Bugetul DE Stat AL Republicii Moldova – Instrument DE Evaluare AL Economiei Nationale
Listă abrevieri
BNM – Banca Națională a Moldovei
BASS – Bugetul asigurărilor sociale de stat
Bugetele UAT – Bugetele unităților-administrativ teritoriale
FAOAM – Fondul asigurării obligatorii de asistență medicală
APL – Administrația publică locală
CCTM – Cadrul de cheltuieli pe termen mediu
CSI – Comunitatea statelor independente
CNAS – Casa Națională de Asigurări Sociale
FMI – Fondul Monetar Internațional
SFG – Statisticile Financiar Guvernamentale
OCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
PIB – Produsul intern brut
UAT – Unitate administrativ-teritorială
UE – Uniunea Europeană
UTA – Uniunea teritorială-autonomă
ÎMM – Întreprinderile mici și mijlocii
INTRODUCERE
Statul, de fapt reprezintă o formă complexă de organizare a societății contemporane, altfel spus, de la bun început, istoria ne redă imaginea, conform căreia, oamenii erau organizați, altfel de cum vedem noi acuma. Coagularea omenirii de la bun început arăta altfel, statele nu existau, idivizii erau organizați în triburi, o conglomerație de oameni care împărtășeau aceliași idei despre viață și care încercau să supravețuiască, în condițiile de la acel moment, dar totuși trecerea deceniilor, secolelor, mileniilor, a condus la ideia apariției statului, la care subiect există multe teorii, una dintre care numită, teoria contractuală, conform căreia oamenii, au cedat careva din atribuțiile sale statului, pentru ca acesta din urmă să le asigure siguranță, ipotetic vorbind, un schimb de competențe. Dar totuși, care este factorul de bază a apariției statelor și divizarea hotarelor. Optăm pentru factorul economic, deoarece, banii, avuția, este și a fost interesul central al individului materialist. Astfel bugetul de stat, a apărut odată cu statul, pentru o bună funcționare și posibilitatea apărării societății, în sensul larg al cuvîntului.
În Republica Moldova, similiar altor țări ale lumii înconjurătoare, bugetul de stat reprezintă simbolul cheie al dezvoltării social-economice a țării, care este greu de ai atribui o definiție clară și totodată să cuprindă toate elementele componente, conglomerate, din care este alcătuit acesta. Prin multitudinea instrumentelor financiare, așa precum, impozitile, contribuțiile, granturi, împrumuturi, taxe de diferite tipuri, Guvernul Republicii Moldova și autoritățile publice locale (în continuare – APL), se concentrează în medie ca circa 40% din produs intern brut (în continuare – PIB), care poate varia în dependență de politica statului și alți factori sociol-economici, precum adoptarea sau modificarea unor categorii de legi, prin impunerea sau excluderea unor noi tipuri de taxe și/sau impozite precum și alte tipuri de contrubuții aplicate de către stat, mai mult ca atît factorul social influențează în mare măsură, la care cu titlu de exemplu, apare migrația, încrederea societății în politica statală, guvernarea corectă, etc.
După chît este de corect, sau incorect, chît este de influențabil acești factori, adică mai mult sau mai puțin, este greu de apreciat, cert este că influențează, măsura se apreciază de la perioadă la perioadă, de la caz la caz, dar totuși bugetul public național influențează profilul sărăciei în țara noastră, dimensiunile lărgite sau restrînse ale consumului în sectorul public sau cel privat, și desigur influența în sensul pozitiv al cuvîntului, creșterea economică și calitatea acesteia, nivelul de trai al societății, sub aspect de comodități și oportunități.
Prezenta lucrare, a fost elaborată cu indici calitativi și catitativi, ce vine să lumineze unele aspecte ce ține de bugetul de stat la general, și în particular, de deficitul bugetar, cum este instrumentat de Republica Moldova, precum și în alte țări, însoțit de unele aspecte analitice, acestea ajutînd la înțelegerea modului în care bugetul public național este transpus în viață, care sunt condițiile ce duc la deficit bugetar. Ideia ce domină, este condiția că bugetul public național, cu toată organigrama ce îl înconjoară, în sens figurat, trebuie să fie transparentă, pentru că, să presupunem tendința unei persoane, lansarea propriului bussines, indiferent de dimensiunile acestuia, politica bugetar-fiscală este necesar a fi cunoscută, pentru o analiză de fezabilitate, concentrată în sensul cost-beneficiu.
Importanța și actualitatea temei constă în deosebi în abordarea problematicii cu care se confruntă statul și desigur populația, pe umerii cărora cade ampreta deficitului bugetar național, prin legătura cauză-efect, și anume: pensii minime, salarii minime, rețineri salariale, infrastructura slab dezvoltată, etc. Acestea sunt doar unii din puținii indici care reflectă consecințele deficitului bugetar. Tematica abordată fiind actuală mai mult sau mai puțin fiecărui stat care reflectă proporții de difecit bugetar la capitolul coșul public, și în particular Republicii Moldova, deja de perioade istorice îndelungate cu părere de rău.
Scopul prezentei lucrări, este fundamentat pe teze analitice pentru publicul larg, să înțeleagă, să analizeze și să interpreteze cele mai importante direcții ce vizează fenomenele deficitului bugetar în cadrul țării noastre precum și raportat la alte țări, așa cum sunt cele europene, mai mult ca atît generalizarea esenței unor teorii privind noțiunile deficitului bugetar, stabilirea circumstanțelor de apariție a acestui fenomen, a cailor de finanțare a deficitului bugetar precum și evoluția și efectele de influență a deficitului bugetar a Republicii Moldova asupra situației economice din țara noastră.
Motivul determinant al alegerii prezentei tematici, este faptul că, economia națională a Republicii Moldova, înregistrează spre regret o mare diferență în coraport cu economiile altor state europene și non-europene cum ar fi Statele Unite ale Americii, iar deficitul bugetar al Republicii Moldova pune amprenta și își produce efectele negative asupra noastră precum și asupra generațiilor viitoare care spre regret le revine povara datoriei publice, o datorie imensă cu posibilități minime de contracarare, de luptă, iar înțelegerea principalilor factori ce determină apariția deficitului bugetar va permite înlăturarea acestora pe parcursul evoluției țării, cu promovarea unor idei noi, pentru a călca pe pragul viitorului decent al întregii țări.
Elementele inovatoare ale acestei lucrări le reprezintă recomandările, soluțiile, care vor fi expuse pe parcusul lucrării, precum și la finalul acesteia, iar anticipînd un pic lucrurile, menționez – perfectarea cadrului legislativ, instruirea și încadrarea unor cadre competente în funcții cu atribuții de gestionare a surselor economice ale Republicii Moldova, fără discriminare, în bază de cunoștințe, totodată indicăm, lupta cu corupția, precum și instruirea întregii societăți despre sursele economice ce sunt epuizabile, gestinoarea conformă a surselor economice adaptate la necesitățile societății în condiții de economie și consum rațional.
Structura prezentei lucrări, este alcătuită din trei capitole, fiecare capitol a chîte trei subcapitole, astfel primul capitol, intitulat bugetul de stat al Republicii Moldova – instrument de evaluare al economiei naționale, include cele mai de bază aspecte introductive ce reflectă abordarea noțiunilor bugetare, așa cum sunt componentele și structura bugetului de stat al Republicii Moldova, evoluția bugetului de stat național, în sensul evoluării sau degradării cu reflectarea indicatorilor cantitativi și calitativi, ce este echilibrul bugetar raportat la deficitul bugetar.
Capitolul doi intitulat noțiuni de bază și analiza comparativă a metodelor de finanțare a deficitului bugetar este dedicat noțiunilor ce vizează în particular deficitul bugetar, formele și tipurile acestuia, este consacrat și analizei comparative a deficitului bugetar național cu cel internațional, instrumente și tehnici utilizate în țările dezvoltate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice, pentru a face o diferență de proceduri aplicate la acest domeniu de alte state, pentru a putea evidenția bunele practici la eliminarea insuficienței bugetare.
Ultimul capitol, capitolul trei, intitulat dinamica și structura deficitului bugetar în republica Moldova și metodele de finanțare, reprezintă de fapt, cheia remedierii deficitului bugetar al Republicii Moldova, modalitatea remedierii acestui aspect, astfel, în cuprinsul capitolului trei, se regăsește ideile privind finanțarea deficitului bugetar care este premise balanței bugetare, principalele metodele si sursele de finanțare a deficitului bugetar în Republica Moldova, analiza, dinamica și structura deficitului bugetar national.
Metodologia folosită pentru cercetarea obiectului lucrării a fost, metoda comparativă, sub aspectul comparării fenomenului defictului bugetar național, instrumentelor de finanțare a acestuia folosite în alte țări, precum și metoda istorică, pornind de la premisa că fenomenul economic, deficitul bugetar, are istorie, în sensul că a apărut, a avoluat și sa dezvoltat cu părere de rău și alte metode precum, metoda logică, metoda analizei cantitative și calitative, metoda unității dintre analiză și sinteză, etc.
Pentru elucidarea unor idei, păreri, poziții diverse, au fost utilizate repere bibliografice atît autohtone chît și străine, precum ar fi cea rusă, romînă, ș.a., acte normative relevante, care vor fi reflectate în prezenta lucrare cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Capitolul I
Bugetul de stat al Republicii Moldova – instrument de evaluare al economiei naționale
1.1 Componentele și structura bugetului de stat al Republicii Moldova
De la bun început, existența și apariția statului a fost datorată, potrivit fazelor sale incipiente, de componentul politic, social și desigur economic. În cele ce urmează ne vom axa pe aspectul economic al apariției și existenței statului.
Banii publici la începutul existenței statului, erau vărsați către acesta de către societate doar pentru funcționarea și susținerea organelor acestuia, însă cu timpul acest flux de bani a fost extins, diversificat, datorită cerinței și nevoilor publice, din aceste considerente, vărsările către trezorărie de la contribuabili a crescut, iar datorită acestui fenoment au fost extinse și obligațiunile pozitive ale statului pentru protecția și creația confortului cetățeanului.
Pentru a putea explica conceptul de Buget este util de a da unele explicații privind aspectul comparativ dintre finanțele/bugetul unei familii sau idivid pe de o parte și bugetul public, pe de altă parte, din aceste considerente menționăm că fiecare persoană fizică sau juridică, publică sau privată, pentru ași atinge obiectivele trebuie să suporte anumite cheltuieli determinate. Din aceste considerente, pentru stabilirea balanței financiare proprii, și acoperirea tuturor cheltuielilor măsurabile ale individului, acesta va duce evidența dintre finanțele proprii, în raport cu necesitățile și obiectivele determinate care le are propuse, sau alt fel spus, venituri raportat la cheltuieli. Este obișnuit ca aceste finanțe proprii, ca surse de venituri, raportate la cheltuieli, de obicei se stabilesc pentru un an de zile, și este numit buget anual. Recomandabil ca veniturile raportate la cheltuieli să fie ajustate și planificate prin elaborarea unui plan, pentru a face concordanța exactă dintre acestea.
Pentru a putea elucida, individualizarea noțiunii de buget național, promovăm ideia, potrivit căreia, bugetul public, conține un sistem de venituri și cheltuieli de natură publică ale unui stat, de obicei stabilit și planificat pentru un an de zile.
În principiu, bugetul public, are menirea de a realiza două mari obiective determinate, la care se identifică.
Oferirea unei măsuri eficiente dintre venituri și cheltuieli, a deficitelor fondurilor bugetare, pentru promovarea unei stabilități și prosperări economice statale.
Furnizarea către autoritățile și alte instituții publi le are propuse, sau alt fel spus, venituri raportat la cheltuieli. Este obișnuit ca aceste finanțe proprii, ca surse de venituri, raportate la cheltuieli, de obicei se stabilesc pentru un an de zile, și este numit buget anual. Recomandabil ca veniturile raportate la cheltuieli să fie ajustate și planificate prin elaborarea unui plan, pentru a face concordanța exactă dintre acestea.
Pentru a putea elucida, individualizarea noțiunii de buget național, promovăm ideia, potrivit căreia, bugetul public, conține un sistem de venituri și cheltuieli de natură publică ale unui stat, de obicei stabilit și planificat pentru un an de zile.
În principiu, bugetul public, are menirea de a realiza două mari obiective determinate, la care se identifică.
Oferirea unei măsuri eficiente dintre venituri și cheltuieli, a deficitelor fondurilor bugetare, pentru promovarea unei stabilități și prosperări economice statale.
Furnizarea către autoritățile și alte instituții publice statele, instrumente și finanțe necesarea îndeplinii sarcinilor stabilite de Lege pentru colectivitățile locale ce le reprezintă.
De facto există trei situații posibile care sunt caracteristice veniturilor și cheltuielilor bugetare.
Pe parcursul unui an bugetar, veniturile sunt egale cu cheltuielile, această egalitate este numită – echilibru bugetar.
Pe parcursul unui an bugetar, veniturile depășesc cheltuielile bugetare, această neconcordanță este denumită – excedent bugetar.
Pe parcursul unui an bugetar, cheltuielile sunt mai mari ca veniturile bugetare, această neconcordanță este denumită – deficit bugetar.
Caracterizînd aceste aspecte, se evidențiază factorul potrivit căruia, structura bugetară este divizată în trei trepre, venituile bugetare, cheltuielile bugetare și rezultatele execuției și încheierii anului bugetar, fie prin echilibru bugetar, fie prin deficit bugetar, fie prin excedent bugetar.
Astfel bugetul public al Republicii Moldova, reprezintă un sistem unitar de bugete și fonduri, la care enumerăm următoarele componente.
Bugetul de stat;
Bugetele unităților administrativ-teritoriale;
Bugetul asigurărilor sociale de stat;
Fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală.
Aceste componente ale bugetului public al Republicii Moldova sunt autonome, se elaborează și se aprobă distinct unul față de altul, autonomie consacrată prin Legile naționale și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.
Din punct de vedere grafic, schematic, pentru a ilustra relațiile dintre aceste patru categorii de bugete distincte, autonome, dar care sunt într-o concordanță logică, poate fi redată prin intermediul următoarei figuri de mai jos (figura 1).
BUGETUL PUBLIC NAȚIONAL
Figura 1. Structura bugetului public național.
Caracteristic Republicii Moldova, definițiile legale ale bugetului unităților administrativ-teritoriale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor obligatorii de asistență socială, precum și modul de elaborare, examinare, adoptare și execuție a bugetului de stat, sunt tratate de Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar .
În acest context aceste patru componente ale bugetului public, își au printre altele propriile surse de venituri și propriile direcții de cheltuieli, iar în scopul redării unei imagini unificate a balanței bugetare, sau alt fel spus a raportului cheltuieli – venituri anuale publice, aceste patru bugete apar sub forma unificată – bugetul public național al Republicii Moldova.
