Buget Si Trezorerie Publica
BUGET SI TREZORERIE PUBLICA
SUPORT DE CURS
CUPRINS
INTRODUCERE
Capitolul I.
BUGETUL PUBLIC
1.1. Considerații generale
1.2. Conținutul bugetului public national
1.3. Participarea bugetului public național la repartiția produsului intern brut
1.4. Funcțiile bugetului public național
Capitolul II
SISTEMUL BUGETAR ÎN ROMÂNIA
2.1. Structura sistemului bugetar
2.2. Bugetul de stat
2.2.1. Conținut si caracteristici
2.2.2. Principiile de bază ale elaborării bugetului de stat.
2.2.3. Conținutul fazelor procesului bugetar
2.3. Bugetele locale
2.3.1. Elaborarea proiectelor bugetelor locale
2.3.2. Aprobarea bugetelor locale
2.3.3, Execuția veniturilor bugetelor locale
2.3.3. Execuția cheltuielilor bugetelor locale
2.4. Bugetul asigurărilor sociale de stat
2.4.1. Conținutul economic al. bugetului asigurărilor sociale de stat
2.4.2. Elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat
2.4.3. Adoptarea bugetului asigurărilor sociale de stat
2.4.4. Execuția bugetului asigurărilor sociale ele stat
2.4.5. încheierea bugetului asigurărilor sociale de stat
2.5. Bugetele fondurilor speciale
CAPITOLUL III
TREZORERIA FINANȚELOR PUBLICE ÎN ROMÂNIA
3.1. Organizarea sl funcționarea trezoreriei finanțelor publice
3.1.1. Necesitatea si premisele înființării trezoreriei
3.1.2. Funcțiile de bază ale trezoreriei
3.1.3. Sistemul de organizare a trezoreriei
IV Serviciul (biroul) îndrumarea si verificarea activității trezoreriilor locale
CAPITOLUL IV
ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE PRIN TREZORERIE
4.1. Veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat sl bugetelor locale
4.2. Obligația calculării si vărsării la termen a impozitelor, taxelor, contribuției la asigurări sociale si a altor vărsăminte la buget
4.3. Modalități de încasare a veniturilor bugetare
4.4. Încasarea veniturilor bugetare de la agenții economici, instituții publice sl contribuabili (persoane fizice)
4.5. Controlul prin trezorerie asupra încasării veniturilor bugetare
4.6. Încasarea veniturilor bugetare prin unitățile cec bank
4.7. Amânarea, esalonarea, compensarea si restituirea veniturilor bugetare
CAPITOLUL V
FINANȚAREA CHELTUIELILOR DIN BUGETUL PUBLIC NAȚIONAL
5.1. Deschideri de credite din bugetul de stat
5.2. Deschideri de credite din bugetele locale
5.3. Deschiderea de credite din bugetul asigurărilor sociale de stat
5.4. Efectuarea plăților prin trezorerie din creditele bugetare deschise si repartizate
din bugetul de stat.
5.5. Efectuarea plăților prin trezorerie din creditele deschise din bugetul local
5.6. Efectuarea plăților prin trezorerie din creditele deschise din bugetul asigurărilor sociale de stat
CAPITOLUL VI
ORGANIZAREA SI EFECTUAREA OPERAȚIUNILOR DE ÎNCASĂRI SI PLĂTI PRIN CASERIA TREZORERIEI
6.1. Organizarea serviciului (biroului) sau compartimentului casierie tezaur
6.2. Organizarea, funcționarea si închiderea casei de încasări
6.3. Organizarea, funcționarea si închiderea casei de plăți
6.4. Organizarea, funcționarea sl închiderea casei-tezaur
CAPITOLUL VII
DECONTAREA ÎNTRE TREZORERIA JUDEȚEANĂ SI BANCA NAȚIONALĂ
CAPITOLUL VIII
ORGANIZAREA SI FUNCȚIONAREA. CONTABILITĂȚII TREZORERIEI
8.1. Planul de conturi pentru activitatea trezoreriei
8.2. Deschiderea conturilor sintetice si analitice în contabilitatea Trezoreriei
8.3. Deschiderea conturilor analitice pentru instituții publice în contabilitatea Trezoreriei
8.4. Sistemul de înregistrare în contabilitatea trezoreriei
8.5. Funcțiunea conturilor sintetice (de gr. I si II) din planul de conturi pentru Trezorerie
CAPITOLUL IX
RAPORTAREA EXECUȚIEI BUGETARE SI A CONTURILOR TREZORERIEI
9.1. Întocmirea sl transmiterea lucrărilor de execuție
9.2. Verificarea conturilor din contabilitatea trezoreriei la finele anului si întocmirea
bilanțului contabil
INTRODUCERE
FINANȚELE: Într-o accepțiune mai cuprinzătoare, reprezintă totalitatea resurselor (fondurilor) bănești aflate la dispoziția colectivităților publice și a unităților patrimoniale private și de stat și care sunt destinate îndeplinirii funcțiilor și sarcinilor acestora.
În sfera finanțelor se cuprind:
Finanțele publice (de stat și locale);
Finanțele private.
Finanțele publice: reprezintă ansamblul mijloacelor bănești prelevate la dispoziția statului și a colectivităților locale pentru acoperirea cheltuielilor publice de interes național sau local.
Finanțele private reprezintă totalitatea fondurilor bănești aflate la dispoziția unităților patrimoniale private și care sunt destinate realizării sarcinilor acestora.
1. Finanțele publice, într-o definiție deasemeni mai cuprinzătoare, reprezintă:
Fondurile bănești (resursele financiare) prelevate la dispoziția statului și autorităților administrației publice locale în vederea îndeplinirii funcțiilor și sarcinilor acestora;
Mijloacele de intervenție ale statului sau ale autorităților publice locale în economie, prin intermediul unor pârghii sau instrumente specifice (formate din impozite, taxe, contribuții, împrumuturi, alocații bugetare, subvenții, bonificații și alte facilități fiscale) în vederea stimulării într-un sens sau altul a activităților economice;
Tehnici și metode concrete de administrare a banului public;
Acte juridice de dispoziție autoritară sau contractuală, vizând preluarea la dispoziția statului a unei părți din produsul intern brut, în scopul îndeplinirii funcțiilor și realizării sarcinilor statului;
Relații economice și financiare ce se manifestă în procesele de constituire și de repartizare a fondurilor publice de resurse bănești, în scopul satisfacerii nevoilor generale ale societății.
În funcție de nivelul și structurile organizatorice în cadrul cărora se derulează, finanțele publice cuprind:
a) Finanțele generale ale statului reflectate prin:
bugetul public și trezoreria publică aferentă;
fondurile cu destinație specială;
asigurările publice (de bunuri și persoane);
b) Finanțele publice locale, reflectate prin:
bugetele locale (bugetele de venituri și cheltuieli ale unităților administrativ teritoriale) și bugetele de venituri și cheltuieli ale mijloacelor extrabugetare.
c) Finanțele regiilor autonome (de interes național și local);
d) Finanțele instituțiilor de stat (organizate la nivel central și local).
Constituirea și distribuirea resurselor financiare publice se realizează în procesul repartizării produsului intern brut cu ajutorul unor metode și instrumente specifice, într-un cadru juridic adecvat, în scopul satisfacerii nevoilor sociale și al influențării activității economice. Prelevările și redistribuirile resurselor financiare publice au loc între persoane fizice și juridice prin intermediul autorităților publice, astfel încât finanțele publice exprimă relațiile sociale de natură economică, în expresie bănească ce apar într-un anumit proces și au un scop bine determinat.
Resursele financiare publice ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice se constituie și se gestionează printr-un anumit sistem unitar de bugete: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului și bugetele altor instituții publice cu caracter autonom, iar modul cum se constituie, păstrează și întrebuințează este supus controlului Curții de Conturi, Ministerului Finanțelor Publice și a altor organe împuternicite de lege.
2. Finanțele private, reprezintă relațiile financiare care se derulează între persoane fizice și juridice autonome, altele decât cele de stat sau instituțiile publice, toate în calitate de subiecți care se află sub incidența dreptului comercial.
În structura acestui tip de finanțe sunt cuprinse: finanțele agenților eco-nomico-sociali și asigurările private; finanțele societăților comerciale indiferent de forma de organizare și proprietate; finanțele asociațiilor familiale și ale persoanelor fizice autorizate să desfășoare activități comerciale în mod independent; finanțele fundațiilor, finanțele asociațiilor și diverselor instituții cu caracter privat care nu primesc resurse de la bugetul de stat, local sau al asigurărilor sociale de stat; finanțele asigurărilor private.
Constituirea și utilizarea resurselor financiare din acest domeniu se desfășoară pe baza unor bugete de venituri și cheltuieli întocmite și aprobate, în baza statutelor proprii de funcționare aprobate și înregistrate la instituțiile abilitate ale statului, iar controlul asupra modului cum se derulează și se raportează execuția acestora este precizat de asemenea în statut.
CAPITOLUL I.
BUGETUL PUBLIC
1.1. Considerații generale
În cadrul sistemului financiar în care se desfășoară relațiile financiare, un rol distinct specific îl ocupă relațiile bugetare care se manifestă în procesul formarii repartizării și utilizării fondurilor bugetare necesare organelor statului de la nivel național și de la nivelul unităților administrativ-teritoriale – relații ce se derulează în cadrul unui sistem unitar de bugete.
În țara noastră nevoile de resurse la nivelul societății și posibilitățile de acoperire a acestor nevoi sunt reflectate în bugetul consolidat al statului iar gestionarea resurselor financiare publice se realizează prin intermediul: bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, bugetului trezoreriei statului, bugetelor altor instituții cu caracter autonom, în condițiile asigurării echilibrului financiar.
Bugetul consolidat al statului reflectă fluxurile financiare publice de formare a veniturilor fiscale și nefiscale și de repartizare a acestora pe destinații potrivit cu nevoia socială și cu obiectivele de politică financiară și economică a guvernului.
Conform Legii 72/1996 – Legea finanțelor publice bugetul consolidat cuprinde
bugetul de stat;
bugetul asigurărilor sociale de stat;
bugetele locale;
bugetele fondurilor speciale;
bugetul trezoreriei statului;
bugetul altor instituții cu caracter autonom în condițiile asigurării echilibrului financiar.
1.2. Conținutul bugetului public national
Bugetul public consolidat al statului pe lângă caracterul său statistic asigură și informațiile necesare organului executiv – guvernul în cunoașterea modului cum a decurs execuția bugetară în exercițiul financiar expirat, mai contribuie și la stabilirea de către legislativ, în concordanță cu programele de guvernare a armonizării politicilor bugetare cu politicile economice corespunzătoare etapelor respective.
Bugetul public național constituie veriga centrală a sistemului financiar al țării și este privit ca un document care prezintă previziunea pentru o anumită perioadă (an, trimestru) atât a veniturilor cât și a cheltuielilor statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice de interes național sau local, aprobat la diferite nivele după care devine un document cu putere de lege, cu caracter operativ și obligatoriu pentru cei care gestionează și urmăresc execuția fiecăruia din bugetele componente.
Ca o primă concluzie putem afirma că Bugetul public național reprezintă expresia sintetizată a relațiilor economice ce se manifestă în procesele formării și utilizării principalului fond centralizat de mijloace bănești ale statului și a fondurilor unităților administrativ – teritoriale, în vederea finanțării activităților social culturale (învățământ, sănătate, cultură și artă, sport, protecție socială și ecologică, activităților de cult; de cercetare științifică, de modernizare și dezvoltare a infrastructurii, de gospodărire comunală, de apărare națională, de securitate și a ordinii publice și de drept; de integrare și participare la forumurile internaționale unde statul a aderat sau dorește să adere).
Deși Bugetul Public Național reflectă doar relațiile ce se manifestă în procesele de formare, repartizare și utilizare a principalelor fonduri bănești ale statului la nivelul puterii și administrațieiocal sau al asigurărilor sociale de stat; finanțele asigurărilor private.
Constituirea și utilizarea resurselor financiare din acest domeniu se desfășoară pe baza unor bugete de venituri și cheltuieli întocmite și aprobate, în baza statutelor proprii de funcționare aprobate și înregistrate la instituțiile abilitate ale statului, iar controlul asupra modului cum se derulează și se raportează execuția acestora este precizat de asemenea în statut.
CAPITOLUL I.
BUGETUL PUBLIC
1.1. Considerații generale
În cadrul sistemului financiar în care se desfășoară relațiile financiare, un rol distinct specific îl ocupă relațiile bugetare care se manifestă în procesul formarii repartizării și utilizării fondurilor bugetare necesare organelor statului de la nivel național și de la nivelul unităților administrativ-teritoriale – relații ce se derulează în cadrul unui sistem unitar de bugete.
În țara noastră nevoile de resurse la nivelul societății și posibilitățile de acoperire a acestor nevoi sunt reflectate în bugetul consolidat al statului iar gestionarea resurselor financiare publice se realizează prin intermediul: bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, bugetului trezoreriei statului, bugetelor altor instituții cu caracter autonom, în condițiile asigurării echilibrului financiar.
Bugetul consolidat al statului reflectă fluxurile financiare publice de formare a veniturilor fiscale și nefiscale și de repartizare a acestora pe destinații potrivit cu nevoia socială și cu obiectivele de politică financiară și economică a guvernului.
Conform Legii 72/1996 – Legea finanțelor publice bugetul consolidat cuprinde
bugetul de stat;
bugetul asigurărilor sociale de stat;
bugetele locale;
bugetele fondurilor speciale;
bugetul trezoreriei statului;
bugetul altor instituții cu caracter autonom în condițiile asigurării echilibrului financiar.
1.2. Conținutul bugetului public national
Bugetul public consolidat al statului pe lângă caracterul său statistic asigură și informațiile necesare organului executiv – guvernul în cunoașterea modului cum a decurs execuția bugetară în exercițiul financiar expirat, mai contribuie și la stabilirea de către legislativ, în concordanță cu programele de guvernare a armonizării politicilor bugetare cu politicile economice corespunzătoare etapelor respective.
Bugetul public național constituie veriga centrală a sistemului financiar al țării și este privit ca un document care prezintă previziunea pentru o anumită perioadă (an, trimestru) atât a veniturilor cât și a cheltuielilor statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice de interes național sau local, aprobat la diferite nivele după care devine un document cu putere de lege, cu caracter operativ și obligatoriu pentru cei care gestionează și urmăresc execuția fiecăruia din bugetele componente.
Ca o primă concluzie putem afirma că Bugetul public național reprezintă expresia sintetizată a relațiilor economice ce se manifestă în procesele formării și utilizării principalului fond centralizat de mijloace bănești ale statului și a fondurilor unităților administrativ – teritoriale, în vederea finanțării activităților social culturale (învățământ, sănătate, cultură și artă, sport, protecție socială și ecologică, activităților de cult; de cercetare științifică, de modernizare și dezvoltare a infrastructurii, de gospodărire comunală, de apărare națională, de securitate și a ordinii publice și de drept; de integrare și participare la forumurile internaționale unde statul a aderat sau dorește să adere).
Deși Bugetul Public Național reflectă doar relațiile ce se manifestă în procesele de formare, repartizare și utilizare a principalelor fonduri bănești ale statului la nivelul puterii și administrației centrale de stat și la nivelul unităților administrativ-teritoriale, el se regăsește numai în sfera finanțelor publice în care statul este în mod obligatoriu unul dintre subiecții relațiilor respective, fie în procesul mobilizării (constituirii) resurselor, fie în cel al utilizării lor (distribuirea acestora) și se caracterizează prin două laturi esențiale:
– latura relațiilor care se nasc în procesul formării pe baza aprobării legislativului a principalelor fonduri de mijloace bănești ale statului la nivel central și la cel a veniturilor bugetare.
– latura relațiilor ce reies din repartizarea fondurilor bugetare, denumite alocații bugetare, aprobate de același for legislativ și care se materializează în alocații bugetare.
1.3. Participarea bugetului public național la repartiția produsului intern brut
În teoria economică modernă, bugetul public național exprimă relațiile economice în formă bănească care iau naștere în procesul repartiției produsului intern brut, în concordanță cu obiectivele de politică economică, socială și financiară ale fiecărei perioade. Produsul intern brut așa cum acesta este acceptat de teoria economică cuprinde valoarea tuturor bunurilor și a serviciilor produse în interiorul unei țări de toțo agenții economici într-o anumită perioadă de timp dată, de obicei un an din care se scade consumul intermediar.
Resursele care alimentează bugetul public își au izvorul, în majoritatea lor, în produsul intern brut și într-o măsură mai mică, în avuția națională sau în transferuri primite din străinătate, în împrumuturi primite de la persoane juridice și fizice, în donații, ajutoare, în alte transferuri primite și în alte venituri. La constituirea resurselor bugetului public național participă toate sectoarele sociale: public; privat; mixt; precum și populația în proporții diferite în raport cu capacitatea lor financiară. Cele mai multe resurse financiare ale Bugetului Public Național sunt mobilizate cu titlu definitiv și fără contraprestație, dar sunt și resurse financiare primite cu titlu rambursabil (ex: titlurile de trezorerie).
Relațiile de mobilizare a resurselor financiare prin bugetul public sunt în principal relațiile de repartiție a produsului intern brut în favoarea statului prin intermediul impozitelor, taxelor și a contribuțiilor.
Impozitele trebuiesc înțelese ca o prelevare a unei părți din veniturile și din averea persoanelor fizice și juridice, care este obligatorie, cu titlu nerambursabil și fără vreo contraprestație, între acestea menționăm: veniturile obținute din muncă; din capital imobiliar și mobiliar; din câștig de capital; din antreprenoriat și din profesii libere.
Taxele, reprezintă suma plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă pentru serviciile prestate acesteia de un agent economic, o instituție sau un serviciu de utilitate publică, între cele mai importante situându-se: taxele vamale, taxe de timbru, taxe de autorizare de orice fel, taxe consulare, taxe judiciare etc.
Contribuțiile, reprezintă sumele achitate de un anume segment al contribuabililor pentru activitatea desfășurată și care beneficiază de anumite prestații sau utilități publice în domenii distincte cum ar fi: contribuțiile pentru fondul de sănătate, contribuțiile pentru pensie suplimentară, contribuțiile pentru fondul de șomaj, contribuțiile pentru fondul de risc și accidente, contribuțiile pentru fondul de turism, contribuțiile pentru fondul de trecerea frontierei, etc.
1.4. Funcțiile bugetului public național
În cadrul mecanismului de funcționare a economiei de piață, bugetul public național îndeplinește în procesul de constituire a celor mai importante fonduri bănești la dispoziția autorităților publice, două funcții de bază:
funcția de repartiție
funcția de control
a) Funcția de repartiție are în vedere constituirea fondurilor bugetare și alocarea acestora pe destinații, potrivit normelor prevăzute în legea anuală de aprobare a bugetului public și cuprinde două faze: constituirea fondurilor și distribuirea acestora.
Constituirea fondurilor bugetare constituie prima fază, la constituirea lor participând agenții economici, indiferent de forma de organizare și de proprietate, instituțiile publice și unitățile din subordinea acestora; contribuabilii persoane fizice; persoanele juridice și fizice rezidente în străinătate; persoanele fizice străine rezidente sau nerezidente în condițiile prevederilor convențiilor de evitarea dublei impuneri.
Așadar, constituirea fondurilor publice se realizează în procesul distribuirii și redistribuirii produsului intern brut, între diverse persoane juridice și fizice pe de o parte și stat pe de altă parte.
Distribuirea reprezintă a doua fază a funcției de repartiție a fondurilor bănești la dispoziția autorităților publice și constă în distribuirea resur-: selor financiare publice pe beneficiari persoane fizice și juridice, respectiv alocarea (repartizarea) pe destinații a fondurilor financiare constituite în condițiile legii.
b) Funcția de control se realizează în strânsă legătură cu cea de repartiție și vizează corelațiile ce se manifestă între bugetul public și subiecții care participă la constituirea acestuia, la utilizarea resurselor ce le sunt alocate, la sfera de manifestare funcția de control fiind mai largă decât cea de repartiție, deoarece vizează, pe lângă constituirea și repartizarea fondurilor din bugetul public național, și modul de utilizare a acestora.
Necesitatea funcției de control este determinată de faptul că fondurile bugetare constituite la dispoziția statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice, aparțin întregii societăți, colectivităților locale și care sunt interesate, atât în asigurarea resurselor bănești necesare satisfacerii nevoilor sociale și dirijarea lor spre prioritățile stabilite de autoritățile abilitate, cât și asupra utilizării acestor resurse în condiții de maximă eficiență economică, eficacitate socială și de altă natură.
Faptul că resursele bugetare își au izvorul în majoritatea lor, în produsul intern brut impune organizarea unui control riguros, asupra modului de constituire, repartizare și utilizare a fondurilor bugetare publice, asupra păstrării integrității și a bunei gospodăriri a bunurilor proprietate de stat, asupra încasării integrale și la timp a obligațiilor bugetare, concomitent cu onorarea plăților datorate către furnizori și diverși terți.
În țara noastră, controlul asupra execuției bugetare se exercită de: organe ale Curții de conturi, organe ale Ministerului Finanțelor Publice; organe specializate ale ministerelor, departamentelor, instituțiilor publice centrale, atribuții de control având și Parlamentul și Guvernul României.
CAPITOLUL II.
SISTEMUL BUGETAR ÎN ROMÂNIA
2.1. Structura sistemului bugetar
Sistemul bugetar al statului cuprinde ansamblul relațiilor și al formelor organizatorice prin care se asigură formarea, repartizarea și utilizarea fondurilor bugetare. Structura acestuia este determinată de ierarhizarea dreptului de decizie și a competenței de a stabili nivelul impozitelor, taxelor și altor contribuții a veniturilor bugetare, instituirea unui sistem unitar de stabilire a acestora la nivelul fiecărei verigi, precum și a modalităților specifice de încasare a veniturilor și de alocare pe destinații a resurselor bugetare. Această ierarhizare, competențe și modalități sunt stabilite prin legi de organizare și funcționare pentru organele centrale și locale ale puterii și administrației de stat, completate sau modificate prin legea anuală de aprobare a bugetului de stat și al bugetului asigurărilor sociale de stat.
Potrivit structurii organizatorice a statului structura sistemului bugetar public cuprinde: Bugetul de stat; Bugetul Parlamentului; Bugetul Pre-ședenției; Bugetul Guvernului; Bugetul Autorității Judecătorești; Bugetul Curții de Conturi; Bugetul Curții Constituționale; Bugetul Consiliului Legislativ; Bugetul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare , Bugetul asigurărilor sociale de stat, Bugetele locale.
Această structura suferă modificări de la an ia an în funcție de politica economică financiară și bugetară a Guvernului desemnat să transpună în practică prevederile legislativului.
Cu excepția bugetului de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, și bugetele fondurilor speciale, la celelalte bugete nu sunt instituite venituri proprii dar care sunt nominalizate expres ca fiind alimentate din bugetul de stat, bugetul de stat fiind cel care
concentrează partea principală din fondul bugetar al statului, privit ca întreg.
2.2. Bugetul de stat
2.2.1. Conținut și caracteristici
Bugetul de stat, reprezintă actul juridic în care sunt prevăzute și autorizate în formă legislativă veniturile și cheltuielile anuale ale statului, are aprobarea parlamentară sub forma indicatorilor bugetari, ceea ce îi dă un caracter obligatoriu, și este aprobat prin legea anuală.
Bugetul de stat se elaborează pe o perioadă de un an calendaristic dar între prevederile înscrise în legea bugetului de stat și pe parcursul execuției acestuia pot interveni unele neconcordanțe între veniturile realizate (ce pot fi mai mici sau mai mari) și cheltuielile realizate (care dease-meni pot fi mai mari sau mai mici) ceea ce impune rectificarea acestuia de către Guvern și aprobarea de către puterea legislativă, dar numai în cadrul aceluiași exercițiu bugetar.
Bugetulde stat cuprinde resursele financiare mobilizate la dispoziția statului și repartizarea acestora în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare economică și socială a țării, precum și pentru funcționarea autorităților publice centrale și locale.
Constituirea resurselor financiare se face pe seama impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a veniturilor nefiscale, prelevate de la persoane juridice și fizice, cu luarea în considerație a potențialului lor economic și a altor criterii stabilite de lege. Dimensionarea cheltuielilor bugetare și repartizarea acestora pe destinații și beneficiarii de resurse financiare alocate se efectuează în concordanță cu obiectivele strategiei de dezvoltare economico-sociaiă cu prioritățile imediate stabilite de autoritățile publice competente. Nivelul resurselor (veniturilor), cât și dimensionarea cheltuielilor sunt stabilite prin legi bugetare anuale în concordanță cu evoluția economiei.
2.2.2. Principiile de bază ale elaborării bugetului de stat.
Atât prin Constituție, cât și prin Legea Finanțelor Publice sunt stabilite principiile în baza cărora se elaborează și se execută bugetul de stat, principii valabile și pentru celelalte bugete ce compun bugetul public național.
Principiile acceptate de literatura financiar-fiscală sunt:
2.2.2.1. Principiul unicității constă în însușirea bugetului de a fi unic, atât din punct de vedere al aprobării, cât și al gestionării, printr-un sistem unitar de indicatori și corelații. Astfel, bugetul de sfat se aprobă prin legea anuală de către Parlament; bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat se aprobă de organul ierarhic superior al acestora, dacă legea nu prevede altfel. Principiul unicității stă la baza constituirii resurselor de finanțare și utilizare într-un sistem pe bază de legi, la nivelul întregii țări și se aprobă pentru o perioadă de un an calendaristic (un exercițiu financiar).
Principiul unicității presupune înscrierea tuturor veniturilor și cheltuielilor statului, în sumele lor globale, într-un singur document care oferă informații de ansamblu privind resursele publice și utilizarea lor, înlesnind Parlamentului să aprecieze corect structura și volumul cheltuielilor propuse de Guvern, dând posibilitatea puterii legislative de a lua unele decizii de anulare sau respingere a anumitor cheltuieli, iar după aprobare să poată exercita un control riguros asupra execuției veniturilor și cheltuielilor publice.
Unicitatea este asigurată de sistemul conturilor naționale, în cadrul căruia conturile administrației publice grupează atât veniturile, cât și cheltuielile statului.
2.2.2.2. Principiul universalității potrivit căruia elaborarea și execuția bugetului se realizează într-un sistem de norme obligatorii prevăzute de legea finanțelor publice, norme ce sunt obligatorii la elaborarea și aprobarea prin legile anuale de adoptare a bugetului de stat, norme recunoscute pe pian internațional și acceptate ca valabile de către instituțiile internaționale (Fondul monetar internațional; Banca mondială; Uniunea europeană) și în relațiile interstatale.
Universalitatea presupune că atât veniturile, cât și cheltuielile publice vor fi înscrise în buget în sumele lor totale, fără omisiuni și fără compensări între cheltuieli și venituri proprii, pentru a facilita ca în buget, veniturile să figureze cu sumele lor brute, iar cheltuielile cu sumele lor totale, oferind puterii legislative posibilitatea de a cunoaște veniturile pe care executivul urmează să le încaseze în cursul anului, precum și a destinației ce va fi dată acestora.
În unele situații sunt necesare și acceptarea unor excepții de la principiul universalității, cum ar fi:
donațiile acordate cu o destinație specială de către cei care o face, dar care nu majorează resursele publice totale și sunt utilizate numai pentru realizarea acelor acțiuni dorite de cel care efectuează donația;
fondurile de sprijin ce se constituie din resurse financiare acordate de diverse persoane juridice sau fizice și puse la dispoziția administrațiilor publice în scopul realizării numai a anumitor lucrări publice sau prestații bine delimitate de care va beneficia o anumită colectivitate locală sau umană;
reconstituirea creditelor bugetare urmarea restituirii către buget a unor sume necuvenite acordate din bugetele anilor precedenți, constatate de către organele de control financiar ale Curții de conturi, ale Guvernului sau ale Ministerului Finanțelor Publice.
Respectarea prevederilor Legii finanțelor publice și ale legilor anuale constituie elementul esențial al principiului universalității atât în faza adoptării cât și pe parcursul execuției bugetului de stat, ca de altfel și a celorlalte bugete (bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat bugetele fondurilor speciale).
2.2.2.3. principiul echilibrului potrivit căruia pentru ca un buget să fie valabil veniturile prevăzute a se realiza trebuie să asigure acoperirea cheltuielilor propuse a se efectua în perioada de referință, respectiv pentru un an calendaristic (fiscal).
Potrivit unei norme constituționale, nici o cheltuială nu poate fi aprobată fără stabilirea resurselor de finanțare, ca urmare bugetul trebuie să fie echilibrat sub forma unei balanțe unde veniturile trebuie să acopere cheltuielile.
Echilibrul bugetar trebuie asigurat atât anual cât și pe trimestre, eventual veniturile pot depăși cheltuielile cumulate de la începutul anului până la finele perioadei de raportare.
2.2.2.4. principiul realității acționează mai ales în perioada de fundamentare a proiectului de buget presupune evaluarea realistă a veniturilor și dimensionarea judicioasă și în conformitate cu prevederile legale a cheltuielilor bugetare și care vizează mobilizarea tuturor veniturilor ce pot fi atrase la bugetul statului și stabilirea obiectivă a priorităților la cheltuielile ce pot fi finanțate din veniturile bugetare.
Pentru a elabora un proiect de buget realist și mai ales modern, care să satisfacă cerințele rezultate din Programul de guvernare, este necesară folosirea unor tehnici de previziune și de analiză la nivel macroeconomic care să permită evidențierea impactului economico-social și politic determinate de modul de procurare a veniturilor bugetare și de nivelul și destinația cheltuielilor bugetare.
Metodele (tehnicile) de previzionare a cuantumului veniturilor ce se pot realiza, depind de modul de înțelegere și stadiul de funcționare a economiei de piață și instrumentele fiscale prin care statul dorește să acționeze, prin promovarea de acte normative în domeniul fiscal.
La determinarea și previzionarea cheltuielilor bugetare metodele folosite trebuie să aibă în vedere sarcinile asumate de Guvern, prin Programul de guvernare, pentru stimularea dezvoltării econornico-sociale, asigurarea unei protecții sociale sau asumarea unei situații de austeritate, cu consecințe care pot corecta sau agrava dezechilibrele economice și deficitele bugetare.
Pentru determinarea cuantumului veniturilor ce urmează a fi prevăzute în bugetul de stat (ce reprezintă necesitățile de resurse financiare) și nivelul cheltuielilor ce pot îi finanțate din bugetul de stat, în practica financiar-bugetară se folosesc metode clasice, cât și metode moderne bazate pe analiza cost-avantaje, finanțarea pe bază de programe și alte studii de eficiență.
Între metodele clasice ce se pot folosi se pot enumera:
metoda automată, care presupune ca la întocmirea bugetului pe anul următor, la stabilirea prevederilor de venituri și cheltuieli, se ține seama de execuția anului încheiat anterior celui în care se fac propunerile pentru anul următor. Având în vedere că propunerile pentru anul următor se fac în anul curent, iar datele privind execuția bugetară, luată ca nivel de orientare, se referă la anul precedent, fără a ține seama de evoluția economică a anului în care se fac propunerile de proiect de buget pentru anul următor, este dezavantajoasă și anacronică mai ales într-o economie instabilă:
metoda majorării (diminuării) care ia în considerare rezultatele exercițiilor bugetare pe un interval mai lung sau mai scurt premergătoare anului pentru care se elaborează proiectul de buget, prin care se determină ritmul mediu anual de creștere (sau descreștere) a veniturilor și cheltuielilor bugetare. Aplicându-se acest ritm se determină nivelul veniturilor și cheltuielilor bugetare pe anul următor, iar prin extrapolarea tendințelor rezultate din evoluția indicatorilor aferente perioadei considerate drept bază, se determină nivelul veniturilor și cheltuielilor ce urmează a fi prevăzute în proiectul bugetului de stat;
metoda evaluării directe ce presupune efectuarea de calcule concrete pentru fiecare sursă de venit, estimarea făcându-se ținând seama atât de execuția preliminată pe anul în curs, dar și de previziunile în domeniul economic și social în anul următor și de propunerile făcute de executiv către legislativ cu privire la necesarul de resurse financiare pentru finanțarea acțiunilor și activităților economico-sociale prevăzute în programul de guvernare pe anul următor.
Dimensionarea prevederilor indicatorilor bugetari trebuie să se realizeze în directă corelație cu nivelul produsului intern brut previzionat pentru anul următor, în condițiile unei rate estimate a inflației și a unui curs de schimb previzibil al monedei naționale.
La evaluarea cheltuielilor din fondurile bugetare nu trebuie urmărit în special, creșterea acestora în funcție de influența ratei inflației sau a scăderii cursului de schimb a monedei ci trebuiesc avute în vedere reducerea acestora la nivelul strict necesar, creșterea eficienței și economicității lor, precum și la suportarea acestora pe seama altor surse de finanțare.
Folosirea acestor metode clasice de elaborare și aprobare a bugetului de stat implică sau mai mult impun rectificări periodice în funcție de realizarea indicatorilor bugetari nivelul realizării veniturilor și stadiul efectuării cheltuielilor pe parcursul execuției bugetului de stat, rectificări ce trebuiesc supuse aprobării puterii legislative, iar până la aprobare efectul este deja înregistrat.
Toate cele trei metode clasice sunt folosite în perioadele de tranziție la economia de piață, prin care se încearcă rezolvarea problemelor curente cu care se confruntă guvernele aflate ia putere, pentru a asigura suportabilitatea la presiunile economico-sociale la care sunt supuse.
Metodele moderne de dimensionare a indicatorilor bugetari:
După cum am văzut metodele clasice de evaluare a veniturilor și cheltuielilor bugetare prezintă limitele determinate de volumul insuficient de informații și de imposibilitatea previzionării și cuantificării nivelului veniturilor și a cheltuielilor bugetare pentru o perioadă de timp și mai ales care nu vizează eficiența acțiunilor ce ar urma să se realizeze prin acordarea de mijloace bugetare acordate.
Drept urmare se impune renunțarea la aceste metode clasice folosite la elaborarea bugetelor în favoarea unor metode moderne, practicate de către țările cu state vechi în aplicarea economiei de piață.
Metodele moderne de raționalizare a opțiunilor bugetare se bazează, în principal, pe analiza cost – avantaje sau cost – eficacitate, a căror aplicabilitate este condiționată de existența a cel puțin două sau mai multe variante pentru realizarea unei acțiuni sau a unui obiectiv, cu costuri diferite și rezultate diferite.
Metoda de analiză cost – avantaje, presupune utilizarea unui set întreg de tehnici care să asigure alocarea eficientă a resurselor limitate între cele două sectoare privat și public, precum și între diferitele proiecte ale sectorului public. în formă simplificată metoda cost – avantaje repre- zintă un mod practic de a alege acea variantă care maximizează rezultatele ce se pot obține cu un anumit nivel al costurilor sau conduce la obținerea acelorași efecte cu costuri minime.
Această metodă este folosită, în special, pentru selectarea obiectivelor de investiții ale sectorului public în domeniile: infrastructurii, al asigurării securității energetice, alimentare sau protecției mediului și al protecției sociale (construcții de locuințe sociale, cămine de protecția copilului și a bătrânilor, cămine – spital, etc), obiective ce urmează să satisfacă nevoia unei largi colectivități regionale sau chiar naționale.
Și această metodă are anumite limite, ea confruntându-se cu o serie de dificultăți legate de dimensionarea reală a costurilor totale, având în vedere că unele obiective nu se pot realiza într- un singur an bugetar, cât și cu privire la acoperirea efectelor ce se pot obține în timp, fără a mai considera și o serie de factori de influență – rata inflației, cursul de schimb al monedei naționale față de alte monede convertibile, situația politică internă, situația internațională și relațiile cu organele financiare internaționale.
Metoda de planificare, programare, hugetizare care se referă tot la identificarea obiectivelor ce trebuie finanțate pe termen lung și cuantificarea valorii costurilor, cu determinarea mărimii creditelor bugetare ce urmează a fi înscrise anual în bugetul de stat. Finanțarea se va asigura numai după analizarea mai multor variante de programe întocmite pentru același obiectiv, după criterii comune de eficacitate, valabile pentru toți ordonatorii principali de credite.
Fazele metodei planificare, programare, bugetizare sunt:
Planificarea prin care se stabilește în urma unor studii prospective, obiectivele ce urmează a se analiza pe termen lung și căile de realizarea acestora cu integrarea în procesul administrativ de elaborare a bugetului, cu posibilitatea ca acestea să fie supuse unor revizuiri periodice în funcție de condițiile economice, sociale și politice nou apărute.
Programarea ce presupune definirea clară a obiectivelor ce urmează a fi realizate, după alegerea unuia dintre programele alternative propuse care răspunde cel mai bine obiectivelor de perspectivă și care maximizează rezultatele la același efort bugetar și care corespunde politicii administrative în domeniul asumat.
Bugetizarea care reprezintă, înscrierea în bugetul de stat a tranșei anuale din creditul bugetar corespunzător realizării obiectivelor de program prevăzute pentru anul de referință după ce programul a fost ales prin finanțarea pe parcursul mai multor execuții bugetare.
Această metodă ce funcționează pe criterii uneori strict tehnocratice, limitează într-o oarecare măsură libertatea deciziei politice de a se pronunța asupra unor programe întocmite pe criterii științifice, dar este eficientă în cazul asumării responsabilității administratorului de a realiza obiective pe termen mijlociu sau lung, cu consecințe asupra realizării opțiunilor strategice privind dezvoltarea economico – socială.
Metoda managmentului prin obiective (MMO)
Dimensionarea indicatorilor cuprinși în bugetul de stat care să satisfacă necesitățile reale ale economiei la un moment dat a impus căutarea de soluții noi bazate pe calcule științifice, folosind tehnica de calcul, care să permită cuantificarea cât mai exactă a efortului bugetar, urmărirea obținerii veniturilor ce urmează a se realiza din aplicarea politicii fiscale promovate, și a efectului ce s-ar obține din alocarea fondurilor constituite
Metoda managmentului prin obiective, se poate utiliza la nivelul ordonatorilor principali de credite (ministere, organe ale administrației de stat), unde pentru fiecare domeniu de activitate cel care gestionează resursele financiare publice își definește propriile sale obiective și con- tribuția la finalizarea acțiunilor.
Metoda raționalizării opțiunilor bugetare se bazează pe o analiză sisternică, ce vizează dimensionarea indicatorilor bugetari în contextul gestiuni prin obiective a resurselor publice. Analiza sisternică urmărește ca prin interații succesive să reformuleze obiectivele și mijloacele utilizate pentru atingerea lor, dând posibilitatea celor care decid să aleagă un mod de acțiune preferențial dintre mai multe alternative.
Raționalizarea opțiunilor bugetare este considerată ca fiind o metodă coerentă de elaborare a bugetului, de execuție a acestuia și de control.
Principalele faze ale metodei raționalizării opțiunilor bugetare sunt:
Studiul unde se realizează:
formularea problemei;
identificarea obiectivelor și a mijloacelor de realizarea lor;
confruntarea soluțiilor de realizare a obiectivelor;
elaborarea programelor alternative sau
redefinirea obiectivelor.
Decizia când se realizează:
alegerea programului care maximizează efectele;
elaborarea bugetului – program;
includerea în bugetul anual.
Execuția când se urmărește:
realizarea programului;
efectuarea cheltuielilor;
identificarea efectelor obținute
Controlul care are drept scop:
verificarea modului cum s-a realizat determinarea indicatorilor de gestionare a resurselor și de execuție a acestora;
reevaluarea opțiunilor, în urma cunoașterii rezultatului controlului;
reajustarea programelor, în funcție de noile informații deținute.
Metoda raționalizării opțiunilor bugetare pornește de la comensura-rea cheltuielilor generate de realizarea unui program și de la identificarea resurselor ce pot fi mobilizate și afectate. La aprobarea bugetului practic se votează varianta optimă ce a rezultat, cea ce reduce la minimum decizia politică pe de o parte. Pe de altă parte pe parcursul execuției bugetare ordonatorii principali de credite nu mai au libertatea gestionării resurselor, ci își asumă obligația de a realiza obiectivul într-o anumită cantitate, la un anumit nivel calitativ și într-un interval de timp strict delimitat.
principiul anuaiității prevăzut de Legea finanțelor publice, și de Constituția României presupune ca fundamentarea, echilibrarea și analiza execuției bugetare să aibă drept criterii de referință anul ca durată a exercițiului financiar, bugetul întocmit ca proiect de către Guvern, aprobat de către Parlament și raportat anual prin dările de seamă ce cuprind conturile anuale și raportul de gestiune privind exercițiul bugetar încheiat.
Anualitatea bugetului are două semnificații distincte: prima se referă la perioada de timp pentru care se întocmește și se aprobă bugetul, iar cea de a doua, la perioada de timp în care se încasează veniturile și se efectuează cheltuielile aferente unui buget, conform autorizației date de către Parlament Guvernului.
Apreciindu-se că eficacitatea controlului parlamentar asupra activității de gestionare a resurselor publice a Guvernului este reală doar în condițiile autorizației efectuării de cheltuieli publice pentru perioade nu prea îndelungate, din rațiuni de ordin politic s-a ales durata de un an, de obicei anul calendaristic. Orice venit și orice cheltuială neefectuată până la 31 decembrie, se va încasa sau se va plăti în contul bugetului anului următor, iar creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt nule de drept, (potrivit sistemului de gestiune de stabilire a operațiunilor bugetare).
principiul publicității, potrivit căruia, după aprobarea bugetului de stat anual de către Parlament acesta trebuie publicat în Monitorul Oficial, dată de la care începe execuția acestuia.
Pentru o bună informare a cetățenilor cu privire la cifrele înscrise în bugetul de stat și informare a contribuabililor cu privire la nivelul fiscalității și la evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare, printr-o formă cât mai simplă, clară și precisă, publicitatea este asigurată prin mass media, în presa scrisă și audio-vizuală.
În contextul participării țării la relațiile economice, financiare și monetare internaționale, sau în calitate de membră al unor organisme sau instituții internaționale, mondiale sau regionale, publicitatea cu privire la situația finanțelor publice, evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare, starea de echilibru sau dezechilibru, evoluția datoriei publice, disponibilitățile din contul trezoreriei statului, se realizează și prin diverse studii întocmite de organele financiare de specialitate, publicate în reviste de specialitate și transmise organelor financiar-bancare interesate interne sau externe.
Având în vedere că, pentru a intra în relații economice, financiare și monetare, cu diverse țări, organisme internaționale, investitori străini, etc. pentru desfășurarea activităților de export, de comerț exterior, este necesar stabilirea gradului de bonitate și de risc al țării, publicitatea cu privire la cele menționate mai sus trebuie asigurată și prin mijloace moderne și rapide de informare, ca de exemplu: deschiderea unei pagini pe internet prin care se va prezenta permanent evoluția indicatorilor bugetari și financiari.
2.2.3. Conținutul fazelor procesului bugetar
Înainte de a descrie conținutul fazelor procesului bugetar, se impune a defini anumiți termeni și anumite expresii ce sunt utilizate în practica financiar – bugetară, expresii ce de fapt reprezintă instrumente de operare în toate fazele procesului bugetar.
1. Venituri bugetare – resurse bănești care se cuvin bugetului, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe și alte vărsăminte.
2. Cheltuieli bugetare – alocații aprobate și efectuate în limita și cu destinațiile stabilite prin bugetul aprobat
Clasificația bugetară – gruparea, într-o ordine obligatorie și după criterii unitare, precis determinate, a veniturilor și cheltuielilor cuprinse în buget, ce se utilizează atât în faza de elaborare și aprobare a bugetului, cât și în execuția acestuia, servind la înscrierea în buget a veniturilor în funcție de proveniența lor și a cheltuielilor în raport cu obiectivul sau cu funcția căreia îi sunt destinate aceste cheltuieli și cu caracterul economic al operațiunilor în care acestea se concretizează
Articol bugetar- subdiviziune a clasificației bugetare deschis în funcție de caracterul economic al operațiunilor în care acestea se concretizează și care desemnează natura unei cheltuieli, indiferent de acțiunea la care se referă.
Ordonator de credite – conducător al administrației centrale, locale sau al instituțiilor publice din subordinea acestora mandat prin lege să contribuie la proiectarea bugetului și la executarea acestuia după aprobare.
