Bugetul de Venituri Si Cheltuieli

INTRODUCERE

A planifica, a prevedea necesarul de finanțare și sursele de capital posibile de mobilizat, este esențial pentru piața unei întreprinderi. Întreprinderile occidentale nu întreprind nimic din punct de vedere economic, tehnic, organizatoric, etc., fără a face o “bugetare” a acestor acțiuni, indiferent de amploarea și însemnătatea lor în activitarea generală a întreprinderii. Aceste preocupări sunt împărțite în mod firesc, de cele privind respectarea prevederilor propriului buget, evident până la limita când tocmai bugetul ar putea deveni o restricție în creșterea eficienței. Prin bugetare se stabilesc resursele și responsabilitățile pe centre de activități specifice. Deci, bugetul reprezintă previziunea cifrată a afectărilor de resurse și de responsabilități pe centre de activități, în vederea realizării cât mai eficiente a obiectivelor strategice ale întreprinderii. Toate deciziile tehnico-economice, organizatorice, adoptate la nivelul firmei au drept consecință afectarea echilibrului financiar existent și fac necesar un nou echilibru, angajând în acest scop modificări în nivelul și structura necesarului de fonduri și a resurselor de finanțare a acestora. Realizarea noii calități a echilibrului financiar impune fundamentarea pe un plan superior a indicatorilor financiari prin elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli. În scopul realizării unei gestiuni clare a patrimoniului și controlului detaliat al alocării resurselor se întocmesc o serie de documente care cuprind informații amănunțite despre modificările elementelor patrimoniale. În condițiile dezvoltării științei conducerii întreprinderii bugetul capătă noi valențe fiind analizat și promovat ca instrument de bază alconducerii economico-financiare. Luat în considerare ca un document de plan, bugetul este folosit pentru a dimensiona, în termeni financiari și încondiții de eficiență economică, alocarea și utilizarea resurselor întreprinderii. Pe baza lui se planifică pe o anumită perioadă de gestiuneobiectivele de realizat și cheltuielile necesare pentru înfăptuirea obiectivelor,veniturile de obținut sau resursele financiare alocate. Tot prin buget se stabilesc competențe și responsabilități cu privire la gospodărirea eficientă a resurselor.

CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI

DEFINIRE. OBIECTIVE. CERINȚE

Bugetul de venituri și cheltuieli este programul financiar al firmei cu ajutorul căruia se prevăd veniturile, cheltuielile și rezultatele financiare ale activității acesteia, fondurile proprii și cele împrumutate, relațiile cu agenții economici, cu salariații, vărsăminte la buget etc. Pornind de la necesitatea asigurării principiilor universalității, echilibrului și rentabilității care trebuie să se afle la baza elaborării și executării oricărui buget prin BVC se urmăresc următoarele obiective:

Proiectarea fluxurilor în lei/valută ocazionate de întreaga activitate pentru cunoașterea și ținerea sub control a intrărilor și ieșirilor de bani și în final a capacității de a onora integral și la timp plățile;

Reflectare tuturor veniturilor și cheltuielilor, proiectarea și optimizarea capacității agenților economici de a realiza beneficii.

Desfășurarea tuturor resurselor pentru finanțarea nevoilor de dezvoltare, a acțiunilor social-culturale, și a altor acțiuni.

Proiectarea evoluției patrimoniului administrat de agenții economici prin reflectarea modificărilor ce se estimează în evoluția și structura lor.

Bugetul de venituri și cheltuieli ca urmare a acestor obiective cuprinde două secțiuni importante: programul de producție, iar bugetul trebuie elaborat într-o strânsă corelație asigurandu-și în felul acesta următoarele cerințe vizând realizarea gesiunii economice și autonomie financiară:

Creditele bancare se prevăd în buget numai în limitele și în condițiile legale și numai după negocierea cu băncile.

Eventualele subvenții de la bugetul de stat se acordă numai în cazurile prevăzute de lege și în limitele aprobate.

Determinarea incorectă a profitului realizat din propria activitate prin subevaluarea veniturilor și “umflarea” cheltuielilor se sancționează drastic de legislația financiară.

În procesul de realizare a veniturilor și de efectuare acheltuielilor, bugetul reprezintă un instrument de analiză și control, implicit de asigurare a echilibrului financiar al firmei. Convergent și complementar bugetului se organizează un sistem de contabilizare prin care se urmăreșteși se controlează în ce măsură realizările efective corespund cu cele planificate, iar pe această bază se fundamentează decizia de corecție. În felulacesta, prin buget, ca instrument de conducere, se realizează integrareaactivităților de planificare, control, urmărire a cheltuielilor,

Fiecare centru de venituri și cheltuieli este investit cuautoritatea și responsabilitatea necesară gestiunii resurselor în vederea îndeplinirii obiectivelor financiare ce revin din bugetul general al firmei. Defapt, factorul care a impulsionat utilizarea bugetului ca instrument de conducere, a constituit-o necesitatea creșterii eficienței diverselor activități sau structuri organizatorice în condițiile sporirii complexității procesului deobținere a beneficiilor. Ori, prin bugetarea activității centrelor de venituri și cheltuieli se planifică, se coordonează și se controlează mișcarea variabilelor structurale ale firmei, în vederea potențării contribuției lor la creșterea eficienței și la economisirea resurselor alocate. Generalizând, se poate aprecia, că, bugetul în calitatea sa de instrument al conducerii activității economico-financiare are următoarele elemente specifice:

Integrarea activității de planificare, evidență și control a cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor;

Descentralizarea procesului de conducere prin împărțirea activității firmei pe centre interne de venituri și cheltuieli;

Investirea fiecărui centru cu autoritate și responsabilitate în gestiunea resurselor alocate pentru realizarea obiectivelor financiare defalcate;

Abordarea activității fiecărui centru prin prisma relației dintre cheltuieli și venituri, iar pe această bază antrenarea lui la creșterea activității firmei și economisirea resurselor

În țara noastră bugetul este conceput și utilizat de dată relativ recentă ca un instrument de conducere a activității economico-financiare. Implementarea lui în sistemul de gestiune a avut loc pe fondul unor măsuri generate de aplicarea noului mecanism economico-financiar. Scopul introducerii B.V.C. îl constituie folosirea cât mai intensă a pârghiilor economico-financiare în activitatea firmei, sporirea răspunderilor colective în gospodărirea fondurilor și întărirea disciplinei financiare precum și creșterea eficienței economico-financiare.

1.1.1. CONȚINUTUL (STRUCTURA) B.V.C

B.V.C. pentru societățile comerciale conține în prezent mai multe părți sau elemente componente denumite generic secțiuni:

Formarea și utilizarea resurselor bănești.

Formarea și utilizarea resurselor bănești este un document cereprezintă o sinteză a resurselor proprii grupate în funcție de proveniență (disponibilități la începutul perioadei – fonduri de dezvoltare, fonduri derezervă, la alte fonduri – intrări de resurse bănești – venituri din activitate – alte resurse, etc.) și a necesarului total de resurse (pentru finanțareacheltuielilor de producție, a cheltuielilor de investiții, rambursarea creditelor, plata dobânzilor la credite utilizate pentru investiții, finanțarea acțiunilor social-culturale și sportive, la plata premiilor cuvenite salariaților, la plataimpozitului pe profit, participarea la profit a angajaților, plata dividendelor de către societate, vărsăminte la buget din profitul net, majorarea fondului derezervă, etc.) După cum se observă mai sus, detalierea necesarului de resurseîn funcție denatura cheltuielilor și plăților proiectează modalitățile deasigurare a echilibrului bănesc necesar, fie prin stoparea cheltuielilor la resursele proprii, fie dacă aceasta nu este posibil prin angajarea unor resurse din afară. Diferența dintre volumul resurselor proprii și necesarul total de resurse evidențiază în final excedentul (+) sau deficitul (-) de resurse bănești prevăzându-se și posibilitățile de acoperire a eventualului deficit de resurse din credite bancare și alte împrumuturi, separat pentru producție și separat pentru investiții, alocații de la bugetul public național, subvenții etc. În procesul de elaborare și de execuție a bugetului de venituri și cheltuieli unitățile vor urmări necondiționat respectarea principiile eficienței maxime și echilibrului financiar. În acest scop, se folosesc formularele prevăzute de actele normative în vigoare, precum și formulare specifice proprii sau solicitate de ministere, după caz, în funcție de necesități, îndeosebi pentru fundamentarea veniturilor, a costurilor de producție și a subvențiilor ce urmează a fi primite.

Veniturile, cheltuielile și profitul

Acest document de previziune financiară pune în corelație totalul veniturilor din diferite surse de activitate curentă, din eventuale subvenții din activitatea de export, alte venituri și cheltuielile aferente veniturilor – cele evidențiate în costuri, cele suportate direct din venituri,TVA, profitul impozabil, impozitul pe profit, profitul net și repartizarea profitului etc. Documentul este însoțit de un altul numit „Date informative”care precizează volumul activității, costurile aferente volumului de activitate pe total și defalcat pe elemente primare de cost (materii prime, amortizareamijloacelor fixe, salarii etc.).

Următoarea anexă vine să detalieze „cheltuielile neevidențiate în costuri care se scad din venituri.” (in capitolul privind determinarea profitului s-au prezentat cheltuielile neincluse în costuri). Ca element mai important de relevat cu privire la aceste cheltuieli e faptul că în structura acestora au fost incluse unele categorii noi, generate de acțiunile reglementate de „Legea privind impozitul pe profit” ca de exemplu:

sume plătite pentru cercetarea științifică neincluse în costurile de producție sau cheltuielile de circulație;

prelevări la fondul de rezervă și alte fonduri speciale;

prevederi din anii precedenți nerecuperate până la data determinării profitului impozabil;

Un document distinct este destinat „Fondului de rezervă”evidențiindu-se, pe de o parte sursele de constituire:

disponibil al începutul anului

prelevări din profit (venituri) în cursul anului

alte surse: -excedentul obținut din vânzareaacțiunilor la cursul favorabil

-diferențele favorabile rezultate dinreevaluarea stocurilor, etc.

Un alt document anexă la B.V.C. se referă la „Fondul dedezvoltare” în care sunt inserate sursele de finanțare a investițiilor și anume: sume de valorificare mijloace fixe scoase din funcțiune, amortizarea mijloacelor fixe obținută din vânzarea acestora, sume din profit destinate fondului de dezvoltare, alte surse (sumele echivalente reducerii impozitului aferent profitului utilizat pentru investiții). În același timp în acest document sunt prevăzute destinațiile ce se acordă „fondului de dezvoltare” respectiv cheltuielile pentru investiții:

rambursarea creditelor

plata comisioanelor bancare

plata dobânzilor la creditele utilizate

resurse proprii rămase pentru finanțarea investițiilor

„Resurse și cheltuieli pentru acțiuni social-culturale, sportive” se referă la resursele curente afectate acestor scopuri, la contribuțiile personalului pentru tratament balnear și odihnă, contribuții ale personalului pentru întreținerea copiilor în creșe, grădinițe etc, precum și alte resurse (ajutoare, donații) pe baza cărora se desfășoară cheltuielile pentru aceste acțiuni printre care costul biletelor de tratament, cheltuielile de regie și hrană în creșe, cheltuielile de regie pentru cantine, cheltuielile generale.

