Bugetul de Stat al Republicii Moldova

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

Specializarea Finanțe și Bănci

VENITURILE ȘI CHELTUIELILE BUGETULUI DE STAT AL

REPUBLICII MOLDOVA

Coordonator științific

Lect. univ. dr. Cristian PANĂ

Absolvent

OPREA Andreea-Nicoleta

București, 2014

CUPRINS

CAPITOLUL I: Considerații privind conținutul, structura si rolul bugetului de stat

1.1 Conținutul bugetului de stat

1.2 Structura bugetului de stat

1.3 Procesul Bugetar la nivelul Bugetului de stat

CAPITOLUL II: Bugetul de stat al Republicii Moldova. Mobilizarea și repartizarea resurselor

2.1 Considerații generale privind Bugetul de Stat al Republicii Moldova în perioada 2014 -2015

2.2 Structura Veniturilor Bugetului de Stat al Republicii Moldova

2.3 Structura Cheltuielilor Bugetului de Stat al Republicii Moldova

CAPITOLUL III: Evoluția execuției Bugetare la nivelul Republicii Moldova

3.1 Evoluția Veniturilor Bugetului de Stat al Republicii Moldova în perioada 2014-2015

3.2 Evoluția Cheltuielilor Bugetului de Stat al Republicii Moldova în perioada 2014-2015

3.3 Evoluția Resurselor execuției Bugetului de Stat al Republicii Moldova

CAPITOLUL IV: Concluzii

BIBLIOGRAFIE

Conținutul Bugetului De Stat

Bugetul de stat reprezintă principala componentă a sistemului bugetar. Îl putem aborda din punct de vedere juridic și economic.

“Sub aspect juridic, este un act în care se înscriu veniturile si cheltuielile probabile ale statului, pe o perioadă determinată de timp, de obicei un an. Bugetul de stat este un document de preveziune si prevederile pe care le conține au un caracter obligatoriu.

Sub aspect economic, exprimă relațiile economice în formă bănească care se formează în procesul repartiției PIB în legatură cu indeplinirea funcțiilor și sarcinilor statului” .

Bugetul de stat, sub raport economic exprimă relațiile economice în formă bănească care apar în legătură cu formarea și distribuirea, cu îndeplinirea funcțiilor statului și cu progresul produsului intern brut în concordanță cu opțiunile de politică economică, socială și financiară ale fiecărei perioade.

Relațiile economice se manifestă în felul următor: pe de o parte, ca relații de mobilizare a resurselor bănești ale statului, iar pe de alta parte, ca relatii de repartizare a acestor resurse. Aceste relații de mobilizare sunt defapt relații de repartiție a produsului intern brut favorizând statul prin taxe, impozite și contribuții. Insuficiența resurselor determinată de repartiția produsului intern brut duce la relații ale statului cu străinatatea.

„Bugetul de stat prevede și autorizează, în formă legislativă, cheltuielile și resursele statului” .

Definirea bugetului de stat subliniază caracterul de act normativ (necesitatea aprobării parlamentare a indicatorilor bugetari), caracterul obligatoriu (necesită autorizarea prealabilă a puterii legislative) totodata, se remarcă faptul că bugetul este un act de previziune a resurselor. Bugetul de stat, din punct de vedere juridic, reprezintă o lege care prevede și autorizează veniturile și cheltuielile statului pentru o perioadă de un an.

Între execuția veniturilor și cheltuielilor și prevederile din legea bugetului de stat, intervin nepotriviri care impun anumite remedieri și în cadrul aceluiași exercițiu bugetar, aprobarea unor rectificări de către puterea legislativă.

Interesele grupurilor care dețin puterea politică, concepțiile politice, economice și sociale au o influență asupra legii bugetului de stat.

În statele democratice moderne se asigură, un echilibru între puterea legislativă și puterea executivă, în concordanța cu prevederile constituționale.

Ca document oficial, bugetul de stat subliniază cheltuielile aprobate ce se vor realiza în viitor și creșterea veniturilor ce pot fi puse la dispoziția statului.

Conceptul de buget evidențiază relațiile macroeconomice și legatura cu evoluția produsului intern brut. În teoria economică modernă este considerat o variabilă necesară în determinarea produsului intern brut.

Bugetul de stat din punct de vedere material, poate fi definit ca un fond centralizat de mijloace bănești la dispoziția statului, în care se încaseaza veniturile și din care se efectuează cheltuielile ale statului.

În economia modernă, bugetul de stat nu mai reprezintă un simplu document în care sunt înscrise veniturile și cheltuielile statului pe o perioadă de douăspre-zece luni ci reprezintă un plan financiar la nivel macroeconomic.

Bugetul de stat este considerat un intrument de previziune atât pe termen scurt, ca urmare a fixării veniturilor și cheltuielilor la nivelul unui an cât și pe termen mediu prin crearea bugetelor prin programe.

Rolul financiar face referire la formarea și utilizarea resurselor financiare utile statului în îndeplinirea funcțiilor pe care le are.

Rolul economic se referă la influențarea creșterii economico-socială dar și la impulsionarea sau împiedicarea proceselor economice.

Rolul bugetului general consolidat se referă la exercitarea funcțiilor finanțelor publice. Bugetul nu este doar un tablou în care se înscriu și se compară veniturile și cheltuielile, rolul lui fiind mult mai complex. El este considerat un instrument prin care se realizează alocarea și redistribuirea resurselor și care prezintă utilitate în procesul reglării activitații economice și sociale.

Rolul alocativ al bugetului face referire la finanțarea servicilor publice, prin atribuțiile statului pe care și le asuma. În concordanța cu politica economică , statul poate reacționa ca agent economic, prin extinderea sau finanțarea unor activitați. Cheltuielile ce rezultă din astfel de activitați sunt evidențiate în bugete anexe și în conturi speciale de trezorerie. Bugetele anexe sunt bugete caracteristice unor servicii publice, finanțate din venituri generate de prestarea serviciilor, iar conturile speciale de trezorerie fixează operațiuni în afara bugetului precizate de condiții caracteristice privind finanțarea.

Rolul redistibutiv este un intrument ce exprimă relații de mobilizare a resurselor de distribuire a acestora pentru finanțarea unor activități. Bugetul este un instrument prin care se redistribuie o parte din produsul intern brut, mobilizat prin intermediul impozitelor, taxelor și al cheltuielilor. Tehnicile fiscale în formarea unui impozit progresiv asupra veniturilor persoanelor fizice și redistribuirea veniturilor între diferite categorii sociale sunt: deducerile din venit, diferențierea impunerii în funcție de tranșele de venit, instituirea impozitelor speciale numai pentru persoanele ce dețin venituri sau averi foarte mari. Bugetul de stat asigura redistribuirea veniturilor, subvenționând anumite activități. Subvenționarea organismelor de asigurări sociale, determină redistribuirea asigurării protecției sociale. Elementele re redistribuire a veniturilor sunt din susținerea de la buget a agriculturii și a cercetării științifice.

Rolul de reglare se referă la importanța bugetului de stat ca instrument cu putere de lege, prin care se evidențiază politica economică avansată de Guvern. Acest rol poate acționa asupra economiei frânând sau stimulând o anumită activitate prin intermediul cheltuielilor, veniturilor și soldului bugetar. Autoritățile pot acționa prin intermediul veniturilo și cheltuielilor. Pe seama impozitelor,contribuțiilor, taxelor și veniturilor nefiscale se face constituirea resurselor financiare, prelevate de la persoane fizice și juridice cu luarea în considerație a unor criterii stabilite de lege și potențialul lor economic.

Bugetul de stat cuprinde resurse financiare ale statului pentru funcționarea autorităților publicecentrale și locale precum și repartizarea acestora în vederea realizarii obiectivelor de dezvoltare economică

1.2 Strucrura Bugetului de Stat

Bugetul de stat este format din veniturile și cheltuielile anuale ale statului.

Veniturile bugetului de stat reprezintă principalele resurse bănești care se cuvin bugetului, fiind puse la dispoziția statului, în baza unor dispoziții legale.

Conform legii, aceste venituri se formează pe baza impozitelor, taxelor, contribuțiilor și veniturilor fiscale și nefiscale din vărsăminte de la instituțiile publice.

Veniturile, sunt structurate în bugetul de stat, pe capitole și subcapitole conform clasificației bugetare aprobată de ministrul finanțelor publice.

Veniturile bugetului sunt grupate în venituri curente (fiscale si nefiscale), venituri din operațiuni de capital și din transferuri de capital.

Veniturile bugetului asigurarilor sociale, sunt reprezentate în primul rând din contributii pentru asigurari sociale de stat și contribuții pentru pesia suplimentara, aprobate prin legea bugetului asigurarilor sociale.

Prin legea bugetului asigurarilor sociale, sunt aprobate și veniturile pentru plata ajutorului de somaj, reprezentând în mare parte contributii de la persoanele care muncesc salarial.

Veniturile proprii ale bugetelor locale, sunt formate din taxe, impozite și alte venituri, grupate pe capitole și subcapitole fiind aprobate în condițiile legii, de consiliile locale.

Prin legea anuală a bugetului de stat mai sunt aprobate veniturile lăsate la dispoziția bugetelor locate pentru echilibrarea acestora prin deducerea unor sume din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat.

Cheltuielile bugetului de stat reprezintă alocațiile aprobate și efectuate în limită, anual în bugetul de stat.

Prin legea bugetara anuală se aprobă creditele bugetare ca limită maximă, pentru cheltuielile fiecărui exercitiu bugetar, pe acțiuni, autoritate publică, apărare, ordine publică finanțându-se de la bugetul de stat.

Cheltuielile sunt înscrise în bugetul de stat pe parți, capitole, subcapitole, titluri și articole, ele sunt structurate pe domenii economice, iar în cadrul acestora pe cheltuieli curente și de capital.

Veniturile și cheltuielile îndeplinesc rolul unor pârghii folosite de catre stat pentru motivarea dezvoltării sau limitarea unor activități, a realizării și utilizării anumitor produse, pentru influențarea anumitor categorii sociale cu scopul de a îndeplini acțiunile în care statul este direct interesat.

Volumul și structura veniturilor si cheltuielilor diferă de la o țară la alta în funcție de nivelul de dezvoltare economică a statului respectiv.

La nivelul fiecarui stat se crează mai multe tipuri de bugete corelate care alcătuiesc un sistem, care este diferențiat în funcție de structura organizatorică a fiecărui stat.

Statele de tip unitar sunt structurate în unitați administrativ-teritoriale la nivelul cărora funcționează organe ale puterii și adminstrației de stat.

Statele de tip federal au o stuctură de organizare ce include: federația, statele, provinciile și unitați administrativ-teritoriale proprii fiecărui stat membru al federației. La nivelul federației, organele puterii și administrației federale, au competențe pe plan intern și în relațtiile internaționale ale statului respectiv.

Statele, provinciile sau regiunile membre ale federației au parlamente și guverne proprii, fără a avea competențe în relațiile internaționale. Fiecare stat, provincie sau regiune membră se împarte în unități administrativ-teritoriale, care sunt conduse de organele locale ale puterii administrației de stat.

Repartizarea veniturilor și cheltuielilor în fiecare stat se face în funcție de modul în care au fost limitate atribuțiile între aparatul de stat central si cel local. De obicei veniturile cele mai importante și principalele dategorii de cheltuieli fac obiectul bugetului central sau federal, în bugetele statelor membre fiind înscrise în venituri si cheltuieli de mică importanță.

Structura veniturilor și cheltuielilor aferente fiecărei legături a sistemului bugetar diferă de la o perioadă la alta, fiind influențată de sarcinele ce le revin organelor centrale și locale.

Legea privind finanțele publice precizează faptul că administrarea resurselor financiare se realizează printr-un sistem unitar de bugete ce cuprinde: „bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate saungarantate de stat și ale căror rambursuri, dobânzi și alte costuri se acoperă din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile” .

Sistemul unitar de fonduri formează bugetul general consolidat rezultat din eliminarea transferurilor dintre bugete și prin dimensionarea și compararea veniturilor și cheltuielilor statului.

Bugetul general consolidate reprezintă cel mai important instrument de acțiune, astfel încât acesta redă toate sursele financiare publice și cheltuielile publice pentru anul respectiv. În buget general consolidat se reflectă veniturile și cheltuielile sistemului bugetar, la nivel național accentuând efortul financiar din anul respectiv precum și starea de echilibru sau dezechilibru. În afara bugetului de stat, anual sunt aprobate veniturile și cheltuielile fondurilor speciale, care au destinații precise prin legi speciale.

1.3 Procesul bugetar la nivelul Bugetului de Stat

“ Procesul bugetar reprezintă ansamblul acțiunilor și măsurilor inițiale și derulate de instituțiile statale competente în scopul realizării politicii financiare promovate de autoritatea guvernamentală în domeniul bugetar” .

De conducerea economiei și punerea în mișcare a mecanismului complex de producere și repartiție a acestor bunuri și servicii, se ocupă autoritatea publică, care este împuternicită de Costituția țarii și sistemul de legi specific.

Desfașurarea procesului bugetar presupune existența resurselor financiare precum și alocarea lor în scopul procurării de bunuri și servicii pentru populație.

Toate resursele financiare și cheltuielile publice își gasesc reflectarea în instrumental pe care îl constitue bugetul general consolidat. Acesta cuprinde ansamblul bugetelor care reflectă veniturile și cheltuielile sectorului public, grupate pe trei subsectoare publice.

În cadrul subsectorului administrație centrale se includ: bugetul de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetul diferitelor instituții publice de subordonare centrală, bugetele creditelor interne și externe contractate de administrația centrală.

În cadrul subsectorului administrației locale se includ: bugete locale, bugetele diferitelor instituții publice de subordonare locală, bugetele creditelor interne și externe contractate de administrațiile locale și bugetele fondurilor externe nerambursabile.

Subsectorul administrației sistemelor de asigurărilor sociale cuprinde: bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, bugetele fondurilor externe nerambursabile destinate adminstrațiilor sistemelor de asigurări.

Pentru ca acest complex sistem de bugete să devină operațional este necesară , emiterea politicii financiare a guvernului. Deci, se impune existența cadrului juridic, care să reglementeze categoriile impozitelor, taxelor și contribuțiile încasate de la persoane fizice și juridice, precum și orientarea alocațiilor bugetare spre diferite destinații.

Executivul poate declanșa procesul bugetar, având la bază un anumit cadru legislativ, care trebuie să se afle în concordanță cu programul de guvernare aprobat de parlament.

Fig. 1.1 Etapele procesului bugetar

Procesul bugetar prezintă o serie de caracteristici comune care îi atribuie acestuia caracteristicile specifice unui proces:

decizional, deoarece constă în alocarea de resurse bugetare reduse în raport cu bunurile și serviciile necesare societații.

politic, deoarece politica economică în conținutul bugetului de stat, reprezintă actul specfic deciziei politice a forțelor majoritare în parlement. Forțele politice majoritare reprezintă interesele economico-sociale, reprezentații forțelor politice decid asupra bugetului adoptând o hotărâre de ordin politic,selectând anumite destinații de alocare a resurselor bugetare.

cu continuitate ciclică, deoarece etapele procesului bugetar sunt stabilite prin legi caracteristice, cu precizarea termenelor precise de derulare și finalizare fiecărei faze ( în general anul bugetar ).

de larg impact public, intervin inplicații la nivel macro și microeconomic, manifestându-se in plan economic și social.

1 Elaborarea proiectului bugetar – reprezintă prima etapă a procesului bugetar, care constă în realizarea lucrărilor de întocmire a proiectului bugetului, inclusiv a celor de evaluare a cheltuielilor și veniturilor bugetare, materializate, prin documente specifice.

Proiectul de buget este întocmit de Guvern, prin intermediul subsistemului institutiilor publice aflate în subordonarea acestuia.

Propunerile ce se înscriu la venituri și la cheltuieli, în proiectul de buget se consolidează pe baza analizelor efectuate asupra nevoilor de resurse.

