Bugetul de stat [625448]

1
Capitolul I
Bugetul de stat

Definire
Bugetul statului este un document previzional, un instrument de politica
macroeconomica, o balanta in care sunt prevazute veniturile si cheltuielile probabile
ale statului ce se vor realiza in anul respectiv.
Relat iile social – economice banesti iau nastere intre agentii economici,
institutii publice si private si populatie, pe de o parte, si stat, pe de alta parte, in
procesul constituirii veniturilor si efectuarii c heltuielilor bugetare. Bugetul de stat
este un in strument al politicii macroeconomice in care sunt prevazute veniturile si
cheltuielile statului pe timp de un an. Bugetul de stat se dezbate si se aproba in
Parlamentul tarii.
Constituirea si gestionarea fondului bugetar , antreneaza o serie de fluxuri
banesti de la agentii economici si personele fizice sub urmatoarele forme: impozite ,
taxe, venituri din exploatarea si inchirierea unor bunuri ale statului, de la institutiile
publice, imprumuturi interne si externe contractate de stat sau chiar emisiunea de
moneda, folosite pentru finantarea obiective sau pentru acoperirea sau pentru
acoperirea deficitului bugetar. Din bugetul de stat se realizeaza si numeroase fluxuri
banesti in sens invers, catre diversi beneficiari in diferite forme: finantarea unor
obiect ive de investitii cu caracter economic, social, cultural, administra tive, de
aparare nationala etc. se aloca resurse banesti pentru functionarea institutiilor de
invatamant de toate gradele, cultura, arta, pentru ocrotirea sanatatii popul atiei, pentru
asistenta sociala se fac transferuri de resurse banes ti pentru categoriile de persoane
lipsite de surse de venituri se aloca, temporar, fonduri bancilor pentru acordarea de
imprumuturi agentilor economici si populatiei.

2
De la bugetul de stat se acorda se acorda subventii companiilor nationale,
regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital de stat pentru finantarea unor
obiective de investitii de mare valo are sau de importanta nationala (in industria
energetica , extractive, transporturi, telecomunicati i, industria de armament etc.), in
cazul in care unitatile respective sunt nerentabile sau au rentabilitate redusa si nu -si
pot procura fondurile proprii si nici pe cele imprumutate de pe piata ca urmare a
imposibilitati i returnarii lor la scadenta. Din bu getul statului se finanteaza
principalele lucrari de cercetare stiintifica, prospectarea gologica pentru descoperirea
de noi zacaminte.
Veniturile bugetare
Dupa modul cum sunt calculate, asezate si incasate, impozite pot fi:
– Impozite directe , care se pe rcep periodic (lunar, trimestrial, anual), direct si
nominal de la persoanele fizice si juridice pe baza venitului constatat sau asupra
valorii bunurilor ce le apartin, cum sunt impozitul pe profit, impozitul pe salarii,
impozitul pe cladiri, impozitul pe veniturile agricole etc.
Avand in vedere criteriile care stau la baza asezarii si incasarii impozitelor
directe, acestea se pot clasifica in impozite reale si impozite personale.
Impozitele reale au urmatoarele caracteristici: se aseaza asupra bunurilor ca re
constituie avutia materiala a cetatenilor (terenurile, fabricile, imobilele magazinele
etc.) fara a se tine seama de veniturile pe care acestea le produceau.
Impozitele reale mai poarta si denumirea de impozite obiective sau pe produs,
intrucat se aseaz a asupra venitului brut dat de obiectul impozabil, fara a avea vreo
legatura cu situatia sociala a platitorului de impozit.
Impozitele personale au in vedere, in primul rand, situatia sociala si personala
a subiectului impozabil, ele asezandu -se asupra ven iturilor sau averii acestuia si
chiar indif erent de nivelul lor. Obiectul impunerii il constituie veniturile dobandite

3
sub forma de salarii, castiguri din profesii libere, beneficii din activitati industriale,
bancare, din comert, venit net obtinut din exp loatarea pamantului, din arenzi, din
chirii, dobanzi pentru sume de bani imprumutate, dividende pentru actiuni si parti
sociale etc.. In cazul impozitelor de tip personal se tine seama atat de marimea
venitului realizat, cat si de situatia personala a cont ribuabilului . Impunerea se face
fie separat pe fiecare fel de venit, fie global pentru toate veniturile realizate din
diferite surse, in cote proportionale sau progresive.
-Impozite indirecte , care se incaseaza prin pretul marfurilor (cu deosebire a
celor de consum) , odata cu vanzarea acestora, fiind numit e si impozite pe cheltuieli.
In prez ent, la noi in tara, avem in aceasta categorie: taxa pe valoarea adaugata,
accizele, taxele vamale etc.
Din punct de vedere al provenientei lor, se disting urmatoarele categorii de
venituri bugetare:
– venituri bugetare care provin de la companiile nationale, regiile autonome,
societatile comerciale cu capital de stat si institutiile publice;
– venituri bugetare care provin de la unitatiile si organizatiile cooperatiste;
– venituri bugetare care se incaseaza de la intreprinderile mixte, private,
inteprinzatori particulari;
– venituri bugetare care se incaseaza de la populatie;
– venituri care provin din imprumuturi externe;
– venituri din taxe vamale si alte venituri;
Din punct de ve dere al continutului economic, veniturile bugetare se pot
clasifica in trei categorii:
– venituri bugetare care au continut fiscal, adica sunt impozite, ca de exemplu:
impozitul pe profit, impozitul pe salarii, taxa pe valoarea adaugata etc.;
– venituri bugeta re care nu au caracter fiscal, cum sunt: varsamintele din profitul
net al companiilor nationale, contributiile pentru asigurarile sociale de stat,

4
veniturile din operatiunile cu strainatatea, varsamintele la buget de la
institutiile publice etc.
– venituri d in capital, care cuprind venituri din valorificarea unor bunuri ale
institutiilor publice, venituri din valorificarea stocurilor de la rezerva de stat si
de mobilizare.

Cheltuielile bugetare
Sistemul cheltuielilor publice
Sistemul cheltuielilor publi ce cuprinde totalitatea cheltuielilor ce se efectueaza
de la bugetul statului, din bugetele locale, din fondurile speciale, din fondurile
proprii ale agentilor economici cu capital de stat, ins titutiilor publice pentru actiunile
social -culturale, dezvoltar ea economico -sociala, organele statului, apararea
nationala, ordinea publica, in faptuirea suveranitatii si inde pendentei nationale,
private in unitatea si interdependenta lor.
In cadrul sistemului cheltuielilor publice, cheltuielile bugetare detin un loc
important.E le cuprind destinatiile ce se dau fondurilor bugetare de catre Parlament in
vederea realizarii obtiunilor si prioritatilor stabilite in procesul selectionarii
cerintelor social -culturale, economice, de aparare etc.

5

Principiile bugetului de stat
Principiile bugetului de stat cuprind norme, reguli obligatorii privind desfășurarea
procesului bugetar.
Elaborarea, dezbaterea, aprobarea executarea și încheierea bugetului statului se
realizează cu respectarea concomitentă a următoarelor princip ii: 1) anualitatea
bugetului statului; 2) universalitatea bugetului; 3) unitatea bugetară; 4) realitatea
bugetului; 5) echilibrarea bugetară; 6) specializarea bugetară; 7) neafectarea
veniturilor bugetare; 8) publicitatea bugetului statului.