Compararea resurselor cu cheltuielile se realizează prin sumele acordate din veniturile obținute asemenea acțiuni sau din subvenții de la bugetul de stat.

Ținând seama de fluxurile financiare existente în mod necesar între finanțele la nivel microeconomic și finanțele concentrate la nivelul Bugetului de Stat se prezintă într-o anexă distinctă intitulată „corelații cu Bugetul Statului” în care se cuprind:

vărsăminte la buget sub formă de: -Impozite pe profit

– TVA

– Impozite pe salarii

– Taxe pe terenuri proprietate de stat

– Dividende

– Taxe vamale de import

– Subvenții acordate și neutilizate

– Alte vărsăminte

Penultimul document care intră în componența B.V.C. se referă la „încasări și plăți în valută” și este vorba aici de încasări în valută din vânzarea de mărfuri, executarea de lucrări, prestări de servicii, cota din veniturile nete în valută rămasă la dispoziția unității, comisioane în valută, dobânzi bancare încasate pentru depozitele în valută, etc.

Ultimul document anexă la B.V.C. este „Rambursarea împrumuturilor externe (interne) garantate de stat, a dobânzilor și altor cheltuieli aferente acestora” care reflectă pe de o parte soldul împrumuturilor și dobânzi nerambursate la începutul perioadei și ratele de plată scadente încursul perioade, iar pe de altă parte rambursarea obligațiilor reprezentând credite pentru investiții precum creditele pentru exporturi și lucrări executate în străinătate.

1.1.2. FUNCȚIILE B.V.C.

Bugetul de venituri și cheltuieli îndeplinește mai multe funcții: de planificare financiară, de control al execuției financiare, de asigurare a echilibrului financiar al firmei.

Funcția de planificare are la bază planul financiar al unităților economice cu ajutorul căruia se previzionează nivelurile de resurse, fondurile și cheltuielile pentru toate activitățile economico-sociale desfășurate în întreprindere; prin el se dimensionează veniturile, cheltuielile și rezultatele financiare ale firmei privind activitatea de exploatare, resursele și cheltuielile pentru investiții, resursele și cheltuielile pentru mijloace circulante, alte resurse și cheltuieli precum vărsămintele la Bugetul de Stat. Această funcție e atribuită expres de legislația de la noi. Elaborarea bugetului se face de către organul de conducere colectivă a firmei si se aprobă de Adunarea Generală a Acționarilor.

Funcția de control se manifestă în procesul de execuție financiară când se angajează și se efectuează cheltuieli, se obțin venituri ca rezultate ale propriei activități, se constituie fonduri din resurse interne sau se alocă prin destinațiile legale. Bugetul dă expresie organizatorică funcției de control a finanțelor și se interrelaționează cu controlul financiar preventiv. Bugetul se transformă prin această funcție într-o pârghie cu caracter operant de întărire a ordinii în mânuirea fondurilor firmei, și sporește răspunderea celor investiți cu autoritatea de a angaja cheltuieli pe seama patrimoniului firmei. Această funcție se exercită prin urmărirea și analiza modului de execuție a bugetului prin care se asigură cunoașterea modului de asumare și de îndeplinire a sarcinilor bugetare, determinarea abaterilor de la indicatorii planificați, identificarea cauzelor, stabilirea măsurilor de luat, precum și compartimentele cate trebuie să acționeze pentru îmbunătățirea activității economico-financiare a firmei. Această funcție se poate realiza cu ușurință prin intermediul unui sistem informațional bine pus la punct.

Funcția de instrument de echilibru financiar. Bugetul este folosit în stăpânirea relațiilor dintre venituri și cheltuieli. Echilibrul financiar „reflectă asigurarea resurselor financiare necesare pentru îndeplinirea obiectivelor și acțiunilor de planificare, și, implicit, respectarea obligațiilor de plată către terți”. Acest echilibru trebuie realizat prin buget atât din punct de vedere dimensional – pe total cheltuieli și venituri la nivel de firmă – , cât și structural – pe fiecare categorie de cheltuieli și venituri și pe fiecare verigă organizațională.

TIPURI DE BUGETE. CARACTERIZARE.

BUGETE DE BAZĂ

Se spune că a guverna, înseamnă a prevedea. În fond, pentru a urma cu bine un drum este necesar a-l cunoaște dinainte. În același fel, într-o firmă o viziune clară asupra viitorului presupune luarea unor decizii cu privire la realizarea unor obiective. Obiectivul de ansamblu al unei firme îl constituie viața și prosperitatea firmei, iar realizarea acestui obiectiv solicită punerea în aplicare a unui plan de acțiuni, a unei traiectorii, care să conducă firma la un stadiu inițial inferior către unul final superior.

În sens curent, prin buget se înțelege un stadiu al previziunii veniturilor și cheltuielilor. Utilizat în cadrul gestiunii, termenul de buget este mai puțin restrictiv, el reprezintă expresia cantitativă și financiară a unui program de acțiune pentru o perioadă dată. Bugetele sunt stabilite pe perioade scurte de timp, un an calendaristic cu defalcare pe trimestru și luni. Cea mai serioasă problemă legată de bugetele de bază este aceea a modului în care sunt tratate deficitele bugetare. Este important ca previziunea făcută prin buget, inițial să fie foarte apropiată sau să depășească fluxurile reale de venituri. În general, o previzionare „în minus” nu este acceptată deoarece în acest caz apare la confruntarea cu „realitatea” un deficit care presupune o acoperire din alocațiile făcute pentru celelalte bugete, apărând astfel distorsiuni și blocaje care generează inadvertențe în desfășurarea optimă a activităților firmei. În consecință, putem spune, fără agreși, că bugetele, îndeosebi cele de bază, au legături invizibile care le structurează ca pe un tot-unitar.

1.2.2. BUGETUL COMERCIAL

În grupa bugetelor determinante sau de bază se includ: bugetul comercial și bugetul producției.

Bugetul comercial prezintă, în general cantitativ și valoric, vânzările care urmează a fi realizate pe perioade, pe produse și pe destinații. Elaborarea bugetului comercial depinde de anumite elemente prealabile ca:

Conjunctură;

Oferta firmei;

Politica comercială.

Acest buget al vânzărilor prezintă, de fapt, încasările firmei evidențiate detaliat, cifric pe produse, pe clienți, după împărțirea pieței, precum și în expresie cantitativă la prețul de vânzare unitar. Acest buget conține o defalcare a elementelor sale componente lunar.

Prezentarea valorică a bugetului este necesară pentru bugetul trezoreriei, iar prezentarea cantitativă, pentru bugetul producției. Prețurile de evaluare a cantităților de produse previzionate a se vinde într-o perioadă viitoare, se determină în raport de anumite aspecte economice concrete: prețuri fixe impuse, dacă sunt produse strategice; extrapolarea tendinței de evoluție a prețurilor; fundamentarea de prețuri dacă sunt produse noi.

Separat de bugetul vânzărilor, cantitativ și valoric, se elaborează bugetul cheltuielilor distribuție, al căror total raportat la volumul vânzărilor reflectă costul de distribuție.

Fiind legate de evoluția vânzărilor, la bugetarea cheltuielilor de distribuție trebuie să se ia în considerare criteriul de variabilitate al cheltuielilor, fără a se neglija noțiunile de cheltuieli directe și indirecte.

1.2.3. BUGETUL PRODUCȚIEI

În cadrul acestui formular se determină eficiența activităților de producție, în baza principalelor elemente ale costurilor de producție aferente producției marfă. În cazul acestei societăți se cuvine o anumită observație, anume că societatea, având capital majoritar de stat, primește subvenții de la stat, așadar ea are obligația ca la formularul de bază să anexeze o serie dealte documente numite „fundamentări”.

Bugetul cantitativ este un tablou care reliefează legătura dintre producție și vânzări, precum și stocurile de produse finite. Cantitățile programate se înscriu într-un buget care poate fi elaborat, fie numai în cantități, fie în cantități și valori.

Un astfel de buget, deși prezintă stocul la finele perioadei, are dezavantajul că nu oferă informații cu privire la cadența de producție în cadrul unei perioade. Volumul global al producției poate fi fracționat pe laturi, serii sau lansări în fabricație, iar în cazul în care vânzarea nu este uniformă, o eventuală necorelare poate duce la creșterea costurilor de stocarea produselor finite.

1.2.4. BUGETE COMPLEMENTARE

Bugetele rezultante reprezintă a doua mare grupă de bugete clasificate după importanță. Ordinea de succesiune privind elaborarea bugetelor de cheltuieli este o procedură pur teoretică, însă nici din punct devedere teoretic nu se poate face o departajare, dată fiind legătura indisolubilă între etapa de previziune și cea de bugetare. Totuși se poate face referire, prin analiză că în cadrul acestui grup sunt cuprinse bugetele: aprovizionare, investiții, trezorerie, servicii funcționale.

Bugetele reprezintă planuri numerice. Se cunosc mai multe definiții ale bugetelor. Astfel, dicționarului enciclopedic Wetster: „Bugetul reprezintă o estimare pe articole a veniturilor și cheltuielilor previzibile, sau a rezultatelor din operații, aferente unei perioade de timp viitoare.”

În același dicționar sunt redate și următoarele definiții complementare:

Bugetul reprezintă o alocare de fonduri pe articole, corespunzătoare unei perioade de timp date” (deci cheltuieli pe articole, dintr-un fond pus la dispoziție)

Bugetul este compus din totalitatea valorilor bănești necesare sau rezervate pentru un scop bine determinat” (deci o sumă de bani pusă de o parte pentru anumite cheltuieli).

Cea mai bine fundamentată este alocarea previzionată sau proiectată. În acest caz se are în vedere dinamica cererii de fonduri, fiind posibilă optimizarea prin programare matematică.

1.2.5. BUGETUL DE APROVIZIONARE

Un buget de aprovizionare trebuie să reflecte în mod eșalonat în timp următoarele previziuni: comenzile efectuate, intrările în stoc, ieșirile din stoc, nivelul stocurilor. Aceste informații conduc la realizarea a patru bugete parțiale:

bugetul comenzilor sau al aprovizionării

bugetul livrărilor

bugetul consumurilor

bugetul stocului

Aceste bugete pot fi exprimate în cantități sau în valori dacă nu se procedează la evaluarea cantităților previzionate la prețul unitar deachiziție.

Dacă bugetul se realizează pe produs, expresia cantitativă nu prezintă nici un inconvenient, dar dacă se realizează un buget global de aprovizionare, atunci este necesară exprimarea valorică pentru a se putea face regruparea pe produse. Gestiunea aprovizionărilor are ca scop asigurarea unui stoc optim de materii și materiale pentru evitarea apariției unor rupturi la nivelul stocurilor sau a creșterii lor excesive. În acest sens în etapa de previziune se determină:

ritmul de consum

cadența de aprovizionare

intervalul de aprovizionare

nivelul de securitate pentru evitarea sau cel multlimitarea riscurilor de ruptură a stocurilor.