Ordonatorii de credite sunt ierarhizați pe trei nivele:
ordonatorii principali de credite din această categorie fac parte miniștrii și conducătorii organelor centrale finanțați din bugetul de stat;
ordonatorii secundari de credite, din această categorie fac parte conducătorii instituțiilor de stat care au în subordine instituții de stat cu personalitate juridică (Direcția de Sănătate, Direcția de Finanțe Publice, Inspectorate Școlare, Direcția de Muncă și Solidaritate Socială);
ordonatorii terțiari de credite, conducătorii instituțiilor de stat care nu au în subordine unități cu personalitate juridică, aceștiș fiind răspunzători numai de folosirea creditelor repartizate;
Credit bugetar – suma aprobată prin buget reprezentând limita maximă până la care se pot angaja și efectua cheltuieli;
Echilibru bugetar – egalitatea dintre veniturile bugetare și cheltuielile bugetare în cadrul unui exercițiu bugetar;
Exercițiu bugetar- activitatea de încasare a veniturilor bugetare și de efectuare a cheltuielilor aprobate prin buget;
Execuția de casă a bugetului – complexul de operațiuni care se referă la încasarea, păstrarea și eliberarea de resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor publice;
Vărsământ – plata unei sume, efectuată de un agent economic, o instituție publică, sau financiară în vederea stingerii unei obligații legale;
Impozit – prelevarea unei părți din veniturile și averea persoanelor fizice și juridice, obligatorie, cu titlu nerambursabil și fără contra-prestație;
Taxă – suma plătită de o persoană fizică sau juridică de regulă pentru serviciile prestate acesteia de către un agent economic, o instituție sau un serviciu de utilitate publică;
13 Împrumut – suma acordată de un creditor unei autorități a administrației publice, rambursabilă ia un anumit termen (scadență) cu obținerea unei sume în plus (dobândă) în favoarea creditorului;
Dobândă – prețul folosirii temporare a capitalului împrumutat;
Trezorerie – totalitatea operațiunilor bănești financiare și bugetare, efectuate de către autoritățile executive pentru mobilizarea mijloacelor bănești necesare îndeplinirii sarcinilor și funcțiilor acestora.
2.2.3.1. Elaborarea proiectului de buget
În Anglia, unde proiectul bugetului public se elaborează sub coordonarea Cancelarului Tezaurului, se practică sistemul inițiativei guvernamentale, care constă în abilitarea Guvernului de a stabili sau sprijini măsurile vizând aprobarea cheltuielilor publice sau instituirea de venituri publice. în această concepție, Instituția Tezaurului Public primește și centralizează toate propunerile de cheltuieli elaborate de celelalte ministere, având dreptul de a controla aceste propuneri și de a cere eventuala lor revizuire. în cazul ivirii divergențelor, soluționarea acestora se realizează de către Primul ministru sau de către Guvern. De asemenea, Tezaurul are competență în a se îngriji de stabilirea structurii și a dimensiunii veniturilor publice. Propunerile bugetare pot fi amendate de către Camera Comunelor, dar aceste amendamente trebuie să fie însușite de către Guvern. De aceea, cel mai adesea această cameră evită modificarea propunerilor bugetare primite.Camera primește proiectul bugetului doar pentru informarea sa, întrucât nu are atribuții în acest domeniu.În Franța și în alte țări europene la elaborarea proiectului de buget se practică sistemul mixt și se referă la asumarea inițiativei bugetare atât de către Parlament, cât și de către Guvern. Potrivit acestui sistem, Ministerul Finanțelor are rolul îndrumării metodologice a operațiunilor de elaborare a proiectelor de buget și a centralizării propunerilor tuturor ministerelor și al altor subiecți bugetari, întocmind o schiță de buget cu alocațiile bugetare și veniturile publice propuse.Dacă între orientările de politică bugetară elaborate de Ministerul Finanțelor și nivelurile transmise de acesta pentru diversele tipuri de cheltuieli, pe de o parte, și propunerile proprii ale ministerelor, diverselor agenții guvernamentale sau centre de responsabilitate, pe de altă parte, intervin divergențe, acestea sunt analizate, în prima instanță de către specialiștii în domeniu. în etapa a doua, se încearcă soluționarea divergențelor, prin discuții ale Ministerului Finanțelor cu ceilalți miniștri sau conducători ai centrelor de responsabilitate, iar în a treia etapă se ajunge la Primul ministru.Echilibrarea și definitivarea proiectului de buget, precum și elaborarea finală a textului celorlalte documente însoțitoare ale proiectului se realizează de către Guvern, după care, toate acestea se înaintează Parlamentului spre dezbatere și aprobare. Aceste documente sunt următoarele:
expunerea de motive și proiectul de lege pentru aprobarea bugetului;
anexele la proiectul de lege, care redau structura veniturilor și a alocațiilor bugetare, potrivit cerințelor acceptate în aplicarea principiilor unității bugetului și al specializării bugetare;
elementele de fundamentare luate în considerare de către Guvern, care sunt necesare Parlamentului pentru analiza proiectului de buget.
Propunerile bugetare ale Guvernului sunt discutate detaliat în cadrul Comisiei de specialitate a fiecărei camere, după care se dezbat în ședințele publice ale camerelor, precum și în reuniuni comune ale Parlamentului.
Întrucât proiectul de buget a fost însușit de către Guvern, fiecare membru al Guvernului are obligația de a susține acest proiect în cadrul dezbaterilor parlamentare, în măsura în care este solicitat să participe la asemenea dezbateri.În România proiectul de buget de stat (de fapt proiectul legii bugetare anuale) este rezultatul unui proces complex, cu caracter iterativ, care constă în dimensionarea mărimii alocației bugetare destinate finanțării obiectivelor și acțiunilor de utilitate publică ale perioadei, precum și a resurselor financiare ce urmează să fie mobilizate în acest scop, pe surse de proveniență. Totodată, proiectul legii bugetare cuprinde o serie de prevederi cu privire la modul în care urmează a fi aplicată legislația referitoare la veniturile mobilizabile, la repartizarea și utilizarea creditelor bugetare, la unele limite cu caracter normativ vizând constituirea unor fonduri ale microeconomici sau efectuarea unor cheltuieli (de reclamă, sponsorizare protocol, etc), la facilitățile fiscale nou instituite, la majorarea sau diminuarea unor cote de impozite, etc.Proiectul de buget este elaborat de Guvern prin subsistemul instituțiilor publice aflate în structura acestuia, în el fiind reflectate principalele opțiuni ale Guvernului în diversele domenii ale vieții social-economice, acest proiect devenind un document complex de cea mai mare importanță. Elaborarea proiectului de buget se face în raport de rezultatele obținute în domeniile econornico-sociale finanțate de la buget, urmărindu~se în special armonizarea alocării și utilizarea eficientă a resurselor bugetare.În acest scop, este obiectiv necesară structurarea cheltuielilor fiecărei unități din componența guvernului (ministere, instituții centrale, etc.) pe programe specifice atribuțiilor acestora, precum și stabilirea de criterii concrete de performanță adoptate la particularitățile fiecărui sector de activitate, pentru evaluarea eficienței, eficacității și economicității programelor cu finanțare bugetară și pe ansamblul bugetului.Pentru a permite factorilor de decizie atât eliminarea în cea mai mare măsură, a subiectivismului și arbitrariului în alocarea resurselor, cât și aprecierea corectă a eficienței, eficacității și economicității cu care sunt utilizate fondurile publice, este obligatorie, elaborarea unor criterii de performanță, concrete în raport cu specificul fiecărui sector guvernamental. Semnificația acestor noțiuni:
eficiența exprimă rezultatele ce se obțin dintr-o activitate econornico-socială prin utilizarea anumitor resurse economice (materiale financiare și umane, cuantificarea ei făcându-se ca raport între efectele (rezultatele) obținute și eforturile (cheltuielile) făcute într-o perioadă de timp, fie invers, potrivit nivelului de performanță preconizat.
eficacitatea constituie calitatea pe care o are acțiunea de a produce rezultatele
scontate, cuantificarea ei fiind dată de raportul dintre rezultatul (sau efortul) efectiv înregistrat și rezultatul (sau efortul) prevăzut la proiectarea unui anumit program economico-social.
economicitatea se materializează în surprinderea fenomenului de reducere a volumului mijloacelor consumate efectiv pentru realizarea unui anumit volum al rezultatelor proiectate.
Revenind la mecanismul elaborării proiectului de buget, trebuie subliniat că atribuțiile de coordonare, finalizare și prezentare la Guvern a acestuia le are Ministerul Finanțelor Publice. Acesta, împreună cu o serie de instituții de prognoză, B.N.R. și celelalte ministere, stabilește pe baza programului de guvernare aprobat de Parlament, premisele de la care se pornește în elaborarea proiectului de buget. Aceste premise se referă la principalii parametrii macroeconomici care condiționează fundamentarea proiectului de buget în corelație cu evoluțiile din economie, fiind vorba de indicatorii sintetici (expl: evoluția produsului intern brut, a ratei inflației, a gradului de fiscalitate, evoluția creditului intern.
În prima fază instituțiile publice formulează propuneri de alocații bugetare pentru anul viitor, pornind de la cheltuielile aprobate în anul curent și de proiectele de viitor, potrivit programului guvernamental în domeniul respectiv de activitate, în anul următor.Pe baza acestor propuneri, Ministerul Finanțelor Publice, după consultarea primului ministru, emite nivelurile orientative pentru cheltuielile fiecărui sector public finanțat de la buget, limitele în cadrul cărora trebuie să se înscrie propunerile de cheltuieli, fiind trimise ministerelor și celorlalte agenții guvernamentale. La rândul lor, acestea defalcă plafoanele orientative de cheltuieli pe fiecare dintre instituțiile bugetare din subordine, acestea urmând să-și fundamenteze în detaliu și pe total volumul de cheltuieli considerate necesare pentru buna funcționare.De obicei, cu ocazia centralizării cererilor de fonduri formulate de ministere și alte agenții guvernamentale, Ministerul Finanțelor Publice constată că acestea sunt substanțial mai mari chiar decât cele inițiale, astfel că prin hotărâri de guvern și norme metodologice acesta stabilește procedurile de conciliere a contradicțiilor între Ministerul Finanțelor Publice și ceilalți solicitanți, pe anumite niveluri aie ierarhiilor de competență, urmând ca divergențele care nu au fost conciliate să fie soluționate în cadrul Guvernului, astfel încât după această etapă proiectul să fie supus spre aprobare Parlamentului.La concilieri stau la bază o serie de criterii, prioritare respectiv cele prevăzute în programul de guvernare pentru fiecare sector de activitate, precum și cele privind eficiența, eficacitatea și economicitatea apreciate în raport cu indicatorii specifici de performanță din fiecare domeniu bugetar.Odată finalizat, proiectul de buget acesta se concretizează într-un pachet de documente care constă în:
expunerea de motive și proiectul legii bugetului de stat;
anexele la proiectul de lege bugetară în care sunt reflectate veniturile pe diferite categorii de impozite, taxe și alte surse;
informațiile documentare privind modul de fundamentare a bugetului ce sunt utile forului legislativ
Proiectul de buget, conținând setul de documente enumerate mai sus se transmite Parlamentului spre aprobare.
2.2.3.2. Aprobarea bugetului
Întrucât proiectul bugetului de stat are incidență asupra celei mai mari părți a populației țării, conținând prelevări la fondurile publice efectuate din veniturile persoanelor fizice și juridice, el reprezentând principalul instrument și mijloc de înfăptuire a politicii economico- sociaie și financiare a statului, este în mod obiectiv obligatoriu ca aprobarea prevederilor bugetare să o facă forul legislativ, Parlamentul, în care sunt reprezentate interesele cetățenilor.Sursele de venituri le reprezintă impozitele, taxele și alte contribuții ce sunt reglementate în mod exclusiv prin legi anterioare aprobate de Parlament, uneori însă regimul fiscal poate fi modificat prin prevederi de amendare a cadrului juridic reglementat, în special asupra nivelului cotelor impozitelor sau nivelul mărimii taxelor, prevăzute în proiectul de buget și care sunt valabile numai pentru anul bugetar respectiv.La fel de importantă ca decizia fiscală care videază veniturile bugetare, este decizia de alocare a resurselor bugetare pe diferite destinații sociale și economice, materializarea acesteia localizându-se în partea de cheltuieli a proiectului de buget transmis forului legislativ spre aprobare.Pentru aprobarea în Parlament proiectul de buget parcurge o serie de etape:- prima fază este prezentarea, în plenul Parlamentului, de către primul ministru (sau ministrul finanțelor publice) a raportului pe marginea proiectului de buget;- a doua fază o constituie examinarea acestuia în comisiile permanente ale Parlamentului, structurate pe domenii: educație, cultură, ocrotirea sănătății, amenajarea teritoriului și protecția mediului, apărare și siguranță națională, agricultură, industrie, transporturi etc. , unde se pot depune o serie de amendamente;- urmează analiza și aprobarea proiectului de buget în comisia de buget, finanțe, bănci unde se ia și decizia de admitere sau respingere a amendamentelor formulate în comisiile permanente de specialitate, hotărârea finală urmând a fi luată în plenul Parlamentului;- următoarea fază o constituie dezbaterea și aprobarea proiectului de buget în Parlament;- ultima fază o reprezintă promulgarea de către Președintele României a iegii bugetului aprobată de Parlament.
Data intrării în vigoare este cea în care aceasta este făcută publică în Monitorul Oficial al României, moment în care bugetul devine operațional, trecându-se la execuția acestuia care se realizează pe durata anului bugetar.Foarte important în aprobarea bugetului de stat, îl constituie termenul votării și promulgării care, potrivit prevederilor Legii finanțelor publice, este cel mai târziu la data de 31 decembrie al anului curent pentru anul următor, ce trebuie aprobat pe ansamblu, pe capitole, pe articole și pe ministere și celelalte organe centrale de stat.În practică, se întâlnesc, însă situații când fie Guvernul nu se încadrează în termenul prevăzut de lege pentru depunerea proiectului de buget, sau când dezbaterea parlamentară se prelungește peste durata limită prevăzută inițial, iar legea bugetară anuală să nu fie votată până la începutul exercițiului financiar următor.În situația în care bugetul de stat nu s-a aprobat cu cel, puțin trei zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, Guvernul aplică în anul următor prevederile din bugetul anului precedent sau cele prevăzute în proiectul de buget prezentate spre aprobare Parlamentului, în condițiile respectării normelor elaborate de Ministerul Finanțelor Publice pentru finanțare a acțiunilor social-economice până la aprobarea bugetului, Guvernul având încredințarea legală pentru aceasta. în aceste cazuri, ținând seama că proiectul de buget a devenit un instrument tot mai activ, dar și mai complex utiiizat de Guvern în scopul influențării creșterii economice și al redistribuirii veniturilor în societate, posibilitățile Parlamentului de a efectua modificări substanțiale, vizând fondul politicii fiscal-bugetare devin tot mai restrânse. Aceasta este determinată de o execuție provizorie stabilită de Guvern, cu o decizie preponderent politică a acestuia, fără a ține seama de caracterul democratic al reprezentanților aleși în Parlament.
2.2.3.3. Execuția bugetului
Execuția bugetului constă în încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor aprobate de Parlament. Fiind un proces deosebit de amplu și de complex, la execuția bugetului participă un număr foarte mare de operatori bugetari, începând cu aparatul fiscal central și teritorial al Ministerului Finanțelor Publice, ministerele și alte agenții guvernamentale, și până la instituțiile publice operative – școli, spitale, muzee, teatre, unități militare, instanțe judecătorești, unități administrativ teritoriale și alte entități publice care primesc transferuri de la bugetul de stat sau care sunt finanțate de la bugetul de stat.Responsabilitatea execuției bugetare revine Guvernului, prin instituțiile sale competente cărora li s-a acordat competențe de administrare atât a procesului de colectare la un nivel cât mai ridicat a veniturilor, cât și a procesului de utilizare eficientă a alocațiilor bugetare, respectându-se principiul potrivit căruia veniturile reprezintă limite minime de realizat, iar cheltuielile bugetare aprobate reprezintă limite maxime ce nu pot fi depășite, instituțiile publice fiind obligate să respecte întocmai destinațiile stabilite pentru fiecare alocație bugetară.Urmărirea operativă a execuției bugetare se realizează de către Ministerul Finanțelor Publice, căruia îi revine sarcina de a menține pe tot parcursul execuției, raportul dintre veniturile și cheltuielile în limitele aprobate prin legea bugetară anuală.Derularea execuției bugetului de stat, respectiv încasarea veniturilor cuvenite bugetului precum și efectuarea plăților de la buget se realizează prin trezoreria statului și a unităților sale teritoriale, ocazie cu care se efectuează și un control fiscal – bugetar prealabil.
2.2.3.3.1. Execuția veniturilor bugetului de sfert
Se realizează cu ajutorul aparatului fiscal al Ministerului Finanțelor Publice, și cuprinde 4 etape succesive și anume: așezarea, lichidarea, emiterea titlului de percepere și perceperea propriu-zisă a impozitului.Așezarea impozitului, reprezintă identificarea și dimensionarea (stabilirea) materiei impozabile de care dispune o persoană juridică sau fizică și care este supusă impozitării potrivit legilor fiscale specifice naturii sursei de venit. Lichidarea constă în determinarea cuantumului impozitului datorat de o persoană fizică și juridică în funcție de mărimea (volumul) materiei impozabile, de cotele de impozit și alte condiții prevăzută de actul normativ care reglementează fiecare impozit în parte. Emiterea titlului de percepere a impozitului, operațiune prin care se înscriu într-un document (dispoziție) în baza căruia se autorizează perceperea impozitului ca venit și care reprezintă titlu de încasare sau un titlu executoriu de încasare prin procedurile specifice executării silite, în cazul în care contribuabilul nu își achită din proprie inițiativă obligația față de buget. Perceperea impozitului constă în încasarea efectivă a acestuia în cuantumul și la termenele stabilite, operațiune prin care se sting obligațiile fiecărui contribuabil față de buget, încasarea realizânduse de către unitățile trezoreriei statului.
2.2.3.3.2. Execuția cheltuielilor bugetului de stat
În execuția cheltuielilor bugetului de stat se parcurg patru faze procedurale succesive pentru fiecare alocație bugetară, etape prin care se urmăresc respectarea destinației și a cuantumului aprobat pentru fiecare categorie de cheltuieli bugetare și care vizează angajarea lichidarea, ordonanțarea și plata propriu-zisă a alocației.Angajarea cheltuielilor bugetare reprezintă asumarea deciziei de angajare, de către un ordonator de credite (conducătorii instituțiilor publice) asupra cheltuielilor bugetare și care generează obligația unei instituții publice de a efectua plăți pe seama creditelor deschise din Bugetul de stat pentru livrarea de bunuri, executarea de lucrări sau prestări servicii.Angajarea cheltuielilor și efectuarea plăților nu pot avea loc dacă acestea nu rezultă dintr-un act legal – contracte, comenzi, facturi prin care sunt stabilite obligațiile furnizorilor și ale beneficiarului și fără a purta viza de control financiar preventiv a șefului compartimentului financiar contabil sau a înlocuitorului acestuia. Lichidarea reprezintă operațiunea prin care se verifică și se constată realizarea furnizării bunurilor, a execuției lucrărilor și/sau a serviciilor prestate, în urma recepțiilor efectuate, în funcție de care se stabilește cuantumul sumelor ce urmează a fi achitate din creditul bugetar aprobat. Fiind o operațiune posterioară realizării livrărilor de mărfuri, lucrărilor executate și / sau serviciilor prestate către o instituție de stat angajatoare a cheltuielilor bugetare, lichidarea trebuie să aibă la bază acte justificative – facturi, avize de însoțire, procese verbale de recepție, situații de lucrări, etc- prin care se determină cuantumul (nivelul) plăților ce urmează a se efectua de către instituția publică beneficiară. Ordonanțarea constituie actul de emitere, de către instituția publică, a ordinului de plată, prin care, pe baza evaluării realizate prin lichidare, se dispune plata unei sume de bani din alocația bugetară în favoarea unui terț, operațiune care va fi deasemenea vizată de către controlul financiar preventiv. Plata reprezintă achitarea efectivă de către instituția publică a sumei datorate către furnizori sau creditori pentru stingerea obligațiilor bănești față de aceștia pentru livrările de mărfuri, executarea de lucrări și/sau serviciile prestate.Derularea plăților se realizează prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului și care ia rândul lor înainte de a debita contul instituției publice deschis la trezoreria unde aceasta este arondată, efectuează un control bugetar prealabil, verificând încadrarea în prevederile bugetului de venituri și cheltuieli al acesteia aprobat de cei competenți, încadrarea în limita creditelor deschise pentru o anumită perioadă și pe destinații distincte (în special a celor privind cheltuielile salai iale și a celor de capital) și chiar verificarea documentelor justificative (facturi, situații de lucrări state de piață, achitarea obligațiilor bugetare etc.)
2.2.3.4. Închiderea execuției bugetare
Închiderea execuției bugetare se efectuează prin întocmirea contului de execuție bugetară, la sfârșitul anului bugetar, în care sunt reflectate executarea veniturilor, efectuarea cheltuielilor bugetare, modul curn s-a respectat încadrarea în veniturile, cheltuielile și destinația soldului bugetar aprobat prin legea anuală a bugetului.Contul de execuție bugetară cuprinde operațiunile de încasări ale veniturilor și plățile efectuate în contul cheltuielilor realizate efectiv în anul bugetar respectiv, indiferent de exercițiul bugetar la care se referă.Contul de execuție bugetară se întocmește de Ministerul Finanțelor Publice pe baza dărilor de seamă și a conturilor privind execuția de casă a bugetului elaborate de fiecare instituție publică.Aceste documente de raportare contabilă se centralizează pe verticală la nivelul fiecărui ordonator de credite, care depune apoi la Ministerul Finanțelor Publice, situația execuției bugetare din domeniul său de activitate.Ministerul Finanțelor Publice întocmește Contul general de execuție bugetară pe care- l prezintă Guvernului spre analiză discutare și care hotărăște supunerea lui Parlamentului pentru dezbatere și aprobare.
2.2.3.5. Controlul execuției bugetare
Controlul vizând legalitatea și realitatea datelor cuprinse în contul de execuție bugetară este un control ulterior și se realizează de către Curtea de Conturi înainte de supunerea spre dezbatere și aprobare a Parlamentului.Curtea de Conturi, instituția supremă de control financiar și de jurisdicție, verifică eficiența, eficacitatea și economicitatea execuției bugetare, pronunțându-se și asupra modului de gestionare a banilor publici de către fiecare instituție publică și pe ansamblu bugetului. După verificare dacă nu s-au constatat nelegalități și prejudicii aduse fondurilor publice, Curtea de Conturi emite actul de descărcare de gestiune fiecărui ordonator de credite (conducătorului instituției publice).În final se prezintă Parlamentului raportul privind controlul contului de execuție bugetară în vederea dezbaterii și aprobării contului.De menționat că, pe parcursul anului bugetar, controlul asupra execuției bugetare se exercită și de către organele de control ale Ministerului Finanțelor Publice și ale Guvernului. în afara controlului financiar se exercită și un control politic realizat de către Parlament atât pe parcursul execuției, cât și odată cu aprobarea contului de execuție anuală bugetară.
2.2.3.3.6. Aprobarea execuției bugetare
Raportul întocmit de către Curtea de Conturi se supune spre dezbatere în forul legislativ, respectiv Parlamentul, fiind analizat mai întâi în comisiile permanente buget – finanțe ale celor două camere, după care în plen se dezbate proiectul de Lege privind aprobarea contului de execuție bugetară. Guvernul prezintă sinteza evoluțiilor economico-financiare din anul la care se referă execuția bugetară și factorii care au influențat evoluția acestuia și în continuare se trece la discutarea pe articole a proiectului legii privind aprobarea contului de execuție bugetară, ocazie cu care se pot solicita verificări suplimentare din partea Curții de Conturi a anumitor aspecte ale execuției cu raportări ulterioare.În final proiectul de lege privind aprobarea contului de execuție bugetară se supune votului parlamentarilor, iar dacă acesta este favorabil el marchează încheierea etapelor procesului bugetar.
2.3. Bugetele locale
Asigurarea autonomiei administrative potrivit principiului descentralizării si autonomiei locale nu se poate face fără existenta unui cadru legislativ si a mecanismelor adecvate respectiv a instrumentelor necesare autorităților locale pentru îndeplinirea atribuțiilor care le revin.
Cadrul legislativ este asigurat de către Legea administrației publice locale, Legea privind finanțele publice si Legea privind finanțele publice locale, precum și de o serie de reglementari anuale aduse odată cu legea bugetară (legea bugetului de stat).
Între cele mai importante instrumente la îndemâna autorităților locale necesare in vederea îndeplinirii atribuțiilor ce le revin, un loc prioritar îl ocupa bugetul local.
Potrivit Legii finanțelor publice locale, nr. 189/1998 prin bugete locale se înțeleg bugetele de venituri si cheltuieli ale unităților admi-nistrativ-teritoriale… Fiecare comuna, oraș, municipiu, sector al capitalei, județ, respectiv municipiul București, întocmește bugetul local, in condiții de autonomie potrivit legii. „Intre aceste bugete nu exista relații de subordonare", mai sintetic prin bugetul local se înțelege actul in care se înscriu veniturile si cheltuielile colectivităților locale pe o perioada de un an, adică bugetele unităților administrativ teritoriale care au personalitate juridica.
Structura bugetelor locale este următoarea:
bugetele proprii ale județelor si al municipiului București administrate de Consiliile județene și municipiul București;
bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor si ale sectoarelor capitalei, ce sunt administrate de primarii in calitate de ordonatori principali de credite.
În țara noastră, autonomia financiara a colectivităților locale nu este încă deplina, existând raporturi de dependenta fata de bugetul de stat, mai ales cu privire la partea de venituri.
În componența bugetului local, partea de venituri cuprinde, atât venituri proprii provenind din impozite, taxe si vărsăminte de venituri cuvenite de la contribuabilii persoane juridice de importanta locala si de la populație, (acestea sunt prevăzute de actele normative ce se refera la impozitele si taxele locale si la modul de stabilire a competentei consiliilor locale in domeniu) dar si venituri atribuite din sume defalcate din unele venituri cuvenite, potrivit legii, bugetului de stat; transferuri acordate de la bugetul de stat pentru finanțarea unor investiții de interes general ce depășesc perimetrul unor colectivități locale sau pentru acțiuni de protecție sociala in instituții publice cu caracter național sau regional (cămine de bătrâni, casa de copii, scoli speciale, etc).
Cheltuielile ce se finanțează din bugetele locale pentru realizarea acțiunilor si activităților din competenta consiliilor locale, au la bază prevederi iegale și vizează:
activitatea autorităților executive si a serviciilor publice de subordonare locala;
activitatea desfășurată de instituțiile social-culturale (învățământ, cultură, religie, asistenta sociala, indemnizații, ajutoare)
realizarea diverselor servicii (salubrizare, zone verzi, protecția mediului), dezvoltare publica (rețele de apa, canal, străzi, drumuri, trotoare, zone de agrement) si locuințe;
activitatea de transporturi, agricultura si diverse acțiuni economice.
constituirea de fonduri de rezerva si pentru rambursări de împrumuturi si plați de dobânzi.
Atât veniturile cât și cheltuielile bugetelor locale trebuiesc corect dimensionate, corect urmărite, dar mai ales prin buget să se atingă finalitatea vizată de legiuitor în ceea ce privește administrația publică locală.
2.3.1. Elaborarea proiectelor bugetelor locale
La elaborarea proiectelor bugetelor locale se au în vedere prevederile Legii privind finanțele publice locale și a celor rezultate din Legea privind administrația publică locală, care stabilesc competențele ce revin consiliilor iocale pe linia stabilirii surselor de venituri din impozite, taxe, și alte vărsăminte, precum și sarcinile pe linia finanțării instituțiilor și serviciilor publice de subordonare locală.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor Socaie (primarii și președinții consiliilor județene și al Consiliului general al capitalei) vor stabili acțiunile ce vor fi finanțate din bugetele locale, pe bază de programe care vor fi întocmite de către instituțiile și serviciile publice de interes local, în scopul finanțării unor activități, obiective, proiecte, care vor constitui anexe la bugetul local.
Ordonatorii principali de credite trebuie să prezinte Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice Județene, până la 15 mai a fiecărui an, proiectele bugetelor locale echilibrate. Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice Județene, după ce vor analiza nivelul veniturilor prevăzute ca posibil a se realiza pe teritoriul unei unități administrativ-teritoriale din informațiile deținute de trezoreriile operative și organele fiscale teritoriale) și a nivelului de cheltuieli rezultate din programele instituțiilor și serviciilor publice ce urmează a fi finanțate din bugetele locale, va depune la Ministerul Finanțelor Publice proiectele bugetelor locale pe ansamblul județului, până la 1 iunie ale fiecărui an.
Ministerul Finanțelor Publice, după examinarea propunerilor de acordare de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și de transferuri cu destinație specială, cuprinse în aceste proiecte, cu acordul guvernului, va comunica până la 1 iulie Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice Județene limitele sumelor defalcate și a transferurilor, precum și criteriile de repartizare a acestora pe fiecare unitate administrativ-terito–rială, județ în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale. Limitele sumelor și criteriile de repartizare se transmit și Consiliilor județene și Consiliului general al capitalei.
După primirea limitelor maxime din sume defalcate și transferuri, ordonatorii principali de credite întocmesc noile propuneri de proiect de bugete locale și le transmit Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice Județene, până la 20 iulie.
Direcția Generală a Finanțelor Publice Județeană după confruntarea datelor primite prin proiecte de la unitățile administrativ teritoriale cu datele primite de la Ministerul Finanțelor Publice întocmește proiectul de buget local pe ansamblul județului și îl transmite Ministerului Finanțelor Publice până la data de 1 august a fiecărui an.
2.3.2. Aprobarea bugetelor locale
Proiectele bugetelor locale elaborate în condițiile expuse mai sus, se prezintă spre aprobare consiliilor locale, județene și Consiliului local al municipiului București, în termen de 30 zile de ia intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat.Pe baza bugetelor locale aprobate de consiliile locale și județene, Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice Județene întocmesc și transmit Ministerului Finanțelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui județ, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor, grupate pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București și bugetul propriu al consiliului județean, pe structura clasificației bugetare stabilită de Ministerul Finanțelor Publice.Veniturile și cheltuielile prevăzute în bugetele locale se repartizează pe trimestre, în funcție de termenele legale de plată a veniturilor și de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor potrivit programelor întocmite de instituțiile și serviciile publice locale, și se aprobă de către:
Ministerul Finanțelor Publice pentru sumele defalcate din veniturile bugetului de stat și pentru transferurile de la acest buget, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, transmise de Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice Județene la Ministerul Finanțelor Publice, în termen de 20 zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat;
de către ordonatorii principali de credite (primării) ai bugetelor locale pentru bugetele proprii și bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate, în termen de 15 zile de la aprobarea sumelor repartizate de Ministerul Finanțelor Publice.
Următoarea etapă o constituie repartizarea creditelor bugetare, aprobate prin bugetele locale, de către ordonatorii principali de credite pe unitățile ierarhic inferioare potrivit sarcinilor ce revin acestora și aprobarea efectuării cheltuielilor din bugetele proprii, respectiv ordonatorilor secundari.La rândul său ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unități ierarhic inferioare ai căror conducători au calitatea de ordonatori terțiari de credite.
2.3.3. Execuția veniturilor bugetelor locale
Se realizează cu ajutorul aparatului fiscal al fiecărei primării, consiliu județean și cuprinde de asemenea 4 etape succesive și anume: așezarea, lichidarea, emiterea titlului de percepere și perceperea propriu-zisă a venitului (impozitului, taxei).Așezarea impozitului, reprezintă identificarea și dimensionarea (stabilirea) materiei impozabile de care dispune o persoană juridică sau fizică și care este supusă impozitării potrivit legilor fiscale specifice naturii sursei de venit.Lichidarea constă în determinarea cuantumului impozitului datorat de o persoană fizică și juridică în funcție de mărimea (volumul) materiei impozabile, de cotele de impozit și alte condiții prevăzută de actul normativ care reglementează fiecare impozit în parte.Emiterea titlului de percepere a impozitului, operațiune prin care se înscriu într-un document (dispoziție) în baza căruia se autorizează perceperea impozitului ca venit și care reprezintă titlul executoriu de încasare prin procedurile specifice executării silite, în cazul în care contribuabilul nu își achită din proprie inițiativă obligația față de buget.Perceperea impozitului ce constă în încasarea efectivă a acestuia în cuantumul și termenele stabilite, operațiune prin care se sting obligațiile fiecărui contribuabil față de buget, încasarea realizându-se de către unitățile trezoreriei statului.Execuția veniturilor bugetelor locale reprezintă activitatea cea mai complexă deoarece, în funcție de volumul veniturilor încasate se pot efectua cheltuieli, chiar dacă acestea sunt menționate expres în bugetul local. Din acest motiv este foarte important ca veniturile să fie corect dimensionate, dar mai ales operativ încasate, utilizându-se toate metodele legale în această operațiune.
2.3.4. Execuția cheltuielilor bugetelor locale
În execuția cheltuielilor bugetelor locale se parcurg de asemenea 4 faze procedurale succesive pentru fiecare alocație bugetară, etape prin care se urmăresc respectarea destinației și a cuantumului aprobat pentru fiecare categorie de cheltuieli bugetare și care vizează angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata propriu-zisă a alocației.Angajarea cheltuielilor bugetare reprezintă asumarea deciziei de angajare, de către un ordonator de credite (conducătorii instituțiilor publice) asupra cheltuielilor bugetare și care generează obligația unei instituții publice de a efectua plăți pe seama creditelor deschise clin Bugetul de stat pentru livrarea de bunuri, executarea de lucrări sau prestări servicii.Angajarea cheltuielilor și efectuarea plăților nu pot avea loc dacă acestea nu rezultă dintr-un act legal – contracte, comenzi, facturi prin care sunt stabilite obligațiile furnizorilor și ale beneficiarului și fără a purta viza de control financiar preventiv a șefului compartimentului financiar contabil sau a înlocuitorului acestuia.Lichidarea reprezintă operațiunea prin care se verifică și se constată realizarea furnizării bunurilor, a execuției lucrărilor și/sau a serviciilor prestate în urma recepțiilor efectuate, în funcție de care se stabilește cuantumul sumelor ce urmează a fi achitate din creditul bugetar aprobat. Fiind o operațiune posterioară realizării livrărilor de mărfuri, lucrărilor executate și / sau serviciilor prestate către o instituție de stat angajatoare a cheltuieliior bugetare, lichidarea trebuie să aibă la bază acte justificative – facturi, avize de însoțire, procese verbale de recepție, situații de lucrări, etc. – prin care se determină cuantumul (nivelul) plăților ce urmează a se efectua de către instituția publică beneficiară.Ordonanțarea constituie actul de emitere, de către instituția publică, a ordinului de plată, prin care, pe baza evaluării realizate prin lichidare, se dispune plata unei sume de bani din alocația bugetară în favoarea unui terț, operațiune care va fi deasemeni vizată de controlul financiar preventiv .Plata reprezintă achitarea efectivă de către instituția publică a sumei datorate către furnizori sau creditori pentru stingerea obligațiilor bănești față de aceștia pentru livrările de mărfuri, executarea de lucrări și/sau serviciile prestate.Finanțarea cheltuielilor din bugetele locale se asigură de către trezoreriile operative teritoriale pe baza deschiderilor de credite de către ordo- natorii principali de credite, ocazie cu care se verifică încadrarea în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locaie și potrivit destinației stabilite în aport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziție anterior și respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.Efectuarea plăților de casă se face numai dacă la baza acestora stau documente justificative care să confirme primirea mărfurilor, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, plata salariilor și a altor drepturi bănești, plata obligațiilor bugetare – facturi, recepții, state de plată, ordin de plată, etc. și care sunt prezentate trezoreriei înainte de ordonarea plățiiExecuția bugetului local pe tot parcursul anului bugetar, este urmărită și analizată periodic de către consiliile locale prin comisiile buget-finanțe, ordonatorii principali (primarii) întocmind conturile anuale de execuție a bugetelor locale, pe care le supun spre aprobarea consiliilor locale până 31 mai a anului următor, în următoarea structură:
a) la venituri:
prevederi bugetare aprobate inițial,
prevederi bugetare definitive,
încasări realizate.
c) la cheltuieli:
credite aprobate inițial,
credite definitive,
plăți efectuate.
Execuția de casă a bugetelor locale se efectuează prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului unde se evidențiază în conturi distincte:
veniturile bugetare pe structura clasificației bugetare;
cheltuielile în limita creditelor bugetare aprobate și a destinației stabilite;
alte operațiuni financiare ale ordonatorilor de credite bugetare dispuse de aceștia;
veniturile extrabugetare și cheltuielile dispuse de aceștia.
Stadiul execuției bugetului se raportează trimestrial și anual prin ntocmirea Dărilor de seamă contabile, unde sunt reflectate detaliat realizarea veniturilor pe sursele de venituri față de prevederi și nivelul cheltuielilor și plăților nete de casă pe destinații, capitole, subcapitole, articole și alineate față de creditele definitive aprobate.Dările de seamă contabile, semnate de ordonatorii principali de credite și compartimentul financiar contabil după ce în prealabil au fost vizate de trezoreriile teritoriale, se depun ia Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice Județene, care le centralizează și întocmește darea de seamă pe ansamblul județului și o trimite la Ministerul Finanțelor Publice.
2.4. Bugetul asigurărilor sociale de stat
2.4.1. Conținutul economic al. bugetului asigurărilor sociale de stat
Bugetul asigurărilor sociale de stat este o componentă a bugetului public național, el se întocmește distinct de bugetul de stat și se aprobă de către Parlament după aprobarea bugetului de stat, dobândind astfel o autonomie deplină. în el se reflectă constituirea, repartizarea și utilizarea fondurilor bănești necesare ocrotirii pensionarilor, salariaților și membrilor familiei acestora.Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde la venituri:- contribuția pentru asigurările sociale de stat;- contribuția pentru pensia suplimentară;- contribuția agricultorilor asigurați și contribuția agenților economici pentru asigurările sociale ale agricultorilor. La acestea se adaugă veniturile nefiscale provenite din contribuția personalului pentru bilete de tratament și odihn- alte venituri ce se obțin din lichidarea debitelor din anii anteriori, majorări sau amenzi aplicate pentru neplata la termen a obligațiilor către bugetul asigurărilor sociale de stat și pentru practicarea muncii la negru;- Subvenții primite din bugetul de stat.
La partea de cheltuieli Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde:- pensii plătite prin mijloacele admise de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale prin oficiile de poștă sau sucursalele CEC;- îndemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă, pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea capacității de muncă, indemnizațiile în caz de maternitate, pentru creșterea și îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, ajutoarele sociale, acordarea biletelor de tratament balnear și odihnă.
2..4.2. Elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat
Bugetul asigurărilor sociale de stat se elaborează și se administrează de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în care sens emite instrucțiuni și norme metodologice cu avizul Ministerului Finanțelor Publice și adoptă măsuri organizatorice care să asigure efectuarea corectă și la timp a lucrărilor de elaborare a proiectului de buget. Bugetul asigurărilor sociale de stat se fundamentează pe prognoze anuale privind nivelul mediu al pensiilor, salariilor și diverșilor indicatori economici, precum și obiectivele și modelul social promovat de Guvern cu privire la asigurarea măsurilor de protecție și asistență socială pentru anumite categorii sau grupuri de persoane, cu acțiuni care vor contribui la asigurarea locului de muncă pentru obținerea de venituri permanente.
Măsurile de asigurare socială trebuie să aibă ca obiective: creșterea gradului de ocupare a populației active și implicit, diminuarea corespunzătoare a șomajului prin stimularea cereri de noi locuri de muncă; alocațiile pentru șomaj să fie dimensionate în funcție de anumite criterii bine stabilite (vechimea în muncă și ultimul salariu brut), iar utilizarea acestuia să fie îndreptată și spre încadrarea tinerilor și a șomerilor; acțiuni de calificare, recalificare și reorientare a forței de muncă în funcție de cererea existentă pe piața muncii; din legislația în domeniu să fie eliminată plafonarea pensiilor și stabilirea unei valori minime garantată de stat a punctului de pensie; indexarea pensiei periodic, care să acopere integral rata inflației, implementarea unei scheme de pensii obligatorii echitabile, indiferent de data pensionării; asistența socială să pună în centrul preocupărilor de natură socială, familia care să beneficieze de alocații pentru asistență și pentru dezvoltarea familială.La elaborarea proiectului Bugetul asigurărilor sociale de stat se au în vedere respectarea cu strictețe a legislației în vigoare cu privire la asigurările sociale, evoluția indicatorilor social-culturali prevăzuți în programul de dezvoltare economică și socială pe anul următor, precum și de încadrare în anumite norme de cheltuieli. Cheltuielile nu se înscriu în buget fără stabilirea surselor de venituri din care urmează a fi acoperite.
Bugetul asigurărilor sociale de stat se constituie din:
bugetul asigurărilor sociale elaborat, centralizat, la nivelul ministerului;
bugetul pentru realizarea asigurărilor sociale la nivelul direcțiilor județene și a municipiului bucurești ce rezultă din concentrarea bugetelor de asigurări sociale întocmite de agenții economici, instituții și consiliile locale.
În lucrările de elaborare a proiectului de buget al asigurărilor sociale de stat, trebuie să se țină seama de stadiul execuției acestuia până la data elaborării iui, lunile iulie-august ale anului de bază, precum și de obiectivele de dezvoltare economică și socială asumate de Guvern, de evoluția indicatorilor economici, de evoluția ratei inflației și de măsurile legislative prevăzute a se elabora în vederea îmbunătățirii activității în domeniul asigurărilor sociale.Proiectul de buget al asigurărilor sociale de stat, însoțit de un memoriu explicativ care urmează să cuprindă principiile după care a fost elaborat.Întocmit și cu justificările referitoare la calculele de fundamentare a veniturilor și cheltuielilor este supus verificării și avizării de către Ministerul Finanțelor Publice.După verificarea și avizarea proiectului de Buget al asigurărilor sociale de stat de către Ministerul Finanțelor Publice, cu amendamentele aduse la venituri și ia cheltuieli, acesta se înaintează Parlamentului pentru dezbatere și adoptare, până la 30 noiembrie a anului de bază.
2.4.3. Adoptarea bugetului asigurărilor sociale de stat
După înaintarea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat la Parlament, acesta va fi analizat de către comisiile permanente buget-finanțe ale celor două camere, sub aspectul politic și economic al dimensionării veniturilor și cheltuielilor care-l compun.Analiza se va face pe subdiviziunile clasificației bugetare, adoptată de Ministerul Finanțelor Publice, potrivit indicatorilor din programul econo–mico-social asumat de guvern pentru anul următor, în corelație cu indicatorii economico-financiari prevăzuți în bugetul de stat și după analizarea dării de seamă și a contului de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru ultima raportare. Cu această ocazie se apreciază și activitatea desfășurată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, iar în cazul, în care se apreciază eventualele cazuri de încălcări ale disciplinei financiare se va sesiza Curtea de Conturi pentru a face verificările ce se impun.După studierea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat, comisiile permanente ale Parlamentului de buget-finanțe pot propune amendamente referitoare la venituri și cheltuieli, pe care le supun spre examinare, dezbatere și aprobare forumului acestuia, ca expresie a democratismului și a exercitării controlului din partea Parlamentarilor. asupra mobilizării, repartizării și utilizării eficiente a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. După adoptarea de către Parlament și promulgare, bugetul asigurărilor sociale de stat se publică în Monitorul Oficial, cu datele din lege Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, modifică, după caz, bugetele direcțiilor sale județene. La rândul lor direcțiile județene operează modificările corespunzătoare în bugetele de asigurări sociale ale oficiilor, agenților economici și instituțiilor subordonate și face repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor.