Între aceste patri tipologii de bugete există o strînsă legătură, în sensul că către BASS, Bugetele UAT, FAOAM, o parte din venituri se formează prin transefer de la bugetul de stat. Toate aceste patru bugete, trec mai mult sau mai puțn prin proceduri similare, sau care prezintă similitudini, în cadrul elaborării, aprobării, executării, însă cu diferențe de organe competente de elaborare, ordonatori diferiți de creditare, așa precum la nivelul unității administrativ teritoriale de nivelul II apare, președintele raionului, în calitate de ordonator principal de credite, iar la nivelul unității administrativ teritoriale de nivelul I, apare primarul, în calitate de ordonator principal de credite.
În cele ce urmează vom reda o scurtă caracteristică pentru fiecare dintre bugetele menționate supra.
Bugetul de stat
Bugetul de stat poate fi tratat ca fiind acea expresie bănească, sintetizată, a relatiilor de natură economică care se manifestă în procesul formării și utilizării de mijloace bănești ale statului.
Bugetul de stat este pregătit de către Guvern și aprobat de către Parlament și este documentul cel mai aprobat din viața publică, deoarece el reprezintă expresia financiară a programului de acțiune a statului pe o perioadă de un an. Bugetul poate fi abordat sub 4 aspecte esențiale:
Juridic – bugetul este un document financiar cu putere de lege care include anumite norme și normative destinate gestiunii financiare clare și explicite.
Contabil – bugetul reprezintă totalitatea conturilor prin care se gestionează resursele financiare ale statului.
Economic – bugetul reprezintă repartizarea PIB sub formă de impozite și cheltuieli.
Politic – bugetul este expresia financiară a opțiunilor Guvernului.
Bugetul la rîndul său odată ce este constituit, îndeplinește anumite sarcini, printre care enumerăm.
Funcția de alocare – această funcție este caracteristică faptului că statul îndeplinește un șir de atribuții care fiind rationale și necesare necesită anumite cheltuieli, la acest compartiment raportăm, învățămînt, justiție, administrație, apărare națională.
Funcția de (re) distribuire – această funcție se caracteriză prin faptul că, odată încasați, banii publici, sunt distribuiți sau redistribuiți, pentru acoperirea unor sarcini socialmente utile, precum ajutoare familiilor social vulnerabile, pensii, etc.
Funcția de stabilizare – caracterizată prin faptul, creării uni mechanism de echilibru între cerere și ofertă, forță de muncă și șomaj, prin aducerea la condiții favorabile dezvoltării societății per ansamblu.
Aceste trei funcții sunt generalizate prin scopul urmărit, prin consolidarea unui sistem eficient de prosperare economică statală.
Bugetul asigurărilor sociale de stat – BASS
Bugetul asigurărilor sociale de stat – BASS , reprezintă veniturile, cheltuielile și rezultatele financiare ale sistemului public de asigurări sociale. Figurativ, sistemul asigurărilor sociale de stat poate fi redat ilustrativ în felul următor.
Figura 2. Sistemul asigurărilor sociale de stat
Aceste două categorii a sistemului asigurărilor sociale de stat, diferă prin faptul liberul consemțămînt al persoanei care și la exprimat pentru a fi asigurat, tangențial subiectului tratat ne interesează prima categorie și anume asigurarea obligatorie de stat, care potrivit Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr.849-XIV din 08.07.1999, dreptul la asigurări sociale este garantat de stat și se exercită în condițiile Legii prin sistemul public de asigurări sociale. Potrivit acestei legi bugetul asigurărilor sociale de stat, este independent de bugetul de stat. Aceasta de fapt înseamnă că toate veniturile care se compun în cadrul acestui buget sunt folosite în strictă conformitate cu Legea, cu obiectivele determinate, și anume asigurări sociale, astfel proiectul acestei legi este elaborat de Guvern în baza propunerilor Casei Naționale de Asigurări Sociale – CNAS.
Potrivit, art.1, alin.(1), al Legii nr.849-XIV din 08.07.1999, privind sistemul public de asigurări sociale, noțiunea de asigurări sociale – reprezintă un sistem de protecție socială a persoanelor asigurate, constînd în acordarea de indemnizații, ajutoare, pensii, de prestații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă și de alte prestații, prevăzute de legislație.
Bugetele unităților administrativ-teritoriale – UAT
Din punct de vedere administrativ, Republica Moldova, este organizată în orașe,(municipii) raioane, sate, (comune), și respectiv unitatea administrativă teritorială autonomă – Găgăuzia. Aceste unități administrativ teritoriale dispun de bugete proprii, autonome, elaborate, aprobate și executate în condițiile legii, fundamental căreia îl constituie Legea nr.397 din 16.10.2003 privind finanțele publice locale, Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală.
Potrivit art.1, alin.(1), al Legii nr.397 din 16.10.2003 privind finanțele publice locale, bugetele unităților administrativ-teritoriale reprezintă bugetele locale care la rîndul lor reprezintă bugetele satelor (comunelor), orașelor (municipiilor, cu excepția municipiilor Bălți și Chișinău), bugetele raionale, bugetul central al unității teritoriale autonome cu statut juridic special, bugetele municipale Bălți și Chișinău.
În acest context diferențiem UAT, de nivelul II – raioanele și respective UAT de nivel I – satele, (comunele), astfel potrivit aceleiași legi menționate supra, bugetele unităților administrativ-teritoriale de nivelul întîi sunt bugetele locale care reprezintă bugetele satelor (comunelor), orașelor (municipiilor, cu excepția municipiilor Bălți și Chișinău) iar bugetele unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sunt bugetele locale care reprezintă bugetele raionale, bugetul central al unității teritoriale autonome cu statut juridic special, bugetele municipale Bălți și Chișinău;
Potrivit prevederilor Cartei europene a autonomiei locale, autoritățile administrației publice locale beneficiază de autonomie decizională, organizațională, decizională, organizațională, gestionară precum și financiară, au dreptul la inițiativă în tot ceia ce privește administrarea treburilor publice de interes local, astfel exercitînduși în limetele stabile de lege, autoritatea în limetele teritoriului administrat.
În acestă ordine de idei, bugetele UAT de nivelul I și II sunt distincte, precum și de bugetul de stat, aceastea dispun de bază fiscală proprie prin stabilirea în baza legii privind finanțele publice locale, taxe și impozite locale ce sunt vărsate în bugetele proprii.
Printre veniturile către bugetul local, pot fi evidențiate următoarele: în primul rînd venituri proprii stabilite prin Legea privind finanțele publice locale, fonduri speciale, mijloace speciale, defalcări de la bugetul de stat, și transferuri.
Ilustrativ, veniturile către bugetul local, idiferent de nivelul acestuia, poate fi redat conform următoarei figuri, cu titlu de excepție poate fi inclusă și activitatea unor întreprinderi, instituții create/fondate în condițiile legii și înregistrate de acestea care prevăd încasări către bugetul propriu al UAT.
Figura 3. Veniturile bugetelor unităților administrativ-teritoriale (UAT).
Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.
Fondurile asiguratorii obligatorii de asistență medicală, (FAOAM) , sunt constituite de Compania Națională de Asigurări în Medicină, în scopul îndeplinirii unor sarcini de utilitate publică, pentru asigurarea obligatorie de asitență medicală. Instrumentul juridic ce guvernează aceste fonduri, este reglementat prin intermediul Legii nr.1585 din 27.02.1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, astfel potrivit art.1 din cuprinsul acestui act normativ , asigurarea obligatorie de asistență medicală reprezintă un sistem autonom garantat de stat de protecție financiară a populației în domeniul ocrotirii sănătății prin constituirea, pe principii de solidaritate, din contul primelor de asigurare, a unor fonduri bănești destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a stărilor condiționate de survenirea evenimentelor asigurate (maladie sau afecțiune). Sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală oferă cetățenilor Republicii Moldova posibilități egale în obținerea asistenței medicale oportune și calitative.
Asigurarea obligatorie de asistență medicală, în principiu, apare pe bază contractuală, încheiate între subiecții asigurării, care la general este Asiguratul – persoana ce beneficiază de serviciile acordate în urma încheierii contractului de asigurare cu Compania Națională de Asigurări în Medicină, pentru salariați, responsabil devine angajatorul, iar pentru alte categorii de subiecți, precum sunt copii, calitatea de asigurat o are statul și respectiv Asigurătorul care este Compania Națională de Asigurări în Medicină. Pentru realizarea atribuțiilor sale, Comania, constituie următoarele fonduri și le gestionează:
Fondul pentru achitarea serviciilor medicale;
Fondul de rezervă al asistenței medicale obligatorii;
Fondul măsurilor de profilaxie;
Fondul de dezvoltare și modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale;
Fondul de administrare al sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală.
În aceste accepțiuni tratate relativ prescurtat, am încercat să evidențiem cele mai de bază aspecte, componente și structură a bugetului consolidat de stat al Republicii Moldova, abordarea teoretico-practică, și fenomenul evolutiv marchează noi fonduri și noi cheltuieli bugetare.
1.2 Evoluția bugetului Republicii Moldova: sistemul veniturilor și cheltuielilor bugetare
Bugetul Republicii Moldova, sub aspectul veniturilor și cheltuielilor ce-l compun pe acesta, mai mult sau mai puțin, ascendent sau descendent, evoluiază, astfel în această ordine de idei, în cele ce urmează vom încerca să dăm o apreciere acestei evoluții. În primul rînd, este de menționat că veniturile bugetului de stat în perioadele 2003-2008, se observă o evoluție ascendentă, ( Figura 4), fără transferuri interbugetare. (2007) (2008)
16000 (2005) (2006) 14059 14658
12000 (2004) 8971 10977
(2003) 6530
8000 5377
4000
Veniturile bugetului de stat, pot fi catalogate în trei categorii de bază, după cum urmează:
Venituri curente;
Granturi;
Transferuri;
Veniturile curente, sunt veniturile numite și regulatorii, obișnuite, care în mod normal se încasează la bugetul de stat, aici indicăm următoarele categorii.
Venituri fiscale – fiind cea mai importantă sursă de venituri către bugetul de stat, totodată și cea mai stabilă, care potrivit procedurilor sunt determinate de legislația fiscală și totodată de alte acte normative, totodată aici menționăm impozitele directe și indirecte, ca venituri fiscale, în această ordine de idei, impozitul direct, reprezintă impozitul care este stabilit prin lege în sarcina unor persoane fizice sau juridice determinate, încasate la anumite termene în bugetul de stat, pe chînd impozitele indirecte, sunt ocazionale, se încasează în dependență de consum, care sunt stabilite asupra vînzării bunurilor și/sau prestării serviciilor, ele se încasează indiferent de veniturile contribuabilului, ca subiect al impunerii fiscale. Atragem atenția că impozitul indirect este cea mai importantă sursă de venit în bugetul de stat.
În categoria veniturilor nefiscale indicăm venitule din activitatea de întreprinzător și din dreptul de proprietate, taxele și plățile administrative, amenzile și alte sancțiuni administrative, precum și alte încasări.
Venituri nefiscale – reprezintă categoria veniturilor bugetare, care sunt încasate la bugetul de stat datorită unor organe concrete, spre exemplu venitul net al BNM anual.
Fonduri și mijloace speciale – potrivit Legii privind sistemul bugetar și procesul bugetar cu modificările ulterioare, în acest contest este de menționat veniturile instituțiilor de stat, încasate în mod legal în temeiul actelor normative în vigoare, dar care se pot încasa regulatoriu sau nu, în temeiul exercitării unor activități legale, prestări de servicii și/sau lucrări, în principiu Fondurile speciale altfel spus reprezintă surse de venituri care, Guvernul sau administrația publică locală, indifferent de nivel, le folosește pentru anumite programe special sau destinații special, determinate prin legi sau decii ale organelor APL de nivelul I sau II.
Granturile reprezintă o sursă de venit care sunt o categorie de alocații nerambursabile de la alte țări sau/și instituții internaționale, acestea pot fi pentru susținerea bugetului sau pentru finanțarea unor proiecte investiționale.
Totodată la categoria veniturilor bugetare includem și transferurile, aici atribuim transferurile către unitățile administrativ-teritoriale, APL, inclusiv și transferuri de peste hotare care eeste la fel o sursă de venit națională foarte importantă mai ales pentru Republica Moldova.
Potrivit legii privind sistemul bugetar și procesul bugetar, Cheltuielile bugetare sunt determinate însăși de conținutul legilor bugetar anuale, și la categoria cheltuieli legea poate include:
a) fondurile care asigură achitarea salariilor personalului bugetar pentru exercitarea atribuțiilor potrivit legii;
b) cheltuielile de ordin organizatoric ale administrațiilor bugetare;
c) unele cheltuieli pentru învățămînt, cultură, sport, alte categorii culturale și inovaționale și/sau științifice;
d) alocarea unor mijloace financiare pentru susținerea programelor de cercetări;
e) unele cheltuieli legate de apărarea națională, statală, teritorială a Republicii Moldova și instituțională;
f) transferurile prevăzute anual pentru autoritățile administrațiilor publice locale de nivelul II care la rîndul lor transferă către Unitățile administrative teritoriale de nivelul I;
g) alocarea unor mijloce penstru susținerea infrastructurii Republicii Moldova;
h) asigurarea ordinii publice;
i) acoperirea datoriilor de stat;
j) plata cotelor pentru participarea Republicii Moldova în organisme internaționale;
k) alocarea unor fonduri pentru aplicarea unor diferite programe de ordin economic, social,.
l) alte cheltuieli legate de achitarea titlurilor executorii, applicate în condițiile legii de către instanțe judecătorești.
Potrivit prevederilor aceluiași act normative, cheltuielile bugetare de fapt nu include și rambursările apărute în rezultatul datoriei publice. Cheltuielile sunt finanțate din bugetul de stat avînd la baza mai multe priorități, adică cheltuielile nu se efectuiază în mod haotic, ci în urma unor analize detaliate și necesare, astfel principalele priorități se reflect astfel:
a) în primul rînd onorarea obligațiilor vizavi de datoria de stat a Republicii Moldova în raport cu alți subiecți naționali sau internaționali;
b) cheltuielile pentru pensii, servicii sociale sau/și indemnizații pentru susținerea cetățenilor Republicii Moldova.
c) cheltuielile pentru ecologie și infrastructură națională.
Cu privire la veniturile Bugetului asigurărilor sociale de stat.
Prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 nr.54 din 31 martie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 63-64 din 20 aprilie 2011) au fost stabiliți parametrii bugetului asigurărilor sociale de stat la venituri în sumă de 9 162 420,5 mii de lei și la cheltuieli în sumă de 9 343 187,0 mii de lei, cu o depășire a cheltuielilor asupra veniturilor în sumă de 180 766,5 mii de lei.
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat include:
Contribuții de asigurări sociale – subiect al contribuției de grant apare, angajatorul, salariatul care are ăncheiat contractul individual de muncă, alte persoane asigurate în condițiile legii.
