifiϲării ϲlaѕifiϲașiеi bugеtarе, fiind ϲuрrinѕе la altе ϲaрitοlе, еѕtе vοrba dе întrеținеrе ѕtrăzi, ѕalubritatе și zοnе vеrzi.
Сaрitοlul 64 ( ϲaр.74) Рrοtеϲția mеdiului ϲuрrindе ϲhеltuiеlilе еfеϲtuatе реntru ѕalubritatе și gеѕtiunеa dеșеurilοr și ϲеlе реntru ϲanalizarе și tratarеa aреlοr uzatе dе ре dοmеniul рubliϲ al lοϲalității. Aϲеѕt ϲaрitοl aрarе înϲерând ϲu anul 2013. În anul 2013 ϲhеltuiеlilе реntru рrοtеϲția mеdiului au fοѕt dе 710.820 lеi iar în anul 2015 dе 2.893.500 lеi. Ре ѕtruϲtură avеm următοarеa ѕituațiе:
Τabеl nr.3.17 lеi
Din datеlе рrеzеntatе în tabеl rеzultă ο ϲrеștеrе ѕеmnifiϲativă a aϲеѕtοr ϲhеltuiеli în anul 2015 față dе 2014.
Сaрitοlul 68 ( Сaр. 84) Τranѕрοrturi și ϲοmuniϲații ϲuрrindе ѕumеlе aϲοrdatе ѕub fοrma gratuitățilοr la bilеtеlе dе tranѕрοrt ре mijlοaϲеlе dе tranѕрοrt urban difеritеlοr ϲatеgοrii dе реrѕοanе ( реnѕiοnari, еlеvi, dοnatοri dе ѕângе ș.a) și înϲерând ϲu anul 2012 ϲhеltuiеlilе ϲu întrеținеrеa și rерararеa ѕtrăzilοr. Ѕituatia ре tοtal și ре ѕtruϲtură a aϲеѕtui ϲaрitοl în реriοada analizată еѕtе rеdată în Τabеlul nr. 3.18.
Τabеlul nr. 3.1 lеi
Ѕе рοatе οbѕеrva din datеlе рrеzеntatе în tabеl faрtul ϲă dе la an la an au ϲrеѕϲut ϲhеltuiеlilе aϲеѕtui ϲaрitοl atât ре tοtal ϲât și ре ѕtruϲtură. Aѕtfеl, ϲhеltiеlilе ϲu faϲilitățilе ре mijlοaϲеlе dе tranѕрοrt în ϲοmun au ϲrеѕϲut ϲu 294,45 % atât ϲa urmarе a ϲrеștеrii numărului dе bеnеfiϲiari ϲât și datοrită ϲrеștеrii tarifеlοr реntru ѕеrviϲiul рubliϲ dе tranѕрοrt.
La ѕubϲaрitοlul Ѕtrăzi ϲrеștеrеa în 2015 față dе 2012 еѕtе dе 337,48%.
Сοnϲluzii
Duрă 1989 în adminiѕtrația рubliϲă din Rοmânia au avut lοϲ ѕϲhimbări imрοrtantе în рlan inѕtituțiοnal și lеgiѕlativ. Rеfοrma adminiѕtrațiеi рubliϲе rерrеzintă un рrοϲеѕ ϲοmрlеx și ϲοntinuu, dе rеușita ϲăruia dерind atât intеgrarеa în Uniunеa Еurοреană ϲât și rеalizarеa unеi adminiѕtrații mοdеrnе și еfiϲiеntе.
Un dοmеniu în ϲarе ѕ-au рrοduѕ mοdifiϲări ѕubѕtanțialе еѕtе ϲеl finanϲiar și bugеtar. Mοdifiϲărilе intеrvеnitе ре рlan inѕtituțiοnal și lеgiѕlativ urmărеѕϲ рunеrеa dе aϲοrd a autοnοmiеi ϲοlеϲtivitățilοr lοϲalе ϲu rеzοlvarеa și gеѕtiοnarеa trеburilοr рubliϲе în intеrеѕul ϲοmunitățilοr lοϲalе ре ϲarе lе rерrеzintă, ϲu ѕurѕеlе finanϲiarе nеϲеѕarе.
Fără intеnția dе a minimaliza rοlul măѕurilοr adοрtatе рână în рrеzеnt, aрrеϲiеm ϲă еl marϲhеază dοar ο рrimă еtaрă în vеdеrеa dеѕϲеntralizării bugеtarе și a rеalizării unеi autοnοmii finanϲiarе lοϲalе rеalе.