1. Anualitate a bugetului statului

Anualitatea bugetului este prima regulă, primul principiu al activității bugetare.
Anualitatea bugetului a fost inițial consecința votării anuale a impozitelor și taxelor,
a votării în fiecare an a bugetului statului.
Acest principi u fundamental rezultă din însăși legea pentru adoptarea bugetului
statului pentru fiecare an de către Parlament.
Bugetul de stat se elaborează, se dezbate, se adoptă și se execută pe o perioadă de
timp strict limitată, și anume de un an. La expirarea acest ei perioade, funcțiile sale
încetează, pentru a face loc aplicării bugetului anului următor.
Instituirea anualității bugetului a fost determinată de considerente politice,
economice, sociale și financiare.
Dezbaterea și adoptarea anuală a bugetulu i de stat dă posibilitatea Parlamentului
să exercite controlul asupra modului cum Guvernul încasează veniturile și cum
efectuează cheltuielile.

6
Anualitatea bugetului a fost reclamată și de considerente de tehnică financiară.
Astfel, evaluările și previziun ile de posibilități și necesități ale statului, de venituri și
cheltuieli pot fi mult mai reale, mai exacte, atunci când bugetul se elaborează pe un
an, decât în cazurile în care s -ar întocmi pentru doi sau mai mulți ani.
Dezbaterea și aprobarea anuală a b ugetului de stat dau posibilitatea analizării
veniturilor și cheltuielilor, examinării obiectivelor anului următor, iar controlul
parlamentar executat la intervale de timp mai scurte poate preveni mai bine risipa și
contribuie la respectarea disciplinei fi nanciar -bugetare. De asemenea, anualitatea
bugetului a fost reclamată de conducerea corectă a contabilității veniturilor și
cheltuielilor statului, de necesitatea elaborării și aprobării contului general anual de
execuție a bugetului de stat de către Parla mentul țării.

Anul bugetar poate să coincidă sau nu cu anul calendaristic, adică începe la 1
ianuarie și ia sfârșit la data de 31 decembrie a aceluiași an. In România, Austria,
Belgia, Franța, Germania, Grecia, Olanda, Brazilia ș.a. anul bugetar coincide cu anul
calendaristic. In alte state, cum a fost și în România până în anul 1947, an ul bu getar
începea la 1 aprilie și dura până la data de 31 martie a anului următor. Și în prezent,
într-o serie de țări, anul bugetar nu coincide cu anul calendaristic. Ast fel, in Marea
Britanie, Japonia, India, Irak, Canada ș.a., anul bugetar începe la 1 aprilie si se
încheie la data de 31 martie a anului următor. In țări ca Australia, Suedia, It alia.
Filipine ș.a., anul bugetar începe la 1 iulie, iar în S.U.A. perioada bug etară este 1
octombrie – 30 septembrie anul următor.
Înscrierea în timp a anului bugetar este influențată de mai mulți factori, dintre
care se menționează: nivelul de dezvoltare și caracterul (agrar, industrial etc.) al
economiei, modul cum sunt stabilite sesiunile Parlamentului, tradițiile fiecărei țări
etc. De pildă, într -o țară cu caracter agricol este necesar să se cunoască aproximativ
mărimea producției agricole, de aceasta depinzând veniturile bugetare. Intr -o țară
indus trială este necesar să se cunoa scă rezultatele producției în ramurile industriei,
situația pieței, modul cum evoluează prețurile etc. De asemenea, se ține seama de

7
numarul și de perioadele sesiunilor parlamentare etc, precum și de tradițiile țării,
care în unele cazuri au un rol importa nt.
Potrivit principiului anualității, veniturile bugetului anului curent neîncasate până
la 31 decembrie (în țara noastră) devin venituri ale bugetului anului următor, din care
se efectuează și cheltuielile rămase nerealizate în anul de b ază. Acest proced eu se
numește „ de gestiune” .
Legea finanțelor publice a României prevede următoarele: „Exercițiul bugetar
este anual și coincide cu anul calendaristic. Toate drepturile dobândite, operațiunile
efectuate în cursul unui an, inclusiv obligațiile și dre pturil e ce-i revin, direct sau
indirect, unui buget în perioada anului respectiv, aparțin exercițiului corespunzător
de execuție a bugetului. Pentru toți agenții economici, anul financiar are aceeași
durată ca și exercițiul bugetar. Execuția bugetară se încheie la data de 31
decembrie a fiecărui an. Orice venit neîncasat și orice cheltuială neefectuată până
la 31 decembrie se va încasa sau se va plăti în contul bugetului pe anul următor.
Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de dre pt. "
In unele țări, în timpul anului bugetar nu se pot realiza toate veniturile și
cheltuielile re zultând din aplicarea bugetului. De aceea, s -a recurs la o perioadă de
timp în care să se poată lichida toate conturile unui an financiar, adică se acordă u n
termen de grație de 2 -6 luni. Această perioadă complementară, în care continuă
încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor prevăzute în bugetul statului,
împreună cu anul bugetar de 12 luni, alcătuiește exercițiul bugetar. Prin urmare,
exercițiul b ugetar poate fi egal sau mai mare cu câteva luni decât anul bugetar.
Astăzi, în România și în multe alte țări, anul bugetar coincide cu exercițiul
bugetar.
In ultimele decenii, tot mai mulți economiști din diverse țări cu economie de piață
pledează pentru renunțarea la principiul anualității bugetare și pentru elaborarea de
bugete pe doi ani, trei sau mai mulți ani. Măsura se susține cu argumentul că statul
intervine tot mai mult în economie, că finanțează lucrări de investiții care nu se pot
executa într -un singur an (obiective industriale, îmbunătățiri funciare, construcții de

8
căi ferate, șosele de interes național etc), care reclamă și aprobări de fonduri pentru
perioade mai mari de un an. Astfel, în S.U.A., fondurile pentru investiții se aprobă
pentru to t timpul cât va dura executarea lucrărilor respective.
In Franța se adoptă „legi programe” , în care se prevăd obiectivele economice,
social -culturale etc, precum și fondurile financiare necesare pe câțiva ani sau mai
mulți ani.
Unii economiști contemporani susțin teori a bugetelor ciclice, prin căre
argumentează menținerea principiului anualității bugetare în ceea ce privește
autorizarea de către Parlament a încasării veniturilor și a efectuării cheltuielilor
bugetare, dar că bugetele nu ar trebui echilibrat e pe fiecare an calendaristic în parte,
ci numai pe un anumit ciclu economic (pe mai mulți ani). Reprezentanții acestei
teorii consideră că excedentele realizate în perioadele favorabile ar urma să
compenseze deficitele din perioadele de declin economic, s usținând că acestea sunt
un mijloc de înfăptuire a echilibrului economic, de moderare a manifestărilor
crizelor economice.

2. Universalitatea bugetului

Universalitatea bugetului este un principiu important potrivit că ruia veniturile și
cheltuielile publi ce bugetare trebuie să fíe cuprinse în componentele sistemului
public național cărora aparțin, în sumele lor totale sau globale, potrivit legislației
financiare în vigoare. Chiar și în situațiile în care realizarea veniturilor publice
necesită efectuarea u nor cheltuieli prealabile, principiul universalității bugetare nu
permite înscrierea în buget numai a soldurilor dintre ele.
în componentele sistemului bugetar, veniturile trebuie înscrise cu sumele lor
brute, iar cheltuielile cu sumele lor totale. Altfel spus, un venit bugetar nu trebuie
niciodată mascat de o cheltuială sau o cheltuială de un venit.