Transferuri din bugetul de stat – sunt transferurile ce revin către BASS, datorită insuficienței acoperirii cheltuielilor asumate de către BASS pe parcursul unui an bugetar potrivit legii bugetar anuale.
Alte venituri prevăzute de lege (dobînzi și alte majorări de întîrziere, penalități) – acele venituri prevăzute de lege care pot apăreea în rezultatu neonorării unor clauze contractuale cu privire la termene, condiții de efectuare a plăților către BASS.
Cu privire la cheltuielile Bugetului asigurărilor sociale de stat.
La categoria cheltuielilor strict și clar, indicăm, plata pensiilor, plata unor indemnizații și compensații, ca fiind pentru mame, copii, ajutoare de șomaj, etc.
Cu privire la sistemul veniturilor Bugetelor unităților administrative teritoriale.
Bugetul local în fond, își formează veniturile din fonduri speciale – ce fac parte din donații, loterii organizate de APL, transferuri – pentru anumite categorii de cheltuieli Guvernul poate vărsa în bugetul UAT anumite surse, defalcări de la veniturile generale de stat – sunt defalcările anuale stabilite prin legea bugetar anuală ce sunt transferate către bugetele UAT de nivelul II iar acestea la rîndul lor către bugetele UAT de nivelul I, mijloce speciale – sunt veniturile instituțiilor publice create de către APL în condițiile legii ca urmare, ce încasează venituri din prestarea serviciilor și efectuarea de lucrări și alte genuri de activitate neinterzise de lege și venituri proprii – încasate în urma stabilirii anumitor taxe determinate prin lege cum ar fi impozitele și taxele locale.
Cu privire la sistemul cheltuielilor bugetare ale UAT.
În principiu sistemul cheltuielilor bugetare ale UAT se reduc la cheltuieli legate de ordin social, cheltuieli de ordin economic, de apărare și menținerea ordinii publice, servicii cu destinație generală, precum și alte domenii.
Cu privire la veniturile Fondurilor asigurării de asistență medicală obligatore.
La categoria veniturilor Fondurilor asigurării de asistență medicală obligatorie, desigur o constituie primele de asigurare pe cale le achită asiguratul indiferent de este angajat în cadrul unei întreprinderi private sau publice de stat, precum și persoana neîncadrată în serviciu dar care a încheiat un contract în acest sens. Totodată indicăm transferurile de la bugetul de stat, precum și penalitățile applicate unor contribuabili pentru neachitarea primei de asigurare în termenii și condițiile prevăzute de lege și contractual stabilit de părțile contractante.
Cu privire la cheltuielile Fondurilor asigurării de asistență medicală obligatore.
Cheltuielile Fondurilor asigurării de asistență medical obligatore, se reduc la cheltuieli legate de asistență medical urgentă, asistență medicală primară, asistență medicală specializată de ambulatoriu, cheltuieli operaționale, de achitare a personalului angajat al Companiei naționale de asigurări în medicină, acoperirea unor cheltuieli de deplasare, procurarea unor aparataje și instrumente necesare, cheltuieli de birotică, instruirea și perfecționarea cadrelor, precum și alte activități.
1.3 Echilibrul și deficitul bugetar
Echilibrul și deficitul bugetar reprezintă două dileme în care poate fi situat bugetul de stat al Republicii Moldova. Acestea sunt tratate în mod diferit în cadrul diferitor sisteme de drept, precum și în concret de state diferite, prin diferite instrumente și practici aplicate.
Potrivit art.11 al Legii privind sistemul bugetar și procesul bugetar, nr.847 din 24.05.1996, egalitatea între venituri și cheltuieli reprezintă echilibrul bugetului, dacă veniturile depășesc cheltuielile, rezultă excedentul bugetar, iar dacă cheltuielile depășesc veniturile rezultă deficit bugetar. Iar potrivit art.43 din cuprinsul aceluiași act normativ, orișicare decizie de a majora sau a modifica cheltuielile publice, se realizează prin modificarea legii bugetare anuale, cu condiția să fie conformă obligațiunilor interne și externe a Republicii Moldova.
Dezechilibrul financiar public, potrivit doctrinei romînești, este rezultatul cerințelor prea mari de resurse financiare publice, comparativ cu fondurile ce pot fi constituite la nivel statal. Prin urmare pentru a evidenția din punct de vedere valoric, aceste neconcordanțe valorice, dintre venituri și cheltuieli bugetare, cel mai des se utilizează noțiunea de deficit bugetar. Deficitul bugetar, reprezintă nu alt ceva dechît opusul excedentului bugetar, atunci chînd veniturile sunt mai mari ca cheltuielile bugetare. Deficitul care se bazează pe diferența dintre suma cheltuielilor publice ocazionale/incidentale și suma veniturlor fiscale se numește deficit primar iar dată la aceste cheltuieli se mai adaugă penalitățile pentru întîrzieri și alte dobînzi aferente împrumutului de stat înscrise în buget sub formă de cheltuială publică, se obține deficitul total.
Dacă e să atribuim o definiție în sensul cel mai general echilibrului bugetar, acesta reprezintă o situație conform căreia veniturile bugetare sunt proporționale cu cheltuielile bugetare, pe chînd deficitul bugetar, este situația în care veniturile bugetare sunt mai mici ca cheltuielile bugetare.
Echilibrul bugetar, este tratat de unii doctrinari ca fiind un principiu de bază în cadrul elaborării bugetului de stat, astfel potrivit acestui principiu, pentru ca un buget să fie valabil, veniturile prevăzute pentru a se încasa, trebuie să asigure acoperirea cheltuielilor propuse a se efectua în perioada unui an calendaristic.
În ceia ce privește deficitul bugetar, odată cu scurgerea timpului devine un fenomen care este caracteristic lumii contemporane, și care cu părere de rău este în creșterea iar aceasta duce la destabilizare economică a țării, dificultăți privind achitarea datoriilor externe, creșterea ratei inflației, și alte fenomene cu impact negativ asupra economiei per ansamblu.
După cum am analizat în cadrul subcapitolului precedent sistemul veniturilor și cheltuielilor bugetare, catalogat în compartimente, acesta în total formează bugetul public consolidat ori deficitul bugetar anume la categoria buget public consolidat se măsoară pentru a reflecta cu parametri cantitativi și chît de posibili reali, a întregului deficit bugetar anual, la marginea căruia se află Republica Moldova pe parcursul unui an calendaristic.
În prezent în Republica Moldova, precum și în alte țări ale lumii înconjurătoare, efectele unei crize economice sunt resimțite foarte intens. Astfel necătînd la acest fapt, adică a efectelor crizei economice care este cauza-efectul între deficitul bugetar și condițiile economice de dezvoltare ale Republicii Moldova, nu contează atît efectele chît modalitatea în care sunt tratate acestea de țara noastră, de către guvernanții care sunt la conducerea Republicii Moldova, precum și de guvernanții altor țări, așa precum în Romînia, deoarece este valabil să spunem că criza economică este reflectată la nivel global iar aceasta dorim ori nu are un impact negativ asupra oricări țări a lumii înconjurătoare, mai mult sau mai puțin resimțită în parte de aceștea.
Aanume aceste aspecte vom încerca să le analizăm în capitolul ce urmează, pentru a evidenția cele mai bune practici, apreciate la nivel subiectiv de către fiecare individual sau în mod colectiv, și care dau mai mult sau mai puțin roade într-u combaterea fenomenului de deficit bugetar național.
În cadrul principalelor politici economice ale unor țări ce ce se află în curs de tranziție, inclusiv în cele cu intenții de aderare la Uniunea Europeană, așa precum este Republica Moldova, în vederea asigurării unei stabilități și creșteri economice, o importanță primordială îi revine politicii bugetar-fiscale. Republica Moldova, în ultima perioadă a înregistrat, la general, o politică bugetar-fiscală care a dat roade, precum și a politicilor socio-economice asupra întregii activități economice a societății.Aceasta are o dinamică relativ satisfăcătoare în evoluția Produsului Intern Brut.
Politicile naționale și internaționale pentru realizarea unei strategii macroeconomice trebuie să se situieze într-o perspectivă de lungă durată evitînduse reformele, modificările frecvente. Aceste fluctuații majore, constituie șocuri pentru ansamblul economiei, ce generează incertitudinea, neîncrederea, suspendarea sau chiar stoparea unor proiecte investiționale, etc. De aceia în utilizarea combinată a diferitelor modalități de intervenție este esențial luare în considerație a fenomenului timp.
În timpul prezent, politica de creștere economică se bazează pe asanarea bugetară pe termen mediu, precum și pe coordonarea permanentă între politica bugetară și politica monitară, în condițiile compatibilităților tuturor politicilor economice. În această ordine de idei, rolul primordial al politicii bugetar-fiscale, constă în acceptarea sau în respingerea dezechilibrului bugetar.
Prin prisma celor expuse, este necesar de menționat că evaluarea și aprecierea resurselor financiare potențiale prin realizarea analizei veniturilor bugetare naționale, instrumentelor fiscale, determinarea factorilor de influență și a efectelor acestora, sunt apsolut necesare unei bune guvernări din punct de vedere economic.
Avînd în vedere cele relatate, reiterăm asupra faptului că deficitul bugetar, excedentul bugetar și respectiv echilibrul bugetar, sunt noțiunile ce reflectă starea în care se află bugetul de stat consolidat al unei țări, pe plan național al Republicii Moldova. Logic este faptul că optăm pentru soluția echilibrului bugetar, și nu pentru excedentul bugetar sau deficit bugetar, deoarece sunt fenomene negative sub aspect economic.
În cadrul capitolului și subcapitolelor ce urmează vom încerca să prezentăm amănunțit ce tipuri de deficit bugetar persistă și care totuși sunt armele de luptă ciontra acestui fenomen ce capătă amploare cu părere de rău în cadrul țării noastre, mai mult ca atît cum este tratat și care sunt practicile internaționale la acest domeniu, privind combaterea deficitului bugetar.
Concluzionînd unele idei expuse mai sus, ar trebui ca toate categoriile de cheltuieli să fie bine planificate după veniturile pe care le avem, pentru ca cel puțin să tindem spre crearea conțiilor balanței bugetare, iar economia națională să reflecte indicatori de prosperare, modernizare, și noi capacități de a face față tuturor relațiilor sociale ce implică cheltuieli publice.
Capitolul II
NOȚIUNI DE BAZĂ ȘI ANALIZA COMPARATIVĂ A METODELOR DE FINANȚARE A DEFICITULUI BUGETAR
2.1 Deficit bugetar : forme și tipuri
Chestiunea privind alegerea unui raport optimal între volumul veniturilor bugetare și cel al cheltuielilor publice, precum și stabilirea unei devieri admisibile de la acești doi indicatori, a preocupat de-a lungul timpului mulți specialiști în domeniu, teoreticieni în vogă, și mințile multor guvernanți.Majoritatea acestor specialiști și teoreticieni sunt de părerea că doar un buget echilibrat sau cel puțin practic în echilibru, garantează o bună gestiune a resurselor publice ale țării.
După criza economică înregistrată în anii 1929-1930, majoritatea țărilor cu o economie concurențială de piață au început să își construiască, adopte, bugetele proprii cu deficit bugetar. Bugetele, este foarte necesar ca să reflecte posibilitățile reale și corecte ale economiei acelei țări, în ceia ce privește volumul cheltuielilor publice care pot fi finanțate la un moment dat.
Se vehiculează cu ideia, că nevoia de resurse publice suplimentare, în afară de cele curente, este determinată conform literaturii de specilitate de următoarele cauze.
Întocmirea bugetelor cu deficit;
Neconcordanța între termenele de încasare a resurselor curente ordinare , mai ales a celor din impozite și taxe, precum și necesitatea de a efectua plăți în conformitate cu prevederile bugetului aprobat;
Construirea unor bugete ce reflectă indicatori nereali, care nu sunt axate pe realitățile concrete ale economiei.
Ritmul necorespunzător al încasărilor bugetare, determinat de diferiți factori, etc.
Unele venituri, cum ar fi impozitul indirect, necătînd la faptul că se încasează în termeni regulatorii, depinde în mare măsură de voința plătitorului de a achiziționa anumite obiecte, precum și de posibilitățile acestuia, cum ar fi plata accizului pentru importul de automobile.
Potrivit doctrinei Romînești, dezechilibrul financiar public, este rezultatul cererii prea mari de resurse financiare public, în comparație cu soldurile ce se pot constitui la nivelul statului.
Este greu, sau chiar imposibil de a indentifica o țară, fie ea dezvoltată fie în curs de dezvoltare care să nu înregistreze un dezechilibru financiar public, altfel vorbind deficit bugetar, care defapt ține de esența tematicii abordate în prezenta teza.
Astfel, pentru a putea exprima în mod numeric acest dezechilibru, cel mai des, este utilizată noțiunea de deficit bugetar, în Romînia, pentru măsurarea dezechilibrului bugetar, se folosesc metode diferite, în funcție de care se identifică un anumit tip de deficit bugetar, respectiv, putem evidenția următoarele tipuri de deficit bugetar:
Deficit bugetar convențional – calculat ca diferență între încasările și plățile efective, reprezintă necesarul de finanțare a sectorului public. În metoda de măsurare a acestui tip de deficit bugetar, veniturile nu includ împrumuturile interne și cele externe, iar la nivelul cheltuielilor nu sunt luate în considerare rambursările datoriei publice din acel an, însă se regăsesc dobînzile la datoria publică;
Deficitul bugetar primar – exclude din deficitul convențional cheltuielile ce reprezintă dobînzile la datoria publică. Acest indicator, de fapt, este utilizat, la analiza ajustărilor ce trebuie realizate, la nivelul politicii fiscal.
Deficitul bugetar operațional – include deficitul bugetar primar și dobînda reală plătită în contul datoriei publice interne;
Deficitul bugetar structural – exclude din deficitul bugetar convențional încasările din privatizare, ce sunt considerate surse de finanțare și nu de venituri către bugetul public național;
Deficitul bugetar cvasi-fiscal – care evidențiază deficitul convențional și operațiunile cvasifiscale. Acest tip de deficit bugetar poate mări deficitul bugetar consolidat, și împingînd tot mai mult Guvernul pentru a contracta împrumuturi de pe piața externă. Totodată este de menționat că acesta este deficitul care este datorat unor întreprinderi de stat care sunt povară pe umerii bugetului public, întreprinderi care aduc pierderi sectorului public.
Tot mai des, caracteristic țărilor în curs de dezvoltare, este faptul că bugetele acestora, se aprobă și se încheie, cu deficit bugetar, datorită faptului că cheltuielile acestora sunt majore pe chînd veniturile bugetare sunt mult prea mici pentru a face față acestor cheltuieli.