Cadența de aprovizionare reprezintă numărul anual de comenzi prin care se solicită aprovizionarea cu materiale. Cadența poate fi prestabilită și ea constituie baza previziunii aprovizionărilor. În cazul în care consumul este uniform, iar aprovizionarea se face când stocul este nul, apare noțiunea de stoc mediu.

1.2.6. BUGETUL SERVICIILOR FUNCȚIONALE

Serviciile funcționale sunt acele servicii sau activități greu de măsurat, în consecință, greu de evaluat. Așadar bugetele serviciilor funcționale reclamă un proces laborios de sistematizare și evaluare a entităților, ceea ce duce la un număr mare de materiale scrise.

Pe lângă dificultatea măsurării acestor activități sau servicii funcționale, acestea mai prezintă o caracteristică deosebit de importantă. Este vorba de ponderea foarte mare pe care o ocupă în rândul lor mâna delucru.

Pentru întocmirea bugetului serviciilor funcționale estenecesară elaborarea unor faze succesive, iar în final utilizarea unor tehnici bugetare sau a unor metode de întocmire a bugetelor specifice. Se recomandă pentru întocmirea acestui tip de buget a se evita elaborarea programului de prognoză după sintagma „anul precedent + inflație”, întrucât serviciile funcționale prezintă o mare mobilitate și astfel anul precedent (sau chiar o perioadă mai mică precedentă) nu poate fi considerat un punct de reper, la fel ca și inflația care adesea prezintă indici contradictorii de creștere sau scădere.

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA S.C. OIL TERMINAL S.A.

Oil Terminal SA Constanța ocupă o poziție strategică în Zona Mării Negre fiind cel mai mare operator pe mare, specializat în vehicularea țițeiului, produselor petroliere și petrochimice lichide și a altor produse și materii prime în vederea import/exportului și tranzitului.

Oil Terminal Constanța reprezintă unul dintre cele mai mari terminale din Sud-Estul Europei. S.C. Oil Terminal Constanța a fost înființată în anul 1898, purtând numele de Steaua Română și până în anul 1990, societatea a funcționat sub diverse nume.

În anul 1990, în baza legii 31/1990, prin Hotărârea Guvernului României nr. 1200/12.11.1990 a fost înființată S.C. Oil Terminal S.A. Constanța, forma de organizare fiind societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat.

Avantajele amplasării care-i conferă și poziția strategică sunt:

terminal la Marea Neagră;

acces la căile de comunicație rutiere și ferate;

existența a trei mari depozite dotate cu rezervoare în care produsele petroliere sunt vehiculate avaâd o capacitate totala de depozitare de 1.700.000 m.c.;

capacități de încărcare/descărcare a produselor petroliere și chimice la rampele CF având o lungime totala de 30 km;

conducte de transport pentru încărcare/descărcare produse petroliere și chimice.

Oil Terminal S.A. este societate comercială cu capital majoritar de stat, administrată în sistem unitar, înființată și funcționând în conformitate cu legislația română, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța sub nr. J/13/512/1991, cod de identificare fiscală 2410163, cu sediul în Constanța, str. Caraiman, nr. 2, având capitalul social subscris și vărsat în cuantum de 58.243.025,30 lei.

Oil Terminal S.A. este situată în Portul Constanța și este cel mai mare terminal pentru import/export țiței, produse petroliere și petrochimice la nivel national. Principalele servicii realizate sunt: primirea, depozitarea, condiționarea și expedierea țițeiului, păcurii, produselor petroliere, petrochimice și chimice lichide pentru import, export și tranzit; efectuarea de încercări fizico-chimice, pentru produsele derulate; efectuarea de încercări fizico-chimice pentru terți, în laboratoarele proprii; efectuarea de reparații și întrețineri pentru instalațiile și utilajele aflate în dotare.

Consiliul de Administrație este compus din 7 administratori aleși potrivit dispozițiilor OUG nr. 109/2011, Legii nr. 31/1990, Legii nr. 297/2004 și în conformitate cu Regulamentele, Instrucțiunile și Deciziile emise de autoritatea competentă. Administratorii sunt aleși de AGA, pe o perioada de 4 ani. Consiliul de Administrație este condus de un Președinte.

2.1. ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA S.C. OIL TERMINAL SA CONSTANȚA

Înainte de toate, pentru a putea desfășura o activitate eficientă orice firmă trebuie să-și organizeze activitatea. Organizarea activității firmei este deosebit de important a se efectua după principii științifice pentru că ea atrage după sine un întreg arsenal de fenomene și procese specifice cu implicații majore asupra rezultatului final.

Funcționarea presupune o structură organizatorică (managerială) și o organigramă care se impun a fi respectate deoarece altfel se instalează anarhia și nu se pot realiza obiectivele propuse. Structura organizatorică reprezintă împărțirea pe compartimente a activității firmei la care se adaugă responsabilitățile determinate de specificul domeniului. Organigrama firmei prezintă în mod schematic structura managerială a firmei sau posturile și competențele acestora. Așadar organizarea unei societăți este punctul de plecare în desfășurarea obiectului de activitate al firmei indiferent de forma de proprietate, capital social, domeniu de activitate.

În mediul economic actual se impun termeni de competiție tot mai drastici în mod critic de capacitatea de a se diferenția de concurență printr-o preocupare continuă și consecventă atât pentru creșterea gradului de prosperitate a organizației și a tuturor factorilor cheie implicați în activitatea acesteia.

2.1.1. ORGANIGRAMA SOCIETĂȚII

Organigrama firmei se prezintă sub forma schemei-bloc în care sunt reprezentate prin „căsuțe” toate verigile organizatorice ale firmei, așezate ierarhic, astfel încât să poată fi identificate „lanțurile de comandă”, rangurile ocupate de fiecare „căsuță”, căile posibile de aplicare a principiilor delegării sarcinilor, numele conducătorilor.

Într-o firmă modernă, fiecare angajat este dator să cunoască locul ocupat de el în cadrul mecanismului de ansamblu al firmei și să lucreze conform funcției ocupate. Pentru conducătorii care au în subordine o grupare de personal, reprezentată în organigramă printr-o „căsuță”, organigrama le servește la identificarea numelui și rangului colaboratorilor în rezolvarea problemelor complexe ale firmei, la comunicarea interstructurală, etc.

Atunci când anumiți factori de conducere din organigrama firmei părăsesc, din diferite motive, compartimentul în care au lucrat, postul trebuie completat, iar organigrama va fi de urgență actualizată. Fiecare manager are nevoie de un exemplar al organigramei spre a putea comunica cu ceilalți. Aceste modificări care urmează a se realiza în cadrul organigramei pot fi generate și de unii factori formali cum ar fi: restructurarea firmei, restrângerea activităților, dezafectarea unor uzine și linii de producție, sau reprofilarea firmei. Pentru o corectă evidență a elementelor cuprins în organigramă, precum și modificările intervenite, organigramele se elaborează și se „stochează” în calculator. Există programe informatice care execută și actualizează organigramele.

Organigrama este un document nelipsit din nici o firmă, indiferent de mărimea și structura organizatorică, ea face parte din manualul firmei (Regulamentul de organizare și funcționare) alături de alte instrumente și documente precum:

Diagramele de relații

Descrierea posturilor

Proceduri și tehnici administrative asociate

Sarcinile implicate de funcționarea unei firme sunt de o mare utilitate. Organigrama le sistematizează pe grupe sau compartimente și le intercorelează prin intermediul structurii organizatorice. Având în vedere complexitatea activităților desfășurate de societatea OIL se impune alcătuirea unei organigrame analitice, care să cuprindă toate compartimentele, secțiile, uzinele, birourile și atelierele la nivel global. Fiecare compartiment al organigramei are atribuțiuni clare, înscrise în „fișa postului”, fișă conținută în manualul firmei.

2.1.2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Structura organizatorică a unei firme este definită, așadar, printr-un set de compartimente ce grupează sarcinile stabile alocate pe subcompartimente și persoane și printr-o serie de legături de comandă și rapoarte între aceste elemente, caracteristice organizației.

Se consideră că structura reprezintă un factor major în asigurarea performanței organizației. O structură corectă o ajută în atingerea obiectivelor. O structură proastă duce în mod sigur la scăderea performanței. Potrivit definiției structurii, în proiectarea acesteia se pornește de la gruparea sarcinilor, și întrucât sarcinile decurg din planuri, structura trebuie să concorde strategiilor planificate ale evoluției firmei. Pentru a efectua o grupare adecvată a sarcinilor este necesar să fie avute în vedere acele diviziuni, pe orizontală și pe verticală, a muncii de conducere. Diviziunea peorizontală implică specializarea, respectiv proiectarea posturilor. Diviziunea pe verticală implică probleme legate de lanțurile de comandă și decentralizare (descentralizare). Gruparea posturilor și a sarcinilor în cadrul structurii (compartimentarea structurii) va urma o succesiune de etape ordonate pe verticala piramidei conducerii.

În fazele în care firma este condusă total de către manageri profesioniști, structura organizatorică a firmei poate fi compartimentată după cinci criterii de specializare:

Pe funcțiuni ale firmei;

Pe produse;

Mixt, pe funcțiuni și produse;

Geografic;

Pe clienți.

Primele două criterii reprezintă criterii de bază pentru gruparea pe compartimente a sarcinilor. Ele decurg din principalele specializări: orice activitate umană supusă diviziunii sociale a muncii sa poate compartimenta fie pe procese, fie pe produse și fiecare din cele două variante este preferată în anumite circumstanțe. Problema structurii organizatorice este una legată de deciderea a două norme de management contingențiale:

Stabilirea criteriilor de apreciere

Identificarea factorilor de diagnosticare.

a) Criteriile de apreciere a structurilor vizează calitățilestructurilor în sine. Așadar, printre criteriile de apreciere se includ cele carecondiționează efectele procesului de structură asupra rezultatelor activitățiifirmei:

Facilitarea specializării personalului (duce la productivității și satisfacției individuale);

Cheltuirea responsabilă a fondului de salarii pentrumanageri;

Dificultatea coordonării la nivel de ansamblu și pecompartimente;

Timpul de răspuns al sistemului;

Flexibilitatea adaptării la schimbări.

b) Factorii de diagnosticare ale căror atribute, prin asociere (pe baza celor cinci indicatori specificați mai sus) generează o serie de tipuri destructuri. Se impune analizarea minuțioasă a firmei pentru a identifica tipul de structură convenabil (cel mai potrivit sistemului). În alegerea structurii optime se impune o diagnoză a firmei din punct de vedere al factorilor organizaționali interni. O structură organizațională presupune numeroase cheltuieli, fie cu conducerea, fie cu angajații care lucrează în compartimentele respective. Astfel, putem spune că există teoretic structuri specifice firmelor mici (până la 500 de angajați) și structuri specifice firmelor mari (cu număr de angajați de ordinul miilor și zecilor de mii). Tipurile de structuri care sunt cele mai folosite sunt: pe funcțiuni, pematrice, pe produse.