Elaborarea proiectului de buget în funcție de rezultatele obținute, este foarte importantă, pe baza unor indicatori:

de eficiență : indică rezultatele obținute dintr-o activitate economico-socială prin folosirea anumitor resurse economice; Compararea efectelor se face sub numeroase aspecte. Astfel efectele obținute sunt clasificate în funcție de mai multe criterii: după locul apariției pot fi directe și indirecte, dupa perioada de analiză:anuale și totale, după momentul apariției: prezente și viitoare. după gradul de cuprindere: globale sau nete, după gradul de cunoaștere: programate sau realizate.

de eficacitate : se determină ca raport între rezultatul efectiv înregistrat și rezultatul și rezultatul prevăzut în proiectarea unui anumit program economico-social; Eficacitatea redă raporturile numai între efectele realizate față de cele scontate.

de economicitate : reprezintă fenomnul de reducere a volumului mijloacelor efectiv consumate pentru realizarea unor anumite rezultate proiectate.

Revenind la prima etapă a proiectului bugetar, trebuie evidențiat ca atribuțiile de coordonare, prezentare și finalizare către guvern, le are Ministerul Economiei și Finanțelor (MEF). Acest minister hotărăște pe baza programului de guvernare, premisele în elaborarea proiectului de buget. Acestea face referire la legatură cu evoluțiile din economie, pentru a asigura un echilibru financiar și economic. Mai precis este vorba despre indicatori sintetici,cum ar fi: evoluția produsului intern brut, rata inflației, gradul de fiscalitate, evoluția creditului intern, creșterea sau reducerea soldului rezervei internaționale nete.

2 Aprobarea bugetului – reprezintă de fapt actul final dintr-o procedură complexă, având să asigure analiza deciziei bugetare. Este realizată de către Parlament, instituție publică împuternicită prin Constituție să aprobe legile bugetare anuale, elaborate de Guvern.

În parlament proiectul de buget parcurge urmatoarele etape:

prezentarea de către primul-ministru a proiectului de buget în plenul forului legislativ;

examinarea proiectului de buget în comisiile parlamentare ( organizate pe următoarele domenii de activitate: educație, cultură, ocrotirea sănătății, amenajarea teritoriului și protecția mediului, agricultură etc)

analiza și aprobarea acestuia în comisia de specialitate a legislativului;

dezbaterea și aprobarea proiectului de buget în parlament.

Aprobarea proiectului de buget este determinaă de modul de organizare a parlamentului, care poate fi unicameral sau bicameral.

Privind redactarea de amendamente la proiectul de buget se întâlnesc situații în care cele doua camere parlamentare au drepturi diferențiate.

Membrii parlamentului în timpul dezbaterilor propun amendamente prin care încercă să satisfacă cererile cetățenilor pe care îi reprezintă și care le-au acordat votul.

În cadrul aceluiași partid politic, amendamentele unor parlamentari pot intra în opoziție cu amendametele enunțate de alți parlamentari. De aceea,mai întâi se stabilesc amendamentele, care se doresc a fi susținute apoi se încearcă aprobarea lor în plenul parlamentului. În selectarea amendamentelor, partidele trebuie să urmărească scopul ca propunerile de modificare a proiectului de buget să coincidă solicitărilor cetațenilor.

„Această distribuiere echitabilă din punct de vedere social și economic a efectelor favorabile ale bugetului trebuie să asigure în pofida faptului că unele grupuri de cetațeni dispun, prin poziția în societate, o capacitate sporită de lobby ( influnțare a parlamentarilor ), cum ar fi cazul cercurilor oamnilor de afaceri reprezentațiilor diferitelor sectoare publice, ai mass-media etc.”

Pachetul de amendamente ale unui partid trebuie susținut de toți parlamentarii acestora, odata adoptat. În faza următoare, fiecare partid trebuie săimpună, propriile amendamente, în cadrul dezbaterilor parlamentare. În acest caz are loc procesul de selecție a amendamentelor ce pot fi aprobate de parlament, care se face prin negocieri politice între partidele parlamentare. De aceea, partidul care constitue majoritatea politică își poate impune propriile amndamente față de partidele care sunt în opoziție.

3 Execuția bugetului – reprezintă încasarea veniturilor prevăzute în proiectul de buget și efectuarea cheltuielilor potrivit legii bugetului.

Acest proces complex, stimulează participarea unui număr destul de mare de operatori bugetari și anume: aparatul fiscal, instituții bugetare, unități administrativ-teritoriale, organizații internaționale.

Responsabilitatea execuției bugetare o are guvernul, deoarece trebuie să aibă îndemânarea de administrație a procesului de colectare la un nivel mare a veniturilor și a procesului de întrebuințare a alocațiilor bugetare.

Prevederile bugetare, referitor la venituri reprezintă limite minime de efectuat,cu excepția veniturilor din împrumuturi, care ca și cheltuielile reprezintă limite maxime de atins, potrivit legii bugetului.

Monitorizarea operativă a execuției bugetare are loc în departamentul specializat al Ministerului de Finanțe, care stânge informații referitor la încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor.

Raportul dintre veniturile și cheltuielile în limitele aprobate de lege, minimă respectiv maximă, reprezintă esențialul obiectiv al structurii instituționale.

Execuția veniturilor se realizează prin operațiuni specifice, frecvent diferite după tipul de venit: impozitul direct, impozitul pe consum, taxă vamală, împrumuturi etc.

În cazul impozitelor directe, execuția bugetară prezintă următoarele faze:

Așezarea impozitului constitue dimensionarea materiei impozabile a unei persoane fizice sau juridice , care intră sub incidența impozitului potrivit legilor.

Lichiditatea reprezintă determinarea mărimii impozitului în raport cu cotele acestuia și înscrierea sumei datorate dintr-un rol fiscal al persoanelor fizice și juridice .

Emiterea titlului de percepere constă în înscrierea mărimii impozitului, în baza lui autorizându-se reținerea unui anumit venit bugetar. Astfel de documente sunt reprezentate de titlul de încasare și de ordinul de încasare.

Perceperea impozitului reprezintă încasarea sumei datorate a unui debitor. Această fază include urmărirea contribuabilor, care nu-și achită îndatorirea bugetară, în termenele decis de lege. În unele cazuri această procedură se paote finaliza în ipotecarea bunurilor aflate în posesia debitorului.

Operațiunea de încasare este executată de organele trezoreriei statului pe când primele trei faze de către organele cu competență fiscală. Ca și celelalte venituri bugetare, impozilete directe prezintă proceduri caracteristice de execuție.

În ceea ce priveste cheltuielile publice, acestea trebuie să parcurgă următoarele faze:

Angajarea este de datoria unei instituții bugetare de a plăti o sumă de bani furnizorilor pentru diferite bunuri și servicii publice. Conducătorii instituțiilor publice, referitor la angajarea cheltuielilor bugetare au atrinuții care pot stimula pregătirea persoanelor aflate în subordine. Angajarea este cea mai importantă fază a execuției cheltuielilor bugetare, deoarece încadrearea în limitele aprobate de buget, depinde de aceasta.

Lichidarea este faza în care institușia publica, constată furnizarea bunurilor și serviciilor, care în funcție de cantitate și calitate, se stabilește suma datorată furnizorilor.

Ordonanțarea constitue un ordin de plată a unei sume din alocația bugetară în favoarea unui terț.

Plata reprezintă achitarea sumei de bani datorata furnizorilor de către instituția publică.

Operațiunile specifice primelor trei faze sunt afectate, de către conducătorii instituțiilor publice, iar operațiunile ultimei faze, le efectuează angajații serviciului financiar al instituției publice.Până la aprobarea noului buget, Guvernul poate încasa venituri și le poate cheltui conform documentelor legislative aprobate în anul anterior.

4 Încheierea executiei bugetului – evidențiază operațiunile și documentele care dovedesc încheierea execuției bugetare.

În contul de execuție bugetară sunt înscrise toate operațiunile de efecuare a veniturilor și cheltuielilor bugetare, care permite stabilirea bilanțului execuției bugetare la finalul anului, fie acesta deficit sau excedent.Contul de execuție bugetară este prezentat de Guvern Parlamentului spre dezbatere și aprobare, întocmit cu respectarea clasificației bugetare.În raport cu metoda de evidență bugetară , contul de execuție bugetară este diferit. În acest caz se utilizează sistemul de exercițiu sau sistemul de gestiune.

În sistemul de exercițiu se gasesc totalitatea operațiunilor din anul respectiv, chiar dacă unele dintre acestea se realizează după încheierea anului. În cursul unui an bugetar se ține o evidență materializată în conturile de venituri și de cheltuieli, atât anul respectiv cât si anul precedent.

În sistemul de gestiune se găsesc operațiunile de încasări a veniturilor și plațile cheltuielilor realizate în anul respectiv, indiferent de exercițiul bugetar.

Operațiunile care rămân neefectuate în cursul unui an bugetar se redau în contul anului următor al execuției. Întocmirea contului de execuție bugetară se face de catre MEF, pe baya conturilor privind execuția bugetului. Acest cont de execuție, întocmit de MEF, se prezintă guvernului care hotărăște supunerea acestuia parlamentului pentru dezbatere și aprobare.

5 Controlul execuției bugetului – este realizat de Curtea de Conturi fiind instituția cea mai înalta de expertiză a finantelor publice, din punct de vedere jurisdicțional. Din punct de vedere politic, controlul bugetar este îndeplinit de parlament, care analizează și accepta proiectul de buget urmărind aplicarea acestuia.

Organele de control interne ale instituției execută un control administrativ, prin care se efectuează realizarea prevederilor bugetare.

Curtea de Conturi prezintă parlamentului raportul cu privire la rezultatele controalelor efectuate, în vederea examinarii și aprobării acestuia, propunând acestuia măsuri de îmbunatațire a unor dispoziții legale în vederea creșterii eficienței utilizării fondurilor publice. Referitor la contul de execuție bugetara, Curte de Conturi relizează fiecărei instituție publică control ulterior, vizând legalitatea datelor din acest document.

Curtea de Conturi verifică eficiența, eficacitatea și economicitatea execuției bugetare, exprimându-se asupra calității gestiunii banilor publici. La încheierea examinării efectuate, dacă nu se constată nelegalități, Curte de Conturi emite actul de descărcare d gestiune fiecărei instituții publice. În final, Curtea de Conturi prezintă raportul privind controlul contului de execuție bugetară, parlamentului, pentru dezbaterea și aprobarea lui.

Organizarea și funcționarea controlului financiar, asupra execuției bugetare, prezintă particularitați de la o țară la alta evitându-se manifestarea conflictului de interese și să se lege un control reciproc al puterilor de stat. Pe lângă controlul financiar mai funcționează și controlul politic care se manifestă la aprobarea contului de execuție bugetară cât și pe parcursul execuției bugetare.

6 Aprobarea execuției bugetare –.privind contul de execuție bugetară, pe baza raportului, parlamentul declanșeză modul de dezbatere și de aprobare a acestuia.

În primul rând are loc analiza rapotului în comisiile permanente îmbinate de buget, după care se dezbate, proiectul de Lege în ceea ce privește aprobarea contului de exercițiu bugetar, în plenul parlamentului. Cu aceasta ocazie se prezintă sinteza evoluțiilor economico-financiare din anul la care se referă execuția bugetară.

După are loc spunerea punctelor de vedere ale formațiunilor politice, moment în care se fac aprecieri asupra modului în care a fost gestionat bugetul comparativ cu prevederile bugetului aprobat.Astfel , se pot face propuneri cu privire la modificarea unor legi în vederea creșterii banilor publici, apoi se trece la discutarea pe articole a proiectului legii privind aprobarea contului de execuție. Parlamentul scoate în evideță aprobarea execuției bugetare și încheierea etapelor procesului bugetar prin vot favorabil.

Durata de timp a procesului bugetar diferă de la o țară la alta. Luând în calcul intervalul de timp de la primele faze ale elaborării proiectului de buget și până la aprobarea execuției bugetară, putem spune ca procesul unui an de zile durează, aproximativ între trei ani și trei ani jumătate.

2.1 Consideratii generale privind Bugetul de Stat al Republicii Moldova

2.1 Consideratii generale privind Bugetul de Stat al Republicii Moldova

Statul, ca forma complexă de organizare sociala, începand cu fazele sale incipiente, pentru funcționarea și consolidarea sa, a avut nevoie de susținere atât politica și sociala, cât și economică, aceasta din urmă devenind, odata cu apariția banilor, susținere financiara. Anume fluxurile de bani direcționate de la supusii (contriboabili) către stat au constituit finanțele publice incipiente. Initial aceste fluxuri de bani erau destinate doar să susțină cheltuielile proprii de funcționare ale organizațiilor statale. Cu timpul, prin extinderea atribuțiilor care i-au fost încredintate sau pe care statul și le-a arogat, fluxurile financiare au fost direcționate spre finanțarea unor cheltuieli tot mai variate și tot mai apropiate de cererea publica.

Relațiile financiare stabilite între stat, pe de o parte, și întreprinderi, organizații, instituții și cetateni, pe de alta parte, sunt de natura bugetar-fiscala.Aceste relații apar în procesul de repartiție la care statul este un participant indispensabil, fiind legate de formarea și utilizarea fondului centralizat de mijloace bănesti a fondului bugetar, destinat satisfacerii nevoilor publice. Prin urmare, procesul de repartitie cunoaste două faze distinct interdependente: constituirea fondurilor și distribuirea acestora.

Pentru a patrunde cât mai reușit în esența procesului de repartiție în faza lui de constituire a fondurilor, trebuie să întelegem cum sunt obținute veniturile primare, acestea formandu-se la nivelul agenților economici, persoanelor fizice și juridice, și cum, prin intermediul veniturilor secundare, guvernul își constituie cea mai mare parte din venituri.

Cea de-a doua fază a procesului de repartiție constă în distribuirea fondurilor de resurse financiare de destinații și beneficiar.

Fig 2.1: Fazele procesului de repartiție- https://constitutii.files.wordpress.com/2013/01/constitutia-republicii-moldova4.pdf

La explicarea conceptului de buget este utilă operarea unor comparații între finanțele unui stat sau finanțele publice, pe de o parte, și finanțele unui individ, ale unei familii sau organizații, pe de alta parte. Acest principiu fundamental este perfect valabil și în cazul procesului bugetar al unui stat sau guvern. Astfel cum dimensiunea și complexitatea unei entități determină dimensiunea cheltuielilor și a veniturilor acesteia, prin urmare, determină marimea și structura bugetului acesteia. Bugetul public cuprinde toate veniturile și cheltuielile de natura publică ale unui stat.

Bugetul statal urmarește să realizeze urmatoarele doua obiective distincte, dar la fel de importante.

Primul este să ofere o masură financiara a cheltuielilor si veniturilor publice, a deficientelor fondurilor bugetare, a nivelului de indatorare si a impactului acestora asupra economiei, pentru a promova stabilitatea si creșterea economica.

Al doilea este să furnizeze Guvernului și institutiilor publice mijloace și instrumente pentru colectarea și alocarea eficienta a resurselor în vederea atingerii obiectivelor. Din punct de vedere matematic, există trei relatii posibile între veniturile și cheltuielile publice:

veniturile sunt egale cu cheltuielile – Această egalitate este desemnata prin noțiunea de echilibru bugetar;

veniturile sunt mai mari decat cheltuielile – În acest caz, bugetul public se incheie cu excedent bugetar;

veniturile nu acopera cheltuielile – Prin urmare, statul și instituțiile publice se confruntă cu o situație de deficit bugetar.

Considerând acest ultim aspect, devine înteleasă structura bugetului public pe urmatoarele trei parti: partea de venituri, partea de cheltuieli și rezultatele executarii bugetului public. Dacă bugetul se incheie cu deficit, în cea de-a treia parte a bugetului sunt indicate sursele lui de finanțare, dacă bugetul înregistrează un excedent, sunt indicate directiile de utilizare a surplusului de venituri.

Bugetul public al Republicii Moldova, reprezintă un sistem unitar de bugete și fonduri – sistemul bugetar, cuprinde:

bugetul de stat

bugetele unitatilor administrativ- teritoriale

bugetul asigurarilor sociale de stat

fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala

Fig 2.2: Bugetul Public Național

Sursa: Constitutia Republicii Moldova : Titlul IV: Economia Națională și Finanțe Publice, Articolul 131: Bugetul Public Național- https://constitutii.files.wordpress.com/2013/01/constitutia-republicii-moldova4.pdf

Componentele bugetului public sunt autonome. Ele se elaboreaza și se aproba distinct, iar din punct de vedere administrativ, titularii acestora au independenta deplină. Aceste caracteristici sunt consfintite în Constitutia Republicii Moldova ( Titlul IV: Economia Naționala și Finanțe Publice, Articolul 131: Bugetul Public Național).