Prinre cauzele generale de apariție a deficitului bugetar, se regăsesc următoarele: creșterea continuă a cheltuielilor cu rambursarea datoriei publice, creșterea cheltuielilor pentru securitatea staturlui de procurare a unor arme, a fost adesea o cauză pentru unele țări de intensificare a deficitului bugetar, chltuieli care adesea nu erau în mare parte prevăzute, sau erau prevăzute dar nu în astfel de cantități, totodată menționăm creșterea cheltuielilor pentru menținerea aparatelor guvernamentale, și alte structuri create de stat, etc.
Este de menționat asupra faptului că caracteristic țării noastre, sunt patru factori de bază ce individualizează deficitul bugetar, astfel, prima cauză este faptul că veniturile, încasările, nu sunt ulterior direcționate spre proiecte investitționale, dar spre consum. A doua cauză este faptul că sistemul fiscal este nefuncțional, nereceptiv la schimbările ce se produc din punct de vedere economic pe piață, în sensul majorării sau micșorării prețurilor, în acest context nefiind capabil de a se adapta automat la aceste fluctuații și mărimea cheltuielilor către BIP rămîne neschimbată. Altă cauză este majorarea nejustificată a cheltuielilor publice, cum ar fi proiecte ambițioase de ridicare a nivelului salariilor anumitor categorii de funcționari, etc. De recent Fondul Monetar Internațional, a menționat în urma unei cercetări că un procentaj impunător al acumulărilor datoriei publice, și ridicării nivelului de deficit bugetar, este efectul unor întreprinderi de stat neproductive, constisitor de întreținut. Iar în final, însă nu pe un plan secundar, este și incapacitatea Guvernului de a promova o politică fiscală și o situașie economică bazată pe venituri realiste, care sunt în concordanță cu condițiile comerciale.
Atragem atenția asupra faptului că, indiferent de cauzele apariției acestuia, deficitul bugetar necesită finanțare, prin metode funcționale și ghîndite potrivit situației concrete.
Potrivit sursei wikipedia (enceclopedia liberă, accesibilă în regim online), un deficit bugetar apare atunci chînd cheltuielile unei entități (guvern), depășesc volumul încasărilor către același buget.
Conform informațiilor aceleiași surse citate anterior, deficitul bugetar în Romania pentru anul 2005 este cu 13,5 procente mai mare dechît în anul 2004. Iar dacă e să analizăm anual acest proces, este reflectat o creștere semnificativă a acestuia, iar în aceste coniții specialiștii în domeniu, atrag atenția asupra faptului că, dintre măsurile cele mai importante pentru reducerea deficitelor bugetare, servește prioritatea reducerilor cheltuielilor de ordine publică, și alte cheltuieli administrative, eliminarea subvențiilor, mărirea bazei de impozitare, și desigur accent pe impozitele indirecte ca sursă importantă de venituri bugetare.
2.2 Instrumente și tehnici utilizate în țările dezvoltate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice
Avînd în vedere faptul că în ultima perioadă toate sau practic majoritatea țărilor înregistrează deficite bugetare, și în special acest factor este determinat de concepția potrivit căreia, deficitul bugetar este rezultatul creșterii nevoilor sociale, creșterii cheltuielilor publice, care sunt la un nivel ridicat vizavi de veniturile bugetare, specialiștii în domeniu încearcă să identifice acele puncte cheie care ar permite diminuarea acestui fenumen, numit deficit bugetar și crearea echilibrului bugetar, care în ultima perioadă devine în principiu un ideal al unei țări democratice.
Aceste repre expuse supra în ceia ce privește modalitatea diminuarii acestui fenomen, sunt numite instrumente și/sau tehnici utilizate de o anumită țară sau de ce nu chiar țări, deoarece în ultima perioadă și defapt potrivit realității ceia ce reflectă un bun rezultat este preluat și transpus în viață și de alt stat.
În această ordine de idei, analiza monografiilor și baza legală ce permite utilizarea unor instrumente și tehnici utilizate de țări, și în special de țările dezvoltate, mai mult sau mai puțin sunt similare. Aceste necesități apar în contextul în care, cu părere de rău este foarte dificil de a alege un raport echilibrat de venituri și cheltuieli odată cu adoptarea legii bugetar anule, ne referim la cazul nostru, deoarece unele țări adoptă legea pe un termen mai mare, cum ar fi 2 sau chiar 3 ani.
Astfel, în țările dezvoltate sau respectiv în curs de dezvoltare, care poate fi atribuită și Republica Moldova, ale căror finanțe publice, înregistrează anual deficit bugetar, se folosesc în principiu o mulțime de instrumente și credite guvernamentale precum și alte categorii pentru acoperirea acelor insuficiențe financiare înregistrare anual sau periodic (2 sau 3 ani).
Potrivit literaturii Romîne, aceste mecanisme și tehnici utilizate de țările dezvoltare sunt următoarele:
Bonuri de trezorărie sau alte instrumente de credit guvernamentale cu un termen mic de rambursare de obicei 1 an;
Obligațiuni guvernamentale pe termen mediu și lung;
Instrumente de credit guvernamentale care nu sunt negociate, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii;
Unele instrumente de credit pentru instituțiile din secctorul bancar și alte instituții de ordin financiar;
Alte împrumuturi guvernamentale.
Bonurile de trezorărie sau alte instrumente destinate creditării pentru acoperirea deficitelor bugetare curente, respective pe parcursul unui an fiscal, sunt adresate anume băncilor, instituțiilor financiare la fel și publicului larg.
Aceste hîrtii de valoare sunt emise cu un termen de scadență de obicei classic, cum ar fi trei, șase sau nouă luni. De exemplu pentru a indica unele exemple concrete privitor la tehnica utilizată de Franța, la acest capitol, menționăm că trezorăria publică, pune în circulație, pe un support material sau în cont curent:
Bonuri cu dobîndă anuală, ale căror dobînzi sunt plătite la scadența acestora, emise pe unu, doi, cinci sau chiar șapte ani;
Bonuri cu dobîndă variabilă, denumite BDV, și care contrar bonurilor cu dobîndă fixă sunt în permanență rezervate operațiunilor tradiționale ale pieței monetare.
Este de menționat că practica franceză, în ceia ce privește emisiunea bonurilor și a obligațiunilor de trezorărie a creat un nou punct de reper, concept chiar, numit – Valori de trezorărie, acestea la rîndul său reprezintă o categorie de calități specifice și un gen de lichiditate superioară celorlalte categorii de titluri de valoare.
Politica moenetară, influențează majoritatea acestor tehnici utilizate, în acest context ne referim la faptul că, în anumite situații, biletele de trezorărie pot constitui pentru bănci importante instrumente monetare, pe care le pot utiliza în anumite circumstanțe în fața băncii centrale pentru asigurarea așa numitor rezerve de lichiditate. În sensul acestei politici, fondurile puse la dispoziția trezorăriei vor crește, datorită vînzării acestor hîrtii de valoare, fapt ce generează un prim pas pentru realizarea pieței monetare secundare unde banca centrală să poată interveni pentru reglarea lichidităților bancare și a dobînzilor pe termen scurt.
Spre exemplu practica demonstrează că anii precedenți, pentru acoperirea deficitului bugetar anterior înregistrar, majoritatea țărilor dezvoltate folosesc titlurile de stat pe termen mediu și scurt.
Se pune la fel accent pe alegerea unor instrumente de credit optimale, care ar permite în principiu acoperirea în prim plan a deficitului de fonduri și desigur să fie capabile să satisfacă preferințele unor grupuri de investitori.
Tot acest context mai menționăm că, țările dezvoltate sau în curs de dezvoltare, dintre instrumentele cele mai des folosite se enumeră și titlurile de stat sub formă de obligațiuni. Spre exemplu în Franța, menționează Oliver Gordon că șaptezeci de procente din emisiunile Trezorăriei publice se axează pe patru produse cu dobîndă fixă și în special fără clauze patriculare, și anume obligațiuni de șapte, zece ani, cinsprezece și respectiv 25 de ani. Al cincilea produs reprezintă obligațiunile cu scandență de doisprezece ani și care sunt cu dobînda fluctuantă, variabilă. De asemenea atragem atenția că monografia stipulează faptul că, în Franța, s-au emis în ultimul timp două tipuri de obligațiuni cu dobîndă fluctuantă și anume, o obligațiune cu scadența determinată la cinci ani, și una cu scadența determinată la zece ani.
Totodată, în ultimul timp, printre tehnicile și instrumentele utilizate de țările dezvoltate sau în curs de dezvoltare, se evidențiază instrumentele de credit negociabile, pentru întreprinderile mici și mijlocii denumite de asemenea bonuri guvernamentale de economii. De obicei aceste titluri conțin valori mici pentru a fi accesibile unui număr larg de ofertanți, totodată acestea au ratele dobînzii destul de înalte precum și o lichiditate asigurată. De menționat că acestea adesea sau în majoritatea cauzelor, la contractarea lor, prevăd o clauză specifică în conținutul acestora și anume, creditorii pot cere oricînd rambursarea lor, anume acesta servește cauza că acel ce gestionează aceste bonuri guvernamentale de economii, să-și asigura aprovizionările în cauzul apariției unei astfel de situații.
Rata dobînzii pentru aceste categorii de titluri este de obicei satisfăcătoare, în sensul asigurării investitorului unui profit destul de rezonabil, însă aceasta deminde în anumite circumstanțe de înregistrarea ratei inflației.
O altă categorie destul de importantă, în sensul tehnicii sau intrumentelor, reprezintă desigir și sistemul instituțiilor financiare, care pot genera finanțarea sau refinanțarea datoriei publice respectiv acoperirea deficitului bugetar înregistrat pentru anii precedenți și de ce nu deficit actul deoarece acesta se comansează. În această ordine de idei atragerea resurselor financiare din acest sector, numit sectorul bancar sau instituțiilor financiare ca fiind o categorie mai restrînsă de subiecți participanți la acoperirea deficitului bugetar, în sensul existenței acestui instrument de acoperire a deficitului bugetar actual sau de fapt mai bune zis înregistrat de mai mulți ani, se poate realiza pe calea unor instrumente nefiind negociate, pentru care se obțin diferite împrumuturi de ordin privat.
Dacă este să analizăm această categorie de instrumente/tehnică, utilizată, avantajele unor asemenea împrumuturi constau în aceia că nivelul creditelor scadente, modul de rambursare a acestora precum și rata dobînzii, care poate fi fixă sau fluctuantă, variabilă, pot fi adaptate și aduse la condițiile reale ale investitorului, dar la care în consecință remarcăm politica bugetar fiscală aplicată de la caz la caz precum și de la stat la stat.
În majorittea sau practic în majoritatea țărilor, autoritățile recomandă, deasemenea și oganismele internaționale, așa cum este Fondul Monetar Internațional, impune gestionarul datoriei publice să utilizeze tehnici și mijloace specifice pieței proprii, determinînd colectarea resurselor financiare în mod autonom, descentralizat, dar aceasta trebuie să fie reflectat de la caz la caz deoarece o tehnică sau un instrument utilizat de o țară pen tru acoperirea deficitului bugetar nu poate fi aplicată în toate statele lumii înconjurătoare deoarece concepțiile sociale, politice și de altă categorie pot fi diferite și nu în ultimul rînd concepția juridică și economică.
Mai menționăm că un alt instrument aplicabil în interior chît ți în exterior sau alt fel spus pe plan intern și internațional, se referă – finanțările externe, care se pot constitui din resurse importate și de cele mai dese ori acestea reprezintă o ultimă soluție sau chiar șansă, pentru acoperirea deficitelor bugetare curente, dar în special a datoriei publice, soluție ce se individualizează astfel:
Atragerea de lichidități internaționale;
Contractarea de împrumuturi.
Dacă este să atribuim o noțiune lichidității internaționale se are în vedere evoluția unui ansamblu de posture ale bilanțurilor Trezorăriei publice, precum și ale băncii centrale, în legătură cu operațiunile lor prestate pe termen scurt, mediu și respective lung cu nerezidenții, noțiune definite de legislația fiscal actuală, precum și prin instituirea de depozite și încasarea datoriilor scadente de la debitori internaționali. De asemenea la această categorie se vehiculează cu conceptual obligării exportatorilor internaționali de a încasa creanțele la termenul prevăzut, etc.
Împrumuturile externe sunt determinate și în fond constau în operațiuni pe termen lung, și foarte rar pe termen mediu. Acest factor este determinat de considerentul diminuării unor riscuri și de ce nu spre speranța evoluării economice în sens pozitiv prin posibilitatea achitării creditelor sau altor categorii de contractări de pe plan extern.
Evidențiind cele mai generale aspect ale prezentului subcapitol, menționez că, realitatea elucedează că nu doar Franța, și nu doar Romînia sau Republica Moldova, aplică tehnicile și practicile descries anterior, însă este de evidențiat că fiecare stat iși are poporul său, organelle proprii de conducere, care în funcție de circumstanțe, idei, concluzii, adoptă una sau alta, sau chiar mai multe concomitant, instrumente și practici, dar fiecare are specificiul său, din considerentele că, ideologiile sunt propri fiecărui stat, investițiile spre modernizare sunt la diferite trepre pentru diferite țări, spre exemplu Republica moldova, mai are mult cu părere de rău pînă chînd decizia va fi luată în favoarea investirii în informatică spre exemplu, dar cu toate că este și normal din considerentele că multe lucruri în țară au rămas așa cum arătau zece sau douăzeci de ani în urmă. Este rezonabil sau nu, dar politica bugetar fiscal actuală cu părere de rău înregistrează eșecuri, migrație este în vogă pentru tineri chît și pentru vîrstnici, așezarea geografică benefică însă, organizarea administrativ-teritorială suferă modificări. Vectorul european șchiopătează, deficitul crește, iar soluția bună – greu de găsit.
Este relevant faptul că, existența și înregistrarea în creștere a deficitului bugetar se datorează după cum am menționat și în pargarafele anterioare, mai multor cauze, cum ar fi, scăderea volumului activității economice, agenților economici, întreprinzătorilor individuali, celor cu patent, etc, ceia ce reflect o scădere a bazei de impozitare din punct de vedere fiscal și deci în final o scădere a veniturilor bugetare, tottodată menționăm creșterea cheltuielilor pentru anumite programe sociale, și de ce nu creșterea sectorului negru al economiei, care characteristic foarte mult este Republicii Moldova.
Pentru a promova o politică fiscală, evident, satisfăcătoare pentru o categorie majoritară de contribuabili, aceasta trebuie determinată la un anumit nivel mai ridicat sau scăzut al bazei impozabile prin prisma unei analize pe termen mediu și lung, deoarece sunt reflectați indicatori estimativi mai reali, pentru detrminarea unui cuantum necesar, real și sufient, deoarece nivelul ridicat al impozitelor crează stoparea unor categorii de întreprinzători din din activitatea acestora incluv deschiderea unor agenți economici producători noi, datorită nerentabilității activității desfășurate de aceștea.