2.2. Strategia de responsabilitate socială

Abordarea societății Oil Terminal S.A. Constanța în ceea ce privește responsabilitatea socială este reflectată, în principal, de promovarea unor proiecte menite să:

îmbunătățească continuu performanțele organizației și să susțină economia de resurse

consolideze mediul de afaceri

îmbunătățească mediul de viață și de lucru al angajaților

protejeze mediul înconjurător

susțină cazurile sociale și acțiunile culturale educative

Principiile de responsabilitate socială definite de societatea Oil Terminal S.A. Constanța sunt urmatoarele:

Responsabilitatea față de angajați

Asigurarea unor practici de angajare bazate pe șanse egale, norme profesionale și criterii obiective de evaluare;

Aplicarea unei politici motivaționale pentru atașamentul angajaților față de valorile organizației și pentru un stil decent de viață;

Crearea de opotunități de dezvoltare profesionala a angajaților.

Sănătate și securitate

Monitorizarea continuă a mediului de lucru pentru asigurarea sănătații și securității angajaților și a comunității în care se desfașoară activitatea.

Managementul riscului privind responsabilitatea socială

Identificarea, evaluarea, gestionarea și atenuarea riscurilor aferente activităților desfășurate pentru eliminarea/preîntâmpinrea pericolelor și vulnerabilităților mediului intern și extern al organizației.

Respectarea comunității locale

Respectarea, protejarea și promovarea valorilor comunității în care se desfășoară activitatea.

Pentru a se conforma principiilor definite, Oil Terminal S.A. monitorizează permanent proiectele de responsabilitate socială și promovează dezvoltarea implicării sociale dintre partile co-interesate, drept pentru care:

Organizația acordă angajaților facilități, drepturi atractive și măsuri de protecție socială

Asigură participarea salariaților, funcție de activitatea desfășurată la programe de intruire, specializare și perfecționare profesională.

Atribuie spre închiriere locuințe de serviciu angajaților care au dreptul și solicită o locuință de serviciu, în baza contractului individual de muncă, conform prevederilor legale și reglementărilor interne incidente. Atribuirea spre închiriere a locuințelor de serviciu se realizează prin aplicarea transparentă și obiectivă a regulilor stabilite și criteriilor de atribuire a unei locuințe de serviciu spre închiriere, de către o comisie reprezentativă, constituită la nivelul societății, din care fac parte și reprezentanți ai sindicatului;

Asigură cheltuielile privind securitatea și sănătatea în muncă din fonduri proprii pentru gestionarea eficace și adecvată a mediului de lucru, sănătății și securității angajaților;

Implementează programe de dezvoltare, investiții și mentenanță a echipamentelor și instalațiilor și promovează tehnologii nepoluante în activitățile organizației în vederea protejării mediului înconjurător și resurselor regenerabile;

Susține și respectă valorile etice și de comportament, legile țării, precum și regulile de bună practică prin implementarea de Coduri etice și Norme de conduită profesională specifice și conștientizarea salariaților pentru a-și îndeplini îndatoririle de serviciu cu profesionalism, loialitate, corectitudine, integritate, astfel încat prin acțiunile lor să prevină orice faptă care putea să contravină legii, ori ar putea aduce prejudicii, atât societății, angajaților, comunității locale, cât si altor părți interesate în buna funcționare a societății.

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ: ELABORAREA BUGETULUI DE VENITURI ȘI CHELTUIELI AL OIL TERMINAL S.A. CONSTANȚA PENTRU ANUL 2016

Bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2016 reprezintă pentru OIL TERMINAL S.A. Constanța principalul instrument de programare atât a rezultatelor financiare, cât și a fondurilor necesare, urmărind asigurarea echilibrului financiar intern (finanțarea activității de exploatare a terminalului, asigurarea lichidităților necesare pentru efectuarea lucrărilor de investiții, reparații și întreținere, plata obligațiilor față de salariați, furnizori, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și protecției sociale, bănci, acționari și alți terți).

Datele cuprinse în buget se referă la veniturile, cheltuielile și rezultatele planificate a se realiza în exercițiul financiar 2016 comparativ cu datele preliminate pentru anul 2015.

Bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2016 s-a întocmit având în vedere :

rezultatele economico-financiare preliminate pentru anul 2015

efectuarea analizei diagnostic asupra realizărilor anterioare

întocmirea și aprobarea planurilor de activitate pentru principalele direcții ale societății: planul anual de achiziții, programul de investiții și dotări, planul de reparații și mentenanță, planul privind normativul echipamentelor de protecție, planul privind instruirea profesională a personalului TESA și muncitor

necesitatea adaptării activității de exploatare a terminalului petrolier la cadrul general al economiei naționale din 2016

prevederile art.54 din Legea nr.339/2015 a bugetului de stat pe anul 2016

programul fizic de prestații estimat pentru anul 2016

necesitatea reducerii plăților restante având la bază programul de reducere aprobat în anul 2016, realizările preliminate, precum și politica Guvernului în acest domeniu.

Legislația pentru elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2016 este următoarea:

1. Legea contabilității nr.82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare

2. Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare

3. Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale , cu modificările și completările ulterioare

4. Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal

5. Legea nr.339/19.12.2015 , Legea bugetului de stat pe anul 2016

6. Legea nr.340/19.12.2015, Legea privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2016

7. Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal bugetară

8. Legea petrolului nr.238/2004

9. Memorandum de politici publice aprobat anual de Guvern cu tema : Măsuri ce trebuie avute în vedere la elaborarea bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 2016 ale operatorilor economici cărora li se aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr.26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ – teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară

10. Ordonanța Guvernului nr.26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ – teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară

11. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă cu completările și modificările ulterioare

12. Ordonanța Guvernului nr.64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, cu modificările și completările ulterioare

13. Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative

14. Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr.20/2016 privind aprobarea formatului și structurii bugetului de venituri și cheltuieli, precum și a anexelor de fundamentare ale acestuia, Anexele 1-6

15. Adresa nr.153.388/21.12.2015 din partea Ministerului Energiei, Direcția Generală Societăți Comerciale privind unele recomandări la elaborarea proiectului de buget de venituri și cheltuieli pentru anul 2016

16. Adresa nr.260.046/08.01.2016 din partea Ministerului Energiei, Direcția Generală Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului în Energie privind măsuri de reducere plăți restante conform prevederilor Memorandumului aprobat anual de Guvern cu tema: Măsuri ce trebuie avute în vedere la elaborarea bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 2016 ale operatorilor economici cu capital sau patrimoniu deținut direct sau indirect de stat.

Bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2016 asigură echilibrul financiar intern, desfășurarea activității economice în condiții de eficiență și îndeplinește următoarele funcții: Funcția de previziune

Funcția de control a execuției financiare

Funcția de asigurare a echilibrului financiar pentru întreaga activitate a societății

Fundamentarea VENITURILOR TOTALE

Veniturile totale planificate pentru anul 2016 au fost stabilite pe baza:

Metodei analitice, respectiv, procedeul ponderării cantităților din cuprinsul Programului fizic de prestații aferent anului 2016 cu tarifele reglementate și nereglementate aprobate

Metodei sintetice, respectiv, metoda realizărilor perioadei imediat precedente ajustate cu influența factorilor previzibili a acționa în perioada bugetată :

-Indicele prețurilor de consum pentru anul 2016, respectiv, media anuală 0,5 %

-Nivelul tarifelor reglementate prin Ordinul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale nr.288/09.12.2014

-Cursul de schimb mediu lei/euro pentru anul 2016, respectiv, 4,44 lei/euro

Programului fizic de prestații aferent anului 2016, respectiv, 5.104 mii tone

Contractelor comerciale încheiate în anul 2015 cu perioadă de valabilitate în anul 2016

Contractelor comerciale preliminate/prelungite pentru anul 2016

Realizările preliminate ale perioadei precedente, conform raportărilor transmise la Ministerul Finanțelor Publice (S1001).

Veniturile aferente activității de bază (servicii prestate) reprezintă venituri care provin din operațiuni de încărcare/descărcare a produselor petroliere lichide, transvazări ale acestora, precum și depozitare.

De asemenea, societatea realizează venituri și din alte servicii: din chirii, din manevre feroviare executate cu forțe proprii la solicitarea unor clienți, diverse analize de laborator, activități de depoluare efectuate în acvatoriul maritim din cuprinsul danelor petroliere.

Tarifele practicate de către societate sunt :

tarife reglementate, respectiv, tarife aprobate de Agenția Națională pentru Resurse Minerale, ca urmare a Acordului petrolier încheiat între societatea OIL TERMINAL și Agenția Națională pentru Resurse Minerale, contract de concesiune, conform Hotărârii de Guvern nr.886/2002 pentru prestațiile efectuate pe domeniul public al statului.

tarife nereglementate, aprobate prin procedura internă stabilită în conformitate cu prevederile art.18, alin.4.1 din Actul Constitutiv al societății.

Tarifele de prestații sunt fundamentate prin respectarea prevederilor Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr.1826/2003 privind unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune, care permit :

– desfășurarea unei activități eficiente și economice

– recuperarea tuturor costurilor prin practicarea unor tarife competitive.

Rd.1 Venituri totale pentru anul 2016 sunt în sumă de 134.615 mii lei, respectiv, cu 9.653 mii lei mai mari față de veniturile totale aprobate pentru anul 2015 (124.962 mii lei), reprezentând o creștere cu 7,7 %, dar în scădere cu 5.979 mii lei , respectiv, o diminuare cu 4,3% față de veniturile totale preliminate pentru 2015 în sumă de 140.594 mii lei.

– Venituri totale aprobate 2015 124.962 mii lei

– Venituri totale planificate 2016 134.615 mii lei

– Grad de crestere a veniturilor totale 2016/ 2015 7,7%

Veniturile totale preliminate la 31.12.2015 în sumă de 140.594 mii lei au fost mai mari cu 15.632 mii lei, respectiv, au înregistrat o creștere cu 12,5% mai mult față de nivelul aprobat pentru 2015 datorită unei situații economico-financiare, de pe piața mondială a petrolului:

Pe plan mondial, în cursul anului 2015 prețul barilului la țiței a continuat să scadă drastic, ceea ce a influențat politica traderilor internaționali în sensul creșterii cantităților de stocat în cadrul terminalului petrolier și, implicit, creșterea veniturilor realizate din depozitarea produselor petroliere lichide. Astfel, în cadrul cifrei de afaceri ponderea veniturilor din depozitare a fost de 27% (37.248 mii lei) fiind în creștere fața de 2014 cu 215% mai mult (respectiv, cu 19.932 mii lei).

Bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2015 (respectiv, veniturile realizate din operații de încărcare/descărcare al căror tarif este exprimat în valută USD) a fost stabilit luând în calcul un curs mediu de schimb de 3,772 lei/USD. În cursul anului 2015 evoluția acestui curs a fost crescătoare ( în perioada ianuarie-octombrie s-a înregistrat un curs mediu de 3,9793 lei/USD , iar în perioada noiembrie-decembrie 2015 s-a înregistrat un curs mediu de 4,1373 lei/USD), ceea ce a condus la realizarea unor venituri financiare din diferențe favorabile de curs cu 1.345 mii lei peste nivelul planificat de 120 mii lei.