În Republica Moldova , Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar reglementeaza modul de elaborare, examinare, adoptare și executare a bugetului de stat, definește bugetele unitaților administrativ-teritoriale, bugetul asigurarilor sociale de stat, fondurile asigurarilor obligatorii de asistența medicala. Aceste patru componente ale Bugetului Public își au propriile surse de venituri și cheltuieli. În scopul obținerii totalului cheltuielilor și veniturilor publice, aceste patru bugete sunt integrate si prezentate sub forma unui buget unificat.

Prin urmare, statul si institutiile publice colecteaza si cheltuie bani din patru bugete diferite, dar integrate intr-un fond comun. Cu toate acestea, Bugetul asigurarilor sociale de stat, Bugetele UAT si FAOAM pot obține, cel putin o parte din veniturile lor de la bugetul de stat sub forma de transferuri(fig.2.2).

Bugetul Public Național are urmatoarea structura pe venituri si cheltuieli(fig.2.3):

Fig.2.3: Structura Bugetului public național pe venituri si cheltuieli, fara transferuri interbugetare

Sursa: Elaborat pe baza Cadrului de venituri si cheltuieli pe termen mediu 2013-2015- http://www.mf.gov.md/middlecost/CCTM2015

Atât în partea de venituri cât și în partea de cheltuieli ale bugetului public, componenta cu cea mai mare contribuție este bugetul de stat. Dacă, însa, în partea de venituri bugetul de stat ocupa 62%, atunci în partea de cheltuieli ale Bugetului Public, Bugetul de Stat deține 48%. Diferenta este explicata prin transferurile realizate de bugetul de stat în avantajul celorlalte trei componente ale bugetului public. Astfel în discutiile parlamentare și în general în viata publică, se obișnuiește să se inteleagă prin noțiunea de buget anume bugetul de stat. Este bugetul vizat atunci cand trebuie acoperite cheltuielile legate de pagubele produse de calamitați naturale sau când sunt auzite învinuiri că mai putini bani vor fi alocați pentru educatie comparativ cu solicitarile cadrelor didactice.

În legislația Republicii Moldova noțiunea de buget de stat nu este definita într-un mod explicit, deși în Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar(Titlul I, articolul 1) întalnim o definiție administrativă simpla pentru notiunea de Lege bugetară anuală, aceasta însemnând legea anuală prin care Parlamentul aprobă bugetul de stat, care cuprinde surse de venit și destinația cheltuielilor pentru un an bugetar.

Astfel în Republica Moldova bugetul de stat a căpătat urmatoarele semnificații:

Este un plan după care Guvernul cheltuie banii publici. Ce activități vor fi finanțate?

Un plan pentru împrumuturile publice sau rambursarile de împrumuturi. Dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, Guvernul va avea de gestionat un excedent bugetar. Atunci cand este înregistrat un excedent bugetar, Guvernul poate reduce datoria publică – banii pe care îi are împrumutati de la cetatenii Republicii Moldova și din sursele financiare externe.

Un instrument care influentează economia naționala. Unele categorii de cheltuieli publice – cum sunt cele pentru educatie, știință și inovare- se fac în speranța că acestea vor spori productivitatea și vor genera venituri în viitor. Pe de alta parte, impozitele și taxele reduc veniturile, lasând cetațenii cu mai puțini bani pentru a fi cheltuiți, fiind afectat consumul. Dacă cererea de bunuri scade, vor avea de pierdut producatorii de bunuri si servicii. Prin urmare, va fi afectată creșterea economica.

Un mecanism influentat de economia naționala. Atunci când economia este în declin, cetățenii castigă mai puțin. În aceste circumstanțe, veniturile vor scădea, iar bugetul se poate confrunta cu un deficit bugetar în crestere.

O dare de seama prin care bugetul raportează despre modul de cheltuire a acestor bani de către Guvern și despre finanțarea acestor cheltuieli.

Funcțiile și obiectivele Bugetului de stat

Bugetul de stat fiind unul din cele mai importante documente economice din cadrul unui stat, el exercită trei functii mari:

Funcția de alocare care corespunde obiectivelor considerate clasice ale puterilor publice. Puterile publice au fost intotdeauna nevoite să facă față anumitor cheltuieli corespunzatoare sarcinilor administrative generale (poliția, justiție, aparare naționala). În acest fel este asigurată producerea unor bunuri publice și funcționarea unor servicii publice care nu pot fi satisfacute de inițiativa particulara, fie pentru ca aceste servicii nu constituie obiectul unor cereri individuale și al unor oferte, ca urmare nu pot genera prețuri individuale, fie pentru ca semnificația acestor bunuri și servicii publice este majora pentru dezvoltarea și stabilitatea societății.

Funcția de (re)distributie. Problemele legate de distributie reprezintă, frecvent, punctul principal al controverselor în elaborarea politicilor publice. În particular, problemele de distribuție joaca un rol determinant în eleborarea politicilor fiscale și de transfer. Funcția de redistribuire a veniturilor s-a dezvoltat, în special, dupa al Doilea Razboi Mondial datorită preocuparilor de justiție socială și sub influența unor teorii economice, conform cărora puterile publice, redistribuind veniturile în profitul categoriilor sociale defavorizate, susțin creșterea consumului întregii natiuni. Redistribuirea se bazează pe mecanismele de securitate socială, pe fiscalitate și pe anumite cheltuieli bugetare care sunt destinate familiilor nevoiase.

Funcția de stabilizare presupune susținerea economiei private pentru a obține atât folosirea deplină a resurselor, cât și un nivel stabil al prețurilor. Practic, politica de stabilizare urmarește realizarea unui compromis rezonabil între doua obiective adesea contradictorii: folosirea deplină a forței de munca și o inflație moderată. Politica de stabilizare a fost utilizată pe larg în țarile occidentale dezvoltate dupa al Doilea Razboi Mondial și până la începutul anilor 80 ai sec. XX.

În corespundere cu aceste funcții și pornind de la situația economica și sociala din țara, Guvernul formeaza obiectivele pe care trebuie să le atingă bugetul public, inclusiv bugetul de stat.

Principiile bugetare de bază

Pentru marea majoritate, a aspectelor legate de procedurile bugetare, nu există reguli sau standarde universale, acceptate după care acestea să fie reglementate în legislatie.Totuși, procedurile bugetare și legislație, care ține de acestea,se inspiră din mai multe principii sau reguli considerate eficiente. Acestea, din urma se preocupa mai mult de fazele prealabile de pregatire și adoptare a bugetului. În perioada recentă, câteva țări anglo-saxone și-au integrat în legislație reguli ce vizeaza în particular, procedurile bugetare.

Accentul fiind pus pe principiile de responsabilitate, transparenta, stabilitate și performanță, sunt privilegiate cerințele de raportare și informare bugetara, în special obligațiile executivului de a raporta legislativului despre rezultatele bugetare.

Luând în considerare ultimul aspect, obținem 10 principii bugetare. Fiecare dintre aceste principii este important, dar într-o maniera inegală. Unele pot fi considerate de o importanță constituțională și ar trebui incluse în Constitutie. Altele și-ar găsi o expresie mai reușită în regulamentarile ce țin de procedurile bugetare.

Trei principii- autoritatea, universalitatea și responsabilitatea, sunt atât de importante încât justifică integrarea în Constituție a dispozitiilor care să le vizeze. Pe langa aspectele prevazute pana acum, trebuie să accentuam și existența unei reguli de bază, care vizează veniturile și cheltuielile bugetare și anume regula echilibrului bugetar. Echilibrul bugetar înseamnă ca totalul veniturilor trebuie să fie același cu totalul cheltuielilor. Pentru a-și satisface obiectivele declarate. Natura acestor bani cere ca Guvernul să se conformeze unui plan rațional de acțiune financiară, ceea ce presupune că bugetul trebuie sa fie echilibrat.

Cheltuielile bugetare anuale ale statului pot fi mai mari comparativ cu veniturile, diferența fiind finanțată din împrumuturi. În acest caz, definiția echilibrului bugetar este modificată, astfel încât suma veniturilor și încasărilor din împrumuturi trebuie să fie echivalentă cu suma de cheltuieli și rambursărilor de datorii. Exprimându-ne altfel, din buget poate fi cheltuit exact atât cat este acumulat.

2.2 Structura Veniturilor Bugetului de Stat al Republicii Moldova

Veniturile Bugetului de stat înregistrează în ultimii 4 ani o evoluție ascendentă. Pentru anul 2015, bugetul de stat este aprobat la venituri în suma 30. 338.6 . Această evoluție o putem vedea în studiul de caz din cadrul acestei lucrari ( fig.3.1).

Veniturile bugetare pot fi clasificate în urmatoarele categorii:

Fig 2.4: Structura veniturilor bugetului de stat, mil.lei

Sursa: https://constitutii.files.wordpress.com/2013/01/constitutia-republicii-moldova4.pdf

Bugetul de stat poate fi analizat prin prisma acestor trei categorii de venituri, folosind reprezentarea tabelară din cadrul studiului de caz din cadrul acestei lucrari.

Veniturile curente

Veniturile curente sunt acelea la care statul apeleaza în mod obisnuit, în condiții considerate normale și care se încadrează la bugetul de stat cu o anumită regularitate.

Din fig. 3.13 observam că în structura veniturilor bugetului de stat veniturile curente dețin ponderea cea mai mare și sunt în permanență creștere.

În componenta veniturilor curente intra urmatoarele categorii de venituri:

Veniturile fiscale

Veniturile nefiscale

Fondurile și mijloacele speciale

Cea mai importanta sursa de venituri curente pentru bugetul de stat sunt veniturile fiscale (fig.3.13).Acestea cresc din an în an și sunt formate din:

Impozitele directe

Impozitele indirecte

Impozitele directe se stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice sau juridice, în functie de venit sau de averea acestora, pe baza cotelor de impunere prevazute de lege. Aceste impozite se încasează direct de la contribuabili la anumite termene. Pentru aceste impozite este caracteristic faptul ca subiectul, destinatarul și suportatorul impozitului este una și aceeași persoana, cu toate ca uneori aceste elemente nu coincid.

Impozitele indirecte se stabilesc asupra vanzării bunurilor și prestarii serviciilor. Ele nu se fixează direct și nominativ asupra contribuabililor. Platitorii impozitelor indirecte sunt toți cei care consumă bunuri din categoria celor impuse, indiferent de veniturile, averea, profesia sau situație personala a acestora .Pentru a urmari cât mai clar evoluția și structura veniturilor fiscale, poate fi folosită fig.3.2.

Astfel, în structura veniturilor fiscale impozitele indirecte dețin ponderea decisiva (cca 95%), iar în totalul impozitelor indirecte TVA are poziția cea mai importantă (cca 73%).Deși impozitele directe au, la prima vedere, o contributie neimportantă la formarea veniturilor fiscale, totuși acestea prezintă o preocupare la fel de mare pentru politica fiscală a statului ca și impozitele indirecte. În tabelul 2 voi prezenta evoluția cotelor pe venit în perioada 2013-2016 și propunerile formulate în cadrul de cheltuieli pe termen mediu (CCTM) 2013-2014 ȘI CCTM 2015-2016.

Tabelul 2.1: Evoluția cotelor pe venit în perioada 2013-2016

Sursa: Conform legislației fiscale aprobata în documentul național Codul Fiscal al Republicii Moldova- http://www.fisc.md/CodulfiscalalRM.aspx

De regula, nivelul veniturilor fiscale este limitat și insuficient. Ca urmare, pentru a acoperi necesarul de venituri, se apeleaza și la alte categorii de venituri. Conform clasificației bugetare, în categoria veniturilor nefiscale intra urmatoarele venituri:

Alte venituri din activitatea de antreprenor și din proprietate(defalcari din profitul net al întreprinderilor de stat, soldul profitului net al Bancii Naționale a Moldovei, dobanzile la creditele acordate de la bugetul de stat, dividendele aferente cotei de participare a statului în societatile pe actiuni).

Taxele și plațile administrative( de exemplu: taxa de stat pentru actele notariale îndeplinite de notari și de alte persoane abilitate de lege, taxa de stat pentru cauzele examinate în judecatoria economică, taxa pentru eliberarea pașapoartelor, taxele percepute de poliția rutiere etc.)

Amenzi și sancțiuni administrative

Încasări neidentificate.

Evoluția veniturilor nefiscale în perioada 2012-2015 a fost, în general crescatoare. În structura veniturilor nefiscale ponderea cea mai mare este deținută de venitul net al Băncii Naționale a Moldovei.

Fig 2.5: Evoluția veniturilor nefiscale în perioada 2012-2015

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Finanțelor- http://www.mf.gov.md/

Fondurile și mijloacele speciale. Mijloacele speciale ale instituțiilor publice sunt definite și reglementate prin art. 12 al Legii privind sistemul bugetar și procesul bugetar. Astfel, se consideră mijloace speciale ale institutiilor publice veniturile acestora obținute de la efectuarea lucrărilor și prestarea serviciilor contra cost, precum și din donații, sponsorizări și din alte mijloace bănești, intrate legal în posesia instituțiilor publice. Mijloacele speciale ale institutiilor publice se includ în bugetele respective, se consideră venituri și sunt direcționate pentru cheltuielile legate de desfășurarea activității statutare a acestor instituții, în conformitate cu principiile și regulile de elaborare, aprobate și executate a bugetelor corespunzătoare.

Evoluția veniturilor din mijloacele speciale care în perioada 2012-2015 au fost în continuă creștere, această evolutie o putem vedea în cadrul studiului de caz în tebelul 3.2.

La rândul lor, fondurile speciale se definesc și sunt reglementate prin Titlul VI „ Fondurile speciale”, art. 49 al Legii privind sistemul bugetar și procesul bugetar.Astfel, fondurile speciale sunt fondurile în care se colectează veniturile cu destinație specială pentru realizarea unor scopuri și programe ale Guvernului sau ale autorităților administrative publice locale. Creearea fondurilor speciale, sursele de venituri și destinația lor se stabilesc prin legi aparte sau prin decizii ale autoritatilor reprezentative și deliberative ale unităților administrativ teritoriale.

Fondurile speciale se includ în bugetele respective în conformitate cu principiile și regulile de elaborare, aprobate și executate a acestor bugete.

Fondurile speciale, detaliate pe venituri și cheltuieli, se aprobă ca anexă la legea bugetară anuală sau la deciziile autoritătilor reprezentative și deliberative ale UAT cu privire la aprobarea bugetelor respective.

Dupa cum rezultă din tabelul 3.2 în perioada 2012-2015 veniturile din fondurile speciale au crescut. Pentru anul 2015 în bugetul de stat sunt incluse urmatoarele fonduri speciale:

fondul pentru încurajarea dezvoltarii culturii nucului, fondul republican de susținere sociala a populatiei, fondul special pentru manuale, fondul special pentru promovarea și dezvoltarea turismului, fondul național pentru susținerea științei, fondul ecologic național și fondurile ecologice locale.

Fondurile speciale diminuează integritatea și transparența bugetului. De aceea, în ultimii ani unele fonduri speciale au fost lichidate. Conform Conceptului cu privire la prioritatile de politici în contextul elaborării CCTM, pentru a asigura integritatea bugetului, politica de eliminare a fondurilor speciale va continua, lichiditatea fondurilor fiind efectuată în baza unor calcule bine argumentate. In tabelul 2.2: prezint modul de formare și utilizare a fondului național pentru susținerea științei.

Tabelul 2.2: Formarea și utilizarea fondului național pentru susținerea științei pe anul 2015

mii lei

Sursa: Elaborarea dupa Legea bugetului de stat pe 2015 și informația Ministerului Finantelor- http://monitorul.md/

Granturile externe reprezintă alocații nerambursabile de la alte țări sau instituții internaționale. Conform clasificației veniturilor bugetare, granturile externe pot fi : granturi pentru susținerea bugetului și granturi pentru finanțarea proiectelor investiționale.

Tabelul 2.3: : Evoluția veniturilor din granturi, mil lei

Sursa: www.mf.gov.md

Deși intrarile de granturi sunt relativ neuniforme tebelul 2.3, totuși acestea vor prezenta o sursă din ce în ce mai importantă în totalul veniturilor bugetare.

Transferurile. Conform clasificatiei bugetare, în categoria transferurilor intra:

Transferurile pentru cheltuielile curente primite de la bugete de alt nivel

Transferurile pentru cheltuielile capitale de la bugetele de alt nivel

Mijloacele banești încasate prin decontări reciproce de la bugetele de alt nivel

Transferurile de peste hotare

Evoluția transferurilor la bugetul de stat o putem observa în tabelul 3.2 din cadrul studiului de caz efectuat în aceasta lucrare. Însa privind în ansamblu evoluția transferurilor pe parcursul acelor ani este neuniformă.

