Buda Iancu Depresia De La Diacronie La Profilaxie. [610673]

UNIVERSITATEA ,,BABEȘ BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ
SPECIALIZAREA PASTORAȚIE ȘI DUHOVNICIE

Depresia
De la diacronie spre profilaxie

Lucrare de seminar

Masterand: [anonimizat]
2017

2

Cuprins :

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3
Capitolul I : Ce este depresia ? ………………………….. ………………………….. ………. 5
Capitolul II : Simptomatologia depresiei ………………………….. …………………….. 6
2.1. Simptome de bază ………………………….. ………………………….. ………………….. 7
Capitolul III : Studiu de caz ………………………….. ………………………….. …………… 8
Capitolul IV : Prevenirea depresiei – părere personală ……………………15
Capitolul V : Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………… 18
Capitolul VI : Bibliografie ………………………….. ………………………….. ……………. 19

3
Introducere

Societatea secularizată în care trăim scoate la lumină noi provocări, sau
provocări vechi cu aspecte ș i caracteristici noi. Lumea prinsă sub tăvălugul
globalizării, provoacă o serie de evenimente de ordin spiritual, dar nu numai, în
fața cărora omul contemporan caută și încearcă un raspuns. Pentru a aminti
câteva din aceste noi curente stră ine spiritu alități crestin e, notam : divorțul de
Biseri că, emanciparea față de Dumnezeu, pornografia infantilă tot mai agresivă,
răpirea inoc enței copilului contemporan, încercarea creării propriei forme de
divinitate – fenomen dezvolat în paralele cu înstră inarea de Biserica lui Hristos
și tot aici, putem am inti și depresie alături de stres.
Depre sia, tema de care ne vom ocupa în cele ce urmează este o b oală
psihică ce naște noi provocări atâ t din punct de vedere psihologic cât ș i din
punct de vedere spiritual. Astfel, atât preotul cât și pshihologul sunt pu și în fața
unei provocări vechi cu aspect și manifestări noi, in funț ie de caz.
Trebui să amintim că unele aspect e ale vieții individului contemporan țin
de partea spiritual ă, altele de partea psihologic ă iar în ultima instanță intervine
psihiatria ca șt iință care încearcă soluționarea problemei, acolo unde preotul sau
psihologul nu a u reușit. Trebuie să ținem seama de acest aspect, pentru că nu
toate problemele unei persoane pot fi soluționate de către preot. „ Preotul bun la
toate” a fost o necesitate a istoriei în lipsa dezvoltării celorlalte ramuri ale
științei care vin în ajutorul omului. Odată cu trecerea timpului și progresul
științific, apare psihologia și psihiatria ca ramuri ale științ ei, care vin în ajutorul
neputințelor preotului. Astfel, în mo mentul în care preotul sesizează o problemă
care depășește atribuțiile ș i pute rea lui a o rezolva, acestuia, i se indică să paseze
situaț ia cu pricina unui psiholog, iar când și acesta este neputincios, și co nstată
că situația de fată îl depășește, va fi indicat să apeleze la psihiatru, cal care va
încerca găsirea soluț ie optime pentru problema celui aflat în suferință .
Toată această delimitare ne ajută să înțelegem că preotul nu este
atotștiutor și nu poate tămă dui bolile care nu sunt de competența sa – aceasta

4
fiind o evidență gră itoare. Sunt probleme strict de ord in spiritual, acolo und e
preotul este cel mai pertinent în a interveni ș i prob leme de ordin psihologic,
care țin de psihic, iar când alesul Domnului se s imte depășit de situație, ar fi
bine să apeleze la un specialist , pe care în cazul de față îl numim , psiholog.
Depresia , este o boală cu ca re omul contemporan se confruntă tot mai
mult. Zilnic, se dau cincizeci de mi lioane de mesaje doar pe aplicaț ia Wha tsApp
și peste 50% dintre persoanele în cauză declară că se simt tot mai singure .
Tehnologia, care simplifică și modernizează viaț a omului , poate avea efecte
pozitive asupra vieții lui, însă, administrarea incorectă a ei, cât și abuzul de
consum a canalelo r media, pot avea efecte grave asupra vieții omului, iar unul
din aceste re zultate negative se numește – Depresie. Pentru a arăta partea
întunecată a consumului abuziv de c anale media, mai putem aminti că, în
România, în urma studiului UE Kids Online II, 19% dintre copii sunt sau au fost
expuși materialelor virtuale cu conținut pornografic, însă, ținând cont că 85%
dintre aceștia au internet în propria cameră, tindem să credem că acest procent
crește înspăimâ ntator.1
În cele ce urmează deci, vom încerca să observăm ce este depresia, să o
identificăm, să arătăm latura ei spirituală dar mai ales psihologică . Deasemenea
vom continua cu ide ntificarea simtomatologiei, după care vom prezenta un
studiu de caz, o situație de criză, urmată de posibile soluții în fața acestei
provocări. Î nainte de concluzii, vom da propria pă rere despre cum putem trata
boala sau si mai important, cum o putem preveni.

