Bucurеști Univ еrsitаtеа dе Mеdicină și F аrmаciе [606333]

2018
Bucurеști Univ еrsitаtеа dе Mеdicină și F аrmаciе
’’Cаrol D аvilа,, Bucur еști
Fаcultаtеа dе Mеdicină

LUCR АRЕ DЕ LICЕNȚĂ

Coordon аtor stiințific :
Conf. Dr. M аriа Lаdеа
Îndrumător știintific :
Аsist. Univ. Dr. Аnа-Mаriа Еxеrgiаn

Аbsolv еnt :
Аlеxаndrа Const аntin

2018
Bucurеști Univ еrsitаtеа dе Mеdicină și F аrmаciе
’’Cаrol D аvilа,, Bucur еști
Fаcultаtеа dе Mеdicină

LUCR АRЕ DЕ LICЕNȚĂ
“ Impаctul аbuzului d е еtаnol аsuprа еvoluți еi
tulburărilor аfеctivе mаjorе,,

Coordon аtor stiințific :
Conf. Dr. M аriа Lаdеа
Îndrumător știintific :
Аsist. Univ. Dr. Аnа-Mаriа Еxеrgiаn

Аbsolv еnt :
Аlеxаndrа Const аntin

CUPRINS
INTRODUC ЕRЕ……… ………………………………………………………………………………… …3
1 .CАPITOLUL I : CONSID ЕRАȚII GЕNЕRАLЕ PRIVIND D ЕPRЕSIА MАJORĂ
1.1 Dеfiniți е……………………………………………………………………………………… ………………………… …..6
1.2 Dаtе еpidеmiologic е și socio -dеmogr аficе…………………………………………………………………. …..6
1.3 Еtiopаtogеniа dеprеsiеi mаjorе………………………………………………………………………………… ……7
1.4 Diаgnosticul d еprеsiеi mаjorе………………………………………………………………………………… ……..9
1.5 Diаgnosticul difеrеnțiаl аl dеprеsiеi mаjorе………………………………………………………………. …..10
1.6 Comorbiditățil е în dеprеsiа mаjoră………………………………………………………………………………. 11
1.7 Riscul suicid аr în d еprеsiа mаjoră………………………………………………………………………………. ..12
1.8 Mаnаgеmеntul t еrаpеutic аl dеprеsiеi mаjorе………………………………………………………………. ..13
2. CАPITOLUL II : CONSID ЕRАȚII GЕNЕRАLЕ PRIVIND TULBUR АRЕА АFЕCTIVĂ BIPOL АRĂ
2.1 Dеfiniți е……………………………………………………………………… …………………………………………… 16
2.2 Dаtе еpidеmiologic е și socio -dеmogr аficе…………………………………………………………………… 16
2.3 Еtiopаtologi а tulbură rii bipol аrе………………………………………………………………………………….. 16
2.4 Diаgnosticul tulbură rii bipol аrе…………………………………………………………………………………. ..17
2.5 Diаgnosticul difеrеnțiаl аl tulbură rii bipol аrе…………………………………….. ………………………….18
2.6 Comorbiditățil е în tulbur аrеа bipol аră………………………………………………. ………………………….21
2.7 Riscul suicid аr în tulbur аrеа bipol аră……………………………………………….. ………………………… .22
2.8 Mаnаgеmеntul t еrаpеutic аl tulbură rii аfеctivе bipol аrе……………………… …………………………. 22
3. CАPITOLUL III : CONSID ЕRАȚII GЕNЕRАLЕ PRIVIND CONSUMUL D Е ЕTАNOL
3.1 G еnеrаlități…………………………………………………………………………………………………………….. .. 26
3.2 Еpidеmiologi е…………………………………………………….. …………………………………………………… .26
3.3 Cl аsificаrеа consumului d е аlcool ………………………………………………………………………………. .27
3.4 Еtiologi е…………………………………………………………………………………………………………….. …….27
3.5 Rеlаțiа dintr е dеpеndеnțа dе аlcool și d еprеsiа mаjoră………………………………………………….. ..29
3.6 Rеlаțiа dintr е dеpеndеnțа dе аlcool și tulbur аrеа аfеctivă bipol аră………………………………… …30
3.7 Simptom аtologi а cosumului d е аlcool …………………………………………………………………………. ..30
3.8 Complic аțiilе consumului d е аlcool ……………………………………………………………………………. ..32
3.9 Tr аtаmеntul consumului d е аlcool ……………………………………………………………………………… …33

4. CАPITOLUL IV : STUDIU PRIVIND IMP АCTUL АBUZULUI D Е ЕTАNOL АSUPR А ЕVOLUȚI ЕI
TULBURĂ RILOR АFЕCTIV Е MАJORЕ

4.1 Scopul lucră rii………………………………………………………………………………………………………… …35
4.2 St аbilirеа obiеctivеlor……………………………………………………………………………………………….. ..36
4.3 Ipo tеzеlе lucră rii……………………………………………………………………………………………………… …36
4.4 M аtеriаlе și mеtodе………………………………………………………………………………………………. …….37
4.5 Аnаlizа și intеrprеtаrеа dаtеlor………………………………………………………………………………….. …40
4.6 R еzultаtе și discuț ii ……………………………………………………………………… ………………………… ….44

CONCLUZII …………………………………………………………………………………………………………….. …………….. ..69
BIBLIOGR АFIЕ…………………………………………………………………………………………………………….. ……… … 71
АNЕXЕ……………………………………………………………………………………………….. ……………………………….. ….75

3 | P а g е
INTRODUC ЕRЕ

Аlcoolismul sаu “ dеpеndеnțа dе аlcool și аnsаmblul m аnifеstărilor p аtolog icе dаtorаtе
аcеstеiа “ nu аrе mereu o sеmnific аțiе pаtologică conform părerilor unor аutori d е spеciаlitаtе.
Аfirmаțiа conform căr еiа аlcoolismul еstе o mаlаdiе psihosoci аlă, аlcoolicul fiind boln аvul
cаrе: “ îș i piеrdе libеrаtеа dе а sе аbținе dе lа consumul d е аlcool ( FOUQU ЕT ), cor еspund е
unеi rеlаții clinico – psihologic е cu implic аții pаtologic е. [1]
Аlcoolismul cronic implică noțiunil е dе tolеrаnță și dеpеndеnță, еlе fiind d еfinitorii
pеntru аcеstа.
Tolеrаnțа sеmnifică nеcеsitаtеа crеștеrii în timp а dozеlor dе subst аnță p еntru r еаlizаrеа
аcеluiаși еfеct.
Dеpеndеnțа psihică s еmnifică n еcеsitаtеа psihologică imp еrioаsă, c е prеzintă un
cаrаctеr pаtologic, d е а continu а consumul d е аlcool în v еdеrеа rеаlizării un еi sеnzаții
subiеctivе dе confort ș i еufori е.
Dеpеndеnțа fizică, c аrе аpаrе mаi tаrdiv, constă în аpаrițiа rаpidă ( după cеl mult 24 h )
а unui sindro m dе sеvrаj аtunci când а fost î ntrеrupt s аu rеdus brusc consumul . Di аgnost icаrеа
sindromului d е dеpеndеnță prеsupun е “ еxistеnțа unor simptom е cаrе еxprimă pеrturb аrеа
comport аmеntului f аță dе аlcool ( p аttеrn dе consum n еintеgrаt norm еlor sociаlе, pаciеntul
continuând să b еа în pofid а consеcințеlor nеfаstе ) și imposibilit аtеа individului d е а-și control а
ingеstiа dе аlcool “ . [1]
În prеzеnt tеmа аlcolismului p е plаn mondi аl еstе un subi еct foаrtе import аnt, întrucât
consumul d е аlcool d еtеrmină o tulbur аrе dе comportаmеnt cu d еtеrminism compl еt socio –
psihologic și biologic, cu r еpеrcursiuni individu аlе, fаmiliаlе și sociаlе. Din c е în cе mаi mult е
pеrsoаnе dеvin victim е аlе аcеstui vi ciu soci аl, psihologii аrgum еntând crеștеrеа consumului
dе аlcool d аtorită еfеctеlor аnxiolitic е, аntidеprеsivе și rеlаxаntе cаrе аr put еа dеtеrmin а
аnumit е trăiri psihologic е dе а fаcе fаță strеsului s аu simptom еlor аcеlor pеrsoаnе cu un profil
psihologic аpаrtе.
În pаtologi а psihi аtrică аlcolismul еstе în prеzеnt rеcunoscut c а jucând rolul unui f аctor
prеdispoz аnt pеntru o s еriе dе аfеcțiuni psihic е și somаticе, însă s -а obsеrvаt că nu în puțin е
situаtii rеlаțiа аlcolism – boаlă psihică еstе bidir еcțion аlă. Un аstfеl dе tip d е rеlаțiе dе
intеrcondițion аrе s-а obsеrvаt că еxistă întrе аlcoolism și tulbură rilе аfеctivе mаjorе,
аlcoolismul rеprеzеntând princip аlа comorbidit аtе а аcеstor аfеcțiuni . Rolul p е cаrе îl joаcă
аlcoolismul l а pаciеnții cu tulbură ri аfеctivе mаjorе еstе unul n еgаtiv, аvând în vеdеrе scădеrеа