2.3 Structura Cheltuielilor Bugetului de Stat al Republicii Moldova

Cheltuielile bugetare sunt determinate de alocatiile stabilite ]n Legea bugetară anuală.

Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar clasifică cheltuielile bugetare în corespondențp cu clasificația bugetară. Clasificația bugetară grupează cheltuielile bugetare conform:

Clasificație funcțională

Clasificație organizațională

Clasificație economică

Clasificația funcțională folosește drept criterii domeniile, ramurile, sectoarele de activitate, spre care sunt dirijate resursele financiare publice sau alte destinații ale cheltuielilor legate de efectuarea unor transferuri între diferitele niveluri ale administrației publice, plata dobânzilor la datoria publică sau constituirea de rezerve la dispoziția autoritatilor executive. Ele reflectă obiectivele politicii financiare a statului.

Acest criteriu este important pentru repartizarea resurselor financiare publice pe domenii de activitate și obiective care definesc nevoile publice și reprezintă obiectivul principal urmărit la examinarea și aprobarea prevederilor bugetare de către Parlament.

Clasificația funcțională reprezintă gruparea funcțiilor autorităților publice, conform careia se prezintă cheltuielile bugetare.

Clasificația funcțională constă din două parți: grupul principal și grupul care formează o totalitate de 4 semne prezentate în schema de mai jos:

Tabelului 3.7 din cadrul studiului de caz conține grupurile de cheltuieli care formează clasificația funcțională, marimea și structura acestora. Totodata, folosind datele din acest tabel, pot fi indentificate domeniile, ramurile și sectoarele de activitate care au fost finanțate prioritar din bugetul de stat în perioada analizată.

Astfel, în 2014 ramura prioritară a fost cea a ocrotirii sănătății, care a înregistrat în structura cheltuielilor bugetului de stat o pondere de 15%. Pe locul doi este poziționată asigurarea și asistența socială cu 14% în totalul cheltuielilor bugetului de stat, urmată de domeniul învățământului și trensferurile la bugetele UAT.

Clasificația organizațională a cheltuielilor bugetare sistematizează cheltuielile bugetare pe tipuri de întreprinderi, instituții, organizații și măsurile ce reflectă distribuirea alocațiilor între direcții de mijloace din buget.

Clasificația organizațională sistematizează cheltuielile după:

Autoritățile publice beneficiare și anume: autorități publice centrale și locale și alti beneficiari de mijloace din buget.

Tipuri de instituții, organizații și măsuri finanțate din buget

Clasificația economica a cheltuielilor bugetare. Conform indicațiilor metodice privind aplicarea clasificației economice a cheltuielilor bugetare elaborate de Ministerul Finanțelor, clasificația economică a cheltuielilor bugetare reprezintă gruparea cheltuielilor bugetare conform conținutului lor economic

Clasificația economică constă din doua parti: articol și aliniat, care formează o totalitate de 5 semne prezentate în schema de mai jos:

Articol – categoriile economice majore de cheltuieli în scopul executarii funcțiilor autorităților publice

Alineat – detaliere pe elemente și domenii de influenta a categoriilor economice majore

De exemplu:

Cheltuieli curente

Plata dobânzilor

Plata dobânzilor la împrumuturile interne

Plata dobânzilor la împrumuturile acordate de Banca Naționala a Moldovei

Clasificația economica împarte cheltuielile bugetare în 4 grupuri principale. Această clasificație se poate vedea în figura urmatoare.

Fig 2.5: Grupele principale a cheltuielilor bugetare

Sursa: Efectuat pe baza informatiilor din documentele oficiale – https://constitutii.files.wordpress.com/2013/01/constitutia-republicii-moldova4.pdf

Cheltuielile curente. Definite într-o formă foarte succintă, cheltuielile curente sunt cheltuielile bugetare în urma cărora sunt produse bunuri și servicii publice cu un ciclu de viață de până la un an. Prin urmare, cheltuielile curente asigura întreținerea și buna funcționare a instituțiilor publice, finanțarea satisfacerii acțiunilor publice, transferarea unor sume de bani anumitor categorii de persoane, lipsite de remunerare ori având venituri insuficiente sau pentru onorarea unor angajamente speciale ale statului. Ele reprezintă un consum definitiv de PIB, dupa cum am menționat anterior, trebuie renoite anual. În structura cheltuielilor Bugetului de stat, cheltuielile curente dețin ponderea majoritare .

Cheltuielile curente au urmatoarele componente:

Cheltuieli pentru marfuri și servicii

Plata dobanzilor

Transferuri curente

Transferuri curente pentru implementarea proiectelor finantate din surse externe

În categoria cheltuieli pentru marfuri și servicii intră: contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, plata marfurilor și serviciilor, deplasări în interes de serviciu, emisiunea și vânzarea valorilor mobiliare de stat, primele de asigurare obligatorii de asistență medicala.

În categoria plata dobânzilor intra plata dobânzilor la împrumuturile interne (acordate de BNM, băncile comerciale, alți creditori) plata dobânzilor la împrumuturile externe, plata dobânzilor de către autoritățile administrației publice de alt nivel.

În categoria transferurilor curente intra articolele, transferuri pentru produse și servicii, transferuri pentru întreținerea și reparația drumurilor publice, transferuri către instituțiile financiare și alte organizații, transferuri peste hotare, transferuri către fondul de risc etc. .

În categoria transferurilor curente pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe intră articolele, contribuția Guvernului, contribuția din granturi externe, contribuția din credite externe.

În Fondul salarial brut se regasește : remunerarea muncii și contribuțiile sociale la BASS și la FAOAM , cheltuielile pentru bunuri și servicii, transferuri către persoanele fizice, au constituit cea mai mare categorie, dupa mărime în anul 2014 sunt în continuă creștere ca pondere din PIB.

Cheltuielile capitale se referă la cheltuielile care au ca scop construcția și achiziționarea activelor fixe, la transferuri și ajutoare capitale în formă monetară și nemonetară. De regulă cheltuielile capitale se referă la bunurile și serviciile care au un ciclu de viața mai mare de un an și pot influența veniturile viitoare și starea actuală a activelor.

Cheltuielile capitale conțin 5 elemente:

Investiții capitale și reparații capitale;

Crearea rezervelor de stat;

Procurarea de pământ și de active nemateriale;

Transferuri capitale;

Transferuri capitale pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe.

Categoria investițiilor capitale și reparațiilor capitale se referă la: investiții capitale ( investiții capitale în construcția obiectivelor de producție), procurarea mijloacelor fixe (cheltuieli pentru procurarea obiectelor a căror valoare unitară este mai mare de 3000 lei, iar termenul de funcționare este mai mare de un an), reparații capitale (reparația capitală a fondului de locuințe). Categoria crearea rezervelor de stat se referș la : crearea tezaurului de stat, crearea rezervelor de stat.

Categoria procurarea de pământ și de active nemateriale se referă la : procurarea de pământ și procurarea de active nemateriale ( de exemplu, procurarea dreptului de exploatare a bogățiilor subsolului ).

Categoria transferurilor capitale se referă la : transferuri capitale către bugetele de alt nivel și între componentele bugetului, transferuri capitale în interiorul țării.

Categoria transferurilor capitale pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe se referă la: contribuția Guvernului, contribuția din credite externe și contribuția din granturi externe.

Procurarea de acțiuni. Această categorie indică cheltuielile statului pentru procurarea de acțiuni.

Creditarea neta. În această categorie intră:

Împrumuturile acordate bugetelor de alt nivel minus plătile în contul achitării lor.

Împrumuturile acordate firmelor nefinanciare minus plătile în contul achitării lor;

Restituirea mijloacelor la buget;

Volumul împrumuturilor acordate populației cu restituirea din amanet a metalelor prețioase în Serviciul de lombard al Vistieriei de stat.

Pentru a spori transparența și responsabilitatea în sistemul bugetar, cheltuielile publice sunt clasificate și după programe. Programul reprezintă o serie de activități care îndeplinesc aceleași obiective specifice ( de exemplu, programul 56.00,, securitatea alimentară’’). Clasificarea cheltuielilor dupa program poate servi pentru două scopuri:

Indentificarea și clarificarea obiectivelor și politicilor

Monitorizarea performanței operative prin indicatorii de performanță, care se pot referi la intrările, iesirile sau rezultatele unui anumit program.

3.1 Evolutia Veniturilor Bugetului de Stat al Republicii Moldova

Bugetul pe anul 2015 a fost elaborat conform cadrului legislativ și a diferitelor acte legislative, ce reglementează aceste aspecte bugetare-fiscale.

Bugetul de stat se bazeaza pe politici care derivă din Strategia. Națională de Dezvoltare “Moldova. 2020”, Strategia. națională de descentralizare pentru anii 2012-2015, alte documente de politici și strategii sectoriale, precum și acordurile semnate/ ratificate cu partenerii de dezvoltare.

Totodată, în anul 2015 economia țării a traversat o perioadă de stagnare economică, ca urmare a deteriorării comerțului exterior. Conform previziunilor strategice statale, Produsul Intern Brut real in anul 2015 față de anul 2014, a scădzut cu 1,0 %.

Planul strategic pe baza caruia a fost intocmit proiectul bugetului pe anul 2015 a fost foarte precar și tensionat, din cauza efectelor volatile petrecute in .economie, care s-au reflectat direct pe bugetul de stat care nu a reusit în totala măsură, servi drept mecanism efectiv și eficient. de realizare a politicilor bugetare. Astfel, conform rezultatelor realizate de bugetul de stat în anul 2015, veniturile bugetare au inregistrat o creștere de 6,3 % față de realizările pe 2014, pe când veniturile.în anul 2014 au crescut față de realizările. în 2013 cu 15,1 %, deficitul bugetar fiind de 3,8% din PIB.

Bazandu-ne pe realizarile bugetare, un aspect important în proiectul bugetului pe anul 2015, observam ca accentul deosebit a fost pus pe asigurarea stabilității macro-financiare, si anume pe echilibrarea cadrului de nevoi (cheltuieli) cu cadrul de resurse (venituri). Aceasta asigurare avand ca scop sporirea eficacității și eficienței cheltuielilor publice, prioritizării programelor de cheltuieli și direcționării resurselor disponibile la programe de importanță vitală, fără a admite crearea de blocaje financiare în sistemul bugetar..

În afară de acesta, la realizarea proiectului bugetar s-a ținut cont de scopurile politicii bugetar-fiscale pe anul 2015, care au fost înglobate în proiectul Legii privind modificarea și completarea unor acte legislative, aprobat de Guvernului.

Evoluția veniturilor în anul 2014

Pentru anul 2014, bugetul de stat (toata structura sa) la cadrul de venituri a fost aprobat inițial în sumă de 25 814,8 mil. lei.

Conform modificărilor reglementate prin legile nr.106 din 19.06.2014, nr.182 din 25.07.2014 și nr.183 din 28.09.2014, cadrul de venituri al bugetului de stat au fost aprobate final în sumă de 28 198,9 mil. lei, cu 2 384,1 mil. lei (9,2 %) mai mult decît volumul aprobat inițial. Ca efect, veniturile de bază au fost majorate cu 1 344,2 mil. lei (5,8%), fondurile speciale – cu 16,1 mil. lei (3,7%), mijloacele speciale – cu 92,4 mil. lei (13,2%), și proiectele finanțate din surse externe – cu 927,1 mil. lei (66,1%).

Potrivit raportului anual, încasările la bugetul de stat a veniturilor au fost realizate în sumă de 27 716,9 mil. lei, cu 1,7 % sau cu 482,0 mil. lei mai puțin decât planificarile anuale. Comparativ cu anul 2013, au fost încasate venituri cu 5 280,1 mil. lei cu o crestere de 23,5 %.

Ponderea cadrului de venituri a bugetului de stat în bugetul public național a fost de 65,3%, iar ca pondere în PIB – 24,9%. Comparativ cu anul 2013, ponderea veniturilor bugetare în BPN a crescut cu 4,5%, iar în PIB a crescut cu 2,5%.

În totalul cadrului veniturilor bugetului de stat, veniturile fiscale au inregistrat încasări de 21 929,2 mil. lei (79,1 %), veniturile nefiscale – 761,5 mil. lei (2,7 %), veniturile din mijloacele speciale ale instituțiilor bugetare – 651,4 mil. Lei(2,3 %), granturile – 3 929,4 mil. lei (14,2 %), transferurile. de la bugetele de alt nivel la bugetul de stat – 57,1 mil.lei(0,2%), veniturile fondurilor speciale – 388,2 mil. Lei(1,4 %). Realizarea cadrului veniturilor bugetului de stat este prezentată în urmatorul tabel:

Tabelul 3.1: Executarea veniturilor bugetului de stat pe componente

mil.lei

Sursa: www.mf.gov.md

Potrivit modificărilor realizare veniturile bugerare de bază au fost precizate până la sumă de 24 647,4 mil. lei și au crescut – cu 1 344,2 mil. lei ( 5,8 %).

În cadrul bugetului, veniturile de bază au fost realizate în sumă de 24 285,4 mil. lei, cu o scadere de 362,0 mil. lei ( 1,5 %) față de suma anuala precizata.

Comparativ cu anul 2013 încasările la componenta de bază au crescut cu 4 159,8 mil. Lei (20,7 %).

Veniturile din impozitele directe au constituit 12% din suma veniturilor de bază a bugetului de stat și au fost de 2.26,0 mil. lei. In urma întroducerii de la 1 ianuarie 2014 a noului sisitem de creare a Bugetelor Locale pentru cele patru UAT-uri (mun. Chișinău și raioanele Basarabeasca, Ocnița și Rîșcani), și anume vărsamintele lor la bugetul de stat a sumelor defalcate nealocate bugetelor UAT de la impozitul pe venitul persoanelor fizice, precum și a impozitului pe venitul persoanelor juridice pe aceste patru UAT, încasările veniturilor din impozitele directe la bugetul de. stat au crescut de cca. 3,3 ori, venitul respectiv fiind redistribuit către APL ca transferuri cu distributie specială și generală.

Încasările veniturilor din impozitelor indirecte (TVA, Accizele, operațiunile externe și impozitele asupra comerțului exterior), în cuantumul veniturilor de bază a bugetului de stat a fost de 17.700,0 mil. lei (72,9 %). Comparativ cu anul 2013 ele au înregistrat o majorare de 652,5 mil. lei.

Încasările veniturilor din TVA au fost de 12 815,0 mil.lei față de anul executat 2013, încasările din TVA au inregistrat o crestere cu 685,5 mil.lei ( 5,3 %).

Încasările veniturilor din TVA la mărfuri, produse și serviciile prestate in Republica Moldova au însumat 4 332,8 mil.lei cu 387,5 mil. lei mai mult față de 2013, TVA la mărfurile importate de 10.892,3 mil.lei cu 786,3 mil. lei mai mult față de 2013. Restituirile TVA cu cote reduse la mărfurile și serviciile exportate și livrate în 2014 au ajuns la nivelul de 2.410,2 mil. lei cu 488,3 mil. lei mai mult decât în 2013.

În anul 2014, încasările veniturilor din accize au fost de 3.427,1 mil. lei (19,4 %) in totalul sumei impozitelor indirecte, cuantificand astfel.o scadere de 73,1 mil.lei comparativ cu anul 2013. In aceste categorii sunt incluse: accizele la produsele din tutun in suna de 974,1 mil. lei, accizele la bere in suma de 221,0 mil. lei, accizele la gaze lichefiate in suma de 171,3 mil.lei, accizele la producția vinicolă și băuturi alcoolice in suma de 346,6 mil.lei, accizele la alte mărfuri in suma de 23,2 mil.lei accizele la bijuterii in suma de 12,4 mil.lei, accizele la produsele petroliere in suma de 1.262,8 mil.lei, accizele la autoturisme in suma de 675,1 mil. lei. Totodată, rambursarile la accize au fost de 259,4 mil. lei.

În volumul incasărilor veniturilor din accizelor, ponderea cea mai importanta a fost deținuta de veniturile din accizele la produsele petroliere – 36,8 %, la băuturile alcoolice tari – 10,1 %, la produsele din tutun – 28,4 %, la bere – 6,4 %, la autoturisme – 19,6 %.