Nivelul veniturilor totale pentru anul 2016 se diminuează cu 4,3% comparativ cu nivelul preliminat la 31.12.2015 ținând seama de influența următorilor factori externi asupra activității economice a terminalului petrolier:

pentru anul 2016 se estimează că prețul mondial al barilului pe țiței va avea, în continuare, o evoluție descrescătoare ceea ce va afecta strategia traderilor de pe piața mondială a țițeiului și, implicit, relația comercială a acestora cu terminalul petrolier privind nivelul cantităților de produse petroliere fie de stocat, fie de tranzitat, după caz

la fundamentarea veniturilor s-a folosit un curs valutar mediu pentru USD estimat pentru anul 2016 la 3,9 lei/USD în scădere cu 5,9% față de cursul înregistrat la 31.12.2015 de 4,1477 lei/USD.

Rd.2 Venituri totale din exploatare pentru anul 2016 sunt prevăzute în sumă de 132.995 mii lei, respectiv, cu 8.183 mii lei mai mari față de veniturile totale din exploatare aprobate pentru 2015, rezultând o majorare a acestora cu 6,6%, dar în scădere cu 5.873 mii lei , respectiv, diminuate cu 4,2% comparativ cu veniturile preliminate pentru 2015 în sumă de 138.868 mii lei.

Rd.3 Producția vândută :

La stabilirea cifrei de afaceri s-a folosit metoda analitică, ponderând cantitățile de produse petroliere și produse petrochimice lichide cu tarifele reglementate prin ordin emis de Agenția Naționala a Resurselor Minerale și cu tarifele nereglementate, aprobate conform contractelor de prestări servicii încheiate, a altor reglementări interne.

Programul fizic de prestații pentru anul 2016 este întocmit de Direcția Comercială a societății și reprezintă suma cantităților din prognozele cantitative lunare și pe tipuri de produse petroliere și petrochimice lichide transmise de către clienți.

Programul fizic estimat pentru anul 2016 este de 5.104 mii tone ( valoric fiind în sumă de 129.355 mii lei, inclusiv veniturile din depozitarea produselor petroliere), în scădere cu 5,8% față de programul fizic aprobat pentru 2015 (program fizic aprobat 5.421 mii tone), respectiv, mai mic cu 6% comparativ cu programul fizic realizat la 31.12.2015 ( respectiv, 5.430 mii tone).

Deși programul fizic pentru anul 2016 este în scădere cu 5,8% comparativ cu programul fizic aprobat pentru anul 2015, creșterea valorică a acestuia are la bază următoarele:

veniturile din depozitare cresc în 2016 cu 69% comparativ cu veniturile aprobate în 2015 (26.035 mii lei) și cu 2,2% comparativ cu veniturile realizate la 31.12.2015 (42.500 mii lei)

influențe favorabile în cifra de afaceri având în vedere că tarifele nereglementate sunt exprimate în euro/USD

Cifra de afaceri (producția vândută) planificată pentru anul 2016 este de 132.365 mii lei cu 8.533 mii lei mai mare față de cifra de afaceri aprobată pentru anul 2015, respectiv, o creștere cu 6,9 %, dar în scădere cu 5.768 mii lei față de cifra de afaceri realizată la 31.12.2015, respectiv, o scădere cu 4,2%.

Pentru anul 2016, cifra de afaceri prezintă următoarea structură :

Venituri din vânzarea produselor (rd.4) în sumă de 1.600 mii lei, ( în scădere cu 11,6% față de anul 2015, dar în creștere cu 77% față de nivelul preliminat la 31.12.2015), ca urmare a valorificării deșeurilor de fier vechi rezultate din casările de mijloace fixe, precum și a șlamurilor (rezidii petroliere rezultate din procesul tehnologic).

Venituri din servicii prestate (rd.5), reprezintă 96,1% din activitatea terminalului petrolier, în sumă de 129.355 mii lei, fiind în creștere cu 6,9% față de nivelul aprobat pentru anul 2015, dar în scădere cu 5% comparativ cu preliminatul anului 2015 (136.113 mii lei). Veniturile din prestări servicii rezultă din activitatea de bază a terminalului petrolier fiind în strânsă corelație cu nivelul programului fizic de prestații, care în anul 2016 este în scădere cu 6% comparativ cu nivelul realizat la 31.12.2015.

Venituri din redevențe și chirii (rd.6) în sumă de 410 mii lei, în creștere cu 36,7% față de nivelul aprobat în 2015, dar la același nivel față de preliminat 2015. Veniturile din chirii rezultă din chiria/folosința unor spații, terenuri, mijloace fixe; venituri din refurnizări de utilități către persoane fizice și juridice.

Alte venituri (rd.7) în sumă de 1.000 mii lei fiind în creștere cu 38,9% față de nivelul aprobat în 2015 și cu 41,6% mai mult față de veniturile realizate la 31.12.2015.

Rd.12 Venituri din producția de imobilizări sunt estimate în sumă de 100 mii lei și reprezintă valoarea veniturilor rezultate din lucrări de investiții realizate cu forțe proprii (lucrări prevăzute de Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal , Hotărârea de Guvern nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții ).

Rd.14 Alte venituri de exploatare sunt stabilite în sumă de 530 mii lei, tinând seama de nivelul preliminat la 31.12.2015, din care :

Rd.15 Venituri din amenzi și penalități în sumă de 210 mii lei, cu 7,5% mai puțin comparativ cu nivelul preliminat al penalităților încasate în cursul anului 2015 (227 mii lei).

Rd.21 Alte venituri în sumă de 320 mii lei, cu 7,5% mai mici față de preliminat 2015, reprezentând venituri din manevre feroviare realizate pe infrastructura feroviară proprie ca urmare a cerinței unor clienți de a efectua astfel de prestații.

Rd.22 Veniturile financiare au fost stabilite în sumă de 1.620 mii în scădere cu 6,1% față de preliminatul anului 2015.

Fundamentarea CHELTUIELILOR TOTALE

Cheltuielile totale au fost stabilite ținând seama de :

Indicele estimat al inflației (0,5% media anuală și 1,8% la 31.12.2016)

Evoluția cursurilor de schimb previzionate, respectiv, cursul de schimb lei/euro pentru anul 2016, respectiv, 4,44 lei/euro

Influența tarifelor reglementate la utilități (apă, gaz, energie electrică)

Planul anual de achiziții de bunuri, lucrări si servicii pentru desfășurarea activității în anul 2016 , fundamentat pe baza posibilităților reale de plată a acestora și a necesarelor transmise de către compartimentele funcționale ale societății

Programul de investiții și dotări pentru anul 2016, fundamentat în limita surselor legale de finanțare a acestora

Actele normative în vigoare, a Codului Fiscal aplicabil de la 01.01.2016, a Legii bugetului de stat pentru anul 2016 pentru costurile care sunt astfel legiferate:

cheltuieli sociale prevăzute la art.25 din Legea nr.227/2015 cota 5%,

cotele privind protecția socială în obligația angajatorului, din care :

contribuția asigurări sociale în cotă de 15,8%

contribuția la asigurări șomaj în cotă de 0,5%

contribuția asigurari sociale de sănătate în cotă de 5,2%

fonduri speciale (contribuție pentru concedii și indemnizații 0,85%; contribuție accidente în muncă în funcție de clasa de risc 0,15-0,85 în cotă de 0,371%; contribuție la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale 0,25%)

redevența petrolieră în cotă de 10% datorată bugetului de stat

cheltuieli de protocol în limita de deductibilitate prevăzută în Codul Fiscal

Raportul privind evaluarea imobilizărilor corporale și necorporale la 31.12.2015 (pentru costurile privind amortizarea)

Prevederile Contractului Colectiv de Muncă valabil pentru perioada 2016-2017 privind nivelul cheltuielilor de natură salarială , respectiv, cheltuieli cu salariile , bonusuri, inclusiv cheltuielile cu acțiunile sociale

Realizările anterioare conform raportărilor transmise la Ministerul Finanțelor Publice.

Cheltuielile totale au fost estimate pentru anul 2016 în sumă de 130.315 mii lei, mai mari cu 8.353 mii lei față de cheltuielile totale aprobate pentru 2015 (respectiv, în creștere cu 6,8%), dar mai mici cu 3,7% față de nivelul preliminat la 31.12.2015 (respectiv, 135.284 mii lei).

Cheltuieli totale aprobate 2015 121.962 mii lei

Cheltuieli totale planificate 2016 130.315 mii lei

Grad de creștere a cheltuielilor totale 2016/2015 6,8%

Gradul de creștere a cheltuielilor totale (6,8%) este în corelație cu gradul de creștere a veniturilor totale planificate pentru anul 2016 (7,7%), fiind mai mic cu 0,9%, ceea ce conduce la realizarea unui profit brut estimat în sumă de 4.300 mii lei.

Astfel, indicatorul de eficiență Cheltuieli totale la 1.000 lei venituri totale pentru anul 2016 este planificat la nivelul de 968 mii lei, fiind mai mic cu 8 lei față de nivelul aprobat pentru anul 2015 (respectiv, 976 lei) și mai mare cu 6 lei comparativ cu nivelul preliminat la 31.12.2015 (respectiv, 962 lei).

Rd.30 Cheltuieli de exploatare, în sumă de 128.461 mii lei, în scădere cu 5.416 mii față de preliminatul anului 2015 (133.877 mii lei), respectiv, o diminuare cu 4,0%, valoare care asigură necesarul realizării activității specifice terminalului petrolier în corelație cu veniturile ( respectiv, cifra de afaceri) stabilite pe baza Programului fizic de prestații pentru anul 2016.

Cheltuieli de exploatare, din care :

Rd.31 Cheltuieli cu bunuri și servicii, în sumă totală de 38.645 mii lei, din care:

Rd.32 Cheltuieli privind stocurile în sumă de 10.280 mii lei, mai mici cu 10,5% comparativ cu preliminatul anului 2015, din care:

Rd.34 Cheltuieli cu materiale consumabile în sumă de 5.100 mii lei sunt mai mici cu 1.114 mii lei față de preliminatul anului 2015, respectiv, o diminuare cu 17,9 %, fiind stabilite ținând seama de realizările perioadei anterioare și de necesarul real de consum pentru susținerea activității curente de exploatare. Astfel, cheltuielile cu piesele de schimb sunt planificate în sumă de 700 mii lei (reprezentând diverse materiale de întreținere, de înlocuire a celor uzate/deteriorate, piese de schimb pentru activitatea de mentenanță executată cu forțe proprii în cadrul Secției mecanice și electrice), iar cheltuielile cu combustibilii sunt prevăzute în sumă de 1.800 mii lei. Consumul de combustibili (motorină) are următoarele destinații:

– 60% din consum este destinat către Căile Ferate uzinale interne pentru funcționarea celor 4 locomotive, care asigură operațiile de descărcate/încărcate via CF efectuate la cererea clienților (produse petrochimice lichide – urean, leșie sodă -, motorină, benzină) .