Indiferent de cauzele apariției acestui deficit bugetar, fenomen actual, acesta necesită finanțare, acoperire, iar problema finanțării deficitului bugetar, și a alegerii unui instrument sau tehnici optime și rezonabile, este obiectul unor nenumărate seminare, înturniri ale celor mai illuminate minți din rîndul economiștilor. Ceia ce vom încerca să expunem în capitolul III al prezentei lucrări privindmodalitățile de finanțare în special applicate în Republica Moldova la etapa actuală.
Mai mult ca atît neaplicarea unor instrumente optime privind finanțarea deficitului bugetar, poate genera apariția unor noi pîrghii de creștere a acestuia, și mai cu seamă creșterea datoriei publice, unde aceasta reprezintă una dintre problemele de bază ale economiei de piață, astfel datoria publică reprezintă o povară a înregului popor care an de an este indentificată prin cifre impunătoare, ce apasă în present pe umerii societății, și în viitor pe umerii generațiilor ce urmează să lupte cu acest fenomen.
2.3 Instrumente folosite în România pentru finanțarea deficitului bugetar
Tehnicile și instrumentele folosite la etapa actuală de dezvoltare în Romînia, pentru finanțarea și/sau refinanțarea deficitului bugetar, și a datoriei publice, la capitolul creditare, deoarece creditele reprezintă la rîndul său unul din instrumentele folosite de Romînia la acest domeniu, se regăsește creditele acordate de Banca Națională a Romîniei, aceste credite sunt acordate de obicei pe termen scurt, și folosite la acoperirea golurilor temporare de casă și respectiv a deficitelor bugetare curente. Aceste fluxuri de contractări generează un șir de operațiuni iar în sistemul bancar acestea generează mijloace financiare de un număr impunător, care de fapt reprezintă sursa de bază a existenței pentru multe instituții financiare.
Potrivit doctrinei și sitorii Romîne din acest sector economic, aceste credite după revoluție erau nepurtătoare de dobînzi, iar în prezent dobînda lor este cea oficială, dobîndă oficială a băncii centrale, și este suportată din bugetul de stat, Banca Națională a Romîneiei în ce vizează contextul dat, plătește o dobîndă la cursul zilei pentru ceia ce reprezintă disponibilitățile Trezorăriei statului Romîn, aflate în contul curent general, aflat la Banca Națională a Romîniei.
Avantajul acestor resurse financiare, este acela că ele pot fi achiziționate destul de rapid, în virtuatea necesităților, sporind imediat lichiditățile Trezorăriei statului, dare care are și un dezavantaj și anume constă în faptul că aceste resurse trebuie restituite tot așa de rapid cum au fost și achiziționate.
O altă resură de finanțare sau refinanțare a deficitului bugetar al Romînei a fost cea folosită cam prin anii 1992, prin emiterea obligațiunilor de stat cu o dobîndă fixă, fiind vîndute polulației prin intermediul Casei de Economiei și Consemnațiuni. Din considerentele că încă în acele perioade nu erau organizate așa numitele Trezorării ale statului, centralizarea resurselor în contul bugetului de stat s-a efectuat prin intermediul sucursalelor județene numite pe acele timpuri ale Casei de Economii și Consemnașiuni, și respectiv sucursalele Băncii Naționale a Romîniei și centralele acestora.
Alt tip de împrumut aplicat, este acel împrumut contractat de Trezorăria statului prin intermediul sistemului buncar și al agenților economici. Dobînda unor astfel de credite contractate este stabilită potrivit legii în baza licitațiilor publice, organizate și efectuate potrivit actelor normative în vigoare, care este organizată de Banca Națională a Romîniei, care acționează în aceste circumstanțe ca agent public al statului.
Odată cu anuu 1999, și cu apariția trezorării statului, aceasta a recurs la o modalitate nouă și anume de a se împrumuta inclusiv și de la populației, prin atragerea economiilor ca fiind cele disponibile ale acestora, folosid dobînda fixă la această categorie de contractare, prin așa numitele subscrieri de numerar și transferuri în cont prin virament. Ca efect aceste tehnici și principii utilizate au realizat un sistem evidențiabil, însemnat, de venituri statale, prin eliminarea comisioanelor, care erau plătite pentru asemenea operațiuni unităților Caselor de Economii și Consemnațiuni precum și altor intermediari ale acestei instituții.
Din considerentele că certificatele de trezorărie sunt purtătoare de dobînzi, și anume fixe, iar în majoritatea cazurilor ele nu se rambursează la scadență, aceste subscrieri se transformă în depozite, iar la calculul dobînzii finale, se ține cont de suma subscrisă precum și în special de suma dobînzii capitalizate.
La fel cum se proacedează la alte categorii de economii, dobînda care este calculată pentru subscrieri la împrumuturile de stat, precum și anume la cele transformate în depozite, sunt suportate de prevederile care sunt stipulate în bugetul de stat.
Este de menționat că în Romînia elaborarea bugetului, pe chît de posibil corectă, analizată temeinic, prin folosirea unor mecanisme de preveziune, metode care permit evidențierea impactului economic, social și politic, al operațiunilor de cheltuieli și de venituri reprezintă unul dintre instrumentele sau tehnică utilizată la o fază incipientă de diminuare a deficitului bugetar.
Romînia folosește unele metode clasice de dimensionare a veniturilor și cheltuielilor bugetare printre care, teoria menționează – metoda automată unde se iau, drept bază pentru întocmirea bugetului anual pentrru următoarea perioadă, veniturile și cheltuielile penultimulului an, al cărui exercițiu a fost încheiat. Metoda fiind una ușor aplicabilă dar ineficientă de multe ori deoarece nu se bazează pe realitate, ci pe memente deja care și-au perdut efectul și a expirat timpul lor, în esență nefiind realiste și care nu include analiză actuală economică de elaborare a acestei sinteze bugetare.
Altă metodă este metoda – majorării sau diminuării, unde ca puncte de reper se ia o perioadă lungă de timp de aproximativ 5 ani, ultimii cinci ani, și ca rezultat actualul buget ori se micșorează ori se majorează, în dependență de analiza celor cinci ani consecutivi, fără careva înreruperi, dar care este la fel una nerealistă, fără mari analize detaliate privind creșterea sau diminiarea economică actual prognozată.
Și desigur metoda evaluării directe, care este una dintre cele mai rezonabile metode, ce se caracterizează prin efectuarea unor analize detaliate a fiecărei categorii de venituri și a fiecărei categorii de cheltuieli. Aceste estimări permit o ajustare pe chît de reală și rezonabilă a unei aprobări reale a bugetului cu posibilitatea încasării unor venituri în plus privind acoperirea datoriei publice a statului în contextul unbor contractări externe sau interne.
Evaluarea cheltuielolor publice, însă, este de menționat că nu înseamnă fără îndoială creșterea acestora, ci dimensionarea acestora la o arie de extindere în așa fel încît, deficitul bugetar să fie înregistrat ca fiind suportabil sau posibil de acoperire în urma execuției bugetare indiferent de timpul finanțării acestora, cu condiția că finanțarea acestuia nu generează o mai mare datorie publică pentru generațiile viitoare sau actuale.
Metode privind elaborarea buegtului de stat anual sau în dependență de perioada elaborării acestuia deoarece acesta variază de la stat la stat, sunt foarte multe, însă în calitate de exemple acestea au fost evidențiate din considerentul că manifestă o politică, sau o tactică, de evitare din timp a apariției deficitului bugetar și posibilitatea reală de diminuare chiar a datoriei publice actuale.
Dacă este să ne pronunțăm vizavi de o metodă sau alta, categoriei aplicabile, ce ține de metode, aceasta se determină de diferiți factori, termeni, factor politic, și mai ales cert este că aceasta depinde de guvernarea națională în detrimetul căruia poporul a optat.
Modelul aplicat de Romînia, este preluat în esență din Europa, de alt fel, menționăm, că Uniunea Europeană, este finanțată din resursele proprii, care vin din contrubuțiile statelor membre, la origine, în momentul intrării în vigoare a Tratatului de la Paris în anul 1952, existau resursele proprii ale Comisiei Europene, de Cărbune și Oțel (CECO).
În acest context, aplicînd un șir de instrumente și tehnici în ceia ce vizează finanțarea deficitului bugetar în Romînia, pe lîngă altele se mai înregisrează și împrumuturile externe ca o categiorie aparte, și o altă posibilitate de finanțare a deficitului bugetar, care constă în emiterea unor obligațiuni pe pețe internaționale de capital sau contractarea împrumuturilor directe de la băncile și instituțiile financiare internaționale.
Dar, cu părere de rău atragerea acestor împrumuturi generează o creștere a datoriei publice, sau cu alte cuvinte ulterior se impune o povară fiscală mai mare pe seama contribuabililor, cetățenilor, agenților economici ce practică activitatea de întreprinzător în vederea eliminării golurilor bugetare.
Această finanțare a deficitului bugetar nu doar în Romînia aplicată, ci și în Republica Moldova în special, este catalogată ca o modalitate noninflaționistă, întrucît pe termen scurt, utilizarea ei nu exercită influență asupra masei monetare. Însă pe cale adversă, pe termen lung, finanțarea deficitului bugetar prin datorie, poate deveni cauza unei inflații mai înalte comparativ cu cea care ar fi determinată de finanțarea deficitului bugetar prin emiterea masei monetare.
În Romînia, una din problemele esențiale, în ceia ce vizează, economia națională, reprezintă deficitul bugetar, ca defapt și în orce alte țăro dezvoltate sau în curs de dezvoltare în special, mai ales în condițiile în care societatea conștientieză ce reprezintă datoria publică, care reprezintă o povară, iar finanțarea deficitului bugetar are o serie de implicații pe plan național asupra ratei dobînzilor la creditare și/sau altor categorii de împrumuturi.
În acest context, menționăm că, deficitul bugetar, și mecanismul de tratare a acestuia pe plan național în Romînia, este reflectat prin prisma unor statistici în sens pozitiv, și este benefic că acesta înregistrează tendință de diversificare a instrumentelor și tehnicilor utilizate în ceia ce privește diminuarea datoriei publice și diversificarea și aplicarea celei mai optime metode de eleaborare a bugetului de stat care să fie capabilă să înregistreze un curcuit economic bazat pe balanță bugetară.
Cu cît un stat înregistrează deficite bugetare într-o măsură crescătoare, cu atît nivelul datoriei publice are tendința de a crește în continuare, iar astfel acesta urmează să fie rambursată pe viitor împreună cu dobînzile aferente, sau chiar penalități aferente cifrei datorate. Rambursarea datoriei publice reprezintă în esență o obligație a statului necondiționată și în principiu irevocabilă de plată principală și a dobînzilor și respectiv altor plăți aferente, directe determinate de datoria înregistrată.
În fond, datoria statală este de două tipuri, și anume, datoria internă, atunci chînd statutul contractează pe plan intern cu diferiți agenți economici sau persoane fizice, și respectiv datoria externă, provenită din împrumuturile din străinătate, sau alt fel expus, potrivit noțiunilor fiscale, unul dintre subiecții contractării sunt nerezidenții.
În concluzie, menționăm că fiecare stat alege instrumentul sau tehnica proprie de finanțare a deficitului bugetar pentru a nu permite creșterea datoriei publice și finanțarea deficitului bugetar prin metoda împrumuturilor care nu este una rezonabilă, si care înregistrează consecințe negative al aplicabilității acesteia.
Raportat la Republica Moldova, aceste tehnici sunt caracteristice și statului nostru, totuși am menționa că împrumuturile îndeplinesc un rol pozitiv, în condiția în care sursele financiare sunt îndreptate corect, cum ar fi dezvoltarea industriei, modernizarea agriculturii, construcția căilor de comunicație, protecția mediului înconjurător, deoarece în asemenea situații, aceste investiții, crează oportunitatea creșterii și sporirii producției materiale, la asigurarea unor resurse pentru rambursarea datoriilor interne sau externe, din considerentele bunelor practici, și promovării interconexiunii de producție, care reprezintă esența dezvoltării pe plan mondial nu doar internațional.
Capitolul III
DINAMICA ȘI STRUCTURA DEFICITULUI BUGETAR
ÎN REPUBLICA MOLDOVA ȘI METODELE DE FINANȚARE
3.1 Finanțarea deficitului bugetar – premisa balanței bugetare
În cuprinsul paragrafelor precedente, am încercat să expunem unele principii și tehnici utilizate în alte țări în ceia ce reflectă esența deficitului bugetar și cum acestea tratează deficitul bugetar și finanțarea datoriei publice, astfel în cele ce urmează vom încerca să expunem aceste chestiuni în modalitatea în care sunt tratate pe plan național în Republica Moldova.
Avînd în vedere că Republica Moldova înregistrează deficit bugetar, desigur că o problemă foarte importantă constituie în special pentru economia noastră, care este cea mai rezonabilă si eficientă sursă de finanțare a deficitului bugetar național. Pentru aceasta vom prezenta categoriile, tipurile de deficit bugetar național, potrivit susrselor naționale bibliografice, în acest context menționăm:
Defict efectiv numit și primar, care reprezintă diferența negativă dintre veniturile și cheltuielile bugetului executat în decursul unui an (curent);
Deficitul structural, care reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile bugetare calculat în condițiile ocupării depline, iar modificările ce pot surveni în deficitul structural reprezintă și sunt interpretate drept efecte generatoare ale politicii bugetar-fiscale discreționare;
Deficitul ciclic, care reprezintă înregistrarea diferenței dintre deficitul actual și cel structural, modificările în deficitul ciclic, evidențiază schimbările ce se produc vizavi de presiunea fiscală sau în legătură cu aceasta precum și în legătură cu cheltuielile guvernamentale, care de obicei se produc automat în condițiile unor evoluții normale, unde evoluiază și rata șomajului precum și inflația pe fondul unui ciclu de afaceri.
Deficitul total, reprezintă același deficit primar (diferența negative dintre veniturile și cheltuielile bugetului executat pentru anul curent) la care se adaugă și dobînzile aferente împrumuturilor respective.
În majoritatea cazurilor, creșterea datoriei publice, duce sau poate duce la faptul că eliminarea acesteia poate devein principal și chiar unica cauză a deficitului bugetar total.
După cum am expus anterior, cauzele apariției deficitului bugetar sunt cele mai diverse, însă, indiferent de aceste cauze, acestea necesită a fi finanțat, în sensul eliminării sau cel puțin diminuării deoarece crează povara datoriei publice pentru generațiile viitoare, per general aceste cauze ale apariției ar fi – scăderea volumului activității economice la nivel național, ceia ce duce la micșorarea veniturilor persoanelor atît fizice chît și juridice, ceia ce înseamnă ca scade baza impozabilă din punct de vedere fiscal și respective micșorarea veniturilor bugetului de stat și unităților administrativ-teritoriale, creșterea cheltuielilor administrative în vederea finanțării unor acțiuni de ordin social, de binefacere, precum și practicarea unor activități neînregistrate din punct d vedere legal sau alt fel spuns creșterea sectorului negru al economiei, și multe altele.