În acea perioada, încasările veniturilor din impozitele asupra comerțului exterior și operațiunilor externe au fost realizate în sumă de 1.457,9 mil. lei (8,2 %) din suma totala a impozitelor indirecte. Comparativ cu 2013, aceste venituri au marcat o creștere cu 40,7 mil. lei (9,7 %).

Veniturile nefiscale în anul 2014 au fost in suma de 749,6 mil. Lei ( 3,1 %) din volumul total varsat la bugetul de stat. În volumul total a veniturilor nefiscale, veniturile din activitati de antreprenor au fost in suma de 320,9 mil. Lei, cu 2,2 % in descrestere fata de prevederile anuale (328,0 mil.lei), taxele și plățile administrative au fost in suma de 231,0 mil. lei cu 4,5 % in crestere față de prevederile anuale (221,0 mil.lei), amenzile și sancțiunile administrative in suma de 197,6 mil. lei cu 9,8 % in crestere decât sumele previszionate (180,0 mil.lei).

Volumul Granturilor externe pentru susținerea bugetului au fost debursate în sumă de 1 606,4 mil. lei cu 8,2 mil. lei in descrestere față de prevederile anuale precizate (1 614,6 mil. lei). Volumul respectiv a fost obtinut de la Comisia Europeană: 1.489,3 mil.lei (79,7 mil.euro), adica: pentru sectorul energetic in suma de 212,8 mil.lei (11,6 mil.euro), pentru sectorul rural in suma de 244,7 mil.lei (13,3 mil.euro), pentru sectorul justiției in suma de 241,6 mil.lei (13,2 mil.euro), pentru sectorul apă și canalizare in suma de 261,2 mil. lei (13,7 mil.euro), pentru sectorul sănătății in suma de 113,2 mil. lei (6,0 mil.euro), pentru domeniul finanțelor publice in suma de 153,5 mil. lei (8,0 mil.euro), pentru implementarea acordului DCFTA in suma de 153,5 mil. lei (8,0 mil.euro), pentru liberalizarea regimului de vize in suma de 108,8 mil. lei (5,8 mil.euro). Iar din partea României, Republica Moldova a obtinut 117,1 mil. lei (6,2 mil.euro), pentru realizarea urmatoarelor puncta strategice, si anume: pentru construcția gazoductului Iași-Ungheni in suma de 98,5 mil. lei (5,2 mil. euro), pentru Muzeului Național de Arte in suma de 18,6 mil. lei (1,0 mil. euro).

Componenta mijloace speciale ale instituțiilor bugetare finanțate de la bugetul. de stat a fost aprobata inițial prin Legea bugetului de stat pe anul 2014, în sumă de 698,2 mil.lei. Ulterior s-au efectuat modificari asupra volumului acestei partitii din cadrul structurii bugetului de stat, acest volumul precizat al mijloacelor menționate a fost de 790,6 mil. lei. Pe parcursul anului, instituțiile bugetare finanțate de la bugetul de stat au adunat venituri din mijloacele speciale în sumă de 786,7 mil. lei sau 99,5 % din prevederile anuale precizate. Comparativ cu anul 2013 încasările date au inregistrat cresteri in suma de 84,8 mil. lei ( 12,1 %).

Veniturile din fonduri speciale a constituit 401,3 mil.lei majorate cu 15,7 % față de anul 2013.

Veniturile din proiecte finanțate din surse externe. În suma totala aceste venituri au fost preconizatein suma de 2 330,7 mil. lei. Bazandu-ne pe mersul realizării lucrărilor în proiectele respective, pe parcursul anului 2014 au fost debursate din partea sponsorilor externi granturi în sumă de 2 219,3, mil. lei (cca.157,0 mil. dolari), granturi interne în sumă de 0,1 mil. lei, alte transferuri.ale bugetului de stat și bugetele. UAT in suma de 27,7 mil. lei, alte venituri au fost in suma de 11,9 mil. lei.

In general încasările au inregistrat suma de 2 259,0 mil. Lei, micsorate cu 71,1 mil. lei fata de suma precizată pe an, nivelul realizarii bugetului de stat din 2014 a fost de 96,9 %.

Veniturile bugetului de stat pentru anul 2015

În anul 2015, la Bugetul.de Stat, a realizat cuantificarea veniturilor pe toate componentele în sumă totală de 29.878.4 mil.lei fata de suma preconizata initial de 30 338,6 mil.lei, cu o creștere față de executat 2014 – de 2 161.6,8 mil. lei sau 7.23 %. Ponderea veniturilor. bugetului de stat în raport. cu PIB se estimează de 25,2 % în creștere cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu 2014 executat.

Aceasta evoluție a veniturilor bugetului. de stat pe anii 2012.-2015, ca pondere în PIB, se observa în următoarea diagrama.

Fig 3.1: Evoluția. veniturilor bugetului. de stat pe anii 2012.-2015, ca pondere în PIB

Sursa: Elaborat in baza Cadrului de venituri pe termen mediu 2012-2015-http://monitorul.md/

Evoluția.veniturilor bugetului de stat pe anii 2012–2015 este prezentă în tabelul următorul.

Tabelul 3.2: Evoluția. veniturilor bugetului. de stat pe anii 2012.-2015, ca pondere în PIB (mil.lei)

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Finantelor- www.mf.gov.md

Veniturile destinate realizarii proiectelor si activitatilor prevazute in bugetul de stat pentru anul 2015 au fost in sua de 2615.1 mil.lei (8.6%) din volumul total al veniturilor de bază a bugetului de stat. Aceste venituri au fost impartite pentru: cheltuieli de infrastructura (taxele de transport, accizele la combustibil) in suma de 1 523,5 mil.lei; dezvoltare raională in suma de 194,9 mil.lei, electuarea proiectelor regionale din contul bugetar. în cadrul proiectelor de suport al politicilor. raionale, oferite de către Uniunea.Europeană in suma de 896,7 mil.lei.

În volumul veniturilor bugetare realizate in anul 2015, partea dominantă in suma de 25 145,1 mil. lei (82,9 %) a deținut-o încasările veniturilor fiscale, cu o majorare față de executat în 2014 de 3 215,9 mil.lei (14,7 %). In PIB aceste venituri au avut o pondere de 21,3%, cu 1,6 p. p. mai mare față de executat în 2014.

Încasarile din veniturile nefiscale au fost in suma de 1 313,2 mil.lei ce au crescut în comparație cu anul 2014 (fără amenzi și penalitati) cu 749,4 mil.lei (75,2 %). În PIB aceste venituri nefiscale au inregistrat 1,1% și 4,3 %.

Volumul intrărilor. de granturi pentru sustinerea bugetului și a programelor finanțate din surse. externe, potrivit acordurilor.semnate cu sponsorii.externi, totodata si granturile.interne și externe pentru instituțiile.bugetare au constituit suma de 2 766,2 mil. lei cu o scadere față de executat. în 2014 de 1 163,0 mil.lei (29,6 %). În volumul total a veniturilor bugetare acesteaau avut o pondere de 9,1 % ,iar în PIB o pondere de 2,3 %.

Suma realizata a veniturilor fondurilor.speciale și mijloacelor speciale din cadrul bugetului de stat in anul 2015 a fost de 393,8 mil.lei și 720,3 mil.lei. In volumul total.a veniturilor bugetare, acestea au avut o pondere de 1,3% și 2,4 % , iar în PIB au avut o pondere de 0,3 % și 0,6 %.

Veniturile fiscale. Din volumul total a veniturilor fiscale 3 717,6 mil.lei(15,0 %) au revenit veniturilor din impozitelor directe (impozitul pe venitul persoanelor fizice și juridice), iar 20 674,3 mil.lei (82,2 %) veniturilor din impozitele indirecte (TVA, accize, impozitele asupra comerțului exterior).

In urma introducerii modificărilor legislative în domeniul finanțelor publice locale din 1 ianuarie 2015 in intreaga Republica, sumele defalcate nealocate de la veniturilor din impozitul pe venitul persoanelor fizice, pentru anul 2015 au inregistrat încasări în sumă de 1 164,2 mil.lei. Suma acestui impozit în suma totală a impozitelor directe a avut o pondere de 31,3 %.

Volumul veniturilor din impozitul pe venitul persoanelor juridice a inregistrat încasări în bugetul.de stat (exclusa fiind UTA Găgăuzia), ca rezultat al implementării noului sistem a relațiilor UAT cu bugetul de stat a fost realizat in suma de 2 634,5 mil. Leicu o majorare în comparație cu anul 2014 cu 716,5 mil. lei (39,0 %), iar în suma totală a veniturilor din impozitele directe de 68,7 %.

Impozitele indirecte. In anul 2015 încasările veniturilor din impozitele indirecte s-au inregistrat în volum de 20 674,3 mil.lei, inregistrand o crestere fata de veniturile executate în anul 2014 cu 2 974,3 mil.lei (16,8 %). Aceste venituri au avut o pondere în suma totală a veniturilor de 68,1%, iar in PIB o pondere de 17,5%, inregistrand o crestere față de nivelul anului 2014 cu 1,6 p.p. Impozitele indirecte au continuat și în anul 2015 să reprezinte.baza principală de venituri in cadrul.bugetului de stat.

Fig 3.2: Evoluția impozitelor.indirecte pe anii 2012-2015

Sursa: Efectuat pe baza informatiilor obtinute din cadrul primarii Mun. Chirsinau- http://www.chisinau.md/

Volumul încasărilor veniturilor din.TVAnete au fost în continuare, sursa principala de venituri indirecte. În structura bugetului de stat in anul.2015 au fost încasate venituri din TVA in suma de 15 388,3 mil.lei, cu o majorare față de 2014 cu 2 573,3 mil.lei(20,0 %). În cadrul veniturilor totale din bugetul de stat in 2015, TVA a avut o pondere de 50,2 %, iar în PIB o pondere de 13,0 %.

Fig 3.3: Dinamica încasărilor TVA pe anii 2012-2015

Sursa: Efectuat pe baza informatiilor obtinute din cadrul primarii Mun. Chirsinau- http://www.chisinau.md/

Realizarea volumul veniturilor din TVA pentru anul 2015 s-a facut pe baza tendințelor de creștere a consumului intern, influenta importurilor, factorul volatil al cursului de schimb. al monedei naționale, îmbunătățirea.cadrului fiscal. și vamal.

Suma veniturilor din taxa pe valoare adaugata la mărfuri, produse și serviciile realizate in Republica Moldova in anul 2015 a inregistrat suma de 4 812,8 mil.lei cu o crestere de 480,0 mil.lei(11,1 %) comparativ cu anul 2014. Efectul reducerii exporturilor a avut o influenta directa asupra scaderii ritmului de creștere a prețurilor interne, iar în urma cresterii ofertei pe piața interna a dus la creșterea consumului și astfel la cresterea TVA-ului la produsele și serviciile realizate pe teritoriul.republicii. Cota reală de TVA la mărfuri, produse și serviciile realizate in Republica Moldova a inregistrat 4,1 %.

Veniturile din TVA la mărfurile importate au fost in anul 2015 în volum de 12 575,5 mil. lei. Comparativ cu 2014, aceste încasări au crescut cu 1 683,1 mil. lei( 15,5 %) reieșind din structura indicelui importurilor, volatilitatea cursului de schimb și îmbunătățirea cadrului vamal. Scaderea inregistrata a prețului la petrol pe piețele internaționale și a prețurilor de import la gazele naturale a contribuit la majorarea importurile la mărfurile, la care se impun cota standart TVA față de cotele reduse. Ponderea TVA-ului real la mărfurile. importate în volumul importurilor.a fost de 14,5 %.

Rambursarea TVA-ului la mărfurile și serviciile. care au avut cota „0” și la cote.reduse, a fost de 2 000,0 mil.lei si reprezinta 11,5 % din suma totala a TVA-ului realizata la buget. Aceste operațiuni au reprezentat cca 1.7% ca pondere în PIB. Aceasta scadere a sumei restituite a TVA-ului față de anul 2014 a fost determinata de reducerea exportului in 2015 față de 2014 cu 10,0 %.

Încasările accizelor (nete) în cadrul bugetului de stat se estimează în sumă. de 3 928,3 mil.lei și vor crește față.de suma executată în.anul 2014 cu 501,2 mil.lei sau cu 14,6 %. Ponderea accizelor. în totalul impozitelor indirecte.va fi 19,0 % și în totalul veniturilor bugetare – 12,6 %.

Din suma încasărilor. din accize pentru anul 2015 – 3 463,9 mil.lei sau 82,4 % se preconizează la mărfurile importate și 739,4 mil.lei sau 17,6 % – la mărfurile produse pe teritoriul republicii.

În structura accizelor, 34,0 % le revine produselor petroliere, 28,9 % – produselor din tutun, 17,1 % – autoturismelor importate, 9,2 la sută – vinuri și băuturile alcoolice tari, 5,6 % – berii, 4,3 % – gazelor lichefiate și 0,9 % – alte produse accizate.

Mărfurile supuse.accizarii au realizat rambursari din bugetul de stat in sua de 275,0 mil.lei, care au fost folosite la.restituirea accizelor la produsele. petroliere și pentru producția.alcoolică. Aceste operațiuni.au avut 0,2% ca pondere în PIB, iar în volumul încasărilor.la accize acestea au inregistrat o pondere de 6,5 %.

Fig 3.4: Evolutia încasării veniturilor din accize. pe tipuri de mărfuri. accizate pe anii 2012-2015

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Finantelor – www.mf.gov.md

Volumul veniturilor din impozitele.din comerțul și operațiunile. externe au fost realizate in anul 2015 în sumă de 1 357,7 mil.lei, cu 100,2 mil.lei mai puțin decât executat în anul 2014. Veniturile respective.au fost de 4,4 % in total veniturilor bugetare, iar de 6.6% în suma impozitelor. Indirecte, iar în PIB in suma de 1,1%.

Acele reduceri au fost explicate prin punerea în aplicare cu 1 septembrie 2014 a Acordului privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care prevedea liberalizarea graduală (10 ani din momentul semnării) a comerțului cu bunuri și servicii, taxelor vamale reduse, bariere netarifare, eliminarea restricțiilor cantitative și restructurarea taxelor pentru realizarea procedurilor vamale conform standardelor OMC și UE. 

In anul 2015 veniturile încasate bazate pe aplicarea.tarifului vamal au fost realizate in proportie de 73.9%, însemnand suma de 1 003,1 mil.lei din suma totală a impozitelor. din comerț și operațiunile. externe. Comparativ cu 2014 veniturile respective au fost scazute cu 50,5 mil.lei (4,1 p.p). Încasările veniturilor din taxa pentru realizarea procedurilor vamale au fost in suma de 311,3 mil.lei avand o descreștere de 55,3 mil.lei ( 15,1 p.p) în comparație cu anul 2014.

Bazandune pe bugetul realizat, dar si pe documentele legislative care vizau regimul.de vize pentru cetățenii. străini și oferirea serviciilor de către instituțiile serviciului diplomatic, dar și a fluctuației cursului de schimb, încasările. din taxele consulare au fost în sumă de 43,4 mil.lei. Aceste venituri au crescut cu 5.6 mil.lei comparativ cu anul 2014 ca rezultat al volatilitatii cursului de schimb al monedei Republicii Moldova.

Alte venituri. și veniturile nefiscale – potrivit structurii bugetare din anul 2015, aceste venituri au facut parte din taxele care se regaseau în capitolele „Impozite interne pe mărfuri și servicii”, „Alte venituri din activitatea de întreprinzător și din proprietate”, „Taxele. și plățile administrative”, „Amenzile. și sancțiunile administrative”.

Aceste.venituri au fost realizate.conform legislatiei Codului fiscal. Astfel aceste venituri au fost realizate în sumă de 2 066,4 mil.lei comparativ cu anul executat 2014, înregistrand o scadere de 298,4 mil. lei (12,6 p.p). Veniturile din aceasta categorie au inregistrat o pondere în PIB de 1,7 % comparativ de 2,1 % în anul 2014.

Fig 3.5: Evoluția veniturilor nefiscale și altor venituri pe anii 2012-2015

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Finantelor- www.mf.gov.md

Veniturile din taxele rutiere au fost realizate in anul bugetar 2015 în suma de 380,8 mil.lei, aceasta suna a fost incasata in urma numărului de.unităților de transport la care au fost calculate taxele aferente incluzand cursul de.schimb al monedei naționale și mărimea.taxelor stabilite în Codului fiscal, de asemenea pe baza majorarii cu 50,0% a taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehicolele înmatriculate.în Republica Moldova.