-20% din consum este destinat funcționării celor 2 șalupe Depoluare care asigură (obligație pe seama societății noastre prevăzută prin acte normative) curățenia și depoluarea de rezidii petroliere a acvatoriului marin din zona danelor petroliere unde societatea noastră efectuează operații de descărcare/încărcare a navelor maritime/barjelor.

– 20% din consum este destinat pentru Coloana auto proprie (camioane, macarale, tractoare, autobuze transport salariați, generatoare, alte utilaje) și pentru menținerea în stare de funcțiune și intervenție PSI a mașinilor de pompieri conform prevederilor legale în vigoare.

De asemenea, cheltuielile materiale mai cuprind alte cheltuieli de interes gospodăresc, materiale auxiliare, piese de schimb și alte materiale (reactivi folosiți pentru diverse analize fizico-chimice efectuate în cadrul laboratoarelor proprii, spumogen necesar activității de PSI) necesare pentru desfășurarea activității de exploatare. Oil Terminal realizează lucrări de reparații și întreținere și cu forțe proprii prin următoarele secții auxiliare: secția reparații mecanice și electrice, serviciul transporturi, stația Căi Ferate Uzinale (CFU) , depoluare marină în acvatoriul portuar , metrologie. Totodată, terminalul este dotat cu laboratoare proprii în care se realizeză analize de laborator privind produsele manipulate și centrale termice proprii situate în fiecare din cele trei depozite în care se realizează prestațiile : Secție Platformă PORT, Secție Platformă NORD și Secție Platformă SUD. În Planul anual de achiziții sunt cuprinse categoriile de materiale care urmează a fi achiziționate și date în consum în anul 2016 necesare pentru desfășurarea activității productive, pentru asigurarea materialelor necesare activității de prevenire și stingere a incendiilor și pentru securitatea și sănătatea în muncă a salariaților .

Realizarea prestațiilor încondiții desiguranță impune alocarea unor sume corespunzătoare pentru asigurarea materialelor necesare activității de prevenire și stingere a incendiilor conform prevederilor Legii 307/2006 cu privire la apararea impotriva incendiilor.

Rd.37 Cheltuieli privind materiale de natura obiectelor de inventar în sumă de 880 mii lei, fiind cu 12,1% mai mici față de preliminatul anului 2015, în vederea acoperirii necesarului de echipamente de protecție prevăzut de legislația privind protecția și securitatea muncii.

Cheltuielile pe linie de sănatate si securitate în muncă au la bază, în principal, următoarele legi si acte normative:

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protecția persoanelor încadrate in munca.

Hotărârea de Guvern nr.355/2007 privind privind supravegherea sanatatii lucratorilor, modificata si completata cu Hotărârea de Guvern nr.1169/2011 cu privire la controlul medical la angajare si periodic, alte analize medicale.

Hotărârea de Guvern nr.1048/2006 privind cerintele minime de securitate pentru echipamentul individual de protectie cu privire la denocivizarea echipamentului de protectie.

Hotărârea de Guvern nr.1146/2006 privin cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru echipamente de munca cu privire la repararea , intretinerea si reconditionarea echipamentului de protectie.

Hotărârea de Guvern nr.1218/2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate in munca la lucrul cu agenti chimici – cu referire la asigurarea grupurilor sanitare si a dusurilor de salvare.

Hotărârea de Guvern nr.1091/ 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locuri de munca

Normative interne de acordare alimentatie de protectie – anexa la Contractul colectiv de munca al OIL TERMINAL SA aplicabil pentru perioada 2016-2017.

Rd.38 Cheltuielile privind energia și apa sunt în sumă de 4.300 mii lei fiind în creștere cu 0,6% față de preliminat an 2015 pentru a asigura costurile cu consumul energetic aferent pompelor electrice care redistribuie prin fascicolele de conducte subterane și supraterane produsele petroliere descărcate/încărcate din danele maritime petroliere spre rezervoarele de depozitare din cele 3 secții platformă (Nord, Sud și Port).

Rd.40 Cheltuieli privind serviciile executate de terți, în sumă de 15.334 mii lei , în creștere cu 9,1% comparativ cu preliminatul la 31.12.2015, din care:

Rd.41 Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile sunt în sumă de 11.000 mii lei, fiind în scădere cu 0,9% față de preliminatul anului 2015, având la bază Planul de reparații pentru 2016 și acoperirea necesarului cu lucrări de reparatii și întreținere a parcului de rezervoare (peste 190 rezervoare) și pentru asigurarea functionării in siguranță și în parametri tehnici și tehnologici normali a instalatiilor.

De asemenea, costurile cu lucrările de întreținere, reparații și mentenanță mai vizează :

1. Reparatii infrastructură linii Căi Ferate Uzinale (CFU)

2. Reparatii planificate si accidentale la locomotive

3. Lucrari de renovare cladiri Case de Pompe Extern si Case de Pompe Intern din cadrul celor 3 secții platformă ale terminalului petrolier

4. Service supape de respirație și opritori de flacări la rezervoare

5. Curatat si evacuat șlamuri din rezervoare în vederea extinderii spațiilor de depozitare a mărfii clienților.

Aceste lucări de reparații și întreținere sunt necesare deoarece după o perioadă de timp instalațiile nu îsi mai pastrează parametrii optimi de exploatare si siguranță în funcționare. Întreruperile în funcționarea utilajelor și instalatiilor, generate de accidente tehnice, provoacă pierderi mari de producție, cheltuieli suplimentare pentru reparații și necesită eforturi mari pentru repunerea în funcționare. Lucrările cuprinse în planul de reparatii se execută ca urmare a propunerilor șefilor de secție platformă, care au la bază: lucrările de reparații și întreținere avizate de Comisia tehnico-economică constituită la nivel de societate, actul de constatare al accidentului sau raportul de control al Biroului Siguranța în funcționare a instalațiilor.

Rd.42 Cheltuieli privind chiriile sunt stabilite în valoare de 4.054 mii, fiind în creștere cu 48,4% față de nivelul preliminat la 31.12.2015 și cuprind:

costurile cu chiria pe care o datorează Oil Terminal la Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) pentru închiere platformă portuară (14.466 mp) și utilizarea domeniului portuar în suprafață totală de 318.715,5 mp (Secția Platformă Port este în legătură directă cu danele portuare situate pe domeniul portuar Constanța), ajustată cu tarifele în vigoare comunicate de către Administrația Porturilor Maritime la începutul anului 2016.

costuri aferente autovehicule și utilaje specifice luate în sistem de leasing operațional necesare pentru anul în curs (buldoexcavator, automacara, autobasculantă, autovidanje, autovehicule utilitare, mașină pompieri PSI, mașină cu platformă mobilă pentru repararea instalațiilor de înaltă și joasă tensiune PRB )

Rd.45 Cheltuieli privind primele de asigurare în sumă de 280 mii lei, astfel:

asigurări imobilizări corporale, respectiv: clădiri, mijloace de transport auto, echipamente informatice, locomotive, rezervoare reprezentând active ipotecate în favoarea instituțiilor de credit cu care societatea are contractate 2 credite de investiții și 1 contract de facilitate de tip scrisoare de garanție bancară, anexă la autorizația de antrepozit fiscal de depozitare

asigurări privind riscuri profesionale pentru unele categorii de personal prevăzute de legislația specifică (malpraxis)

asigurări privind riscuri profesionale pentru personalul PSI (pompieri și servanți) conform prevederilor Legii nr.307/2006privind apărarea împotriva incendiilor.

asigurări de răspundere civilă și profesională a activității desfășurate în cele 2 laboratoare de analize fizico-chimice conform cerințelor standardului de calitate ISO 17025/2005.

asigurări răspundere civilă pentru transportul feroviar și auto.

Rd.46 Cheltuieli cu alte servicii executate cu terți, în sumă de 13.031 mii lei, fiind în creștere cu 4% față de preliminatul la 31.12.2015, din care:

– Rd.48 Cheltuieli privind comisioanele și onorariul în suma de 335 mii lei, din care: cheltuieli privind consultanța juridică în valoare de 270 mii lei, costuri necesare pentru a asigura reprezentare juridică de specialitate în unele dosare civile și comerciale de complexitate deosebită care vizează: dreptul muncii (litigii de muncă în care societatea are calitatea de pârât, iar Sindicatul reprezentativ are calitatea de reclamant privind diferite conflicte de muncă, acesta din urmă fiind asistat permanent de un avocat specializat în dreptul muncii); drept maritim (prin danele maritime petroliere se realizează exportul/importul de produse petroliere lichide al țării, iar complexitatea și volumul mare al operațiunilor de încărcare/descărcare din nave maritime poate conduce la obligarea societății la plata unor contrastalii pretinse de armatorii navelor ); drept comercial (dosare în care OIL Terminal este terț chemat în garanție ca urmare a litigiilor apărute între clienții proprietari de marfă și SN CFR); drept civil (necesitatea finalizării procedurii de majorare a capitalului social al societății cu terenurile dobândite în baza Hotărârii de Guvern nr.841/1995 privind procedurile de transmitere fără plată și de v alorificare a bunurilor aparținând instituțiilor publice).

Alte costuri în sumă de 65 mii lei sunt destinate acoperii cheltuielilor cu executorii judecătorești pentru recuperarea debitelor câștigate de societate în instanță, cu onorarii pentru experți juridici și contabili numiți de instanță în diverse dosare civile, acoperirea comisioanelor cuvenite Inspectoratului de Stat în Construcții conform prevederilor art.40 din Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcții, republicată (comisioane stabilite în cotă de 0,7% din valoarea lucrărilor de reparații executate).

Rd.50 Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate în sumă de 141 mii lei , din care:

Rd.51 Cheltuielile de protocol au fost stabilite în sumă de 86 mii lei având în vedere următoarele :

Limita de deductibilitate prevăzută de Codul Fiscal (o cotă de 2% aplicată asupra diferenței dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente acestora, altele decât cheltuielile de protocol)

Rd.53 Cheltuielile de reclamă și publicitate au fost stabilite în sumă de 55 mii lei, în creștere cu 14 mii lei față de preliminatul anului 2015 pentru a asigura:

informarea corectă a acționariatului în conformitate cu Regulamentul Bursei de Valori Mobiliare si al CNVM , prin intermediul unor anunțuri publicate în cotidiene naționale , inclusiv perioada și modalitatea de distribuire a dividendelor de plată

diverse anunțuri publicitare și de informare în publicații locale

OIL TERMINAL SA Constanța este un operator privind manipularea și transvazarea țițeiului, a produselor petroliere și petrochimice lichide, cu rol cheie pe piața de petrol din România.

OIL Terminal este listată la Bursa de Valori Mobiliare, ceea ce implică acțiuni de publicitate, în vederea informării corecte a acționariatului și în conformitate cu Regulamentul Bursei de Valori Mobiliare și al CNVM, companiile listate la bursă având obligativitatea de a publica în cotidiene și publicații săptămânale la nivel național cu specific economico-financiar: rapoarte financiare, rapoarte curente, convocatoare și ordine de zi ale ședintelor AGA, hotărârile AGA aprobate.