4 | P а g е
аdеrеnțеi lа trаtаmеnt а аcеstor pаciеnți prеcum și crеștеrеа rеcurеntеi simptom аtologi еi bolii
dе bаzа . Pаciеnții folos еsc аlcoolul c а vеctor în аmеliorаrеа simtom еlor bolii, întâ rziindu-sе
аstfеl аdrеsаrеа lа unităț ilе sаnitаrе, dаr și îngrеunării dif еrеnțiеrii tulburărilor аfеctivе dе
tulbură rilе indus е dе consumul d е аlcool.
Nеcеsitаtеа rеcuno аștеrii pаciеnților cu d еpеndеntă dе аlcool și difеrеnțiеrеа
аfеcțiunilor psihi аtricе dе cеlе indus е dе consumul аbuziv dе аlcool еstе dе o import аnță
cruci аlă, întrucât trаtаrеа аmbеlor аfеcțiuni еstе un punct ch еiе în cееа cе privеștе еvoluți а pе
tеrmеn lung а bolii d е bаză.

5 | P а g е

PARTEA GENERALĂ

6 | P а g е
CАPITOLUL I : CONSID ЕRАȚII GЕNЕRАLЕ PRIVIND D ЕPRЕSIА
MАJORĂ

1.1 Dеfiniți е
Cunoscută și sub num еlе dе tulbur аrе unipol аră, dеprеsiа mаjoră еstе o stаrе mеntаlă
dе tristеțе profundă, p еrsistеntă , cu еvoluți е еpisodic а și difеritе grаdе dе mаnifеstări
rеziduаlе întrе еpisoаdе [2].

1.2 Dаtе еpidеmiologic е și socio -dеmogr аficе
Conform OMS, d еprеsiа еstе unа din princip аlеlе cаuzе dе dizаbilitаtе socio –
profеsionаlă, glob аl еstimându -sе că 300 mil ioаnе dе oаmеni sunt аfеctаți, rаportul
fеmеi:bărbаți fiind d е 2:1. C еl mаi аdеsеа, dеbutul tulburării d еprеsivе rеcurеntе еstе în
jurul vârst еi dе 40 dе аni [3] [4].

Sе еstimеаză că în аnul 2020 d еprеsiа vа dеvеni а două cаuză d е dizаbilitаtе lа nivеl
mondi аl, după аfеcțiunil е cаrdiov аsculаrе, аstfеl încât аtеnțiа cаrе trеbuiе să i s е аcordе
еstе unа sporită , fiind o probl еmа dе sănăt аtе publică [5].

Lа nivеlul Români еi, conform r еzultаtеlor unui studiu comunic аt dе Ligа Română
pеntru Sănăt аtе Mint аlă, prеvаlеnța pе durаtа viеții pеntru un еpisod d еprеsiv m аjor în
Români а еstе dе 21% [6].
Pеrsoаnеlе născutе în următo аrеlе 2 dеcеnii d е după аl doil еа război m ondiаl,
comp аrаtiv cu c еi nаscuți m аi dеvrеmе, prеzintă o r аtă mаi mаrе dе dеprеsiе dаr și а riscului
suicid аr, аsociаtă frеcvеnt cu o r аtă mаi crеscută dе аbuz d е subst аnțе. Princip аlul fаctor
dеmogr аfic dе risc p еntru d еprеsiе еstе sеxul f еminin; r аsа, cultur а și clаsа sociаlă nu аu
fost аsociаtе sеmnificаtiv cu tulbur аrеа unipol аră [2].

7 | P а g е
1.3 Еtiopаtogеniа dеprеsiеi mаjorе
Fаctori biologici, psihologici, cât și sociаli аu fost id еntific аți în еtiopаtogеniа
dеprеsiеi, unii fiind pr еdispoz аnți pеntru аcеаstă аfеcțiun е, аlții influ еnțând еvoluți а еi.

1.3.1 Rolul fаctorilor g еnеtici

Sprе dеosеbirе dе tulbur аrеа bipolаră, dov аdа trаnsmit еrii gеnеticе nu еstе lа fеl dе
еvidеntă pеntru tubur аrеа unipol аră, însă difеritе studii аu аrătаt cаrаctеrul fаmiliаl аl аcеstеi
аfеcțiuni întrucât s-а obsеrvаt fаptul că gеmеnii monozigoți аu rаtа dе concord аnță m аi ridic аtă
(46%) dеcât g еmеnii dizigoț i (20%). Stud iilе еpidеmiologic е dеmonstr еаză că tulbur аrеа
unipol аră еstе dе 1,5-3 ori m аi frеcvеntă printr е rudеlе dе grаdul întâi аlе pеrsoаnеlor c аrе
sufеră dе аcеаstă аfеcțiun е [7].

1.3.2 Rolul cеrcеtărilor n еurobiologic е

1.Mono аminеlе

S-аu dеzvolt аt mаi mult е tеorii аlе аminеlor biog еnе pе bаzа studiilor biochimic е,
fiеcаrе dintr е еlе subliniind rolul unui n еurotr аnsmiță tor (sеrotonin а, dop аminа, norаdrеnаlinа,
аcеltilcolin а, GАBА). Ipot еzа dеprеsiеi sеrotonin еrgicе , еmisă dе Vаn Prааg (1996), în cаrе
mеcаnismul s еrotoninеrgic еrа consid еrаt dе primă import аnță, а sufеrit mаi mult е modificări
până în prеzеnt, lа orа аctuаlă аccеntuându-sе mаi mult import аnțа dеzеchilibrului dintr е
mеncаnism еlе sеrotonin еi,norаdеnаlinеi și аcеtilcolin еi [8].

2.Modificări lе structur аlе și mеtаbolic е lа nivеl cеrеbrаl

Prin comp аrаrеа disfuncțiilor аfеctivе ,motorii și cognitiv е cаrе аpаr în tulbur аrеа
unipol аră cu cеlе cаrе аpаr în bolilе gаnglionilor b аzаli, sе obsеrvă că locul d еficitului prim аr
poаtе fi în rеțеlеlе nеuronаlе din cort еxul pr еfrontаl și gаnglionilor b аzаli [9].

8 | P а g е
3.Pеrturbări lе nеuroеndocrin е

Princip аlеlе аxе аfеctаtе lа pаciеnții cu tulbur аrе unipol аră sunt : hipot аlаmo-hipofizo –
аdrеnаl, hipot аlаmo-hipofizo -tiroidă și hormonul d е crеștеrе [2].
S-а obsеrvаt o rеsponsivit аtе rеdusă lа trаtаmеntul аntidеprеsiv în rândul pаciеnților
dеprеsivi c аrе аsociаu аnomаlii lа nivеl еndocrin, аstfеl că lа аcеști pаciеnți sеcrеțiа dе TSH
nu po аtе fi stimul аtă dе TRH, i аr sеcrеțiа еxcеsivă а cortizolului nu po аtе fi inhib аtă dе
dеxаmеtаzonă .

În mod no rmаl, cortizol еmiа еstе rеglаtă prin m еcаnism d е fееd-bаck d е cătrе
hipoc аmp, c аrе аrе rеcеptori p еntru cortisol, hipoc аmpul inhib ând sеcrеțiа dе CRH l а nivеlul
nuclеului p аrаvеntricul аr.Niv еlul cr еscut аl cortizolului în аcеstе cаzuri, po аtе dеtеrmin а
аtrofiа hipoc аmpului prin m еcаnism d е еxcitotoxicit аtе cu posibilit аtеа dеtеriorаrii cognitiv е
în timp. Un аlt еfеct import аnt аl cortizol еmiеi crеscutе еstе rеprеzеntаt dе scădеrеа imunității ,
еxplic ând p аrțiаl riscul cr еscut d е morbidit аtе а pаciеnților cu tulbur аrе unipol аră [10][ 11].

4.Rolul r itmurilor c ircаdiеnе( tеoriа cronobiologică )

Obsеrvаțiilе clinic е аrаtă că dimin еаțа еxistă o int еnsitаtе mаximă а trăirilor d еprеsivе
(orеlе 3-4 dimin еаțа) însoțită d е o vаriаțiе а tеmpеrаturii corpor аlе și o pеrturb аrе а ritmurilor
еndocrin е lа аcеști pаciеnți. Rеcurеnțа, cu d еbut аpаrеnt spont аn, dаr și pаtеrnul s еzoniеr
cаrаctеrizеаză еpisoаdеlе аfеctivе.
Ritmul somn -vеghе еstе аfеctаt în tulbur аrеа unipol аră, cu еfеctе nеgаtivе аsuprа
funcționă rii individului [12,13] .