9
Universalitatea bugetară nu admite, de regulă, nici o compensare între venituri și
cheltuieli la agenții economici cu capital de stat sau la instituțiile publ ice.
Legea finanțelor publice a României prevede: „Este interzisă efectuarea de plăți
direct din veniturile încasate pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de
stat și bugetele locale, precum și din fondurile speciale, cu excepția cazurilor câ nd
legea prevede altfel. "
Realizarea veniturilor publice necesită efectuarea unor cheltuieli prealabile în
acest scop. Cu toate acestea universalitatea bugetară reclamă ca veniturile respective
să fie prevăzute în buget cu suma lor totală, brută, după cu m și cheltuielile se înscriu
în buget cu suma lor totală.
Elaborarea în acest mod a bugetului de stat face posibilă cunoașterea de către
Parlament a veniturilor publice, a izvoarelor de proveniență a lor, precum și a sumei
totale a cheltuielilor, cu repart izarea lor pe destinații, precum și controlul financiar.
Bugetul de stat elaborat cu respectarea principiului universalității bugetare se
numește buget brut; acesta înlesnește studierea și analiza corelațiilor dintre difer itele
posturi de venituri și chelt uieli. Dacă bugetul de stat cuprinde numai soldul
(diferența) dintre veniturile și cheltuielile r egiei autonome sau instituției pub lice,
poartă denumirea de buget net.
Astăzi, în majoritatea țărilor nu se mai respectă integral universalitatea bugetului,
fel, se practică foarte frecvent elaborarea și executarea de bugete „mixte", în sensul
că veniturile și cheltuielile unor instituții publice se înscriu în buget cu sumele totale,
pe când altele se înscriu numai cu soldul dintre venituri și cheltuieli. D e exemplu, se
înscriu în bugetul de stat numai soldurile dintre veniturile și cheltuielile unor agenți
economici cu capital de stat (care prelevă soldul veniturilor sau primesc subvenții de
la bugetul de stat, după caz), se acordă transferuri (subvenții) de la bugetul de stat
către bugetele locale, se acordă subvenții unor instituții publice social -urale care
folosesc direct mai întâi veniturile proprii realizate etc. Agenții economici cu capital
de stat, potrivit cerințelor gestiunii economico -financiare, sunt obligați să -și
compenseze toate cheltuielile din veniturile proprii și sa realizeze un profit, din care

10
plătesc la bugetul de stat impozitul pe profit. Dacă î nregistrează pierderi, acestea se
subvenționează de la bugetul de stat.
In cazul instituțiilor pub lice pot apărea următoarele situații: a) instituția nu
realizează venituri și deci se finanțează integral de bugetul de stat;
b) instituția realizează unele venituri care, de regulă, nu -i sunt suficiente pentru
acoperirea tuturor cheltuielilor sale;
c) alte instituții își pot compensa toate cheltuielile din veniturile pe care le
realizează, liturile realizate de instituțiile publice și care rămân la di spoziția lor
pentru acoperirea chel tuielilor proprii se numesc ,,mijloace extrabugetare", care
rămân deci în afara buge tului de stat, constituind o derogare de la principiul
universalității bugetare .

3. Unitatea bugetară

Unitatea bugetară este un principiu care constă în înscrierea într -un singur buget a
tuturor veniturilor și cheltuielilor statului. Re unirea tuturor veniturilor și chelt uielilor
într-un singur buget de stat creează o imagine de ansamblu și cât mai clară asupra
resurselor financiare ale statului și destinaț iilor lor. In același timp, un bug et unitar
înlesnește determinarea raportului dintre veniturile și cheltuielile bugetare, stabilirea
echilibrului, exced entului sau deficitului bugetar. Din punct de vedere politic, bugetul
unitar oferă Parlamentului posibilitatea să examineze temeinic veniturile bugetare,
structura și destinațiile cheltuieli lor, să aprobe, să amâne sau să respingă unele
cheltuieli, să stabilească prioritățile finan ciare în economie, precum și să exercite
controlul riguros asupra execuției venit urilor și cheltuielilor bugetului statului.
Unitatea bugetară se asigură prin inter mediul conturilor naționale; în interiorul
acestora, conturile administrației publice clasifică atât veniturile, cât și cheltuielile
bugetului de stat, în bugetele locale și în bugetul asigurărilor sociale de stat.

11
Pentru realizarea unității bugetare, o im portanță deosebită prezintă clasificația
bugetară. în practică însă, de la acest principiu există mai multe derogări în aproape
toate țările. Astfel, pe lângă bugetul de stat ordinar (obișnuit) se întocmesc și bugete
extraordinare, bugete anexe, bugete aut onome, contur i speciale de trezorerie etc.

4. Realitatea bugetului

Realitatea bugetului este un principiu care se întemeiază pe posibilitatea de a
înscrie în bugetul de stat venituri și cheltuieli determinate în mod științific, bine
fundamentat, pe baze reale.
Determinarea cât mai reală a veniturilor și a cheltuielilor asigură echilibrarea
bugetului de stat și evitarea dificultăților financiare din timpul exercițiului bugetar.
Realitatea bugetului de stat este dată de metodele folosite pentru determinar ea
cuantumului veniturilor și cheltuielilor bugetare. Se evaluează cât mai exact fiecare
venit bugetar, precum și fiecare categorie de cheltuieli.
La dimensionarea veniturilor și cheltuielilor bugetare se ține seama, în primul
rând, de mărimea produsului n ațional brut, de conjunctura internă și internațională
etc.

5. Echilibrarea bugetara

Echilibrarea bugetară este un principiu de bază a politicii financiar -bugetare
conform căruia este necesar să existe concordanță, cel puțin o relație de egalitate
între veniturile și cheltuielile bugetare.
Realizarea echilibrului bugetar este o cerință a dezvoltării normale a economiei
naționale. Echilibrul bugetar se asigură prin baza proprie de venituri bugetare
ordinare, curente (impozite, taxe, diverse venituri de la agenții economici, din