1 Virgiliu Gheorghe, Pornografia Maladia secolului XXI , Editura Prodromos, 2011, p. 57.

5
I. Ce este depresia ?

„Depresia este o afecțiune medicală serioasă care influențează în mod
negativ starea, gândire a și comportamentul omului. Depresia se poate manifesta
prin diverse simtome, cele mai des întâlnite fiind un sentiment profund de
tristețe și pierderea marcantă a interesului față de orice fel de activități.
Depresia este o afecțiune des întâlnită. Apr oximativ 1 din 10 adulți sunt
afectați de depsresia – aproape de două ori mai multe femei decât bărbate.
Depresia poate să apară oricând, dar de cele mai multe ori se face pentru prima
dată între sfârșitul adolescenței și vârsta de 25 de ani. Depresia este de
asemenea frecventă în rândul adulților mai în vârstă. Din fericire poate fi
tratată.”2
Deși aparent similare, depresia și tristețea sunt două lucruri diferite. Decesul
unei persoane apropiate, pierderea unui loc de muncă sau alte probleme care
apar în viață fiecărei persoane sunt întradevăr motive de tristețe, este normal să
fim triști uneori, această este o formă de manifestare față de vicisitudinile cu
care ne confruntăm în decursul vieții. Deși persoanele car e trec prin aceste
dificultăți se pot declara „ deprimate”, cu toate acestea, tristețea și depresia nu
sunt similar. În timp ce sentimentul de tristețe se diminuează până la dispa riția
lui definitivă în timp, depresia, se poa te menține pe o perioadă lungă de timp la
aceeași intens itate. Pacien ții care au trecut prin stări depre sive dau mărturie față
de cele consemnate deja de noi.

2 http://www.bellanima.ro/ce -este-depresia/ (8.11.2017) .

6
II. Simtomatologia depresiei

Simtomul este întotdeau na semnul unei boli. „Depresia î nseamnă
diminuarea bucuriei, relații tensionate și performanț ă redusă. Organizația
Mondială a Sănătătii (WHO), vorbește despre „anii trăiti cu incapacitate”
(YLD). La nivel mondial depresia este cauza princ ipală pentru reducerea
capacităț ii de muncă și ocupă locul trei în rândul bolilor care afectează cel mai
des oamenii, în aintea bolilor sistemului circulator sa u înaintea cancerului, având
tendinț ă asce ndentă. Este prezentă în toate ț ările și culturile – peste 120 de
milioane de oameni sunt afectați de această boală . Cifrele menționate în
continuare, arată frecvență cu care apare: 15 –20% din populație se simte într -o
zi oarecare în depresie, 3% se îmbolnăveș te în decursul unui an de depresie și
circa 0,6% suferă în decursul vieții de o tulburare bipolar. Femeile sunt afectate
de depresie de trei -patru ori mai mult decât bărba tii. Motivele sunt diferite: Sunt
mai sensibile? Au avut o copilărie mai grea? Sunt mai dispuse să vorbească
despre sentimentele lor , în timp ce bărbatii își inăbuș e starea lor în muncă sau
alcool? Sunt dependent e într -o măsură mai mare de ciclul hormonal? Sau sunt
afectate într -o măsură mai ma re de multiplele responsabilităț i în familie, ac asă
și la muncă? Aceste câteva î ntrebări descoperă ceva din diversitatea posibilelor
cauze, dintre personalitate (temperament), experiență familiei, condiția
biologică ș i responsabilitățile cotidiene. ” 3
Boala, odată identificată, în urma cursului firesc al lucrurilor trebuie
tratată. Însă, de multe ori identificarea unei afecțiuni nu este ușoară, așa că, în
cele ce urmează, o să -i cităm pe Pețer Gaszner si pe Thomas Treuer, care
punctează boala prin diferite simtome, după cum urmează: „tulburare de
concentrare, astenie, pierderea speranței, sentiment de inadecvare, pierderea
intereselor, sentiment de sărăcie, descreșterea vitalității, instabilitate, afectarea
adaptări i sociale, ostilitalitate, fobii, gânduri și acte suicidare, etc .”4