2.4.4. Execuția bugetului asigurărilor sociale ele stat
După aprobarea bugetului asigurărilor sociale cie stat de către Parlament, faza executării acestuia cuprinde modul de încasare a veniturilor la termenele legale și efectuarea cheltuielilor la nivelul stabilit, precum și în cuantumul aprobat.Ținând seama de faptul că executarea bugetului asigurărilor sociale de stat se face prin intermediul unităților teritoriale ale trezoreriei statului, toate operațiunile de încasare a veniturilor și de efectuarea cheltuielilor derulându-se prin aceste instituții, se asigură respectarea disciplinei financiare de întocmite a contului general de încheiere a exercițiului bugetar și a dării de seamă asupra executării bugetului de asigurări sociale de stat.Agenții economici și instituțiile publice sunt obligate să calculeze corect și să vireze la termenele stabilite legal, contribuția asigurărilor sociale de stat, etc, să onoreze la timp drepturile de asigurări sociale la locul de muncă și să țină corect și la zi evidența veniturilor și efectuarea cheltuielilor de asigurări sociale.Urmarea faptului că la nivelul direcțiilor județene ale Ministerului Muncii și Solidarității Sociale s-au înființat servicii specializate de urmărire a veniturilor cuvenite bugetului asigurărilor sociale de stat , preluând această sarcină de la Direcția Generală a Finanțelor Publice județeană, gradul de colectare a veniturilor a crescut simțitor.Organizarea execuției de casă a bugetul asigurărilor sociale de stat, este un proces complex, chiar dacă, aceasta se realizează prin sistemul de trezorerie care se ocupă de încasarea, păstrarea și eliberarea resurselor bugetare, trebuie să respecte anumite principii, respectiv:
principiul delimitării atribuțiilor organelor care dispun de mijloacele bugetare (ordonatorul principal de credite – Ministerul Muncii și Solidarității Sociale), de atribuțiile organelor care se ocupă efectiv cu încasarea, păstrarea și eliberarea resurselor bugetare (Direcțiile județene ale Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și trezoreriile teritoriale), care exercită controlul asupra respectării disciplinei financiare în domeniul veniturilor și a cheltuielilor;
principiul unității de casă ce presupune ca veniturile fiecărui buget al asigurărilor sociale, să fie concentrate într-un singur cont deschis la trezoreria statului, iar eliberarea resurselor să se facă numai pe baza deschiderilor de credite și alimentarea conturilor direcțiilor județene pe baza dispozițiilor de alimentare a conturilor, emise de ordonatorul principal de credite (Ministerul Muncii și Solidarității Sociale).
Executarea la partea de venituri ale bugetul asigurărilor sociale de stat, care cuprinde venituri din contribuția agricultorilor asigurați, contribuția pentru asigurări sociale, contribuția pentru pensia suplimentară, contribuția pentru biletele de tratament și odihnă sau alte încasări, datorate de companiile naționale, regiile autonome, societățile comerciale cu capital de stat sau mixt, instituțiile din sectorul public, organizațiile cooperatiste și obștești, agenți economici cu capital privat și persoanele fizice ce folosesc muncă socială și care se supun impozitului pe venitul global. Se desfășoară conform clasificației bugetare în conturile deschise ia trezoreria statului de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și vizează:
Cheltuielile bugetare se vor efectua numai pe baza creditelor bugetare repartizate Direcțiilor Județene de Muncă și Solidaritate Socială, în calitate de ordonatori secundari , se desfășoară conform clasificației bugetare în conturile deschise ia trezoreria statului de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și vizează:- bugetul asigurărilor sociale de stat pentru plata pensiilor din asigurări sociale, a ajutoarelor sociale, a ajutoarelor în caz de deces;- bugetul cheltuielilor pentru persoane îndreptățite de a primi ajutoare sociale, pentru alocații de sprijin, pentru ajutoare de integrare și pentru alte plăți.Având în vedere că ordonatorul principal ai bugetului asigurărilor sociale de stat este Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, acestuia îi revin atribuțiile privind utilizarea directă a creditelor bugetare pentru satisfacerea cererilor centralizate de asigurări sociale, de repartizarea creditelor pe ordonatorii secundari (direcțiile județene), controlul asupra realizării indicatorilor sociali, clar și răspunderea asupra realizării veniturilor și a modului de efectuare a cheltuielilor, sub supravegherea Ministerului Finanțelor Publice și a controlului efectuat de Curtea de Conturi.Executarea corectă a cheltuielilor se face sub exercitarea unui control preventiv ce se realizează de către Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice Județene, prin trezoreriile teritoriale ale statului.
2.4.5. Încheierea bugetului asigurărilor sociale de stat
La 31 decembrie prevederile bugetului asigurărilor sociale de stat încetează a mai avea aplicabilitate, creditele bugetare de asigurări sociale neconsumate se închid cu 1 ianuarie a anului următor, ceea ce presupune efectuarea decontărilor corespunzător între Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Finanțelor Publice, Trezoreria statului și Oficiile de plăți a pensiilor.Încheierea execuției bugetului asigurărilor sociale de stat , trebuie să aibă la bază datele din contabilitatea proprie, precum și cele puse ia dispoziție de unitățile teritoriale ale trezoreriei statului, conturile de execuție și dările de seamă întocmite de direcțiile județene ale Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, pe baza cărora se întocmește contul de execuție și Darea de seamă anuală. Contul de execuție anuală se prezintă Guvernului pentru examinare, după care se înaintează Parlamentului pentru dezbatere și aprobare. Contul de execuție al bugetului asigurărilor sociale de stat urmează a fi aprobat prin Lege, după ce în prealabil a fost verificat de către Curtea de conturi, apoi se publică în Monitorul Oficial.Separat de bugetul asigurărilor sociale de stat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale execută bugetul anual privind constituirea și utilizarea fondului pentru plata ajutorului de șomaj, unde la partea de venituri se va menționa fondul de salarii brut, inclusiv sporul de vechime în muncă, suma reprezentând cota pentru șomaj, dobânda anuală calculată asupra disponibilului păstrat la trezoreria statului, iar la partea de cheltuieli se prevede numărul beneficiarilor, de ajutor de șomaj și totalul'cheltuielilor cu plata ajutorului de șornaj, în mod similar se procedeayă și cu plata pensiei suplimentare.
2.5. Bugetele fondurilor speciale
Fondurile speciale sunt prevăzute și aprobate prin iegi speciale, se constituie în afara bugetului de stat, iar bugetele de venituri și cheltuieli ale fondurilor cu destinație specială se constituie ca anexe la bugetul de stat aprobat prin Legea anuală.Pentru elaborarea proiectelor bugetelor fondurilor speciale ordonatorii principali de credite (ministerele), care sunt responsabilii gestionării fondurilor respective, înaintează Ministerului Finanțelor Publice propunerile cu privire ia cifrele prevăzute în bugetele de venituri și cheltuieli pe fiecare fond în parte pe care-l gestionează. Ministerul Finanțelor Publice va elabora proiectele fondurilor speciale pe care le supun spre examinare și avizare Guvernului, după care urmează a le supune Parlamentului spre dezbatere și aprobare ca anexe la proiectul legii anuale a bugetului de stat.Prin legea anuală de aprobare a bugetului de stat se nominalizează bugetele de venituri și cheltuieli ale fondurilor speciale ce vor opera în cursul anului de referință.Având în vedere programul de guvernare al partidului de guvernământ acesta își propune reducerea gradului de fiscalitate asumat, iar o serie de contribuții se vor desființa, o serie de fonduri speciale vor dispărea, sarcinile de finanțare a unor acțiuni realizate din aceste fonduri speciale urmând a fi preluate de către bugetul de stat, de bugetele unităților administrativ teritoriale sau de finanțele private.La elaborarea și execuția bugetelor fondurilor speciale se respectă principiile prevăzute pentru elaborarea și execuția bugetului de stat. La stabilirea cuantumului veniturilor se ține seama de indicatorii prevăzuți de legile speciale de aprobare a fondurilor în cauză, iar la cheltuieli se va urmări respectarea destinației prevăzută de lege, respectarea clasificației bugetare stabilite prin normele metodologice avizate de Ministerul.Finanțelor Publice și încadrarea în nivelul aprobat pe fiecare capitol, subcapitol, articol și alineat înscris în bugetul de venituri și cheltuieli.Cheltuielile prevăzute pe capitole și articole trebuie să vizeze o destinație precisă și delimitată, cheltuielile de personal urmând a se prezenta distinct de celelalte, iar determinarea lor se va face prin aplicarea de norme de cheltuieli privind drepturile de personal, cheltuieli materiale și de dotări ale instituțiilor publice specializate.Pentru realizarea obiectivelor de investiții noi sau în continuare finanțate din fondurile speciale ce sunt prevăzute în lista de investiții finanțate din fondurile speciale, documentațiile tehnico-economice se aprobă în limita competențelor stabilite prin legea anuală de aprobare a bugetului de stat, ordonatorii principali de credite, pe propria răspundere, pot actualiza și aproba efectuarea fiecărui obiectiv de investiții în funcție de evoluția prețurilor.
CAPITOLUL III
TREZORERIA FINANȚELOR PUBLICE ÎN ROMÂNIA
3.1. Organizarea șl funcționarea trezoreriei finanțelor publice
3.1.1. Necesitatea și premisele înființării trezoreriei
Trezoreria finanțelor publice din țara noastră a fost înființată în anul 1992 având ca temei legal HG 78/1992 ca instituție financiară de interes public prin care se realizează execuția operațiunilor care privesc gestiunea, finanțelor publice, instituțiile publice, au obligația prin lege, să efectueze prin trezorerie toate operațiunile de încasări și plăți care privesc fondurile publice asupra cărora statul (prin Ministerul Finanțelor Publice) exercită controlul fiscal și financiar preventiv.Prin înființarea trezoreriei finanțelor publice s-a completat cadrul instituțional din țara noastră prin care statul (prin Ministerul Finanțelor Publice) poate să-și organizeze activitatea financiară atât la nivel central cât și în teritoriu, și-a creat posibilitatea de a stabili și aplica politica de venituri și cheltuieli cu caracter public. Totodată, a devenit posibilă creșterea răspunderii în utilizarea banilor publici și asigurarea finanțării obiectivelor și acțiunilor aprobate de interes public.Trezoreria finanțelor publice înlesnește folosirea de către Ministerul Finanțelor Publice, a instrumentelor de analiză fundamentală și de supraveghere a realizării echilibrului financiar, monetar și valutar și a datoriei publice pe ansamblul economiei, cu ocazia întocmirii, aprobării și execuției bugetelor autonome publice centrale și locale. Premisele înființării trezoreriei finanțelor publice în țara noastră au fost:
– reorganizarea sistemului bancar cu consecințe asupra execuției finanțelor publice. Astfel are loc separarea Băncii Naționale ca bancă centrală, independentă cu atribuții clare pe linia realizării politicii monetare a tării și înființarea Băncii Comerciale Române, care a preluat de la Banca Națională conturile de venituri și cele de cheltuieli ale bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale, ale bugetelor locale, ale bugetelor fondurilor speciale și conturile instituțiilor publice, deci întreaga execuție de casă a bugetului public;
– schimbarea concepției privind administrarea și utilizarea resurselor financiare publice;
– întărirea autonomiei finanțelor publice care prin lege era împuternicită să efectueze execuția de casă a bugetului de stat;
– înființarea și funcționarea unor fonduri speciale, în afara bugetului de stat;
– diversificarea fondurilor extrabugetare.În baza legii, Ministerul Finanțelor Publice a conceput un sistem unitar de organizare și funcționare a trezoreriilor finanțelor publice atât la nivel central, cât și la nivelul organelor financiare teritoriale, prin care se asigură execuția de casă a bugetului public, precum și urmărirea acestuia. Ca urmare, execuția de casă a bugetului public prin trezoreria finanțelor publice, se realizează cu costuri mai reduse comparativ cu cea efectuată prin sistemul bancar.
3.1.2. Funcțiile de bază ale trezoreriei
Trezoreria finanțelor publice a fost concepută ca o instituție financiară prin care sectorul public își efectuează operațiunile de încasări și plăți, asupra cărora Ministerul Finanțelor Publice exercită controlul fiscal și financiar preventiv. Funcțiile de bază ale trezoreriei finanțelor publice sunt următoarele:
casier (casierie) al sectorului public prin care se asigură încasarea veniturilor bugetare, efectuarea plăților în numerar sau pe calea decontărilor cât și păstrarea disponibilităților;
asigurarea execuției de casă a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetelor locale, a bugetelor fondurilor speciale, a mijloacelor extrabugetare, reflectate în încasarea veniturilor din impozite și taxe de la agenții economici și contribuabili (persoane fizice) precum și în efectuarea plăților dispuse de ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare aprobate;
exercitarea operativă a controlului financiar preventiv asupra încasării veniturilor cât și a încadrării cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite în conformitate cu prevederile și destinația aprobată prin bugetele de venituri și cheltuieli;
efectuarea operațiunilor de decontare în contul instituțiilor publice precum și păstrarea disponibilităților acestora, în urma constituirii șj utilizării mijloacelor extrabugetare și a fondurilor speciale;
atragerea disponibilităților din economie (de la agenți economici, instituții financiare și populație) pe calea constituirii de depozite cât și prin împrumuturi de stat lansate în vederea asigurării resurselor financiare pentru reabilitarea și retehnologizarea unor sectoare din economie, pentru acoperirea deficitului bugetar, ș.a;
efectuarea de plasamente financiare pe termen a disponibilităților statului existente în mod temporar în conturile trezoreriei finanțelor publice;
gestionarea datoriei publice, reflectată atât în primirea împrumuturilor interne și externe cât și în folosirea acestora conform destinației prevăzute în contractele încheiate, precum și în rambursarea la scadență a creditelor și plata dobânzilor aferente:
asigură evidența operativă și contabilă privind execuția de casă pentru toate operațiunile de încasări și plăți, cu ajutorul conturilor sintetice și analitice desfășurate pe subdiviziunile clasificației bugetare și pe plătitori;
asigură funcționarea corespunzătoare a sistemului informațional contabil privind raportarea execuției bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, fondurilor speciale și extrabugetare s.a.
Într-o accepțiune mai largă, privită din punct de vedere al politicii financiare impusă de partidul de guvernământ, când politica financiară are ca obiect principal ajustarea capacităților financiare (sau a nevoilor de finanțare) și punerea finanțelor în serviciul unor acțiuni economice, instrumentul operativ solicitat să pună în aplicare politica financiară este trezoreria. Aceasta împreună cu administrația publică în general și cu cea locală în special reprezintă factorii care pun în aplicare politica financiară.
De-a sungul evoluției societății omenești și, în special a evoluției sale economice – politica financiară, care reprezintă expresia claselor conducătoare, s-a concretizat într-un ansamblu, mai mult sau mai puțin empiric, de funcțiuni și practici iar trezoreria, ca instrument efectiv de realizare a politicii financiare, a fost destul de puțin reflectată în cadrul legislativ ai perioadei respective.
Trezoreria era tratată mai ales prin intermediul unor "circulare" (sau "note") care, de fapt, reglementau o anumită "secvență" a circuitelor economice. De exemplu, controlul schimburilor era tratat ca o "înțelegere între intermediari", ca o "negociere discretă, prin conversații și prin schimburi de scrisori", într-un anumit loc în secret.
Discreția, care trebuie să caracterizeze operațiunile trezoreriei, este datorată, în mare parte, unor rațiuni de ordin și de necesitate politică.
Planurile sociologice, pregătirea lansării unui împrumut de stat, salvarea unor agenți economici de importanță strategică etc. sunt operațiuni care nu pot reuși decât dacă sunt înconjurate de un secret destul de etanș și sunt derulate numai prin trezorerie.
Politica financiară – pentru a-și asigura finalitatea vizată de către puterea politică – trebuie să fie cât se poate de simplă, adoptând mijloace în funcție de scadența acțiunilor. Obiectivele sunt (sau ar trebui să fie) foarte clare: evitarea inflației, limitarea sau combaterea deficitelor interne sau externe (care se rezumă într-un exces o'e angajamente dorite asupra unor resurse disponibile sau mobilizabile), pe de o parte, sau promovarea unei încrederi durabile și nelăsarea sub angajament a niciuneia dintre resursele financiare și orientarea fondurilor spre activitățile cele mai utile, pe de aită parte, reprezintă, în principal, coordonatele unei politici financiare sănătoase.
Trezoreria statului trebuie să aibă în vedere și să dispună, în vederea realizării politicii financiare, de mijloace considerabile și foarte diversificate, asigurând o "confidențialitate" extrem de complexă pe linia circuitelor financiare private și publice, aflate într-o evoluție permanentă.
Pornind de la aceste considerente de ordin general, în etapa actuală, trezoreriei, ca instrument operativ al politicii financiare a statului, i se pot atribui următoarele funcții principale:
garant al statului;
intermediar financiar și distribuitor de capital;
exercitarea rolului de putere publică;
administrator al instrumentelor de intervenție financiară publică în favoarea unitățiloe economice;
gardian al noilor echilibre.
1. TREZORERIA, GARANT AL STATULUI
Această funcție reflectă foarte bine vechea denumire a trezoreriei legată de "mișcarea generală a fondurilor" și constă în ajustarea resurselor cu obligațiunile (cheltuielile), asigurând un întreg ansamblu de circuite a valorilor financiare, intrările și ieșirile de fonduri necesitând un echilibru permanent (și în orice moment). Trezoreria este chemată, în acest caz, să poată să pună la dispoziția statului resurse superior disponibile pe termen scurt, capabile să facă față oricăror nevoi neprevăzute. Trezoreria, ca și garant al statului, impune să se facă o distincție între echilibrul bugetar și echilibrul trezoreriei. Chiar în cazul unui buget echilibrat, există diferite decalaje temporare, iar trezoreria este cea care face "sudura".În perioada de deficit bugetar, trezoreria are rolul de acoperire a nevoilor de finanțe ale statului, ridicând resursele pe piața capitalului, ceea ce înseamnă un împrumut pe termen lung.În accepțiunea clasică de trezorerie a statului, ea este structurată pe împrumuturi pe termen scurt de pe piața monetară, pe împrumuturi pe termen mijlociu, prin emiterea bonurilor de tezaur și pe împrumuturi pe termen lung, prin împrumuturi de stat de pe piețele financiare. Trezoreria recurge însă foarte rar la împrumuturi pe termen scurt și acesta numai atunci când există un excedent temporar de lichidități.
2. INTERMEDIAR FINANCIAR, DISTRIBUITOR DE CAPITAL
În această funcție, trezoreria va trebui să fie un fel de placă turnată a finanțărilor, un punct de trecere obligatoriu, împrumutând nu doar pentru a acoperi un deficit, ci și pentru a înlesni fluxul fondurilor între îrnprumu-tători și împrumutați. Trezoreria va împrumuta pe unii agenți financiari, jucând rolul de intermediar, dar cu atribuțiuni ca oricare sistem bancar (sau instituție financiară specializată). Ea împrumută unor agenți financiari – pe termen scurt – anumite sume, sub forma unor avansuri, sau alte împrumuturi pe termen lung, pentru a contribui la finanțarea unor sectoare prioritare. Acest rol de intermediar financiar al trezoreriei va trebui să fie real obiectiv și să contribuie, împreună cu celelalte instituții financiare, la funcționarea corespunzătoare a "tabloului de finanțare al economiei".
3. EXRCITAREA ROLULUI DE PUTERE PUBLICĂ
Trezoreria poate să execute numeroase misiuni de autoritate, inițiate de stat în sectoarele financiare și economice și trebuie să dețină participațiuni în aceste sectoare, ținând cont și de tendințele contemporane de intervenționism a statului în sectoarele sau domeniile prioritare. Trezoreria poate lua și rolul de tutore al unor instituții financiare, rezultate din dezmembrarea puterii publice, odată cu creșterea autonomiei locale, exercitând o influență pe măsură.Trezoreria trebuie să fie tutore asupra instituțiilor de credit și sub acest titlu, să vegheze la buna funcționare, ia orientarea și funcționarea acestora, reprezentând, pentru puterea publică, un real executant în înfăptuirea politicii sale. Această funcție de tutelă nu trebuie, însă, confundată cu funcția de supraveghere și de control a sistemului bancar, pe care o are Banca Națională.
În condițiile unei economii sănătoae, Trezoreria are o alimentare fluentă a veniturilor bugetare și, cu o execuție sănătoasă a cheltuielilor publice, disponibilitățile temporare existente pot fi folosite pentru acope- rirea, de scurtă durată, a unor deficite bugetare, cum de fapt, este prevăzut și în Ordonanța Guvernului nr. 66/1994 (contribuind, și pe această cale, la realizarea unor misiuni de putere publică). în egală măsură, ea poate fi acționar și gestionar al participărilor publice de orice natură (din sectorul industrial, financiar, comercial etc), aceasta punând în mișcare mijloacele de acțiune de care dispune statul.Instituția mai poate fi asociată și ca reprezentant al statului în relațiile cu instituțiile financiare economice internaționale (FMI, BERD, etc), jucând un rol principal, alături de BNR, în introducerea unei discipline economice și financiare în țara noastră.
4. ADMINISTRATOR AL INSTRUMENTELOR DE INTERVENȚIE FINANCIARĂ PUBLICĂ ÎN FAVOAREA UNITĂȚILOR ECONOMICE
Pentru a stimula dezvoltarea economică, trezoreria trebuie să joace nu numai rolul de împrumutător și beneficiar de împrumut, ci să pună în aplicare și alte mijloace care să ușureze accesul pe piață, respectiv, să preia o parte din eventualul risc al agenților economici care recurg la împrumuturi. Garantarea unor împrumuturi ale agenților economici de către stat, prin organele Ministerului Finanțelor Publice, respectiv subvenționarea unei anumite părți a unor cheltuieli prin intermediul Trezoreriei, pot influența dezvoltarea regională.Prin acest procedeu, Trezoreria se poate substitui debitorului, în caz de declin economic al acestuia, dar această substituire poate însemna un dublu avantaj. Pe de o parte, eaiizarea unei siguranțe pentru instituția financiară care acordă împrumutul, pe de altă parte realizarea unei siguranțe pentru agentul economic care, girat fiind de trezorerie, are un câmp mai mare (mai larg) de acțiune și de utilizare a împrumutului contractat.În astfel de condiții, trezoreria poate acorda avansuri rambursabile, mai ales în domeniul cercetării sau al unor domenii prioritare. Prin asumarea rolului de administrator ai unor instrumente de intervenție financiară publică în favoarea agenților economici, trezoreria vizează o serie de obiective, care pot să conducă la: dezvoltarea regională și amenajarea teritoriului; creșterea "chiriei sociale" și a accesului de proprietate; susținerea unor ramuri în procesul de restructurare (siderur-gia, construcțiile navale, etc), aflate în declin financiar; finanțarea investi- țiilor din domeniul public; susținerea inovației prin intermediul societăților financiare de inovare sau al ajutorului pentru cercetare; dezvoltarea exporturilor și, în general, ameliorarea soldului balanței de plăți.
5. GARDIAN AL MARILOR ECHILIBRE
Această funcție a trezoreriei poate fi socotită ca o încoronare a celorlalte funcții menționate anterior. Marile echilibre pot fi definite ca raporturi de egalitate între nevoile și capacitățile de finanțare, exprimând obiectul politicii financiare a unui stat.Mai întâi, echilibrul trezoreriei publice va consta în asigurarea unei situații speciale – aceea că bugetele și conturile speciale ale acesteia trebuie să aibă, în raport de cheltuieli, destule resurse și posibilități de împrumut pentru a putea închide circuitul fondurilor publice. La fel, echilibrul piețelor de capitaluri presupune că economia trebuie să fie capabilă pentru finanțarea investițiilor. CEC- ui alături de trezorerie -trebuie să contribuie la realizarea acestui .circuit, pentru bunul mers al pieței financiare, programarea și realizarea investițiilor publice reprezentând obiective prioritare ale politicii financiare.Echilibrul circuitelor monetare trebuie supravegheat și de către trezorerie, aceasta fiind chemată, alături de BANCA NAȚIONALĂ, să supravegheze ca moneda emisă să fie în cantitate suficientă, dar nu excesivă, pentru funcționarea economiei și ca aceasta să circule, în bune condiții, între agenții economici.Echilibrul plăților exterioare presupune ca trezoreria, prin intermediul împrumuturilor, al contractelor de împrumuturi din exterior, să poată finanța un deficit sau să poată utiliza eficient un excedent al balanței de plăți.Echilibrul pieței de schimb presupune, pentru trezorerie, posibilitatea supravegherii, alături de BNR, a valorii exterioare a monedei naționale, acoperind (sau preluând) astfel diferențele de curs valutar nefavorabil ale acesteia.
Toate aceste echilibre trebuie să fie asigurate de către trezorerie în condițiile realizării politicii economice a statului de drept, trezoreria trebuind să se situeze în centrul "pilotajului macroeconomic" .Pornind de la câteva considerații de ordin teoretic, menționate anterior, cu privire la trezorerie – ca instrument operativ al politicii financiare – putem concluziona că trezoreria poate fi definită astfel: "Trezoreria este un organism financiar de stat care asigură menținerea marilor echilibre financiare și monetare, efectuând operațiunile de casă, bancă și contabilitate necesare finanțelor publice și exercitând o activitate de tutelă, finanțare și impuls în materie economică și financiară".Reuniunea acestor elemente într-o acțiune coordonată formează politica financiară a oricărui stat bine structurat și bine stabilizat, care are toate instituțiile sale financiare într-o funcționalitate cât mai apropiată de necesitățile obiective ale perioadei pe care acesta o parcurge.
3.1.3. Sistemul de organizare a trezoreriei
Trezoreria finanțelor publice este organizată într-un sistem unitar, atât la nivel central, cât și teritorial, în scopul cuprinderii tuturor operațiunilor financiare ale sectorului public. Prin sistemul trezoreriei așa cum este conceput, s-a reușit separarea finanțelor sectorului public în conturi distincte deschise la Banca Națională, de resursele proprii ale băncilor comerciale.Sistemul' de organizare a trezoreriei finanțelor publice din țara noastră, conform HG 18/2001 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice se prezintă astfel:
la nivel central,
Trezoreria centrală, este organizată în cadrul Direcției Generale a Trezoreriei Statului și a Direcției Contabilității Publice din Ministerul Finanțelor Publice
la nivel teritorial
Trezoreria Județeană și a municipiului București, este organizată în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Județene sau a municipiului București;
Trezoreria municipală, organizată în cadrul Administrației financiare municipale;
Trezoreria orășenească, organizată în cadrul Administrației financiare orășenești;
Trezoreria comunală organizată în cadrul Administrației financiare comunale.
Trezoreria centrală organizată în cadrul Direcției Generale a Trezoreriei îndeplinește rolul de coordonare și control asupra activității trezoreriilor teritoriale în domeniul datoriei publice interne.
Trezoreria centrală organizată în cadrul Contabilității Publice îndeplinește rolul de coordonare și control asupra trezoreriilor teritoriale și totodată reprezintă organul de sinteză privind activitatea de ansamblu a trezoreriilor publice din țara noastră.
Asigură evidența creditelor bugetare repartizate pentru acțiunile finanțate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, de ordonatorii secundari și le transmite trezoreriilor teritoriale |a care ordonatorii terțiari au conturile deschise;
Organizează la toate trezoreriile din județ activitatea de lansare a emisiunilor de certificate de trezorerie, asigurând repartizarea imprimatelor respective, funcționarea casieriilor, instruirea personalului, și alte măsuri;
Asigură funcționarea în bune condiții a sistemului informațional la nivelul fiecărei trezorerii pe baza căruia se ține contabilitatea și se realizează raportarea execuției bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale și extrabugetare;
Colaborează cu celelalte direcții de specialitate din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Județene pe baza programelor informatice stabilite în acest scop pentru furnizarea datelor privind încasarea veniturilor bugetare atât pe subdiviziunile clasificației bugetare cât și pe persoane juridice pentru conturile prevăzute în norme a se ține evidența analitică pe plătitori;
Dispune măsuri pentru asigurarea încheierii exercițiului financiar la activitatea de trezorerie la nivelul județului;
Întocmește bilanțul contabil centralizat ai trezoreriei la nivelul județului, analizează conturile de activ și pasiv din bilanț și elaborează raportul de analiză;
Coordonează și organizează activitatea compartimentelor casierie tezaur în ceea ce privește asigurarea numerarului necesar efectuării plăților, redistribuirea soldului de casă și stabilirea plafoanelor de casă;
Verifică activitatea trezoreriilor locale din subordine pe baza planului tematic transmis de Direcția Generală a Trezoreriei și Contabilitate Publică din cadrul Ministerului Finanțelor Publice și stabilește măsuri pentru îmbunătățirea funcționării mecanismelor trezoreriei statului
Analizează periodic pe baza rapoartelor întocmite în urma verificării efectuate, activitatea fiecărei trezorerii și stabilește măsuri pentru îmbunătățirea muncii în acest sector. Principalele probleme se comunică lunar la Direcția Generală din Ministerul Finanțelor;
Examinează funcționarea sistemului informațional, a bazei tehnice din dotare și propune Direcției Generale a Trezoreriei din Ministerul Finanțelor, măsuri pentru eliminarea eventualelor neajunsuri rezultate.
Principalele atribuții ale fiecărui compartiment serviciu (birou) din cadrul Direcției de trezorerie și contabilitate publică județene stabilite prinRegulamentul de organizare și funcționare al Direcției Generale a Finanțelor Publice Județene, aprobat prin Ordin al ministerului finanțelor sunt:
I. Serviciul (biroul) buget și contabilitate publică
Atribuții:
organizează și coordonează acțiunea de elaborare- de către ordonatorii principali de cfredite a proiectelor bugetelor locale, potrivit Legii finanțelor publice locale nr. 189/1998 și a metodologiei elaborate de Ministerul Finanțelor Publice în acest sens;
verifică, centralizează și întocmește sinteza proiectelor bugetelor locale pe ansamblul județului, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, în etapele prevăzute de Legea privind finanțele publice locale, pe care le depune la Ministerul Finanțelor Publice;
asigură transmiterea la ordonatorii principali de credite a limitelor sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și ale transferurilor cu destinație specială stabilite de Ministerul Finanțelor Publice, potrivit criteriilor de repartizare pe unități administrativ-teritoriale, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale;
elaborează calcule (variante) privind nivelul veniturilor și cheltuielilor bugetelor locale, pe bugete componente, precum și a mijloacelor de echilibrare a bugetului fiecărei unități administrativ-teritoriale cu surse de la bugetul de stat;
după aprobarea Legii bugetului de stat, asigură asistența tehnică de specialitate pentru repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și comunică transferurile din bugetul de stat cu destinație specială aprobate de Ministerul Finanțelor Publice pe ansamblul județului și pe proiecte cu asemenea finanțare;
transmite la Ministerul Finanțelor Publice propunerile de repartizare pe trimestre a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și a transferurilor cu destinație specială, după care comunică ordonatorilor principali de credite repartizarea pe trimestre aprobată;
urmărește ca în termen de 30 de zile de ia intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat, proiectele bugetelor locale să fie aprobate de către consiliile locale și județene, iar pe baza bugetelor locale aprobate, în condițiile legii, întocmește și transmite la Ministerul Finanțelor Publice bugetul centralizat pe ansamblul județului cu repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor, grupate pe comune, orașe, municipii și bugetului propriu ai județului, pe structura clasificației bugetare stabilită de Ministerul Finanțelor Publice;
verifică listele de investiții aprobate ca anexă la bugetul local de către consiliul local, urmărindu-se ca obiectivele înscrise în programul de investiții să aibă documentațiile tehnico- economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiții elaborate și aprobate potrivit dispozițiilor legale;
asigură centralizarea bugetelor locale rectificate de către consiliile locale și județene pe parcursul exercițiului bugetar la termenele stabilite prin actele normative emise în acest scop și întocmește sinteza pe ansamblul județului;
verifică, analizează și centralizează dările de seamă contabile trimestriale și anuale privind execuția bugetelor locale, a mijloacelor extrabugetare și prezintă Ministerului Finanțelor Publice caietul de dare de seamă privind execuția bugetului pe ansamblul județului la termenele prevăzute în normele metodologice;
efectuează lucrări de sinteză și analiză privind elaborarea și execuția bugetelor locale și pe baza concluziilor prezintă propuneri pentru îmbunătățirea stadiului execuției bugetare;
asigură transmiterea ia ordonatorii principali de credite a normelor metodologice, precizărilor și a altor informații privind elaborarea și execuția bugetelor locale și organizează instruiri cu contabilii consiliilor locale cu privire la aplicarea acestora;
verifică și avizează notele justificative ale ordonatorilor principali de credite și asigură deschiderea de credite pentru transferurile din bugetul de stat către bugetele locale cu destinație specială;
asigură alocarea de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe seama ordonatorilor principali de credite, cu încadrare în prevederile anuale și trimestriale aprobate;
verifică, analizează și centralizează, de la toate instituțiile publice (indiferent de subordine) din județ, datele și informațiile privind realizarea numărului de salariați și a fondului de salarii aferent, la sfârșitul semestrelor 1 și 2 din fiecare an, potrivit iegii și a normelor metodologice elaborate în acest sens. in acest scop, colaborează și cu Direcția Generală a Muncii și Protecției Sociale județeană;
urmărește și participă efectiv în comisiile privind organizarea licitațiilor pentru achiziții publice și lucrări de bunuri și de servicii, ca reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, în care scop verifică modul în care este aplicat în teritoriu Regulamentul privind organizarea licitațiilor, achizițiilor publice de lucrări de bunuri și servicii, cu referire la: organizarea procedurii de licitații, publicitatea acestora, prezentarea, primirea, deschiderea și acceptarea ofertelor etc.Analizează și avizează decizia luată de conducerea persoanei juridice achiziționate, ca răspuns la constatările înaintate de ofertanții participanți la achizițiile publice de lucrări, de bunuri și servicii. Analizează documentațiile de achiziție a lucrărilor, bunurilor și serviciilor dintr-o singură sursă, prezentate de persoane juridice achizitoare și supun conducerii direcției utilizarea procedurii de achiziție, în conformitate cu prevederile legale;
în conformitate cu prevederile legale la solicitarea primăriilor comunale, orășenești și municipale, Consiliul Județean, participă în comisiile pentru examinarea și promovarea în funcții a personalului din compartimentele financiar-contabile ale acestora, în care scop, prezintă directorului trezoreriei concluziile desprinse și împuternicirea respectivă pentru semnare.
II. Serviciul administrarea și contabilitatea contului curent al Trezoreriei
Atribuții:
– organizează și conduce evidența tehnico-operativă și conta-bitatea contului curent general al trezoreriei statului deschis la sucursala B.N.R., în care se înregistrează operațiunile de încasări și plăți;
– verifică pe baza extrasului de cont și a documentelor anexate la acestea, primite de la sucursala 6.N.R., operațiunile de încasare a veniturilor bugetare și le transmite la trezoreriile teritoriale în funcție de sediul fiscal al plătitorului de impozite și taxe;
– asigură înregistrarea zilnică a operațiunilor de încasări și plăți derulate prin contul curent general al trezoreriei statului și urmărește concordanța soldurilor contului de corespondent al trezoreriilor locale cu cele din contabilitatea proprie;
– efectuează zilnic decontarea din contul general al trezoreriei statului a documentelor de plăți transmise de către trezoreriile locale și urmărește aplicarea procedurilor de decontări de valori mici și mari și le prezintă unităților bancare la termenele stabilite de acestea;
– întocmește la finele fiecărei zile balanța de verificare, iar soldurile conturilor de corespondență se verifică prin sondaj cu trezoreriile locale;
– primește dispoziții bugetare prin corespondență de la Ministerul Finanțelor Publice pe care le transmite ordonatorilor secundari de ia nivelul județului, precum și trezoreriilor locale la care au conturile deschise;
– pe baza cererilor trezoreriilor operative privind alimentarea cu numerar pentru efectuarea de plăți, procedează la întocmirea documentelor pentru virarea sumelor în conturile trezoreriilor deschise |a filialele băncilor comerciale din județ;
– elaborează și raportează zilnic, lunar, trimestrial și anual execuția bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a fondurilor speciale și a mijloacelor extrabugetare în structura și la termenele stabilite prin norme de către Ministerul Finanțelor Publice;
– analizează modul de efectuare a înregistrării operațiunilor în contabilitatea trezoreriei în conformitate cu normele în vigoare și propune transmiterea de precizări la trezoreriile locale pentru eliminarea neajunsurilor;
– elaborează și întocmește lucrări în legătură cu.vânzarea și răscumpărarea certificatelor de trezorerie, plata dobânzilor și constituirea depozitelor în contul trezoreriei;
– elaborează trimestrial și anual bilanțul contabil ai trezoreriei statului la nivelul județului, examinează soldurile conturilor din bilanț și întocmește raportul de analiză care se prezintă Ministerului Finanțelor Publice la termenele stabilite de către acesta;
– pe baza normelor metodologice ale Ministerului Finanțelor Publice stabilește măsuri specifice pentru încheierea exercițiului financiar urmărește încheierea execuției pe fiecare buget și stabilește rezultatele acestora în conturile corespunzătoare.
III Serviciul (biroul) urmărirea activității de vânzare și gestiune a titlurilor de stat și a certificatelor de trezorerie
Atribuții:
urmărește aplicarea normelor metodologice ale Ministerului Finanțelor Publice, cu privire la derularea prin unitățile trezoreriei statului a operațiunilor legate de certificatele de trezorerie emise pentru populație;
dispune măsuri pentru organizarea atât la nivelul trezoreriei județene cât și ia trezoreriile din subordine a operațiunilor privind vânzarea certificatelor de trezorerie pentru populație, inclusiv a răscumpărării acestora și a plății dobânzilor, în condiții de securitate;
asigură instruirea personalului trezoreriei în legătură cu operațiunile legate de certificatele de trezorerie pentru populație care efectuează operațiuni cu privire ia completarea, verificarea și gestionarea certificatelor de trezorerie pentru populație, întocmirea documentelor, a registrelor, încheierea casieriei etc.;
asigură însușirea de către toți salariații trezoreriei, a prevederilor prospectelor de emisiune aferente fiecărei emisiuni de certificate de trezorerie pentru populație, publicarea și afișarea acestora pentru informarea publicului, precum și transmiterea acestuia la trezoreriile din subordine;
asigură ridicarea carnetelor de certificate de trezorerie pentru populație (CTP) tipărite, de la Regia Autonomă-lmprimeria Națională și transportul acestora în condiții de securitate, distribuie trezoreriilor din subordine carnete CTP asigurând evidența strictă a acestora conform normelor metodologice ale Ministerului Finanțelor Publice;
în cazul certificatelor de trezorerie pentru populație în forma materializată, asigură în cantități suficiente fa toate ghișeele, pe perioada emisiunilor, a certificatelor de trezorerie pentru populație, cât și a tuturor celorlalte formulare specifice activităților ocazionate de emisiunea și răscumpărarea acestora;
calculează dobânzile pentru perioada de subscriere a certificatelor de trezorerie pentru populație în sumă absolută și le comunică tuturor trezoreriilor din județ, pentru a fi avute în vedere la completarea formularelor de certificate de trezorerie pentru populație;
supraveghează activitatea de vânzare a certificatelor de trezorerie pentru populație, precum și modul de încasare a contravalorii acestora, răscumpărarea CTP, calculul și plata dobânzilor, întocmirea documentelor, conducerea evidențelor, la trezoreria județeană precum și ia trezoreriile din subordine;
primește de la trezoreriile din subordine situațiile prevăzute de normele metodologice și întocmește în termenele stabilite, situațiile privind vânzarea și răscumpărarea CTP, plata dobânzilor pe structura acestora precum și cele referitoare la stocul de CTP neutilizat în județul respectiv;
elaborează rapoarte cu privire la modul de derulare a operațiunilor legate de emisiunea și răscumpărarea CTP și propune măsuri operative pentru eliminarea neajunsurilor constatate;
inițiază acțiuni la nivel local pentru informarea publicului cu privire la emisiunea CTP și pentru a face cunoscute prevederile prospectului de emisiune;
desfășoară activități pentru stimularea persoanelor fizice de a subscrie, potrivit precizărilor Ministerului Finanțelor Publice.
IV Serviciul (biroul) îndrumarea și verificarea activității trezoreriilor locale
Atribuții:
organizarea efectuării operațiunilor de încasări și plăți în numerar de la persoane fizice și juridice, analiza fluxului operațiunilor, verificarea documentelor, gestiunea casei-tezaur, restituirea de venituri prin casierie;
urmărește fluxul operațiunilor de încasare a veniturilor bugetare prin virare din conturi deschise la băncile comerciale; întocmirea corectă și cu toate elementele a documentelor de plată; înscrierea conturilor potrivit clasificației bugetare; evidențierea zilnică a încasărilor; organizarea și conducerea evidenței analitice a încasării impozitelor și taxelor pe plătitori; respectarea procedurilor de amânare, eșalonare, compensare a diferitelor surse de venituri; analiza conturilor pe plătitori inclusiv a balanțelor de verificare.
verificarea modului de finanțare a cheltuielilor bugetare; controlul efectuat asupra cheltuielilor; deschiderea creditelor bugetare și evidențierea corectă pe conturi în contabilitate; verificarea semnăturilor pe documente care angajează plăți; decontarea zilnică din conturile de cheltuieli a documentelor prezentate de instituțiile publice, respectarea limitei și destinației creditelor bugetare deschise; eliberarea extraselor de cont titular: certificarea plăților de casă a disponibilităților în bilanțul ordonatorilor de credite;
constituirea și utilizarea fondurilor speciale; legalitatea constituirii fondurilor și respectarea destinației și utilizării acestora; modul de colectare a veniturilor fondurilor speciale și transferarea sumelor în conturile ordonatorilor principali de credite;
gestionarea mijloacelor extrabugetare de către ordonatorii de credite; respectarea dispozițiilor legale care dau dreptul la constituirea acestor mijloace extrabugetare; existența bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate pentru mijloacele extrabugetare; modul de efectuare a cheltuielilor și respectarea destinației mijloacelor extrabugetare;
organizarea operațiunilor de vânzare, răscumpărare și transformarea în depozite a certificatelor de trezorerie pentru populație, plata dobânzilor din fondurile alocate cu această destinație; asigurarea evidenței nominale; primirea, utilizarea și justificarea certificatelor de trezorerie ca imprimate;
organizarea și funcționarea contabilității trezoreriei; înregistrarea zilnică a operațiunilor de încasări și plăți; folosirea corectă a conturilor din pianul de conturi; întocmirea zilnică a balanței de verificare; analiza conturilor; elaborarea lucrărilor privind raportarea execuției financiare la termenele stabilite de Ministerul Finanțelor Publice, elementele care au stat la baza informărilor periodice și a bilanțurilor contabile;
informează despre funcționarea sistemului informațional ai trezoreriei statului și propune măsuri pentru îmbunătățirea acestuia corespunzător operațiunilor efectuate, precum și pentru dotare cu echipamentde lucru.
Trezoreriile teritoriale organizate la nivelul municipiilor, orașelor și comunelor sunt unități operative care au ca atribuții asigurarea execuției bugetare pentru bugetul de stat, bugetele locale bugetul asigurărilor sociale, bugetele fondurilor speciale.
Acestea sunt:
a) Trezoreria municipală organizată în cadrul Administrației finanțelor publice, sub denumirea de Trezorerie și contabilitate publică, este subordonată directorului adjunct și are în structură, potrivit organigramei aprobate, următoarele compartimente:
Serviciul (biroul) încasări și evidența veniturilor;
Serviciul (biroul) verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice;
Serviciul (biroul) de vânzare și gestiune a titlurilor de stat și a certificatelor de trezorerie;
Serviciul (biroul) administrarea și contabilitatea contului curent ai trezoreriei;
Serviciul (biroul) casierie tezaur;
Serviciul (biroul) administrarea conturilor persoanelor fizice și juridice (agenți economici, medici de familie etc.)