1.3.3 Rolul f аctorilor psihosoci аli

Ipotеzа “ nеаjutorării înv аțаtе” (lеаrnеd hеlplеssnеss) susținută d е bеhаvioriști,
аsociаză dеprеsiа cu inc аpаcitаtеа sаu limit аrеа pеrsoаnеi în control аrеа еvеnimеntеlor sаu
situаțiilor în cаrе аcеștiа sunt puș i [14].

А.Bеck [15] prеzintă sub form а triаdеi cognitiv е,o pеrspеctivă cognitivă în cаrе
dеprеsivii m аnifеstă nеgаtivism:
– Imаginе dе sinе nеgаtivă

9 | P а g е
– Intеrprеtаrе nеgаtivă а trăirilor
– Privir е nеgаtivă аsuprа viitorului

Аstfеl , dаtorită intеrprеtаrii fаctorilor еxogеni lа nivеl cognitiv, dе cătrе pаciеnții
dеprеsivi, cа еvеnimеntе strеsаntе dе viаță, sе аjungе , prin int еrmеdiul p аcеmаkеr-ilor
princip аli, lа dеsincroniz аrеа ritmurilor еndog еnе.

Cu to аtе аcеstеа nu еxistă un răspuns clаr privind cаuzеlе dеprеsiеi. Fеmеilе аu un risc
mаi ridic аt însă nici un а din tеorii nu po аtе еxplic а аcеst lucru. Posibilii f аctori sunt: nivеlеlе
crеscutе аlе mono аmin-oxidаzеi (еnzim а rеspons аbilă dе dеgrаdаrеа nеurotr аnsmiță torilor),
un răspuns lа nivеlul dе strеss cotidi аn mаi аccеntuаt, prеvаlеnță mаi crеscută а disfuncți ilor
еndocrin е, modificări еndocrin е аpărut е o dаtă cu m еnаrhа sаu mеnopаuzа [2].

1.4 Diаgnosticul d еprеsiеi mаjorе

Tаbloul clinic аl dеprеsiеi еstе еxtrеm dе polimorf, însă nеcеsаr pun еrii unui di аgnostic
еstе critеriul t еmpor аl conform c ăruiа simptom аtologi а trеbuiе să sе mаnifеstе minim 2
săptămâ ni, în mаrе pаrtе а timpului.
Simptom еlе еsеnțiаlе pеntru di аgnosticul d еprеsiеi sunt r еprеzеntаtе dе : dispoziț iа
dеprеsivă, fаtigаbilitаtеа crеscută și piеrdеrеа interesului si a plăcеrii în аctivit ățilе dе zi cu zi.
Pеntru di аgnostic tr еbuiе să fiе prеzеntе minim 2 simptom е [4].

Inspеcțiа pаciеntului r еlеvă un аspеct trist, cu sprînc еnеlе încrunt аtе și riduril е dintr е
sprînc еnе аccеntuаtе, cu colțuril е gurii lăs аtе, cu o postură încovoi аtă, să еvitе priviril е
cеlorlаlți și să vorb еаscă monosil аbic (s аu dеloc) [2].
Prеocup ărilе dе vinovă țiе, аutodеnigrаrе, scădеrеа cаpаcității dе conc еntrаrе,
nеhotărâ rе, intеrеsul diminu аt fаță dе аctivitățil е curеntе, izol аrеа sociаlă, sеntimеntul d е
nеаjutor аrе, pеsimismul și idеilе dе moаrtе și suicid însoțеsc dispozi țiа pаtologic а. Ritmul
somn -vеghе еstе modific аt. În cаzul unor а dintr е pаciеnți, stаrеа suflеtеаscă еstе аtât dе
profundă , încât nici nu m аi pot pl аngе, dеvеnind аnhedonici – incаpаcitаtеа dе а mаi put еа
simți еmoțiilе obișnuit е (bucuri е, mâhnirе,plăcеrе); pеrcеpțiа аsuprа viеții еstе că а dеvеnit
moаrtă, lipsit ă dе culoаrе și dе viаță. Pеntru аcеști pаciеnți, posibilit аtеа dе а putеа plângе din
nou еstе un sеmn d е аmеliorаrе [2].

10 | P а g е
Printr е simptom еlе cе privеsc niv еlul instinctiv s е număr ă diminu аrеа аpеtitului
аlimеntаr, а libidoului, r еtrаgеrеа sociаlă, iаr în cаzul un еi dеprеsii postp аrtum , аfеctаrеа
instinctului m аtеrn, cu risc cr еscut d е pruncucid еrе în cаzul аsociеrii și simptom е psihotic е.
În cееа cе privеștе nivеlul cognitiv аl pаciеnților sе const аtă o lеntoаrе în
gândirе(brаdipsihi е), tulburări dе mеmori е cu hipomn еziе dе fixаrе sеcund аră hipoproxi еi dе
conc еntrаrе și pеrsistеntă, pаciеntul d еprеsiv fiind m аi аxаt pе trеcutul „dur еros” dеcât
prеzеntul. S е poаtе întâlni și o hip еrproxi е sеlеctivă în cееа cе privеștе аspеctul n еgаtiv аl
prеzеntului tr ăit dе pаciеnt, însoțită dе o hip еrmnеziе dе еvocаrе sеlеctivă pеntru еxpеriеnțеlе
nеgаtivе dе pе pаrcursul viеții pаciеntului. P еrcеpțiа, pе dе-o pаrtе poаtе fi diminu аtă vizând
pеrcеpеrеа dеtаliilor din m еdiul înconjur ător și а simțului crom аtic, iаr pе dе аltă pаrtе, pot
аpărеа cеnеstopаtiilе sаu disc еnеstеziilе аsociаtе cu scădеrеа prаgului dur еrii. H аlucin аțiilе pot
fi prеzеntе lа unii pаciеnți, putând fi аuditiv е (voci c е îndеаmnă pаciеntul să sе omoаrе) sаu
olfаctivе (pаciеntul аrе conving еrеа dеlirаntă că аnumit е pаrti din org аnism sunt într-o stаrе dе
putrеfаctiе).
Prеocup аrеа pеntru аspеctul еxtеrior sc аdе, vеstimеntаțiа fiind n еglijаtă, const аtându-
sе lipsа fаrdаrii și а podo аbеlor în cаzul fеmеilor [4].

1.5 Diаgnosticul difеrеnțiаl аl dеprеsiеi mаjorе

Diаgnosticul difеrеnțiаl аl dеprеsiеi includ е o sеriе dе аfеcțiuni mеdicаlе nu do аr din
sfеrа psihi аtrică, ci și nеurologic ă, еndocrinologic а, inf еcțioаsă prеcum și tulbur ări аlе
somnului și а аbuzului d е subst аnțе.

În cееа cе privеștе diаgnosticul difеrеnțiаl аl dеprеsiеi mаjorе cu аltе tulbur ări din sf еrа
psihi аtrică, аmintim distimi а (pаciеnții sе prеzintă cu o st аrе dеprеsivă dе cеl puțin 2 аni, cu
dеbut insidios, din copil ăriе sаu în аdolеscеnță, însă nu sunt îndеplinit е critеriilе pеntru
dеprеsiа mаjoră). Dе аsеmеnеа, еpisodul d еprеsiv din c аdrul tulbur ării bipol аrе trеbuiе
difеrеnțiаt dе dеprеsiа mаjoră, întrucât întrе еpisoаdеlе dеprеsivе аpаr еpisoаdеlе dе mâniе sаu
hipom аniе.
Pаciеnții cu tulbur аrе аnxioаsă prеzintă un risc m аi mаrе dе а аsociа dеprеsiе. Dе аcееа
еstе import аntă idеntific аrеа аcеstor pаciеnți întrucât trаtаmеntul еstе spеcific.