Rd.57 Cheltuielile cu sponsorizarea în sumă totală de 50 mii lei. Ținând seama de prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.2/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și alte măsuri, art.XIV, suma totală de 50 mii lei va fi repartizată în limita următoarelor plafoane:

20 mii lei (minimum 40% din suma aprobată) în domeniul medical și de sănătate, sumă reflectată în rd.58 din Anexa nr.2

20 mii lei (minimum 40% din suma aprobată) în domeniile educație, învățământ, social și sport, sumă reflectată în rd.59 din Anexa nr.2, din care suma de 5 mii lei pentru cluburile sportive (rd.60 din Anexa nr,2)

10 mii lei (maxim 20% din suma aprobată) pentru alte acțiuni și suplimentarea celor prevăzute la lit.a) și b), sumă reflectată în rd.61 din Anexa nr.2.

Rd.63 Cheltuielile de deplasare, detașare, transfer sunt în suma de 350 mii lei, respectiv, cu 21 mii lei mai mari față de preliminatul anului 2015, din care:

cheltuieli cu diurna internă (rd.65) în sumă de 22 mii lei, în creștere cu 7 mii lei față de preliminat 2015, ținând seama de prevederile Contractului colectiv de muncă.

cheltuieli cu diurna externă (rd.66) în sumă de 23 mii lei, în creștere cu 11 mii lei față de preliminat 2015, având la bază estimarea unor deplasări externe în interesul serviciului (2 deplasări externe/trimestru) pentru 2 reprezentanți ai societății (directorul general și un director executiv, după caz).

alte cheltuieli de deplasare a salariaților în interesul serviciului în țară stabilite ținând seama de realizările perioadei precedente.

Rd.67 Cheltuielile poștale și taxe de telecomunicații au fost stabilite în valoare de 350 mii lei, fiind în creștere cu 21 mii lei comparativ cu nivelul preliminat la 31.12.2015. Cheltuielile acoperă:

costurile poștale privind transmiterea exemplarului original al facturilor de prestații către clienți

autorizare folosire spectru radio pentru stațiile de emisie-recepție

corespondență comercială către instituții ale statului și alți terți

trimiterea unor documente în original prin curier postal către diverse instituții

Rd.68 Cheltuielile cu serviciile bancare sunt în sumă de 368 mii lei, respectiv cu 158 mii lei mai mari față de nivelul preliminat al anului 2015 pentru a acoperi cheltuielile rezultate din :

comisioane din operațiuni bancare pe extrase de cont zilnice, în lei și valută

comision aferent aplicației on line Multicash pentru 4 instituții bancare unde societatea are deschise conturi bancare

diverse comisioane rezultate din încheierea unor contracte de împrumuturi bancare (utilizare linie capital de lucru pentru completarea lichidităților curente, credite de investiții, scrisoare de garanție bancară), respectiv: comision de acordare/prelungire a liniei capital de lucru pentru perioada 2016-2017, comision de administrare, comision de emitere scrisoare de garanție bancară pentru perioada 2016-2017, comisioane percepute cu ocazia solicitării de comunicare a extraselor bancare la cererea auditorului financiar statutar etc).

Rd. 69 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți, în sumă totală de 5.575 mii în creștere cu 113 mii lei față de preliminat 2015 , din care : Rd.70 Cheltuieli de asigurare și pază în valoare de 5.000 mii lei sunt în creștere cu 1,9% față de preliminat an 2015 ca urmare a :

solicitării firmelor care asigură paza și securitatea celor 3 secții platformă de a se majora tariful de prestare, ca urmare a creșterii nivelului salariului minim brut garantat în plată pentru 2016 acordat agenților de pază angajați

necesitatea efectuării raportului de evaluare anuală privind securitatea facilităților portuare, respectiv, obținerea avizului de funcționare a danelor petroliere

costurilor aferente implementării măsurilor de realizat în anul 2016 dispuse prin Raportul de evaluare și tratare a riscurilor la securitatea fizică a depozitelor petroliere (secțiile platformă Nord, Sud și securitatea portuară din secția platformă Port) conform prevederilor din Hotărârea de Guvern nr.301/2012 privind paza obiectivelor, bunurilor și valorilor. Menționăm că suprafața totală a celor 3 secții platformă în care trebuie asigurată paza și securitatea patrimoniului atât al domeniului public, cât și proprietatea OIL însumează 214 ha.

Rd.71 Cheltuieli privind întreținerea și funcționarea tehnicii de calcul sunt stabilite în valoare de 270 mii lei pentru a acoperi costurile rezultate din: necesitatea upgradării în cursul anului 2016 a unor rapoarte informatice pe baza cărora își desfășoară activitatea curentă unele compartimente ale societății, plata licențelor informatice, service corectiv aferent echipamentelor care formează sistemul informatic al societății (servere, stații individuale PC, telemăsuri atașate la rezervoare), efectuarea raportului privind evaluarea securității sistemelor tehnice de informații și de comunicații, efectuarea auditului de securitate informatică (Cybernet). Rd.72 Cheltuieli cu pregătirea profesională sunt în valoare de 230 mii lei la nivelul preliminat al anului 2015. Aceste cheltuieli sunt prevăzute în Planul anual de achiziții și se referă, în principal, la costurile cu următoarele cursuri de formare profesională, cuprinse și în Planul de pregătire profesională stabilit la nivelul societății, ca urmare a referatelor de necesitate întocmite de șefii compartimentelor funcționale :

cursuri de formare profesională a angajaților (în domeniul fiscal, auditului public intern, audit de calitate, comercial, salarizare și dreptul muncii, juridic , personalul de specialitate din cadrul Biroului de medicina muncii, controlului intern/managerial, controlului financiar preventiv și de gestiune, etc)

cursuri de formare specializată în vederea menținerii unor autorizări : ISCIR, CFU ( personal de specialitate pentru manevre feroviare), PSI, atestate, cursuri IMO pentru personalul aferent compartimentului Depoluare maritimă, metrologie, etc)

cursuri de perfecționare în domeniul protecției mediului

cursuri de formare în domeniul acordării primului ajutor din cadrul echipelor de salvatori constituite în cadrul societății conform prevederilor legale în materie

Rd.73 Cheltuieli cu reevaluarea imobilizărilor corporale și necorporale sunt prevăzute în sumă de 75 mii lei, în creștere cu 7 mii lei, reprezentând valoarea serviciilor de reevaluare a imobilizărilor corporale și necorporale, care se efectuează anual la 31 decembrie cu evaluatori recunoscuți ANEVAR atât pentru domeniul public al statului, cât și pentru bunurile proprietate Oil Terminal.

Rd.79 Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate, în sumă totală de 8.156 fiind în creștere cu 453 mii comparativ cu preliminatul anului 2015 ( respectiv, cu 5,9%) , din care: Rd.81 Cheltuieli cu redevența pentru concesionarea bunurilor publice și resursele minerale în sumă de 5.126 mii lei s-au stabilit având în vedere Acordul petrolier încheiat cu Agenția Națională a Resurselor Minerale și prevederile Legii petrolului nr. 238/2004 cu modificările și completările ulterioare.

Rd.85 Cheltuieli cu alte taxe și impozite sunt stabilite în valoare de 3.030 mii lei, în creștere cu 638 mii lei comparativ cu preliminatul anului 2015, reprezentând impozitele și taxele datorate la bugetul de stat și bugetul local. Rd.86 Cheltuielile cu personalul stabilite în sumă totală de 64.816 mii lei, din care: Rd.87 Cheltuieli de natură salarială ( respectiv, Cheltuieli cu salariile și Bonusuri) sunt stabilite în sumă totală de 52.647 mii lei, fiind în creștere cu 9,5 %, respectiv, cu 4.564 mii lei comparativ cu nivelul aprobat pentru 2015, respectiv, cu 10,3% mai mare față de nivelul preliminat la 31.12.2015, din care: Rd.88 Cheltuieli cu salariile stabilite în sumă totală de 42.785 mii lei, la nivelul preliminat al anului 2015, din care: Rd.89 Salarii de bază sunt stabilite în sumă de 29.941 mii lei, ținând seama de prevederile:

art.54 alin.(1) lit.b) din Legea bugetului de stat pentru anul 2016 care permite majorarea salariilor de bază cu sumele aferente reîntregirii cheltuielilor cu salariile pentru întregul an 2016 determinate ca urmare a acordării unor creșteri salariale în anul 2015, cu condiția de a prevedea rezultatul brut cel puțin la nivelul celui estimat pentru anul 2016 și avut în vedere cu ocazia elaborării bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2015.

Astfel, în cursul anului 2015 s-a acordat o creștere salarială începând cu data de 01.07.2015 conform Deciziei Consiliului de Administrație nr.6/23.01.2015 coroborată cu prevederile Contractului colectiv de muncă valabil până la 31.12.2015. Condiția de majorare a cheltuielilor cu salariile de bază pentru anul 2016 este respectată de societate deoarece pentru anul 2016 s-a planificat un profit brut în sumă de 4.300 mii lei, fiind mai mare decât profitul brut estimat cu ocazia elaborării Bugetului de Venituri și Cheltuieli pentru anul 2015, care a fost prevăzut la nivelul de 4.282 mii lei.

Rd.90 Sporuri, prime și alte bonificații aferente salariului de bază (conform CCM) sunt în valoare de 12.844 mii lei mai mici cu 15,8% față de preliminat 2015 (15.259 mii lei). Rd.92 Bonusuri în sumă totală de 9.862 mii lei, stabilite ținând seama de prevederile art.54 alin.(3) din Legea bugetului de stat pentru anul 2016. În structură cheltuielile cu bonusurile se prezintă astfel : Rd.93 Cheltuieli sociale sunt stabilite în sumă de 2.139 mii lei conform art.25 din Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal , reprezentând 5% din nivelul planificat cu cheltuielile cu salariile. Rd.96 Tichete de masă în sumă de 1.970 mii lei, acordate conform Legii nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, valoarea nominală a tichetelor de masă luată în calcul fiind de 9,41 lei/tichet. Rd.98 Cheltuieli privind participarea salariaților la profitul obținut în anul precedent în sumă de 72 mii lei, reprezentând 10% din profitul net preliminat al anului 2015 repartizat cu respectarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr.64/2001 privind repartizarea profitului la societățile cu capital majoritar de stat. Rd.99 Alte cheltuieli conform Contractului colectiv de muncă în sumă de 5.681 mii lei fiind stabilite în conformitate cu prevederile Contractului colectiv de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanța cu nr.2029/28.12.2015, valabil în perioada 01.01.2016-31.12.2017, reprezentând diverse bonusuri, prime acordate salariaților pe parcursul anului 2016 astfel cum sunt prevăzute în Contractului colectiv de muncă. Rd.100 Alte cheltuieli cu personalul în sumă de 390 mii lei, din care : Rd.102 Cheltuieli cu drepturile salariale cuvenite în baza unor hotărâri judecătorești prevăzute în sumă de 390 mii lei, inclusiv contribuțiile aferente, reprezentând diverse litigii de muncă între angajator și foști salariați (9 dosare civile), conform adresei nr.813/16.10.2015 comunicată de către Biroul Juridic-Litigii. Rd.104 Cheltuieli aferente contractului de mandat și altor organe de conducere și control, comisii și comitete în sumă totală de 512 mii lei, din care: Rd.105 Cheltuieli pentru directori sunt stabilite în sumă de 225 mii lei având în vedere prevederile art.38 alin.(1) coroborate cu art. 37 alin. (4) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă: indemnizația fixă lunară a fost calculată având în vedere de 6 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar din ramura în care își desfășoară activitatea societatea, comunicat de Institutul National de Statistică, respectiv, nivelul indemnizației fixe lunare nu poate depăși media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar = 37.466 lei/12 luni x 6 = 18.733 lei/lună, 18.733lei/luna x 1 director cu contract de mandat x 12 luni =224.796 lei.