3 Samuel Pfeifer, Depresia boala modernitatii , trad. Ligia Talos, Editura Casa Carti, Oradea, 2015, p. 14 -15.
4 Radu Vraști și Martin Eisemman, Depresii – noi perspective , Editura ALL, 1996, București, p. 186.

7
2.1 Simtome de bază :
„Se disting patru simptome de bază:

A. Alienarea depresivă a sentimentelor .
Lipsă bucuriei, tristețe „vitală” profundă, neliniște interioară și teamă,
iritabilitat e, sentimentul de pustietate, descurajare, vinovăție,
disperare, lipsă oricărui sentiment și indiferentă.
B. Tulburări de gândire .
Lentoare generală, gânduri depresive (imagine negativă asupra
sinelui, a lumii și a viitorului), „eroare de gândire cognitivă” , stări
meditative, incapacitatea de a lua decizii.
C. Tulburări motorii .
Sedentarism, încremenire, lentoare, umeri aplecați, dar și o neliniște
exterioară vizibilă („smulgerea părului”), nervozitate, nevoia de a fi
activ.
D. Tulburări corporale/vegetative .
Slăbiciune și lipsă prospețimii, oboseală, tulburări ale somnului,
dureri de cap, amețeală, uscăciunea gurii, presiune și senzație de
înecare în gât și în piept, transpirații, palpitații, respirație ingreuiată,
tremur interior, scăderea greutătii, dureri d e stomac, crampe
abdominale, constipație, diaree cronică, senzație de urinare, dureri
asemănătoare celor provocate de reumatism, tulburări ale funcției
sexuale.”5

5 Samuel Pfeifer, Depresia boala modernitatii , trad. Ligia Talos, Editura Casa Carti, Oradea, 2015, p. 15 -16.

8
III. Studiu de caz

Studiul de caz este una din metodele utilizate în domeniul psihologiei –
psihoterapiei pentru a obține cât mai multe informații despre o anumită persoană
sau despre un grup de persoane care prezintă probleme similare. Pe lângă faptul
că facilitează cunoașterea detaliată a exp eriențelor persoanei, a problemelor cu
care acesta se confruntă, a factorilor fav orizanți și a factorilor resursă de care
dispune, studiul de caz, reprezintă baza de la care se pleacă pentru a realiza o
intervenție terapeutică reușită. Prezentăm mai jos ca zul unui pacient
diagnosticat cu depresie. El cuprind e informații personale, o listă de probleme
identificate la pacient , obiectivele terapiei, conceptualizarea cazului, decizii
terapeutice și tehnici utilizate, concluzii.
1. Date personale
Nume: Mihai
Varsta: 28 ani
Sex: M
Starea civilă: necăsă torit
Profesie: ș omer
Studii: superioare
2. Date sociodemografice
S-a nascut în Maramureș, Baia Mare. Locuiește î n Cluj, este absolvent a
Facultăț ii de Business din cadrul Unive rsităț ii Babes -Bolyai , în prezent e ste
șomer.

9
3. Date din analiza pacientului

În urmă cu 2 ani îl pierde pe singurul sau bunic rămas în viață, care este
răpus de cancer, după o grea sufer ința, iar pierderea este cu atât mai grea cu cât
nu are parinți, pe ei pierzându -i într -un accident de mașină, când el avea doar 6
ani. În urmă cu 6 luni, după o serie de întâmplări nefericite firma care o deține a
dat faliment iar conturile bancare sunt aproape epuizate. La toate acestea se
adaugă faptul că este necăsătorit deși își dorește foarte mult o familie și 3 copii.
Apoi, amintim faptul că nu are nici prieteni, singurul sau prieten apropiat din
copilărie este stabilit în Anglia . În urmă cu 5 luni , au apărut primele simtome
ale depresiei.