Îm mod obișnuit, pentru atinuarea deficitului bugetar impune o diminuare a cheltuielilor, o creștere veniturilor sau respective o combinare a acestora. De obicei potrivit practicii naționale și cea internațională, creșterea veniturilor bugetar se realizează prin anumite mecanisme, cum ar fi – creșterea ratelor de impozitare a persoanelor fizice și celor juridice, introducerea unor noi impozite determinate prin lege, colectarea mai eficientă a contribuțiilor fiscal prin munca unor cadre, și alte modalități.
Totodată trebuie de evidențiat faptul că modificarea acestei politici fiscale, prin majoarea sau micșorarea unor impozite, sau introduce altor noi impozite pot genera efecte negative asupra economiei per ansamblu în contextual în care acestea sunt brusc stabilite, și mai ales excesive, la care societatea nu poate face, fapt ce poate genera micșorarea consumului, cheltuielilor, etc, iar ca rezultat o noua lovitură bugetului de stat.
Indiferent de timpul, cauzele apariției deficitului bugetar, acesta, la nivelul țării noastre necesită a fi finanțat, în sensul micșorării pină la balanțarea bugetului national ceia ce este foarte dificil, adesea chiar imposibil datorită condițiilor sociale, politice și de altă natură existente pe plan national sau de ce nu chiar global. În literatira de specialitate întîlnim mai multe tipuri și modalități de finanțare a deficitului bugetar care le vom trata în paragraful ce urmează, în sensul apariției balanței bugetare naționale.
Vorbind despre balanța bugetară, aceasta reprezintă echilibrul dintre totalul veniturilor și totalul cheltuielor stabiliți pentru perioada unui an, deoarece Republicii Moldova îi este characteristic adoptarea legii bugetare pe parcursul unui an calendaristic, în acest context, potrivit legislației naționale, după ce este adoptată legea bugetar anuală, nici un proiect de lege, altul dechît priecte în ceia ce privește modificarea legii bugetare anuale respective, care are drept urmare majorarea cheltuielilor bugetului de stat sau reducerea veniturilor bugetului de stat nu pot fi examinate de Parlamentul Republicii Moldova, dacă acestea nu include sursa reală de acoperire a pierderilor în scopul menținerii nivelului deficitului bugetar stability prin legea bugetară aprobată. Totodată atragem atenția că, nici o lege, alta dechît privind modificarea legii bugetare anuale respective, care prevede reducerea excedentului bugetului de stat aprobat sau majorarea deficitului bugetar, nu poate fi adoptată.
Conform procedurii legale, dacă în procesul executării bugetului de stat, sporește nivelul deficitului bugetar, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, are competența de a bloca cheltuieli în cuantum sufficient pentru menținerea nivelului deficitului aprobat prin legea bugetar anuală. Orce decizie de a majora deficitul bugetar sau de areduce excedentul bugetar se realizează în fond printr-o modificare separate a legii bugetar anuale, cu condiția să fie conformă obligațiunilor interne și externe asumate de către stat în procesul îndeplinirii atribuțiilor sale.
Avînd în vedere cele relatate în capitolul precedent, în conexiune cu finanțarea deficitului bugetar în Romînia, un instrument care este acordarea de împrumuturi, characteristic bugetelor locale (conform organizării administrativ-teritoriale), acordarea de împrumuturi pentru acoperirea deficitului bugetar local, se efectuiază în baza unei cereri scrise din partea consiliului județean, sau respective cel local, în care este stipulate volumul droit al împrumutului și termenul de rambursare, care nu trebuie să depășească finele anului current, precum și se specific concret îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de legislația în vigoare privind finanțele publice locale, la care se anexează printer altele următoarele acte: copia hotărîrii consiliului județean sau cel local după caz de contractare a împrumutului, bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul respectiv, execuția veniturilor și cheltuielilor la data la care se solicită împrumutul, și respectiv Ministerul Finanțelor Publice al Romîniei analizează și ea decizia de rigoare privind acceptarea sau respingerea demersului respectiv.
Balanța bugetară, reprezintă un ideal financiar, calificativul căreia este perfecțiunea monetară, din considerentele că, conștiința națională este liberă, este curată, iar generațiile ce urmează să nu fie datornice unor diferiți subiecți naționali sau internaționali.
Deci, a finanța deficitul bugetar, reprezintă tendința spre idealul echilibrului bugetar, balanței bugetare, din considerentele libertății de acțiune cu banii disponibili, precum și lipsa posibilității de ridicare a unor penalități aferente unor împrumuturi contractate pe plan intern sau extern de la organisme internaționale. Din aceste considerente a munci la capitolul modalitatea efecintă de finanțare a deficitului bugetar, reprizintă un prim pas pentru premisa balanței bugetare. Mai mult ca atît investind corect banii publici, Republica Moldova, adoptă o politică eficientă de dezvoltare, care reprezintă o reproducere de bani, iar aceasta generează acoperirea datoriei publice, acumulată de ani în șir.
Datoria publică, prezintă efectele sale specifice în economia Republicii Moldova, și îmbraca forma dezlocuirii sau repsectiv stimulării investițiilor, ca urmare a unei politici bugetar-fiscale defecțioase, deoarece este un punct de reper neatractiv pentru investitorii străini. Astfel pe măsură ce statul nostru mărește cheltuielile publice, lovește economia națională, cu efect negativ asupra investițiilor. Pe termen lung, datoria publică influiențează alt factor principal și anume, producția națională.
La general, mecanismul formării datoriei publice este foarte simplu – deficitul bugetar periodic, anual este în creștere și nu este finanțat sau este finanțat incorect, cheltuielile administrative statale, cresc, indiferent de categoria acestora, contractările de împrumuturi la fel, și respectiv economia degenerează iar, datoria publică crește sub cifre imense, iar în rezultat povara este pe umerii generațiilor următoare.
3.2 Metodele si sursele de finanțare a deficitului bugetar în
Republica Moldova
Potrivit literaturii de specialitate, indiferent de cauzele apariției deficitului bugetar, acesta necesită finanțare, iar teoria și practica, evidențiază faptul că această problematică, privind finanțarea deficitului bugetar, a preocupat și preocupă dea lungul timpului mulți economiști, teoriticieni și practicieni, totuși potrivit acestor teorii și studii efectuate la acest domeniu, dea lungul timpului au fost evidențiate mai multe metode de finanțare, aplicate atît în republica Moldova chît și în alte state europene și non europene cum ar fi Statele Unite ale Americii, Anglia, și altele. Acestea au devenit aplicate în diferite state din considerentele că pe parcursul unor perioade îndelungate de timpuri au dat roade, în sensul diminuării deficitului bugetar și creării premiselor balanței bugetare.
Astfel, în cele ce urmează vom încerca să enumerăm unele din cele mai importante și unele din existentele modalități de finanțare a deficitului bugetar, potrivit literaturii naționale de specialitate, în acest context, indicăm:
Emisiunea Monetară – această categorie, modalitate de finanțare a deficitului bugetar se caracterizează prin faptul că, statul, prin intermediul competențelor sale, pentru a finanța deficitul bugetar purcede la emisiune monetară pentru acoperirea acestuia. Potrivit legislației naționale, și anume legea cu privire la bani, nr.1232 din 15.12.1992, dreptul exclusiv de a pune în circulație leul, și moneda divizionară, precum și de a le retrage din circulație aparține Băncii Naționale a Moldovei, care stabilește valoarea bancnotelor și a monedelor inclusiv a semnelor lor distinctive. Este de menționat că creșterea masei monetare în economie fără acoperire conduce la creșterea ratei inflației, care la rîndul său este faptul reducerii puterii de cumpărare a banilor, pierzînduși valoarea lor. La fel, pierderile agențiolor economici din faptul deprecierii banilor, este numit potrivit literaturii de specialitate, impozit inflaționist, prin intermediul căruia, o parte din veniturile acestora, se distribuie în folosul statului, sau chiar o mare parte din veniturile lor.
Mai invocăm faptul, că modalitatea finanțării deficitului bugetar prin emisiune monetară, are și un aspect pozitiv, din considerentele că este o metodă de finanțare foarte operative, fără scurgerea unor mari perioade de timp prvind acoperirea acestuia, mai mult ca atît nu necesită dezbateri îndelungate în aprlament, însă cel mai mare dezvantaj și defapt este unul colosal, este efectul inflaționist. De obicei, în cazul finanțării deficitului bugetar prin emisiune monetară, deficitul buegtar statal, și respective instabilitatea financiară acutăa sistemului financiar poate relative constant să se aprofundeze, datorită creșterii ratei inflației, societatea conștient amînă achitarea impozitelor fiscal determinate de lege, deoarece din rezultatul acesta, al achitării impozitelor cu întîrziere, întreprinzătorii în principiu cîștigă, defalcările fiscal constituie bani devalorizați.
Un exemplu foarte cunoscut servește, emisiunea monetară pentru finanțarea deficitului bugetar, în Mexic, unde prin anii 80, promovînd politică prin care baza monetară a crescut considerabil, în cuantum de 80 sau chiar 90 procente pe an, a determinat o creștere a inflației cu 100 sau chiar 130 de procente pe an, pentru perioada respective.
În concluzie menționăm că această sursă de finanțare este în fond, una negativistă, din considerentele ridicării colosale a ratei inflației, devalorizării monedei naționale, iar singurul aspect pozitiv, operativitatea finanțării deficitului bugetar, care pe cale de consecință, nu este una rezonabilă.
Creșterea încasărilor fiscale la buget prin modificarea ratelor de impozitare determinate prin modificarea legislației în vigoare sau altor categorii de fluctuații în sfera vamală sau fiscală – această modalitate de finanțare a deficitului bugetar, este de menționat că este foarte caracteristică Republicii Moldova, și fiind foarte des aplicată la nivel national. Creșterea considerabilă a ratelor de impozite, poate reduce deficitul bugetului de stat, însă aceste surse sunt limitate, ori acestea nu pot fi ridicate la infinit întrucît nu ar fi rezonabil într-o țară democratică.
Dacă este să analizăm această modalitate de finanțare a deficitului bugetar atunci este de menționat, că această categorie produce efecte positive în sensul acoperirii deficitului bugetar doar pentru perioade scurte de timp, sau chiar periodice, din care considerente este foarte simplu de explicat, astfel creșterea ratei de impozitare, agenții economici sau alte personae ca fiind contribuabili, achită la momentul determinat de lege aceste impozite, însă în cele ce urmează această creștere a ratei de impozitare crează descurajarea acestor agenți economici sau chiar a unui sau mai multor sectoare la capitolul deschideri noi afaceri, extinderi, din considerentul descurajării acestora prvind extinderea activității economice, fără profit, mai mult ca atît exemple elocvente servesc faptul micșorării consumului, micșorării investițiilor și alte categorii de acest gen.
În acest context, ne expunem ideia că, cota de impozitare totuși nu poate rămîne la același nivel pentru perioade infinite, și mai mult ca atît nu poate fi characteristic pentru toate țările din considerentul că la baza determinării acestora trebuiesc luate în considerație un șir de factori cum ar fi, sociali, economici, politici, demografici, istorici, etc. Drept urmare, mărirea acestor rate de impozitare, nu întodeauna permite acoperirea deficitului bugetar ca fiind soluția optima, din considerentele că este una periodică și inclusive pot avea efecte cu mult mai negative pentru viitor în ceia ce privește activitatea economică națională și diminuarea deficitlui bugetar de stat.
Vînzarea de active, propritate a statului – această modalitate de finanțare a deficitului bugetar este caracteristică prin faptul că, statul pentru a recurge la finanțarea deficitului bugetar, vinde anummite active propritate a sa, cum ar fi terenuri, întreprinderi, precum și alte categorii de active ale statului. La aceste modalități de obicei, statul recurge foarte rar din considerentul că acestea sunt limitate.
Împrumuturi interne sau emiterea obligațiunilor de stat – la această categorie am încercat să ne expunem suficient în ceia ce privește statul Romîn, în cadrul capitolului precedent, însă menționăm, tituși, că această modalitate de finanțare a deficitului bugetar se rezumă la faptul că finanțarea deficitului prin intermediul datoriei publice presupune purcederea la împrumuturi pe piața internă a Republicii Moldova precum și cea externă
Pentru finanțarea deficitului bugetar prin împrumuturi interne, constă în emiterea obligațiunilor de stat, astfel în acest context, Guvernul nostu, de regulă prin intermediu Băncii Naționale a Moldovei, pune în vînzare pe piața internă obligațiuni de stat. Iar fluxul de bani, încasările sunt vărsate pentru acoperirea deficitlui bugetar ănregistrat în legea bugetar anuală.
În cazul deficitlui buegtar respective, prin regurgerea la împrumuturi de la agenții economici, generează apariția resurselor economice disponibile în sectorul privat, către sectorul public, și deci mai departe spre alți agenți economic ice cumpără obligațiuni de stat, creinduse astfel un circuit.
Rezultatul determinat de acest efect, este o creștere a ratei dobînzii, deoarece cererea de monedă crește, iar în astfel de condiții unde cererea de monedă crește, rata dobînzii are tendința de a se majora. Totuși acest fenomen are și consecințe negative prin faptul că investițiile private se reduc, se reduc cheltuielile legate de consum, reducerea procurării bunurilor materiale de o categorie de lungă durată, și altele, provocînd o atmosferă temperate în societate datorită acestor efecte generate în economia națională.
Împrumuturi externe – reprezintă un alt gen, și posibilitate de finanțare a deficitului bugetar, care constă în emiterea obligațiunilor pe piața sau piețe internaționale, sau respective contractarea unor împrumuturi de ordin international, de la subiecți internaționali cum ar fi bănci internaționale și alte instituții financiare internaționale.
Totuși, această modalitate de finanțare a deficitului bugetar poate crea o povară și mai mare asupra bugetului de stat din considerentele că crează premise ale apariției unei poveri fiscal dureroase pentru generațiile viitoare și anume datoria publică, sau cu alte cuvinte o creștere a poverii fiscal viitoare contribuabililor naționali pe seama cărora se pune această povară a datoriei publice datorită contractării statului pe plan extern. Astfel finanțarea deficitlui bugetar prin prin intermediul datoriei este considerate potrivit literaturii de specialitate o metodă noninflaționistă, întrucît dacă este contractată pe termen scurt nu exercită careva influență asupra masei monetare puse în circulație, alta este consecința chînd contractarea este efectuată pe termen lung, care produce efecte secundare la rîndul său, și poate devein cauza unei inflațiimai înalte comparative cu ceia care ar fi determinate de finanțarea prin emisiune monetară.