Din cadrul volumului total a taxelor rutiere, taxa pentru folosirea drumurilor a fost în sumă de 295,7 mil.lei, vinieta a fost in suma de 60,9 mil.lei, iar suma din taxa de eliberare.a autorizațiilor.pentru transporturi rutiere internaționale.a fost de 9,1 mil.lei, iar suma de 15.1 mil.lei a fost incasata de la alte taxe rutiere.

Veniturile din taxele. de licență pentru anumite genuri. de activitate în anul 2015 au fost incasate in suma de 370,0 mil.lei. Această sumă include suma de 220,0 mil lei (20 mil. euro) din vânzarea licențelor de către ANRCETI conform HG nr.116 din februarie 2013, iar restul sumelor au provenit din licențele eliberate conform Legii nr.451-XV din 30.07.2001.

In anul bugetar 2015 suma incasata de la alte venituri din activitatea de antreprenor a constituit 1 106,7 mil.lei. Daca facem o comparatie cu anul bugetar 2014 aceste încasări au inregistrat o majorare cu 785,8 mil. Lei.

In anul 2015 la bugetul de stat au fost transferate dividendele. aferente cotei de participare. a Republicii Moldova în societățile pe acțiuni, suma de 73,0 mil.lei. Aceasta suma a ruzultat in urma activităților avute loc în anul 2014. Astfel din profitul net al firmelor de stat, suma defalcata de 30 % din profitul net, a fost de 35,2 mil.lei. Daca facem o comparatie cu anul 2014 aceste încasări au inregistrat o scadere cu 19,3 mil. lei mai putin.

În anul 2015 conform rezultatelor activităților din anul 2014 ale BNM, în buget a fost transferat soldul profitului net în sumă de 889,4 mil. lei. Comparativ cu anul 2014 s-a transferat mai mult cu 764.4 mil.lei.

Analizand sectorul creditelor acordate de la bugetul de stat, vom observa ca dobanzile aferente acestor credite in anul 2015 au fost realizate in suma de. 87,0 mil.lei, inregistrand o crestere de valoare de 18.9 mil.lei din cauza fluctuației cursului de schimb valutar, iar suma dobînzilor. de la conturile curente ale proiectelor. finanțate din surse externe au fost realizate in suma de.3,2 mil.lei. Potrivit acestor date putem menționa faptul că de la data intrării în vigoare a Legii bugetului de stat in anul 2015, Trezoreria de Stat a preluat managerierea tuturor conturilor bancare, inclusiv și a bugetelor UAT, și concomitent dobînzile aferente conturilor bancare, acestea fiind incasate in totalitate la bugetul de stat.

Daca analizam veniturile din amenzi și penalitați administrative vom observa ca in anul bugetar 2015 acestea nu au fost estimate, deci prin urmare nu au avut nici o finalitate.

In categoria venituri din granturi, putem observa ca in anul 2015 acordurile încheiate cu sponsorii externi. și interni au adus la bugetul de stat intrări în sumă. de 2 766,2 mil.lei, ceea ce rezulta ca în raport cu veniturile. totale veniturile din granturi constituie 9,1%. Suma aceasta include si granturile alocate pentru susținerea. Bugetului de stat în sumă de 896,8 mil.lei, dar si granturi pentru sustinerea proiectelor care sunt finantate din surse externe.in suma de 1 848,7 mil.lei și granturi obtinute in urma acordurilor. bilaterale încheiate cu sponsorii. interni și externi, în sumă. de 6,3 mil.lei și 14,5 mil.lei.

Tabelul 3.3: Evoluția veniturilor provenite din granturi externe în anii 2012-2015:

mil.lei

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Economiei si Comertului, www.mec.gov.md

In conformitate cu destinația lor, granturile pentru proiectele finanțate din surse. Externe au reprezentat.67,3% din suma totala realizata pentru granturile externe; iar pentru susținerea bugetului de stat aceasta suma a reprezentat 32,7% din suma totala realizata pentru granturile externe.

In anul 2015 sponsorul cel mai important al Republicii Moldova a fost Guvernul SUA, intrucat din cadrul grantului obținut de Republica Moldova în 2010 au fost valorificate mijloace.banesti destinate proiectelor finanțate din surse. externe în sumă de 1 396,4 mil. lei (cca. 72,4 mil. dolari), care au reprezentat o pondere. de 50,9% din volumul total a veniturilor din granturi.externe.

Un alt sponsor important al Republicii Moldova a fost Comisia Europeană, care a contribuit la valorificarea mijloacelor banesti în sumă de 1 086,7 mil. lei (cca. 56,3 mil. dolari),acea suma a reprezentat 39,6% din volumul total a veniturilor din granturi. externe, inclusiv.29,8% au fost destinate pentru sprijinirea.bugetului bugetului de stat, in schimb 9,8% au fost destinate. proiectelor finanțate. din surse.externe.

Aceste surse de finantare au fost orientate catre mai multe sectoare, acestea fiind: sectorul. Justițiar in suma de 280,5 mil. lei (cca.14,5 mil. dolari), sectorul economic din regiunile rurale in suma da 250,8 mil. lei (cca. 13,0 mil. dolari), sectorul.energetic in suma de 220,0 mil. lei (cca..11,4 mil. dolari), și nu in ultimul rand sectorul educației vocaționale in suma de 65,5 mil. lei (cca. 3,4 mil. dolari).

Totodata, o pondere.importantă în volumul total al veniturilor provenite din granturi.a avut-o Banca Mondială. care a oferit granturi pentru proiecte. finanțate din surse externe în suma de 78,5 mil. lei (cca. 4,1 mil. dolari) care a reprezentat 2,9% din valoarea totala a granturilor.externe.

Fig 3.6: Volumul veniturilor din granturi externe pentru anul 2015

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Economiei si Comertului, www.mec.gov.md

În realizarea bugetului de stat au fost incluse cinci fonduri speciale, veniturile cărora au insumat 411,4 mil.lei. În anul 2015, ponderea acestor venituri în PIB au inregistrat o stagnare ceea ce inseamna ca sau menținut la nivelul anului 2014, acesata pondere a fost de 0,3%, iar în volumul total a veniturilor bugetului de stat aceste venituri au inregistrat o scadere de 0,1 p.p. constiuind astfel 1,3%. În volumul total a veniturilor fondurilor. speciale, cota dominanta a deținut-o fondul ecologic.național și fondurile. ecologice raionale în sumă de 271,7 mil. lei (66,0 %); suma veniturilor fondului republican.de suport social a populației a fost in suma de 91,6 mil. lei, fondului vinului 15,0 mil.lei și fondului pentru manuale.a inregistrat in suma de 15,5 mil. lei.

În structura veniturilor bugetului de stat pe anul 2015, veniturile provenite din mijloacele speciale ale instituțiilor bugetare au constituit suma de 741,1 mil.lei. Realizarile au fost efectuaete pe baza nomenclatoarelor. proiectelor și serviciilor acordate contra cost și a tarifelor.la aceste proiecte și servicii. În volumul total a mijloacelor.speciale, mijloacele.primite de la prestarea. serviciilor contra cost au constituit 558,0 mil.lei (75,3 %), plata chiriilor bunurilor aflate în proprietatea publică au fost in suma de 117,3 mil.lei (15,8 %), sponsorizări granturi și donații s-au realizat in suma de 20,8 mil.lei (2,8 %), mijloace obținute din prestarea serviciilor în cadrul asistenței medicale in suma de 14,7 mil.lei (2,0 %), iar in suma de 30,3 mil.lei (4,1 %) au fost realizate de alte mijloace speciale.

3.2 Evolutia Cheltuielilor Bugetului de Stat al Republicii Moldova

Evolutia cheltuielilor pe anul 2014

Analizand rezultatele bugetare pe anul 2014, observam ca, cheltuielile bugetare pe toate componentele. au fost in suma de 29 347,9 mil.lei, inregistrand o scadere cu 1 633,0 mil.lei (5,3%).

Comparand bugetul anului 2014 cu anul 2013, determinam ca, cheltuielile realizate în anul 2014 au crescut cu 5 446,7 mil.lei (22,8 %).

In cadrul tabelului de mai jos putem observa cheltuielile bugetului de stat în anii 2012-2014, pe componente .

Tabelul 3.4: Cheltuielile bugetului de stat în anii 2012-2014

mil.lei

Sursa: Elaborat pe baza Cadrului Cheltuieli pe termen mediu 2012-2015- http://www.mf.gov.md/middlecost/CCTM2015

Din cadrul componentei de bază s-au efectuat cheltuieili cu 868,0 mil.lei mai puțin decât.s-a estimat initial, aceste abateri rezultand din nefolosirea mijloacelor banesti estimate pentru fondul de eficiență energetică, alte investiții, completarea rezervelor de stat, precum și a economiilor realizate în cadrul programelor de cheltuieli. In cadrul componentei mijloacelor speciale au rămas neutilizate 106,4 mil.lei, la fonduri speciale 47,9 mil.lei și la componenta proiecte finanțate din surse externe 610,9 mil.lei.

Privind din punct de vedere funcțional, nivelul mai scazut de realizare comparativ cu.media pe buget.de 94,7%, se observa la categoriile: completarea rezervelor de stat in proportie de 19,0%, sectorul energetic in proportie de 37,0%, cadrul educational in proportie de 89,4%, cadrul cultural in proportie de 90,7% , sectorul agro-silvic in proportie de 91,2%, sectorul justițiar in proportie de 92,1% , iar cel de știință și inovare in proportie de 94,6%.

Iar daca privim din perspectiva economica, cheltuielile.curente au fost realizate in proportie de.97,9%, iar cheltuielile capitale in proportie de 87,3% față de prevederile anuale estimate initial. Cheltuielile cu personalul au fost finanțate la nivel de 99,1%, transferurile către populație in proportie de 96,2%, transferurile în sectorul economic in proportie de 98,1% si nu cele din urma cheltuielile pentru mărfuri și servicii au fost realizate in proportie de 95,9 %.

Evolutia cheltuielilor pe anul 2015

In structura bugetara pe anul 2015, cheltuielile bugetului de stat pe toate componentele au fost realizate în sumă de 34 315,1 mil.lei, inregistrand cu 4 967,2 mil. lei (16,9 %) mai mult decît cheltuielile realizate in anul bugetar 2014.

Tabelul 3.5: Evoluția cheltuielilor bugetare pe componente pentre anii 2012-2015

Sursa: Elaborat pe baza Cadrului de Cheltuieli pe termen mediu 2012-2015- http://www.mf.gov.md/middlecost/CCTM2015

In continuare am realizat un grafic care ne arata efectiv structura si ponderea fiecarei componente de cheltuieli in cadrul bugetului de stat pe parcursul anilor 212-2015.

Fig 3.7:Structura.cheltuielilor bugetului.de stat pe componente pe anii 2012-2015

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Finantelor- www.mf.gov.md

Cheltuielile componentei de bază in anul bugetar 2015 au fost realizate in suma de 28 563,2 mil.lei, constituind astfel 83,2 % în volul total al cheltuielilor bugetare. Comparand anul bugetar 2015 cu anul 2014, s-a observat o. majorare cu 4 245,3 mil.lei, insemnand 17,5 %, dintre care transferurile către bugetele UAT in suma de 1 665,5 mil. lei, transferurile către BASS insumand 730,2 mil. lei și transferurile către FAOAM in suma de 119,1 mil. lei.

In componenta mijloace speciale au fost incluse cheltuieli de 769,8 mil.lei, reduse 20,2 mil.lei, insemnand 2,6 % față de realizat pe anul 2014. Aceasta scadere o fost datorita revizuirii volumului de servicii efectuate de către instituțiile publice. In volumul total de cheltuieli bugetare, mijloacele special au detinut o pondere de 2,2 %. Suma respectiva a mijloacelor speciale a fost îndreptata asupra activităților funcționale a instituțiilor publice.

Tabelul 3.6: Cheltuielile pe mijloace.speciale pe anul 2015, comparativ cu cele realizate pe anul 2014

Sursa: Elaborat dupa informatia operativa privind executarea bugetului de stat, Ministerul Finantelor- www.mf.gov.md

Cheltuielile efectuate pentru fondurile speciale pe anul 2015 au fost realizate in suma de 601,5 mil.lei, mai mari cu 13,5 mil.lei (2,3%) decât cheltuielile realizate în anul 2014. Raportand suma totala de cheltuieli bugetare, acestea formeaza 1,8 %.

Cheltuielile cu fondul de manuale in anul bugetar au crescut de 2 ori (14,3 mil.lei) fata de anul bugetar 2014, stand la baza majorările titlurilor de manuale editate. Astfel la fondurile raionale sa majorat cu cca. 15,5% (14,8 mil.lei).

Analizand in continuare cheltuielile fondurilor ecologice rationale vom observa o reducere comparative cu anul 2014 cu 4,4%, aceasta insemnand suma de 20,0 mil.lei, datorita valorificarii acestor mijloace prin proiecte investitionale de mediu.

Structura cheltuielilor bugetare pe anii 2012-2015 din toate componentele pe grupe functionale o putem vedea in Anexa 1.

Datele din tabelul respectiv denotă că, comparativ.cu anul 2014.realizat, cheltuielile au înregistrat o creștere. De cresteri esentiale beneficiind următoarele sectoare:

– sectorul educational in suma de 4 803,2 mil.lei (de cca. 2,4 ori), incadrand aici transferurile cu destinație specială către bugetele UAT pentru finanțarea învățămîntului preșcolar, primar, secundar general, special și extrașcolar cu 4 394,7 mil.lei (de cca. 4 ori);

– sectorul asigurarii și asistenței sociale in suma de 993,6 mil.lei (19,1%), incluzand transferurile către BASS cu 730,2 mil.lei (20,0%) și transferurile cu destinație specială către bugetele UAT pentru plăți sociale cu 96,5 mil.lei (de cca. 2 ori);

– sectorul agro-silvic in suma de 674,7 mil.lei (76,1%);

– sectorul energetic cu 429,1 mil. lei (de cca. 3,6 ori);

– sectorul sănătății in suma de 474,0 mil.lei.(14,4%);

– sectorul ordinii publice și securitatea națională in suma de 278,5 mil.lei(12,9%);

– sectorul cultural si agreement in suma de 275,1 mil.lei (73,8%);

3.3 Evolutia Resurselor execuției Bugetului de Stat al Republicii Moldova

La efectuarea analizei indicatorilor. macroeconomici pentru 2015 am luat în consideratie economia mondială și cea a țărilor. care sunt parteneri. comerciali cu Republica Moldova. Evenimentele petrecute pe plan mondial a determinat o activitate pasivă a mediului de afaceri și a.consumului pe piata interna a Republicii Moldova, care a avut un impact direct asupra economiei reale și a comerțului. exterior.

Conform bugetului realizat in 2015, creșterea PIB-ului a stagnat pînă la -1,0%, efect produs de factorii menționați mai sus, iar pentru anul acesta, 2016 si anul 2017, se preconiozează o.creștere a PIB-ului de 3-4 %.

Creșterea reala anuală a producției industriale a inregistrat o incetinire în anul 2015 aceasta fiind de 4,0%, insa pentru următorii doi ani se va restabili.la cca. 6%. Producția agricolă a crescut în anul 2015 doar cu 1,0%, și se asteapta o crestere cu 2% în următorii ani de prognoză.

Fig 3.8: Evoluția produsului intern brut pe anii 2012-2017

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Finantelor -www.mf.gov.md

Potrivind tendințelor de dezvoltare a sectorului agricol si cel al industriei, realizate in anul 2015, dar si cererea externă redusă (Federației Ruse și UE), indicatorul exportului a inregistrat o scadere cu 10% comparandu-l cu nivelul indicatorului din anul. Datorită realizarii negative a evoluției economiilor externe si anume în țările unde o parte insemnata a populației Republicii Moldova este încadrata în muncă acolo, dar și deprecierea leului național în primele luni.ale anului, sa realizat un.ritm de scadere a cererii interne față de produsele de import, determinând astfel un.volum al importului in suma de 4 500 mil. dolari, micșorându-se.cu 15% față de anul 2014. La aceasta a contribui in mare masura și.cererea scazuta pentru materia primă de import din partea producătorilor autohtoni.