4. Lista de probleme

 Sentiment de singură tate
 Tristețe profundă
 Complex de vinovăț ie
 Umeri aplecaț i
 Afectarea adaptă rii sociale
 Convingeri ce -i sabotează personalitatea
 Pierderea speranțe i

5. Diagnostic: Depres ie
Pacientul Mihai, prez intă toate simptomele depresiei : tristețe, scăderea
interesului și a plăcerii, aspect depresiv, retragere socială (nu mai are prieteni,
nu merge la nimeni în vizită, nu vine nimeni la el ); încetinire psihomotorie ,
pesiv ism, autocompătimire, autodevalorizare, culpabilitate, nu prinde curaj.

10

6. Obiectivele terapiei

Am plecat de la premise, că fixarea o biectivelor împreună cu pacientul și
angajarea autentică în procesul reechilibrării personalității, reprezintă cond ițiile
unui act psihoterapeutic de succes. Obiectivele au fost f ixate de comun acord cu
pacientul :
 Liniștirea pacientului
 Descoperirea de șine
 Demontarea complexului de vinovăție
 Restructurarea convingerilor (credințelor) de viață prin schimbarea
unor convingeri vechi ce -i sabotau personalitatea
 Schimbarea sistemului de referință – de la cel extern, criticist, la cel
intern, adaptat
Scopul terapiei era nu numai acela de a rezolva episodul prin care trece
pacientul, ci și acela de a evita recăderile, m otiv pentru car e în procesul
terapetic pacientul a învățat să -și însușească îndemânările de manipulare ale
depresiei.

7. Conceptualizarea cazului – explicatie din
perspective unei teorii Psihologie – Modelul lui Beck

A. Experiențe precoce
La vârsta de doar 6 ani iși pierde ambii părinți într -un accident. În urmă
cu 2 ani își pierde singurul bunic care mai trăia. Acum 6 luni firma care o
deține da faliment. În decursul vieții a avut doar o singură relație sentimental ă
care a durat 4 luni, în rest a fost singur. Când se vede singur în fața acestor
probleme, are loc prima căder e psihică, este internata în Spital, la secția de
Psihiatr ie, cu diagnosticul de „ depresie”.

11
B. Scheme cognitive
„Valoarea mea depinde de su ccesul professional sau de cel familial !”
„Nu mai am pe nimeni ! Sunt singur!” „Nu am nici un loc de munca .” „Nu am
o relație stabilă.”
Surse de s tres : Fir ma care o deține, singură sursă de venit deci, a dat
faliment. La aceasta se adaugă faptul că nu este căsătorit, nu are împlinire pe
nici un plan. Nu este o persoană sociabilă și asta îi provoacă un sentiment de
singurătate profund. Apoi, amintim faptul că nu are nici prieteni, singurul sau
prieten apropiat din copilărie este stabilit în Anglia. Astfe l, nu are nici o
speranța față de o îmbunătățire a situației.
C. Gânduri disfuncționale
„Când sunt acasă, evident singur, mă plictisesc repede de orice
preocupări alternative și mă gândesc mereu la starea mea de singurătate și la
problemele financiare . Astfel, i ntru în panică, mă întristez profund. Nu mă pot
concentra pe găsirea unei soluții la problemele mele. Înainte nu eram așa, chiar
dacă am suferit profund când l -am pierdut pe bunicul meu care m -a crescut,
aveam stabilitate financiară. Acum, nu do ar că nu -l mai am pe bunicul meu, nu
am nici prieteni, nici iubită, nici bani.”
7.1 Simptome

A. Cognitive : tulbur ări de concentrare a atenției: „mă simt tulburat și nu
mă pot aduna pentru a -mi lua un loc de muncă ”. Tulburari de memorie : „nu-mi
amintesc uneori ce am făcut în urmă cu o zi, sau ce zi a săptămânii este.”
B. Afective : tristețe, descurajare
C. Somatice : insomnia, trezirea precoce matinală, oboseală
D. Comportamentale : scăderea randamentului social