Principalele atribuții ale ale fiecărui compartiment serviciu (birou) din cadrul trezoreriilor municipale stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare a Administrației finanțelor publice a municipiului aprobat prin Ordin al ministrului finanțelor publice sunt:
I. Serviciul (biroul) încasarea și evidența veniturilor
Atribuții:
verifică documentele de încasare în numerar și prin virament a veniturilor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, fondurilor speciale și extrabugetare și altor fonduri din punct de vedere al legalității, termenelor de plată, încadrarea corectă pe subdi- viziunile clasificației bugetare;
urmărește încadrarea corectă pe surse de venituri și bugete componente în conformitate cu legislația în vigoare și cu conturile deschise în acest sens, pe plătitori;
conduce evidența veniturilor încasate pe surse conform subdiviziunilor clasificației bugetare aprobate, pe bugete componente și fonduri, precum și evidența analitică pe plătitori, prevăzută de norme;
răspunde de păstrarea și evidențierea tuturor documentelor ce fac obiectul activității desfășurate urmărind circuitul acestora în cadrul legal;
verifică și avizează prelevarea din veniturile bugetare încasate a sumelor pentru constituirea fondurilor de stimulare a personalului potrivit reglementărilor legale;
întocmește jurnalul privind încasarea veniturilor, înregistrarea în ordine cronologică și sistematică a operațiunilor efectuate numai pe baza documentelor justificative (foi de vărsământ, ordine de plată sau dispoziție de încasare, etc.) indicându-se corect conturile sintetice și analitice;
verifică operațiunile înregistrate în conturile de venituri cu debitul conturilor "Casa" și "Cont corespondent al trezoreriei la B.N.R";
transmite sub semnătura șefului de serviciu la serviciul contabilitate decontări, jurnalul de înregistrare și documentele care au stat la baza înregistrării;
analizează și verifică documentele privind compensarea între unele impozite și taxe, aprobate și transmise de organele fiscale și înregistrează operațiunile respective în evidența sintetică și analitică;
stabilește la finele anului sinteza încasării veniturilor pe localități și în cadrul acestora pe bugete componente cu desfășurarea pe capitole și subcapitole;
asigură la finele anului închiderea conturilor sintetice și analitice de venituri;
îndosariază și arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activității desfășurate;
urmărește implementarea în operațiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia execuției de casă la partea de venituri;
II. Serviciul (biroul) verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice
Atribuții:
exercită controlul asupra documentelor de piăți prezentate de ordonatorii de credite, asigură în mod deosebit respectarea încadrării plăților în limita creditelor bugetare repartizate pe subdiviziunile clasifica-ției bugetare potrivit prevederilor din bugetele aprobate, precum și în limita disponibilităților aflate în cont, după caz;
verifică documentele și deschide pe seama ordonatorilor de credite conturile de cheltuieli și de disponibilități aplicând prevederile din normele metodologice;
conduce evidența analitică a cheltuielilor pe categoriile bugetelor de stat, locale, asigurărilor sociale de stat și în cadrul acestora pe capitole și titluri, precum și a fondurilor speciale și a mijloacelor extrabugetare pe titulari;
verifică documentele privind deschiderea creditelor din bugetul de stat și bugetele locale și asigură evidența pe subdiviziunile ciasificației bugetare;
verifică documentele privind finanțarea investițiilor instituțiilor publice din fondurile bugetare și extrabugetare potrivit normelor Ministerului Finanțelor Publice, asigurând evidențierea pe obiective și surse;
întocmește jurnale zilnice de înregistrare a plăților prin conturile deschise pe seama ministerelor și instituțiilor publice înregistrând în ordine cronologică și sistematică operațiile efectuate numai pe bază de documente justificative (ordine de plată sau dispoziții de încasare), indicându-se corect conturile sintetice și analitice;
verifică operațiunile înregistrate în conturile de cheltuieli cu creditul conturilor "Casa" și "Cont corespondent al trezoreriei la B.N.R.";
transmite sub semnătura șefului de serviciu la serviciul contabilitate-decontări jurnalele de înregistrare a cheltuielilor și documentelor justificative care au stat la baza înregistrării;
conduce evidența analitică a conturilor de cheltuieli și disponibilități deschise pe ministere și instituții publice subordonate și eliberează extrasele de cont împreună cu documentele justificative;
conduce .evidența zilnică a plăților în numerar pe simbolurile planului de casă;
stabilește plafoanele de casă pe instituții și întocmește graficul lunar de plăți în numerar;
întocmește periodic și la finele anului sinteza cheltuielilor și propune măsuri pentru realizarea execuției de casă în bune condiții;
asigură la finele anului închiderea operațiunilor în conturile de cheltuieli și disponibilități;
urmărește implementarea în operațiunile trezoreriei a noiior reglementări pe linia execuției de casă ia partea de cheltuieli;
îndosariază și arhivează documentele ce au făcut obiectul activității serviciului;
răspunde de păstrarea și evidența tuturor documentelor ce fac obiectul activității, urmărind circuitul legal al acestora;
III. Serviciul (biroul) de vânzare și gestiune a titlurilor de stat și a certificatelor de trezorerie
Atribuții:
asigură păstrarea și utilizarea, cu ajutorul evidenței specifice pentru documentele cu
regim special a certificatelor de trezorerie în forma materializată pe emisiuni distincte și în cadrul acestora pe termene, scadență și valori nominale;
organizează și efectuează operațiunile de încasare din vânzarea certificatelor de trezorerie în cadrul termenelor de începere și închidere a emisiunilor;
la răscumpărarea certificatelor de trezorerie, asigură rambursa-rea la termenul stabilit a valorii nominale a certificatelor de trezorerie vândute și prezentate de persoanele fizice, inclusiv a dobânzii aferente perioadei subscrise ca și a dobânzii la vedere pentru certificatele de trezorerie transformate în certificate de depozit;
conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie și a ceior transformate în certificate de depozit, vândute populației, a celor răscumpărate pe emisiuni, termene, valori nominale, beneficiari și surse de acoperire;
întocmește balanțele de verificare, precum, și situațiile de raportare, zilnice și periodice, privind vânzarea și răscumpărarea certificatelor de trezorerie conform normelor Ministerului Finanțelor Publice
urmărește circuitul strict al tuturor documentelor legate de vânzarea și răscumpărarea certificatelor de trezorerie;
IV. Serviciul (biroul) administrarea și contabilitatea contului curent al trezoreriei
Atribuții:
asigură contabilitatea sintetică și analitică privind execuția de casă a bugetului de stat, bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a mijloacelor extrabugetare și a fondurilor cu destinație specială, prin înregistrarea în conturile sintetice și analitice, în ordine cronologică și sistematică a tuturor operațiunilor de încasări și plăți, pe baza documentelor justificative și a planului de conturi;
administrează "contul corespondent al trezoreriei" deschis la Direcția județeană de trezorerie;
pregătește și eliberează zilnic extrase de cont pentru conturile de venituri și cheltuieli ale unităților arondate;
întocmește lucrări privind execuția de casă a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale și extrabugetare precum și a contului trezoreriei;
întocmește zilnic și lunar balanțe de verificare pe care le analizează;
calculează și înregistrează dobânzile egale la fondurile de disponibilități stabilite legal;
exercită sarcinile specifice legate de operațiunile cu numerar;
urmărește implementarea în operațiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia execuției bugetare de casă;
asigură lucrările de încheiere a execuției financiare la finele anului, precum și întocmirea bilanțului contabil anual;
îndosariază și arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activității.
V. Serviciul (biroul) casier-tezaur
Atribuții:
efectuează operațiunile de încasări și plăți în numerar pe baza documentelor de încasări și plăți verificate de serviciul de încasări și evidența veniturilor după caz;
verifică, numără și împachetează corespunzător numerarul încasat, întocmește jurnalele casei de încasări, casei de plăți și casei-tezaur;
conduce zilnic evidența intrărilor și ieșirilor de numerar, stabilește soldul zilnic, confruntă soldul zilnic din jurnalul de casă cu cel faptic existent în casierie;
ridică numerar din contul de disponibil deschis la Banca Națională în scopul asigurării necesarului de numerar pentru efectuarea plăților prin casierie.
urmărește încadrarea în plafonul de casă și depune suma ce depășește plafonul în contul curent ai trezoreriei statului deschis la banca;
asigură integritatea, securitatea numerarului existent în casierie în timpul zilei operative, depozitarea acestuia în condiții de siguranță la finele zilei, închiderea și sigilarea caselor în prezența directorului adjunct și a deținătorului de chei și predarea sub semnătură în grija celor în drept, la finele zilei;
urmărește circuitul documentelor de încasări și plăți în numerar în scopul asigurării integrității acestora;
îndosariază și arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activității;
întocmește periodic situații privind mișcarea numerarului pe care le transmite în termen organelor competente.
VI. Serviciul (biroul) administrarea conturilor persoanelor fizice și juridice (agenți economici, medici de familie, etc.)
Atribuții:
preluarea dosarelor juridice în vederea deschiderii conturilor: agenților economici care au de încasat sume de la instituțiile publice pentru, livrări de mărfuri, prestări de servicii, executări de lucrări, etc; regiilor autonome și societăților comerciale care beneficiază de transferuri și subvenții de la buget; persoanelor fizice autorizate, pentru activitatea medicală (medici de familie, medici stomatologi, medici veterinari);
organizează efectuarea operațiunilor de încasare a veniturilor în conturile 50.69 "Disponibil al agenților economici"; 50.70 "Disponibil din transferuri și subvenții"; 50.74 "Disponibil al medicilor de familie" și exercită controlul preventiv asupra documentelor preluate;
organizează efectuarea operațiunilor de plăți din conturile 50.69-50.70; 50.74;
asigură transmiterea zilnică a soldurilor conturilor 50.69 și 50.7fj Direcției de administrare a veniturilor statului în vederea stabilirii datoriilor acestora către B.S; B.L.; Fd. speciale.
efectuează operațiuni de executare silită asupra conturilor agenților economici;
calculează lunar dobândă la disponibilitățile aflate în conturile 50.69 "Disponibil al agenților economici";
emite ziinic extrase de cont;
asigură corespondența cu titularii de cont;
asigură decontările interbancare cu borderou de plăți;
efectuează predarea documentelor de încasări și plăți pe bază de registru de plăți la serviciul venituri, ia serviciul cheltuieli, la serviciul colectarea și urmărirea veniturilor;
întocmește dosarul zilei pentru operațiunile efectuate.
b) Trezoreria orășenească și comunală organizată în cadrul Administrației finanțelor publice a orașului cât și trezoreria organizată în cadrul Administrației finanțelor publice a comunei, este subordonată șefului de serviciu (birou) este organizată la nivelul serviciului (biroului) și are în structură potrivit organigramei aprobate următoarele compartimente:
compartimentul încasarea și evidența veniturilor;
compartimentul verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice
compartimentul de vânzare și gestiune a titlurilor de stat și a certificatelor de trezorerie;
compartimentul administrarea și contabilitatea contului curent al trezoreriei;
compartimentul casierie tezaur.
Principalele atruibuții ale fiecărui compartiment din cadrul trezoreriei orășenești și comunale sunt stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare a Administrațiilor finanțelor publice a orașului și a comunei, aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice sunt:
I. Compartimentul încasarea și evidența veniturilor
Atribuții:
verifică documentele de încasare, în numerar și prin virament, a veniturilor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, fondurilor speciale și altor fonduri din punct de vedere al legalității, termene de plată, încadrarea corectă pe subdiviziunile clasificației bugetare;
urmărește încadrarea corectă, pe surse de venituri și bugete componente, cu legislația în vigoare și cu conturile deschise în acest sens pe plătitori;
conduce evidența veniturilor încasate pe surse conform-subdiviziunilor clasificației bugetare aprobate pe bugete componente și fonduri, precum și evidența analitică pe plătitor prevăzute în norme;
răspunde de păstrarea și evidențierea tuturor documentelor ce fac obiectul activității desfășurate urmărind circuitul acestora în cadrul legal;
verifică și avizează prelevarea din veniturile bugetare încasate a sumelor pentru constituirea fondurilor de stimulare a personalului potrivit reglementărilor în vigoare;
întocmește jurnalul privind încasarea veniturilor, înregistrând în ordine cronologică ,și sistematică, operațiunile efectuate numai pe baza documentelor justificative (foi de vărsământ, ordine de plată sau dispoziție de încasare etc.) indicându se corect conturile sintetice și analitice;
verifică operațiunile înregistrate în conturile de venituri cu debitul conturilor" Casa" și "Cont curent al trezoreriei la B.N.R";
predă sub semnătură, compartimentului contabilitate-decontări, jurnalul de înregistrare a veniturilor și documentele care au stat ia baza înregistrării;
analizează și verifică documentele privind compensarea între unele impozite și taxe aprobate și transmise de organele fiscale și înregistrează operațiunile respective în evidența sintetică și anaitică;
stabilește la finele anului, sinteza încasării veniturilor pe localități și în cadrul acestora pe bugete componente, cu desfășurarea pe capitole și subcapitole;
asigură la finele anului închiderea conturilor sintetice și analitice de venituri;
îndosariază și arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activității desfășurate;
urmărește implementarea în operațiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia execuției de casă la partea de venituri;
II. Compartimentul verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice
Atribuții:
exercită controlul asupra documentelor de plăți prezentate de ordonatorii de credite, asigurând în mod deosebit respectarea încadrării plăților în limita creditelor bugetare, repartizate pe subdiviziunile clasifica-ției bugetare potrivit prevederilor din bugetele aprobate, precum și în limita disponibilităților aflate în cont, după caz;
verifică documentele și deschide pe seama ordonatorilor de credite conturile de cheltuieli și de disponibilități aplicând prevederile din normele metodologice;
conduce evidența analitică a cheltuielilor, pe categoriile bugetelor de stat și în cadrul acestora pe capitole și titluri, precum și a fondurilor speciale și a mijloacelor extrabugetare pe titulari;
verifică documentele privind finanțarea investițiilor inscituțuiilor publice din fondurile bugetare și extrabugetare potrivit normelor Ministerului Finanțelor Publice, asigurând evidențierea pe obiective și surse;
întocmește jurnalele zilnice de înregistrare a plăților prin conturile deschise pe seama instituțiilor pubiice înregistrând în ordine cronologică și sistematică operațiile efectuate numai pe bază de documente justificative (cecuri, ordine de plată sau dispoziții de încasare) indicânduse corect conturile sintetice și analitice;
verifică operațiunile înregistrate în conturile de cheltuieli cu creditul conturilor "Casa" și "Cont corespondent al trezoreriei la B.N.R";
transmite sub semnătura, compartimentului contabilitate-decon-tări, jurnalele de înregistrare a cheltuielilor și documentelor justificative care au stat la baza înregistrării;
conduce evidența analitică a conturilor de cheltuieli și disponibilități deschise pe instituții publice și eliberează extrasele de cont cu documentele justificative;
conduce evidența zilnică a plăților în numerar pe simbolurile planului de casa;
stabilește plafoanele de casă pe instituții și întocmește graficul lunar de plăți în numerar;
întocmește periodic și la finele anului sinteza cheltuielilor și propune măsuri pentru realizarea execuției de casă în bune condiții;
asigură la finele anului închiderea operațiunilor în conturile de cheltuieli și disponibilități;
urmărește implementarea în operațiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia execuției de casă la partea de cheltuieli;
îndosariază și arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activității serviciului;
răspunde de păstrarea și evidența tuturor documentelor ce fac obiectul activității, urmărind circuitul legal al acestora;
III. Compartimentul de vânzare și gestiune a titlurilor de stat și a certificatelor de trezorerie
Atribuții:
asigură păstrarea și utilizarea, cu ajutorul evidenței specifice pentru documentele cu regim special a certificatelor de trezorerie în forma materializată pe emisiuni distincte și în cadrul acestora pe termene, scadență și valori nominale;
organizează și efectuează operațiunile de încasare din vânzarea certificatelor de trezorerie în cadrul termenelor de începere și închidere a emisiunilor;
la răscumpărarea certificatelor de trezorerie, asigură rambursarea la termenul stabilit a valorii nominale a certificatelor de trezorerie vândute și prezentate de persoanele fizice, inclusiv a dobânzii aferente perioadei subscrise ca și a dobânzii la vedere pentru certificatele de trezorerie transformate în certificate de depozit;
conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie și a celor transformate în certificate de depozit, vândute populației, a celor răscumpărate pe emisiuni, termene, valori nominale, beneficiari și surse de acoperire;
întocmește balanțele de verificare, precum, și situațiile de raportare zilnice și periodice privind vânzarea și răscumpărarea certificatelor de trezorerie conform normelor Ministerului Finanțelor Publice;
urmărește circuitul strict al tuturor documentelor legate de vânzarea și răscumpărarea certificatelor de trezorerie;
IV. Compartimentul administrarea și contabilitatea contului curent al trezoreriei
Atribuții:
asigură contabilitatea sintetică și analitică privind execuția de casă a bugetului de stat, bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a mijloacelor extrabugetare și a fondurilor cu destinație specială, prin înregistrarea în conturile sintetice și analitice, în ordine cronologică și sistematică a tuturor operațiunilor de încasări și plăți, pe baza documentelor justificative și a pianului de conturi;
administrează "contul corespondent al trezoreriei" deschis la Direcția județeană de trezorerie;
asigură efectuarea operațiunilor de decontare internă și cele prin Direcția județeană de trezorerie;
pregătește și eliberează zilnic extrase de cont pentru conturile de venituri și cheltuieli ale unităților arondate;
întocmește lucrări privind execuția de casă a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale și extrabugetare precum și a contului trezoreriei;
întocmește zilnic și lunar balanțe de verificare pe care le analizează;
calculează și înregistrează dobânzile legale la fondurile de disponibilități stabilite legal;
exercită sarcinile specifice legate de operațiunile cu numerar;
urmărește implementarea în operațiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia execuției bugetare de casă;
asigură lucrările de încheiere a execuției financiare la finele anului, precum și întocmirea bilanțului contabil anual;
îndosariază și arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activității.
V. Compartimentul caserie-tezaur
Atribuțiii:
efectuează operațiunile de încasări și plăți în numerar pe baza documentelor de încasări și plăți verificate de compartimentul încasări și evidență a veniturilor bugetare sau compartimentul verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice din cadrul trezoreriei;
verifică, numără și împachetează corespunzător numerarul încasat, întocmește jurnalele casei de încasări, casei de plăți și casei-tezaur;
conduce zilnic evidența intrărilor și ieșirilor de numerar, stabilește soldul zilnic, confruntă soldul zilnic din "jurnalul de casă" cu cei faptic existent în casierie;
urmărește încadrarea în plafonul de casă și depune suma ce depășește plafonul în "contul curent al trezoreriei statului" deschis la bancă;
asigură integritatea, securitatea numerarului existent în casierie în timpul zilei operative, depozitarea în condiții de siguranță la finele zilei operative, închiderea și sigilarea caselor în prezența șefului de serviciu și a deținătorilor de chei și predarea sub semnătură în grija celor în drept, la finele zilei operative;
urmărește circuitul documentelor de încasări și plăți în numerar în scopul asigurării integrității acestora;
îndosariază și arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activității;
întocmește periodic situații privind mișcarea numerarului pe care le transmite în termen;
CAPITOLUL IV
ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE PRIN TREZORERIE
4.1. Veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor locale
Veniturile bugetului de stat, reprezintă principalele resurse financiare publice care sunt mobilizate la dispoziția statului, în condițiile legii. Aceste venituri se constituie, conform legii, pe seama impozitelor, taxelor, contribuțiilor și veniturilor nefiscale încasate de la agenți economici și contribuabili (persoane fizice), din vărsăminte de la instituțiile publice cât și alte venituri aprobate anual prin legea bugetară.
Veniturile, sunt înscrise în bugetul de stat, pe capitole și subcapitole corespunzător clasificației bugetare aprobată prin ordin al ministrului finanțelor publice.
Principalele venituri ale bugetului de stat se grupează după cum urmează:
I. Venituri curente
A. Venituri fiscale
a1) impozite directe, formate din:
impozitul pe profit;
impozitul pe venit;
alte venituri.
a2) impozite indirecte, formate din:
taxa pe valoarea adăugată;
accize și impozit pe circulație;
taxe vamale;
alte impozite indirecte.
B. Venituri nefiscale
vărsăminte din profitul net al regiilor autonome;
vărsăminte de ia instituțiile publice;
diverse venituri.
II. Venituri din capital
Veniturile bugetului asigurărilor sociale, sunt constituite în principal din contribuții pentru asigurările sociale de stat și contribuții pentru pensia suplimentară, aprobate distinct prin legea anuală.a bugetului asigurărilor sociale. Tot prin legea bugetului asigurărilor sociale, sunt aprobate și veniturile Fondului pentru plata ajutorului de șomaj constituit în cea mai mare parte din contribuții de la persoane juridice și fizice care utilizează muncă salariată.Veniturile bugetului asigurărilor sociale, inclusiv cele privind Fondul pentru plata ajutorului de șomaj sunt administrate de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Veniturile proprii ale bugetelor locale, sunt constituite din impozite, taxe și alte venituri cu destinație specială, grupate pe capitole și subcapitole potrivit clasificației indicatorilor privind finanțele publice (aprobată de Ministerul Finanțelor Publice) și sunt aprobate de consiliile locale sau județene, după caz, în condițiile legii.
Veniturile lăsate la dispoziția bugetelor locale pentru echilibrarea acestora prin defalcarea unor sume din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat, sunt aprobate prin legea anuală a bugetului de stat.
4.2. Obligația calculării și vărsării la termen a impozitelor, taxelor, contribuției la asigurări sociale și a altor vărsăminte la buget
Obligația calculării și vărsării la termen a impozitelor, taxelor, contribuției de asigurări sociale și a altor vărsăminte datorate statului, revine, conform legii, agenților economici indiferent de forma de proprietate a acestora precum și instituțiilor publice.
Contribuabili (persoane fizice) au obligația de a vărsa la termen impozitele și taxele datorate statului pe baza comunicării organelor fiscale cu privire la debitele stabilite pentru anul fiscal respectiv. Totodată fiecare contribuabil este obligat să declare cu sinceritate și corectitudine la unitatea fiscală în raza căreia își are domiciliul sau sediul, veniturile realizate, ia la consiliile locale bunurile mobile și imobile pe care le are în proprietate sau obținute cu orice titlu legal, pentru care trebuie să plătească impozite și taxe către bugetul de stat sau bugetul local.
Agenții economici și instituțiile publice au obligația să rețină și să vireze la termen către buget, impozitul pe venit calculat, potrivit legii, asupra veniturilor realizate de angajați sau alte persoane fizice care execută pe bază de contract sau convenție diverse produse, servicii și lucrări.
De asemenea, agenții economici și instituțiile publice au obligația, ca pe baza documentelor de executare silită primite de la organele " fiscale, să rețină din drepturile de salarii ale personalului propriu, sumele datorate și neachitate la termen de către aceștia și să le vireze trezoreriei în raza căreia își au domiciliul pentru a fi evidențiate la încasări și scăzute din rolurile fiscale.
4.3. Modalități de încasare a veniturilor bugetare
Veniturile cuvenite bugetului se încasează în contul trezoreriei astfel:
prin virarea sumelor din inițiativa agenților economici din conturile lor deschise la bănci în contul trezoreriei în raza căreia unitatea își are domiciliul fiscal;
plata în numerar direct la casieria trezoreriei de către contribuabili, precum și încasarea prin agenți fiscali;
Veniturile încasate prin trezorerie sunt urmărite și evidențiate distinct pe fiecare buget și anume:
veniturile bugetului de stat;
veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat;
veniturile bugetelor locale.
În cadrul fiecărui buget se asigură evidența realizării veniturilor pe surse de venituri, respectiv pe capitolele și subcapitolele din clasiîicația bugetară aprobată de Ministerul Finanțelor Publice, precum și pe plătitori (agenți economici, instituții publice, contribuabili persoane fizice).
Ca urmare, prin sistemul de codificare și deschidere a conturilor de venituri, se asigură urmărirea, în cadrul fiecărei trezorerii a veniturilor pe fiecare buget în parte, pe capitolele și subcapitolele de venituri în cadrul acestuia precum și pe plătitori (persoane juridice și fizice).
4.4. Încasarea veniturilor bugetare de la agenții economici, instituții publice șl contribuabili
(persoane fizice)
Agenții economici, indiferent de forma de proprietate, precum și instituțiile publice își achită impozitele și taxele datorate bugetului astfel:
a) Plata prin virament:
cu OPHT (Ordin de plată pe hârtie tip trezorerie, formular tipizat) pe baza căruia banca comercială, pentru agenții economici sau trezoreria în cazul instituțiilor publice, ia care au contul deschis, virează din contul lor în contul trezoreriei, în raza căreia își au domiciliul fiscal, achitarea obligațiilor fiscale către bugetul de stat.
Pentru plata contribuției privind asigurările sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat se utilizează "Dispoziția de plată specială" (formular tipizat). Pe verso formularului se înscriu elementele de calcul și anume: contribuția la asigurările sociale datorată bugetului pe lună precedentă, cheltuielile autorizate conform legii, care se acoperă din contribuția de asigurări sociale, precum și soldul contribuției care se varsă la buget.
Documentul de piață prin cont a impozitelor și taxelor, menționat mai sus, se întocmește de către agenții economici, separat pentru fiecare categorie de venit bugetar (cont de venit bugetar).
b) Plata în numerar
Prin depunerea la casieria trezoreriei a sumelor în numerar reprezentând impozite și taxe. în acest scop, agentul economic se prezintă la compartimentul control și evidența veniturilor în vederea stabilirii sumelor datorate și termenul de plată, după care se întocmește "Nota de plată" care se prezintă casierului. Casierul încasează suma și eliberează "chitanța" sau "foaia de vărsământ" corespunzătoare.
Achitarea impozitelor și taxelor datorate de către contribuabili (persoane fizice)
Pentru achitarea impozitelor și taxelor datorate, persoanele fizice (contribuabili) prezintă compartimentului control și evidența veniturilor, "înștiințările de plată" primite de la organele fiscale, prin care le sunt comunicate debitele din impozite, taxe, amenzi s.a., care urmează a fi achitate în anul fiscal respectiv.
În lipsa "înștiințării de plată" contribuabilii, în vederea achitării impozitelor datorate, pot prezenta organelor fiscale următoarele documente:
chitanțele de plată din perioadele anterioare;
dispozițiile de impunere ale organelor fiscale;
procesele – verbale de contravenții, amenzi etc.;
alte documente din care să rezulte natura și felul obligației de plată către buget.
Pe baza documentelor prezentate de contribuabil și a evidenței proprii nominale condusă în cadrul trezoreriei operative, compartimentul fiscal întocmește "Avizul de plată" (formular tipizat) care se transmite casieriei. Aceasta, prin intermediul casierului pe baza "Avizului de plată" întocmește "chitanța" ca document justificativ de încasare a sumelor (impozitelor) de la contribuabili.
c) Încasarea impozitelor și taxelor prin agenții încasatori
În unele localități încasarea impozitelor și taxelor de la contribuabili se realizează prin agenții încasatori, care eliberează "chitanța tip M.F." pentru sumele încasate. Sumele încasate se depun la casieria trezoreriei pe bază de "borderou" la care se anexează chitanțele. Pentru suma totală încasată potrivit borderoului, casierul trezoreriei eliberează chitanță, foaie de vărsământ după caz.
d) Realizarea și vărsarea la buget a veniturilor obținute din activitatea proprie a instituțiilor publice.
Potrivit legii, instituțiile publice, indiferent de.sistemul de finanțare și de subordonare, au obligația să efectueze operațiunile de încasări și plăți prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului în raze cărora își au sediul și unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli și disponibilități.
Instituțiile publice realizează, în condițiile legii, venituri și din activitatea proprie respectiv din prestări servicii, executări de lucrări și din valorificări de produse s.a., către agenți economici sau populație de la care încasează contravaloarea acestora.
Destinația veniturilor realizate din activitatea proprie de către instituțiile publice este reglementată prin lege și anume:
se varsă integral ca venituri la bugetul de stat sau local, în funcție de subordonare, de către instituțiile finanțate integral din buget, redu-cându-se astfel efortul bugetar;
se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor proprii ale instituțiilor, peste alocațiile bugetare acordate prin bugetul de stat sau bugetele locale, în funcție de subordonare;
se utilizează ca mijloace extrabugetare sau fonduri speciale în cazul instituțiilor publice finanțate din venituri extrabugetare sau din fonduri speciale. Nu se efectuează plăți direct din încasările efectuate, aceste încasări urmând a se depune ia trezorerie.
În funcție de regimul legal al destinației veniturilor instituțiilor publice, operațiunile de încasare și vărsare a veniturilor proprii, se efectuează astfel:
încasarea veniturilor proprii, în numerar prin casieria instituției. Pentru veniturile provenite din lucrările și serviciile executate către populație, care sunt încasate în numerar, prin casieria proprie se eliberează "chitanță" potrivit normelor în vigoare.
Veniturile proprii încasate prin casieria instituției publice, se depun în conturile corespunzătoare deschise la trezorerie potrivit destinației stabilite de reglementările în vigoare. în acest scop, se procedează astfel:
a) instituția comunică, prin adresă scrisă, trezoreriei suma în numerar care urmează a fi depusă în conturi distincte, potrivit destinației legale a acesteia și anume:
suma se varsă în contul de venituri ale bugetului (de stat, asigurărilor sociale după caz) deschis pe capitol și subcapitol bugetar cât și pe instituții, în cazul în care veniturile sunt de virat la buget;
suma se depune în contul de cheltuieli bugetare al instituției publice, în cazul în care veniturile, potrivit legii, se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor proprii ale instituției;
suma se varsă în contul de mijloace extrabugetare, în cazul în care s-a prevăzut prin lege, această destinație.
b) adresa de comunicare trimisă de instituția publică, este verificată de compartimentul încasarea și evidența veniturilor din cadrul trezoreriei, care stabilește și contul în care se varsă suma, după care, se transmite cu viza casieriei către plătitor în vederea încasării sumei și eliberarea "chitanței".
încasarea prin virarea directă în contul de venituri al instituțiilor publice.
Instituțiile publice pot încasa contravaloarea serviciilor prestate, lucrărilor executate sau bunurilor livrate către unitățile beneficiare pe baza următoarelor documente:
"Dispoziție de încasare" emisă de instituția publică în cauză către banca comercială a unității beneficiare a bunurilor livrate sau serviciilor executate cu înscrierea contului în care urmează a se vira suma, potrivit destinației legale a acesteia, (venit la buget, pentru acoperirea cheltuielilor bugetare proprii, sau la venituri extrabugetare, după caz).
"OPHT" întocmit de agentul economic beneficiar, cu înscrierea contului de venituri în care se va vira suma, potrivit destinației legale a acesteia. Acest document se depune la unitatea bancară la care are deschis contul agentul economic sau la trezorerie în căzui unei instituții publice beneficiare.
fila "C.E.C. cu limită de sumă" care se eliberează de agentul economic sau instituția beneficiară pe seama instituției publice care a executat lucrarea sau a prestat serviciul, înscriindu-se contul de venituri în care se virează suma, potrivit destinației acesteia.
Dispoziția de încasare, OPHT sau C.E.C. cu limită de suma, mai sus prezentate, sunt verificate în prealabil de compartimentul încasarea veniturilor din cadrul trezoreriei care deservește instituția publică beneficiară a sumelor, după care suni transmise unități bancare sau trezoreriei la care își au conturile deschise, în vederea înregistrării operațiunilor de încasări.
4.5. Controlul prin trezorerie asupra
încasării veniturilor bugetare
Fiecare trezorerie are obligația de a exercita controlul asupra încasării la termen a veniturilor datorate bugetului de stat, bugetelor locale sau bugetului asigurărilor sociale, după caz, de către agenții economici, instituții publice sau contribuabili (persoane fizice). Controlul veniturilor datorate bugetului se excita in mod permanent de către compartimentul încasarea și evidenta veniturilor din cadrul trezoreriei pe baza documentelor de plata prezentate spre verificare primite în trezorerie, cum ar fi: chitanțe, dispoziții de încasare, ordine de plata s.a.
Cu ocazia controlului se verifică și se analizează următoarele aspecte:
– temeiul legal prin care s-a stabilit obligația vărsării de impozite și taxe către buget.
– respectarea reglementarilor in vigoare privind vărsarea impozitelor si taxelor pe bugete, precum si încadrarea veniturilor pe capitole si subcapitole prevăzute de clasificația bugetara aprobata.
– respectarea termenelor de vărsare a impozitelor, taxelor si a altor venituri. Se considera ziua efectuării plătii:
Ziua depunerii sumei, când plata se face in numerar direct ia casieria trezoreriei.
Ziua virării sumei din contul plătitorului, când plata se face cu ordin de plată din inițiativa agentului economic.
Ziua primirii cecului cu limita de suma pentru plata sumelor datorate bugetului de stat.
În cazul nerespectării termenelor de plată se calculează majorări de întârziere prevăzute ele legislația in vigoare.
– înscrierea corectă în documentele de plată, a conturilor sintetice pe feluri de venituri, și a celor analitice pe plătitori.
– determinarea corectă a bonificațiilor acordate contribuabililor pentru plata anticipată a unor impozite si taxe stabilite prin reglementările in vigoare.
4.6. Încasarea veniturilor bugetare
prin unitățile CEC Bank
În baza dispozițiilor legale in vigoare, Ministerul Finanțelor Publice are încheiata convenție cu CEC BANK pentru încasarea veniturilor cuvenite bugetului de stat, în care scop au fost stabilite următoarele reguli:
unitățile CEC BANK. sunt autorizate sa încaseze venituii bugetare (impozite, taxe, penalizări), in contul bugetului de stat, de la persoane fizice;
pentru veniturile bugetare ce se încasează de la persoane fizice, unitățile C.E.C. eliberează "foaie de vărsământ – chitanța". Sumele încasate sunt grupate zilnic într-un borderou pe conturi de venituri bugetare, deschise pentru bugetul de stat pe capitole și subcapitole conform clasificației bugetare în vigoare.
sumele încasate, se varsă zilnic în contul corespondent al trezoreriei cu „ordin de plată" la care se anexează borderoul cu desfășurarea încasărilor pe conturi, (împreună cu un exemplar al foii de vărsământ – chitanțe eliberate pentru fiecare persoana fizică).
În cazul în care sumele cuvenite bugetului de stat nu sunt virate zilnic, trezoreriile vor aplica majorări de întârziere, prevăzute de lege.
La finele anului este interzis să rămână venituri încasate de unitățile CEC BANK și nevirate în contul trezoreriei.
la primirea ordinului de plată cu documentele anexate (arătate mai sus) de la unitatea CEC BANK compartimentul încasarea și evidența veniturilor din cadrul trezoreriei trebuie să verifice:
încadrarea corectă a veniturilor cuvenite bugetului de stat pe capitole și subcapitole conform clasificației bugetare;
concordanța sumei înscrise în dispoziția de plată cu cea din borderoul desfășurător;
existența foilor de vărsământ – chitanțe ca anexă la borderoul desfășurător și concordanța cu sumele înscrise în acesta;
După verificare, documentele susmenționate se predau compartimentului contabilitate în vederea înregistrării în conturile sintetice și analitice corespunzătoare.
4.7. Amânarea, eșalonarea, compensarea și
restituirea veniturilor bugetare
a) Conform reglementarilor în vigoare, agenții economici si contribuabili (persoane fizice) pot solicita (la cerere), în anumite situații unele înlesniri (amânarea sau eșalonarea) la plata impozitelor, a taxelor și altor venituri datorate bugetului de stat, neachitate la termenul scadent, inclusiv a majorărilor de întârziere aferente acestora.
Cererile de amânare sau eșalonare de plata a unor venituri datorate bugetului de stat se depun la organele fiscale teritoriale potrivit competențelor stabilite prin normele aprobate, care analizează dosarele respective după care le soluționează sau le înaintează spre soluționare si aprobare la Ministerul Finanțelor Publice – Comisia de soluționare a cererilor de înlesniri la plata obligațiilor către bugetul de stat.
În cazul rezolvării favorabile, aprobarea de eșalonare sau amânare a plătitorilor unor impozite si taxe, se comunică trezoreriei de către compartimentul de urmărire fiscală din cadrul direcțiilor generale ale finanțelor publice județene.
Pentru eșalonarea sau amânarea la plata nu se datorează majorări de întârziere pe perioada respectiva cu excepția celor menționate în "aprobarea" acordată.
Compartimentul încasări si evidenta veniturilor din cadrul trezoreriei, are obligația să verifice documentul primit (comunicarea de aprobare) urmărind cuprinderea tuturor elementelor si existența semnăturilor autorizate, după care se transmite compartimentului contabilitate pentru a fi înregistrate pe plătitorii în cauză.
b) Agenții economici și contribuabili, în situația în care la unele impozite si taxe au vărsat mai mult decât se cuvenea legal, pot solicita in scris (cerere) ca sumele vărsate în plus să fie trecute in contul altor impozite și taxe datorate de către aceiași plătitor. Această operațiune reprezintă compensare între impozite și taxe.
Cererea de compensare se prezintă de către plătitorul de impozite, trezoreriei, care verifica si analizează următoarele aspecte:
existenta plusului de încasări (venituri) la unele debite din impozite si taxe ale plătitorului, pe baza datelor din evidenta analitica;
existenta unor debite din impozite si taxe ale aceluiași plătitor, pentru care urmează sa efectueze încasări de sume.
Rezultatul verificării se înscrie sub forma de "referat" pe cererea plătitorului si se semnează de cei în drept.
Se întocmește și anexează "Nota de înregistrare a compensăril" care sta la baza înregistrării in contabilitatea trezoreriei.
Compensarea la aceeași sursa de venit a sumelor plătite in plus se efectuează de către plătitor prin reținerea lor din sumele datorate la termenele de plata următoare, cu condiția sa fie comunicate si trezoreriei de care aparține.
În situațiile în care unii agenți economici, instituții publice sau contribuabili au vărsat la buget impozite, taxe, alte venituri, care ulterior se constata ca au fost vărsate necuvenit sau în sume mai mari decât prevăd reglementările în vigoare, aceștia au dreptul să solicite (la cerere) restituirea lor. Restituirea are loc în toate cazurile, la cererea justificată a plătitorilor din care să rezulte în mod expres: suma solicitată a fi restituită și documentele din care să rezulte încasarea sumei în conturile bugetului, temeiul legal privind cererea de restituire.
Cererea se adresează organului fiscal și trezoreriei care verifică și analizează următoarele aspecte:
temeiul legal în baza căruia s-a efectuat vărsarea sumelor la buget;
dacă suma solicitată a fost efectiv încasată și evidențiată în conturile de venituri bugetare;
respectarea termenelor de prescripție prevăzute de legislația în vigoare;
stabilirea elementelor din care să rezulte că sumele au fost vărsate ca necuvenite bugetului sau sunt mai mici decât limita stabilită în condițiile legii. În cazul în care s-a aprobat restituirea de la buget a unor venituri se procedează astfel:în cazul agenților economici și instituțiilor publice, pe baza referatului aprobat de cei în drept și a notei contabile se dispune virarea sumei din contul de venituri al bugetului în contul agentului economic deschis la bancă. Corespunzător se face înregistrarea operațiunii încontabilitatea trezoreriei.
În cazul contribuabililor (persoane fizice), sumele aprobate a fi restituite se plătesc prin casieria trezoreriei direct persoanei în cauză pe baza referatului aprobat de către organele autorizate.
CAPITOLUL V.
FINANȚAREA CHELTUIELILOR DIN BUGETUL PUBLIC NAȚIONAL
5.1. Deschideri de credite din bugetul de stat
1) Prin legea bugetară anuală se aprobă creditele bugetare ca limită maximă, care nu poate fi depășită, pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar, pe acțiuni social-culturale (învățământ, sănătate, cultură și artă, asistență socială s.a.), apărare, ordine publică, siguranță națională, auto- ritate publică, acțiuni economice, precum și pentru alte acțiuni, ce se finanțează de la bugetul de stat.
Cheltuielile care se înscriu în bugetul de stat se grupează pe baza clasificației bugetare elaborată de Ministerul Finanțelor Publice. Această clasificație cuprinde la cheltuieli: părți, capitole, subcapitole, titluri și articole, precum și alineatele, după caz, care sunt aprobate prin lege.
Potrivit legii finanțelor publice, (Legea 72/1996) cheltuielile prevăzute pe capitole și articole de cheltuieli au destinație precisă și limitată, iar cheltuielile de personal se prezintă distinct de cheltuielile materiale.
În cadrul fiecărui capitol de cheltuieli bugetare, prin legea bugetară anuală (prin anexe distincte) sunt prevăzute și aprobate următoarele categorii principale de cheltuieli:
cheltuieli curente, desfășurate pe:
cheltuieli de personal;
cheltuieli materiale și servicii;
subvenții;
rezerve;
transferuri.
cheltuieli de capital
rambursări de credite, plăți de dobânzi și comisioane la credite.
2) Creditele bugetare aprobate pentru cheltuielile unui exercițiu bugetar, nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor aferente altui exercițiu.
De asemenea creditele bugetare, aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite. Totodată, cheltuielile aprobate prin lege la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor aprobate altui capitol.
Alocațiile pentru cheltuielile de personal și de capital, aprobate pentru ordonatorii principali de credite și, în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate și nu pot fi utilizate la alte articole de cheltuieli.
În mod excepțional și pe baza unor justificări corespunzătoare, virările de credite de la un capitol la altul al clasificației bugetare, cu excepția cheltuielilor de personal și de capital, se pot efectua, în cadrul bugetului unui ordonator principal de credite, înainte de angajarea cheltuielilor și numai începând cu trirn. III al anului, cu acordul Ministerului Finanțelor Publice.
Modificarea în cursul exercițiului bugetar a creditelor bugetare se poate face numai în condițiile prevăzute de Legea finanțelor publice și de Legea bugetului de stat anuală. Legea bugetară anuală poate fi modificată prin legi rectificative, care se prezintă spre aprobare Parlamentului cel mai târziu până la data de 30 noiembrie.
3) Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, potrivit legii, pot fi folosite pentru finanțarea cheltuielilor, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finanțelor Publice a conturilor deschise pe seama acestora la trezoreria statului sau la unitățile bancare, după caz.
Creditele bugetare deschise pe subdiviziunile clasificației bugetare, reprezintă limită maximă până la care ordonatorii de credite pot angaja efectuarea plății.
Acordarea fondurilor de ia bugetul de stat se face numai în limita creditelor bugetare și potrivit destinațiilor aprobate, ținând seama de gradul de folosire a resurselor deschise anterior, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective. Ordonatorii de credite, conform legii, au obligația de a angaja și utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.
Angajarea și efectuarea cheltuielilor din sumele aprobate prin bugetul de stat, se poate aproba de ordonatorul de credite și se efectuează numai cu viza prealabilă pentru controlul preventiv intern acordată de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau a altor persoane împuternicite cu exercitarea controlului financiar preventiv.
Este interzisă efectuarea de plăți direct din veniturile încasate pentru bugetul de stat, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
4) În vederea deschiderii creditelor bugetare aprobate, ordonatorii principali de credite procedează ținând seama de normele metodologice elaborate în acest scop de Ministerul Finanțelor Publice astfel:
– Întocmesc "cererea de deschidere a creditelor bugetare" (formular tipizat) pentru fiecare capitol sau subcapitol de cheltuieli, aprobat prin lege, cu defalcarea pe:
cheltuieli curente (de personal, materiale subvenții și transferuri);
cheltuieli de capital.
Cererea însoțită de "Nota justificativă" (formular tipizat) cât și de "Dispoziția bugetară pentru repartizarea creditelor" aferentă cheltuielilor proprii, precum și pentru instituțiile din subordine, este transmisă spre aprobare Direcției contabilității publice din Ministerul Finanțelor Publice "Cererile pentru deschiderea creditelor bugetare" se verifică urmărindu-se:
încadrarea sumelor solicitate în creditele aprobate;
completarea corectă a datelor din formular și semnătura persoanelor autorizate;
înscrierea și codificarea conturilor corespunzător clasificației bugetare a cheltuielilor bugetului de stat și planului de conturi pentru activitatea trezoreriei;
verificarea "notelor justificative" pentru categoriile de credite înscrise în cerere,
în scopul stabilirii disponibilităților, a cheltuielilor preliminate și pe această bază determinarea mărimii creditelor care pot fi deschise;
încadrarea valorii totale a Dispoziției bugetare de repartizare a creditelor, în totalul creditului bugetar și pe subdiviziunile acestuia.
Direcția Contabilității Publice din cadrul Ministerul Finanțelor Publice, după verificarea și aprobarea în condițiile iegii, a cererilor de deschidere a creditelor bugetare, confirmă deschiderea creditelor pentru trimestrul respectiv, atât Ordonatorilor principali de credite cât și Direcțiilor de trezorerie și contabilitate publică județene și corespunzător procedează la înregistrarea operațiunii în contabilitatea proprie.