Rd. 108 Cheltuieli pentru consiliul de admnistrație/consiliul de supraveghere sunt stabilite în sumă de 287 mii lei , astfel : Indemnizația fixă lunară ( mod de calcul conform art. 37 alin. (3) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 ) calculată la nivelul mediei pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar din ramura în care își desfășoară activitatea societatea, comunicat de Institutul Național de Statistică , respectiv 3.419 lei/lună * 7 membri * 12 luni = 287.196 lei. Rd.111 Cheltuieli pentru AGA și cenzori nu sunt prevăzute pentru anul 2016 având în vedere Decizia Consiliului de Administrație nr.11/06.02.2015. Rd. 113 Cheltuieli cu asigurările și protecția socială, fonduri speciale și alte obligații legale sunt în valoare totală de 11.267 mii lei, fiind în creștere cu 751 mii lei, respectiv, cu 7,1%, din care: Rd.114 Cheltuielile privind contribuția la asigurări sociale sunt stabilite în sumă de 7.750 mii lei, având la bază cotele de contributie de asigurări sociale stabilite potrivit Legii nr. 340/2015 privind asigurările sociale pentru anul 2016, diferențate pe grupe de muncă. Rd.115 Cheltuielile privind contribuția la asigurări pentru șomaj sunt în sumă de 245 mii lei prin aplicarea unei cote de 0,5%, reprezentând contribuția datorată de angajator. Rd.116 Cheltuielile privind contribuția la asigurări sociale de sănătate sunt în sumă de 2.551 mii lei, prin aplicarea cotelor stabilite prin Legea nr.339/2015 referitoare la bugetul de stat pentru 2016, respectiv 5,2% pentru contribuția datorată de angajator. Rd.117 Cheltuieli privind contribuțiile la fondurile speciale aferente fondului de salarii în sumă de 721 mii lei, prin aplicarea cotelor: 0,15%-0,85% contribuție de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, diferențiată în funcție de clasa de risc, 0,25% contribuție la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale și 0,85% pentru contribuția la concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate. Rd.120 Alte cheltuieli de exploatare sunt stabilite în sumă de 16.844 mii lei, fiind în scădere cu 11.120 mii lei, respectiv, cu 39,8% față de preliminatul anului 2015, din care: Rd.121 Cheltuieli cu majorări și penalități în sumă de 9.200 mii lei, reprezentând cheltuieli din despăgubiri, nedeductibile fiscal conform Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal, estimate a fi înregistrate ca urmare a soluționării de către instanțele de judecată a dosarelor reprezentând litigii aflate pe rolul instanțelor de judecată, unde societatea are calitate de pârât și există obligația de a face. Rd.123 Cheltuieli cu majorări și penalități către alți creditori în sumă de 9.200 mii lei. Rd.126 Alte cheltuileli în sumă de 171 mii lei reprezintă cheltuieli privind operațiuni cu titluri de participare, reprezentând participații restituite de Compania Pan European Oil Pipeline – Societatea de dezvoltare a proiectului (PEOP – PDC) urmare a lichidării acesteia. Rd.127 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale sunt prevăzute în sumă de 12.682 mii lei cu 1.807 mii lei mai mult față de preliminatul anului 2015, respectiv, o creștere cu 16,6%. Pentru anul 2016 s-au prevăzut cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor în valoare de 12.682 mii lei, având în vedere acțiunea de reevaluare a activelor corporale și necorporale existente la 31.12.2015 și influența asupra amortizării privind mijloacele fixe ce urmează a fi puse în funcțiune în cursul anului 2016. Rd.128 Ajustări și deprecieri pentru pierdere de valoare și provizioane sunt stabilite conform prevederilor Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr.1286/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, aplicabile societăților comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și Manualului de Politici contabile aprobat prin Decizia Consiliului de Administrație nr.13/12.02.2013, din care: Rd.129 Cheltuieli privind ajustările și provizioanele sunt estimate în sumă de 10.768 mii lei, reprezentând cheltuieli privind ajustările și provizioanele în următoarea structură:

5.053 mii lei reprezentând venituri din ajustări pentru deprecierea creanțelor incerte

mii lei reprezentând provizioane pentru litigii nedeductibile fiscal conform Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal aferente Dosar nr.5826/2/2012, obiectul dosarului fiind contestație împotriva Dispoziției obligatorii nr.853.535/30.03.2012 emisă de ANAF, societatea Oil Terminal având calitatea de reclamant, iar Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară având calitatea de pârât

670 mii lei reprezentând ajustări pentru deprecierea creanțelor clienți estimate pentru anul 2016 la nivelul a 50 % din valoarea medie a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor clienți constituite pentru perioada 2013-2015, cheltuieli nedeductibil fiscal în conformitate cu prevederile Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal.

145 mii lei (rd.130) reprezintă constituirea unui provizion pentru riscuri și cheltuieli la nivelul sumelor brute cuvenite salariaților din profitul net aferent anului 2016, cheltuieli nedeductibil fiscal în conformitate cu prevederile Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal.

Rd.131 Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierderi de valoare sunt prevăzute în valoare de 15.977 mii lei, din care: Rd.132 din anularea provizioanelor stabilite în sumă de 15.977 mii lei, din care: Rd.133 Din participarea salariaților la profit în sumă de 72 mii lei reprezentând sume cuvenite pentru participarea salariaților la profitul anului 2015 conform prevederilor art.1 alin.(1) lit.e) din Ordonanța Guvernului nr.64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, cu modificările și completările ulterioare. Rd.134 Din deprecierea imobilizărilor corporale și a activelor circulante în sumă de 5.269 mii lei. Rd.136 Cheltuieli financiare sunt stabilite în sumă de 1.854 mii lei, fiind în creștere cu 447 mii lei, respectiv, cu 31,8% mai mult față de preliminatul anului 2015. Ponderea cea mai mare în cheltuielile financiare o dețin cheltuielile cu dobânzile (1.279 mii lei), ca urmare a derulării , în continuare, a unor contracte de împrumut bancar încheiate în perioada precedentă, respectiv:

Contract de credit pentru investiii încheiat cu Raiffeisen Bank

Contract de credit pentru investiții de tip restructurare bilanțieră încheiat cu OTP Bank

Contract de credit prin linie de credit încheiat cu OTP Bank

Contract de împrumut de tip facilitate scrisoare de garanție bancară încheiat cu Bancpost ca urmare a obținerii Autorizației de antrepozit fiscal de depozitare începând cu 01.11.2015.

Rd.145 Rezultatul brut estimat pentru anul 2016 este în sumă de 4.300 mii lei, în creștere cu 1.300 mii lei față de nivelul aprobat pentru anul 2015 și în scădere cu 1.010 mii lei (respectiv, o diminuare cu 19%) comparativ cu preliminatul anului 2015. Rd.146 Veniturile neimpozabile sunt estimate pentru anul 2016 în sumă de 5.269 mii lei, reprezentând veniturile din anularea provizioanelor pentru care nu se acordă deducere, conform prevederilor din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal. Rd.147 Cheltuielile nedeductibile fiscal sunt estimate pentru anul 2016 în sumă 19.425 mii lei, respectiv, cu 5.348 mii lei mai puțin față de preliminatul anului 2015. Rd.148 Impozitul pe profit este în sumă de 2.867 mii lei, respectiv, cu 1.285 mii lei mai mic față de preliminatul anului 2015 (4.152 mii lei). Date de fundamentare: Rd.152 Numărul de personal prognozat la finele anului 2016 este de 979 salariați . Evoluția numărului de personal în 2016 va fi în corelație cu numărul de contracte individuale de muncă care vor înceta pe parcursul anului cu condiția încadrării în numărul final prognozat pentru 31.12.2016, respectiv, de 979 persoane. Rd. 153 Numărul mediu de salariați pentru anul 2016 este de 963 salariați la nivelul preliminat la 31.12.2015, dar în scădere 3,2% față de nivelul aprobat pentru anul 2015. Rd 154 Câștig mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile pentru anul 2016 este în valoare de 3.702 lei/ persoană la nivelul preliminat al anului 2015. Rd. 155 Câștig mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială pentru anul 2016 este în sumă de 4.364 lei/persoană, fiind în creștere cu 301 lei/persoană față de preliminatul anului 2015. Creșterea în anul 2016 a Câștigului mediu brut lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (100,0%), respectiv, a Câștigului mediu brut lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (107,4%) peste indicele de creștere a productivității muncii valorice (95,8%) respectă condiția prevăzută de art.54, alin.(6) lit.a) din Legea bugetului de stat pentru anul 2016. Astfel, indicele de creștere a productivității muncii valorice a fost de 135,8%, iar indicele de creștere a câștigului mediu brut lunar pe salariat a fost de 105,1%, respectiv, de 110,4%. Rd.156 Productivitatea muncii în unități valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) este în sumă de 138 mii lei/persoană ( în scădere cu 6 mii lei/pers. față de preliminatul la 2015). Rd.163 Plăți restante sunt stabilite în sumă de 69 mii lei, fiind reduse cu 15% față de nivelul programat la 31.12.2015 conform adresei nr.260.046/08.01.2016 emisă de Direcția Generală Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului în Energie din cadrul Ministerului Energiei coroborat cu prevederile Memorandumului pentru anul 2016. Rd.164 Creanțe restante sunt stabilite în sumă de 1.064 mii lei fiind diminuate cu 5% față de nivelul aprobat pentru anul 2015. Față de cele menționate, proiecția bugetară pe care o prezentăm pentru avizare cuprinde următorii indicatori pentru anul 2016 :

1. Venituri totale 134.615 mii lei

2. Cheltuieli totale 130.315 mii lei

3. Rezultatul exercițiului 4.300 mii lei

4. Cheltuială de natură salarială 52.647 mii lei

5. Nr. mediu de salariați 963 pers.

6. Câștig mediu lunar pe salariat determinat 3.702 lei/pers

pe baza cheltuielilor cu salariile

7. Câștig mediu lunar pe salariat determinat 4.364 lei/pers

pe baza cheltuielilor de natură salarială

8. Productivitatea muncii în unități valorice 138 mii lei/pers.