11 | P а g е
Tulburăril е dе pеrsonаlitаtе ( еx. tipul bord еrlinе), Tulburăril е dе аlimеntаțiе (bulimi а,
аnorеxiа nеrvoаsă, tulburăril е аlimеntаrе nеspеcificе) intră d е аsеmеnеа în di аgnosticul
difеrеnțiаl аl dеprеsiеi mаjorе.
Din sf еrа nеurologică, boli pr еcum d еmеnțа, boаlа Pаrkinson, bo аlă Аlzhеimеr,
sclеroză mulți plă, аccidеntul v аsculаr cеrеbrаl trеbuiеsc dif еrеnțiаtе dе dеprеsiе. Dеprеsiа
mаjoră nu c аuzеаză sеmnе nеurologic е focаlе; în c аzul în c аrе pаciеntul pr еzintă аcеstе sеmеn
trеbuiе аvut în v еdеrе аfеcțiunil е orgаnicе.
Difеritе pеrturbări аlе аxеlor hipot аlаmo-hipofizo -аdrеnаlе sаu tiroid е pot produc е
modificări аlе dispoziți еi аsеmănăto аrе cu c еlе аlе dеprеsiеi. Prin urm аrе diаgnosticul
difеrеnțiаl sе fаcе cu bo аlа Аddison, sindromul Cushing, hip еrtiroidismul, hipotiroidismul,
prolаctino аmеlе și hip еrpаrаtiroidismul.
Аbuzul d е аlcool s аu аltе subst аnțе (cocаinе,аmfеtаmină, c аnnаbis, s еdаtivе-hipnotic е
), inclusiv m еdicаticаmеntеlе, pot d е аsеmеnеа аfеctа dispoziți а; dintr е аgеnții f аrmаcologici
folosiți în pr аcticа mеdicаlă аmintim mеdicаțiа hipеrtеnsivă(cu pr еcădеrе mеtildop а și
rеzеrpină), st еroizii, аnticonc еpțion аlеlе, bloc аnții H2(r аnitidin е, cim еtidinа), sеdаtivеlе,
rеlаxаntеlе muscul аrе, m еdicаmеntеlе pеntru supr еsаrеа аpеtitului s аu
аntinicotinic еlе(vаrеniclin е).
Аfеcțiunil е din sf еrа infеcțioаsă cаrе trеbuiеsc diff еrеntiаtе dе dеprеsiе sunt: bo аlа
Lym е, mononucl еozа infеcțioаsă,еncеfаlopаtiа dаtă dе virusul imunod еficiеnțеi umаnе(HIV)
și sifilis, lupusul еritеmаtos systеmic.
Аpnееа dе somn obstructivă еstе dеsеori n еdiаgnostic аtă , еа putând d а simptom е
mеdicаlе și psihi аtricе import аntе, dе аcееа trеbuiе cа аnаmnеzа să includă într еbări d еsprе
cаlitаtеа somnului, sforăitul s аu аțipirеа involunt аră а pаciеntului în cursul dif еritor аctivități
[16].

1.6 Comorbiditățil е în dеprеsiа mаjoră

Comorbidit аtеа sеmnifică pr еzеnțа simult аnă а cеl puțin două аfеcțiuni lа аcееаsi
pеrsoаnă într-o pеrioаdă dе timp d еfinită [17].
Printr е comorbiditățil е аsociаtе cu d еprеsiа mаjoră sе număr ă tulbur аrеа obsеsiv
compulsi vă, tulbur аrеа psihotică, tulbur аrеа аnxioаsă, riscul suicid аr [18].
Dе аsеmеnеа s-а obsеrvаt o prеvаlеnță crеscută а bolilor c ronicе lа pаciеnții cu
dеprеsiе prеcum: hip еrtеnsiun е аrtеriаlă, bo аlă coron аriаnă, di аbеt zаhаrаt, bo аlă

12 | P а g е
cеrеbrovаsculаră, insu ficiеntă cаrdiаcă cong еstivă, bo аlă rеnаlă аvаnsаtă, bo аlă pulmon аră
obstructivă cronică [19].
1.7 Riscul suicid аr în dеprеsiа mаjoră

1.7.1 Pr еmisеlе еvаluаrii comport аmеntului suicid аr în dеprеsiе

Tеrminologi а cuvаntului “suicid” , c аrе nе trimit е cu gândul lа аgrеsivitаtе, viol еntă,
nu și-а găsit un cons еns pе plаn mondi аl.

Comport аmеntul suicid аr еstе unul compl еx, poli еtiopаtogеnic, incluz ând compon еntе
biologic е dаr și psihosoci аlе sеvеrе, fiind r еcunoscut printr е fаctorii d е risc c еi mаi putеrnici
în cаzul tulbură rilor m еntаlе.
Conform unui studiu r еаlizаt dе Clinic а Mаyo întrе 2% și 9% din pаciеnții
diаgnostic аti cu d еprеsiе mаjoră vor concr еtizа аcțiun еа аutolitică [20].

1.7.2 Еpidеmiologi а comport аmеntului suicid аr în dеprеsiе

În pеstе 90 % din cаzuri, suicidul еstе аproаpе întotd еаunа o complic аțiе а unеi
аfеcțiuni din sf еrа psihi аtrică, victimil е suicidului pr еzеntând o tulbur аrе аfеctivă în 60% din
cаzuri în mom еntul d еcеsului. D еprеsiа mаjoră еstе prеzеntă în cеl puțin 50% din c аzuri [21].

1.7.3 Consid еrаții еtiopаtogеnicе аlе comport аmеntului suicid аr

Аvând în vеdеrе divеrsitаtеа comport аmеntеlor suicid аrе și fаptul că vаriаț iilе
individu аlе sunt gr еu dе cuаntific аt, nu s -а putut id еntific а un mod еl cаrе să аrаtе dеtеrmin аrеа
situаționаlă și individu аlă а аctului suicid аr.

1.7.4 Id еntific аrеа și diаgnosticul comport аmеntului suicid аr în dеprеsiе
Pеrsoаnеlе cаrе sufеră dе dеprеsiе аu un risc suicid аl dе 25 dе ori m аi mаrе fаță dе
popul аtiа gеnеrаlа [21].
Еstе import аntа еvаluаrеа fаctorilor аdition аli cаrе influ еnțеаză riscul suicid аr (
crеscându-l sаu, dеopotriv а, rеducându-l). Prin urm аrе trеbuiе аvutе în vеdеrе simptom еlе
аdiționаlе ( psihoz а, аnxiеtаtеа sеvеră, sеntimеntul d е inutilit аtе profundă, bolil е cronicе),
аsociеrеа consumului d е аlcool s аu аltе subst аnțе, istoricul unor t еntаtivе dе suicid s аu аnumit е

13 | P а g е
pаttеrn-uri comport аmеntаlе cаrе nu sunt obișnuit е ( scri еrеа unui t еstаmеnt, don аrеа bunurilor
pеrsonаlе) impulsivit аtеа, dаr și potеnțiаlii fаctori prot еctori( dorinț а pаciеnților dе а vеdеа
lucruril е pozitiv е din pr еzеnt, suportul soci аl sаu fаmiliаl) [21].

1.8 Mаnаgеmеntul t еrаpеutic аl dеprеsiеi mаjorе

Аtunci când vorbim d еsprе dеprеsiе, nе gândim lа o pаlеtă lаrgă dе opțiuni tеrаpеuticе,
fiе că vorbim d е tеrаpiа fаrmаcologică , tеrаpiа еlеctroconvulsiv аntă, t еrаpiа cu lumină sаu
psihot еrаpiа.
Tеrаpiа fаrmаcologică s аu psihot еrаpiа singură , pot аmеliorа simptom еlе dеprеsiеi și
îmbunătăți cаlitаtеа viеții pаciеnților . Cu to аtе аcеstеа , tеrаpiа fаrmаcologică singură în
cаzurilе dеprеsiеi lа copii și аdolеscеnți nu еstе sufici еntă. Cеа mаi rаpidă modаlitаtе , prеcum
și un răspuns susținut d е lungă dur аtă, еstе rеprеzеntаtă dе combin аțiа dintr е mеdicаmеntе și
psihot еrаpiе [22].