În continuare, Direcțiile de trezorerie și contabilitate publică județene, după verificarea Dispozițiilor bugetare de repartizare a creditelor primite de la Ministerul Finanțelor Publice, – Direcția Contabilității Publice, confirmă și clarifică eventualele nereguli cu aceasta, după care, grupează și transmite documentele (Dispozițiile bugetare…) primite către trezoreriile, municipale, orășenești, din județ, care deservesc instituțiile publice pentru care au fost deschise creditele bugetare.
Trezoreriile municipale, orășenești și comunale verifică documentele primite, confirmă primirea lor către Direcția de trezorerie și contabilitate publică județene, după care trece ia înregistrarea operațiunilor în contabilitatea proprie cu respectarea metodologiei în vigoare.
În cazul în care Ordonatorii principali de credite (ministerele) repartizează creditele bugetare direct ordonatorilor secundari de credite aceștia au obligația să prezinte "Dispozițiile bugetare pentru repartizarea creditelor" deschise pentru instituțiile publice din cadrul județului la Direcția de trezorerie și contabilitate publică județeană, care ie verifică și le transmite cu borderou la trezoreriile municipale, orășenești sau comunale spre execuție.
Creditele din bugetul de stat aprobate pentru "transferuri" către bugetele locale se deschid de către Direcția de Contabilitate Publică din Ministerul Finanțelor Publice pe seama Direcțiilor de trezorerie și contabilitate publică județene care le repartizează, în condițiile legii, către trezoreriile teritoriale din județ. Deschiderea creditelor bugetare pentru transferuri către bugetele locale se face pe baza cererilor de deschidere credite (formular tipizat) cât și a "notelor justificative" întocmite și prezentate de către Direcțiile de trezorerie și contabilitate publică județene cu respectarea precizărilor date în acest scop de Ministerul Finanțelor Publice.
Creditele bugetare deschise, în condițiile legii, sunt înregistrate în contabilitatea trezoreriei de la toate nivelele, pe baza cererilor de deschidere de credite bugetare, a dispozițiilor bugetare de repartizare, cât și a celorlalte documente primare mai sus prezentate.
Dacă în cursul execuției bugetare unele credite bugetare deschise trebuie retrase parțial sau total, conform legii, această operațiune se efectuează din inițiativa ordonatorului de credite principal, secundar sau terțiar, după caz, procedându-se astfel:
Ordonatorul principal de credite întocmește "Dispoziția bugetară pentru retragerea creditelor deschise" pe care o prezintă Direcției Contabilității Publice din Ministerul Finanțelor Publice care o înregistrează și transmite către trezoreriile județene teritoriale, până la trezoreria operativă la care instituția publică își are -deschis contul de credite bugetare;
Trezoreria la care instituția își are contul deschis, la primirea Dispoziției bugetare pentru retragere, verifică existența disponibilităților de credite și înregistrează reducerea creditelor deschise cu suma înscrisă în document;
Ordonatorul de credite principal va comunica din timp unităților (instituții publice) din subordine valoarea creditelor bugetare care se blochează din creditele deschise, până la transmiterea Dispozițiilor bugetare de retragere prin trezorerii.
Deschideri de credite din bugetele locale
Potrivit legii, (Legea nr. 72/1996 și Legea 189/1998) prin bugetele locale se înțeleg bugetele de venituri și cheltuieli ale unităților adminis-trativ-teritoriale (comune, orașe, municipii, județ).Fiecare comună, oraș, municipiu, sector, județ întocmesc bugetul local propriu, în condițiile de autonomie, potrivit legii. Bugetele locale sunt aprobate și administrate de către consiliile locale, consiliile județene sau Consiliul General al municipiului București, după caz, ca autorități desemnate ale administrației publice locale.
Primarii și președinții consiliilor județene, ca autorități executive, îndeplinesc atribuțiile ordonatorilor principali de credite prevăzute de Legea finanțelor publice, în vigoare.
Cheltuielile (plățile) bugetare se efectuează numai în limita prevederilor din bugetul local, anual cu repartizare pe trimestre care se acoperă din veniturile proprii, precum și din sumele defalcate din impozitul pe venit încasat de la bugetul de stat și din transferurile diri bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetelor locale, în condițiile legii.
Plățile dispuse de ordonatorii de credite se pot efectua prin trezorerie numai după deschiderea creditelor bugetare, în limita prevederilor din bugetul local aprobat, conform legii. În vederea derulării în bune condiții a executării bugetelor locale și efectuării plăților dispuse, la deschiderea creditelor din bugetul local se procedează astfel: Ordonatorii principali de credite (primarii și președintele consiliului județean) pe baza elementelor proprii determină lunar volumul creditelor bugetare, în limita cărora urmează să se efectueze plăți prin trezorerie pe seama surselor aprobate prin bugetul local, atât pentru activitatea proprie cât și pentru instituțiile publice din subordine. în acest scop, fiecare ordonator principal de credite stabilește necesarul de credite bugetare care urmează a se deschide pentru luna următoare, completând "Comunicarea de deschidere a creditelor" (formular tipizat) pe care o prezintă până la data de 20 ale fiecărei luni pentru luna următoare, spre analiză și verificare trezoreriilor teritoriale operative, ale administrațiilor financiare de care aparțin.
În cadrul trezoreriilor teritoriale se efectuează analiza și verificarea documentelor prezentate lunar, de Ordonatorul principal de credite, urmărindu-se în principal următoarele aspectele:
– încadrarea creditelor bugetare deschise pe ansamblul bugetului local în prevederile bugetelor locale aprobate anual cu defalcare pe trimestre;
– încadrarea creditelor deschise pe capitole în prevederile corespunzătoare aprobate prin bugetul local;
– completarea documentelor prezentate cu toate datele cerute de formular și semnarea lor de persoanele în drept.
După verificare și acceptare, pe baza documentelor, se procedează la înregistrarea în contabilitatea trezoreriei a operațiunii privind creditele bugetare deschise și repartizate pe fiecare ordonator de credite finanțat din bugetul local cu respectarea normelor metodologice aprobate.
În limita creditelor bugetare deschise, ordonatorul principal de credite repartizează prin dispoziție bugetară (formular tipizat), creditele bugetare pe seama instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători îndeplinesc atribuțiile ordonatorilor secundari sau terțiari de credite prevăzute de lege, după caz.La nivelul trezoreriilor teritoriale se verifică încadrarea Dispozițiilor bugetare prezentate, în suma creditelor deschise pe capitole bugetare, înregistrate pe seama unităților administrativ-teritoriale respective, după care se înregistrează în contabilitatea trezoreriei prin conturi în afara bilanțului, analitice separate pe fiecare instituție publică subordonată ordonatorului principal de credite.
Deschiderea de credite din bugetul asigurărilor sociale de stat
Bugetul asigurărilor sociale este aprobat anual prin lege de către Parlament, odată cu bugetul de stat. Prin aceiași lege se aprobă și bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj.Potrivit legii finanțelor publice, în vigoare, administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat cât și a bugetului Fondului ajutorului de șomaj se face de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.Prin anexă la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat se aprobă detalierea veniturilor pe capitole și subcapitole, cât și a cheltuielilor, pe părți, capitole, subcapitole, titluri, articole și alineate ale bugetului.Potrivit legii, cheltuielile aprobate se acoperă din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat și se execută prin ordonatorii de credite din sistemul asigurărilor sociale de stat.Ministrul Muncii și Solidarității Sociale este ordonatorul principal de credite iar conducătorii instituțiilor subordonate, îndeplinesc atribuțiile ordonatorilor secundari sau terțiari, după caz, în condițiile legii.
Plățile prin trezorerie din bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează numai în limita creditelor deschise, repartizate instituțiilor publice din subordine de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, în care scop procedează astfel:a) Lunar, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, pe baza bugetului asigurărilor sociale aprobat, stabilește necesarul de cheltuieli în structura aprobată, ce urmează a se efectua de la buget în luna pentru care urmează a se deschide credite. în acest scop, ministerul întocmește "Cererea de deschidere a creditelor buge tare" (formular tipizat) pe fiecare subcapitol de cheltuieli aprobat prin buget, pe care o prezintă Direcției Contabilității Publice din cadrul Ministerul Finanțelor Publice până la data de 20 ale fiecărei luni pentru creditele bugetare aferente lunii următoare.
Odată cu cererea de deschidere a creditelor, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prezintă trezoreriei centrale și Dispoziția bugetară pentru repartizarea creditelor deschise pe seama instituțiilor subordonate.b) Direcția Contabilității Publice pe baza documentelor primite de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, verifică și analizează următoarele aspecte:
– încadrarea creditelor bugetare deschise pe subcapitole, în prevederile aprobate prin bugetul asigurărilor sociale de stat;
– repartizarea creditelor bugetare la instituțiile publice din subordinea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale să se efectueze în limita sumelor deschise;
– completarea documentelor prezentate cu toate datele cerute de formular și semnarea acestora de persoanele îndreptățite.După analiză și verificare, operațiunea privind deschiderea creditelor bugetare este înregistrată în contabilitatea trezoreriei potrivit normelor metodologice în vigoare.
Efectuarea plăților prin trezorerie din creditele bugetare deschise și repartizate din bugetul de stat.
Ordonatorii de credite pot dispune efectuarea de plăți din creditele bugetare deschise sau repartizate, în conturile lor de la trezorerie, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de venituri și cheltuieli, pe subdiviziunile clasificației bugetare (capitole, subcapitole, articole și alineate).Plățile din creditele bugetare deschise sau repartizate, după caz, se efectuează în toate cazurile din inițiativa ordonatorilor de credite care poartă răspunderea asupra utilizării creditelor bugetare în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.
Plățile pot fi dispuse astfel:
în numerar prin casieria instituției publice, după ridicarea sumelor din cont prin CEC de numerar;
prin decontarea (virarea) din cont, în favoarea agenților economici care au livrat mărfuri, au prestat servicii sau executat lucrări, după caz, în baza contractelor sau comenzilor încheiate cu aceștia în condițiile legii în baza OPHT.
Operațiunile de plăți se efectuează prin virare, în limita creditelor bugetare deschise și repartizate sau a disponibilităților, după caz, și evidențiate în conturile deschise distinct la trezoreria statului pe bugete, cu desfășurare pe instituții publice.
Instituțiile publice pot ridica din conturile de cheltuieli sau de disponibil, după caz, deschise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea de plăți în numerar, reprezentând drepturi de personal, precum și pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin decontări.
În vederea efectuării plăților dispuse de către ordonatorii de credite prin trezorerie se utilizează în principal următoarele documente:
Cecul pentru eliberarea numerarului din cont,
OPHT pentru virarea din cont prin care Ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăți din conturile sale de ia trezorerie în favoarea agenților economici, bugetului de stat, bugetelor locale, s.a.
dispoziția de încasare cu factura anexată întocmită de furnizor pe seama instituției publice, ca urmare livrării unor mărfuri, energiei electrice, prestării de servicii sau executării de lucrări, pe bază de contracte legal încheiate și confirmate de beneficiar.
Odată cu documentele de plăți, întocmite cu toate datele prevăzute de formular și semnate de cei în drept, ordonatorii de credite au obligația de a prezenta și documentele cu privire la necesitatea și oportunitatea cheltuielilor propuse pentru care se solicită dispunerea plăților.
Compartimentul decontări din cadrul trezoreriei pe baza documentelor prezentate are datoria să execute controlul financiar preventiv asupra plăților dispuse de ordonatorul de credite urmărind în mod special:
încadrarea plăților în limita creditelor bugetare deschise sau repartizate, pe capitole și categorii de cheltuieli. în cazul în care valoarea documentelor de plăți nu are acoperire în disponibilul de credite deschise sau repartizate, documentele sunt restituite ordonatorului de credite.
respectarea utilizării creditelor bugetare potrivit destinației stabilite prin buget, pe subdiviziunile clasificației bugetare. Se analizează natura și conținutul plăților dispuse prin comparare cu creditele aprobate.
respectarea dispozițiilor legale prin care se autorizează efectuarea cheltuielilor.
Operațiunile privind plățile efectuate prin trezorerie sunt înregistrate în contabilitatea acesteia în conturi deschise pe instituții publice cât și pe capitole de cheltuieli cu desfășurare pe categorii de cheltuieli așa cum au fost aprobate prin Legea bugetului sau prin bugetele locale.
Ordonatorii de credite finanțați din bugetul de stat, pe bază de documente de plată și justificative corespunzătoare, pot dispune plăți din creditele deschise sau repartizate, pentru efectuarea la instituțiile publice a următoarelor cheltuieli și acțiuni:
salarii;
deplasări, detașări și transferuri;
materiale;
subvenții pentru instituții publice;
subvenții și diferențe de preț acordate regiilor autonome cu capital de stat;
transferuri către bugetele locale;
burse pentru elevi și studenți;
alocații și ajutoare pentru copii;
cheltuieli de capital.
Efectuarea plăților prin trezorerie din creditele deschise din bugetul local
Bugetul de venituri și cheltuieli al fiecărei unități administrativ-teritoriale se execută, după aprobare, în condițiile legii, prin ordonatorii de credite, care sunt:
ordonatorii principali de credite – primarii și președinții consiliilor județene sau înlocuitorii lor de drept;
ordonatorii secundari sau terțiari de credite – conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorului principal.
Pentru efectuarea plăților de către ordonatorii de credite finanțați din bugetul local, aceștia au deschise la trezoreria de care aparțin, următoarele conturi:
conturi de credite deschise sau repartizate din bugetul local în care se înregistrează creditele respective pe fiecare instituție publică locală, în limita cărora pot să aibă loc cheltuieli (piăți) așa cum au fost aprobate prin bugetul propriu de venituri și cheltuieli;
cont de cheltuieli din bugetul local, care se deschide pe fiecare ordonator de credite, capitole și articole de cheltuieli în care se înregistrează plățile dispuse numai pe bază de documente justificative.
Plățile din conturile instituțiilor finanțate din bugetul local cât și cele la nivelul ordonatorilor de credite, se efectuează prin trezorerie numai în limita creditelor bugetare deschise sau repartizate, evidențiate în conturi distincte.
Plățile din creditele bugetare deschise sau repartizate, după caz, din bugetul local, se fac din inițiativa ordonatorilor de credite care poartă răspunderea privind utilizarea acestora în conformitate cu dispozițiile legale și prevederile bugetului local aprobat.
Plățile pot fi dispuse atât în numerar prin casieria instituției după ridicarea din cont prin CEC cât și prin decontare (virare) din cont în favoarea agenților economici sau pentru achitarea altor obligații.
Plățile din conturile instituțiilor publice finanțate din bugetele locale se fac numai pe baza documentelor de piăți legai aprobate și semnate de cei în drept cât și a documentelor din care să rezulte necesitatea și oportunitatea cheltuielilor efectuate pentru care se dispune plata. Toate aceste documente sunt verificate de compartimentele de specialitate din cadrul trezoreriei operative prin care se fac operațiunile de plăți ținând seama de normele metodologice aprobate de Ministerul Finanțelor Publice, în acest scop.
Operațiunile privind plățile efectuate din creditele deschise sau repartizate din bugetul local, în condițiile prevăzute de lege, sunt înregistrate după verificare, în contabilitatea trezoreriei teritoriale, în conturile deschise pe seama ordonatorilor de credite și instituțiilor publice care sunt finanțați din bugetul local.
În cadrul trezoreriei se întocmește zilnic o balanță de verificare, prin care se urmărește la nivelul fiecărui buget local, ca totalul plăților înregistrate în conturile ordonatorilor de credite finanțați din bugetul local, să se încadreze în totalul veniturilor bugetului local respectiv, inclusiv transferurile clin bugetul de stat.
În situații de excepție, când plățile efectuate depășesc veniturile realizate și înregistrate în bugetul local, se procedează la aplicarea următoarelor măsuri:
alocarea de transferuri din bugetul de stat în măsura în care există disponibilități de credite bugetare, în condițiile iegii, (foarte rar șl cu aprobările legale)
sistarea plăților în conturile instituțiilor publice finanțate din bugetul iocal, până la crearea disponibilului necesar în contul de venituri al bugetului local.
Efectuarea plăților prin trezorerie din creditele deschise din bugetul asigurărilor sociale de stat
Administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat se face de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, în calitate de ordonator principal de credite.
Din veniturile bugetului asigurărilor sociale aprobat prin lege, se suportă cheltuielile privind pensiile de asigurări sociale de stat, indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă, concediile de maternitate și îngrijirea copiilor, ajutoarele sociale (conform clasificației aprobate).
Plățile prin trezorerie se efectuează numai în limita creditelor deschise sau repartizate instituțiilor publice din subordine pe subcapitole de cheltuieli, de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Efectuarea plăților prin trezorerie clin creditele deschise din bugetul asigurărilor sociale se face cu respectarea precizărilor metodologice aprobate în acest domeniu de Ministerul Finanțelor Publice.
Spre exemplu la efectuarea prin trezorerie a plăților pentru pensiile de asigurări sociale de stat se procedează astfel:
Casa județeană de pensii și asigurări sociale prezintă trezoreriei în raza căreia își desfășoară activitatea următoarele documente:
Ordinul de plată pentru virarea în contul oficiului poștal județean a sumelor necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale (inclusiv alocațiile de stat pentru copii), care se efec- tuează prin mandatele poștale, respectiv factori poștali. La acesta se anexează borderoul de ordonanțare al mandatelor poștale;
Ordinul de plată în contul unităților CEC a sumelor cuvenite ca pensie, în situația în care pensiiie se achită prin conturile curente personale ale pensionarilor, deschise la unitățile res- pective, la care se anexează lista cu numele pensionarilor, numărul contului personal și suma cuvenită acestora;
Verificarea în cadrul trezoreriei a documetelor prezentate de către Casa județeană de pensii, și asigurări sociale urmărindu-se în principal:
existența disponibilului de credite bugetare la subcapitolul corespunzător, în limita căruia urmează să se facă plăți;
completarea documentelor de plată cu toate elementele cerute la formular cât și existența semnăturilor autorizate.
CAPITOLUL VI
ORGANIZAREA ȘI EFECTUAREA OPERAȚIUNILOR DE ÎNCASĂRI ȘI PLĂTI PRIN CASERIA TREZORERIEI
Organizarea serviciului (biroului) sau compartimentului casierie tezaur
Potrivit legii, operațiunile de încasări și plăți în numerar care privesc I sectorul public se efectuează prin trezoreria statului. Aceste operațiuni se referă la:
– încasarea în numerar a veniturilor bugetare sau extrabugetare, precum și a fondurilor speciale, de la agenți economici, instituții publice și contribuabili, după caz;
– depunerea în conturile trezoreriei, de către instituțiile publice, a sumelor ridicate din cont și rămase nefolosite;
– eliberarea de numerar la cererea instituțiilor publice din conturile acestora, în vederea efectuării de plăți prin casieria proprie a acestora, în principal pentru salarii, deplasări, drepturi de asigurări sociale s.a.în vederea derulării normale a operațiunilor privind primirea, verificarea, păstrarea și eliberarea numerarului, la nivelul trezoreriilor operative se organizează serviciul (biroul) sau compartimentul casierie – tezaur, după caz.
In cadrul acestui serviciu (birou)-cornpartiment casierie-tezaur fluxul operațiunilor de încasări și plăți în numerar se desfășoară prin:
a) casa de încasări;
b) casa de plăți;
c) casa-tezaur.
Principalele atribuții ce revin acestui serviciu sau compartimentului casierie- tezaur sunt stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare al Direcției generale a finanțelor publice județene, așa cum acestea au fost prezentate la trezoreria municipală, orășenească, comunală.Pentru realizarea atribuțiilor care îi revin, este necesar ca activitatea acestui serviciu (birou) compartiment să funcționeze în spații special amenajate, separate de celelalte sectoare ale trezoreriei operative teritoriale. Astfel, ferestrele, camerelor în care este amplasată casieria cât și ușile vor fi prevăzute cu grilaje de fier, fiecare casier va avea locul de muncă în cabine separate, care vor fi dotate cu case de fier sau dulapuri metalice cu încuietori, pentru păstrarea în siguranță a numerarului în timpul programului de lucru.
Modul de organizare și desfășurare a activității casieriei-tezaur este bine stabilit prin precizările Direcției Contabilității Publice din Ministerul Finanțelor Publice. Directorul trezoreriei și a contabilității publice șeful serviciului (biroului) compartimentului casierie-tezaur răspund de organizarea, funcționarea și controlul activității de casierie, conform reglementărilor, în vigoare. Totodată, conducerea trezoreriei are obligația să asigure ținerea corectă și la zi a evidențelor operative și a contabilității a operațiunilor derulate prin casieria-tezaur în scopul cunoașterii în orice moment, cu exactitate, a existenței și mișcării numerarului cât și a celorlalte valori gestionate de către personalul casieriei.
Organizarea, funcționarea și închiderea casei de încasări
Casa de încasări se organizează într-un spațiu distinct care să asigure efectuarea în condiții bune a operațiunilor de încasări în numerar, a circulației persoanelor fizice depunătoare, precum și siguranța totală a gestionării sumelor încasate.În acest scop, casa de încasări trebuie să fie dotată cu:
– case de bani sau dulapuri metalice cu încuietori speciale;
– instalații de sonorizare și grilaje prin care spațiul afectat casei să fie ferit de evenimente speciale.
Depunerea respectiv primirea numerarului în casele de încasări ale trezoreriei se efectuează numai pe bază de documente, legal aprobate, specifice acestui gen de activitate astfel:
a) depunerea numerarului cu "Foaie de vărsământ cu chitanță", document întocmit de Serviciul (compartimentul) încasarea și evidența veniturilor din trezorerie după verificarea "avizului de plată" prezentat de plătitor din care rezultă obligație acestuia către buget. Foaia de vărsământ cu chitanță, legal întocmită și semnată se transmite pe cale internă, la casieria de încasări, unde casierul procedează la încasarea sumei datorate și eliberarea "chitanței" către plătitor. La sfârșitul zilei, casierul înregistrează Foaia de vărsământ în registrul de casă al zilei respective.
b) Depunerea numerarului cu "Borderoul de încasări" întocmit de agenții încasatori la care se anexează chitanțele pe baza cărora s-a făcut încasarea veniturilor datorate bugetului de către contribuabili (persoane fizice).
c) Depunerea numerarului cu "Ordin de încasare" în cazul operațiunilor de depunere cu caracter intern ale trezoreriei (spre ex. restituirea de avansuri spre decontare neutilizate, salarii neplătite care se depun la termen, s.a.). Ordinul de încasare se emite de serviciul încasarea și evidența veniturilor care se transmite casieriei spre încasarea sumei, după care, verificat și semnat de casier este înregistrat la sfârșitul zile în jurnalul de casă.
La sfârșitul zilei, casierul stabilește totalul sumelor încasate și înregistrate pe bază de documente în Jurnalul de încasări, legal întocmit și semnat, împreună cu tot numerarul încasat, împachetat corespunzător și în bază de chitanță, sunt predate șefului de serviciu (birou) compartiment casierie-tezaur.Concomitent un exemplar din jurnalul de casă împreună cu documentele da casă aferente încasărilor efectuate sunt predate la serviciul (compartimentul) încasarea și evidența veniturilor pentru a fi înregistrat în contabilitatea trezoreriei. Ultimul exemplar (3) din jurnalul de casă, semnat de cei în drept și ștampilat este arhivat la casieria de încasări.
Organizarea, funcționarea și închiderea casei de plăți
Casa de plăți este organizată în aceleași condiții de siguranță ca și casa de încasări. Casele de plăți din trezorerie efectuează plăți în numerar ia cererea instituției publice, sau a persoanelor fizice numai pe baza documentelor justificative, legal aprobate. Toate operațiunile de plăți efectuate prin casierie trebuie înregistrate în aceeași zi în contabilitatea trezoreriei. Operațiunile de plăți efectuate zilnic prin casa de plăți se derulează astfel:
a) La începutul fiecărei zile operative, casierul plătitor primește cu chitanță un avans în numerar pentru plăți de la șeful serviciului casierie-tezaur. Avansul este înregistrat în registrul de evidența numerarului cu semnătura casierului plătitor. Mărimea avansului în numerar acordat este stabilită de șeful serviciului casierie-tezaur ținând seama de volumul plăților de efectuat apreciat pentru ziua respectivă. în situații justificate, casierul poate primi în cursul aceleiași zile și alte avansuri în numerar pentru plăți.
b) În vederea ridicării numerarului de la casele de plată, beneficiarii (casierii instituțiilor publice) au obligația să prezinte documentele de plată (CEC de numerar, ordin de plată, s.a.) însoțite de documente justificative privind cheltuielile (plățile) legal aprobate, spre verificare la serviciul (compartimentul) verificare și decontare a cheltuielilor instituțiilor publice din cadrul trezoreriei.După verificare și avizare, documentele de plată cât și cele justificative sunt înregistrate în evidența analitică a serviciului după care, pe cale internă în trezorerie, sunt predate la casieria de plăți pe bază de borderou de plată.
c) Casierul plătitor este obligat să verifice legalitatea tuturor documentelor primite la plată (completate cu toate datele cerute de formular, semnate și ștampilate) după care se completează cecul cu suma ce trebuie eliberată și efectuează plata cu numerar către beneficiar. Beneficiarul sumelor plătite prin casieria trezoreriei are obligația să verifice și să numere banii primiți la ghișeele casieriei (sau în spațiul special amenajat) întrucât trezoreria nu mai răspunde pentru reclamațiile făcute ulterior.
d) La sfârșitul zilei operative, casierul verifică dacă sumele plătite pe bază de documente, împreună cu numerarul rămas în casierie corespunde cu suma primită sub formă de avans după care întocmește Jurnalul de casă cu operațiunile de plăți efectuate și avansurile primite. Un exemplar din Jurnalul de casă cu documentele de casă aferente, se predau la serviciul (compartimentul) de verificare și decontare a cheltuielilor instituțiilor publice; exemplarul nr. 2 din Jurnal se remite șefului de serviciu casierie-tezaur și concomitent se restituie sumele rămase neutilizate din avansul primit, care sunt înregistrate sub semnătură, în Registrul pentru evidența numerarului, exemplarul nr. 3 din jurnal este arhivat la casieria de plăți.
Organizarea, funcționarea șl închiderea casei-tezaur
Casieria tezaur este organizată în condiții de siguranță similare cu cele prevăzute pentru casele de încasări și cele de plăți din cadrul trezoreriei.Prin casieria-tezaur se eliberează pe bază de documente, la începutul fiecărei zile operative, numerarul necesar pentru operațiunile de plăți prin casele de plăți ale trezoreriei. La sfârșitul zilei, în casieria-tezaur sunt colecte și păstrate în limita plafoanelor de casă stabilite, toate sumele în numerar încasate prin casele de încasări cât și numerarul neutilizat rămas în sold la casele de plăți ale trezoreriei. La aceste operațiuni se adaugă plățile și încasările în numerar rezultate din vânzarea certificatelor de trezorerie pentru populație, inclusiv răscumpărarea acestora și plata dobânzilor aferente.
Plafoanele de casă pentru casieria-tezaur se stabilesc de unitățile teritoriale ale trezoreriei, de comun acord cu sucursalele B.N.R. Excedentul de numerar (stabilit peste plafoanele aprobate), de la unitățile teritoriale ale trezoreriei se vor depune (cu foaie de vărsământ) zilnic, la sucursalele B.N.R. conform graficului stabilit. Excedentul de numerar poate fi redistribuit și către administrațiile financiare, municipale, orășenești comunale din cadrul unităților teritoriale ale trezoreriei, cu aprobarea directorului general și respectarea normelor legale privind transportul și securitatea numerarului.
La sfârșitul zilei operative, casierul întocmește "jurnalul de casă" al casei-tezaur pe baza jurnalelor de casă primite de casieriile de încasări și cele de plăți, precum și a celorlalte documente de casă întocmite sau primite la casieria tezaur a trezoreriei. Soldul zilei stabilit prin jurnalul de casă trebuie să fie egal cu numerarul existent în casieria-tezaur, la sfârșitul fiecărei zile operative.
Pe baza jurnalului de casă al casei tezaur se fac înregistrările în contabilitatea trezoreriei. Șeful serviciului (biroului) compartimentului casierie-tezaur are obligația să țină zilnic evidența numerarului existent în casierie, a mișcării acestuia, precum și a celorlalte valori aflate în tezaur cu ajutorul "Registrului pentru evidența valorilor din casierie-tezaur". Se verifică zilnic dacă soldul din registru pentru evidența valorilor din casieria-tezaur corespunde cu soldul casieriei din jurnalul contabilității stabilit la sfârșitul zilei și se semnează de șeful serviciului (biroului) administrarea și contabilitatea contului curent al trezoreriei și șeful trezoreriei operative.
CAPITOLUL VII
DECONTAREA ÎNTRE TREZORERIA JUDEȚEANĂ ȘI BANCA NAȚIONALĂ
Decontarea între Trezoreria județeană și sucursala Băncii Naționale, este determinată de totalul operațiunilor de încasări și cele de plăți efectuate concomitent prin conturile deschise în cadrul trezoreriilor teritoriale operative pe seama instituțiilor publice și conturile agenților economici deschise la băncile comerciale. Operațiunile de decontare se derulează, numai pe bază de documente, prin trezoreria județeană și sucursala Băncii Naționale în următoarele condiții:a) în cazul operațiunilor privind achitarea obligațiilor către furnizori sau creditorii de către instituțiile publice, decontarea presupune:
– transmiterea documentelor de plăți dispuse de către ordonatorii de credite pentru achitarea furnizorilor sau creditorilor instituțiilor publice, de către trezoreriile teritoriale (municipale, orășenești, comunale) la trezoreria județeană.
– primirea documentelor de plăți de către trezoreriile județene și transmiterea acestora la sucursalele B.N. în vederea decontării cu băncile comerciale la care furnizorii, în calitate de beneficiari, își au conturile deschise.b) În cazul operațiunilor privind încasarea veniturilor cuvenite bugetelor de la agenții economici, decontarea presupune:
– primirea documentelor de încasări privind veniturile cuvenite bugetelor de la sucursalele Băncii Naționale de către trezoreriile județene și transmiterea acestor documente trezoreriilor teritoriale (municipale, orășenești, comunale) operative din subordine în raza cărora agenții economici, în calitate de plătitori își au domiciliul fiscal.
Ca urmare, activitatea de decontare între trezoreria și Banca Națională se desfășoară în două etape:
a) decontarea între unitățile trezoreriei (trezoreria județeană și trezoreriile teritoriale operative);
b) decontarea între trezoreria județeană și sucursala Băncii Naționale.
În vederea efectuării plăților dispuse de instituțiile publice, care au conturile deschise la trezoreriile teritoriale operative, către furnizorii sau creditorii acestora, care au conturile la băncile comerciale, se procedează astfel:
1. Documentele de plăți (ordinele de plată sau dispoziția de încasare) primite la trezoreriile teritoriale operative se grupează și totalizează zilnic, în mod distinct pe operațiuni și pe sedii ale băncilor comerciale unde agenții economici își au conturile deschise. Pe baza documentelor astfel grupate, serviciul administrarea și contabilitatea contului curent al trezoreriei operative întocmește următoarele:- un "ordin de plată (tip trezorerie) centralizat" pentru operațiunile de plăți dispuse din conturile instituțiilor publice. Un exemplar din acest ordin împreună cu documentele (de plată și cele justificative) legal întocmite se transmite trezoreriei județene iar pe baza exemplarului nr. 2 se face înregistrarea operațiunii în contabilitatea trezoreriei. O "dispoziție de încasare centralizatoare" pentru toate dispozițiile de încasare prin care se dispun încasări de sume în contul trezoreriei din conturile agenților economici deschise la băncile comerciale. Primul exemplar din dispoziția de încasare centralizată împreună cu dispozițiile de încasare se transmit la trezoreria județeană. Exemplarul nr. 2 rămâne la contabilitatea trezoreriei pentru înregistrare.
2. Direcția de trezorerie județeană, pe baza documentelor (de plăți și justificative) primite de la trezoreriile teritoriale operative, procedează astfel:
– verifică legalitatea și oportunitatea documentelor de plăți primite de la trezoreriile teritoriale (municipale, orășenești, comunale);
– înregistrează în contul corespondent ai fiecărei trezorerii, ordinele de plată și dispozițiile încasări primite;
– transmite documentele de plăți și încasări, după verificare și înregistrare în contabilitate, la sucursala Băncii Naționale unde are contul curent, procedând astfel:
a) întocmește câte un "ordin de plată centralizator" pentru fiecare bancă comercială la care agenții economici au conturile deschise și cărora urmează să le vireze sumele cuvenite potrivit documentelor de plată primite
b) întocmește câte o "dispoziție de încasare centralizatoare" pentru fiecare bancă comercială la care agenții economici au conturile deschise și din care urmează să fie preluate sumele respective conform documentelor privind încasările, primite de ia trezoreriile teritoriale operative.
Ordinele de plată și dispozițiile de încasare centralizatoare se întocmesc în 3 exemplare din care ex. 1 și 2, se transmit sucursalei Băncii Naționale împreună cu documentele justificative, legal întocmite, pentru efectuarea operațiunilor de plăți sau încasări, după caz. Exemplarul nr. 3 rămâne la trezoreria județeană pentru a fi înregistrat în- contabilitatea acesteia.
Trezoreria județeană, zilnic ridică extrasul contului curent al trezoreriei deschis la sucursala Băncii Naționale împreună cu documentele anexate, pe care le prelucrează astfel:
– verifică sumele înscrise în extrasul de cont cu documentele corespunzătoare, anexate;
– înregistrează în contabilitatea proprie operațiunile privind plățile sau încasările efectuate prin contul curent;
– grupează pe trezoreriile operative din subordine, toate ordinele de plată/și dispozițiile de încasare, privind încasarea veniturilor cuvenite bugetelor sau instituțiilor publice, în funcție de sediul fiscal al agentului economic și instituției publice.
Pe această bază se întocmește câte un ordin de plată centralizator pentru fiecare trezorerie operativă din subordine prin care dispune virarea veniturilor încasate în contul curent al trezoreriilor respective. Dispoziția de plată împreună cu documentele corespunzătoare operațiunii de virare a veniturilor, inclusiv extrasul de cont, se transmit, zilnic, trezoreriilor teritoriale operative (prin postă sau delegat special în condiții de siguranță).
Trezoreriile teritoriale (municipale, orășenești, comunale) operative pe baza extrasului de cont și a documentelor anexate primite de la trezoreria județeană, procedează astfel:
– verifică încasările din extrasul de cont pe baza documentelor anexate;
– înregistrează în contabilitatea proprie veniturile încasate care au fost virate de trezoreria județeană;
în scopul derulării corespunzătoare a operațiunilor de decontare între trezorerii, este necesar ca trezoreria județeană să utilizeze în contabilitatea proprie câte un "cont corespondent" deschis pentru fiecare trezorerie operativă în parte. Prin acest cont, se înregistrează toate operațiunile de încasări și plăți efectuate prin trezoreria județeană pentru trezoreriile operative. Toate operațiunile de încasări sau plăți înregistrate în conturile corespondente deschise la nivelul trezoreriei județene trebuie să corespundă cu cele înregistrate în contul corespondent al fiecărei trezorerii operative, lunar, pe baza extrasului de cont, se face verificarea rulajelor și a soldurilor conturilor corespondente respective și se corectează eventualele erori de înregistrare.
CAPITOLUL VIII
ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA. CONTABILITĂȚII TREZORERIEI
Planul de conturi pentru activitatea trezoreriei
Contabilitatea trezoreriei se organizează atât la nivelul Direcției Generale a Trezoreriei statului și a Direcției Contabilității Publice din cadrui Ministerului Finanțelor Publice, cât și în cadrul Trezoreriilor județene, și a municipiului București, a trezoreriilor municipale, orășenești și comunale din cadrul Direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București.Contabilitatea trezoreriei se ține cu ajutorul Planului de conturi pentru activitatea trezoreriei așa cum acesta a fost elaborat de către Ministerul Finanțelor Publice.Pianul de conturi al trezoreriei cuprinde conturi sintetice de gradul I, ii și III, grupate pe clase.Planul de conturi specific pentru trezoreria statului cuprinde următoarele clase de conturi:
Clasa 1 – Mijloace bănești și alte valori
Clasa 2 – Venituri și chetuieli bugetare
Clasa 3 – Disponibil din fonduri cu destinație specială
Clasa 4 – Titluri și certificate de trezorerie
Clasa 5 – Disponibilități și depozite
Clasa 6 – Decontări
Clasa 7 – Venituri și cheltuieli din activitatea de trezorerie
Clasa 8 – excedente / Deficite
Clasa 9 – Conturi în afara bilanțului.
Grupele de conturi au o construcție logică și reflectă într-un mod specific întregul flux de operațiuni care se desfășoară în cadrul trezoreriei.
Cu ajutorul planului de conturi se asigură înregistrarea operațiunilor specifice activității de trezorerie printre care menționăm:
intrările și ieșirile de valori prin contul curent al trezoreriei;
intrările și ieșirile de numerar prin casieria trezoreriei;
încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor bugetare;
constituirea și utilizarea fondurilor cu destinație specială;
gestionarea împrumuturilor de stat și a datoriei publice (interne și externe);
disponibilitățile și depozitele instituțiilor publice;
încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor care privesc activitatea proprie a trezoreriei;
deschiderea creditelor pe seama ordonatorilor de credite și repartizarea lor pe instituțiile publice din subordine;
încheierea execuției financiare la finele anului prin stabilirea excedentelor sau deficitelor bugetare.
Conturile cuprinse în pianul de conturi pentru trezorerie asigură înregistrarea operațiunilor efectuate atât la nivelul trezoreriilor teritoriale cât și la nivelul trezoreriei centrale din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.
Conturile din planul de conturi specific trezoreriei se pot modifica, adapta și îmbunătăți numai de către Direcția Generală a Trezorerie și Direcția Contabilității Publice din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, iar funcțiunea conturilor nu este limitativă.
Trezoreria centrală, trimestrial și anual, pe baza datelor din contabilitatea proprie și din cea a trezoreriilor teritoriale din subordine cât și a documentelor întocmite și prezentate de ordonatorii principali de credite întocmește, bilanțul general al trezoreriei, contul de execuție al bugetului de stat, al bugetelor locale, al bugetului asigurărilor sociale de stat, al fondurilor speciale.
Deschiderea conturilor sintetice și analitice în contabilitatea trezoreriei
Conturile sintetice de gradul I, II și III se deschid în contabilitatea trezoreriei potrivit codurilor și structurii pe clase prevăzută în planul de conturi aprobat (în vigoare) cât și în funcție de natura operațiunilor specifice înregistrate în contabilitatea trezoreriei.
Conturile analitice care se deschid pentru conturile sintetice prevăzute în Planul de conturi al trezoreriei se formează și codifică la data deschiderii lor ținând seama de precizările Ministerului Finanțelor Publice date în acest scop, procedându-se astfel:
La codificarea conturilor analitice de venituri (sau de cheltuieli), privind bugetul de stat, se aplică următoarea schemă:
codul contului sintetic de venituri din planul de conturi (20);
codul capitolului de venituri, din clasificația bugetară aprobată;
cifra de control, conform metodologiei date;
codul subcapitolului de venituri, din clasificația bugetară aprobată;
codul plătitorului. La fiecare trezorerie se stabilește un cod în ordine crescătoare al agenților economici și instituțiilor publice plătitoare de impozite și taxe la trezoreria de care aparțin.Spre exemplu: Conturile analitice deschise pe capitole, subcapitole și plătitorii de venituri pentru bugetul de stat se codifică astfel:
Cod. Denumirea codului
20 Veniturile bugetului de stat
12 Accize și impozit pe circulație
XX Cifra de control
01 Accize
220 Numărul de ordine ai plătitorului stabilit de trezorerie
În mod asemănător se procedează la codificarea conturilor analitice de cheltuieli privind bugetul de stat.
La codificarea conturilor analitice (pe capitole, subcapitole și plătitori) de venituri și cheltuieli care privesc bugetele locale se va ține seama de clasificația veniturilor și cheltuielilor bugetelor locale aprobată prin legea bugetului anuală. în structura acestei codificări se include și codul privind unitatea administrativ-teritorială (comună, oraș, municipiu județ) după care se înscrie codul plătitorului care se grupează pe fiecare unitate administrativ-teritorială.
La codificarea conturilor analitice de venituri și cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat se va ține seama de clasificația veniturilor și cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aprobată. în structura codului se include codul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (ca ordonator principal de credite), precum și codul ordonatorilor de credite (secundari, terțiari) din subordinea ministerului.
2) Codificarea conturilor analitice deschise pentru conturile sintetice privind fondurile speciale din clasa III a planului de conturi pentru trezorerie, se formează pentru fiecare fond, distinct atât pentru venituri cât și pentru cheltuieli.
Spre exemplu schema de codificare a conturilor analitice deschise pentru conturile sintetice privind fondurile speciale cuprinde:
codul contului sintetic de gr. I.
codul contului sintetic de gr. II
cifra de control
codul contului sintetic de gr. III
codul subcapitolului (de venituri sau cheltuieli)
cod minister
din planul de conturi, în vigoare
din planul de conturi, în vigoare
stabilită conform metodologiei
din planul de conturi, în vigoare
din clasificația veniturilor sau cheltuielilor fondurilor speciale, aprobată prin lege
din clasificația în profil departamental în vigoare.
3) Codificarea conturilor analitice pentru conturile sintetice de disponibilități și depozite ale instituțiilor publice (cuprinse în clasa V "Disponibilități și depozite" ale planului de conturi pentru trezorerie), se formează pe ministere, organe locale și instituții subordonate acestora cu respectarea precizărilor date de Ministerul Finanțelor Publice.
Deschiderea conturilor analitice pentru instituții publice în contabilitatea trezoreriei
Deschiderea la nivelul trezoreriilor operative a conturilor analitice pe seama instituțiilor publice, în vederea efectuării operațiunilor de încasări și plăți ale acestora, se face în următoarele condiții:
a) Conturile analitice privind finanțarea cheltuielilor din bugetul de stat, bugetele locale și bugetul asigurărilor sociale, se deschid pe seama instituțiilor publice numai pe baza "Cererilor de deschidere de credite" sau a "mandatelor bugetare", după caz. La deschiderea conturilor, instituțiile publice prezintă "Fișa cu specimenele de semnături" (formular tipizat) ale persoanelor autorizate, potrivit legii, să aprobe și să angajeze cheltuielile bugetare. Potrivit legii, la instituțiile publice, prima semnătură aparține ordonatorului de credite, iar semnătura a doua, contabilului șef. în lipsa acestora, documentele de plată, pot fi semnate de înlocuitorii de drept ai acestora.
b) Conturile analitice de disponibilități din cadrul contului sintetic de gr. I cod "50", "Disponibil al instituției publice" se deschid numai la cererea instituțiilor publice, în care scop prezintă următoarele documente:
– Cererea de deschidere a contului (formular tipizat)
– Actul prin care se confirmă funcționarea legală a instituției;
– Fișa cu specimenele de semnături ale persoanelor autorizate să angajeze cheltuielile bugetare.
Cererea de deschidere a contului și celelalte documente sunt verificate în cadrul trezoreriei și se aprobă de conducătorul acesteia. Pe această bază se stabilește codul contului analitic al instituției respective după care i se comunică.
Contul începe să funcționeze odată cu prima depunere de sumă în cont.
c) Conturile analitice deschise pe seama instituțiilor publice, în condițiile sus prezentate, se vor închide de trezorerii în următoarele situații:
– la cererea motivată a instituții publice
– în cazul în care instituția nu mai îndeplinește condițiile stabilite cu privire la deschiderea și funcționarea contului. Trezoreria are obligația de a comunica, în scris, instituției motivele închiderii, cu 10 zile înainte, pentru ca aceasta să-și poată lua măsuri pentru lichidarea soldului contului respectiv;
– pe baza actului normativ privind desființarea instituției publice.