12
domeniile publice, din comerțul exterior etc.) și prin destinația productivă a
majorității cheltuielilor bugetare, prin concordanța în timp a încasării veniturilo r și
efectuării cheltuielilor.
În economia de piață, echilibrul buget ar constituie problema fundamentală a
finanțelor publice și reclamă ca toate cheltuielile bugetare să poată fi finanțate din
veniturile bugetare ordinare.
Echilibrul bugetar a fost considerat multă vreme o problemă bugetară centrală, un
principiu sacru, de aur, al activității bugetare; el trebuie respectat în toate stadiile
procesului bugetar, adică atât cu prilejul elaborării, cât mai ales în timpul executării
veniturilor și cheltuielilor bugetare.
Dacă veniturile ordinare nu acoperă cheltuielile, se înreg istrează deficit bugetar;
acesta se acoperă din noi impozite, împrumuturi de stat interne și externe, emisiune
monetară, care conduce la deprecierea monedei naționale, la creșterea prețurilor, la
instalarea și agravarea inflației .
Deficitele bugetare pot f i consecința declinului economic, a creșterii cheltuielilor
neproductive, militare, a întreținerii vastului aparat de stat, a creșterii cheltuielilor cu
datoria p ublică internă și externă etc.
Recurgerea la împrumuturi de stat pentru acoperirea deficitului bugetar conduce
la creșterea impozitelor, la instituirea de noi impozite necesare rambursării
împrumuturilor și plății dobânzilor aferente. Toate acestea conduc la creșterea
cheltuielilor bugetare și în același timp, la diminuarea veniturilor populației.
Ireșterea într -un ritm mai accelerat a cheltuielilor față de veniturile bugetare ordinare
gene rează noi deficite bugetare.
Politica de echilibrare a bugetului de stat pe calea emisiunii de bani de hârtie (prin
inflație) are urmări negative asupra dezvolt ării economiei naționale, deoarece crește
masa monetară în circulație, fără ca pe piață să existe mărfuri sau servicii
corespunzătoare. Moneda se depreciază, se agravează inflația, cresc prețurile, scade
puterea de cumpărare a banilor. Toate acestea antren ează creșterea deficitului

13
bugetar, pentru a cărui acoperire statul este nevoit să emită și să pună în circulație o
nouă masă monetară – tot fără acoperire – ceea ce agravează criza financiară și
monetară.
Una dintre căile de evitare a deficitului bugetar sau de acoperire a acestuia, de
echilibrare a bugetului ordinar o constituie întocmirea unor bugete extraordinare din
care se efectuează cheltuieli ce nu puteau fi finanțate din veniturile ordinare.
Unele țări au și renunțat să mai întocmească bugete echil ibrate, cum este cazul
Suediei. în vederea efectuării cheltuielilor bugetare, mai multe state – prin specialiștii
lor în materie financiară – analizează veniturile în sensul majorării lor, al instituirii
unor noi impozite, al diminuării cheltuielilor, recu rg la emisiune de monedă de
hârtie, contractează împrumuturi interne și externe, toate acestea antrenând noi și noi
consecințe negative.
În ultimele decenii, tot mai mulți economiști au susținut teoria deficitului
sistematic, ceea ce înseamnă că bugetele d e stat se întocmesc, se execută și se
încheie cu deficite.
Se renunță la echilibrarea anuală și se argumentează elaborarea unor bugete pe
mai mulți ani, echilibrate ciclic. In vederea echilibrării bugetelor, se folosesc fonduri
de rezervă bugetară în buget ul de stat și în bugetele locale, fonduri de egalizare,
amortizarea alternativă etc. Amortizarea alternativă constă în adoptarea de către stat
a normelor de majorare a impozitelor în perioadele de înviorare și de avânt a ciclului
economic. Veniturile buget are astfel constituite sunt folosite pentru rambursarea
împrumuturilor de stat contractate pentru acoperirea deficitului bugetar.

6. Specializarea bugetară

Specializarea bugetară este un principiu al bugetului de stat potrivit căruia
veniturile se înscr iu în bugetul de stat după sursele de proveniență, iar cheltuielile se
prevăd pe categorii, pe destinații, aprobate de către Parlamentul țării. Acest mod de

14
cuprindere în bugetul statului a veniturilor și cheltuielilor creează condiții optime
pentru execut area veniturilor și mai ales pentru respectarea disciplinei financiare în
executarea cheltuielilor bugetare. Practic, specializarea bugetară se realizează cu
ajutorul clasificației bugetare .

7. Neafectarea veniturilor bugetare

Neafectarea veniturilor bu getare este un principiu al bugetului de stat potri vit
căruia veniturile bugetare, după încasare trebuie depersonalizate, să -și piarda
individualitatea și proveniența și sunt utilizate pentru efectuarea cheltuielilo r
bugetare, oricare ar fi acestea.
Potriv it acestui principiu, nu se admite ca un anumit venit bugetar să fie afectat
pentru finanțarea unor anumite cheltuieli. Exper iența confirmă că dacă încasări din
venitul cu afectare specială depășesc suma n ecesară pentru finanțarea acțiunii
stabilite, aceas ta poate conduce la risipă, la cheltuirea cu orice preț a fondurilo r
disponibile. I n caz contrar, acțiunea nu s -ar putea realiza în condiții optime, din
cauza insuficienței fondurilor atribuite.
De la acest principiu există totuși unele derogări. Sunt țări care admit afectarea
unor venituri chiar în cadrul bugetului ordinar. De asemenea, unele state, când
instituie un nou impozit, pentru a atenua starea de nemulțumire a contribuabililor,
precizează și scopul în care se vor utiliza încasările din impozitul î n cauză.

8. Publicitatea bugetului de stat

Publicitatea bugetului de stat este un principiu e sențial al activității bugetare care
constă în dezbaterea publică a proiectului bugetului de stat de către Parlamentul țării

15
și publicarea lui spre a fi adus la cunoștința opiniei publice. In acest scop, legea
privind adoptarea bugetului de stat și contul general anual privind încheierea
exercițiului bugetar se publică în Monitorul Oficial, în presa centrală și locală, la
radio și la televiziune.
Bugetul de stat se publică într -o formă concisă, simplă și clară, pentru ca fiecare
cetățean să poată lua cunoștință de conținutul său.
Publicitatea bugetului de stat este necesară nu numai pe plan intern, ci și p e plan
extern, în condițiile participării fiecărei ță ri la circuitul economic internațional.
Statele partenere cer informații referitoare la finanțele publice ale țării, mersul
execuției bugetare, evoluția veniturilor și a cheltuielilor bugetare, modul cum
evoluează puterea de cumpărare a monedei naționale, dinamica producției industriale
și agricole, nivelul fiscalității, echilibrul sau deficitul bugetar, modul cum evoluează
serviciul datoriei publice etc.

16

Capitolul II

Executarea bugetului de stat

Dupa aprobare, bugetul trece in faza executarii.
Executarea bugetului de stat reprezinta realizarea integrala si in termenele
legale a tuturor veniturilor bugetare in vederea asigurarii finantarii actiunilor
cuprinse in partea de cheltuieli, in stransa legatura cu destinatiile st abilite.
In executarea bugetului de stat un rol important il au organele financiare si
bancare: Ministerul Finantelor, directiile generale ale finantelor publice si ale
controlului financiar de stat din judete si din municipiul Bucuresti, administra tiile si
circumscriptiile financiare, Trezoreria Statului, sistemul bancar etc, care se ocupa de
executarea operative a bugetului de stat unic.
Ministerul Finantelor verifica necesitatea si oportunitatea sumelor care se
solicita de la bugetul de sta t, stabileste ordinea de prioritate in eliberarea fondurilor
pe baza disponibilitatilor bugetare existente, dupa care aproba deschiderea de credite
bugetare pentru ministerele si celelalte organe centrale ale statului, analizeaza
periodic modul de executar e a bugetului statului in stransa corelare cu realizarea
programului de dezvoltare economoco -sociala a tarii.
Executatarea de casa a bugetului statului cuprinde un complex de operatiuni
care se refera la incasarea, pastrarea si eliberarea de mijloace bugetare pentru
efectuarea cheltuielilor.
Executarea de casa a bugetului de stat se face pe baza sistemului de trezorerie si
prin sistemul bancar .