Programul macroeconomic pentru anii 2016-2017 prevede că ritmurile de creștere a exporturilor se. vor restabili și vor fi de cca. 7-9%. Factorii cei mai care vor avea influenta directa la cresterea.treptată a exporturilor în perioada urmatoare vor fi: ofertele de pe piata interna la produsele agro-alimentare, cresterea cererii externe, restabilirea exporturilor ca efect in urma realizarii investițiilor în extinderea bazei tehnologice, dar și externalizarea produselor autohtone (traditionale) în circulatie pe pietele externe.

Planificarea în domeniul veniturilor

La executarea proiectului bugetar in 2015, statul s-a bazat pe obiectivele fiscale, amenmdamente fiscale fiind urmatoarele:

cresterea venitului. impozabil, dar și a scutirii anuale;

acordarea pe o perioadă. nedeterminată a facilității. fiscale privind scutirea. de impozitul pe veniturile. obținute din dobânzile. aferente valorilor mobiliare. de stat;

anularea facilităților fiscale acordate persoanelor juridice pentru veniturile obținute din dobânzile de la depozitele bancare depuse pe un termen ce depășește 3 ani și valorile mobiliare corporative sub formă de obligațiuni emise pe un termen ce depășește 3 ani;

anularea scutirii de impozitul pe veniturile obținute din creditele și împrumuturile acordate pe un termen de peste 3 ani și în proporție de 50% -pe venitul obținut din creditele acordate pe un termen de la 2 la 3 ani către băncilor comerciale și organizațiile de microfinanțare;

introducerea unui sistem revăzut de cheltuieli permise spre deducere în scopuri fiscale în partea ce ține de reziduri, deșeuri și perisabilități naturale, precum și întreținerea, funcționarea și reparația autoturismelor folosite de directorii generali, directorii executivi și asimilați, precum și conducătorii în domeniul administrativ, cu revederea modului de trecere în cont a sumei TVA achitată pentru întreținerea, funcționarea și reparația autoturismelor;

micșorarea limitei de deducere în scopuri fiscale a donațiilor efectuate în scopuri filantropice sau de sponsorizare de către persoanele fizice și juridice în favoarea autorităților publice și instituțiilor publice, organizațiilor necomerciale, precum și în favoarea caselor de copii de tip familial, de la 10% la 2% din venitul impozabil;

anularea scutirii de vărsarea la buget a sumei TVA aferente mărfurilor produse și serviciilor prestate de întreprinderile penitenciarelor;

acordarea posibilității înregistrării benevole în calitate de contribuabil al TVA, în cazul în care agentul economic intenționează să efectueze livrări impozabile de mărfuri și servicii, cu excluderea plafonului actual de înregistrare de 100 000 lei;

revederea facilității fiscale privind cota redusă a TVA de 8% pentru producția agricolă primară,  prin aplicarea acesteia față de producția din zootehnie în formă naturală și masă vie destinate reproducerii, fitotehnie și horticultură în formă naturală;

extinderea mecanismului de restituire a TVA la investiții (cheltuieli) capitale în clădiri de producție;

extinderea cotei zero a TVA pentru livrarea biomasei lemnoase, erbacee și din fructe, destinată producerii energiei termice și apei calde ca și livrarea energiei termice și apei calde din surse energetice;

ajustarea la rata inflației prognozată pentru anul 2015 a cotelor accizelor stabilite în sume fixe (băuturi alcoolice, oxigen, azot, articole de bijuterie sau de giuvaiergerie, autoturisme, alte tutunuri și înlocuitori de tutun fabricate), cu excepția combustibililor (benzina, motorina și derivații acestora, gazele lichefiate și naturale), pentru care cota accizului se indexează la coeficientul de creștere anuală a produsului intern brut nominal prognozat pentru anul 2015;

micșorarea cotei accizului pentru păcură prin modificarea indicatorului de ajustare a acesteia, altul decât pentru combustibili;

ajustarea graduală a cotelor accizelor pentru țigarete la nivelul țărilor din regiune, cât și la practica europeană;

extinderea dreptului de restituire a sumei accizului pentru toți agenții economici ce efectuează exporturi de mărfuri supuse accizelor prelucrate și/sau fabricate în țară, fie în mod independent, fie în baza contractului de comision;

extinderea bazei impozabile a taxei pentru dispozitivele publicitare prin impozitarea agenților economici care utilizează în scopuri proprii panouri pentru reclamă sau publicitate în locul în care aceștia desfășoară activitate economică;

majorarea cotelor taxelor rutiere pentru autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, cu 50%.

Program in cadrul vamal:

reglementarea conceptului de exportator aprobat privind simplificarea procedurii de certificare a originii mărfurilor în cazul exporturilor sau importurilor din/în țările cu care este semnat un acord de comerț liber ratificat de Republica Moldova;

introducerea termenului de exploatare de 10 ani admisibil la importul motocicletelor.

Program în domeniul cheltuielilor.

Volumul cheltuielile bugetare in anul 2015 au asigurat.implementarea prioritară.a politilor, care au derivat.din Programul de activitate al Guvernului,, precum urmeaza:

Reforma în sistemul de invatamant;

Dezvoltare in sectorul sănătatii;

Finantarea sistemului.de pensii;

Dezvoltarea sectorului justițiar;

Finantarea proiectelor de investitii in sectorul infrastructurii;

Încurajarea mediului de afaceri;

În.structura repartizării veniturilor pe ramuri, putem vedea in tabelul 3.8 (Anexa 2) volumul dominant si anume cele din sectorul social fiind in suma de 65,2% din totalul cheltuielilor publice. Ponderea acestora în PIB a reprezentet 27,4%, înregistrand astfel o creștere de 1,3% comparative cu anul 2014.

Sectoarele sociale, educationale, au reprezentat în anul 2015 reformele importante pentru obținerea.unei eficiențe mai mari.a utilizării banilor în viitor, aceste obiective strategice au.fost incluse.în strategiile sectoriale. pe termen mediu și.lung.

Volumul cheltuielilor pentru domeniul economic a inregistrat in anul bugetar 2015 un procent de 17,2% din cheltuielile publice, iar ca pondere in PIB au reprezentat 7,2% cu o.crestere de 0,2 p.p. în cheltuielile publice totale, si 0,4 p.p. în PIB.

Potrivit aspectului sectoarial, dar și cel economic, cheltuielile BS au reflectat tendințele programelor de cheltuieli și.măsurile de reformă carcateristice ramurilor. Aceste tendinte le putem observa in tabelul 3.9 de la Anexa 3.

Sub aspectul economic, cheltuielile bugetare sunt caracterizate precum urmează:

Cheltuielile curente in anul 2015 au lost realizate în sumă de 40 047,7 mil.lei reprezentand 80,7% din cheltuielile totale, cu o.crestere de 1,7 p.p. comparativ cu anul 2014. Inregistrand o pondere de 33.9% în PIB.

Cheltuielile capitale au constitui cca. 9 725,4 mil.lei in anul bugetar 2015, sau un procent de 19,6% din cheltuielile totale, si 8,2 % din PIB. Comparativ cu anul 2014, acestea scad ca pondere în cheltuielile totale cu 1,8 p.p , dar si cu 0.3 p.p. in PIB.

Cheltuielile de personal în sectorul bugetar in anul 2015 nu au depăși suma de 10 764,9 mil.lei, si 9,1% în PIB. Comparativ cu suma cheltuielilor de personal executată pe anul 2014, aceste cheltuieli au fost în creștere cu 1 677,3 mil.lei, fiind influențată de implementarea măsurilor privind majorarea salariilor angajaților din sectorul bugetar în anul 2014, extinderea activității de acordare a serviciilor în domeniul educațional, sultural si social, precum și alte măsuri de optimizare și ajustare structurală.

Crestearea salariilor din anul 2014 a avut un impact asupra executiei bugetare din 2015. Astfel a contribuit la cresterea volumului de cheltuieli cu personalul in 2015 in valoare de 1 210,9 mil. lei, inclusiv: pentru instituțiile finanțate.de la bugetul de stat.in suma de 514,5 mil.lei, iar.pentru instituțiile finanțate.de la Bugetele UAT a fost in suma de 696,4 mil. lei.

Deci putem sustine ca măsurile care au fost implementate în anul 2014 au avut un impact tranzitoriu si in anul 2015. Acest impact este caracterizat in felul următor:

de la 01 ianuarie 2015.s-au îmbunătățit condițiile de salarizare ale personalului din serviciile de asistență socială, cadrelor didactice de sprijin implicate în școlarizarea copiilor cu cerințe educaționale speciale, psihopedagogilor și altor cadre didactice din instituțiile de asistență psihopedagogică, personalului medical și altor specialiști din domeniul culturii angajați în instituțiile din sectorul bugetar (creștere în medie peste 20 %);

de la 01 ianuarie 2015 a fost stabilit sporul pentru condiții speciale militariilor prin contract (30 %);

începând cu 01 octombrie 2015 a fost stabilit salariul minim in marime de 1000 lei față de 900 lei (majorare 15 %) pentru toți angajații salarizați conform Rețelei Tarifare Unice;

în luna august a fost a stabilit și achitat premiul, în mărime de un.salariu de funcție cadrelor didactice, pentru anul de studii 2014-2015;

începând cu 1 septembrie 2015 salariile cadrelor didactice au fost majorate cu 20 %;

de la 1 septembrie 2015 au fost stabilite sporuri pentru intensitate unor.specialiști cu funcții complexe din toate domeniile de activitate, care nu beneficiau de acest spor (creștere 20 %);

începând cu 1 septembrie 2015 s-au acordat sporuri pentru vechime în muncă ajutorilor de educatori și spor pentru intensitatea muncii personalului medical din instituțiile de invățămînt preuniversitar (creștere de la 20 pînă la 30 %);

de la 01 septembrie 2015 a fost majorat cuantumul sporului pentru gradul științific de doctor și doctor habilitat;

începând cu 01 septembrie 2015 s-au majorat salariile metodiștilor din centrele și cabinetele medodice de pe lânga autoritățile publice;

de la 01 septembrie 2015, pentru angajații instituțiilor de învățământ din zona de securitate sunt stabilite și achitate suplimente la salariu (1000 lei).

întru executarea prevederilor Hotărîrii Curții Constituționale nr.24 din 10.09.2014, prin Legea nr.146 din 17.07.2015 de la 10 septembrie 2014 au fost stabilite condiții mai avantajoase de salarizare pentru funcționarii publici din instanțele judecătorești.

In anul 2015, numărul de persoane luat în calcul la estimarea.cheltuielilor de personal a aconstituit 201 116, inclusiv: în sectorul invatamantului 109 670,5. Numărul de personal la bugetul de stat a constituit 73 685,0, inclusiv: în sectorul invatamantului 15 629,5 unități, iar la bugetele unităților administrativ-teritoriale a constituit 127 431,0, inclusiv: în sectorul invatamantului 94 041.

Evoluția numărului de personal în sectorul bugetar în anii 2012-2015 în Bugetul.de stat și Bugetele UAT este prezentată în diagrama ce urmează:

Fig 3.9: Evoluția numărului de personal în sectorul bugetar în anii 2012-2015 in Bugetul.de stat și Bugetele UAT

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Finantelor si Guvernul Republicii Moldova -www.mf.gov.md

Asupra cresterii numărului de personal a avut impact crearea instituțiilor sociale noi, deschiderea unitatilor de invatamant, deschiderea școlilor sportive, deschiderea centrelor culturale si de agrement s.a.m.d.

Volumul cheltuielilor privind mărfurile și serviciile în anul 2015au fost realizate în sumă de 10 599,2 mil.lei (9,0% din PIB), cu 947,1 mil. lei in crestere comparativ cu cele realizate in anul 2014, paralel componenta de bază a bugetului de stat a înregistrat o creșterea de 456,5 mil. lei.

Transferurile. în economie în anul.2015 au inregistrat suma de 1 468,6 mil. lei , si 1,2% din PIB.

Transferurile către populație în anul 2015 au deținut cota majoră, aceasta ajungand la cca. 30,9 % din cheltuielile totale (12,9% în PIB), însumând 15 305,5 mil.lei, cu o majorare de 1 710,3 mil.lei față de executat în anul 2014.

Volumul cheltuielilor.pentru plata.dobînzilor au fost in suma de 1 335,0 mil.lei (dintre care aferente datoriei de stat in suma de 1 281,9 mil. lei), inregistrand o crestere comparativ cu anul 2014 cu 711,1 mil.lei (de cca. 2 ori). In figura urmatoare putem observa o evoluție clara a cheltuielilor BPN în anii 2012-2015 pe categorii economice.

Fig 3.10: Evoluția cheltuielilor bugetului public național în anii 2012-2015 pe categorii economice

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Finantelor si Guvernul Republicii Moldova – www.mf.gov.md

Balanța bugetului de stat

Analizând estimările surselor de finanțare.a deficitului, in urmatorul table am tinut sa prezint cadrul financiar.global bugetar pe anul 2015.

Tabelul 3.10: Estimările surselor de finanțare.a deficitului pe anul 2015

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Finantelor si Guvernul Republicii Moldova – www.mf.gov.md

Analizand volumul. deficitului bugetar din tabelul urmator, vom observa ca in anul 2015, bugetului. de stat i-a revenit suma de 3 976,5 mil.lei, Bugetelor UAT suma de 330,8 mil. lei, iar Bugetului asigurărilor sociale de stat suma de 88,2 mil. lei și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medical suma de 100,0 mil. lei.

Tabelul 3.11: Balanța deficitului bugetului public național pe anii 2012-2015 și structura pe componente

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Finantelor si Guvernul Republicii Moldova – www.mf.gov.md

Finanțarea deficitului bugetului public național în anul 2015 a fost efectuata din surse interne.și externe, dar și prin emisiuni.și răscumpărări de valori.mobiliare de stat, valorificarea împrumuturilor pentru finanțarea proiectelor din surse externe și. pentru sprijinirea bugetului, mijloacelor. din vînzarea și privatizarea. bunurilor proprietate publică, precum și. din mijloacele din solduri la conturile bugetelor componente ale bugetului public național.

Estimările bugetului de stat in anii 2016-2017

Estimări. la venituri.

Baza estimărilor pe anii 2016-2017 o reprezintă indicatorii macroeconomici, politicile publice ale Guvernului cele mai importante, strategiile.sectoriale, dar și acordurile semnate cu partenerii. externi de dezvoltare.

Din cadrul acestor premize, cadrul macro-fiscal a bugetul Republicii Moldova pe perioada de 2015-2017 s-a estimat cu următorii parametrii.generali.

Tabelul 3.11:Estimarea parametrilor generali pe perioada de 2015-2017

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Finantelor si Guvernul Republicii Moldova- www.mf.gov.md

Dinamica veniturilor., cheltuielilor.și deficitului bugetar pe perioada 2012-2017, indicatorii principali care caracterizează.cadrul macro-fiscal al bugetului republican,este prezentată în graficul următor:

Fig 3.12: Dinamica veniturilor., cheltuielilor.și deficitului bugetar pe perioada 2012-2017

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Finantelor si Guvernul Republicii Moldova – www.mf.gov.md

În anul 2015, veniturile bugetare au crescut în medie cu 5,6 % , iar în valoare absolută.s-au înscris pe un trend.ascendent (de la.45 109,9 mil.lei în 2015 la 49 968,6 mil.lei în 2017) în timp ce raportat. la PIB au descrescut de la 38,1 % – 2015 la 36,2 % și 35,4 % în anii 2016 și 2017 respectiv. Această evolutie a fost si este determinată de descreșterea. ponderii granturilor pentru sustinerea bugetar, dar și pentru proiectele finanțate. din surse externe în PIB, de la 2,3 % – estimat. pentru 2015 la 1,2 % – estimat 2017, precum. și o descreștere. a impozitelor indirecte.și nefiscale.

În. volumul veniturilor bugetare, cea mai mare parte îi revine veniturilor fiscale, astfel încat în anul 2015 acestea au constituit circa 86,6 %, față de 83,9 % executat. în anul 2014. Către anul 2017, ponderea veniturilor.fiscale în totalul veniturilor bugetare se programează cu o creștere, în comparație. cu 2015, de 4,9 p.p și vor.constitui 91,5 %.

Veniturile nefiscale vor înregistra în anul 2015 – 1 863,0 mil.lei și vor descrește lent atingând către anul 2017 – 1 039,8 mil.lei. Ponderea în volumul total, încasările.date se vor menține la nivel. de 2,2 – 2,1 % și ca pondere. în PIB. la nivel de 0,8 – 0,7 %.