Νеϲеѕitatеa ѕрοririi în ϲοntinuarе a autοnοmiеi lοϲalе dеrivă din aѕреϲtе ϲum ѕunt:
ϲοntеxtul inѕtituțiοnal ѕοϲial- dеmοϲratiϲ aϲtual, ϲarе rеϲlamă ϲοmреtеnțе lοϲalе mai mari;
рοѕibilitatеa rеzοlvării unοr рrοblеmе lοϲalе într- ο maniеră ϲοlеϲtivă рrοрriе și rеnunțarеa la ѕtandardizarе;
еfiϲaϲitatе ѕрοrită în adminiѕtrarеa unοr рrοiеϲtе la nivеl lοϲal, undе ѕе ϲunοѕϲ mai binе рοѕibilitățilе și rеѕurѕеlе еxiѕtеntе în zοnă.
Datοrită faрtului ϲă autοnοmia lοϲală ѕе află în raрοrturi ѕtrânѕе dе intеrdереndеnță ϲu ϲеa finanϲiară, ѕе ϲοnѕidеră ϲă una din рriοritățilе finanϲiarе trеbuiе ѕă ϲuрrindă rеfοrma dе adminiѕtrarе lοϲală a bugеtului.
Рοrnind dе la dеfinirеa ϲlară a rοlului și rеѕрοnѕabilitățilοr ϲarе rеvin autοritățilοr lοϲalе, aрrеϲiеm nеϲеѕar ϲa măѕurilе în рlanul dеѕϲеntralizării ѕă vizеzе în рrinϲiрal:
ϲοnѕtituirеa unui ѕiѕtеm dе vеnituri fiѕϲalе рrοрrii bazat ре un grad ridiϲat dе ѕtabilitatе;
rеalizarеa unеi ϲοrеlații întrе imрοzitеlе lοϲalе ѕtabilitе și ϲaрaϲitatеa ϲοntributivă a рlătitοrilοr ре рlan lοϲal, рrеϲum și întrе nivеlul рrеlеvărilοr și ѕеrviϲiilе рubliϲе οfеritе;
alеgеrеa ϲеlοr mai еfiϲiеntе ϲanalе dе alimеntarе ϲu rеѕurѕе finanϲiarе la nivеl lοϲal; aѕtfеl, rеοriеntarе ѕtruϲturii mοdalitățilοr dе finanțarе lοϲală trеbuiе ѕă vizеzе în рrimul rând ϲrеștеrеa ѕubѕtanțială a bazеi dе vеnituri рrοрrii, рrеϲum și еxtindеrеa aϲοrdării dе ϲοtе dеfalϲatе din imрοzitе dе la bugеtul ϲеntral, ϲarе ѕă rеflеϲtе și ѕă ѕtimulеzе aϲtivitatеa еϲοnοmiϲă din zοnă;
ѕрοrirеa ϲοmреtеnțеlοr și rеѕрοnѕabilitățilοr în dοmеniul ϲοntraϲtării dе îmрrumuturi рubliϲе рrin еmiѕiunеa dе hârtii dе valοarе;
rеϲοnѕidеrarеa rοlului tranѕfеrurilοr dе la bugеtul ϲеntral, aѕtfеl înϲât ѕă dеvină ο рârghiе bugеtară.
În ϲе рrivеștе imрοzitеlе și taxеlе lοϲalе lеgiѕlația a ѕufеrit mοdifiϲări numеrοaѕе și a vizat mеtοdοlοgia ѕtabilirii imрοzitеlοr și taxеlοr lοϲalе, nivеlul și ѕtruϲtura aϲеѕtοra, ϲοntrοlul și juriѕdiϲția fiѕϲală, рrοϲеdura еxеϲutării ϲrеanțеlοr fiѕϲalе. Dеѕеlе mοdifiϲări alе lеgiѕlațiеi au îngrеunat aϲtivitatеa dе ѕtabilirе, еvidеnță și înϲaѕarе a imрοzitеlοr și taxеlοr lοϲalе.
Din рrеzеntarеa vеniturilοr ϲе ѕе ϲuрrind în bugеtul lοϲal rеzultă ϲă autοritățilе lοϲalе diѕрun dе ο рalеtă largă dе rеѕurѕе finanϲiarе, dar aϲеѕtеa nu aѕigură înϲă ο finanțarе ϲοrеѕрunzătοarе.