12

7.2 Factorii bio-psihosociali

A. Factorii favorizanti :
• Conviețuirea singuratică, intr -o garsonieră, fără ca cineva să -l viziteze
• Tră irea unui doliu prelungit datorat morții bunicului să u
• Sentimentul de singură tate
B. Factorii resursă :
• Este o persoană care iș i cultiva resursele intelectuale (i -a plăcut
întotdeauna să citească, ascultă muzică de orice gen )
• Îi place să călă toreasc ă, să viziteze, să cunoască locuri noi
• Motivaț ia pacientului pentru schimbare
• Imaginația deosebită de care dă dovadă

8. Decizii terapeutice si tehnici utilizate
În cele cinci ședințe desfășurate cu Mihai au fost abordate atât tehnici și
prescripții terapeutice ericksoniene câ t și din perspectivă integrativă , adaptate
specificului cazului:
• Metaforă ,,Căl ătoria la o stâncă”. P entru întărirea eului, cu adaptări care
au preluat teme, motive din interviul preliminar al pa cientului
• Tehnică refacerii scenariului, pentru rezolvarea în plan imaginar –
hipnotic a despărțirii de bunicul să u
• Povestirea ,,Noroc, ghinion, cine știe ?’’, pentru relativizarea unor
expe riențe de viață
• Tranșe cu sugerarea unor prog resii de vârstă în care pacientul regăsește
stările de echilibru, plăcere pe care le abandonase , se simte confortabil în
casă
• Prescripții din terapia cognitiv -comportamentală (lista ocupațiilor
preferate, centrarea interesului pacientului pe zonă de confort psiho –
afectiv, desensibilizare prin expunere).

13
9. Momentul ședințelor

SEDINTA 1 – Anamneza
În urmă doi și -a pierdut sing urul bunic care îi trăia, același bunic care la
și crescut, părinții pierzându -i într -un accident rutier când avea doar 6 ani. În
urmă cu 6 luni firma care o deține și implicit, sursa sa de venit a dat faliment. La
toate acestea se adaugă faptul că pe plan sentimental lucrurile stau destu l de rău ,
având în vedere că în întreaga sa viață a avut o singură relație. Deasemenea, nu
are prieteni deși par adoxal este o persoană sociabilă și îi place să călătorească,
singurul să u prieten este plecat în Anglia. De curând, a fost internat la Spitalul
de Psihiatrie. Pierderea firmei a fost apogeul problemelor și momentul în care s –
a declanșat un sentiment profund de tristețe și singurătate, sentim ent de
singurătate existent deja , dar care s -a aprofundat.

SEDINTA 2
Prescripții din terapia cognitiv –comportamental (lista ocupațiilor
preferate) am încercat să centr ez interesul pacientului pe zona de confort psiho –
afectiv și să realizez o desensibilizare prin expunere.

SEDINTA 3
După câteva discuții privind cum au decurs lucrurile de la ultima
întâln ire, am realizat câteva exerciții de relaxare a anumitor părți ale corpului,
(de exemplu brațul), pentru a crea o relație cu pacientul.

SEDINTA 4
Tehnică refacerii scenariului, pentru ca pacientul să rezolve în plan
imaginar , despărțirea de bunicul său, așa cum aceasta simte că l -ar descătușa de
acel sentiment de vinovăție, pe care și -l impută.

14
SEDINTA 5
Trans e cu sugerarea unor prog resii de vârstă în care pacientul regăsește
stările de echilibru și plăcere pe care le abandonase, se simte confortabil în casă.

10. Rezultatul – evolutia pacientului

Examenul psihol ogic a evidențiat o imagine de s ine scăzută, devalorizare,
agresivitate și tendințe depres ive. Psihoterapia a cuprins cinci ședințe și a
integrat tehnici din hipnoză, scenariile, metaforele și poveștile terapeutice spuse
în transă, strategiile cognitiv comportamental e și convorbirea nondirectivă. La
ultima ședința, pacientul Mihai, își prezintă starea ca fiind mult îmbunătățită,
nemaisimț ind nevoia să ia medicamente antidepresive. Este încrezăt or că va
reuși să fie eficient în rezolvarea problemelor, fără să -și ,,mai piardă timpul cu
gânduri fără rost.” Îi sugerez ca la realizarea unor proiecte de viață importante
(excursii în țara și pes te hotare) să -mi dea de știre ca să ne putem bucură
împreu nă.