Veniturile fondurilor speciale pentru anii 2016-2017 sunt estimate, practic, în aceeași sumă de circa 1,5 mlrd. lei. Ponderea în volumul total, încasările vor descrește încet de la 3,1 % la 3,0 %, la fel se va micșora. și ponderea lor în. PIB – la nivel de 1,1% în acești.ani.

Pe parcursul anilor 2016-2017, conform acordurilor în vigoare și celor preconizate la moment, Guvernul. va beneficia. de granturi din partea partenerilor. în sumă totală. de circa 3,7 mlrd. lei, dintre.care, granturi pentru sprijinirea bugetului – în sumă de 3,4 mlrd. lei, granturi pentru proiecte finanțate din surse externe – în sumă de 0,3 mlrd. lei. Granturile pentru sustinerea bugetara vor fi planificate pe termen mediu. prioritar pentru reforma. în domeniul justiției, stimularea economiei. în zonele rurale, managementului finanțelor publice, educația vocațională, liberalizarea regimului de vize, implementarea DCFTA și suportului macro-fiscal pentru buget.

Fig 3.13: Structura veniturilor bugetare pe grupuri de venituri

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Finantelor- www.mf.gov.md

Estimările bugetului de stat la venituri pe componente. sunt prezentate în urmatorul tabel:

Tabelul 3.12: Estimările bugetului de stat la venituri pe componente

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Finantelor- www.mf.gov.md

În. structura veniturilor publice pe anii 2016-2017, partea majoră, circa 64,8 % o. dețin veniturile bugetului de stat, și vor crește mediu anual cu 3,5 %, atingând către anul 2017 suma de 32 440,2 mil.lei. Veniturile proprii ale.bugetelor UAT vor fi pe termen mediu. circa 7,0 % din suma totală a veniturilor BPN. Începând cu 1 ianuarie 2015 noul sistem de stabilire a relațiilor între bugetul de stat și bugetele UAT va fi implementat pe toată republica. Veniturile proprii în 2016 vor creste cu 10 % față de 2015, iar în 2017 – cu 5,9 % față de 2016.

Veniturile proprii (fara transferuri) ale bugetului asigurărilor sociale de stat vor constitui în totalul veniturilor bugetare circa 21,0 – 21,6 la sută, vor crește mediu anual cu 9,2 la sută, atingînd către anul 2017 – 10,8 mlrd.lei. Veniturile proprii (fără transferuri) ale fondurilor de asigurare obligatorie de asistență medicală cuprind 6,0-6,2 % din veniturile bugetare și vor crește mediu anual cu 9,0 %, atingănd către anul 2017 – 3,1 mlrd. Lei.

Estimări la cheltuieli

Pentru anii 2016-2017, cheltuielile bugetare sunt estimate în sumă de 50 325,1 mil. lei și 53 218,6 mil. lei.

Cheltuielile bugetare pe componente bugetare pentru anii 2015-2017, sunt prezentate în tabelul care urmează.

Tabelul 3.13: Cheltuielile bugetare pe componente bugetare pentru anii 2015-2017

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Finantelor si Guvernul Republicii Moldova – www.mf.gov.md

Comparativ cu volumul prevăzut în proiectul de buget pe anul 2015, cheltuielile publice pentru anul 2016 se. prevăd cu o. majorare de 719,7 mil.lei, iar în anul 2017, comparativ cu estimările pe anul 2016 – cu 2 893,5 mil.lei.

Ca pondere în PIB, cheltuielile publice pe termen mediu se. reduc treptat și vor constitui în anul 2016 – 38,9%, iar în anul 2017 – 37,7%, comparativ cu 41,9% în anul 2015.

În structura bugetului public național pe componente pentru anii 2016-2017 nu se.atestă modificări esențiale, majoritatea constituind programele finanțate de la bugetul de stat – circa 37,6% din cheltuielile publice.

Evoluția cheltuielilor publice pe componente bugetare în anii 2012-2017 (cu excluderea transferurilor între bugete) se. prezintă în diagrama care urmează.

Fig 3.14: Evoluția cheltuielilor publice pe componente bugetare în anii 2012-2017 (cu excluderea transferurilor între bugete)

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Finantelor- www.mf.gov.md

Ritmurile de creștere relativă a cheltuielilor pe componente bugetare în anii 2016-2017 constituie: Bugetul asigurărilor.sociale de stat – 8,9% și 8,2%, la fondurile de asigurări obligatorii de asistență medicală – 5,6% și 7,2%, și la bugetele unităților administrativ-teritoriale – 3,2% și 3,4%, respectiv. Cheltuielile bugetului de stat în 2016 față de 2015 vor fi în descreștere, reieșind din reducerea deficitului bugetului public național stabilit ca țintă în PIB (anul 2015 – 3,8% în PIB, 2016 – 2,7% în PIB, 2017 – 2,3% în PIB).

Elaborarea în lucrarea de licenta a notiunilor teoretice, metodologice și aplicative referitoare la fundamentele structurii bugetului de stat, creaza următoarele concluzii:

1. Conceptul de buget de stat și mai ales structura bugetara a înregistrat în decursul acestor ani o dezvoltare evolutivă de la un „ trend de economisire” spre un „trend de eficiență” și ulterior spre un „trend de eficacitate” și „performanță bugetară”. Performanța bugetului de stat în Republica Moldova în abordarea legislativă semnifica „economisire, eficiență și eficacitate”,prin această abordare doctrinală dezvoltandu-se complimentar termenii cum ar fi: „calitatea de prestari servicii” și „incasari-plați-rezultate”. În accepțiunea mea, conceptul de buget de stat- resurse înglobeaza noțiunea de performanță în sectorul public administrativ.

2. Modelul bugetului de stat se bazează pe performanță ce impune relatii strânse între politicile publice, bugetul anual și CBTM. În Republica Moldova, bugetul are o conexiune slabă cu politicile și strategiile sectoriale, costurile acestora nu se actualizează; bugetul se elaborează în baza CBTM, existând o conexiune satisfăcătoare între limitele de cheltuieli din CBTM 2012-2014 și cheltuielile planificate în BS 2015; subprogramele sunt în conexiune directă cu autoritățile subordonate ministerului, însă este o slabă conexiune dintre programe/subprograme și structura organizațională a aparatului central al ministerului. Alocările bugetare relevă un vast procedeu al mărimii financiare a subprogramelor: de la costuri mici de 1 mil. lei până la costuri exagerate de 500 mil. lei în anul 2015. Conexiunea nesatisfăcătoare identificată este cauzată și de faptul că secretarul de stat din minister nu are atribuții referitoare la coordonarea politicilor cu CBTM și bugetare.

3. Reformarea MFP în Republica Moldova a contribuit la modernizarea procesului bugetar, rezultând în faptul că entitățile bugetare elaborează propunerile de buget, folosind limitele de alocări bugetare stabilite de CBTM și raportează despre executarea bugetului, inclusiv despre costurile și atingerea performanței pe subprograme bugetare. Performanța financiară bugetară și performanța subprogramelor bugetare se raportează în Raportul privind executarea bugetului de stat, folosind indicatorii financiari și, respectiv, indicatorii de performanță – de produs, de eficiență și de rezultat. Cu toate că în procesul bugetar se folosesc indicatorii financiari și informația non-financiară, autorul a demonstrat că majoritatea indicatorilor de eficiență nu caracterizează eficiența subprogramelor, nu se referă la costul serviciilor și/sau a rezultatelor, iar indicatorii de rezultat în practică nu indică performanța globală a programului/subprogramului bugetar.

4. Eficacitatea Bugetului de Stat în Republica Moldova a fost evaluată doar de către donatori în rapoartele PEFA și în raportul SIGMA 2015. Autoritățile autohtone încă nu evaluează efectele rezultate din execuția bugetară la nivelul național (sau APC) și performanța organizațională a autorității publice în ansamblu, care ar pune în evidență rezultatele alocărilor bugetare. Lipsește un sistem de indicatori de eficiență pentru evaluarea bugetelor sistemice.

5. Cercetările au relevat că MFP din Republica Moldova înregistrează un nivel moderat cu scorul de 2,4 puncte(din 5) de conformare la principiile europene în domeniu, datorat modernizării procesului de bugetare. Prin intermediul studiului de caz am demonstrat existența unor neconcordanțe între anumite elemente ale sistemului dat, în special, între politicile economice și financiare din documentele strategice, politicile incorporate în CBTM și alocațiile corespunzătoare din bugetul anual. Analiza denotă că veniturile bugetului au fost supraestimate pe anii 2012-2013 și reduse puțin pe parcursul anuilor 2014-2015, iar cheltuielile bugetare au fost majorate, ce a condus la creșterea discrepanței dintre deficitul bugetar din bugetul inițial și planul revizuit.

6. Investigațiile arată creșterea în dinamică, în perioada 2012-2015, a mărimii financiare a sectorului public național: ponderea veniturilor BS în PIB – de la 22,8% în anul 2012 la 25.6% în anul 2015, a cheltuielilor – de la 24.7% la 29%. Am identificat doua etape distincte în evoluția acesteia: în anii 2012-2013, în care ponderea era relativ joasă; iar în anii 2014-2015 – cu o pondere majorată puțin, cauzată de creșterea resurselor financiare publice și luarea în evidență a resurselor externe și mijloacelor special. Analiza indică majorarea cheltuielilor bugetare și a ponderii lor în PIB preponderent pe contul surselor financiare externe. Soluționarea problemei legata de structura, evolutia și executarea Bugetului de stat din Republica Moldova, a condus la formularea următoarelor recomandări:

Revizuirea structurilor organizaționale ale ministerelor și ale programelor bugetare gestionate de ministere în vederea asigurării unei conexiuni uniforme directe între structuri, între performanță și alocarea resurselor bugetare pe programe și pe subdiviziuni structurale. În acest context, în Legea cu privire la finanțele publice și responsabilitatea bugetar-fiscală urmează a fi introduse prevederile respective.

Implementarea acordului de prestare a serviciilor publice între minister și conducătorul autorității subordonate ministerului și a raportului de performanță la nivel de autoritate publică (ca componentă a raportului anual de activitate) vis-a-vis de acordul în cauză, asigurarea transparenței ambelor documente. În acest scop, Guvernul urmează să elaboreze reglementări privind eficiența elaborării bugetului de stat în sectorul public.

Consolidarea capacităților de aplicare a reglementărilor referitor la bugetarea statală bazată pe eficiență, prin elaborarea unor planuri, care să prevadă următoarele: pentru programele bugetare de preferință să se formuleze obiective generale, indicatorii de rezultat să măsoare ținta concretă a obiectivelor; în caz de formulare a obiectivelor specifice – să se indice ținta concreta a obiectivului, indicatorii de rezultat să specifice ținte de rezultate pe componente ale obiectivului; indicatorii de rezultat să reflecte gradul de atingere a scopului și obiectivelor, pentru fiecare obiectiv să fie stabilit cel puțin un indicator de rezultat; indicatorii de produs să măsoare produsele și serviciile subprogramului care conduc la atingerea obiectivelor și rezultatelor; indicatorii de eficiență să fie stabiliți conform cerințelor metodologice.

Completarea atribuțiilor secretarului de stat din ministere cu noi competențe referitor la asigurarea conexiunii dintre politicile sectoriale, CBTM și bugetare. În acest context, se propune modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.155 din 28.02.2014 „Cu privire la secretarul de stat” (art.122 , lit. 4) cu sintagma „coordonarea finanțelor, supravegherea și finanțarea autorităților subordonate ministerului și stabilirea standardelor pentru minister și autoritățile publice subordonate ministerului”.

BIBLIOGRAFIE

Aurel Octavian BEREA, Cristian PANĂ, 2012, Buget si trezorerie publică, Editura Mustang, București

Iulian Văcărel, Gh. D. Bistriceanu, Florin Bercea, Finanțe puplice, Ed, a VI-a Editura Didactică și Pedagogică, 2007

Henry Sempé, Budget et trésor, Editions Cujas, Paris, 1988, p. 102.

Christian Bigaut, Finances publiques, droit budgétaire, Editions Eyrolles, Paris, 1991, p. 70-76

Lege privind finanțele publice nr. 500/2002, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei Partea I, nr,597 din 13 august 2002, cu modificăarile și competențele ulterioare

Cadrul bugetar pe termen mediu 2012-2014; 2013-2015; 2014-2016. www.mf.gov.md/rapoarte (vizitat 16.05.2015).

Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale. Nr. 181 din 25 iulie 2014. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 08.08.2014, nr.223- 230/519.

Rapoarte privind executarea bugetului de stat pe anii 2012, 2013, 2014, 2015. www.mf.gov.md/rapoarte/ (vizitat 10.03.2016, 07.05.2016). 24

Programe de dezvoltare strategică a Ministerului Economiei al Republicii Moldova pe anii 2012-2015. http://mec.gov.md. (vizitat 03.04.2016).

OCDE: Performance Budgeting in OCDE Countries. 2007. 226 p. http://www.oecd.org/buget/ (vizitat 29.03.2016).

Ciubotaru M., Hîncu V. Evaluarea performanțelor bugetare din perspectiva ajustării managementului finanțelor publice din Republica Moldova la principiile europene. În: Rolul investițiilor în asigurarea dezvoltării economice durabile în contextul integrării europene. Materialele Conf. șt. int., Chișinău: ASEM, 2015, p. 28-36. 0,8 c.a.

Roșcovanu M., Manole T., Secrieru A. Bugetarea pe bază de performanță. BCI. Chișinău: Nova-imprint SRL, 2010, 68 p.

Ciubotaru M., Hîncu V. Reformarea sistemului financiar public în Republica Moldova. In: Analele Universității Libere Internaționale din Moldova. Chișinău: ULIM, 2009, vol.8, p.31-38. 0,7 c.a.

Ulian G., Vișanu T. Cadrul de cheltuieli pe termen mediu – instrument eficient de planificare a bugetului, Revista științifică. Chișinău: USM, nr. 2(62), 2013, p. 77-83.

Why Budgets matter: The New Agenda of Public Expenditure Management. Ovenseas Developpement Institute (ODI). London, 2004.

Hîncu V. Studiul comparativ al implementării bugetării bazate pe performanță în Republica Moldova și în alte țări. In: Aspecte ale dezvoltării potențialului economico – managerial în contextul asigurării securității naționale: Conf. șt. int. Bălți: Universitatea de Stat „Alecu Russo”, 2015, p. 198-203. 0,6 c.a.

Hîncu V. Modelul de evaluare a interdependenței dintre cheltuielile publice și produsul intern brut în Republica Moldova. În: Rolul investițiilor în asigurarea dezvoltării durabile a economiei naționale în contextul integrării europene. Materialele Conf. șt. intern. Chișinău: ASEM, 2015, p. 122-127. 0,5 c.a.

Bibliografie web:

Ministerul Finantelor – www.mf.gov.md

Ministerul Economiei si Comertului – www.mec.gov.md

Ministerul Administratiei Publice Locale – www.mapl.md

Curtea de conturi – www.ccem.md

Biroul National de Statistica – www.statistica.md

Ministerul Protectiei Sociale,Familiei si Copilului – www.mpsfc.gov.md

Ministerul Sanatatii – www.ms.gov.md

Casa Nationala de Asistenta Sociala – www.cnas.md

Primaria Municipiului Chisinau – www.chisinau.md

ANEXA 1

Tabelul 3.7: Structura cheltuielilor bugetului de stat pe anii 2012-2015 din toate componentele, pe grupe funcționale

Sursa: Evaluarea Cheltuielilor Publice si a Responsabilitatii Financiare: Raport asupra Performantei Managementului Finantelor Publice, Ministerul Finantelor

ANEXA 2

Tabelul 3.8:Evoluția cheltuielilor bugetare pe componente. bugetare în anii 2012-2015

mil..lei

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Finantelor si Guvernul Republicii Moldova

ANEXA 3

Tabelul 3.9:Structura cheltuielilor bugetului de stat, pe principalele grupe funcționale

mil.lei

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Finantelor si Guvernul Republicii Moldova

ANEXA 4

Fig 3.11: Dinamica indicatorilor care caracterizează. cadrul financiar global. pe anii 2012-2015 (ca pondere în PIB)

Sursa: Efectuat pe baza datelor numerice furnizate de Ministerul Finantelor si Guvernul Republicii Moldova