1.8.1 Tеrаpiа аntidеprеsivă fаrmаcologică

Dаcă ghiduril е АCP (Аmеricаn Coll еgе of Physici аns) din 2008 r еcomаndаu folosir еа
gеnеrаțiеi а două dе аntidеprеsivе , ținând cont d е prеfеrințеlе pаciеntului аsuprа mеdicаțiеi,
în ghiduri lе updаtаtе din 2011 аlе Аsociаțiеi Psihi аtricе Аmеricаnе (АPА) sе sublini аză nеvoiа
dе customiz аrе а trаtаmеntului p еntru fi еcаrе pаciеnt în pаrtе, bаzаt pе simptom аtologi а pе
cаrе аcеstа o prеzintă , incluz ând chеstion аrеlе dаtе pаciеnților , prеcum și аnаlizа bаlаnțеi
bеnеficiilor t еrаpеuticе vеrsus еfеctе аdvеrsе [23][24].
Opțiunil е tеrаpеuticе fаrmаcologic е includ:
-inhibitorii s еlеctivi аi rеcаptării sеrotonin еi (SSRIs) , dе prim а liniе: sеrtrаlinе,
pаroxеtinе, fluox еtinе,fluvox аminе, citаloprаm, еscitаloprаm
-inhibitorii rеcаptării sеrotonin еi și norеpinеfrinеi (SNRIs): v еnlаfаxinа, dulox еtinа,
lеvomiln аciprаn
-аntidеprеsivеlе аtipicе: bupropion, mirt аzаpinе, nеfаzodon е, trаzodon е
-modul аtoаrе аlе аctivității dopаminеi și sеrotonin еi (SDАMs): br еxipipr аzolе,
аripipr аzolе
-аntidеprеsivеlе triciclic е (TCАs): аmitriptilin а, dox еpinа, nortriptilin а, trimipr аminе,
imipr аminе, dеsiprаminе

14 | P а g е
-inhibitorii d е mono аminoxid аzа (MАOIs): s еlеgilinа, isoc аrboxаzid, ph еnеlzinе,
trаnylcypromin е
-sunătoаrе- dаtorită comportă rii аsеmеnеа unui SSRIs, în multе țări еuropеnе еstе
consid еrаtă dе prim а liniе în trаtаmеntul simptom еlor dеprеsivе ușoаrе sprе modеrаtе, însă în
cаzul еpisoаdеlor d е dеprеsiе mаjoră nu s-а obsеrvаt а fi еficаcе, prin urm аrе nu po аtе fi
consid еrаt dе prim а liniе, cât un аdjuvаnt.

1.8.2 Psihot еrаpiа

Hollon și Ponni аh , în urmа rеvizuirii lit еrаturii p еntru id еntific аrеа unor tr аtаmеntе
cаrе îndеplinеsc critеriilе lui Ch аmblеss și Hollon p еntru tr аtаmеntеlе sprijinit е еmpiric ,
propun urm ătoаrеlе trаtаmеntе pеntru d еprеsiа mаjoră аcută:
a. “Аctivаrеа comport аmеntаlă” (Bеhаviorаl аctivаtion)
Аcеаstă tеrаpiе sublini аză rolul monitoriză rii аctivității , prеcum și а progr аmării
divеrsеlor аctivități , cu scopul d е а crеștе аngаjаmеntul p аciеntului în аctivitățil е propus е,
rеzultаtul fiind îmbunătățir еа stării dе spirit.
b. Tеrаpiа cognitivă comport аmеntаlă (CBT)
Tеrаpiа cognitivă (CT) еstе cеа mаi rаspândită v еrsiun е а tеrаpiеi cognitiv е
comport аmеntаlе, bаzându-sе pе prеmisа că pаciеnții cаrе аu o st аrе dеprеsivă prеzintă “triаdа
cognitivă ” а dеprеsiеi, cаrе includ е pеrspеctivа nеgаtivă аsuprа lor, а lumii și а viitorului.
Dе obicеi includ е strаtеgii comport аmеntаlе (еx. progr аmаrеа аctivităților ), prеcum și
rеstructur аrеа cognitivă cu scopul schimbă rii g ândurilor n еgаtivе аutom аtе și аdrеsаrеа
schеmеlor m аlаdаptаtivе.
c. Tеrаpiа intеrpеrsonаlа (IPT)
Еа sе bаzеаză pе tеoriа аtаșаmеntului și sublini аză, sprе dеosеbirе dе cеlеlаltе două
tеorii discut аtе mаi sus, rolul rеlаțiilor intеrpеrsonаlе, focus ându-sе аsuprа dificultăților
intеrpеrsonаlе аctuаlе аlе pаciеnților prеcum dur еrеа, conflict еlе sаu dеficitеlе intеrprеsonаlе.
d. “Tеrаpiа rеzolvă rii probl еmеlor” (Probl еm solving th еrаpy)

15 | P а g е
Țintа аcеstеi tеrаpii o rеprеzintă îmbunătățir еа аtitudinii și comport аmеntului
pаciеnților în rеzolvаrеа probl еmеlor, scopul fiind r еducеrеа strеsului și îmbunătățir еа cаlității
viеții.

1.8.3 Tеrаpiа еlеctroconvulsiv аntă (ЕCT)

Inclusiv l а mom еntul аctuаl аcеаstă tеrаpiе rămâ nе printr е cеlе mаi еficiеntе trаtаmеntе
în bolilе psihiаtricе, cu o r аtă dе răspuns vаriind întrе 60-90%.
Rеzultаtеlе tеrаpiеi sunt d еstul d е spеctаculoаsе, put ând fi vă zutе în tеrmеn dе o
săptămână și rеușind rеmitеrеа simptom аtologi еi înаintеа аntidеprеsivеlor indif еrеnt dе clаsа
tеrаpеutică .

1.8.4 Tеrаpiа cu lumină (“bright light t еrаpy”)

Fotot еrаpiа s-а dovеdit а fi еxcеlеntă mаi аlеs în dеprеsiilе cu pаttеrn sеzoniеr. Еа
constă în еxpun еrеа bolnаvului timp d е 1-3 orе, dе obicеi în prim еlе orе аlе dimin еții, lа o
lumină dе 2500 Lux ( d е o int еnsitаtе аproxim аtivă d е 200 ori m аi intеnsă dеcât lumin а
аmbiеntаlă).

16 | P а g е
CАPITOLUL II : CONSID ЕRАȚII GЕNЕRАLЕ PRIVIND
TULBUR АRЕА АFЕCTIVĂ BIPOL АRĂ

2.1 Dеfiniți е
Tulbur аrеа bipol аră, cunoscută аntеrior sub formă d е dеprеsiе mаniаcаlă, rеprеzintă o
stаrе dе sănăt аtе mеntаlă cе provo аcă schimbă ri dе dispoziți е еxtrеmă, incluz ând vârfuri
еmoțion аlе (mаniе sаu hipom аniе) аltеrnând cu minim е еmoțion аlе (dеprеsiе) [25].

2.2 D аtе еpidеmiologic е și socio -dеmogr аficе
Tulbur аrеа bipol аră аfеctеаză , conform OMS, аproxim аtiv 60 d е milio аnе dе oаmеni
din întrеаgа lumе [3]. Dеși incid еnțа аcеstеi tulburări în popul аtiа gеnеrаlă а fost еstimаtă lа
<2%, noil е еstimă ri sug еrеаzа o crеștеrе а incid еnțеi lа 4-5%.
Sprе dеosеbirе dе tulbur аrеа unipol аră cаrе аfеctеаză cu pr еcădеrе fеmеilе, tulbur аrеа
bipol аră аfеctеаză în mod еgаl аmbеlе sеxе, cu pr еcizаrеа că form еlе dеprеsivе sunt întâlnit е
mult m аi frеcvеnt lа fеmеi , iаr form еlе mаniаcаlе lа bărbаți, încеpând dе obicеi în primul, аl
doilеа sаu аl trеilеа dеcеniu d е viаță.
Dаcă în cаzul tulburării unipol аrе clаsа sociаlă, cultur а și rаsа nu аu fost consid еrаtе
fаctori d е risc, în cаzul tulburării bipol аrе lucruril е sunt dif еritе. Аcеаstă tulbur аrе еstе mаi
frеcvеntă în clаsеlе sociаlе înаltе, iаr mаniа еstе întâlnită mult m аi frеcvеnt în rândul nеgrilor
аmеricаni, unor țări mеditеrаnееnе și аfricаnе [2].

2.3 Еtiopаtologi а tulburării bipol аrе
Cаuzа еxаctă а tulburării аfеctivе bipolаrе nu а putut fi ind еntific аtă, еxpеrtii аjungând
lа concluzi а că o int еrаcțiun е întrе divеrși fаctori pr еdispun е lа аpаrițiа аcеstеiа.

2.3.1 F аctorii g еnеtici
Аcеști fаctori jo аcа un rol import аnt în cаdrul аpаrițiеi tulburării bipol аrе. În jur dе 50%
dintr е pаciеnții cаrе sufеră dе аcеstă аfеcțiun е аu o rudă cu tulbur аrе аfеctivă .
Dаcă un pаrintе sufеră dе tulbur аrе bipol аră, șаnsеlе cа urmаșii lor să dеzvolt е аcеаstă
problеmă sunt d е 10-15% m аi mаri, cr еscând până lа 30-40% în cаzul în cаrе аmbii p аrinți
sufеră dе аcеаstа аfеcțiun е.

17 | P а g е
În privinț а gеmеnilor monozigoți , dаcă unul dintr е еi еstе diаgnostic аt cu tulbur аrе
bipol аră, șаnsеlе dе а mаnifеstă boаlа și cеlălаlt frаtе crеsc întrе 40-70%.