17
Executarea prin sistemul de trezorerie costa in faptul ca organele si institutiile
special ale Mini sterului Finantelor, ale organelor financiare locale, Trezoreria
Statului se ocupa cu incasarea, pastrarea si eliberarea mijloacelor bugetare.
Executarea prin sistemul bancar reprezinta efectuarea acestor operatiuni de catre
unitatile bancare.
Executa rea veniturilor bugetare consta in incasarea complete si la timp a acestora.
Realizarea veniturilor conditioneaza efectuarea cheltuielilor.
Incasarea veniturilor bugetare este de competenta Ministerului Finantelor, a
organelor financiare locale, a bancilor comerciale, a Casei de Economii si
Consemnatiuni etc. Organele financiare supravegheaza si controleaza in permanenta
modul cum are loc ex ecutarea veniturilor bugetare.

18
Execuția bugetului general consolidat
2014 – 2016

2014 2015 2016 Diferențe 2015 față
de 2014 Diferențe 2016 față de
2015
mil.lei %
din
PIB mil.lei %
din
PIB mil.lei % din
PIB mil.lei (%) mil.lei (%)

PIB 666,637.3 711,102.7 761,473.6

VENITURI TOTALE 214,314.9 32.1 233,795.2 32.9 223,900.2 29.4 19,480.3 9.1 -9,895.0 -4.2%
Venituri curente 199,962.2 30.0 215,456.3 30.3 215,717.8 28.3 15,494.1 7.7 261.5 0.1%
Venituri fiscale 124,964.7 18.7 138,301.6 19.4 136,406.0 17.9 13,336.9 10.7 -1,895.6 -1.4%
Impozitul pe profit, salarii, venit si
castiguri din capital 37,376.1 5.6 42,090.9 5.9 44,781.6 5.9 4,714.8 12.6 2,690.7 6.4%
Impozitul pe profit 12,237.7 1.8 13,824.3 1.9 15,442.0 2.0 1,586.6 13 1,617.7 11.7%
Impozitul pe salarii si venit 23,691.8 3.6 26,640.1 3.7 27,756.4 3.6 2,948.3 12.4 1,116.3 4.2%
Alte impozite pe venit, profit si
castiguri din capital 1,446.7 0.2 1,626.6 0.2 1,583.3 0.2 179.9 12.4 -43.3 -2.7%
Impozite si taxe pe proprietate 6,185.1 0.9 5,738.0 0.8 5,898.1 0.8 -447.1 -7.2 160.1 2.8%
Impozite si taxe pe bunuri si servicii 80,343.1 12.1 89,207.5 12.5 84,127.0 11.0 8,864.4 11 -5,080.5 -5.7%
TVA 50,878.5 7.6 57,132.2 8.0 51,675.1 6.8 6,253.7 12.3 -5,457.1 -9.6%
Accize 24,094.8 3.6 26,018.0 3.7 26,957.0 3.5 1,923.2 8 939.0 3.6%
Alte impozite si taxe pe bunuri si
servicii 2,589.1 0.4 2,701.7 0.4 2,250.3 0.3 112.6 4.3 -451.4 -16.7%
Taxa pe utilizarea bunurilor,
autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea
de activitati 2,780.6 0.4 3,355.6 0.5 3,244.6 0.4 575.0 20.7 -111.0 -3.3%
Impozitul pe comertul exterior si
tranzactiile internationale (taxe vamale) 643.0 0.1 816.0 0.1 882.7 0.1 173.0 26.9 66.7 8.2%
Alte impozite si taxe fiscale 417.5 0.1 449.2 0.1 716.6 0.1 31.7 7.6 267.4 59.5%
Contributii de asigurari 57,585.4 8.6 57,616.5 8.1 61,270.2 8.0 31.1 0.1 3,653.7 6.3%
Venituri nefiscale 17,412.0 2.6 19,538.2 2.7 18,041.7 2.4 2,126.2 12.2 -1,496.5 -7.7%
Venituri din capital 1,072.4 0.2 918.3 0.1 768.3 0.1 -154.1 -14.4 -150.0 -16.3%
Donatii 80.3 0.0 2.3 0.0 1.7 0.0 -78.0 -97.1 -0.6 -26.1%

19
2014 2015 2016 Diferențe 2015 față
de 2014 Diferențe 2016 față de
2015
mil.lei %
din
PIB mil.lei %
din
PIB mil.lei % din
PIB mil.lei (%) mil.lei (%)
Sume primite de la UE in contul platilor
efectuate si Prefinantare 11,375.3 1.7 17,167.8 2.4 1,017 .1 0.1 5,792.5 50.9 –
16,150.7 -94.1%
Sume incasate in contul unic (bugetul de stat) 272.7 0.0 -28.8 0.0 472.7 0.1 -301.5 501.5 -1741.3%

CHELTUIELI TOTALE 225,808.1 33.9 243,425.9 34.2 242,204.4 31.8 17,617.8 7.8 -1,221.5 -0.5%
Cheltuieli curente 209,512.2 31.4 226,423.6 31.8 223,106.6 29.3 16,911.4 8.1 -3,317.0 -1.5%
Cheltuieli de personal 50,400.1 7.6 52,070.0 7.3 57,068.4 7.5 1,669.9 3.3 4,998.4 9.6%
Bunuri si servicii 39,538.0 5.9 40,457.9 5.7 40,910.5 5.4 919.9 2.3 452.6 1.1%
Dobanzi 10,201.7 1.5 9,573.2 1.3 10,013.8 1.3 -628.5 -6.2 440.6 4.6%
Subventii 6,108.2 0.9 6,275.1 0.9 6,605.1 0.9 166.9 2.7 330.0 5.3%
Transferuri – Total 102,672.4 15.4 117,591.4 16.5 108,112.2 14.2 14,919.0 14.5 -9,479.2 -8.1%
Cheltuieli aferente programelor cu
finantare rambursabila 591.7 0.1 455.9 0.1 396.5 0.1 -135.8 -22.9 -59.4 -13.0%
Cheltuieli de capital 17,246.2 2.6 18,039.1 2.5 19,097.8 2.5 792.9 4.6 1,058.7 5.9%
Plati efectuate in anii precedenti si recuper ate
in anul curent **) -950.3 -0.1 -1,036.8 -0.1 -86.5 1,036.8

EXCEDENT(+) / DEFICIT( -) -11,493.2 -1.7 -9,630.7 -1.4 -18,304.2 -2.4 1,862.5 -16.2 -8,673.5 90.1%

In perioada analizata deficitul bugetar a inregistrat difere nte majore de la un
an la altul. Astfel in anul 2016 s -a inregistrat cel mai mare deficit in valoare de
18304.20 mil. lei reprezentand 2.4 % din PIB iar in 2015 valoarea deficitului
bugetar a fost de 9630.70 mil. lei reprezentand 1.4% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat in perioada 2014 – 2016

Încasările bugetare au fost influențate atât de evoluțiile economice, cât
și de deciziile de politică fiscală adoptate, cum ar fi: creșterea salariului
minim, majorarea salariilor în sectorul bugetar, creșterea punctului de

20
pensie, majorarea cotei de contribuții aferentă fondurilor de pensii
administrate privat, precum și diminuarea cotei de contribuții de asigurări
sociale de stat și modificarea cuantumului accizelor.