15
IV. Prevenirea depresiei – părere personală
Din cele expuse, este lesne de observant faptul că depresia este o boală, care
din feri cire, se poate trata. La fel ca și la volan, unde condusul preventiv te
frește în mare măsură de un posibil accident, și aici, prevenția este un factor
major care poate decide starea ta de sănătate viitoare. După cum se știe deja ,
este mult mai ușo r să previ o boală decât să o tămăduieș ti. Această regulă se
aplică și în cazul depres iei, unde prevenirea ei este mult mai eficientă decât
tratarea bolii. Credem că trebuie să delimităm și măcar fugitiv și schițat
prevenirea depresiei prin mijloace de ordin spiritual , de cele de ordin medical.
Dacă este să ne referim la mijloacele spirit uale prin care putem preveni
depresia amintim:
1. Rugăciunea zilnică. Rugăciunea zilnică conferă o stare de încredere și
relaxare, de nădejde și speranța, pentru că punctual tău de gratitatie este
Dumnezeu. Încrederea într -o forță divină care guvern ează univ ersul oferă
stabilitate, pentru că așa cum conștientizam că prin pronia și îngăduință
lui Dumnezeu avem necazuri în viață, conștientiza m deasemenea că tot El
poate lua această încercare de la noi.

2. Spovedania. O practică de bază care stă în incipiturile p rocesului de
despă timire este spovedania. Prin această practică, care nu constă doar
într-o mărturisire a păcatelor în față preotului cât într -o stare perma nență
de părere de rău pentru fărădelegile noastre, ne reabilitam în fața lui
Dumnezeu. Necazul care este o consecință a vieții noastre dezorganizate
din punct de vedere spiritual , poate f i înlăturat prin procesul spovedaniei
dar mai ales prin Sfântă Împărtășanie, care, după cum spune Sfântă
Scriptură, poate vindecă bolile de ordin spiritual cât și cele de ordin
trupesc, fizic. Deasemenea, aflăm de la Sfântul Apostol Pavel că cei ce se

16
împărtășesc cu nevrednicie nu doar că se pot îmbolnăvi trupește dar pot
chiar și muri. (I Corinteni, 11, 28 -30).
3. Participarea la slujbele Bisericii. Prin participarea la sl ujbele Bisericii,
nu doar că se comunică harul Duhului Sfânt celor prezenți, ci prin predică
preotului, auzim nu rar, cuvinte de îmbărbătare pentru cei aflați în
suferințe și nevoie. Sfântă Scriptură fiind un izvor nesecat de caz uri în
care cei lipsitit și strâmptoraț i ori s -au tămăduit trupește ș i sufletește în
această lume efemeră , ori s -au învrednicit după moarte de viață veșnică
pentru suferințele pătimite în decursul trăirii pe acest pământ.6 Astfel,
predică preotului poate și devine un pilon de rezist entă în viață noastră și
un reper – așa ne putem ghida viață după parametrii firești ai Sfintei
Scripturi.
Când facem referire la mijloacele sociale de preventive a depresiei putem
aminti:
1. Încurajarea individului î nspre socializare. Socializarea și deschiderea
față de aproapele nostru oferă noi posibilități și noi per spective prin care
putem observa că nu suntem singurii care avem suferințe și necazuri și
totodată putem afla noi soluții la propriile probleme . Așadar , putem
compara propria problemă cu a altora și nu de puține ori ajungem la
concluzia că necazul noastr este mic comparativ cu al altuia.
Deasemenea, făcându -ne noi prieteni, avem cui împărtăși experiențele
placate cât și pe cele neplăcute și se prea poate ca receptorul să reactineze
printr -o serie bine venită de încurajări aferente problemei noastre .
2. Familia. După cum prea bine știm deja, familia se număra printre pilonii
de bază ai vieții noastre. Nu d e puține ori ne refugiem în sânul familiei

6 Celebrul caz al săracului Lazăr, care după o viață de chin trăită în foame și neputință, a fost dus de îngeri în
sânurile lui Avraam, pe când bogatul (căruia nici măcar nu -i pomenește numele Sfântă Scriptură) se spune
doar că „a murit” fără a mai c ompleta că a fost dus de îngeri în rai. Astfel, îl vedem pe Lazăr în ra i alături de
Avraam iar pe bogat în iad, ajuns acolo pentru lipsa lui de milă față de sărăcia în care trăia Lazăr. (Luca, 16, 19 –
31)