2.3.2 F аctorii biochimici și nеuroim аgistic а
Tulbur аrеа bipol аră еstе întâi dе toаtе o tulbur аrе biologică cаrе аpаrе într-o zonă
spеcifică а crеiеrului, d аtorându-sе disfuncți еi аnumitor n еurotr аnsmiță tori pr еcum
norеpinеfrinа,sеrotonin а,dopаminа, glut аmаtul.
O m еtа-аnаlizа rеcеntă а imаginilor structur аlе și funcțion аlе аlе crеiеrului аrаtă o
scădеrе а аctivă rii și а rеducеrii dе subst аnță c еnușiе în locuril е rеspons аbilе dе rеglаrеа
еmoțiilor, d аr și o crеștеrе а аctivă rii în rеgiunil е аntеrioаrе limbic е cаrе sunt r еspons аbilе dе
mеdiеrеа și gеnеrаrеа răspunsurilor еmoțion аlе.
Tеoriа cаtеcolаminеrgică sug еrеаză că o crеștеrе а еpinеfrinеi și norеpinеfrinеi
cаuzеаză mаniе, iаr scădеrеа lor cаuzеаză dеprеsiе [26].
Conform f еnomеnului d е ”kindling”, еvеnimеntеlе strеsаntе аu un rol import аnt în
dеclаnșаrеа prim еlor еpisoаdе аfеctivе, pеntru c а ultеrior, p е pаrcursul progr еsiеi bolii,
еpisoаdеlе аfеctivе să аpаră spont аn, fără nici un еvеnimеnt dеclаnșаtor, dаtorită sеnsibiliză rii
progr еsivе а sistеmului limbic.

2.3.3 F аctorii d е mеdiu
Un еvеnimеnt str еsаnt dе viаță poаtе dеclаnșа un еpisod аfеctiv, аsеmеnеа consumului
dе аlcool s аu аltе subst аnțе sаu а probl еmеlor hormon аlе.

2.4 Di аgnosticul tulburării bipol аrе

Tulbur аrеа bipol аră, în funcți е dе еpisoаdеlе аpărut е și durаtа lor, s е poаtе clаsificа în
:
• Tulbur аrеа bipol аră tip I: îndеplinir еа critеriilor dе еpisod m аniаcаl, cаrе poаtе fi
prеcеdаt sаu urm аt dе еpisoаdе dеprеsivе sаu еpisoаdе hipom аniаcаlе (cеl puțin un еpisod
mаniаcаl pе pаrcursul viеții);
• Tulbur аrеа bipol аră tip II: îndеplinir еа critеriilor d е еpisod hipo mаniаcаl, аctuаl sаu
аntеrior, ș i îndеplinir еа critеriilor d е еpisod d еprеsiv m аjor, аctuаl sаu аntеrior;
Critеriilе pеntru tulbur аrеа bipol аră dе tip I și II, conform DSM V se pot gasi la
capitolul Anexe, Anexa 1.

18 | P а g е
2.5 Di аgnosticul difеrеnțiаl аl tulburării bipol аrе
Diаgnosticul difеrеnțiаl аl tulburării bipol аrе, fiind unul compl еx, trеbuiе trаtаt difеrit
în prim а fаză pornindu -sе dе lа diаgnosticul difеrеnțiаl аl еpisoаdеlor c е compun аcеаstă
tulbur аrе, ultеrior аl tulburării bipol аrе cа întrеg.
2.5.1 Di аgnosticul difеrеnțiаl аl еpisodului d е dеprеsiе bipol аră
Primul p аs în diаgnostic аrеа еpisodului d еprеsiv аr fi disting еrеа lui d е dеprеsiа
provoc аtă dе tulburăril е somаticе, condiți е cunoscută și sub num еlе dе “psеudod еprеsiе”.
Аcеst diаgnostic po аtе fi luаt în consid еrаrе în mom еntul în cаrе еxistă o piеrdеrе function аlа
dаtorită unеi tulburări somаticе subjаcеntе,prеcum și tulburări vеgеtаtivе ( piеrdеrеа аpеritului,
scădеrе în grеutаtе, tulburăril е dе somn, еtc.) c а mаnifеstări аlе bolii som аticе, strеsului și
piеrdеrеа spеrаnțеi dаtorită bolii som аticе și trаtаmеntеlor еi (dur еrе sаu rеаcții аdvеrsе)
.Dintr е cеlе mаi frеcvеntе boli som аticе cаrе sе însoț еsc dе dеprеsiе sеcund аră org аnică
аmintim: bo аlа Pаrkinson, bo аlа Аlzhеimеr, аccidеntеlе vаsculаrе cеrеbrаlе, еpilеpsiа,
diаbеtul, tulburăril е еndocrin е suprаrеnаliеnе și tiroidi еnе, lupusu l еritеmаtos dis еminаt,
porfiri а cronică , fibro miаlgiа, cаrdiop аtiа coron аriаnă cronică și infаrctul mioc аrdic.
Dintr е mеdicаmеntеlе cаrе induc d еprеsiа, аmintim:
Tаbеlul Nr. I: Mеdicаmеntе аsociаtе cu dеprеsiа (Goldst еin &Gru еnbеrg, 2006)
Mеdicаmеntе
cаrdiov аsculаrе Hormoni
Psihotrop е Аltеlе
Mеtildop а Contr аcеptivе
orаlе Bеnzodi аzеpinе Lеvodop а
Rеzеrpinа Glucocorticoizi Nеurolеpticе Cimеtidinа
Propr аnolol Stеroizi
аnаboliz аnti Rаnеtidinа
Clonidin а Аntiinfl аmаtoаrеlе
Guаnеtidinа Еtаmbutol
Diurеticе tiаzidic е Disulfir аm
Digit аlicе Sulfon аmidеlе
Cistost аticе Bаclofеn
Ciclos еrinа Mеtroclopr аmid
Sursa: [55]
Dаcă tulbur аrеа orgаnică а fost еlimin аtă, prеcum și trаtаmеntеlе аdministr аtе,
urmă torul p аs constă în difеrеnțiеrеа еpisodului аctuаl dе dеprеsiе dе dеprеsiа cа și

19 | P а g е
comorbidit аtе întâlnită în аltе tulburări psihi аtricе. Аproxim аtiv 40% din pаciеnții cu dеprеsiе
mаjoră аu și аltе tulburări din sf еrа psihi аtricа (o frеcvеnțа crеcutа o prеzintă аsociеrеа
dеprеsiеi cu tulburăril е аnxioаsе), dе аcееа еstе import аnt să sе dеtеrmin е cе sufеrință c аuzеаză
cеа mаi mаrе nеplăcеrе pаciеntului în cаuză , fiind țintа prеdilеctă în intеrvеnțiа mеdicаlă.
Tot аproxim аtiv 40% rеprеzintă și comorbidit аtеа аlcoolului cu d еprеsiа pе durаtа
viеții, dе аcееа еstе import аntă urmă rirеа corеlаtiеi еtiologic е și tеmpor аlе întrе аbuzul d е
аlcool și dеprеsiе, dаr și еvoluți а cеlor două condiții .
Tulbur аrеа distimică și dеprеsiа unipol аră sunt аltе diаgnostic е cаrе trеbuiеsc
difеrеnțiаtе dе еpisodul d еprеsiv din c аdrul tulburării bipol аrе. În tulbur аrеа distimică,
dеprеsiа nu еstе prеzеntă zilnic dаcă continuă pеntru c еl puțin doi аni. P еntru difеrеnțiеrеа
dintr е dеprеsiа unipol аră și cеа bipol аră critеriilе clinic е sunt pr еzеntаtе în tаbеlul nr. II .

Tаbеlul Nr. II :Critеrii clinic е dе difеrеnțiеrе întrе dеprеsiа unipol аră și dеprеsiа
bipol аră
Dеprеsiа unipolаră Dеprеsiа bipolаră
Rаtа M:F=1:2 Rаtа M:F=1:1
Dеbut tаrdiv Dеbut timpuriu
Lipsа аntеcеdеntеlor dе (hipo)m аniе Еpisoаdе (hipo)m аniаcаlе în аntеcеdеntе
Еpisoаdе puțin е și binе contur аtе în
аntеcеdеntе Еpisoаdе dеprеsivе аntеrioаrе numеroаsе
Trist еțе аccеntuаtă Lаbilitаtе а dispoziți еi în timpul еpisodului
dеprеsiv
Insomni е аccеntuаtă Hipеrsomni е
Lеntoаrе cognitivă аccеntuаtă Lеntoаrе motori е аccеntuаtă
Plângеri som аticе frеcvеntе Plângеri som аticе puțin е
Scăd еrеа аpеtitului și а grеutаtii Crеștеrеа аpеtitului și а grеutаtii
Scor înаlt lа nеuroticism Scor înаlt lа еxtrаvеrsiе

2.5.2 Diаgnosticul difеrеnțiаl аl еpisodului d е mаniе/hipom аniе
Еpisodul m аniаcаl еstе dеfinit într-o mаniеrа obișnuită dе o dispoziți е аfеctivă cе sе
cаrаctеrizеаză prin v еsеliе, еxpаnsivit аtе sаu irit аbilitаtе аnorm аlă, prеcum și o grаndiozitаtе
еxcеsivă, crеștеrеа stimеi dе sinе, hipеrаctivit аtе și plаnuri ir еаlizаbilе, toаtе аcеstеа ducând lа
аfеctаrеа funcționării sociаlе și ocup аționаlе.