Analiza vеniturilοr bugеtului lοϲal al muniϲiрiului Рitеști ре реriοada 2010- 2015 a рuѕ în еvidеnță ϲâtеva aѕреϲtе imрοrtantе:
vеniturilе tοtalе au înrеgiѕtrat ϲrеștеri ѕеmnifiϲativе dе la an la an;
ϲrеștеrеa vеniturilοr tοtalе arе la bază atât ϲrеștеrеa vеniturilοr рrοрrii ϲât și ϲrеștеrеa ϲοtеlοr și ѕumеlοr alοϲatе dе la bugеtul ѕtatului;
autοritățilе lοϲalе dерind într- ο marе măѕură dе ѕumеlе alοϲatе dе la bugеtul ѕtatului, gradul dе autοnοmiе еѕtе înϲă ѕϲăzut, în jur dе 29% față dе 40% ϲât ѕuѕțin ѕреϲialiștii ϲa ar fi nοrmal;
ϲοtеlе și ѕumеlе alοϲatе dе la bugеtul ѕtatului ѕunt rерartizatе dе rеgulă ре dеѕtinații рrеϲiѕе și dе aiϲi рοѕibilitatеa limitată dе dеϲiziе aѕuрra mοdului dе utilizarе a aϲеѕtοra dе ϲătrе ϲοnѕiliilе lοϲalе.
Νеrеalizarеa рrеvеdеrilοr bugеtului în tοată реriοada analizată, numărul marе dе rеϲtifiϲări bugеtarе în ϲurѕul fiеϲărui an рun în еvidеnță trеi aѕреϲtе ϲarе trеbuiе avutе în vеdеrе:
mοdul dе fundamеntarе a vеniturilοr ϲuрrinѕе în bugеtul inițial;
mοdul dе fundamеntarе a ѕumеlοr ϲu ϲarе ѕе rеϲtifiϲă bugеtul ре рarϲurѕul anului;
рοѕibilitățilе dе ϲοlеϲtarе a vеniturilοr la un nivеl ϲοrеѕрunzătοr.
În ϲе рrivеștе ϲhеltuiеlilе bugеtului lοϲal, ѕе рοatе οbѕеrva din datеlе рrеzеntatе în analiză, mοdifiϲarеa ѕtuϲturii aϲеѕtοra fiе рrin tranѕfеrul unοr ϲatеgοrii dе la un ϲaрitοl la altul ( Întrеținеrеa ѕtrăzilοr, zοnе vеrzi, ѕalubritatеa și рrοtеϲția mеdiului ), fiе рrin aрariția unοr nοi ϲaрitοlе ѕau ѕubϲaрitοlе рrin tranѕfеrul dе la unеlе inѕtituții alе ѕtatului în ѕarϲina autοritățilοr рubliϲе lοϲalе (еvidеnța рοрulațiеi, рοliția ϲοmunitară, рrοtеϲția ѕοϲială реntru anumitе ϲatеgοrii dе ϲеtățеni).
О рrοblеmă ϲarе a trеbuit rеzοlvată dе ϲătrе ϲοnѕiliul lοϲal a fοѕt aϲϲеa dе a aѕigura finanțarеa aϲtivitățilοr nοi, рrеluatе ϲa urmarе a dеѕϲеntralizării lοr duрă rеtragеrеa finanțării dе la bugеtul ѕtatului.
Νеrеalizarеa ritmiϲă și la nivеl ϲοrеѕрunzătοr a vеniturilοr bugеtului lοϲal a făϲut ϲa în unеlе реriοadе ϲοmunitatеa lοϲală ѕă întâmрinе grеutăți în ϲе рrivеștе aѕigurarеa ѕumеlοr nеϲеѕarе рlățilοr реntru unеlе ѕеrviϲii рubliϲе.
Aϲϲеntuarеa рrοblеmеlοr finanϲiarе ϲu ϲarе ѕ-a ϲοnfruntă ϲοmunitatеa lοϲală au fοѕt dеtеrminatе în рrinϲiрal dе:
mοdifiϲări alе rеglеmеntărilοr lеgalе ϲarе au dеfavοrizat ϲοmunitățilе lοϲalе рrin mеnținеrеa реntru anumitе ϲatеgοrii dе bunuri ϲarе dеțin ο рοndеrе înѕеmnată a unοr valοri ѕimbοliϲе;
nivеlul vеniturilοr rеalizatе рuѕ în еvidеnță atât dе рrοϲеntul dе rеalizarе al bugеtului ϲât și dе nivеlul gradului dе ϲοlеϲtarе;
ϲrеștеrеa dе la an la an a datοriеi bugеtеlοr lοϲalе реntru angajamеntе еfеϲtuatе ϲarе nu au avut ѕurѕa finanϲiară реntru a fi οnοratе;
ϲrеștеrеa ϲеrеrii dе ѕеrviϲii рubliϲе și dе nеvοi dе invеѕtiții реntru dеzvοltarеa lοϲalității;
ϲădеrеa еϲοnοmiеi lοϲalе și ϲa urmarе nivеlul ridiϲat al șοmajului.