17
pentru a găsi înțelegere ș i sprijin sau cuvinte de încurajare. Familia, este
motorul care ne poate împinge de la spate în orice problemă, de orice
natură, de aceea este imperios ca fiecare persoană să păstreze o relație cât
mai apropiată cu membrii propriei familii, preț uindu -i.
3. Locul de muncă . Deși în mare parte locul de muncă este un mediu care
încurajează apariția stresului, a depresiei sau a altori boli, el poate deveni
și un loc de împlinire și reculegere. Atunci când suntem resemnați și
neîmpliniț i pe alte planuri, mediul pro fesional poate veni că o soluție la
problemele noastre. În momentul în care locul de muncă ne orefă
stabilitate, succesul professional apare neântâr ziat iar starea emoțională,
starea psihică, în cazul în care este tulburată , se poate restabiliza . Atunci
când pe to ate planurile vieții apa r greutăți, locul de muncă poate deveni o
oază de liniște și împlinire, mai ales în cazul în care mergem la muncă
bucuroși că și astăzi vom face ceea ce ne place. Acești factori ne vor oferi
o stare de bine, de stabilitate e moțională și ne vor încuraja să ne luptăm
cu noile provocări, arătându -ne că se poate să le depășim.

18
V. Concluziv
Păstrând nădejdea unei introduceri consistente, ținti m cu privirea minții
capitolul I I, care răspunde la o întrebare capitală în drumul nostru spre
înțelegerea lucrării de față, și anume, „Ce este depresia?”. Astfel, precizăm cu
încredere că depresia și tristea sunt două lucruri diferite. Dacă sentimental de
tristețe se diminuează și dispare în timp, depresie se manifes tă cu aceeași
acrivie, ba mai mult, situația se poate agrava. Depresia se poate declanșă în
urmă unor evenimente neplăcute din viață în față cărora ne simțim depășiți –
însă, această boală e tratabilă.
Simtomul este întotdea una semnul unei boli. Depresia î nseamnă
diminuarea bucuriei, relații tensionate și performanț ă redusă. În capitolul III
deci, am încercat să punctam simtomatologia depresiei, notând simtomele de
bază, pentru a clădi lucrarea de față pe o temelie solidă și pentru a ajunge
împreună la un rezultat satisfăcător, moment în care smulgem din prăpastia
neînțelegerii firul roșu al lucrăr ii.
Studiul de caz , este una din metodele utilizate în domeniul psihologiei –
psihoterapiei pentru a obține cât mai multe informații despre o anumită persoană
sau despre un grup de persoane care prezintă probleme similar e. Astfel, î n
capitolul IV, printr -un studiu de caz, îl prezentăm pe Mihai, care suferă de
depresie. Tot aici am notat informațiile personale, o listă de probleme
identificate la pacient, obiectivele terapiei, conceptualizarea cazului, decizii
terapeutice și tehnici utilizate încheiâ nd cu co ncluziile subcapitolului.
Momentul ședințelor cu pacientul în cepe cu o privire retrospectivă, după
care depunem împreună eforturi pentru însănătoșirea lui. După cele 5 ședințe,
concluzionăm prin a spun e că pacientul și -a revenit în s ine și viitorul a rată bine.
Cuprinsul capitolului V, surprinde încercarea de a expun e propria părere
legată de prevenirea depresiei, astfel, am enumerat în șas e puncte pașii care
trebuie să -i urmăm pentru a preveni această boală. Vedem deci, că rug ăciunea
sau spovedan ia alături de parciciparea frecv entă la slujbele Bisericii previn

19
depresia iar dacă la toate acestea se adaugă faptul că individual își prețuiește
familia, este sociabil și bucuros cu locul să u de muncă, apariția depresiei este
extreme de dificilă.

VI. Bibliografie

Izvoare:
1. Biblia sau Sfânta Scriptură , Editura Institutului Biblic și de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, București, 2005.

Lucr ări de specialitate:

1. Pfeifer Samuel, Depresia boala modernitatii , trad. Ligia Talos, Ed itura
Casa Carti, Oradea, 2015.
2. Virgiliu Gheorghe, Pornografia Maladia secolului XXI , Editura
Prodromos, 2011.
3. Vraști Radu și Eisemman Martin, Depresii – noi perspective , Editura
ALL, 1996, București .

Studii și articole :

1. http://www.bellanima.ro/ce -este-depresia/ (8.11.2017)