Sistemul de înregistrare în contabilitatea trezoreriei
Documentele justificative, legal întocmite, pe baza cărora se fac operațiunile de încasări și plăți prin trezorerie, sunt înregistrate în contabilitatea acesteia, cronologic și sistematic, în conturile de activ și cele de pasiv sintetice (de bilanț) cât și în conturile analitice potrivit metodologiei aprobate de Ministerul Finanțelor Publice. Toate documentele care au stat la baza operațiunilor efectuate prin trezorerie vor fi înregistrate în contabilitatea trezoreriei în ziua în care au fost acceptate la încasare sau plată, în care scop vor fi luate măsurile necesare. Este interzisă amânarea înregistrării documentelor de încasări și plăți efectuate prin trezorerie pentru zilele următoare.
Sistemul de înregistrare în contabilitatea trezoreriei se asigură pe baza următoarelor formulare de evidență:
a) Jurnalul de înregistrare cât și Jurnalul sinteză;
b) Fișa de cont sintetic;
c) Fișa de cont analitic;
d) Balanța de verificare (analitică și sintetică).
a) Jurnalul de înregistrare
Jurnalul de înregistrare este documentul contabil de bază, în care sunt înregistrate, cronologic și sistematic, toate operațiunile de încasări sau plăți efectuate prin trezorerie. Jurnalul se deschide și se închide zilnic, pentru fiecare cont sintetic de bilanț din Planul de conturi pentru trezorerie, în vigoare, în mod separat pentru operațiile de creditare și cele de debitare, de către compartimentele din trezorerie prin care se fac încasările și plățile supuse înregistrării. Toate documentele care au stat la baza înregistrărilor făcute în jurnal sunt anexate la acesta și arhivate în compartimentul care l-a întocmit.La sfârșitul fiecărei zile, în jurnalul de înregistrare se totalizează sumele pe fiecare cont sintetic corespondent, înscriindu-se pe un rând separat, rulajul zilei respective, care se cumulează cu rulajul zilei precedente (înscris pe rând separat) rezultând rulajul cumulat de la începutul anului al contului sintetic respectiv, care se evidențiază pe rând distinct.Pe baza rulajului zilnic centralizat din jurnalul de înregistrare se întocmește jurnalul sinteză al contului sintetic de bilanț pe baza căruia se fac înregistrările în contabilitatea trezoreriei pe fiecare cont sintetic în parte. După verificare și semnare, de către persoanele în drept, jurnalul sinteză se transmite la contabilitatea trezoreriei spre înregistrare.
Trezoreria
JURNAL DE ÎNREGISTRARE
a operațiunilor în debitul și creditul conturilor
CONT: ………… Data:
Trezoreria Data:
JURNAL SINTEZĂ
a operațiunilor în ziua
b) Fișa de cont sintetic
Acest formular se întocmește la contabilitatea trezoreriei pentru fiecare cont sintetic în care se înregistrează operațiunile de încasări și plăți pe baza datelor din jurnalele sinteză primite de la compartimentele unde se întocmesc (casierie, control și evidența veniturilor sau a chel- tuielilor s.a.). Zilnic, pe fișele de cont sintetic se stabilește rulajul (debitor sau creditor) al contului sintetic, atât pe fiecare zi cât și cumulat de la începutul anului (în care se cuprinde și soldul de la începutul anului). Pe baza fișelor de cont sintetic contabilitatea întocmește Balanța de verificare sintetică.
FIȘĂ DE CONT SINTETIC
c) Fișa de cont analitic,
Fișa de cont analitic se întocmește la contabilitatea trezoreriei și se deschide pentru:
– venituri, pe subcapitole în cadrul fiecărui capitol de venit, din ciasificația bugetară. în cadrul fiecărui subcapitol de venit se deschid fișe de cont analitice pe plătitori;
– Cheltuielile bugetare, pe capitole (ale clasificației bugetare aprobate) și categorii de cheltuieli cu desfășurarea acestora pe instituții publice și ordonatori de credite.
– Fonduri cu destinație specială, distinct pentru venituri și cheltuielile acestora
– Disponibilitățile instituțiilor publice, pe ordonatorii principali de credite cu desfășurarea pe instituții subordonate.
FIȘĂ DE CONT ANALITIC
d) Balanța de verificare (analitică și sintetică)
Este documentul contabil prin care se asigură și se verifică periodic corectitudinea înregistrărilor efectuate prin conturile sintetice și analitice utilizate în contabilitatea trezoreriei
Balanța de verificare analitică se întocmește de compartimentele care țin evidența analitică a veniturilor și cheltuielilor bugetare, a fondurilor cu destinație specială, disponibilităților instituțiilor publice s.a.
Balanța de verificare analitică privind cheltuielile bugetare se întocmește zilnic, iar cea privind veniturile bugetare se întocmește periodic și lunar.
Balanța de verificare sintetică se întocmește la contabilitatea trezoreriei pe baza fișelor de cont sintetic. Permanent se procedează la confruntarea conturilor sintetice din balanța sintetică cu conturile din balanța analitică întocmită pentru fiecare cont sintetic. Se verifică rulajele debitoare, cele creditoare și soldul pentru fiecare cont sintetic.
Trezoreria
BALANȚA DE VERIFICARE A CONTURILOR SINTETICE (ANALITICE) LA FINELE LUNII
Funcțiunea conturilor sintetice (de gr. I și II) din planul de conturi pentru trezorerie
CLASA I. MIJLOACE BĂNEȘTI ȘI ALTE VALORI
CONTUL 10 "Casa", este un cont cu funcțiune de Activ în care se înregistrează mijloacele bănești existente în casierie (sold), precum și încasările și plățile efectuate în numerar prin casieria trezoreriei.
Se debitează cu:
– sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei, pe bază de chitanță, foi de vărsământ, reprezentând impozite și taxe bugetare și alte venituri de ia agenții economici, instituții publice și contribuabili, prin creditul conturilor: 20 "Veniturile bugetului de stat, 21 "Veniturile bugetelor locale", 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat",30 "Fonduri cu destinație specială".
Articol contabil: 10 "Casa" = %
20 "Veniturile bugetului de stat"
21 "Veniturile bugetelor locale"
22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat"
30 "Fonduri cu destinație specială"
– sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei reprezentând subscrierea la certificatele de trezorerie prin creditul contului, 41 "Certificate de trezorerie de la populație pentru finanțarea deficitului bugetului de stat"
Articol contabil: 10 "Casa" = 41 "Certificate de trezorerie de la
populație pentru finanțarea deficitului bugetului de stat"
– sumele încasate în numerar, depuse la casieria trezoreriei de către instituțiile publice, reprezentând venituri speciale și extrabugetare încasate prin casieriile proprii ale instituțiilor, prin creditul contului; 50 "Disponibil al instituției publice"
Articolul contabil: 10 "Casa" = 50 "Disponibil al instituției publice"
(se deschid conturi sintetice de gr. II pe categorii de venituri conform planului de conturi pentru trezorerie )
– sumele primite în numerar prin casieria trezoreriei județene în vederea completării necesarului de numerar pentru acoperirea plăților efectuate prin casieria trezoreriei, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezorerie
Articolul contabil: 10 "Casa" = 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"
– sumele depuse în casieria trezoreriei de instituțiile publice reprezentând fonduri rămase neutilizate din cele ridicate inițial din cont Această operațiune diminuează totalul plăților de casă clin trezorerie (reconstituirea creditelor) și crește în mod corespunzător limita de finanțare. Operațiunea este admisă numai dacă privește finanțarea anului curent. în caz contrar sumele se varsă la buget ca venit la capitolul privind restituirile de fonduri din finanțarea bugetară a anilor precedenți (cont 22.05) prin creditul contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat".
Articol contabil: 10 "Casa" = 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
– sumele depuse de instituțiile publice reprezentând fonduri rămase neutilizate din cele ridicate inițial din cont. Această operațiune diminuează totalul plăților de casă (reconstituire de credite) și crește în mod corespunzător limita de finanțare în anul curent, prin creditul contului: 24 "Cheltuielile bugetului local"
Articol contabil: 10 "Casa" = 24 "Cheltuielile bugetului local"
– sumele restituite în casieria trezoreriei de către instituțiile de asigurări sociale, rămase nefolosite din cele ridicate inițial din cont, operațiune care diminuează plățile de casă ale anului curent, prin creditul contului: 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat".
Articol contabil: 10 "Casa" = 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor
sociale de stat"
Se creditează cu:
– sumele restituite în numerar prin casierie, pe bază de documente, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, agenților economici, instituțiilor publice și contribuabililor, după caz, reprezentând impozite, taxe și alte venituri necuvenite bugetelor respective, prin debitul conturilor: 20 "Veniturile bugetului de stat", 21 "Veniturile bugetelor locale", 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat"
Articol contabil: % ~ 10 "Casa"
"Veniturile bugetului de stai"
22 "Veniturile bugetelor locale"
22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociaie de stat"
– sumele în numerar depuse de trezoreriile municipale, orășenești și comunale în conturile Sucursalei Băncii Naționale în cazul în care apar depășiri de sold (plafon), conform normelor stabilite în acest scop, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 10 "Casa"
– sumele în numerar depuse la bancă din casă (cont 10) pe măsura alimentării contului de disponibil (cont 12), prin debitul contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăți în numerar"
Articol contabil: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, = 10 "Casa"
pentru efectuarea de plăți în numerar"
– sumele depuse la unitatea băncii, de către trezoreriile care nu au casierie-tezaur, pentru încasările efectuate după ora 1400, prin debitul contului; 13 "Casa tranzitorie"
Articol contabil: 13 "Casa tranzitorie" = 10 "Casa"
– sumele eliberate în numerar pe bază de CEC de numerar din contul instituțiilor publice în vederea efectuării de cheltuieli prin casieriile proprii, prin debitul contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
Articol contabil: 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 10 "Casa"
– sumele eliberate pe bază de CEC de numerar din conturile instituțiilor publice de subordonare locală în vederea efectuării de plăți prin casieriile proprii, pentru achitarea de salarii, alte drepturi de personal, deplasări s.a., prin debitul contului: 24 "Cheltuielile bugetului local"
Articol contabil: 24 "Cheltuielile bugetului local" = 10 "Casa"
– sumele eliberate pe bază de CEC de numerar din contul de cheltuieli al instituțiilor de asigurări sociale în vederea achitării bugetelor respective prin casieria proprie, prin debitul contului: 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale"
Articol contabil: 25 "Cheltuielile buzatului asigurărilor sociale" = 10 "Casa"
– sumele plătite în numerar prin trezorerie la data răscumpărării certificatelor de trezorerie de la populație, prin debitul contului: 41 "Certificate de trezorerie de la populație pentru finanțarea bugetului de stat"
Articol contabil: 41 "Certificate de trezorerie de la populație = 10 "Casa"
pentru finanțarea bugetului de stat"
– sumele ridicate în numerar pe bază de CEC de numerar pentru plățile, efectuate prin casieria proprie pentru Fondurile speciale, prin debitul conturilor de Disponibil cu destinație specială 30 cât și pentru conturile de Disponibilități și depozite, 50 prin debitul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei".
– sumele depuse la Banca Națională când s-a depășit plafonul de casă prin debitul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei".
Articol contabil: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 10 "Casa"
Soldul contului 10 "Casa" este debitor și reprezintă disponibilul în numerar existent în casieria trezoreriei la sfârșitul zilei de operațiuni.
CONTUL 11 "Efecte și titluri de valoare"
Este un cont cu funcțiunea de Activ, în care se evidențiază bonurile de tezaur și titlurile de stat care urmează a fi plasate (vândute) agenților economici și populației. în cadrul contului sintetic se ține evidența analitică pe categorii de bonuri de tezaur, titluri de valoare și pe emisiuni.
Se debitează cu:
– contravaloarea bonurilor de tezaur și titlurilor de stat, la primirea lor în vederea vânzării, pe bază de documente, de către trezorerii, prin creditul contului: 66 "Decontări privind efecte și titluri de valoare".
Articol contabil: 11 "Efecte și titluri de valoare" = 68 "Decontări privind
efecte și titluri de valoare"
Se creditează cu:
– contravaloarea bonurilor de tezaur și titlurilor de valoare vândute (plasate) agenților economici și populației, prin debitul contului: 66 "Decontări privind efecte și titluri de valoare".
Articol contabil: 66 "Decontări privind efecte – 11 "Efecte și titluri
și titluri de valoare" de valoare"
Concomitent se înregistrează contravaloarea titlurilor de valoare și a bonurilor de tezaur vândute și încasate prin casierie I:
Articol contabil: 10 "Casa" = 41 "Certificate de trezoreria de la populație pentru
finanțarea deficitului bugetului de stat"
Soldul contului 11 "Efecte și titluri de valoare" este debitor și reprezintă valoarea bonurilor de tezaur sau a titlurilor de valoare primite și nevândute de către trezorerie.
CONTUL 12: "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăți în numerar"
Este un cont cu funcțiune de Activ care funcționează la trezoreriile fără casă – tezaur.
Se debitează cu:
– sumele în numerar depuse ia bancă,din casă (cont 10) și casa tranzitorie (cont 13), pe bază de documente, pe măsura alimentării contului de disponibil prin creditul conturilor: 10 "Casa", 13 "Casa tranzitorie"
Articol contabil: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, = %
pentru efectuarea de plăți în numerar" 10 "Casa"
13 "Casa tranzitorie"
– sumele preluate din contul curent al trezoreriei județene deschis la BNR, prin creditul contului:
Articol contabil 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, = 60 "Cont cores pondent
– pentru efectuarea de plăți în numerar" al trezoreriei ia BNR"
Se creditează cu:
– plățile (cheltuielile) efectuate din contul de disponibil de către instituțiile publice, pe bază de documente justificative de cheltuieli, prin debitul conturilor 23 "Cheltuielile bugetului de stat", 24 "Cheltuielile bugetelor locale", 25 " Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"
Articol contabil: % = 12 " Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăți în
numerar"
23 "Cheltuielile bugetului de stat"
24 "Cheltuielile bugetelor locale"
25 " Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"
– plățile (în numerar) reprezentând comisioane pentru operațiunile efectuate de băncile comerciale pe seama instituțiilor publice la trezoreriile fără casă-tezaur, prin debitul contului: 65.0.1 "Comisioane pentru operațiuni efectuate în numerar de către băncile comerciale"
Articolul contabil: 65.0.1 "Comisioane pentru operațiuni = 12 "Disponibil al trezoreriei la
efectuate în numerar de bancă pentru efectuarea de
către băncile comerciale" plăți în numerar"
CONTUL 13 "Casa tranzitorie"
– introdus prin precizările Ministerului Finanțelor nr. 334329/ 09.07.1999 privind răscumpărarea certificatelor de trezorerie ajunse la scadență.Este un cont cu funcțiunea de Activ și funcționează la trezoreriile care nu au casierie tezaur, pentru încasările efectuate după orele 1400.
Se debitează cu:
– sumele depuse la unitatea băncii prin creditul contului: 10 "Casa"
Articol contabil: 13 "Casa tranzitorie" = 10 "Casa"
Se creditează cu:
– sumele depuse la bancă, pe bază de documente, pe măsura alimentării contului de disponibil al trezoreriei deschis la bancă, în cazul trezoreriilor fără casă tezaur, prin debitul contului, 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăți în numerar".
Articol contabil: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, = 13 "Casa tranzitorie"
pentru efectuarea de plăți în numerar".
CONTUL 14 "Sume în numerar eliberate trezoreriei din alt județ"
Acest cont a fost introdus prin Precizările Ministerului Finanțelor nr. 334285 din 20.07.1999.
Este un cont cu funcțiune de Activ prin care se ține evidența numerarului eliberat din casieria-tezaur pentru trezoreria din alt județ.
Se debitează cu:
– sumele în numerar eliberate din casieria-tezaur, în vederea alimentării cu numerar a trezoreriei din alt județ, pe bază de documente, prin creditul contului: 10 "Casa"
Articol contabil: 14 "Sume în numerar eliberate = 10 "Casa"
trezoreriei din alt județ"
Se creditează cu:
– sumele în numerar, transferate în alt județ, în condițiile reglementărilor în vigoare, la primirea extrasului de cont și a ordinului de plată de la trezoreria județeană din care rezultă plata numerarului eliberat, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil: 01 "Cont corespondent = 14 "Sume în numerar eliberate al trezoreriei" trezoreriei din alt județ"
CLASA II. VENITURI Șl CHELTUIELI BUGETARE
CONTUL 20 "Veniturile bugetului de stat"
Este un cont cu funcțiune de Pasiv.
Se creditează cu:
– sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei, reprezentând impozite, taxe și alte venituri de la agenți economici, instituții publice și contribuabili, prin debitul contului: 10 "Casa"
Articol contabil: 10 "Casa" = 20 "Veniturile bugetului de stat"
– sumele virate trezoreriei din contul de cheltuieli bugetare de către instituțiile publice finanțate din bugetul de stat și local, reprezentând impozitele pe venit din salarii, alte taxe și vărsăminte, prin debitul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de stat", 24 "Cheltuielile bugetului local"
Articol contabil % = 20 "Veniturile bugetului de stat"
23 "Cheltuielile bugetului de stat"
24 "Cheltuielile bugetului local"
– sumele înregistrate în "Contul corespondent al trezoreriei" de către direcția de trezorerie județeană reprezentând impozite și taxe virate în contul trezoreriei operative locale, de către agenții economici care au conturile deschise la bănci, prin debitul contului. 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 20 "Veniturile bugetului de stat"
Înregistrarea se face la trezoreria locală pe baza ordinelor de plată primite de la direcția de trezorerie județeană sumele virate trezoreriei din contul de cheltuieli bugetare de către instituțiile publice finanțate din bugetul local, dispuse de ordonatorii de credite, reprezentând impozite (pe venitul din salarii, s.a.) și alte vărsăminte, la bugetul de stat, prin debitul contului: 24 "Cheltuielile bugetelor locale"
Articol contabil: 24 "Cheltuielile bugetelor locale" = 20 "Veniturile bugetului de stat"
Se debitează cu:
– sumele restituite în numerar prin casieria trezoreriei sau prin virament, potrivit legii, reprezentând impozite și taxe vărsate și necuvenite bugetului, prin creditul conturilor: 10 "Casa" și 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 20 "Veniturile bugetului de stat" = %
10 "Casa"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"
– sumele compensate între sursele de impozite și taxe ce au fost achitate în plus și cele care sunt neachitate, operarea efectuându-se numai în analiticele veniturilor bugetului de stat.
Soldul contului 20 "Veniturile bugetului de stat" este creditor și evidențiază veniturile încasate la finele zilei.
Evidența analitică a contului 20 se ține pe surse de venituri, pe capitole și subcapitole cât și pe plătitori, potrivit clasificației bugetare a veniturilor aprobată, în vigoare.
CONTUL 21 "Veniturile bugetelor locale".
Este un cont cu funcțiune de Pasiv.
Se creditează cu:
– sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei, pe baza documentelor, reprezentând impozite și taxe bugetare, de la agenții economici, instituții publice și contribuabili, prin debitul contului: 10 "Casa"
Articol contabil: 10 "Casa" – 21 "Veniturile bugetelor locale".
– sumele înregistrate în "contul corespondent al trezoreriei" de către direcția trezoreriei județene, reprezentând impozite și taxe virate în contul bugetului local de către agenții economici care au conturile deschise la bănci. înregistrarea se face la trezoreriile locale, pe baza ordinelor de plată primite de la direcția de trezorerie județeană, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 21 "Veniturile bugetelor locale".
– cu sumele virate din contul bugetului de stat, în condițiile legii, pe seama fiecărui buget local, reprezentând transferuri de echilibrare a bugetului local, prin debitul contului: 23 "Cheltuielile bugetelor locale".
Articol contabil: 23 "Cheltuielile bugetelor de stat" = 21 "Veniturile bugetelor locale"
Se debitează cu:
– sumele restituite în numerar prin casierie sau prin virament, în condițiile legii, agenților economici și contribuabililor, din impozite și taxe vărsate și necuvenite bugetului local, prin creditul următoarelor conturi: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil: 21 "Veniturile bugetelor locale = %
10 "Casa"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Soldul contului 21 este creditor și reprezintă veniturile încasate, la finele zilei.
Evidența analitică a contului 21 se ține pe surse de venituri, pe capitole, subcapitole și plătitori conform clasificației bugetare a veniturilor aprobată.
CONTUL 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociaie de stat"
Este un cont cu funcțiune de Pasiv.
Se creditează, cu:
– contribuția de asigurări sociale, utilizată de către agenții economici și instituțiile publice pentru acoperirea cheltuielilor de asigurări sociale la locul de muncă, pe baza dispoziției de plată (tip CAS) prin debitul contului: 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"
Articol contabil: 25 "Cheltuielile bugetului = 22 "Veniturile bugetului
asigurărilor sociale de stat" asigurărilor sociale de stat"
– sumele încasate prin virament în contul corespondent al trezoreriei sau în numerar prin casierie, reprezentând contribuția pentru asigurările sociaie de stat; contribuția pentru pensia suplimentară; contribuția agricultorilor asigurați; subvenții primite de la bugetul de stat, calculate și stabilite în condițiile Legii nr. 191/2001.
Sumele datorate de agenții economici și instituții publice sunt achitate cu dispoziție de plată (tip CAS) și ordin de plată (tip trezorerie), prin debitul conturilor 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" și 10 "Casa".
Articol contabil % = 22 "Veniturile bugetului asigurărilor
sociale de stat"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"
10 "Casa"
– sumele virate de trezorerii din conturile de cheltuieli bugetare de către instituțiile publice finanțate din bugetul de stat, reprezentând contribuții de asigurări sociale cuvenite bugetului asigurărilor sociale, prin debitul contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
Articol contabil: 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 22 "Veniturile bugetului
asigurărilor sociale de stat"
– plățile dispuse de către ordonatorii de credite din contul de cheltuieli pentru virarea contribuției la asigurări sociale ca venit ia bugetul asigurărilor sociaie, prin debitul contului: 24 "Cheltuielile bugetului local"
Articol contabil: 24 "Cheltuielile bugetului local" = 22. "Veniturile bugetului
asigurărilor sociale de stat"
Se debitează, cu:
– sumele restituite prin virament sau în numerar unor agenți economici și instituții publice, din contribuția de asigurări sociale virată necuvenită bugetului și care nu poate fi compensată cu sumele datorate în perioadele viitoare, prin creditul conturilor: 61 "Cont corespondent al trezo- reriei", 10 "Casa"
Articol contabil: 22 "Veniturile bugetului = %
asigurărilor sociale de stat" 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
10 "Casa"
Soldul contului 22 este creditor și evidențiază veniturile încasate, la sfârșitul zilei.
Evidența analitică a contului 22 este condusă pe surse de venituri, pe capitole și subcapitole, conform clasificației bugetului asigurărilor sociale aprobată.
CONTUL 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
Este un cont cu funcțiune de Activ.
Contul 23 se desfășoară în conturi analitice deschise pe capitole, subcapitole și categorii de cheltuieli, cât și pe ministere și instituții publice subordonate, conform clasificației bugetului de stat, aprobate.
Se debitează, cu:
– sumele eliberate în numerar din contul instituțiilor publice în vederea efectuării de cheltuieli prin casieriile proprii, prin creditul contului: 10 "Casa".
Articol contabil: 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 10 "Casa".
– plățile efectuate din contul de disponibil al trezoreriei deschis la bancă (la trezoreriile fără casă-tezaur), pe bază de documente de cheltuieli, prin creditul contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăți în numerar".
Articol contabil: 23 "Cheltuielile bugetului de stat"= 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă,
pentru efectuarea de plăți în numerar"
– sumele virate din contul bugetului de stat, în condițiile legii, pe seama fiecărui buget local, reprezentând transferuri de echilibrare a j bugetului local, prin creditul contului: 21 "Veniturile bugetelor locale"
Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 21 "Veniturile bugetelor locale"
– sumele virate trezoreriei din conturile de cheltuieli bugetare de către instituțiile publice finanțate din bugetul de stat, reprezentând irnpo-zite (pe venit din salarii), taxe și contribuții de asigurări sociale cuvenite bugetului de stat, bugetului local și bugetului asigurărilor sociale, prin creditul conturilor: 20 "Veniturile bugetului de stat", 22 "Veniturile bugetului si asigurărilor sociale de stat"
Articol contabil: 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = %
20 "Veniturile bugetului de stat"
22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat"
– plățile dispuse de ordonatorii de credite (prin ordine de plată), în baza creditelor deschise sau repartizate în vederea achitării obligațiilor către furnizori și creditori care au conturile deschise la bănci, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului = 61 "Cont corespondent al
de stat" trezoreriei"
– sumele constituite în depozit reprezentând drepturi de salarii și alte drepturi cuvenite personalului instituțiilor publice, care se vor achita în anul următor (exclusiv impozitul pe veniturile din salarii, CAS aferent s.a, care se varsă la buget în contul bugetelor respective până la finele anului), prin creditul conturilor: 50.05 "Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit ale ministerelor și instituțiilor subordonate", 50.06 "Disponibilități pentru sume de mandat și sume în depozit ale instituțiilor de subordonare locală"
Articol contabil: 23 "Cheltuielile bugetului = %
de stat" 50.05 "Disponibil pentru sume demandat și sume
în depozit ale ministerelor și instituțiilor subordonate"
50.06 "Disponibilități pentru sume de
mandat și sume în depozit ale
instituțiilor de subordonare locală"
Se creditează, cu:
– sumele depuse în casieria trezoreriei de instituțiile publice, rămase neutilizate din cele ridicate din cont. prin această operațiune se diminuează totalul plăților de casă, și crește corespunzător limita de finanțare. Operațiunea este admisă numai dacă privește anul curent, în caz contrar sumele se varsă la buget ca venit la capitolul 22.05 "Restituiri de fonduri din finanțarea bugetară a anilor precedenți", prin debitul contului: 10 "Casa"
Articol contabil: 10 "Casa" = 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
– sumele recuperate de către instituțiile publice, de la furnizori și creditori care.au conturile deschise la bănci, ca urmare a intervențiilor efectuate cu privire la respectarea prețurilor și a altor reglementări, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil: 61 "Cont corespondent – 23 "Cheltuielile bugetului
al trezoreriei" de stat"
Soldul contului 23 este debitor și evidențiază cheltuielile efectuate de instituțiile publice în cursul exercițiului bugetar, iar la finele anului se închide.
CONTUL 24 "Cheltuielile bugetului local"
Este un cont cu funcțiune de Activ
Contul sintetic 24 se desfășoară în conturi analitice conform, "Clasificației bugetelor locale" aprobată.
Se debitează, cu:
– sumele eliberate (pe bază de CEC) din conturile instituțiilor publice de subordonare locală, în vederea efectuării de plăți prin casieriile proprii (pentru achitarea salariilor, deplasări s.a.), prin creditul contului: 10 "Casa"
Articol contabil: 2.4 "Cheltuielile bugetului local" = 10 "Casa"
– plățile (cheltuielile) efectuate prin trezoreriile fără casă-tezaur, din contul de disponibil de către instituțiile publice de subordonare locală, pe bază de documente justificative de cheltuieli legal aprobate, prin creditul contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăți în numerar"
Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului local" =12 "Disponibil al trezoreriei la bancă,
pentru efectuarea de plăți în numerar"
– sumele virate trezoreriei din conturile de cheltuieli bugetare de către instituțiile publice finanțate din bugetul local, dispuse de ordonatorii de credite, reprezentând impozite (pe veniturile din salarii s.a.) și contribuții ia asigurările sociale, la bugetul respectiv, prin creditul conturilor: 20"Veniturile bugetului de stat", 21 "Veniturile bugetelor locale", 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat"
Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului local" = %
20 "Veniturile bugetului de stat"
21 "Veniturile bugetelor locale"
22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat"
– plățile dispuse prin trezorerie de ordonatorii de credite, din contul de cheltuieli ale instituțiilor publice finanțate din bugetele locale, în contul furnizorilor și creditorilor cu conturi deschise la bănci, reprezentând cheltuieli pentru aprovizionare cu mărfuri, prestări de servicii sau executări de lucrări, în limita creditelor bugetare deschise sau repartizate, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului local" = 61 "Cont corespondent al
trezoreriei"
– partea prelevată și virată din excedentul bugetului local în contul special de disponibil pentru constituirea fondului de rulment, potrivit reglementărilor în vigoare, prin creditul conturilor: 50.05 "Disponibil pentru sume în mandat și sume de depozit ale ministerelor și instituțiilor subordonate", 50.06 "Disponibilități pentru sume de mandat și sume în depozit ale instituțiilor de subordonare locală"
Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului local" = %
50.05. "Disponibil pentru sume în mandat și sume în depozit ale ministerelor și instituțiilor subordonate"
50.06. "Disponibilități pentru sume de mandat și sume în depozit ale instituțiilor de subordonare locală"
Se creditează, cu:
– sumele depuse în casieria trezoreriei de către instituțiile publice, de subordonare locală, reprezentând sume rămase neutilizate din cele ridicate din cont. prin această operațiune se diminuează totalul plăților de casă și crește în mod corespunzător limita de finanțare în anul curent, prin debitul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 10 "Casa" = 24 "Cheltuielile bugetului local"
– sumele recuperate de instituțiile publice de subordonare locală, de la furnizori și creditori, ca urmare intervențiilor efectuate cu privire la respectarea prețurilor și altor reglementări, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent = 24 "Cheltuielile bugetului local"
al trezoreriei"
Soldul contului 24 este debitor și evidențiază cheltuielile efectuate în cursul anului de instituțiile publice de subordonare locală, iar la finele anului se închide.
CONTUL 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"
Este un cont cu funcțiune de Activ.
Prin contul 25 se evidențiază plățile efectuate prin trezorerii din bugetul asigurărilor sociale de stat, în limitele creditelor bugetare aprobate și deschise ordonatorilor de credite finanțată din acest buget.
Contul 25 se desfășoară pe conturi analitice deschise pe capitole și subcapitole conform "Clasificației bugetului asigurărilor sociale de stat" aprobate.
Se debitează, cu:
– sumele eliberate din contul de cheltuieli ale instituțiilor de asigurări sociale în vederea achitării bugetelor respective prin casieria proprie, prin creditul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor = 10 "Casa"
sociale de stat"
– contribuția de asigurări sociale utilizată de către agenții economici și instituțiile publice pentru acoperirea cheltuielilor de asigurări sociale la locul de muncă, pe baza dispoziției de plată (tip CAS), prin creditul contului, 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale"
Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului = 22 "Veniturile bugetului
asigurărilor sociale de stat" asigurărilor sociale"
– plățile dispuse de ordonatorii de credite din contul ele cheltuieli privind asigurările sociale, în limita creditelor deschise de ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
asigurărilor sociale de stat"
– sumele constituite în depozit, reprezentând drepturi de salarii și alte drepturi cuvenite personalului instituțiilor publice, care se vor achita în anul următor (exclusiv impozitul pe veniturile din salarii, CAS aferent, s.a. care se varsă la buget în contul bugetelor respective până la finele anului), prin creditul conturilor: 50.05 "Disponibil pentru sume de mandat și sume de depozit ale ministerelor și instituțiilor subordonate", 50.06 "Disponibilități pentru sume de mandat și sume în depozit ale instituțiilor de subordonare locală"
Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului = %
asigurărilor sociale de stat" 50.05 "Disponibil pentru sume de mandat
și sume în depozit ale ministerelor și instituțiilor subordonate"
50.06 "Disponibilități pentru sume de mandat și sume în depozit ale instituțiilor de subordonare locală"
Se creditează, cu:
– sumele restituite la casieria trezoreriei de către instituțiile de asigurări sociale, rămase neutilizate din cele ridicate inițial din cont, operațiune care diminuează plățile de casă ale anului curent, prin debitul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 10 "Casa = 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor
sociale de stat"
– sumele recuperate de instituțiile de asigurări sociale prin contul de cheltuieli privind asigurările sociale pe anul curent, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent = 25 "Cheltuielile bugetului
al trezoreriei" asigurărilor sociale de stat"
Soldul contului 25 este debitor și evidențiază cheltuieli privind asigurările sociale, efectuate de ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare deschise, iar la sfârșitul anului contul se închide.
CLASA III. „DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINAȚIE SPECIALĂ"
Conturile din această clasă asigură evidența constituirii și utilizării fondurilor speciale.
Fondurile speciale ca parte din resursele financiare publice, suni aprobate prin legi specifice, sunt prezentate fondurile speciale, baze iegaiă privind constituirea și utilizarea lor, modul cie calcul, precum și instituțiile publice care răspund de gestionarea lor. Aceste fonduri se constituie în afara bugetului de stat, iar bugetele fondurilor speciale se aproba prin legea anuală a bugetului. Execuția de casă a bugetelor fondurilor speciale se realizează prin trezoreria statului, potrivit metodologiei aprobate de Ministerul Finanțelor.
Constituite prin legi specifice și ale căror bugete de venituri și cheltuieli sunt aprobate prin legea bugetului anuală.
1. Fondul special pentru plata ajutorului de șomaj
Se constituie în baza Legii.
Veniturile bugetului Fondului special pentru plata ajutorului de șomaj provin din încasarea contribuției angajaților respectiv a angajatorilor la fondul de salarii .
Fondul este gestionat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Acest fond este evidențiat în trezorerie prin contul 30 04 "Disponibil din fondul pentru plata ajutorului de șomaj".
2. Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic
Se constituie în baza prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 29/ 1994, aprobată prin Legea nr. 136/1994.
Veniturile bugetului Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic provin din încasarea taxei de dezvoltare cuprinse în tariful energiei electrice și termice.
Fondul este gestionat de către Ministerul Energiei și Resurselor.
Acest fond este evidențiat în contabilitatea trezoreriei prin contul 30 13 "Disponibil din fondui special pentru dezvoltarea sistemului energetic"
3. Fondul pentru asigurări sociale ele sănătate
Se constituie în baza prevederilor legii nr, 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate.
Veniturile bugetului acestui fond provin din:
contribuția persoanelor asigurate (cf. Legii);
contribuția de la persoanele juridice sau fizice care angajează personal salariat (cf. Legii);
sume de la bugetul de stat pentru persoanele asigurate prin efectul legii;
sume de la bugetul de asigurărilor sociale de stat pentru persoanele asigurate prin efectul legii.
Fondul este gestionat prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate și casele de asigurări de sănătate județene.
Este evidențiat în contabilitatea trezoreriei pin contul 30.15 "Disponibil din fondul de asigurări sociale de sănătate".
4. Fondul special pentru protejarea asiguraților
Se constituie în baza prevederilor Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România.
Veniturile bugetului Fondului special pentru protejarea asiguraților se constituie prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra volumului de'prime brute încasate, potrivit art. 60 din Legea nr. 136/1995.
Gestionarea Fondului special pentru protejarea asiguraților se face de către Ministerul Finanțelor Publice, respectiv de către Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, conform art. 45 alin. (4) din Legea nr. 32/2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asiguraților.
Fondul special pentru protejarea asiguraților este evidențiat în contabilitatea trezoreriei prin contul 30 17 "Disponibil din fondul special pentru protejarea asiguraților".
5. Fondul special al drumurilor publice
Se constituie în baza prevederilor Legii nr. 118/1996, republicată.
Veniturile bugetului Fondului special al drumurilor publice se constituie prin aplicarea unei cote asupra prețului cu ridicata, exclusiv accizele pentru carburanți auto livrați la intern de către producători și a valorii în vamă pentru carburanți auto importați.
Gestionarea Fondului special al drumurilor publice se face de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.
În contabilitatea trezoreriei Fondul special al drumurilor publice este evidențiat prin contul 30 18 "Disponibil din fondul special al drumurilor publice".
Urmărirea constituirii fondurilor speciale cât și a disponibilităților acestora în cadrul trezoreriei se face prin conturi distincte pe instituțiile publice care gestionează aceste fonduri, potrivit legii. în clasa a – III-a a planului de conturi pentru trezorerie au fost deschise conturi sintetice de gradul II pentru evidențierea disponibilului constituit pe fiecare fond special în parte, după cum urmează:
30.04. Disponibil din fondul pentru plata ajutorului de șomaj"
30.13. Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic
30.15. Disponibil din fondul de asigurări sociale de sănătate
30.17. Disponibil din fondul special pentru protejarea asiguraților
30.18. Disponibil clin fondul special al drumurilor publice
Toate conturile sintetice de gradul II cuprinse în clasa III a pianului de conturi pentru trezorerie, mai sus prezentate, sunt conturi de Pasiv.
Conturile sintetice de gradul I din clasa III deschise pentru fiecare fond special în parte, se desfășoară pe conturi sintetice de gr. II sau pe analitice, după caz, separat pentru venituri (surse) și separat pentru cheltuieli (pe categorii) în structura bugetelor aprobate prin lege pe fiecare fond și potrivit metodologiei Ministerului Finanțelor Publice.
În cazurile în care fondurile speciale se utilizează la nivel centrai iar încasarea surselor de constituire a acestora se face prin trezoreriile teritoriale, în cadrul acestora se deschid numai conturile pentru veniturile fondului în care se evidențiază sumele încasate și virarea sumelor în contul instituției centrale care urmează al utiliza potrivit destinației stabilite prin lege.
Funcțiunea acestora este identică și se prezintă astfel:
Se creditează cu:
– sumele încasate reprezentând contribuții ale instituției publice persoane juridice și persoane fizice, precum și subvențiile de ia buget, potrivit legii, și alte venituri din care se constituie veniturile fondurilor speciale aprobate prin legi specifice, prin debitul conturilor: 10 "Casa 61 "Cont corespondent al trezoreriei",
Articol contabil % = 30 "Disponibil….. "
10 "Casa"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Se debitează, cu:
– sumele virate sau plățile prin documente legal aprobate, de instituțiile publice care, potrivit legii, răspund în calitate de ordonatori de credite, de gestionarea fondurilor speciale respective, prin creditul conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 30 "Disponibil….." = %
10 "Casa"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Soldul creditor al conturilor sintetice de gradul II din clasa III reprezintă fondul special constituit și neutilizat la finele perioadei, respectiv disponibilul care, de regulă, se reportează în anul următor, cu păstrarea destinației inițiale stabilită prin lege.
În cazul fondurilor speciale echilibrate prin subvenții de la bugetul de stat, soldurile rezultate din execuția acestora și neutilizate până la finele anului se regularizează cu bugetul de stat, în limita subvențiilor acordate, iar diferența se reportează în anul următor, cu păstrarea destinației inițiale, dacă legea nu prevede altfel.
CLASĂ IV. TITLURI SI CERTIFICATE DE TREZORERIE
În această clasă se cuprind următoarele conturi sintetice de gradul I.
CONTUL 41 "Certificate de trezorerie de la populație pentru finanțarea bugetului de stat".
Este un cont cu funcțiune de Pasiv. A fost inclus în Planul de conturi pentru trezorerie prin Precizările Ministerului Finanțelor nr. 315/1999.
Se creditează, cu:
– sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei, de la populație, reprezentând subscrierea la certificatele de trezorerie, prin debitul contului, 10 "Casa"
Articol contabil 10 "Casa" = 41 "Certificate de trezorerie de la populație
pentru finanțarea bugetului de stat"
– sumele încasate prin virament, reprezentând subscriere la certificatele de trezorerie, prin debitul contului; 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent = 41 "Certificate de trezorerie
al trezoreriei" de la populație pentru
finanțarea bugetului de stat"
Se debitează cu:
– sumele plătite în numerar prin trezorerie la data răscumpărării certificatelor de trezorerie de către populație, prin creditul contului; 10 "Casa"
Articol contabil 41 "Certificate de trezorerie de la populație = 10 "Casa"
pentru finanțarea bugetului de stat"
– valoarea certificatelor de trezorerie nerăscurnpărate la termen, care se transformă în certificate de depozit, prin creditul contului; 42 "Certificate de depozit"
Articol contabil 41 "Certificate de trezorerie de la = 42 "Certificate de depozit" populație pentru finanțarea
bugetului de stat"
Evidența analitică a contului sintetic 41 se ține pe fiecare emisiune de certificate de trezorerie.
Soldul contului 41, este creditor și reprezintă valoarea certificatelor de trezorerie răscumpărate la finele perioadei.
CONTUL 42 "Certificate de depozit"
Este un cont cu funcțiune de Pasiv.
Se creditează cu:
– valoarea certificatelor de trezorerie nerăscumpărate ia termen de populație, care se transformă în certificate de depozit, conform legii, prin debitul contului: 41 "Certificate de trezorerie de la populație pentru finanțarea bugetului de stat"
Articol contabil 41 "Certificate de trezorerie de la = 42 "Certificate de depozit"
populație pentru finanțarea
bugetului de stat"
Se debitează cu:
– plățile în numerar prin casieria trezoreriei reprezentând răscumpărarea certificateior de depozit, prin debitul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 42 "Certificate de depozit" = 10 "Casa"
Evidența analitică a contului 42 se ține pe fiecare emisiune de certificare de trezorerie.
Soldul contului 42, creditor și reprezintă valoarea certificatelor de trezorerie devenite certificate de depozit, ia finele perioadei de raportare.
CONTUL 43 "Depozite ale agenților economici"
Este uri cont cu funcțiune de Pasiv
Se creditează, cu:
– sumele încasate prin contul trezoreriei statului de la agenți economici, în vederea constituirii unor depozite din care să fie achitate la termen unele obligații ale acestora către buget sau instituții publice, în condițiile legii, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol caritabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 43 "Depozite ale agenților
economici"
Se debitează, cu:
– sumele plătite (prin virament) din contul de depozit constituit ia trezorerie pe seama agenților economici în vederea achitării din dispoziția acestora a unor obligații către buget și alte datorii, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 43 "Depozite ale agenților – 61 "Cont corespondent al
economici" trezoreriei"
Soldul creditor al contului 43, "Depozite ale agenților economici" reflectă disponibilitățile de surse ia finele perioadei cu această destinație.
CONTUL 44 "Depozite ale instituțiilor publice"
Este un cont cu funcțiune de Pasiv .
Se creditează cu:
– sumele încasate prin contul trezoreriei statului de la instituții publice în vederea constituirii unor depozite din care să fie achitate la termen unele obligații ale acestora către buget sau agenți economici în condițiile legii prin debitul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil: 61 "Cont corespondent = 44 "Depozite ale instituțiilor
al trezoreriei" publice"
Se debitează cu:
– sumele plătite (prin virament)" din contul de depozit constituit la trezorerie pe seama instituțiilor în vederea achitării din dispoziția acestora a unor obligații către buget și alte datorii prin creditul contului 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"
Articol contabil: 44 "Depozite ale instituțiilor = 61 "Cont corespondent
publice" al trezoreriei"
Soldul creditor al contului 44 "Depozite ale instituțiilor publice", reflectă disponibilitățile de surse la finele perioadei cu această destinație.
CLASA V. DISPONIBILITĂȚI ȘI DEPOZITE
În această clasă sunt cuprinse conturile cu ajutorul cărora s asigură evidența disponibilităților bănești, altele decât cele de la buget, al instituțiilor publice care au conturile deschise la trezorerie. Prin planul ci conturi prin trezorerie în această clasă sunt prevăzute următoarei conturi sintetice de gr. I:
CONTUL 50 "Disponibil al instituțiilor publice"
Este un cont cu funcțiune de Pasiv.
Cu ajutorul contului 50 se ține evidența disponibilităților băneș aflate la dispoziția instituțiilor publice care au conturile deschise Ia trezoreria de care aparțin.
Contul 50 (sintetic de gr. I) se desfășoară pe conturi sintetice de gr II deschise după natura disponibilităților constituite, astfel:
CONTUL 50.01"Disponibilități din fonduri cu destinație speciaiă ale
ministerelor și instituțiilor subordonate"
și
CONTUL 50.02 "Disponibilități din fonduri cu destinație specială ale
instituțiilor de subordonare locală
Sunt conturi cu funcțiune de Pasiv, cu ajutorul lor se ține evidența disponibilităților din fonduri cu destinație specială constituite la ministere și instituții subordonate (cont 50.01), precum și la primării, potrivi reglementărilor în vigoare (cont 50.02).
Se creditează, cu:
– sumele depuse în numerar de către instituțiile publice la casieri; trezoreriei cât și cele virate din cont de către agenții economici pe seam; instituțiilor publice, care reprezintă, în condițiile legii, venituri ale fondurilo cu destinație specială, prin debitul conturilor: 10 "Casa" și 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil % = 50.01; 50.02.