Mai mult ca atît în caz de finanțare prin împrumut poate apărea un risc numit potrivit literaturii autohtone de specialitate, efect de avalanșă al datoriei care apare datorită faptului că, contractarea împrumuturilor, care nefiind nerambursate la timp sau chiar fiind contractate sunt purtătoare de dobînzi sau chiar penalități, care agravează deficitul la rîndul său și mai mult și respective la o nouă datorie publică, iar aceasta la noi dobînzi și așa cercul respective continua cu părere de rău.
Pe parginea acestor tipologii de finanțare a deficitului bugetar actual al Republicii Moldova, este greu de expus pe faptul că există acea metodologie perfecta de finanțare a deficitului bugetar, din considerentele că toate acestea își au efectele sale proprii, și anume partea negativă, și astfel nu putem prelua un model sau altul aplicîndu-l fără ezitare, aplicarea unuia sau altei categorii implică o analiză detaliată a unor fenomene ce ar putea urma, sub premisa generării unei avalanșe inflaționiste, sau de altă categorie.
În acest context, ținînd cont de faptul că a prelua un model sau altul de finanțare a deficitului bugetar din cele expuse anterior, necesită maximă atenție și fiecare dintre acestea implică aspecte negative, însă clar lucru că este rezonabil să-l preluăm pe cel cu efectele secundare minime, iar aceasta implică analize destul de serioase, și în special cu durată în timp și spațiu.
Analiza, dinamica și structura deficitului bugetar al
Republicii Moldova
Deficitul bugetar al Republicii Moldova, dacă este să fie analizat din mai multe puncte de vedere, atunci este de menționat că acesta, reprezintă o întindere în timp, iar această întindere în timp este determinată numeric, în ceia ce vizează creșterea sau scăderea acestuia, cert însă este faptul că, istoric vorbind, acesta doar a crescut cu părere de rău, ceia ce a intensificat datoria publică a Republicii Moldova.
Pentru a prezenta unii indicatori cantitativi ale deficitului bugetar al Republicii Moldova, atunci este necesar analizarea acestuia prin prisma mai multor acte oficiale de stat, în acest context ne servește punct de suport, conținutul legilor bugetar anuale adoptate de Parlamentul Republicii Moldova precum și notele informative ale acestora prezentate în cadrul dezbaterilor parlamentare privind inițiativa de adoptare a legii în cauză.
Deci, analizînd în timp aceste legi bugetar anuale, am constatat următoarele:
Potrivit Legii nr.133 din 23.12.2009 bugetului de stat pe anul 2010, bugetul de stat a fost aprobat în venituri de 16.330.789,9 mii lei și la cheltuieli în mărime de 19.798.248,4 mii lei, cu un deficit bugetar în cuantum de 3.467.458,5 mii lei;
Potrivit Legii nr.52 din 31.03.2011 bugetului de stat pe anul 2011, bugetul de stat a fost aprobat la venituri cu suma de 19.048.822,6 mii lei și la cheltuieli în mărime de 20.315.715,0 mii lei și cu un deficit bugetar în sumă de 1.266.892, 4 mii lei;
Potrivit Legii nr.282 din 27.12.2011 bugetului de stat pe anul 2012, bugetul de stat a fost aprobat la venituri cu suma de 20.638.187,9 mii lei și la cheltuieli în mărime de 21.544.187,9 mii lei cu un deficit bugetar în cuantum de 906.000, 0 mii lei;
Potrivit Legii nr.249 din 02.11.2012 buegtului de stat pe anul 2013, bugetul de stat a fost aprobat la venituri în mărime de 22.507.826,7 mii lei și la cheltuieli în sumă de 24394796,6 mii lei, cu un deficit bugetar în mărime de 1.886.969,9 mii de lei;
Potrivit Legii nr.339 din 23.12.2013, bugetului de stat pe anul 2014, bugetul de stat a fost aprobat la venituri în mărime de 27.570.005,1 mii de lei, și la cheltuieli în mărime de 30.010.942, 8 mii de lei, cu un deficit bugetar în mărime de 2.440.937,7 mii de lei;
Proiectul Legii buegetar anuale 2015, conținutul căreia deja de mult timp potrivit prevederilor legale urma să fie adoptate de parlament, prevede Bugetul de stat pe anul 2015 la venituri în sumă de 30.338.607,0 mii de lei și la cheltuieli în sumă de 34.315.109,1 mii de lei, cu un deficit în sumă de 3.976.502,1 mii de lei.
Este de menționat că prevederile legii bugetar anuale 2015, pe marginea căreia Guvernul Republicii Moldova, precum și parlamentul Republicii Moldova au avut foarte multe discuții, s-a tergiversat enorm procedura prevăzută de legislația privind procesul bugetar, cu privire la adoptarea acesteia în termeni stabiliți, totuși Guvernul Republicii Moldova, și-a asumat răspunderea potrivit Constituției Republicii Moldova, și în final legea a intrat în vigoare fără moțiune de cenzură, sub aspectul că Parlamentul nu au invocat nimic contra vizavi de prevederile acesteia în termenii stabiliți de legislație.
Potrivit datelor statistice indicate în cuprinsul notei informative a proiectului de Lege bugetar anuale pentru anul 2015, este specificat concret, faptul că, bugetul public național pentru anul 2014, a înregistrat un deficit bugetar în mărime de 1, 75 % din BIP, în suma nominală defictul bugetar anual este cifrat la suma de 1.947,1 mil. lei, iar bugetelor unităților administrativ teritoriale suma totală de circa – 260, 5 mil.lei, fondurilor de asistență medicală circa – 41, 8 mil.lei, și respectiv bugetul asigurărilor sociale de stat – 9,3 mil.lei.
Astfel, cu caracter general se indică faptul că deficitul bugetar al Republicii moldova, a fost finanțat prin mai multe metode printre care se menționează, sursele de finanțare internă precum și surse de finanțare externă, cum ar fi emiterea valorilor mobiliare de stat pe piața internă, precum și împrumuturi externe.
Pentru a elucida, unii indicatori cu privire la finanțarea deficitului bugetar, atunci precizăm:
La componenata de bază: din cadrul surselor interne, obținute prin emiterea valorilor mobiliare de stat, Republica Moldova la perioada anului 2014, obține suma de 399,6 mil.lei, iar la partea ce se referă la împrumuturi externe, atunci în calitate de indicator este suma de 464,4 mil.lei împrumuturi din partea Băncii Mondiale, din vînzarea și privatizarea patrimoniului public – 191, 4 mil.lei
la componenta mijloace speciale, deficitul a fost finanțat din contul soldurilor mijloacelor bănești la conturile instituțiilor bugetare în volum de 3,3 mil. lei;
la componenta fondurilor speciale deficitul a fost finanțat din contul soldurilor mijloacelor bănești la conturile acestor fonduri în sumă de 186,6 mil. lei;
deficitul pe proiectele finanțate din surse externe a fost finanțat din împrumuturi externe, în sumă de 1 668,9 mil. lei (echivalent a 118,9 mil. dol. SUA) și din contul altor surse – 62,6 mil. lei. Soldul mijloacelor bănești la conturile acestor proiecte au fost majorate cu 322,9 mil. lei.
Această schemă privind modalitatea, tipul, finanțării deficitului bugetar a fost preluată de Republica Moldova și aplicată în practică care mai mult sau mai puțin vine cu soluții privind reducerea deficitului bugetar al țării, însă cu efectele sale secundare din considerentele că împrumuturile externe generează apariția datoriei publice și mai mult ca atît creșterea dobînzilor și altor penalități aferente sumei contractate privind împrumuturile de la instituțiile financiare sau alte organizații internaționale disponibile de contractare a unor solduri bănești care devin a fi sursă de finanțare a deficitului bugetar și promovării dezvoltării infrastructurii și altor sisteme inovaționale.
Potrivit politicii bugetar fiscale, în domeniul finanțării deficitului bugetar și anume metoda contractării unor împrumuturi de pe plan externe, este mizată pe contractarea pe termen mediu și lung avînd în vedere barierele de cost și risc în ceia ce vizează aspectele contractării și clauzele contractuale.
Vizavi de politica de stat aplicată în domeniul finanțării deficitului bugetar de stat, la nivel intern, atunci aceasta se axează pe emiterea valorimilor mobiliare de stat, care constituie o procedură specială privind emiterea acestora, vinderea și răscumpărarea, statutul cărora și modalitatea detaliată fiind determinat prin legi speciale.
Din volumul deficitlui bugetar înregistrat pentru anul 2015 potrivit proiectului legii bugetare anuale pentru anul 2015, atunci un procentaj anumit revine și unităților administrativ-teritoriale, și anume valoric vorbind, această sumă constituie circa – 330,8 mil.lei iar deficitul bugetului de stat consolidat – 3.976,5 mil.lei
În vederea finanțării deficitului bugetar pentru anul 2015, este prevăzut, la categoria piață internă, comercializarea valorilor mobiliare de stat în sumă de 600,0 mil.lei și de asemenea se prevede răscumpărarea valorilor mobiliare de stat emise pentru asigurarea stabilității financiare în valoare de 93,1 mil.lei.
Practica anual aplicată de către guvernanți, este faptul prevederii estimărilor bugetare inclusiv și pentru anii precedenți, astfel, la baza indicatorilor prognozei stau indicatorii macroeconomici, prioritățile de politici publice ale Guvernului Republicii Moldova, strategii aprobate, precum și alte acorduri asumate între Guvernul republicii Moldova cu alte state și subiecți de pe arena internațională.
Se vehiculează cu ideia, potrivit căreia veniturile bugetare pentru anul 2015, sunt majorate de circa 5, 3 la sută față de anul precedent, respectiv în partea ce se referă la capitolul venituri este de menționat că ponderea cea mai mare o are încasările fiscale, atît cele directe cît și cele indirecte, iar către anul 2017, estimările se prevăd cu o pondere și mai mare.
În ceia ce privește veniturile nefiscale, este de menționat că acestea raportat la anul 2015 și succes 2017, vor descrește lent din condițiile economiei de piață și și puncte slabe de dezvoltare și încurajare a unor categorii de aspecte economice.
Pe parcursul anilor 2016-2017, conform acordurilor în vigoare și celor preconizate la moment, Guvernul va beneficia de granturi din partea partenerilor de dezvoltare în sumă totală de circa 3,7 mlrd. lei, dintre care, granturi pentru susținerea bugetului – în sumă de 3,4 mlrd. lei, granturi pentru proiecte finanțate din surse externe – în sumă de 0,3 mlrd. lei. Granturile pentru suportul bugetar vor fi orientate pe termen mediu prioritar pentru reforma în domeniul justiției, managementului finanțelor publice, stimularea economiei în zonele rurale, liberalizarea regimului de vize, educația vocațională, implementarea DCFTA și suportului macrofiscal pentru buget.
Din aceste considerente, sub aspect de tratare finală a vizavi de subiectul tratat, este de menționat că dinamica deficitului bugetar al Republicii Moldova înregistrează cu părere de rău pondere semnificative, iar cauzele sunt greu identificabile la nivel de ramură, ori aceste fenomene necesită a fi privite la un nivel mai larg și accentul conducerii ar fi trebuit chibzuite anume pe astfel de aspecte din considerentul că finanțele publice crează inovarea Republicii Moldova în ansamblul ei, de alt fel aceasta este în degenerare, iar opțiunea pentru care pleadează cetățenii care au mai rămas, să plece peste hotarele acesteia pentru ași căuta un loc stabil de muncă și a putea să își întreție familia.
La capitolul structura deficitului bugetar indicăm că deficitul bugetar are o structură internă, și anume deficitul bugetar consolidat, se împarte în deficitul bugetar de stat, deficitul bugetar al unităților-administrativ teritoriale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului de asistență socială de stat, precum și bugetului de asistență medicală obligatorie. Aceste compartimente pe parcursul mersului lucrării au fost descusute fir cu fir, pentru a reda imaginea clară și vizibișă a deficitului bugetar consolidat al Republicii Moldova care în final crează circumstanțe negative, cum ar fi apariția datoriei publice care la rîndul ei este purtătoare de dobîndă.
Bugetul de stat al Republicii Moldova presupune un rol foarte important în dezvoltarea țării, deoarece acesta nu reprezintă doar o cifră valorică a umei sume imense, acesta reprezintă și un mecanism complex de distribuire a mijloacelor financiare precum și de executare în concret a acestuia sub diferite categorii.
Astfel printre rolurile determinante ale bugetului de stat al Republicii Moldova, putem evidenția:
Rolul alocativ al bugetului – acest rol al buegtului de stat reprezintă însăși scopul pentru care este predestinat statul și anume distribuirea unor mijloace financiare pentru servicii de interes public cum ar fi cele de apărare națională, securitate, justiție, și alte categorii de acest gen.
Rolul redistibuitiv al bugetului – acest rol rezindă din mai multe particularități specific atribuțiilor determinante ale statului, această funcție este realizată prin intermediul impozitelor și ataxelor, care la rîndul său sunt din nou redistribuite, iar acest circuit asigurînduse la infinit pentru modernizarea Republicii Moldova.
Rolul de reglare a vieții economice – acest rol al bugetului de stat al Republicii Moldova rezultă din faptul că acolo unde societatea întîmpină mari dificultăți, statul intervine pentru a facilita aceste problematici, iar cu titlu de exemplu putem indica facilitățile acordate în agricultură privind scutirea de anumite plăți sau chiar acordarea unor indemnizații unor categorii de agricultori care au avut de suferit în urma unor inundații, sau spre exemplu compensarea pentru bunurile deposedate ilegal victemelor represiunilor politice, sau acordarea indemnizațiilor unice persoanelor care au avut de suferit în urma catastrofei ce a avut loc la explozia cernobil.
Este de menționat că veniturile statului și în special modalitatea de finanțare a deficitului bugetar a chinuit multe minți ale unor străluciți savanți în acest domeniu, economic, astfel potrivit doctrine contemporane, statul a devint unul dintre cei mai mari agenți economici pe plan national, din considerentele atribuțiilor care au fost consființite prin lege, cum ar fi înființarea unor întreprinderi la nivel central sau local. În ultimele decenii ale secolului XX este characteristic practice tuturor țărilor creșterea cheltuielilor publice, mai mult sau mai puțin dar în creștere.
Evoluția cheltuielilor publice, exprimate în prețuri curente este influențată de modificarea puterii de cumpărare a monedei naționale. Deprecierea monetară atrage după sine majorarea prețurilor, respectiv creșterea nominală a cheltuielilor pe care le efectuează autoritățile publice pentru procurarea unor cantități determinate de bunuri și servicii. Și invers, în situația reducerii prețurilor ca urmare a unor factori conjuncturali, pentru aceeași cantitate de bunuri statul va plăti o sumă mai mică de bani.