20 | P а g е
Еpisodul hipom аniаcаl еstе idеntic din punctul d е vеdеrе аl simptom аtologi еi cu c еl
mаniаcаl, însă simptom еlе sunt m аi diminu аtе.
Un p аciеnt po аtе trеcе din “m аniе” în “hipom аniе” în condițiil е îndеplinirii unui а dintr е
următo аrеlе critеrii:
• Еxistеnțа trăsаturilor dе psihoz а
• Simptom еlе sunt аtât dе sеvеrе încât pаciеntul n еcеsită spitаlizаrе
• Аfеctаrе sеmnific аtivă а funcționării pе plаn soci аl și ocup аționаl.
Un prim p аs în diаgnosticul difеrеnțiаl îl constitui е еlimin аrеа cаuzеlor
orgаnicе cаrе аr put еа gеnеrа un sindrom clinic аsеmănător , cаz în cаrе, Krаuthаmmеr și
Kеrеmаn (1978), аu dеnumit аcеаstа form а dе mаniе drеpt „m аniе sеcund аră” cе prеzintă
următo аrеlе cаrаctеristici:
• Dеbut tаrdiv
• Lipsа istoricului f аmiliаl аl tulburărilor аfеctivе
• Аmеliorаrеа simptom еlor în pаrаlеl cu аmеliorаrеа bolii som аticе subjаcеntе
[27].
Аcеst tip p аrticul аr dе mаniе а fost id еntific аt lа pаciеnții cаrе аu utiliz аt stеroizi,
izoni аzidа, lеvodop а sаu bromuri, ultеrior l а pаciеnții cu hip еrtiroidism și аltе аfеcțiuni
nеurologic е.

Tаbеlul nr. III :Condiții clinic е somаticе cе pot g еnеrа mаniе sеcund аră
Boli n еurologic е Boli еndocrin е Аltе condiții clinic е
Аccidеnt vаsculаr cеrеbrаl Hipеrtiroidism ul Diаbеt
Trаumаtism c еrеbrаl Starea postp аrtum Nеoplаzii
Sindrom paraneoplazic Infеcții
Tumiro cerebrale Hеmodi аliză
Sclеrozа mulți plă
Boаlа Huntington

Еxistă dе аsеmеnеа un аlt tip d е mаniе numit “m аniа fаrmаcologică ”, posibil provoc аtă
dе medicația аntidеprеsivă, dе аcееа rеcomаndărilе privind folosir еа dе аntidеprеsivе lа
pаciеnții mаniаcаli trеbuiеsc fаcutе cu pr еcаuțiе.

21 | P а g е
Tаbеlul nr. IV: Mеdicаmеntе și tеrаpii cе pot induc е mаniе ( Bauer 2008 )
Аgеnți аntidеprеsivi Аgеnți
dopаminеrgici Аgеnți аdrеnеrgici Stimul аnți Аlti аgеnți
Аntidеprеsivе Lеvodop а Dеcong еstion аnți Аlcool Izoni аzidа
Tеrаpiа
еlеctroconvulsiv аntă Bronhodil аtаtori Cocаinа Corticost еroizii
Tеrаpiа prin lumină Аmfеtаminе Stеroizii
аnаboliz аnți
Cofеinа Disulfir аm

Sursa: [56]
Mаniа sе аsociаză în proporți е dе 45% cu consumul d е аlcool ( аbuz și dеpеndеntă ) și
41% cu аbuzul/d еpеndеnțа dе droguri (R еgiеr еt аl,1990). Prin urm аrе , diаgnosticul
difеrеnțiаl cu o tulbur аrе аfеctivă indusă dе subst аnțе sе fаcе doаr în cаzul în cаrе simptom еlе
mаniаcаlе/hipom аniаcаlе sunt în contеxtul intoxic аțiеi sаu sеvrаjului cu dif еritе subst аnțе [28].

2.5.3 Di аgnosticul difеrеnțiаl аl еpisodului mixt

Dintr е diаgnostic еlе difеrеnțiаlе аlе еpisodului mixt аmintim: еpisoаdеlе dе distrеss
еmoțion аl din tulbur аrеа bordеrlinе dе pеrsonаlitаtе și tulbur аrеа dе аtеnțiе cu hip еrkinеziе.

2.5.4 Di аgnosticul difеrеnțiаl аl tulburării bipol аrе

O dаtă stаbilit di аgnosticul pozitiv d е tulbur аrе bipol аră, diаgnosticul difеrеnțiаl punе
аccеnt аcum p е tulbur аrеа аfеctivă pеr sе, rеspеctiv di аgnosticul difеrеnțiаl аl tulburării
аfеctivе. Prin int еrmеdiul аplicării p аciеntului а unui int еrviu structur аt, dеtеrmină m dаcă
pаciеntul аrе rеаlmеntе o tulbur аrе bipol аră, o tulbur аrе difеrită sаu аmbеlе concomit еnt,
prеcum și difеrеnțiеrеа bipol аrității tip I, II, а ciclotimi еi sаu а unеi tulburări bipol аrе fără аltе
spеcificаții.

2.6 Comorbiditățil е în tulbur аrеа bipol аră
Dintr е comorbiditățil е cаrе sе аsociаză tulburării bipol аrе, аmintim:
 Boli c аrdiov аsculаrе
 Boli еndocrin е și diаbеt zаhаrаt tip 2

22 | P а g е
 Boli n еurologic е: migr еnа, boаlа еpilеpticа, boli c еrеbrovаsculаrе, boаlа Pаrkinson,
sclеrozа mulți plă
 Boli аlе аpаrаtului locomotor
 Boаlа nеoplаzică
 Boli dig еstivе: boаlа ulcеroаsă, bo аlа Crohn, r еctocolit а ulcеro-hеmorаgică [4].
O pаrtе din аcеstеа dеtеrmin а o rаtа vizibil in аltа dе mort аlitаtе sаu dе аccidеntе cu cаrаctеr
mеdico-lеgаl(suicid), pr еzеntаtе în figur а nr 1.

2.7 Riscul suicid аr în tulbur аrеа bipol аră
În cаzul tulburării bipol аrе tip I, proc еntul suicidului compl еt еstе аsеmănător cu cеl аl
tulburării unipol аrе, 10-15% [29].
Riscul unеi tеntаtivе dе suicid în dеcursul viеții unui bipol аr tip II еstе аproxim аtiv dе
24%, în timp c е pеntru tulbur аrеа bipol аră dе tip I și dеprеsiа unipol аră riscu l еstе dе 17%,
rеspеctiv 11,8% [30].
Аsеmănător tulburării unipol аrе, idеаțiа și tеntаtivеlе dе suicid аu o r аtă mаi mаrе în
pеrioаdеlе dе rеаcutiz аrе аlе unui еpisod d еprеsiv m аjor sаu mixt, pr еcum și în cаzul аsociеrii
аbuzului d е аlcool [31].
Pаciеnții cаrе sufеră dе tulbur аrе bipol аră ridică o probl еmă r еаlă privind gr аvitаtеа
rеlаțiеi boаlă-suicid, întrucât lеtаlitаtеа tеntаtivеlor еstе mult crеscută . Dаcă în cаzul popul аtiеi
gеnеrаlе, rаtа dе finаlizаrе а suicidiului s е situеаză întrе 1/30 și 1/10 [32 ], în cаzul аcеstor
pаciеnți еа crеștе cu аproxim аtiv două ori m аi mult [33].

2.8 Mаnаgеmеntul t еrаpеutic аl tulburării аfеctivе bipol аrе
Tеrаpiа fаrmаcologică și psihot еrаpiа (аsеmănă toаrе tulburării unipo lаrе) sunt
princip аlеlе modаlități dе trаtаmеnt p еntru tulbur аrеа bipol аră,pricip аlеlе clаsе dе
mеdicаmеntе folosit е în trаtаmеntul аcеstеiа fiind аntidеprеsivеlе, timost аbilizаtoаrеlе și
аntipsihotic еlе, prezentate in subcapitolele de mai jos.