10 "Casa"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Se debitează cu:
– sumele eliberate pe seama instituțiilor publice, în vederea efectuării de plăți în numerar sau prin virament din fondurile cu destinație specială constituite, potrivit legii, prin creditul conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 50.01; 50.02 = %
10 "Casa"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Soldul creditor al conturilor 50.01 și 50.02 reflectă disponibilitățile neutilizate din fiecare fond la finele perioadei de raportare.
CONTUL 50.03 "Disponibil din mijloace extrabugetare ale ministerelor și instituțiilor
subordonate"
CONTUL 50.04 "Disponibil din mijloace extrabugetare ale instituțiilor de subordonare
locală".
Sunt conturi cu funcțiunea de Pasiv. Cu ajutorul lor se ține evidența disponibilităților constituite din venituri extrabugetare ale ministerelor și unităților subordonate lor cât și a instituțiilor de subordonare locală, i
Se creditează, cu:
– sumele depuse la casieria trezoreriei de către instituțiile publice cât și sumele virate de agenții economici pe seama instituțiilor publice, reprezentând venituri extrabugetare la dispoziția ministerelor, primăriilor sau instituțiilor subordonate lor, prin debitul conturilor: 10 "Casa"și 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil % = 50.03; 50.04
10 "Casa"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Soldul creditor al conturilor 50.03 și 50.04 reflectă disponibilitățile neutilizate din veniturile extrabugetare, la finele perioadei de raportare.
CONTUL 50.05 "Disponibil pentru sume de mandat și sume de depozit ale ministerelor
și instituțiilor subordonate"
CONTUL 50.06 "Disponibilități pentru sume de mandat și sume de depozit ale instituțiilor
de subordonare locală"
Sunt conturi cu funcțiunea de Pasiv. Cu ajutorul lor sunt evidențiate sumele de mandat primite de la alte instituții pentru efectuarea unor servicii în contul acestora, precum și sumele constituite în depozit reprezentând drepturi cuvenite salariaților instituțiilor publice la finele anului și care urmează să fie achitate în anul următor.
Se creditează, cu:
– sumele primite de la alte instituții în vederea efectuării unor operații de mandat, prin debitul contului. 61 "Cont corespondendent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondendent ai trezoreriei" = 50.05; 50.08
– sumele constituite în depozit reprezentând drepturi de salarii, prime și alte drepturi cuvenite personalului instituțiilor publice, care se vor achita în anul următor (exclusiv impozitul pe veniturile din salarii, CAS aferent, pensia suplimentară, ajutor de șomaj care se varsă la buget până la sfârșitul anului în contul bugetelor respective) prin debitul următoarelor conturi: 23 "Cheltuielile bugetului de stat" 24 "Cheltuielile bugetelor locale", 25 "Cheltuielile bugetelor asigurărilor sociale de stat"
Articol contabil % = 50.05; 50.08
23. "Cheltuielile bugetului de stat"
24. "Cheltuielile bugetelor locale"
25. "Cheltuielile bugetelor asigurărilor sociale de stat"
Se debitează, cu:
– sumele virate (din cont) furnizorilor pentru achitarea cheltuielilor din sumele de mandat în contul altor instituții cât și cu sumele restituite instituțiilor de la care au fost primite, ca urmare a decontării operațiunilor de mandat, prin creditul contului: 61 "Cont corespondendent al trezoreriei"
Articol contabil 50.05; 50.06 = 61 "Cont corespondendent ai trezoreriei"
– sumele ridicate în numerar, în anul următor, de către instituțiile publice în vederea achitării drepturilor de salarii și altor drepturi pentru care s-a constituit depozit la finele anului precedent, prin creditul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 50.05; 50.06 = 10 "Casa"
Soldul creditor al conturilor 50.05 și 50.06 reflectă disponibilitățile bănești la finele perioadei.
CONTUL 50.07 "Disponibil din donațil"
Este un cont cu funcțiunea de Pasiv.
Cu ajutorul contului 50.07 se ține evidența donațiilor, primite de instituțiile publice de la organizații și agenți economici cât și a plăților efectuate din aceste surse.
Se creditează, cu:
– sumele primite în numerar la casieria trezoreriei sau prin cont, cu donație de la organizații și agenți economici, prin debitul conturilor: 10 "Casa" și 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil % = 50.07 "Disponibil din donații"
10 "Casa"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Se debitează, cu:
– plățile efectuate în numerar sau prin virament, din donațiile primite, prin creditul conturilor: 10 "Casa" și 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 50.07 "Disponibil din donații" = %
10 "Casa"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Soldul creditor al contului 50.07 refllectă disponibilul din donații existent la finele perioadei de raportare.
CONTUL 50.08 "Disponibil din fondul de tezaur al județului"
Este un cont cu funcțiunea de Pasiv.
Contul 50.08, se deschide ia trezorerie pe seama Consiliului Județean și cu ajutorul lui se ține evidența sumelor existente, în condițiile legii, a fondului de tezaur al județului, cât și a utilizării acestui fond, conform legii.
Se creditează, cu:
– sumele virate (prin cont) de unitățile administrativ-teritoriale la încheierea execuției bugetare în vederea reconstituirii fondului de tezaur, anterior utilizat prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent = 50.08 "Disponibil din fondul de tezaur al județului "
al trezoreriei "
Se debitează, cu:
– sumele utilizate, conform legii, din fondul de tezaur, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 50.08."Disponibil din fondul de tezaur = 61 "Cont corespondent al
al județului" trezoreriei"
Soldul creditor al contului 50.08 reflectă disponibilitățile existente la fondul de tezaur la finele perioadei de raportare.
CONTUL 50.09 "Disponibil al instituțiilor subvenționate de la bugetul de stat"
CONTUL 50.10 "Disponibil al instituțiilor subvenționate din bugetul local"
Sunt conturi cu funcțiunea de Pasiv.
Conturile se deschid la trezorerie pe seama instituțiilor publice care primesc alocații de la buget (de stat sau locale) în completarea veniturilor proprii pentru acoperirea cheltuielilor privind întreținerea și funcționarea acestora. Prin aceste conturi se evidențiază alocația primită de la buget în completarea veniturilor proprii cât și utilizarea acestor venituri.
Se creditează, cu:
– subvenția de la bugetul de stat sau local, după caz, primită de instituțiile publice, aprobază potrivit legii, prin debitul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de stat", 24 "Cheltuielile bugetului local"
Articol contabil % = 50.09; 50.10
23 "Cheltuielile bugetului de stat"
24 "Cheltuielile bugetului local"
– sumele încasate în numerar și depuse în casieria trezoreriei, cât și prin virament (în cont), reprezentând venituri proprii ale instituțiilor publice, prin debitul conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil % = 50.09; 50.10
10 "Casa"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Se debitează cu:
– sumele eliberate din casierie pentru cheltuielile efectuate în numerar și plățile prin virament (din corii) privind cheltuielile instituțiilor publice, suportate din veniturile bugetelor constituite, prin creditul conturilor:
Articol contabil 50.09; 50.10 = %
10 "Casa"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"
– subvenția de la buget primită și neutilizată, care este retrasă din contul instituțiilor publice respective la finele anului, conform normelor de închidere a execuției bugetare ale Ministerului Finanțelor Publice, prin creditul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de stat", 24 "Cheltuielile bugetului local"
Articol contabil 50.03.; 50.10 = %
23 "Cheltuielile bugetului de stat"
24 "Cheltuielile bugetului local"
Soldul creditor al conturilor 50.09 și 50.10 reflectă disponibilul existent la finele perioadei de raportare.
CONTUL 50.11 "Disponibil din fondul de rulment al bugetului local"
Este un cont cu funcțiunea de Pasiv.
Acest cont se deschide la sfârșitul anului pe seama fiecărui buget local pentru evidențierea fondului de rulment propriu constituit din excedent bugetar al fiecărui buget local.
Se creditează, cu:
– sumele repartizate la finele anului din excedentul bugetar al fiecărui buget local pentru constituirea fondului de rulment, potrivit reglementărilor în vigoare, prin debitul contului: 24 "Cheltuielile bugetului local"
Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului tocai" = 50.11 "Disponibil din fondul de
rulment al bugetului local"
Se debitează, cu:
– sumele utilizate prin virament, conform legii, din fondul de rulment, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 50.11 "Disponibil din fondul de rulment = 61 "Cont corespondent al
al bugetului local" trezoreriei"
Soldui creditor al contului 50.11 evidențiază disponibilul existent la fondul de rulment al bugetului iocal, ia finele perioadei de raportare.
CONTUL 50.12 "Disponibil din sumele pentru înlăturarea efectelor calamităților".
Este un cont cu funcțiunea de Pasiv. Se creditează, cu:
– sumele încasate în numerar sau prin virament, de la persoane fizice sau juridice, în scopul finanțării cheltuielilor legate de înlăturarea efectelor calamităților, prin debitul conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil % = 50.12 "Disponibil din
10 "Casa" sumele pentru înlăturarea
61 "Cont corespondent al trezoreriei" efectelor calamităților"
– subvențiile primite de la bugetul de stat deschise pe seama primăriilor, în vederea înlăturării efectelor calamităților, prin debitul contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
Articol contabil 23 "Cheltuieliie bugetului de stat" = 50.12 "Disponibil din sumele
pentru înlăturarea efectelor calamităților"
Se debitează, cu:
– sumele achitate în numerar sau prin virament unor persoane fizice sau juridice care au avut pagube din calamități, prin creditul conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 50.12 "Disponibil din sumele = %
pentru înlăturarea 10 "Casa"
efectelor calamităților" 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
– subvențiile neutilizate, retrase din contul instituțiilor publice la dispoziția cărora au fost deschise, la finele anului conform precizărilor Ministerului Finanțelor, prin creditul contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
Articol contabil 50.12 "Disponibil din sumele = 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
pentru înlăturarea
efectelor calamităților"
Soldul creditor al contului reprezintă disponibilul existent la finele perioadei de raportare.
CONTUL 50.13 "Disponibil din sumele încasate pentru ASIROM"
Este un cont cu funcțiunea de Pasiv.
Se creditează, cu:
– sumele încasate prin casă sau virament în contul deschis la trezorerie pe seama ASIROM, prin debitul conturilor: 10 "Casa",61"Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil % 50.11 "Disponibil din sumele
10 "Casa" încasate pentru ASIROM"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Se debitează, cu:
– sumele vachitate (prin casă sau virament), în condițiile legii, din veniturile colectate pe seama ASIROM, prin creditul conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 50.13 "Disponibil din sumele %
încasate pentru ASIROM" 10 "Casa"
61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Soldul creditor al contului reprezintă disponibilul existent la finele perioadei de raportare.
CONTUL 50.14 "Disponibil pentru finanțarea unităților Ministerului Apărării
Naționale"
Este un cont cu funcțiunea de Pasiv.
Contul se deschide la trezorerii pe seama unităților militare din subordinea Ministerului Apărării Naționale, ca titulare de avans.
Se creditează, cu:
– sumele primite de unitățile militare de la ordonatorii de credite (secundari sau terțiari) din cadrul Ministerului Apărării Naționale prin debitul contului: 81 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 50.14 "Disponibil pentru
finanțarea unităților ministerului
MAPN"
Se debitează, cu:
– sumele plătite pentru drepturi de personal de unitățile militare (titulare de avans) și cu sumele neutilizate virate la sfârșitul anului în contul de cheltuieli bugetare de unde a fost alimentat, în condițiile legii, prin creditul conturilor: 61 "Cont corespondent al trezoreriei", 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
Articol contabil 50.14 "Disponibil pentru finanțarea = %
unităților ministerului MAPN" 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
23 "Cheltuielile bugetului de Stat"
Soldul contului reprezintă disponibilul existent la finele perioadei de raportare.
CONTUL. 50.15 "Disponibil al instituțiilor publice care nu au
calitatea de ordonator de credite".
Este un cont cu funcțiunea de pasiv. Se creditează, eu:
– sumele virate în contul deschis la trezorerie, pe seama instituțiilor publice sau a unor agenți economici, în calitatea de titulari de avans, de către ordonatorii de credite ai acestora, în vederea efectuării plăților (cheltuielilor bugetare), pe răspunderea lor, în condițiile legii, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Se debitează cu:
– sumele utilizate de instituțiile publice sau ale unui agent economic în calitate de titulari de avans pentru plata unor lucrări sau servicii efectuate de diferiți prestatori, pe răspunderea lor în condițiile legii prin creditul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei" și contul 10 "Casa".
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 50. 15 "Disponibil al instituțiilor
publice care nu au calitatea de ordonator de credite"
Contul nu prezintă sold la nivelul instituției publice care nu are calitatea de ordonator de credite.
CONTUL 50.18 "Disponibil din sume încasate din reactivitatea și rambursarea
obligațiilor rezultate din aplicarea Legii nr. 7/1992, privind
acoperirea financiară a obligațiilor statului rămase publice neregularizate la 31 decembrie 1990 și preluate de către stat și băncile comerciale a pierderilor înregistrate în anii 1989 și 1990 de agenții economici cu capital de stat precum și a creditelor bancare".
Contul se deschide la trezoreria municipală reședință de județ pe seama Ministerului Finanțelor Publice.
Este un cont cu funcțiunea de Pasiv. Se creditează, eu:
– sumele încasate în numerar sau prin virament, de la agenții economici (regii autonome, societăți comerciale) cu capital de stat cărora li s-a preluat de către stat creditele neperformante, prin debitul conturilor: 10 "Casa" , 61. "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil % = 50.18" Disponibil din sume
10 "Casa" încasate din reactivitatea
61 "Cont corespondent al trezoreriei" și rambursarea obligațiilor
rezultate din aplicarea legii 7/1992"
Se debitează, cu:
sumele virate (până la 20 ale fiecărei luni) către Ministerul Finanțelor Publice.
Soldul creditor reprezintă disponibilul existent la finele perioadei de raportare.
CONTUL 50.19 "Disponibil din venituri proprii ale instituțiilor de învățământ"
Conform Legii 84/1995.
Contul se deschide la trezorerie pe seama instituțiilor de învățământ. Cu ajutorul lui se evidențiază veniturile proprii ale instituțiilor de învățământ constituite din diverse surse cât și utilizarea acestora ținând seama de prevederile Legii învățământului nr. 84/1995.
Este un cont cu funcțiunea de Pasiv.
Se creditează, cu:
– sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei de către instituțiile de învățământ din diverse taxe (de admitere, de școlarizare, s.a.) care reprezintă veniturii proprii ale acestora, prin debitul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 10 "Casa" = 50.19. "Disponibil din venituri proprii al instituțiilor de
învățământ" conform Legii 84/1995
– sume virate de către alte unități pe seama instituțiilor de învățământ
– sumele primite prin redistribuire de la minister sau prin inspe toratele școlare județene, din alocații bugetare sau alte surse, potrivit leg prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 50.19. "Disponibil din venituri
proprii ale instituțiilor de învățământ conform Legii 84/1995
Se debitează, cu:
– sumele plătite prin casă sau prin virament din contul trezoreriei limita cheltuielilor aprobate în structura bugetului, prin creditul conturile 10 "Casa", 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"
Articol contabil 50.19 "Disponibil din venituri = %
proprii ale instituțiilor 10 "Casa"
de învățământ" 61 "Cont corespondent al trezorerie
conform Legii 84/1995
Soldul creditor reprezintă disponibilul existent la finele perioadei ( raportare.
Conturile sintetice de gradul II cuprinse în clasa aV-a a planului c conturi pentru trezorerie, în vigoare și care sunt toate de Pasiv, i funcțiunea lor pe debit și pe credit similară cu a conturilor prezenta mai sus sunt:
CONTUL 50.20 "Disponibil din fondul pentru garantare împrumuturilor externe, dobânzi și comisioane aferente"
CONTUL 50.21 "Disponibil din fondul extrabugetar confon legii nr. 112/1995 pentru reglementare situației Juridice a unor imobile cu destinat de locuințe trecute în proprietatea statului'
CONTUL 50.22 "Disponibil' din sume încasate reprezentări despăgubiri pentru pagube aduse fondului forestier conf. Legii nr. 81/1993"
CONTUL 50.23. "Disponibil pentru finanțarea blocurilor de locuințe conf. O.G. nr. 9/1994" privind stimularea investițiilor pentru realizarea unor lucrări publice și construcții de locuințe
CONTUL. 50.25 "Disponibil din cota repartizată din fondul special al drumurilor publice" CONTUL 50.26 "Disponibil din finanțarea din alte bugete locale"
CONTUL 50.27 "Disponibil din fondul de șomaj pentru efectuarea de cheltuieli"
CONTUL 50.28 "Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic pentru efectuarea cheltuielilor de investiții"
CONTUL 50.29 "Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea și modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum și a celorlalte unități vamale pentru efectuarea cheltuielilor de investiții"
CONTUL 50.31 "Disponibil pentru efectuarea de cheltuieli și din fondul special de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap"
CONTUL 50.32 "Disponibil pentru construcții de locuințe sociale și de necesitate, conform legi nr. 114/ 1996. – legea locuinței
CONTUL 50.35 "Disponibil pentru realizarea lucrărilor de cadastru de specialitate imobiliar-edilitar și de construire a băncilor de date urbane conform legii nr. 7/1996"
CONTUL 50.36 "Disponibil privind rezervele speciale"
CONTUL 50.37 "Disponibil din împrumuturi externe pentru finanțarea obiectivelor aprobate"
CONTUL 50.38 "Disponibil din fonduri PHARE pentru combaterea efectelor inundațiilor"
CONTUL 50.40 "Disponibil din amenzi încasate conform legii de Oficiul pentru protecția consumatorilor".
CONTUL 50.41 "Disponibil din activitatea sanitară conform legii nr. 145/1997" Privind asigurările sociale de sănătate
CONTUL 50.42 "Disponibil din alocații bugetare pentru reducerea riscului în construcții"
CONTUL 50.43 "Disponibil fond de risc pentru împrumutul B.E.R.D. 569/1997"
CONTUL 50.44 "Disponibil pentru compensarea obligațiilor bugetare".
CONTUL 50.45 "Disponibil din sume încasate din vânzarea spațiilor comerciale".
CONTUL 50.46 "Disponibil pentru finanțarea activității de bază a instituțiilor de învățământ superior".
CONTUL 50.47 "Disponibil din alocații bugetare cu destinația specială"
CONTUL 50.48 "Disponibil al instituției de învățământ superior din surse externe pentru finanțarea proiectelor de reformă"
CONTUL 50.43 "Disponibil din fondul de rezervă constituit conform legii nr. 145/1997"
CONTUL 50.50 "Disponibil din vânzarea acțiunilor în cadrul privatizării"
CONTUL 50.51 "Disponibil din dividende încasate de la societăți comerciale"
CONTUL 50.52 "Disponibil încasări din cesiune acțiuni manageri"
CONTUL 50 53 "Disponibil din vânzări de acțiuni pe piața de capital"
CONTUL 50.54 "Disponibil din garanții primite pentru privatizare"
CONTUL 50.55 "Disponibil pentru activitatea proprie a F.P.S."
CONTUL 50.56 "Disponibil din restructurare lichidare"
CONTUL 50.57 "Disponibil din fondul de ameliorare a fondului funciar"
CONTUL 50.58 "Disponibil din subvenții pentru regii autonome și societăți comerciale cu capital de stat"
CONTUL 50.59 "Disponibil din fondul pentru finanțarea lucrărilor agricole conf. Legii nr. 165/1998"
CONTUL 50.61 "Disponibil din fondul cultural național român"
CONTUL 50.63 "Disponibil din contravaloarea medicamentelor din credit B.I.R.D conf. H.G. nr. 381/1995"
CONTUL 50.64 "Disponibil al unităților furnizoare de energie electrică, termică, gage naturale și produse petroliere"
CONTUL 50.65 "Disponibil din valorificarea activelor bancare"
CONTUL 50.66 "Disponibil garanții pentru fondul de ameliorare a fondului funciar"
CONTUL 50.67 "Disponibil pentru efectuarea de cheltuieli din fondul național de solidaritate»
CONTUL 50.68 "Împrumut din disponibilitățile trezoreriei statului"
CONTUL 50.69 "Disponibil al genților economici"
CONTUL, 50.70 "Disponibil din transferuri și subvenții"
CONTUL 50.71 "Disponibil din fondul special de susținere a învățământului de stat pentru efectuarea de cheltuieli"
CONTUL 50.72 "Disponibil din fondul național pentru dezvoltarea regională"
CONTUL 50.73 "Disponibil din fondul pentru dezvoltare regională"
CONTUL 50.74 "Disponibil al medicilor de familie"
CONTUL 50.75 "Disponibil din fonduri de rezervă aferente împrumuturilor externe"
CONTUL 50.76 "Disponibil din fondul pentru reformă economică"
CONTUL 50.76 "Sume puse la dispoziție de către F.P.S. potrivit O.U.G. nr. 171/1999".
CONTUL, 50.78 "Disponibil din ajutoare externe nerambursabile"
CONTUL 50.79 "Disponibil din fondul special pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje, echipamente și instalații industriale pentru efectuarea de cheltuieli"
CONTUL 50.80 "Disponibil din vărsăminte pentru prevederi de către F.P.S. conf. Art. 20 din O.U.G. nr. 140/ 1999"
CONTUL 50.82 "Disponibil din sume încasate din vânzarea acțiunilor deținute de Ministerul Finanțelor la societăți comerciale pentru stingerea creanțelor bugetare conform O.G. nr. 15/1998"
CONTUL 50.83 "Disponibil din fondul pentru dezvoltarea agriculturii românești"
CONTUL 50.84 "Disponibil din garanții constituite de debitori pentru eșalonarea datoriilor bugetare”.
CONTUL 50.85 "Disponibil din valorificarea bunurilor legal intrate în proprietatea privată a statului eonform OG 128/1998"
CONTUL 50.90 " Disponibil din comercializarea alcoolului conform OUG 181/2000"
CONTUL 50.91 "Disponibil al antreprenorilor locali"
CONTUL 50.92 "Disponibil din fondul de protecție a vânatului"
Conturile sintetice de gr. II din clasa a V-a, mai sus prezentate (50.20 – 50.92), sunt conturi cu funcțiune de Pasiv.
Se creditează, cu:
– sumele încasate în numerar și depuse în casieria trezoreriei cât. și ceie virate (prin cont) de către agenții economici, instituții publice sau ordonatorii de credite, după caz, pe seama instituțiilor publice care gestionează fondurile sau veniturile constituite în scopul finanțării unor cheltuieli, în condițiile legilor care le-au aprobat, prin debitul conturilor:
10 "Casa"
81 "Cont corespondent al trezoreriei"
– subvenția primită prin contul trezoreriei de la bugetul de stat sau local, de către instituțiile publice stabilite prin lege să gestioneze această sursă, în scopul finanțării unor cheltuieli stabilite, prin debitul conturilor:
23 "Cheltuielile bugetului de stat"
24 "Cheltuielile bugetelor locale"
Se debitează, cu:
– sumele utilizate (plăți în numerar sau plăți prin virament din cont, după caz) prin fondurile sau veniturile constituite, conform legii, prin creditul conturilor:
10 "Casa"
61 "Cont corespondent ai trezoreriei"
– subvențiile de la buget, neutilizate și retrase din cont, de regulă la finele anului conform precizărilor Ministerului Finanțelor Publice, prin creditul conturilor:
23 "Cheltuielile bugetului de stat"
24 "Cheltuielile bugetelor locale"
Soldul creditor al conturilor (50.20 – 50.92) reprezintă disponibilul existent la fondurile sau veniturile constituite în condițiile legii, la finele perioadei de raportare.
CONTUL 50.83 "Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea agriculturii românești"
Se deschide pe seama Direcțiilor Generale pentru agricultură și industrie alimentară la trezoreria municipiului reședință de județ.
Se crediterază cu sumele încasate de ia Ministerul Agriculturii și Alimentației pentru efectuarea de cheltuieli din fondul special pentru dezvoltarea agriculturii.
Se debitează cu plățile dispuse pentru finanțarea programelor de dezvoltare potrivit precizărilor legale.
Menționăm că în contul deschis pe seama D.G.A.I.A. Județene nu se încaseată venituri ale fondului special, acestea fiind virate de către toți plătitorii în contul Agenției Domeniului Statului la trezoreria sectorului din municipiul București.
CONTUL 50.85 "Disponibil din valorificarea bunurilor legal intrate în proprietatea privată a statului conform OG 128/1998 cu modificările și completările ulterioare".
Constituit în baza OMFP 186/19.02.2001 publuicată în Monitorul Oficial nr. 143/22.03.2001.
Titularii acestui cont sunt Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice Județene, și ale municipiului București, precum și Direcțiile Regionale Vamale.
Se creditează cu:
veniturile încasate din valorificarea bunurilor legal intrate în proprietatea privată a statului.
Se debitează cu:
plățile efectuate In vederea acoperirii cheltuielilor cu valorificarea bunurilor respective;
cu sumele vărsate în contul bugetului de stat, conform legii,
constituirea fondului pentru stimularea personaluilui.
CONTUL 50.90 "Disponibil din comercializarea alcoolului, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 181/ 2000 publicată în Monitorul Oficial nr. 621/30.11.2000, privind instituirea monopolului de stat asupra comercializării alcoolului pe seama compartimentelor din structura direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene, respectiv a municipiului București, care efectueayă operațiunile respective.
Se deschide la unitățile trezoreriei statului în scopul colectării sumelor rezultate din comercializarea alcoolului.
CONTUL 50.91 "Disponibil al antreprenorilor locali" în baza HG 1005/26.10.2000 prin care se aprobă acordarea unor stimulente financiare antreprenorilor locali (persoane juridice legal constituite cu capital majoritar privat și persoanelor fizice autorizate) care desfășoară activități economice în localitățile din zonele miniere, în vederea amenajării și instruirii persoanelor fără loc de muncă provenite din actibvitatea minieră și din activitățile anexe acestora.
Acest cont se creditează cu sumele virate de Ministerul Industriei și Resurselor prin Agenția Națională pentru Dezvoltarea și implementarea Programelor de Reconstrucție a Zonelor Miniere și se debitează cu plățile efectuate de titularii contului pentru achitarea obligațiilor bugetare precum și cu sumeie transferate de aceștia în conturile proprii deschise la bănci comerciale.
CONTUL 50.92 "Disponibil din fondul de protecție a vânatului" se creditează cu veniturile încasate la fondul de protecție a vânatului de către inspectoratele teritoriale de regim silvic și cinegetic și cu sumele primite de la Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor pentru efectuarea de cheltuieli și se debitează cu sumele virate de inspectoratele teritoriale de regim silvic și cinegetic (lunar până la data de 5 a lunii următoare).
CLASA VI. „DECONTĂRI”
Cu ajutorul conturilor din aceasta grupă se asigura evidența decontărilor care intervin între:
Trezoreriile municipale, orășenești și comunale cu Direcția de trezorerie și contabilitate publică județeană, rezultate din transmiterea concomitentă a documentelor de plăți și primirea celor de încasări.
Direcția de trezorerie și contabilitate publică județeană si a municipiului București cu sucursala Băncii Naționale pentru operațiuni de încasări si plăți efectuate prin contul curent pentru întreaga activitate de trezorerie.
În această clasă se cuprind următoarele conturi sintetice de gradul I:
CONTUL 60 „Cont curent al trezoreriei la Banca Mațională"
Este un cont bifuncțional. El se deschide și funcționează numai in contabilitatea Direcției de trezorerie și contabilitate publică județeană și a municipiului București.
Se debitează, cu:
– sumele încasate reprezentând venituri bugetare, surse extrabugetare, fonduri, speciale pentru trezoreriile municipale, orășenești și comunale, operațiuni cuprinse in extrasul de cont cât și documentele justificative aferente, primite de la sucursala Băncii Naționale, prin creditul contului: 61 „Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 60 "Cont curent al trezoreriei ~ 61 „Cont corespondent al
la Banca Națională" trezoreriei" (cu analitice pe fiecare trezorerie din județ)"
Se creditează, cu:
– valoarea documentelor de plați primite de trezoreria județeană de la trezoreriile teritoriale din subordine și decontate prin contul curent al trezoreriei deschis la sucursala B.N.R., reprezentând plăți ale instituțiilor publice către furnizorii si creditorii lor care au conturile deschise la bănci comerciale, pe baza extrasului de cont și a documentelor anexate, primite de la sucursala Băncii Naționale, prin debitul contului: 62 „Decontări cu Banca Națională din operațiuni inițiate".
Articol contabil 62 „Decontări cu Banca Naționaia = 60 "Cont curent al trezoreriei din operațiuni inițiate" la Banca Națională"
(analitic pe trezorerii)
– sumele preluate din contul curent al trezoreriei județene deschis la B.N., prin debitul contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă pentru efectuarea de plăți în numerar".
Articol contabil 12 „Disponibil al trezoreriei la bancă, = 60 "Cont curent al trezoreriei pentru efectuarea de plăți la Banca Națională"
în numerar"
(acest cont funcționează la trezoreriile fără casă-tezaur)
Soldul contului poate fi:
debitor și reprezintă disponibilul trezoreriei la sucursala B.N.R, ia finele zilei, sau
creditor, reprezintă lipsa de disponibilități in județul respectiv si funcționează în continuare cu soldul creditor întrucât acesta este acoperit din totalul disponibilităților trezoreriei aflate la B.N.R, de comun acord cu Ministerul Finanțelor Publice.
În cadrul contului 60 „Cont curent al trezoreriei la Banca Națională" se deschid următoarele conturi sintetice de gradul l:
60.01 „Cont curent al trezoreriei pentru încasări si plăți de mica valoare" (sub 500 milioane lei)
60.02 „Cont curent ai trezoreriei pentru încasări si plăți de mare valoare" (peste 500 milioane lei)
CONTUL 61 „Cont corespondent al trezoreriei”
Este un cont bifuncțional și se deschide în:
contabilitatea trezoreriilor municipale, orășenești si comunale, cu ajutorul căruia se evidențiază operațiunile de încasări si plăti aferente fiecărei trezorerii.
Contabilitatea direcției de trezorerie și contabilitate publică județeană si a municipiului București, cu conturi analitice deschise pe fiecare trezorerie din subordine,
La înregistrarea operațiunilor de încasări si plăti prin contul 61 se vor respecta următoarele reguli:
Toate operațiunile se vor înregistra în cont numai pe baza documentelor justificative specifice întocmite in acest scop;
Direcția de trezorerie și contabilitate publică județeană va transmite zilnic trezoreriilor din subordine „extrase de cont" cu documentele anexate care vor fi confruntate cu operațiunile înregistrate in contul 61.
Soldui contului 61, analitic, deschis la nivelul trezoreriei județene trebuie sa corespundă cu soldul aceluiași cont de la nivelul fiecărei trezorerii din subordine (municipala, orășenească, comunală);
În bilanțul centralizat al trezoreriei județene, soldul contului 61 nu apare, întrucât prin centralizare soldul debitor trebuie- să corespundă cu soldul creditor al contului.
În contabilitatea trezoreriilor operative (municipale, orășenești și comunale), contul 61 funcționează astfel:
Se debitează, cu:
– încasările efectuate în contul veniturilor pentru bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor de stat, fondurilor speciale și extrabugetare, venituri proprii și disponibilitățile fiecărei instituții publice, pe baza documentelor și extrasului de cont primite de la direcția de trezorerie și contabilitate publică județeană și a municipiului București, prin creditul conturilor: 20 "Veniturile bugetului de stat", 21 "Veniturile bugetelor locale", 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat", 30 "Conturile de disponibil din fondurile cu destinație specială și extrabugetară" (sintetice de gr. Il 30.04 – 30.24), 50 "Disponibități și depozite" (conturi sintetice de gr. \i 50.01 –50:92)
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = %
20 "Veniturile bugetului de stat"
21 "Veniturile bugetelor locale"
22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociaie de stat"
30 "Conturile de disponibil din fondurile cu destinație speciafă și extrabugetare" (sintetice de gradul II, 30.04 -30.24)
50 "Disponibilități și depozite" (conturi sintetice de gradul II, 50.01 – 50.92)
– sumele în numerar depuse la trezoreriile municipale orășenești și comunale în conturile sucursale B.N.R în cazul în care apar depășiri de plafoane ele casă, conform normelor stabilite în acest scop, prin creditul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 10 "Casa"
Se creditează, cu:
– plățile efectuate la nivelul instituțiilor publice și dispuse de titulari de cont pe baza documentelor de plăți transmise direcției de trezorerie și contabilitate publică județeană și a municipiului București, în vederea efectuării operațiunilor respective prin contul curent al trezoreriei la B.N.R, prin debitul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de stat", 24 "Cheltuielile bugetelor locale", 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat", 30 "Conturile de disponibil din fondurile cu destinație specială și extrabugetare", 50 "Disponibilități și depozite"
Articol contabil % = 61 ”Cont corespondent al trezoreriei"
23 "Cheltuielile bugetului de stat"
24 "Cheltuielile bugetelor locale"
25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"
30 "Conturile de disponibil din fondurile cu
destinație specială și extrabugetare" (sintetice de gr. II 30.04 – 30.24)
50 "Disponibilități și depozite" (sintetice de gr. lI, 50.01 – 50.92).
în contabilitatea Direcției de trezorerie și contabilitate publică județeană și a municipiului București. Se debitează, cu:
– plățile instituțiilor publice către furnizorii și creditorii lor, pe baza documentelor de plăți primite de la trezoreriile din județ (municipale, orășenești, comunale) și transmise spre decontare sucursalei județene a B.N.R, prin creditul contului: 62 "Decontări cu B.N din operațiuni inițiate"
Articol contabil 61 ”Cont corespondent al trezoreriei" = 62 "Decontări cu B.N. din
operațiuni inițiate"
Se creditează, cu:
– sumele încasate prin contul curent de la sucursala B.N.R. reprezentând venituri bugetare, extrabugetare, fonduri speciale, s.a., pentru trezoreriile din județ, pe baza extrasului de cont și a documentelor anexate, primite de la sucursala B.N.R., prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la B.N.R".
Articol contabil 60 "Cont corespondent al = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
trezoreriei la B.N.R".
– sumele primite în numerar prin casieria trezoreriei județene în vederea efectuării plăților, prin debitul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 10 "Casa" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
CONTUL 62 "Decontări cu Banca Națională din operațiuni inițiate"
Este un cont bifuncțional.
Funcționează în contabilitatea Direcției de trezorerie și contabilitate publică județeană și a municipiului București, cu ajutorul lui sunt înregistrate operațiunile cu trezoreriile din subordine (teritoriale) și sucursala județeană a B.N.R., rezultate din transmiterea și decontarea documentelor de plăți.
Prin planul de conturi pentru trezorerie, în vigoare, contul 62 se desfășoară în următoarele conturi sintetice de gr. II:
62.01 "Decontări cu Bănea Națională a României din operațiuni inițiate de valori mici" (sub 500 milioane lei)
62.02 "Decontări cu Banca Națională a României din operațiuni inițiate de valori mari" (peste 500 milioane iei).
Se debitează, cu:
– valoarea documentelor de plăți primite de către trezoreria județeană, de la trezoreriile teritoriale din subordine și decontate prin contul curent al trezoreriei deschis de sucursala B.N.R., reprezentând plăți ale instituțiilor publice către furnizorii și creditorii lor care au conturile deschise la bănci comerciale, pe baza extrasului de cont și a documentelor anexate, primite de la sucursala B.N.R., prin creditul contului: 60 "Cont curent al trezoreriei la B.N.R"
Articol contabil 82 "Decontări cu Banca Națională = 60 "Cont curent al trezoreriei
din operațiuni inițiate" la B.N.R"
Se creditează cu:
– valoarea documentelor de plăți primite de la trezoreriile din subordine, reprezentând plăți ale instituțiilor publice către furnizorii și creditorii lor care au conturile deschise la băncile comerciale, în vederea transmiterii spre decontare din contul curent deschis la sucursala B.N.R., prin debitul contului: 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent 62 "Decontări cu Banca Națională
al trezoreriei" din operațiuni inițiate"
Soldul creditor al contului 82 reprezintă sumele aflate în curs de decontare.
Contul 62, se desfășoară în conturi analitice deschise pe fiecare trezorerie teritorială subordonată.
CONTUL 65 "Sume de primit din bugetul trezoreriei statului"
Este un cont cu funcțiune de Activ
Prin Planul de conturi pentru trezorerie, în vigoare, contul 65, se desfășoară în următoarele conturi sintetice de gradul II,:
Contul 65.01 "Comisioane plătite pentru operațiuni efectuate în numerar de către băncile comerciale"
Este un cont cu funcțiune de Activ:
La nivelul trezoreriilor operative (orășenești, comunale) contul 65.01
Se debitează, cu:
Sume plătite în numerar reprezentând comisioane pentru operațiunile în numerar efectuate de băncile comerciale pe seama instituțiilor publice, ia trezoreriile fără casă-tezaur, pe bază de documente, prin creditul contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăți în numerar"
Articol contabil 65.01 "Comisioane plătite = 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă,
pentru operațiuni în pentru efectuarea de
numerar de către plăți în numerar"
băncile comerciale"
– sumele plătite prin virament (ordin de plată), reprezentând comisioane pentru operațiunile efectuate de băncile comerciale pe seama instituțiilor publice, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 65.01 "Sume plătite pentru = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
operațiuni efectuate (analitic pe trezorerii)
în numerar de către
băncile comerciale"
Se creditează, cu:
– sumele încasate, de la trezoreria județeană, reprezentând comisioane plătite băncilor comerciale pentru operațiunile efectuate în numerar, pe baza extrasului de cont (cont 61) de la trezoreria județeană, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent = 65.01 "Comisioane plătite pentru
al trezoreriei" operațiuni efectuate în numerar
de către băncile comerciale"
la nivelul trezoreriei județene, contul 65.01, Se debitează, cu:
– sumele datorate trezoreriilor operative (orășenești, comunale) reprezentând comisioane plătite băncilor comerciale, la primirea extrasului de cont (și dispozițiile de încasare ale trezoreriilor operative), prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 65 01 "Comisioane plătite = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
pentru operațiuni
efectuate în numerar
de către băncile comerciale"
Se creditează, cu:
– sumele încasate de la B.N. în baza dispoziției de încasare depusă până în data de 25 a lunii în curs (plătitor fiind Ministerul Finanțelor Publice din contul deschis la centrala B.N.R,) prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la B.N,"
Articol contabil 60 "Cont corespondent = 65 01 "Comisioane plătite pentru
al trezoreriei la B.N," operațiuni efectuate în numerar
de către băncile comerciale"
CONTUL 65.02 "Comisioane CEC plătite pentru încasarea veniturilor"
Este un cont cu funcțiune de Activ.
a) la nivelul trezoreriilor operative (municipale, orășenești, comunale) contul 65.02.
Se debitează, cu:
– sumele plătite prin virament (cu ordin de plată) către unitățile CEC reprezentând comisioanele cuvenite pentru prestările efectuate (încasarea impozitelor cuvenite bugetului de stat), prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"(analitic pe trezorerii)
Articol contabil 65.02. "Comisioane CEC plătite = 61 "Cont corespondent al pentru încasarea veniturilor" trezoreriei" (analitic pe trezorerii)
Se creditează, cu:
– sumele încasate de la trezoreria județeană, reprezentând comisioanele achitate CEC, pe baza dispoziției de încasare întocmite și a extrasului de cont primit, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" (analitic pe trezorerii)
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 65.02 "Comisioane CEC
(analitic pe trezorerii) plătite pentru încasarea veniturilor"
b) la nivelul trezoreriei județene, contul 65.02. Se debitează, cu:
– sumele datorate trezoreriilor operative (municipale, orășenești comunale) pentru comisioanele plătite CEC, ia primirea extrasului de cont (și dispozițiilor de încasare ale trezoreriilor operative), prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" (analitic pe trezorerii).
Articol contabil 65.02 "Comisioane CEC plătite = 61 "Cont corespondent al
pentru încasarea veniturilor" trezoreriei"
(analitic pe trezorerii)
Se creditează, cu:
– sumele încasate de la B.N.R. în baza dispoziției de încasare depusă, (plătitor fiind Ministerul Finanțelor Publice din contul special deschis la B.N.R), prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la B.N.R"
Articol contabil 80 "Cont corespondent = 65.02 "Comisioane CEC plătite pentru
al trezoreriei la B.N.R" încasarea veniturilor"
CONTUL 65.03 "Taxe poștale plătite pentru serviciile poștale"
Este un cont cu funcțiune de Activ.
la nivelul trezoreriilor operative (municipale, orășenești, comunale) contul 65.03
Se debitează, cu:
– sumele plătite prin virament (cu ordin de plată) regiei de poștă (înscrierea impozitelor, expedierea documentelor de trezorerie), prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" (analitic pe trezorerii)
Articol contabil 65.03. "Taxe poștale plătite = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
pentru serviciile poștale (analitic pe trezorerii)
Se creditează, cu:
– sumele încasate de le trezoreria județeană, pentru taxele poștale achitate regiei de poștă, pe baza dispoziției de încasare întocmite și a extrasului de cont primit, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 65.03 "Taxe poștale plătite
(analitic pe trezorerii) pentru serviciile poștale"
la nivelul trezoreriei județene, contul 65.03, Se debitează, cu:
– sumele datorate trezoreriilor operative (municipale, orășenești comunale) pentru taxele poștale plătite regiei de poștă, la primirea extrasului de cont și a dispozițiilor de încasare anexate, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"
Articol contabil 65.03. "Taxe poștale plătite = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
pentru serviciile poștale" (analitic pe trezorerii)
Se creditează, cu:
– sumele încasate de la B.N.R. pe baza ordinului de plată depus (plătitor fiind Ministerul Finanțelor Publice din contul special deschis la B.N.R.) prin debitul contului:
Articol contabil 60 "Cont corespondent = 65.03. "Taxe poștale plătite pentru
al trezoreriei la BNR" serviciile poștale"
CONTUL 65.07 "Comision plătit pentru efectuarea transportului în numerar pentru trezoreria statului"
Acest cont este cu funcțiune de Activ și are funcțiune atât pe debit cât și pe credit, similară cu conturile sintetice de gr. il 65.02 și 65.03, atât la nivelul trezoreriei județene cât și la nivelul trezoreriilor operative (municipale, orășenești și comunale).
CONTUL 65.04 "Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului de tezaur județean și al municipiului București"
CONTUL 65.08 "Dobânzi plătite pentru disponibilul privind rezervele speciale"
CONTUL 65.09 "Dobânzi plătite pentru disponibilul din fondurile PHARE"
CONTUL 65.11 "Dobânzi piătite pentru disponibilitățile F.P.S. și ale direcțiilor teritoriale"
CONTUL 65.15 "Dobânzi ia disponibilitățile agenților economici"
Aceste conturi au funcțiunea de Activ
a) La nivelul Trezoreriilor operative (municipale, orășenești și comunale), conturile 65.04, 65.08, 65.09, 65.11 și 65.15.
Se debitează, cu:
– dobânzile plătite, calculate în condițiile legii, de către trezoreriile operative pentru disponibilitățile evidențiate prin conturile deschise la trezorerie, pe fiecare fond disponibil, prin creditul conturilor:
50.08 "Disponibil din fondul de tezaur al județului" (pentru contul 65.64)
50.36 "Disponibil privind rezervele speciale" (pentru contul 65.08)
50.38 "Disponibil din fonduri PHARE pentru combaterea efectelor inundațiilor" (pentru contul 65.09),
50.55 "Disponibil pentru activitatea proprie a F.P.5." (pentru contul 65.11)
50.69 "Disponibil al agenților economici" (pentru contul 65.15)
Se creditează, cu:
– sumele încasare de la trezoreria județeană, în contul dobânzilor plătite pentru disponibilitățile evidențiate în conturile de disponibil (50.08, 50.36, 50.38, 50.55, 50.69) mai sus prezentate, pe baza extrasului de cont (pentru contul 61) primit și a dispozițiilor de încasare emise, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 65.04; 65.08; 65.09;
(analitic, pe trezorerii) 65.11; 65.15
b) La nivelul trezoreriilor județene, conturile 65.04, 65.08, 65.09, 65.11, 65.15.