Structura veniturilor bugetare 2014 – 2015

Din punct de vedere al ponderii principalelor categorii de impozite în total
venituri încasate, in anul 2015 fata de 2014 s -au înregistrat creșter i în cazul
impozitului pe venit si salarii cu 0,3 procente, a impozitului pe profit cu 0,3 puncte
procentuale, veniturilor din taxa pe valoarea adăugată cu 0,7 p uncte procentuale p,
taxelor pe utilizarea bunurilor autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de
activități cu 0,1 pp, a veniturilor nefiscale cu 0,3 pp și în cazul sume lor primite de la
UE în contul plăților efectuate cu 1,4 puncte procentuale.
S-au înregistrat diminuări în cazul veniturilor din impozite și taxe pe
proprietate cu 0,4 pp, a veniturilor din accize cu 0,1 pp, a contribuțiilor de asigurări
cu 2,3 pp și a ven iturilor din capital cu 0,1 puncte procentuale.
Veniturile bugetului general consolidat , în anul 2015, au înregistrat, fata de
anul 2014, o crestere nominală de 9,1%, iar ca procent în PIB au crescut cu 0,7
procente de la 32,1% în 2014 la 32,8% în 2015.

21
Structura veniturilor bugetare 2015 – 2016

Din punct de vedere al ponderii principalelor categorii de impozite în total
venituri încasate, in anul 2016 s -au înregistrat creșteri comparativ cu anul 2015, în
cazul impozitului pe profit si al impozitului pe venit și salarii cu un punct procentual,
a veniturilor din impozite și taxe pe proprietate cu 0,1 pp; a veniturilor din accize cu
0,9 pp, a impozitului pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale cu 0,1 pp și a
veniturilor din contribuții de asig urări cu 2,8 pp.
În paralel, s -au înregistrat diminuări în cazul veniturilor din taxa pe valoarea
adăugată cu 1,3 puncte procentuale, a veniturilor din alte impozite și taxe pe bunuri
și servicii cu 0,2 pp precum și în cazul sumelor primite de la UE în co ntul plăților
efectuate cu 4,4 pp.
Comparativ cu anul anterior, veniturile bugetului general consolidat, în anul
2016, s -au redus cu 4,2%, iar ca procent în PIB s -au redus cu 3,5 pp de la 32,9% în
2015 la 29,4% în 2016.

Cheltuielile bugetului general cons olidat in perioada 2014 – 2016

Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat, în anul 2014, 225,8
miliarde lei reprezentand 33,9 % din PIB, in 2015, 243,4 miliarde lei, ceea ce
reprezintă 34,1% iar in 2016, 242.2 miliarde lei (31.8 % din PIB).

22
Structura cheltuielilor bugetare 2014 – 2015

In anul 2015 structura economică a cheltuielilor prezintă o creștere a ponderii
în total cheltuieli , a cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe
nerambursabile aferente cu 3,6 p uncte procentuale si a cheltuielilor cu transferurile
între unități ale administrației publice cu 0,5pp, diminuări ale ponderii înregistrându –
se în cazul cheltuielilor de personal cu 0,9 pp, cheltuielilor cu bunuri și servicii cu
0,9 pp, cheltuielilor cu dobânzi le cu 0,6 pp, a cheltuielilor cu subvențiile cu 0,1 pp,
cheltuielilor cu asistența socială cu 0,3 pp, a cheltuielilor aferente programelor cu
finanțare rambursabilă cu 0,1 pp și a cheltuielilor de capital cu 0,2 pp.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior cheltuielile bugetului general
consolidat au înregistrat o creștere nominală de 7,8% iar ca procent în PIB au crescut
cu 0,3 puncte procentuale de la 33,8% cât au fost în anul 2014 la 34,1% în anul
2015.
În anul 2015 s -au înregistrat diminuări a le cheltuielilor bugetare față de anul
2014 în cazul cheltuielilor cu dobânzile ( -6,2%), a cheltuielilor cu alte transferuri ( –
4,6%), a cheltuielilor evidențiate la titlul alte cheltuieli ( -6,8%) dar și în cazul celor
aferente programelor cu finanțare ramb ursabilă (-23,0%).

23
Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat , în anul 2015, au
crescut cu 3,3% față de aceeași perioadă a anului precedent, fiind influențate de
creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, majorarea
drepturilor salariale pentru unele categorii de personal bugetar, precum și de plata
unor obligații de natură salarială stabilite prin hotărâri judecătorești dar și de
reducerea cu 5 puncte procentuale a cotei de contribuții de asigurări sociale de stat
datorate de angajator.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au înregistrat o creștere nominală de 2,3% față
de anul precedent iar ca pondere în PIB au scăzut cu 0,2 pp.
Cheltuielile cu dobânzile s-au diminuat cu 6,2% față de anul precedent, 0,2 pp
ca pondere în PIB comparativ cu anul 2014 pe fondul scăderii randamentelor la
licitațiile emisiunilor de obligațiuni de tip benchmark.
Cheltuielile cu subvențiile au crescut, comparativ cu anul 2014, cu 2,7%, iar ca
procent în PIB sau situat la același nivel de 0,9 %.
Structura cheltuielilor bugetare 2015 – 2016

Comparativ cu anul 2015, in 2016 structura economică a cheltuielilor prezintă
o creștere a ponderii în total cheltuieli a cheltuielilor de personal cu 2,2 pp, a
cheltuielilor cu bunuri și servicii cu 0,3 pp, a cheltuielilor cu dobânzile cu 0,2 pp, a

24
cheltuielilor cu subvențiile cu 0,1 pp, a cheltuielilor cu asistența socială cu 2,6 pp, a
cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile
aferente cadrului financiar 2014 -2020 c u 2,4 pp și a cheltuielilor de capital cu 0,5 pp,
diminuări ale ponderii înregistrându -se în cazul cheltuielilor cu transferurile între
unități ale administrației publice cu 0,3 pp, a cheltuielilor aferente proiectelor
finanțate din fonduri externe nerambu rsabile aferente cadrului financiar 2007 -2013
cu 8,3 pp, precum și a cheltuielilor cu alte transferuri cu 0,1 puncte procentuale.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior cheltuielile bugetului general
consolidat s-au redus cu 0,5% iar ca procent î n PIB cu 2,4 puncte procentuale de la
34,2% cât au fost în anul 2015 la 31,8% în anul 2016.
În anul 2016 s -au înregistrat diminuări ale cheltuielilor bugetare față de anul
precedent în cazul cheltuielilor cu transferurile între unități ale administrației publice
(-34,2%), a cheltuielilor cu alte transferuri ( -3,1%), a cheltuielilor aferente
proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar
2007 -2013 ( -83,5%), a cheltuielilor evidențiate la titlul alte cheltuieli ( -0,4%) d ar și
în cazul celor aferente programelor cu finanțare rambursabilă (13,0%).
Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, în anul 2016, au
crescut cu 9,6% față de aceeași perioadă a anului precedent, iar ca procent în PIB cu
0,2 puncte procen tuale, fiind influențate de creșterea salariului de bază minim brut
pe țară garantat în plată, precum și de majorarea drepturilor salariale pentru unele
categorii de personal bugetar.
Comparativ cu programul anual cheltuielile de personal s -au efectuat în
proporție de 97,3%.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au înregistrat o creștere nominală de 1,1% față
de anul precedent, iar ca pondere în PIB au scăzut cu 0,3 pp. Comparativ cu
programul anual cheltuielile cu bunuri și servicii s -au efectuat în proporț ie de
95,0%.