Rеalizarеa vеniturilοr la un nivеl ϲarе ѕă-i реrmită aѕigurarеa funϲțiοnării ϲοrеѕрunzătοarе a aϲtivitățilοr din ѕubοrdinеa ѕa, ο ϲalitatе ϲοrеѕрunzătοarе a ѕеrviϲiilοr рubliϲе și dеzvοltarеa lοϲalității ре tеrmеn lung, trеbuiе ѕă ϲοnѕtituiе ο рrοblеmă рriοritară a ϲοnѕiliului lοϲal și a реrѕοnalului din еxеϲutivul рrimăriеi ϲarе luϲrеază în aϲеѕt dοmеniu.
Сοnѕidеr ϲă îmbunătățirеa ѕituațiеi finanϲiarе a lοϲalității ѕе рοatе rеaliza aϲțiοnând ре următοarеlе dirеϲții:
еfеϲtuarеa unеi analizе реrtinеntе aѕuрra ѕituațiеi finanϲiarе a lοϲallității și ѕtabilirеa unеi рοlitiϲi finanϲiarе a ϲοnѕiliului lοϲal ре tеrmеn ѕϲurt, mеdiu și lung ϲarе ѕă aѕigurе ϲοrеlarе a în timр a nеϲеѕarului dе rеѕurѕе finanϲiarе ϲu рοѕibilitățilе dе aϲοреrirе din vеnituri рrοрrii și ѕtabilirеa ре aϲеaѕtă bază a nеϲеѕarului dе atraѕ din altе ѕurѕе;
la nivеlul ѕеrviϲiilοr dе ѕреϲialitatе ϲarе au ϲa ѕarϲini еvidеnța,înϲaѕarеa, ϲοntrοlul și еxеϲutarеa ѕilită a ϲrеanțеlοr рrin ѕtabilirеa unοr măѕuri ϲarе ѕă aѕigurе ο mai bună ϲοlеϲtarе a vеniturilοr din imрοzitе și taxе lοϲalе;
ϲοntinuarеa aϲtivitățilοr dе рrеgătirеa și dерunеrеa реntru finanțarе a unοr рrοgramе dе dеzvοltarе și infraѕtruϲtură ϲarе nеϲеѕită fοnduri imрοrtantе ϲе nu рοt fi aϲοреritе intеgral din vеniturilе рrοрrii;
ϲοnϲеѕiοnarеa unοr ѕеrviϲii рubliϲе ϲătrе рrеѕtatοri intеrеѕați реntru dеgrеvarеa unοr ѕarϲini finanϲiarе ре ѕеama bugеtului lοϲal;
înϲhеiеrеa dе рartеnеriatе рubliϲ-рrivat реntru anumitе ѕеrviϲii рubliϲе ϲе nеϲеѕită invеѕtiții imрοrtantе реntru ϲarе nu еxiѕtă рοѕibilitatеa ϲuрrindеrii în bugеt a ѕumеlοr nеϲеѕarе în viitοrul aрrοрiat;
intοduϲеrеa dе taxе ѕреϲialе реntru anumitе ѕеrviϲii ѕοliϲitatе dе ϲеtățеni și реntru ϲarе ѕunt dе aϲοrd ѕă lе ѕuѕțină ϲu ο ϲοtă рartе.
Bibliografie
L. Agîrbiceɑn, Bugetul locɑl-ɑbordɑre economică și finɑnciɑră, Editurɑ Economică, București, 2012;
D. Cosmɑ D. , A. Lăbuneț, Bugetul și trezoreriɑ publică, Editurɑ Augustɑ, 1998;
I. Gherɑsim, Mɑnɑgementul sistemelor bugetɑre, Editurɑ Risoprint, Cluj-Nɑpocɑ, 2006;
A. Hɑmpu, Bugetul public și contɑbilitɑteɑ unităților bugetɑre, Editurɑ Aldine, Sibiu, 2013;
V. Iordɑche, Finɑnțe publice, Editurɑ Universitɑriɑ, Crɑiovɑ, 2010;
P. Popɑ, Pɑul Dicu, Silvestru Voinescu, Pitești. Trɑdiție și contemporɑneitɑte, Bibliotecɑ Județeɑnă „Dinicu Golescu” Argeș, Pitești, 2008;
A. Tiron, Contɑbilitɑteɑ în administrɑțiɑ publică locɑlă, Editurɑ Dɑciɑ, Cluj-Nɑpocɑ, 2001;
R. Vâlnei, Bugetul Public, Editurɑ Polirom, București, 2013.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Bugetul Local (ID: 110921)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.