Se debitează, cu:
– sumele datorate trezoreriilor operative (municipale, orășenești, comunale) pentru dobânzile plătite, aferente disponibilitățile evidențiate prin conturile 50.08, 50.36, 50.55 și 50.69, la primirea extrasului de cont și a dispozițiilor de încasare (anexate) emise de trezoreriile operative, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoeriei"
Articol contabil 65.04; 65.08; 65.09; 65.11; 65.15 = 61 "Cont corespondent al
trezoreriei"
Se creditează, cu:
– sumele încasate de ia B.N.R., pe baza dispozițiilor de plată depuse până la data de 25 ale lunii în curs (plătitor fiind Ministerul Finanțelor Publice din contul special deschis la BNR) și a extrasului de cont primit după virarea sumelor, prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la BNR"
Articol contabil 60 "Cont corespondent = 65.04; 65.08; 65.09; 65.11; 65.15
al trezoreriei la BNR"
CONTUL 65 05 "Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului pentru pensia suplimentară"
CONTUL 65.06 "Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului pentru plata ajutorului de șomaj"
CONTUL 65.12 "Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului special pentru dezvoltarea și modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum și a celorlalte unități vamale"
Aceste conturi au funcțiunea de Activ .
La nivelul Trezoreriilor operative (municipale, orășenești, comunale) conturile 65.06 și 65.12 .
Se debitează, cu:
– dobânzile plătite, calculate potrivit legii, de către trezoreriile operative pentru disponibilitățile la fondurile evidențiate prin conturile deschise la trezorerie pe fiecare fond în parte (conturile 30.04 și 30.14), prin creditul conturilor:
CONTUL 30.03 "Disponibil din fondul pentru pensia suplimentară"
CONTUL 30.04 "Disponibil din fondul pentru plata ajutorului de șomaj" (pentru contul 65.06)
CONTUL 30.14 "Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea și modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum și a celorlalte unități vamale" (pentru contul 65.12)
Articol contabil 65.05; 85.06; 65.12 = 30.03; 30.04; 30.14
Se creditează, cu:
– sumele încasate de la trezoreria județeană, în contul dobânzilor plătite pentru disponibilitățile evidențiate prin conturile 30.03; 30.04 și 30.14 deschise la nivelul trezoreriilor operative, pe baza extrasului de eoni (cont 61) primit și a dispozițiilor de încasare emise, anexate, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoeriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezozeriei" = 65.05; 65.06; 65.12
(analitic, pe trezorerii)
La nivelul trezoreriilor județene, conturile 65.05; 65.06 și 65.12.
Se debitează, cu:
– sumele datorate trezoreriilor operative (municipale, orășenești, comunale) pentru dobânzile plătite aferente disponibilităților evidențiate prin conturile 30.03; 30.04 și 30.14, la primirea extrasului de cont și a dispozițiilor de încasare (anexate), emise de trezoreriile operative, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 65.05; 65.06; 65.12 = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
(analitic, pe trezorerii)
Se creditează, cu:
– sumele încasate de la BNR în contul dobânzilor plătite, pe baza ordinelor de plată depuse la bancă până la data de 25 ale lunii în curs (plătitor fiind Ministerul Finanțelor Publice din contul special deschis la BNR) și a extrasului de cont primit după virarea sumelor, prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la BNR)
Articol contabil 60"Cont corespondent al trezoreriei ia BNR" = 65.05; 65.06; 65.12
CONTUL 65.10 "Dobânzi plătite pentru certificatele de trezorerie răscumpărate înainte de termen"
Este un cont cu funcțiune de Activ
La nivelul trezoreriilor operative (minicipale, orășenești, comunale) contul 65.10.
Se debitează, cu:
sumele plătite în numerar prin casieria trezoreriei reprezentând dobânzi aferente certificatelor de trezorerie răscumpărate înainte de termen, pe bază de documente, prin creditul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 65.10 "Dobânzi plătite pentru certificate de trezorerie = 10 "Casa"
răscumpărate înainte de termen"
Se creditează, cu:
– sumele încasate de ia trezoreria județeană, reprezentând dobânzi plătite pentru certificatele de trezorerie răscumpărate înainte de termen, pe baza extrasului de cont (cont 61) primit și dispoziția de încasare emisă de trezoreria operativă, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 65.10 "Dobânzi plătite pentru
(analitic, pe trezorerii) certificate de trezorerie
răscumpărateînainte de termen"
La nivelul Trezoreriei județene, contul 65.10,
Se debitează, cu:
– sumele datorate trezoreriilor operative pentru dobânzile plătite aferente certificatelor de trezorerie răscumpărate înainte de termen, la primirea extrasului de cont și a dispozițiilor de încasare (anexate) emise de trezorerie, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 65.10 "Dobânzi plătite pentru = 61 "Cont corespondent
certificate de trezorerie al trezoreriei"
răscumpărate înainte de termen" (analitic, pe trezorerii)
Se creditează, cu:
– sumele încasate de la BNR, pe baza dispozițiilor de plată depuse până la data de 25 ale lunii în curs (plătitor fiind Ministerul Finanțelor Publice din contul special deschis la BNR) și a extrasului de cont primit la virarea sumelor, prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la BNR"
Articol contabil 80 "Cont corespondent = 65.10 "Dobânzi plătite pentru certificate
al trezoreriei la BNR" de trezorerie răscumpărate înainte
de termen"
CONTUL 66 "Decontări privind efecte și titluri de valoare"
Este un cont bifuncțional.
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența operațiunilor privind decontarea bonurilor de tezaur și a titlurilor de stat care urmează să fie plasate (vândute) agenților economici și populației.
Se creditează, cu:
– valoarea titlurilor de stat și a bonurilor de tezaur, primite pe bază de documente de către trezorerii, în vederea plasării lor către agenți economici și populație, prin debitul contului: 11 "Efecte și titluri de valoare"
Articol contabil 11 "Efecte și titluri de valoare" = 86 "Decontări privind efecte
și titluri de valoare"
Se debitează, cu:
– valoarea bonurilor de tezaur și a titlurilor de valoare pe măsura plasării (vânzării) prin trezorerie către agenții economici sau populație, în condițiile legii, prin creditul contului: 11 "Efecte și titluri de valoare"
Articol contabil 66 "Decontări privind efecte și = 11 "Efecte și titluri de valoare" titluri de valoare"
Concomitent se face înregistrarea operațiunii privind încasarea valorii bonurilor de tezaur și a titlurilor de valoare vândute prin casieria trezoreriei, prin:
Articol contabil 10 "Casa" = 41 "Certificate de trezorerie de la populație pentru
finanțarea deficitului de stat"
Soldul creditor al contului 66 evidențiază valoarea bonurilor de tezaur și a titlurilor de valoare aflate în curs de decontare, la finele perioadei.
CLASA VII. VENITURI Șl CHELTUIELI DIN ACTIVITATEA DE TREZORERIE
Cu ajutorul conturilor din această clasă se ține evidența veniturilor și a cheltuielilor care privesc activitatea trezoreriei statului. Aceste conturi se folosesc în principal în contabilitatea trezoreriei și a contabilității publice centrale din cadrul Ministerul Finanțelor Publice (Direcția Generală a Trezoreriei și Direcția Contabilității Publice).
Din această clasă fac parte conturile:
CONTUL 70 "Venituri din activitatea trezoreriei"
Acest cont are funcțiunea de Pasiv.
Se creditează, cu:
dobânzile încasate în contul trezoreriei statului, din plasamentele financiare efectuate în cursul anului (din disponibilitățile aflate în contul generai al trezoreriei statului și din disponibilitățile pe termen mediu și lung, din contravaloarea în lei a împrumuturilor externe).
valoarea comisioanelor încasate pentru serviciile prestate ordonatorilor de credite și altor beneficiari
majorările de întârziere calculate și încasate pentru neplata în termen a ratelor scadente la împrumuturile și avansurile acordate prin trezoreria statului, calculate în condițiile legii, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 70 "Venituri din activitatea
trezoreriei"
Se debitează, cu:
– totalul cheltuielilor privind activitatea trezoreriei statului efectuate în limitele aprobate prin bugetul trezoreriei operative la finele anului pentru închiderea contului, prin creditul contului:71 "Cheltuieli din activitatea trezoreriei"
Articol contabil 70 "Venituri din activitatea trezoreriei" = 71 "Cheltuieli din
activitatea trezoreriei"
Soldul creditor ai contului 70, reprezintă excedentul anual rezultat din execuția bugetului trezoreriei statului, ca diferență între veniturile încasate și plățile efectuate, care se reportează în anul următor ca resursă a trezoreriei statului și se utilizează după scăderea creanțelor statului devenite insolvabile, pentru acoperirea cheltuielilor aprobate în bugetul trezoreriei statului.
CONTUL 71 "Cheltuielii din activitatea trezoreriei"
Este un cont cu funcțiunea de Activ.
În cadrul contului sintetic de gr. I se deschid conturi analitice pe categorii de cheltuieli prevăzute prin bugetul de venituri și cheltuieli al trezoreriei, aprobat potrivit legii. Principalele cheltuieli specifice activității trezoreriei prevăzute prin buget sunt: dobânzile plătite la împrumuturile angajate prin trezorerie, comisioanele și majorările de întârziere plătite, rate și dobânzi la datoria publică, dobânzi plătite la depozitele și disponibilitățile păstrate în contul trezoreriei, diverse cheltuieli legate de buna desfășurare a activității trezoreriei (cheltuieli materiale și serviciile pentru întreținerea și funcționarea trezoreriilor statului și a bazei informaționale a acestora, inclusiv plata comisioanelor, taxelor poștale, transportului de numerar, paza sediilor, întreținerii, funcționării și asigurării mijloacelor de transport a numerarului și valorilor, publicitate, chirii, comisioane cuvenite băncilor și cecului pentru serviciile prestate în contul trezoreriei statului, cheltuielile de capital pentru dotări specifice, lucrări de construcții montaj și amenajarea spațiilor necesare activității trezoreriei, cheltuieli cu privire la stimularea și consolidarea personalului în activitatea specifică a trezoreriei s.a.)
Se debitează, cu:
– cheltuielile specifice activității trezoreriei statului, evidențiate pe analitice deschise pe categorii de cheltuieli așa cum au fost aprobate prin bugetul trezoreriei, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei".
Articol contabil 71 "Cheltuieli din activitatea trezoreriei" = 61 "Cont corespondent
al trezoreriei"
Se creditează, cu:
– totalul cheltuielilor privind activitatea trezoreriei statului efectuate în limitele stabilite prin bugetul trezoreriei, operațiune înregistrată la finele anului, prin debitul contului: 70 "Venituri din activitatea trezoreriei"
Articol contabil 70 "Venituri din activitatea trezoreriei" = 71 "Cheltuieli din
activitatea trezoreriei"
Soldul contului 71, este debitor în cursul anului și reflectă totalul cheltuielilor efectuate la finele fiecărei perioade de raportare iar la sfârșitul anului contul se soldează, prin închidere cu veniturile realizate de către trezorerie.
CLASA VIII. EXCEDENTE / DEFICITE
În această clasă se cuprind conturile cu ajutorul cărora se evidențiază rezultatele execuției bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat.
Din această clasă fac parte conturile:
CONTUL 80 "EXCEDENT / DEFICIT al bugetului de stat"
Este un cont cu funcțiune de Pasiv.
Cu ajutorul acestui cont se reflectă la sfârșitul anului excedentul sau deficitul bugetului de stat, rezultat ca diferență între VENITURILE Șl CHELTUIELILE bugetului de stat.
Rezultatele execuției bugetului de stat se pot stabili:
la nivelul fiecărei trezorerii (operative, județene) ;
la nivelul trezoreriei centrale (din Ministerul Finanțelor Publice).
Operațiunile care se efectuează de către trezoreriile statului (municipale, orășenești, comunale și direcțiile de trezorerie și contabilitate publică județene) pentru închiderea în bune condiții a fiecărui exercițiu bugetar sunt stabilite prin Norme metodologice și Precizări ale Ministerului Finanțelor Publice emise în cursul lunii decembrie a fiecărui an bugetar.
Potrivit Precizărilor primite, trezoreriile statului au obligația de a asigura înregistrarea tuturor operațiunilor care privesc încasarea veniturilor și efectuarea plăților (cheltuielilor) din bugetul de stat până la finele fiecărui an (ultima zi lucrătoare), atât în conturile sintetice cât și în conturile analitice deschise pe plătitori și instituții publice, după caz. După înregistrarea tuturor operațiunilor în conturile sintetice și analitice, fiecare trezorerie are obligația de a întocmi balanțe de verificare sintetice și analitice, care stau la baza efectuării operațiunilor de închidere la finele anului.
La încheierea exercițiului bugetului de stat, potrivit Precizărilor Ministerului Finanțelor Publice, trezoreriile statului procedează după cum urmează:
La nivelul trezoreriilor operative (municipale, orășenești, comunale), după regularizarea transferurilor primite de către bugetele locale cu bugetul de stat (cu respectarea precizărilor Ministerului Finanțelor Publice), se procedează la transmiterea veniturilor și cheltuielilor privind bugetul de stat, în contul trezoreriei județene (în primele 5 zile ale anului următor).
În contabilitatea trezoreriei operative se fac următoarele operațiuni și înregistrări contabile:
virarea cu ordin de plată a soldului creditor al contului 20 "Veniturile bugetului de stat", evidențiat în balanța de verificare, prin:
Articolul contabil 20 "Veniturile bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"
preluarea cu dispoziție de încasare, din contul trezoreriei județene a sumei aferente soldului debitor al contului 23 " Cheltuielile bugetului de stat", din balanța de verificare prin:
Articolul contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 23 " Cheltuielile bugetului de stat"
Ordinul de plată și dispoziția de încasare se transmit de urgență la direcția trezoreriei și contabilității publice județene
La nivelul Direcției de trezorerie și contabilitate publică județeană, pe baza documentelor primite de la trezoreriile operative se procedează la înregistrarea în contabilitatea proprie a rezultatului execuției bugetului de stat astfel:
primirea cu ordin de plată în contul trezoreriei județene a venituri-ior bugetului de stat, de la trezoreriile operative, prin:
Articolul contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 80 "excedent / Deficit al bugetului de stat"
(analitic pe fiecare trezorerie)
preluarea cu dispoziție de încasare din contul trezoreriei județene a soldului, cheltuielilor bugetului de stat, de către trezoreriile operative, prin:
Articolul contabil 80 "Excedent / Deficit al bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
(analitic pe fiecare trezorerie)
Soldul contului 80 "Excedent / deficit al bugetului de stat" rămâne în contabilitatea trezoreriei și se raportează în bilanțul anual al trezoreriei. Până la data de 15 ianuarie a anului următor Direcția de trezorerie și contabilitatea publică județeană transferă rezultatul (excedent sau deficit) execuției anuale a bugetului de stat în contul Ministerului Finanțelor Publice deschis la centrala BNR.
Până la efectuarea și înregistrarea în contabilitatea proprie a operațiunilor prezentate mai sus, Direcția de trezorerie și contabilitatea publică județeană va lua următoarele măsuri:
confruntarea permanentă a soldului contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei"din contabilitatea proprie, cu soldul aceluiași cont din contabilitatea trezoreriilor municipale, orășenești comunale, între aceste conturi existând o identitate perfectă la finele fiecărui an bugetar.
Clarificarea tuturor operațiunilor înregistrate temporar în contul 62 "Decontări cu BNR din operațiuni inițiate", acest cont poate apare cu sold la finele anului
obținerea confirmării concordanței soldului contului 67 "Decontări cu trezoreria generală a statului privind operațiunea de transferare a soldului contului curent al trezoreriei statului județene", cu soldul contului corespunzător din contabilitatea trezoreriei centrale a Ministerului Finanțelor Publice – Direcția Generală a Trezoreriei și Direcția Contabilității Publice
inventarierea, până la finele anului, de către toate trezoreriile statului a certificatelor de trezorerie înregistrate în contul 41 "Certificate de trezorerie de la populația pentru finanțarea deficitului bugetar", precum și a certificatelor de depozit înregistrate în contul 42 "Certificate de depozit".
CONTUL 81 "EXCEDENT / DEFICIT al bugetului asigurărilor sociale de stat"
Este un cont cu funcțiune de Pasiv.
Cu ajutorul acestui cont se reflectă la sfârșitul anului excedentul sau deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat. Acest cont funcționează la nivelul trezoreriilor statului din municipiile reședință de județ care încheie în contabilitatea proprie execuția bugetului asigurărilor sociale de stat reflectată în conturile 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" si 25 " Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat".
În contabilitatea trezoreriei statului din municipiile reședință de județ la sfârșitul anului, contul 81 "Excedent / deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat",
Se creditează prin
– debitul contului 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" (soldul creditor la finele anului)
Articol contabil 22 "Veniturile bugetului asigurărilor = 81 "Excedent/deficit al
sociale de stat" bugetului asigurărilor
(sold creditor la finele anului) sociale de stat"
Se debitează, prin
– creditul contului 2,5 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" (soldul debitor la finele anului)
Articol contabil 81 "Excedent/deficit al bugetului = 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" asigurărilor sociale de stat"
Soldul contului 81 la finele anului se reflectă în contabilitatea trezoreriei municipale
reședință de județ.
Trezoreria operativă municipală, reședință de județ, va urmări ca Direcția Generală de Muncă și Solidaritate Socială (de la județ) să regularizeze, până la 15 ianuarie anul următor, cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, rezultatul execuției bugetului asigurărilor sociale de stat înregistrat la sfârșitul anului astfel:
soldul creditor al contului 81 "Excedent / deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat" se virează cu Ordin de plată în contul 81 deschis pe seama Ministerului Muncii și Solidarității Sociale la Trezoreria municipiului București
soldul debitor al contului 81 "Excedent / deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat" aflat în contabilitatea trezoreriilor statului (la municipiu reședință de județ) se preia de către Direcțiile generale de muncă și solidaritate socială (județene) cu Dispoziție de încasare din contul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, dechis la Trezoreria municipiului București.
În situațiile în care conturile 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat 1 și 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" sunt deschise și la trezoreriile statului, orășenești sau municipale (care nu sunt reședință de județ), soldul creditor și respectiv debitor al acestor conturi se vor vira la data de 30 decembrie în aceleași conturi deschise la trezoreria statului a municipiului reședință de județ pe seama Direcției Generale de Muncă și Solidaritate Socială (județeană). în contabilitatea trezoreriei municipale reședință de județ aceste operațiuni se înregistrează prin articolele contabile:
61 Cont corespondent sociale de stat" = 22 "Veniturile bugetului asigurărilor al trezoreriei"
Și
25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor al trezoreriei" = 61 Cont corespondent sociale de stat"
Conturile 22 și 25 la nivelul trezoreriei municipale reședință de județ se închid prin contul 81 "Excedent/deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat" așa cum s-a prezentat mai sus.
CONTUL 82 "Sold buget local" (Excedent)
Este un cont cu funcțiune de Pasiv.
Cu ajutorul acestui cont se reflectă la sfârșitul anului rezultatul execuției de casă (excedent sau deficit) al fiecărui buget local.
La sfârșitul anului bugetar în contabilitatea trezoreriilor municipale, orășenești și comunale, după efectuarea regularizării transferurilor primite de către bugetele locale cu bugetul de stat și după includerea în structura bugetului local a veniturilor și cheltuielilor cu destinație specială (evidențiate în conturi distincte la trezorerie) se procedează la stabilirea rezultatului execuției de casă a fiecărui buget local, ca diferență între totalul veniturilor încasate și evidențiate în contul 21 "Veniturile bugetului local" și totalul plăților de casă înregistrate în contul 24 "Cheltuielile bugetului local", în care scop se fac următoarele operațiuni:
stabilirea excedentului total al fiecărui buget local prin efectuarea următoarelor înregistrări în contabilitate:
21 "Veniturile bugetului local" = 82 "Excedent"
Și
82 "Excedent" = 24 "Cheltuielile bugetului tocal"
stabilirea excedentelor rezultate din încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor cu destinație specială pe fiecare venit (diferența între încasări și plăți, în cazul în care veniturile și cheltuielile cu destinație specială nu au fost incluse în structura bugetului local), prin articolul contabil:
82 "Excedent" = 83 "Disponibil din venituri cu destinație specială"
rambursarea împrumuturilor restante, a dobânzilor și comisioanelor aferente acestora (conform art. 32 alin. 1 din Legea privind finanțele publice locale nr. 189/1998) pe bază de ordin de plată prezentat de autoritățile locale, prin articolul contabil:
82 "Excedent" = %
61 "Cont corespondent al trezoreriei"
50.08" Disponibil din fondul de tezaur al județului"
Constituirea fondului de rulment la nivelul soldului creditor al contului 82 "excedent" rămas după efectuarea operațiunilor de la alineatele b) și c) de mai sus:
82 "Excedent" = 84 "Fond de rulment propriu al unității
administrativ teritoriale"
Soldul creditor al contului 82 reprezintă excedentul fiecărui buget local la finele perioadei de raportare.
CONTUL 83 "Disponibil din venituri cu destinație specială"
Este un cont cu funcțiune de Pasiv. Se creditează,
– la finele anului cu excedentele stabilite pentru fiecare venit cu destinația specială, prin debitul contului 82 "Excedent".
Articol contabil 82 "Excedent = 83 "Disponibil din venituri cu destinație specială"
Se debitează:
– potrivit normelor de utilizare a acestor excedente, în anul următor în special în situațiile în care unitatea administrativ teritorială înregistrează goluri temporare de mijloace financiare prin creditul contului 21 "Veniturile bugetelor locale"
Articol contabil 83 "Disponibil din venituri cu = 21 "Veniturile bugetelor locale"
destinație specială"
CONTUL 84 "Fond de rulment: propriu al unității administrativ teritoriale".
Este un cont cu funcțiune de Pasiv.
Se creditează cu:
– suma fondului de rulment stabilit la închiderea exercițiului bugetului la finele anului bugetar, prin debitul contului:
82 "Excedent"
Articol contabil 82 " Excedent" = 84 "Fond de rulment propriu al unităților
administrastiv teritoriale"
Se debitează cu:
– sumele utilizate potrivit normelor în vigoare în special în situațiile în care unitatea administrativ teritorială înregistrează goluri temporare de mijloace financiare prin creditul contului 21 "Veniturile bugetelor locale" cu condiția reconstituirii acestuia atunci când mijloacele financiare programate sunt realizate.
Articol contabil: 84 "Fond de rulment propriu al unității = 21 "Veniturile bugetelor locale"
administrativ teritoriale"
Soldul creditor al contului reprezintă disponibilul existent în fondul de rulment la finele perioadei de raportare.
CLASA IX. "CONTURI ÎN AFARA BILANȚULUI"
În această clasă se cuprind conturi în afara bilanțului cu ajutorul cărora se asigură evidența (în partidă simplă) a creditelor deschise și repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanțați din bugetul de stat, din bugetele locale și din bugetul asigurărilor sociale de stat.
În această clasa de conturi se cuprind:
CONTUL 0.1 "Credite deschise și repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanțați din bugetul de stat"
În debitul contului se înregistrează creditele bugetare deschise sau repartizate de Ministerul Finanțelor Publice și de către ordonatorii principali de credite, după caz, pe baza "cererilor de deschidere a creditelor bugetare și a dispozițiilor bugetare".
În creditul contului se înregistrează creditele bugetare retrase.
Înregistrările contabile se efectuează zilnic în "jurnalul operațiunilor de credite" separat pentru debitul și creditul contului.
Evidența analitică privind deschiderea, repartizarea, sau retragerea creditelor bugetare se ține pe conturi analitice deschise fiecărui ordonator principal sau secundar de credite, pe subdiviziunile clasificației bugetare și pe categorii de cheltuieli, cu respectarea metodologiei aprobate de Ministerul Finanțelor Publice.
CONTUL 0.2 "Credite deschise și repartizate pe seama ordonatorilor finanțați din bugetele locale"
În debitul contului se înregistrează creditele bugetare deschise sau repartizate de ordonatorii principali de credite (primarii și președinții consiliilor județene) din bugetele locale proprii, pe baza documentelor "Comunicare de deschidere a creditelor" și "Dispoziție bugetară", după caz.
În creditul contului se înregistrează creditele bugetare retrase.
Evidența analitică privind deschiderea, repartizarea sau retragerea creditelor bugetare, se ține pe conturi analitice deschise pe fiecare unitate administrativ teritorială (instituție publică) și pe capitole și categorii de cheltuieli prevăzute prin bugetele locale, cu respectarea metodologiei aprobate.
CONTUL 0.3 "Creditele deschise și repartizate din bugetul asigurărilor sociale de stat"
În debitul contului se înregistrează creditele deschise și repartizate lunar, din bugetul anual aprobat, de către ordonatorul principal de creditel (Ministerul Muncii și Solidarității Sociale) pe baza documentelor, "Cerere de deschidere a creditelor bugetare" și "Dispoziție bugetară" după caz.
În creditul contului se înregistrează creditele bugetare retrase.
Evidența analitică privind deschiderea, repartizarea sau retragerea creditelor bugetare se ține pe conturi analitice pe fiecare ordonator secundar sau terțiar, și pe capitole, subcapitole sau categorii de cheltuieli, cu respectarea metodologiei aprobate.
CONTUL 0.4 "Garanții bugetare acordate instituțiilor publice"
În debitul contului se înregistreayă garanțiile acordate în numele și în contul statului de instituțiile financiare sau băncile comerciale (Eximbank) instituțiilor publice care au aprobate anumite proiecte cu garanție guvernamentală conform Legii 81/1999, "Legea datoriei publice".
În creditul contului se înregistrează garanțiile bugetare retrase sau cele care nu își mai au obiect.
Evidența analitică se ține pe conturi analitice deschise pentru fiecare instituție publică beneficiară în care se operează zilnic sau ori de câte ori este cazul.
CONTUL 0.6 "Credite deschise din bugetul trezoreriei statului"
În debitul contului se înregistrează creditele bugetare deschise sau repartizate de către Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Trezoreriei și a Contabilității Publice, pentru Direcția de trezorerie și contabilitate publică județeană, pe baza "cererii de deschidere a creditelor bugetare" și a Dispozițiilor bugetare".
În creditul contului se înregistreasză creditele bugetare retrase.
Înregistrările se fac zilnic în "jurnalul operațiunilor de credite" separat pentru debitul și creditul contului.
Evidența analitică se realizează prin deschiderea .pe fiecare trezorerie operativă a unui cont analitic și urmărirea închiderii acestuia la sfârșitul exercițiului financiar prin utilizarea creditelor sau retragerea acestora.
CONTUL 07 "Materiale consumabile pentru activitatea de trezorerie"
În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor consumabile aprovizionate pentru activitatea trezoreriei
În creditul contului se înregistrează valoarea materialelor consumabile utilizate pentru activitatea curentă a trezoreriei.
Evidența analitică se realizează prin deschiderea pentru fiecare trezorerie operativă a unui cont analitic și urmărirea închiderii acestuia la sfârșitul exercițiuylui financiar prin utilizarea materialelor sau retragerea acestora.
CONTUL 09 "Dobânzi constatate ulterior răscumpărării"
În debitul contului se înregistrează dobânzile constatate cu ocazioa controlului financiar ulterior la certificatele de depozit cărora în mod eronat li s-au stabilit dobânzile (în plus sau în minus).
În creditul contului se înregistrează dobânzile a căror regim juridic s-a stabilit în sensul că au fost acordate sau au fost retrase și sunt aferente certificatelor de depozit.
Evidența analitică se organizează pwe cele două tipuri de certuificate iar în cadrul acestora pe trezoreriile operative.
CAPITOLUL IX
RAPORTAREA EXECUȚIEI BUGETARE ȘI A CONTURILOR TREZORERIEI
Întocmirea și transmiterea lucrărilor de execuție
Conform normelor metodologice în vigoare trezoreria ca instituție financiară de interes public are obligația să întocmească și să raporteze periodic situații de execuție pentru activitatea proprie pe baza datelor din contabilitate. în acest scop, la finele anului cât și în cursul anului la termenele stabilite pentru raportare, vor fi luate măsurile necesare pentru efectuarea tuturor operațiunilor legate de închiderea execuției financiare.
Potrivit normelor, la nivelul fiecărei trezorerii se întocmesc și raportează următoarele situații:
– Zilnic
"Situația disponibilităților aflate în contul trezoreriei statului" în care se reflectă sub forma indicatorilor sintetici, execuția bugetului de stat și bugetelor locale comparativ cu situația disponibilităților aflate în contul trezoreriei.
"Situația de execuție bugetară operativă", se întocmește la nivelul trezoreriilor municipale, orășenești și comunale se centralizează ia nivelul trezoreriei județene, după care se transmite Direcției Generale a Trezorerie și Contabilității Publice din Ministerul Finanțelor Publice.
Lunar și trimestrial,
"Situația de execuție (de casă) a bugetului" (de stat, local, asigurărilor sociale de stat, separat pe fiecare buget).
Situația se întocmește la nivelul fiecărei trezorerii operative și se centralizează în cadrul direcției de trezorerie și contabilitate publică județeană după care se transmite la Ministerul Finanțelor Publice, și Direcției Generale a Trezoreriei și Direcției Contabilității Publice.
Datele cuprinse în raportările periodice, mai sus menționate, se verifică sub aspectul exactității lor cu datele din evidența operativă și din contabilitate, cuprinse în balanțele de verificare zilnice din contabilitatea trezoreriei.
În vederea închiderii în bune condiții a exercițiului bugetar, Ministerul Finanțelor Publice emite norme metodologice specifice, care se transmit tuturor trezoreriilor județene ale statului pentru a asigura un sistem unitar de lucru.
Astfel unitățile trezoreriei și contabilității publice județene vor urmări în mod deosebit următoarele:
– efectuarea zilnică a operațiunilor de încasări și plăți;
– întocmirea Balanței de verificare sintetice și analitice stabilind concordanța între conturile analitice și contul sintetic corespunzător pentru toate veniturile și cheltuielile bugetare, a fondurilor speciale și a disponibilităților;
– Inventarierea numerarului existent în casieria tezaur și confruntarea cu soldul contului 10 "Casa" din contabilitate;
– concordanța dintre soldul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei" din balanța trezoreriei județene cu soldul aceluiași cont din balanța trezoreriilor operative;
– trezoreriile operative care nu au casierie tezaur, la care operațiunile de plăți în numerar se efectuează prin cont la o bancă comercială, vor vira cu ordin de plată soldul rămas neutilizat în acest cont la finele anului, în contul curent al trezoreriei județene deschis la Banca Națională a României;
– inventarierea certificatelor de trezorerie, și a certificatelor de depozit, verificând dacă rezultatul inventarului corespunde cu soldurile conturilor 41 "Certificate de trezorerie de la populație pentru finanțarea deficitului bugetar" și 42 "Certificate de depozit";
confirmarea de către instituțiile publice a soldului din extrasele de cont eliberate de trezoreriile operative;
– regularizarea transferurilor primite de către bugetele locale cu bugetul de stat, restituindu-se sumele rămase nefolosite la finele anului;
Pentru raportarea execuției bugetare și a contului curent al trezoreriei statului, Ministerul Finanțelor Publice transmite programe informatice și formulare specifice lucrărilor ce se întocmesc și anume:
Formular 01 – Bilanțul contabil al trezoreriei statului;
Formular 02 – Execuția operativă (zilnică);
Formular 03 – Situația disponibilităților aflate în contul trezoreriei statului;
Formular 04A – Contul de execuție al bugetului de stat;
Formular 04B – Contul de execuție al bugetului local;
Formular 04C – Contul de execuție ai bugetului asigurărilor sociale de stat;
Formular 04D – Cont de execuție al bugetului de venituri și cheltuieli al trezoreriei Statului;
Formular 05 – Situația disponibilităților instituțiilor instituțiilor publice.
După efectuarea tuturor operațiunilor menționate la pct. 1 – 8 se întocmesc conturile de execuție pe bugete, stabilindu-se totalul veniturilor și totalul cheltuielilor desfășurate pe subdiviziunile clasificației bugetare stabilindu-se rezultatul bugetar, excedent sau deficit, după care se procedează la închiderea execuției fiecărui buget.
Ordinea de efectuare a închiderii bugetare anuale este stabilită de Ministerul Finanțelor Publice Generală prin Direcția Trezoreriei și Contabilității Publice și este următoarea:
Închiderea execuției bugetului asigurărilor sociale de stat
Trezoreriile municipale (nereședință de județ) și cele orășenești transmit soldul contului 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" împreună cu toate documentele justificative pentru încasarea contribuției asigurărilor sociale, în contul bugetului asigurărilor sociale de stat, deschis ia trezoreria municipală reședință de județ, procedând astfel:
la trezoreria operativă:
22 "Veniturile bugetuiui asigurărilor1 = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
sociale de stat"
la trezoreria județeană:
61 "Cont corespondent al trezoreriei” = 61 "Cont corespondent al trezoreriei”
(orășenești municipale nereședință (municipale reședință de județ)
de județ)
la trezoreria municipală reședință de județ:
61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 22 "Veniturile bugetului asigurărilor
sociale de stat"
În cazul în care contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" a fost deschis la nivelul trezoreriilor municipale (cu excepția municipiului reședință de județ) sau orășenești, se transferă cu dispoziție de încasare plățile de casă din acest cont, în contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" deschis pe seama DJMSS la trezoreria municipală reședință de județ.
Totodată se transmite și contul de execuție pe baza căruia se vor înregistra plățile de casă. Pentru aceasta se efectuează următoarele operațiuni:
la trezoreria municipală (nereședință de județ) sau orășenească
61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor
sociale de stat"
la trezoreria județeană:
61 "Cont corespondent al trezoreriei – 61 Cont corespondent al trezoreriei
(reședință de județ)" (municipală nereședință de județ sau orășenească"
la trezoreria municipală reședință de județ:
25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
sociale de stat cod fiscal DJMSS"
Trezoreria municipală reședință de județ, încheie în contabilitatea proprie, execuția bugetului asigurărilor sociale de stat astfel:
Creditează contul 81 "Excedent /Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat" prin debitul contului 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat".
Debitează contul 81 "Excedent /Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat" prin creditul contului 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat".
Soldul contului 81 se raportează în bilanțul contabil al trezoreriei statului la finele anului.
Încheierea execuției bugetului de stat
Trezoreriile operative întocmesc ordinul de piaiă prin care virează soldul creditor al contului 20 "Veniturile bugetului de stat" reflectat în ultima balanță de verificare, efectuându-se operațiunile:
la trezoreria operativă
20 "Veniturile bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
la trezoreria județeană
61 "Cont corespondent al trezoreriei, = 80 "Excedent/Deficit al bugetului
(analitic trezoreria operativă)" de stat"
De asemenea, trezoreriile operative întocmesc dispoziții de încasare prin care preiau din contul trezoreriei județene soldul' debitor al contului 23 "Cheltuielile bugetului de stat" efectuându-se operațiunile:
– la trezoreria operativă:
61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
– la trezoreria județeană:
80 "excedent/Deficit al bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei
(analitic trezoreria operativă)"
Soldul contului 80 se raportează în bilanțul trezoreriei statului la finele anului.
Încheierea execuției bugetelor locale
După regularizarea operațiunilor cu bugetul de stat, în contabilitatea trezoreriei statului se stabilește rezultatul execuției de casă al fiecărui buget local, ca diferență între totalul veniturilor încasate în contul 21 "Veniturile bugetului local" și totalul plăților înregistrate în contul 24 "Cheltuielile bugetului local" efectuându-se înregistrarea:
21 "Veniturile bugetului local" = 82980201 "Excedent"
82980202 = 24 "Cheltuielile bugetului local"
Repartizarea soldului contului 82980201 "Excedent" al bugetului local se face astfel:
se stabilesc excedentele rezultate din încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor cu destinație specială pe fiecare venit (diferența între încasări și plăți)
82980201 "Excedent" = 83 "Disponibil din venituri cu destinație specială
(analitic pe fiecare sursă de venit)
rambursarea împrumuturilor restante, a dobânzilor aferente și a comisioanelor acestora pe bază de ordin de plată. Pentru rambursarea împrumuturilor din fondul de tezaur se tac următoarele înregistrări pe baza OPHT întocmit:
la trezoreria operativă
82980201 "Excedent" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
la trezoreria județeană:
61 "Cont corespondent al = 61 "Cont corespondent ai trezoreriei trezoreriei operative" municipale reședință de județ"
– la trezoreria municipală reședință de județ:
61 "Cont corespondent ai trezoreriei" = 50.08 "Fond de tezaur"
după efectuarea operațiunilor la pct. a) și b) se constituie fondul de rulment la nivelul soldului creditor al contului 82980201 "Excedent" rămas după aceste operațiuni.
82980201 = 84 "Fond de rulment proprii? aî unităților administrativ-teritoriaie"
Încheierea execuției bugetului de venituri și cheltuieli al trezoreriei statului.
Trezoreriile operative transmit cu ordin de plată soldul contului 70 "Veniturile trezoreriei statului din dobânzi încasate și alte venituri" și preiau cu dispoziție de încasare din contul trezoreriei județene soldul debitor al contului 65 "Sume de primit din bugetul trezoreriei" și 71 "Cheltuielile bugetului trezoreriei statului".
Aceste operațiuni se evidențiază astfel:
– la trezoreriile operative:
70 "Veniturile trezoreriei statului" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 65 "Sume de primit din bugetul
trezoreriei statului"
51 "Cont corespondent al trezoreriei" = 71 "Cheltuielile bugetului trezoreriei statului"
– la trezoreria județeană:
61 "Cont corespondent al trezoreriei, analitic, = 64 "Decontări privind bugetul
trezoreria operativă" trezoreriei statului, cu soldul
contului 70 "Veniturile trezoreriei statului"
64 "Decontări privind bugetul = 61 "Cont corespondent al trezoreriei, analitic, trezoreria
trezoreriei statului" operativă cu soldul contului 65"Sume de primit din bugetul
trezoreriei statului respectiv cu soldul contului 71
"Cheltuielile bugetului trezoreriei"
După efectuarea tuturor operațiunilor de închidere a execuției bugetare la nivelul'trezoreriei județene se fac următoarele verificări:
se confruntă soldul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei" din evidența proprie cu soldul aceluiași cont din evidența trezoreriilor operative, între acestea trebuie să existe o identitate perfectă;
contul 61 "Cont corespondent al trezoreriei", analitic operațiuni în curs de lămurire și contul 62 "Decontări cu Banca Națională a României din operațiuni inițiate" nu trebuie să prezinte sold Ia finele anului;
se obține confirmarea concordanței dintre soldul contului 67 "Decontări cu trezoreria generală a statului privind operațiunea de transferare a soldului contului curent al trezoreriei județene" cu soldul contului corespunzător din contabilitatea trezoreriei centrale a Ministerului Finanțelor Publice.
După efectuarea tuturor operațiunilor de verificare prezentate mai sus, trezoreriile operative întocmesc, prin program informatic, situațiile privind raportarea execuțiilor bugetare și a situației disponibilităților aflate în contul curent al trezoreriei. Aceste situații se transmit prin poșta electronică pe formulare, la Trezoreria județeană, care centralizează datele raportate de trezoreriile operative, completează situațiile rezultate cu soldurile conturilor din balanța de verificare proprie. Rezultă astfel un nou set de raportări ale execuției bugetare și a situației disponibilităților aflate în contul curent al trezoreriei județene a statului, care sunt supuse următoarelor operațiuni de verificare finală:
Toate conturile care prezintă sold în balanțele de verificare ale trezoreriilor operative și a trezoreriei județene trebuie să se regăsească în situațiile de raportare a execuției bugetare
Conturile de execuție bugetară conțin soldul conturilor de venituri și cheltuieli desfășurate pe capitole și subcapitole respectiv pe capitole și titulari potrivit clasificației bugetare funcționale, economice și în profil departamental
Soldul conturilor de disponibilități raportate în bilanțul contabil și situația disponibilităților aflate în contul curent al trezoreriei statului, se regăsesc și în Formular 05 "Situația disponibilităților instituțiilor publice desfășurate pe titulari (ministere și organe ale administrației de stat centrale, consilii locale și județene)
Vizarea dărilor de seamă ale instituțiilor publice de către trezorerii, se face numai după verificarea concordanței dintre soldurile raportate de trezorerie și a celor raportate de instituțiile publice respective.
în bilanțul contabil și situația disponibilităților aflate în contul trezoreriei statului la finele anului, conturile de venituri și cheltuieli bugetare nu prezintă sold. în aceste situații se trece numai excedentul sau deficitul bugetului respectiv al cărui sold trebuie să corespundă cu suma virată (încasată) prin OPHT sau dispoziția de încasare după caz, prin care s-a virat sau au fost preluate sumele din contul trezoreriei centrale pentru închiderea contului.
Soldurile conturilor din col. 1, în bilanțul contabil să corespundă cu bilanțul raportat la finele anului precedent.
Soldul contului 61 din partea de activ să corespundă cu soldul aceluiași cont din partea de pasiv a bilanțului contabil, ca rezultat al închiderii corecte a anului bugetar.
După verificare, aceste situații, privind raportarea execuției bugetare și a contului trezoreriei statului se transmit prin poșta electronică și letric, pe formulare la Ministerul Finanțelor Publice la termenele stabilite prin normele metodologice.
Toate operațiunile prezentate până acum privesc închiderea unui exercițiu bugetar. în cursul anului situațiile de raportare sunt aceleași cu deosebirea că nu se efectuează operațiunile de închidere a bugetelor și de virare a soldurilor.
Bilanțul contabil și situația disponibilităților instituțiilor puiblice se întocmesc numai trimestrial și la finele anului.
Documentele privind execuția în structură și cu semnăturile autorizate sunt prezentate în Anexe.
Verificarea conturilor din contabilitatea trezoreriei la finele anului și întocmirea bilanțului contabil
În vederea închiderii exercițiului financiar anual, la nivelul fiecărei trezorerii operative vor fi luate următoarele măsuri:
asigurarea înregistrării tuturor operațiunilor efectuate prin trezorerie în conturile sintetice și analitice de evidență;
verificarea rulajelor debitoare și creditoare ale conturilor sintetice corespunzătoare;
stabilirea în conturile anuale de venituri, deschise pe plătitori, a debitelor rămase de încasat, care se reportează în anul următor;
confruntarea și verificarea, soldului "contului corespondent al trezoreriei" din evidența proprie cu cel din evidența direcției de trezorerie județeană sau Banca Națională, după caz. Bilanțul contabil anual al trezoreriei nu se va încheia până nu se asigură concordanța soldului corespondent.
soldurile conturilor de fonduri cu destinație specială și a celor de disponibilități vor fi confirmate în scris, de către instituțiile publice titulare de cont.
înregistrarea sumelor din conturile fondurilor cu destinație specială, în conturile trezoreriei centrale, cu respectarea normelor date în acest scop.
La finele anului, potrivit normelor metodologice ale Ministerului Finanțelor Publice, fiecare trezorerie întocmește Bilanțul contabil anual pe baza situației conturilor contabile, a balanței de verificare a conturilor sintetice cât și a balanțelor analitice de verificare întocmite distinct pentru:
Conturile de venituri și conturile de cheltuieli privind bugetul de stat, bugetele locale și bugetul asigurărilor sociale de stat;
Conturile fondurilor cu destinație specială;
Conturile de disponibil ale instituțiilor publice;
Conturile de venituri și cheltuieli privind activitatea trezoreriei.
BIBLIOGRAFIE
Mosteanu T., – „Buget și trezorerie publică”, Ed. Universitaria, Buc, 2003
Văcărel I., – „Finanțe publice”, EDP., Buc., 2000
Mosteanu T., – „Buget și trezorerie publică”, Ed. Style, Buc., 2000
Roman C., – „Gestiunea financiară a instituțiilor publice”, Ed. Economică, Buc., 2000
Aristotel M.,U., – „Organizarea și conducerea trezoreriei finanțelor publice în condițiile economiei de
piață”, Ed. Comphyus, Rm. Vâlcea, 1996.
BIBLIOGRAFIE
Mosteanu T., – „Buget și trezorerie publică”, Ed. Universitaria, Buc, 2003
Văcărel I., – „Finanțe publice”, EDP., Buc., 2000
Mosteanu T., – „Buget și trezorerie publică”, Ed. Style, Buc., 2000
Roman C., – „Gestiunea financiară a instituțiilor publice”, Ed. Economică, Buc., 2000
Aristotel M.,U., – „Organizarea și conducerea trezoreriei finanțelor publice în condițiile economiei de
piață”, Ed. Comphyus, Rm. Vâlcea, 1996.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Buget Si Trezorerie Publica (ID: 137068)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.