25
Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 4,6% față de anul precedent, iar ca
pondere în PIB s -au situat la același nivel ca cele din anul 2015
Cheltuielile cu subvențiile au crescut, comparativ cu anul 2015, cu 5,3%, iar ca
procent în PIB sau s ituat la același nivel de 0,9%.
Cheltuielile cu asistența socială au crescut în termeni nominali cu 7,7%
comparativ cu anul 2015 dar ca pondere în PIB sau situat la același nivel de 10,7%.
Cheltuielile pentru investiții , care includ cheltuielile de capita l, precum și cele
aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, în anul
2016, au înregistrat o diminuare cu 31,1% comparativ cu anul 2015, fiind efectuate
în sumă de 28,7 miliarde lei, respectiv 3,8% din PIB.

26
Capitolul III
Buget – executie bugetara (2014 – 2016)

2014 2015 2016
BUGET EXECUTIE DIFER BUGET EXECUTIE DIFER BUGET EXECUTIE DIFER

VENITURI TOTALE 218,402.1 214,314.9 -4,087.2 236,421.8 233,795.2 -2,626.6 235,361.3 223,90 0.2 -11,461.1
Venituri curente 202,336.7 199,962.2 -2,374.5 215,281.3 215,456.3 175.0 220,941.1 215,717.8 -5,223.3
Venituri fiscale 127,111.8 124,964.7 -2,147.1 137,911.4 138,301.6 390.2 139,618.4 136,406.0 -3,212.4
Impozitul pe profit, salarii, ve nit si
castiguri din capital 36,371.3 37,376.1 1,004.8 41,410.9 42,090.9 680.0 44,710.9 44,781.6 70.7
Impozitul pe profit 11,991.0 12,237.7 246.7 13,641.6 13,824.3 182.7 15,361.4 15,442.0 80.6
Impozitul pe salarii si venit 23,034.2 23,691.8 657.6 26,222. 0 26,640.1 418.1 27,671.1 27,756.4 85.3
Alte impozite pe venit, profit si
castiguri din capital 1,346.0 1,446.7 100.7 1,547.2 1,626.6 79.4 1,678.4 1,583.3 -95.1
Impozite si taxe pe proprietate 6,251.0 6,185.1 -65.9 5,757.4 5,738.0 -19.4 5,883.5 5,898.1 14.6
Impozite si taxe pe bunuri si servicii 83,480.5 80,343.1 -3,137.4 89,560.7 89,207.5 -353.2 87,660.8 84,127.0 -3,533.8
TVA 53,917.0 50,878.5 -3,038.5 57,063.1 57,132.2 69.1 53,127.5 51,675.1 -1,452.4
Accize 24,114.0 24,094.8 -19.2 26,159.5 26,018.0 -141.5 27,562.3 26,957.0 -605.3
Alte impozite si taxe pe bunuri si
servicii 2,665.0 2,589.1 -75.9 3,014.4 2,701.7 -312.7 3,722.7 2,250.3 -1,472.4
Taxa pe utilizarea bunurilor,
autorizarea utilizarii bunurilor sau pe
desfasurarea de activitati 2,784.5 2,780.6 -3.9 3,326.6 3,355.6 29.0 3,248.3 3,244.6 -3.7
Impozitul pe comertul exterior si
tranzactiile internationale (taxe vamale) 626.0 643.0 17.0 775.3 816.0 40.7 950.2 882.7 -67.5
Alte impozite si taxe fiscale 383.0 417.5 34.5 407.2 449.2 42.0 412.9 716.6 303.7
Contributii de asigurari 57,413.0 57,585.4 172.4 57,332.4 57,616.5 284.1 60,811.3 61,270.2 458.9
Venituri nefiscale 17,811.8 17,412.0 -399.8 20,037.5 19,538.2 -499.3 20,511.4 18,041.7 -2,469.7
Venituri din capital 1,701.2 1,072.4 -628.8 916.5 918.3 1.8 874.5 768.3 -106.2
Donatii 43.4 80.3 36.9 5.1 2.3 -2.8 22.7 1.7 -21.0
Sume primite de la UE in contul platilor
efectuate si Prefinantare 14,320.8 11,375.3 -2,945.5 20,218.9 17,167.8 -3,051.1 722.9 1,017.1 294.2
Operatiuni financiare

27
Sume incasate in contul unic (bugetul de
stat) 272.7 272.7
-28.8 -28.8
472.7 472.7
Alte sume primite de la UE pentru programele
operationale finantate in cadrul obiectivului
convergenta
1,524.9 1,524.9
-139.3 -139.3

Sume primite de la UE/alti donatori in contul
platilor efectuate si prefinantari aferente
cadrului financiar 2014 -2020
27.2 27.2
418.6 418.6 12,800.1 5,922.6 -6,877.5

CHELTUIELI TOTALE 233,115.4 225,808.1 -7,307.3 249,459.6 243,426.0 -6,033.6 256,219.6 242,204.4 -14,015.2
Cheltuieli curente 216,752.1 209,512.2 -7,239.9 232,097.2 226,423.6 -5,673.6 236,361.4 223,106.6 -13,254.8
Cheltuieli de personal 50,482.1 50,400.1 -82.0 52,009.6 52,070.0 60.4 58,646.5 57,068.4 -1,578.1
Bunuri si servicii 41,842.3 39,538.0 -2,304.3 41,940.0 40,457.9 -1,482.1 43,061.7 40,910.5 -2,151.2
Dobanzi 9,849.6 10,201.7 352.1 10,000.2 9,573.2 -427.0 10,642.3 10,013.8 -628.5
Subventii 5,720.0 6,108.2 388.2 6,929.8 6,275.1 -654.7 6,932.8 6,605.1 -327.7
Transferuri – Total 108,278.6 102,672.4 -5,606.2 119,489.9 117,591.4 -1,898.5 116,516.3 108,112.2 -8,404.1
Transferuri intre unitati ale administratiei
publice 1,785.8 502.7 -1,283.1 1,552.4 1,584.8 32.4 1,793.9 1,042.5 -751.4
Alte transferuri 12,491.4 11,834.0 -657.4 11,749.2 11,288.1 -461.1 11,695.9 10,935.7 -760.2
Proiecte cu finantare din fonduri externe
nerambursabile 18,170.4 14,820.2 -3,350.2 25,674.0 24,263.3 -1,410.7 6,557.7 3,997.1 -2,560.6
Asistenta sociala 71,598.9 71,192.6 -406.3 75,745.3 75,962.0 216.7 81,916.1 81,818.2 -97.9
Proiecte cu finantare din fonduri externe
nerambursabile postaderare 2014 -2020 64.5 31.9 -32.6 596.5 495.7 -100.8 10,801.8 6,338.8 -4,463.0
Alte cheltuieli 4,167.6 4,291.0 123.4 4,172.6 3,997.6 -175.0 3,750.9 3,980.0 229.1
Cheltuieli aferente programelor cu
finantare rambursabila 561.8 591.7 29.9 490.0 455.9 -34.1 448.9 396.5 -52.4
Fond rezerva 17.8 1,237.7 112.9 -112.9
Cheltuieli de capital 16,363.2 17,246.2 883.0 17,362.4 18,039.1 676.7 19,858 .2 19,097.8 -760.4
Operatiuni financiare
Plati efectuate in anii precedenti si
recuperate in anul curent **)
-950.3 -950.3 -1,036.8 -1,036.8

EXCEDENT(+) / DEFICIT( -) -14,713.3 -11,493.2 3,220.1 -13,037.9 -9,630.7 3,407.2 -20,858.3 -18,304.3 2,554.0

Bugetul de stat pe anul 2014, aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul
2014, nr.356/2013, a fost elaborat în condițiile evoluțiilor internaționale estimate la
acea dată, luând în calcul o creștere a produ sului intern brut estimată la 2,2% pentru
acest an.