Creșterea reală a cheltuielilor publice se bazează pe creșterea PIB și pe sporirea părții lui, care se redistribuie către autoritățile publice.
Astfel generalizînd aceste compartimente în ceia ce vizează, analiza, dinamica și structura deficitlui bugetar al Republicii Moldova, se observă creșterea acestuia din considerentele politicii bugetar fiscale și practicii privind majorarea cheltuielilor publice pe marginea exercitării atribuțiilor statale.
CONCLUZIE
Pe parcursul perioadei de întocmire a tezei de licență cu cuvîntul cheie – deficitul bugetar, am conștientizat mai multe principii, reguli și situația reală a deficitului bugetar actual al Republicii Moldova, și este de menționat asupra faptului că este o problemă majoră cuantumul deficitului bugetar care an de an mai mult sau mai puțin este în creștere din considerentele majorării cheltuielilor publice și insuficienței de încasări la capitolul venituri publice, dar și mai dureros este faptul că an de an, perioadă de perioadă, se pleadează pentru aceliași modalități de finanțare a deficitului bugetar al republicii Moldova care, nu este unul de succes.
Cu caracter de recomandare aș indica faptul necesității organizării unor programe de selectare la nivel de țară și chiar și internaționali, a unor specialiști calificați din diferite domenii privind efectuarea unui studio amănunțit pe marginea acestei problematici și respective indentificării punctelor cheie privind modalitățile optime de finanțare a deficitului bugetar. Mai mult ca atît specialiștii să fie antrenați din diferite domenii ale vieții sociale, juriști, economiști, precum și diferiențiați în vîrstă privind expunerea propriilor ghîndiri și idei vizavi de problematica finanțării deficitului bugetar, precum și eliminării unor servicii care la general nu dau roade, iar faptul că la etapa actuală statul economisește pentru banii ce urmează a fi alocați la salarii în sectirul bugetar este o aberație din considerentul că specialiștii încadrați nu își dau interesul privind promovarea bunilor practice în administrarea treburilor publice și respective persist interesele personale ale diferitor indivizi, este cazul să acuză personae concrete, sau colectiv, sau alți factori este o altă problematică.
Totuși este greu de menținut echilibrul bugetar în parte ac vizează încasările, precum și cheltuielile în special, care de multe ori sunt imprevizibile, și apar situații destul de dificile privind luarea unor decizii asupra efectuării unor cheltuieli care nu sunt prevăzute de legea bugetar anuală precum și de deciziile privind aprobarea bugetelor unităților administrativ teritoriale. Mai mult ca atît nu este salutabil situația apariției excedentului bugetar care ar crea o cauză inflaționistă la acest capitol.
Cu privire la deficitul bugetar mai este de menționat că ar fi salutabil modificarea legislației în vigoare, în parte ce privește, mărirea neprevăzută a acestuia, cu cale de consecință blocarea conturilor bancare, iar în acest sens în sarcina trezorăriilor publice să fie pus în sarcină monitorizarea acestor compartimente, cum ar fi necesitatea justificativă a majorării deficitului bugetar și alte cauze care au determinat majoararea deficitului bugetar la nivel de circumscriție teritorială. Mai mult ca atît aceste prevederi să fie aplicate și asupra unor întreprinderii organizații care gestionează în procesul îndeplinirii atribuțiilor legale ce le revin bani publici sau alte bunuri material date în gestiune acestora.
Deci deficitul bugetar este un fenomen de natură financiară, care de-a lungul unei perioade îndelungate de timp, au avut de suferit toate țările lumii pe marginea apariției acestuia, consecințele căruia au fost simțite mai mult sau mai puțin în dependență de un șir de circumstanțe printer care indicăm și cuantumul acestuia. Cel mai utilizat indicator care este capabil să reflecte o cifră reală a deficitului bugetar și care este cel mai des utilizată este deficitul bugetar consolidate al republicii Moldova în sensul că reflect întreaga sumă a deficitului bugetar împreună cu deficitul bugetar al unităților administrative teritoariale, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondului de asistenșă social, și medicală. Acesta reprezintă totalitatea măsurilor utilizate de stat, măsuri financiare, care nu sunt prevăzute a fi încasate din mijloace financiare, însă care prin metodele de finanțare a deficitului bugetar se presupune a fi finanțate.
Propunerea, sau alt fel spuns încă o recomandare la capitolul reducerea deficitului bugetar prin aplicarea unei metode de finanțare a acestuia ar fi:
Impozitarea cu un cuantum ridicat al produselor de lux (cum este în cazul importurilor acestora).
Impozitarea chîstigătorilor în urma unor tranzacții imobiliare de valoare majoră;
Eliminarea unor cheltuieli privind finanțarea unor atribuții delegate unor organe de stat care sunt fără contrubuții de secces în arena dezvoltării republicii Moldova;
Investiții pentru anumite proiecte în urma examinării acestora în prelabil și în mod amănunțit de către comisii special create în acest scop privind justificarea investiției;
Instituirea unor categorii de reguli care nu permite instituirea unor cheltuieli publice fără modificare bugetară, în sensul prevederii exprese în conținutul legii bugetar anuale;
Stoparea aloc[rii mijloacelor financiare spre unitățile administrativ teritoriale de diferite niveluri prin defalcări de la stat sau către alte structuri ce implică cheltuieli publice, bazate pe criterii politice.
Aceste recomandări, ar constata o fază incipientă privind reducerea cuantumului deficitului bugetar al Republicii Moldova, însă la moment persistă fenomenul nănășizmului și cumătrizmului care din criterii politice este aplicabil la moment cu părere de rău.
Einser Robert afirmă că deficitele bugetare determină mai mult efecte și anume:
Deficitele bugetare generează inflație;
Deficitele bugetare cresc ratele de dobîndă;
Deficitele bugetare determină deficitele comerciale;
Deficitele bugetare reprezintă impactul negative asupra viitorului.
Deficitul bugetar se află în strînsă legătură cu anumite fenomene cum ar fi creșterea economică a țării, BIP –lui, de alt fel, această creștere economică influențează, deficitul bugetar deoarece, încasările fiscal către stat sau alte încasări de natură fiscal sunt determinate de evoluția pozitivă economică în care se află țara și respectiv persoanele private ce practică activitatea de întreprinzător, precum și eliminarea altor embargouri vamale.
În principiu de-a lungul timpurilor, la nivel mondial sau la nivelul statal al Republicii Moldova, crizele economice au fost caracterizate în special de creșteri înalte, periodice ale deficitelor bugetare înregistrate, precum și ale datoriei publice împreună cu dobînzile aferente datoriilor publice.
Vorbind de termen scurt, deficitul bugetar conduce la o reducere a consumului, ca urmare a unor economii naționale, ce se resfrîng asupra ratei dobînzilor, scăderea investițiilor, asupra consumului, și alte efecte similare. Potrivit unor opinii doctrinaire, dacă este să ne axăm pe categoriile de dorințe și necesități, atunci se vehiculează cu ideia că dacă în lume s-ar consuma doar ceia ce necesită sau ceia ce trebuie atunci în economie, dezvoltare a țării, ar fi haos din considerentele că, defapt baza material cea mai mare o produce dorințele persoanale, în acest context să prezentăm exemplul simplu, cum ar fi – o domnișoară își procură o pereche de pantofi gri, ulterior din dorință aceasta iși mai cumpără o pereche roz, și încă o pereche albaștri, în aceste condiții domnișoara avea nevoie doar de o pereche pentru a se încălța și nu de trei perechi de culori diferite, dar menționăm că această opțiune a fost generate de instinctual dorinței și nu de cel al necesității.
Tindem să credem că deficitul bugetar al Republicii Moldova, se v-a diminua considerabil în anii ce urmează, și vor fi create premise privind instituirea balanței bugetare, iar în această ordine de idei vor fi încadrate personae competente privind, efectuarea unor studii bine argumentare, care vor face față lucrurilor și vor propune soluții optime privind diminuarea deficitului bugetar, și mai mult ca atît va fi eliminate distribuția financiară din cadrul componentei bugetare publice, bazată pe criterii politice.
Pasul spre un viitor decent, pe marginea eliminării deficitului bugetar începe de la sine, adică de la fiecare persoană în parte care, va propune o soluție. Totodată, cu părere de rău în ultima perioadă în legătură cu deprecierea monedei naționale, populația a avut de suferit enorm cu părere de rău, condițiile, politica dusă de BNM lasă de droit și puncte de interpretare, dar care nu face obiectul prezentei lucrări și acordăm libertate de acțiune organelor competente la acest domeniu.
Există o vorbă, care de și este destul de dureroasă la, nivelul Republicii Moldova, este destul de caracteristică, care prevede următoarele “Fiecare popor își are conducerea pe care o merită”
În vederea eliminării deficitului bugetar al Republicii Moldova, pledăm pentru ideia că fiecare individ să vie cu propria ideie pe marginea eliminării fenomenului deficitului bugetar național, iar în special crearea unor comisii de anchetă privind eliminarea deficitului bugetar, care în urma unor studii argumentate vor prezenta soluții optime de diminuare a acestuia din considerentele că datele statistice actuale reflectă, indicatori de ridicare a nivelului acesta, iar aceasta se resfrînge pe umerii generației prezente precum și se va resfrînge pe umerii generațiilor vitoare.
BIBLIOGRAFIE
Manuale, monografii, lucrări didactice, broșuri:
Anișoara Apetrii – Buget și Trezorărie Publică, Curs pentru învățământ la distanță, 2008;
Auerbach, A.J.; Gokhale, J.; Kotlikoff, L.J. (1994), „ Generational Accounting: A Meaningful Way to Evaluate Fiscal Policy”, Journal of Economic Perspectives, Vol.8, No.1 (Winter 1994);
Angelescu C. Economie, (ediția a VII). București, Economica, 2005;
Bozu Valentin, Caragia Dumitru, Gotisan Iurie, Final Analysis of Constraints to Economic Growth, 2007;
Codreanu Roxana – Colecția de working – papers. Abc-ul Lumii Financiare;
Chîmpeanu Emilia – Guvernanță Publică Europeană. Politici și Tehnici Bugetare, Editura TREI, 2010;
Economia Republicii Moldova – Între provocări și soluții. Institutul de Economie Finanțe și Statistică, Chișinau 2011;
Gheorghe D. Bistriceanu, Lexicon de finante-bănci-asigurări, Vol. II , Ed. Economică, București, 2001;
Mihai Bădescu, Familii și tipuri de drept, București, Edit. Lumina Lex, 2002.
Gh. Filip, Mecanismele financiar-monetare în procesul tranziției la economia de piață, Ed. Sedcom Libris, Iași, 1999;
Tomșa Aurelia – Teorie Economică. Vol II. Macroeconomie. Chișinău 2013;
Acte normative ( legile Republicii Moldova, hotărîrile Guvernului Republicii Moldova, regulamente, materiale instructive și metodice).
1.Legea Republicii Moldova cu privire la Bani din 15.12.92, în vigoare 30.03.1993 Monitor oficial nr.3 din 30.03.1993;
2. Legea României nr.72/1996 privind finanțele publice; (publicată în Monitorul Oficial nr. 597 din 13.08.2002;
3. Legea nr.133 din 23.12.2009 bugetului de stat pe anul 2010;
4. Legea nr.52 din 31.03.2011 bugetului de stat pe anul 2011
5. Legea bugetului de stat pe anul 2012 //Monitorul Oficial Publicat la data de 25.01.2012, Nr. 19-20
6. Legea bugetului de stat pe anul 2013 //Monitorul Oficial Nr. 263-269 Publicat: 21.12.2013
8. Legea nr.339 din 23.12.2013, bugetului de stat pe anul 2014
9. Carta Europeană a Autonomiei Locale, Publicată în ediția oficială "Tratate internaționale", 1999, volumul 14.
Surse on-line (website)
http://ro.wikipedia.org/wiki/Deficit_bugetar
http://lex.justice.md/
http://bnm.md/
http://www.minfin.md/actnorm/budget/law/lowbudget1/index
http://www.statistica.md/
BIBLIOGRAFIE
Manuale, monografii, lucrări didactice, broșuri:
Anișoara Apetrii – Buget și Trezorărie Publică, Curs pentru învățământ la distanță, 2008;
Auerbach, A.J.; Gokhale, J.; Kotlikoff, L.J. (1994), „ Generational Accounting: A Meaningful Way to Evaluate Fiscal Policy”, Journal of Economic Perspectives, Vol.8, No.1 (Winter 1994);
Angelescu C. Economie, (ediția a VII). București, Economica, 2005;
Bozu Valentin, Caragia Dumitru, Gotisan Iurie, Final Analysis of Constraints to Economic Growth, 2007;
Codreanu Roxana – Colecția de working – papers. Abc-ul Lumii Financiare;
Chîmpeanu Emilia – Guvernanță Publică Europeană. Politici și Tehnici Bugetare, Editura TREI, 2010;
Economia Republicii Moldova – Între provocări și soluții. Institutul de Economie Finanțe și Statistică, Chișinau 2011;
Gheorghe D. Bistriceanu, Lexicon de finante-bănci-asigurări, Vol. II , Ed. Economică, București, 2001;
Mihai Bădescu, Familii și tipuri de drept, București, Edit. Lumina Lex, 2002.
Gh. Filip, Mecanismele financiar-monetare în procesul tranziției la economia de piață, Ed. Sedcom Libris, Iași, 1999;
Tomșa Aurelia – Teorie Economică. Vol II. Macroeconomie. Chișinău 2013;
Acte normative ( legile Republicii Moldova, hotărîrile Guvernului Republicii Moldova, regulamente, materiale instructive și metodice).
1.Legea Republicii Moldova cu privire la Bani din 15.12.92, în vigoare 30.03.1993 Monitor oficial nr.3 din 30.03.1993;
2. Legea României nr.72/1996 privind finanțele publice; (publicată în Monitorul Oficial nr. 597 din 13.08.2002;
3. Legea nr.133 din 23.12.2009 bugetului de stat pe anul 2010;
4. Legea nr.52 din 31.03.2011 bugetului de stat pe anul 2011
5. Legea bugetului de stat pe anul 2012 //Monitorul Oficial Publicat la data de 25.01.2012, Nr. 19-20
6. Legea bugetului de stat pe anul 2013 //Monitorul Oficial Nr. 263-269 Publicat: 21.12.2013
8. Legea nr.339 din 23.12.2013, bugetului de stat pe anul 2014
9. Carta Europeană a Autonomiei Locale, Publicată în ediția oficială "Tratate internaționale", 1999, volumul 14.
Surse on-line (website)
http://ro.wikipedia.org/wiki/Deficit_bugetar
http://lex.justice.md/
http://bnm.md/
http://www.minfin.md/actnorm/budget/law/lowbudget1/index
http://www.statistica.md/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Bugetul DE Stat AL Republicii Moldova – Instrument DE Evaluare AL Economiei Nationale (ID: 137076)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