28
Proiecția veniturilor și cheltuielilor bugetare a fost realizată pe baza
indicatorilor macroeconomici estimați la data elaborării legii bugetului de stat pe
anul 2014 și pe baza reglementărilor în domeniu l fiscal, aplicabile pentru anul 2014.
Din punct de vedere al gradului de realizare al programului anual de încasări
principalele venituri bugetare au înregistrat in 2014 următoarele evoluții: impozitul
pe profit 102,1%, impozitul pe venit și salarii 10 2,9%; taxa pe valoarea adăugată
94,4%, accize 99,9%, contribuțiile de asigurări 100,3% și veniturile nefiscale
97,8%.Evoluții mai puțin favorabile față de nivelul anual estimat al veniturilor s -au
înregistrat în cazul sumelor primite de la Uniunea European ă în contul plaților
efectuate, unde gradul de realizare a fost de 90,3%.
Din punct de vedere al gradului de realizare al programului anual, principalele
categorii de cheltuieli bugetare au înregistrat următoarele evoluții: cheltuielile de
personal 99,8%, cheltuielile cu bunuri și servicii 94,5%, cheltuielile cu dobânzile
103,6%, cheltuielile cu subvențiile 106,8%, cheltuielile cu asistența socială 99,4%,
cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă 105,3%.
In anul 2015 incasările din venitur ile fiscale au fost superioare programului
anual, gradul de realizare fiind de 100,3%, fiind influențate în principal de evoluția
pozitivă a încasărilor din impozitul pe profit (101,3%); impozitul pe venit și salarii
(101,6%); taxa pe valoarea adăugată (10 0,1%); impozitul pe comerțul exterior și
tranzacțiile internaționale (105,2%); alte impozite și taxe fiscale (110,3%). Evoluții
mai puțin favorabile s -au înregistrat în cazul încasărilor din impozite și taxe pe
proprietate (99,7%); accize (99,5%) și alte i mpozite și taxe pe bunuri și servicii
(89,6%);
Încasările din contribuții de asigurări au fost superioare programului de
încasări, gradul de realizare, in 2015, fiind de 100,5%. Această evoluție a fost
susținută de încasările superioare programului anual î nregistrate în cazul veniturilor
din contribuții de asigurări încasate la bugetul asigurărilor sociale de stat (100,6%)
precum și a celor de la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate
(100,2%), în timp ce în cazul bugetului asigurăr ilor pentru șomaj veniturile din
contribuții s -au situat sub programul anual de încasări, gradul de realizare fiind de
(99,8%);
Din punct de vedere al gradului de realizare al programului anual in 2015,
principalele categorii de cheltuieli bugetare au înre gistrat următoarele evoluții:
cheltuielile de personal 100,1%, cheltuielile cu bunuri și servicii 96,5%, cheltuielile
cu dobânzile 95,7%, cheltuielile cu subvențiile 90,6%, cheltuielile cu asistența
socială 100,3%, cheltuielile aferente programelor cu fina nțare rambursabilă 93,0%.

29
Depășirile față de program se datorează plăților mai mari efectuate de
unitățile administrativ – teritoriale și ale bugetelor instituțiilor finanțate integral și
parțial din venituri proprii și subvenții, în principal la cheltuie lile cu asistență
socială, bunuri și servicii și cheltuieli de capital.
Execuția bugetului general consolidat, în anul 2016, s -a încheiat cu un deficit
cash de 18,3 miliarde lei, respectiv 2,4% din PIB, față de un deficit anual prevăzut de
20,9 miliarde lei.
Comparativ cu anul anterior deficitul bugetului general consolidat în anul 2016,
în bază cash, a crescut ca procent în PIB cu 1,05 puncte procentuale de la 1,35% în
2015 la 2,4%.
Din punct de vedere al ponderii principalelor categorii de impozite în total
venituri încasate, in 2016, s -au înregistrat creșteri, comparativ cu anul anterior, în
cazul impozitului pe profit cu 1,0 pp, a impozitului pe venit și salarii cu 1,0 pp, a
veniturilor din impozite și taxe pe proprietate cu 0,1 pp; a veni turilor din accize cu
0,9 pp, a impozitului pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale cu 0,1 pp și a
veniturilor din contribuții de asigurări cu 2,8 pp.
În paralel, s -au înregistrat diminuări în cazul veniturilor din taxa pe valoarea
adăugată c u 1,3 pp, a veniturilor din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii cu 0,2
pp, a veniturilor nefiscale cu 0,3 pp a veniturilor din capital cu 0,1 pp precum și în
cazul sumelor primite de la UE în contul plăților efectuate cu 4,4 puncte procentuale.
Com parativ cu anul 2015, veniturile bugetului general consolidat, în anul
2016, s -au redus cu 4,2%, iar ca procent în PIB s -au redus cu 3,5 pp de la 32,9% în
2015 la 29,4% în 2016.
Veniturile fiscale s -au redus, în termeni nominali, cu 1,4% față de anul
prece dent, iar ca procent în PIB s -au redus cu 1,5 puncte procentuale.
Comparativ cu anul 2015 structura economică a cheltuielilor in 2016 prezintă
o creștere a ponderii în total cheltuieli a cheltuielilor de personal cu 2,2 pp, a
cheltuielilor cu bunuri și servicii cu 0,3 pp, a cheltuielilor cu dobânzile cu 0,2 pp, a
cheltuielilor cu subvențiile cu 0,1 pp, a cheltuielilor cu asistența socială cu 2,6 pp, a
cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile
aferente cadrului financ iar 2014 -2020 cu 2,4 pp și a cheltuielilor de capital cu 0,5 pp,
diminuări ale ponderii înregistrându -se în cazul cheltuielilor cu transferurile între
unități ale administrației publice cu 0,3 pp, a cheltuielilor aferente proiectelor

30
finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2007 -2013
cu 8,3 pp, precum și a cheltuielilor cu alte transferuri cu 0,1 puncte procentuale.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior cheltuielile bugetului general
consolidat s-au redus cu 0,5% i ar ca procent în PIB cu 2,4 puncte procentuale de la
34,2% cât au fost în anul 2015 la 31,8% în anul 2016.
În anul 2016 s -au înregistrat diminuări ale cheltuielilor bugetare față de anul
precedent în cazul cheltuielilor cu transferurile între unități ale administrației publice
(-34,2%), a cheltuielilor cu alte transferuri ( -3,1%), a cheltuielilor aferente
proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar
2007 -2013 ( -83,5%), a cheltuielilor evidențiate la titlul alte chelt uieli ( -0,4%) dar și
în cazul celor aferente programelor cu finanțare rambursabilă (13,0%).