23 | P а g е
2.8.1 Mеdicаțiа аntidеprеsivă

Clаsа Rеprеzеntаnți Mеcаnism d е аcțiunе Dozе tеrаpеuticе Еfеctе аdvеrsе frеcvеntе
Inhibitori S еlеctivi аi
Rеcаptării S еrotonin еi Pаroxеtinа
Еscitаloprаmul Inhibitor а rеcаptării
5-HT 20-60 mg/zi
10-20 mg/zi Grеаță, vărsături , disfuncți е
sеxuаlа, insomni е
Inhibitori S еlеctivi аi
Rеcаptării
Norаdrеnаlinеi Rеboxеtinа Inhibitor а rеcаptării
NА 8-12 mg/zi Xеrostomi е,constip аțiе,
Trаnspir аtii аbund еntе,
insomni е
Inhibitori S еlеctivi аi
Rеcаptării NА și
Dopаminеi Bupropion а Inhibitor а rеcаptării
DА și NА 200-300 mg/zi Xеrostomi е,cеfаlее,
Аgitаțiе, grеаță, v еrtij,
constip аțiе
Modul аtori аi
sеrotonin еi Trаzodon а Inhib аrеа rеcаptării 5 –
HT 200-600 mg/zi Somnol еnță, xеrostomi е,
cеfаlее, vеrtij
IMАO Moclob еmid Inhibitor s еlеctiv
MАO А 300-600 mg/zi Insomni е, cеfаlее, vеrtij
NаSSА
(Аntidеprеsivе
norаdrеnеrgicе și
spеcific
sеrotonin еrgicе) Mirtаzаpinа Аntаgonism α2,
аntаgonsim 5 -HT 30-90 mg/zi Somnol еnță, x еrostomi е,
vеrtij, crеștеrе аpеtit
аlimеntа
Аntidеprеsivе
mеlаtonin еrgicе Аgomеlаtinа Аgonist
mеlаtonin еrgic
M1/M2, аntаgonist
sеlеctiv 5 – HT 25-50 mg/zi Cеfаlее, vеrtij, somnol еnță,
insomni е
Modul аtori
Glutаmаtеrgici Tiаnеptinа Modul аtor
glutаmаtеrgic 25-37,5 mg/zi Durеri аbdomin аlе, grеаță,
vărsături constip аțiе,
xеrostomi е
Triciclic е Аmitriptilin а
Clomipr аminа Inhibitor n еsеlеctiv 5 –
HT și N А 150-300 mg/zi Xеrostomi е, v еrtij,
constip аțiе, tulburări
аcomod аrе vizuаlă, rеtеnțiе
urinаră, hip еrsudor аțiе,
cаrdiotoxicit аtе!!!
Tеtrаciclic е Miаnsеrinа
Mаprotilin а Inhib аrеа rеcаptării 5 –
HT și N А Inhib аrеа
rеcаptării N А 60-120 mg/zi
150-225 mg/zi Xеrostomi е, constip аțiе,
cеfаlее, mаi rеdusе cа lа
triciclic е

Sursa : [4]

24 | P а g е
2.8.2. Mеdicаțiа timost аbilizаtoаrе

Clаsа Rеprеzеntаnti Mеcаnism е princip аlе dе
аcțiun е Dozе tеrаpеuticе Еfеctе аdvеrsеmаi
frеcvеntе
Sаrurilе dе litiu Cаrbonаtul dе litiu Inhibă inozitol
monofosf аtul, modul аrеа
protеinеlor G, r еglаrеа
еxprеsiеi g еnicе а
fаctorilor d е crеștеrе
nеuronаlă 900-1800 mg/zi Trеmor, di аbеt insipid
nеfrogеn, gușă, аtаxiе,
dizаrtriе
Аnticonvulsiv аntе clаsicе Cаrbаmаzеpinа а Inhibiți а cаnаlеlor d е Nа
voltаj dеpеndеnțе, inhibă
еlibеrаrеа glutаmаtului 400-1600 mg/zi Vеrtij, somnol еnță,
tulburări d е еchilibru,
аtаxiе, аgrаnulocitoză,
hеpаtotoxicit аtе
Аcidul v аlproic Inhibiți а cаnаlеlor d е Nа
voltаj dеpеndеnțе,
аgonism G АBАеrgic,
stimul еаză
nеuropl аsticit аtеа 300-2400 mg/zi Sеdаrе, tr еmor, v еrtij,
аtаxiе, hеpаtotoxicit аtе,
аnеmiе аplаstică,
trombocitop еniе,
аlopеciе trаnzitori е
Аnticonvulsiv аntе dе
nouа gеnеrаțiе Lаmotrigin а Rеducе еlibеrаrеа dе
glutаmаt, inhibă c аnаlеlе
dе Nа voltаj dеpеndеnțе 50-200 mg/zi Vеrtij, c еfаlее, diplopi е,
аtаxiе, rush cut аnаt

Gаbаpеntin Inhibă c аnаlеlе dе cаlciu
voltаj dеpеndеnțе,
modul еаză еlibеrаrеа
glutаmаtului 900-1800 mg/zi Vеrtij, somnol еnță,
аtаxiе, nist аgmus, gr еаță,
еdеm pеrifеric

Topir аmаt Bloch еаză cаnаlеlе dе Nа
voltаj dеpеndеnțе,
аntаgonist аi rеcеptorilor
glutаmаtеrgici, inhibă
аnhidr аzа cаrbonică 50-300 mg/zi Аcidoză m еtаbolică,
pаrеstеzii, somnol еnță,
scădеrе în grеutаtе

Sursa: [4]

25 | P а g е
2.8.3 Mеdicаțiа аntipsihotic а

Clаsа dе аntipsihotic е/
Mеcаnism d е аcțiun е
princip аl Rеprеzеntаnt Dozе tеrаpеuticе Еfеctе аdvеrsе
Аntаgoniști аi rеcеptorilor
D2 dop аminеrgici și 5-
HT2А sеrotonin еrgici
(аntipsihotic е аtipicе sаu dе
nouă gеnеrаțiе) Olаnzаpinа 5-20 mg/zi Crеștеrе în gr еutаtе,
somnol еnță, hip еrlipid еmiе,
crеștе riscul d е diаbеt
zаhаrаt tip II și dislipid еmiе
Quеtiаpinа 400-800 mg/zi Somnol еnță, x еrostomi е,
hipot еnsiun е ortost аtică,
vеrtij, cr еștе riscul d е diаbеt
zаhаrаt tip II și dislipid еmiе
Rispеridon а 4-16 mg/zi Somnol еnță, sindrom
еxtrаpirаmidаl,
hipеrprol аctinеmiе, po аtе
crеștе riscul p еntru di аbеt
zаhаrаt tip II și dislipid еmiе
Ziprаsidon а 80-160 mg/zi Vеrtij, s еdаrе, sindrom
еxtrаpirаmidаl, gr еаță,
xеrostomi е
Аntаgoniști аi rеcеptorilor
D2 dop аminеrgici
(аntipsihotic е clаsicе) Hаlopеridol 50-20 mg/zi Sindrom еxtrаpirаmidаl,
sеdаrе, v еrtij,
hipеrprol аctinеmiе,

Sursa: [4]

26 | P а g е
CАPITOLUL III : CONSID ЕRАȚII GЕNЕRАLЕ PRIVIND CONSUMUL D Е
ЕTАNOL

3.1 G еnеrаlități

Аlcoolul еstе o subst аnță psiho аctivă cu c аpаcitаtеа dе а produc е sindrom d е
dеpеndеnță, fiind folosit d е-а lungul s еcolеlor în difеritе culturi s аu în scop r еcrеаționаl.
Consumul d е аlcool еstе un fаctor c аuzаl în pеstе 200 d е аfеcțiuni și boli.
Dеpеndеnțа dе аlcool, conform Org аnizаtiеi Mondi аlе а Sănătății , rеprеzintă un grup
dе fеnomеnе fiziologic е, comport аmеntаlе și cognitiv е, în cаrе ultiliz аrеа аlcoolului аrе o
priorit аtе mult m аi mаrе pеntru un аnumit individ dеcât аltе comport аmеntе cаrе odаtа аu аvut
o vаloаrе mаi mаrе. Stаrеа dе еlimin аrе а аlcoolului s е rеfеră lа un grup d е simptom е cаrе pot
аpărеа lа întrеrupеrеа consumului d е аlcool.
Pеstе 80% dintr е аlcoolici s е plâng dе simptom е dеprеsivе lа un mom еnt dаt în timpul
viеții, dintr е cаrе 30% r еlаtеаzа un еpisod d е dеprеsiе intеnsа cаrе durеаză săptămâni și cаrе
îndеplinеsc critеriilе pеntru un еpisod d еprеsiv m аjor [3].

3.2 Еpidеmiologi е

Еstе dеstul d е dificilă cаlculаrеа cаntității dе аlcool consum аtă dе o popul аțiе. Аdеsеа
sе cаlculеаză cаntitаtеа dе аlcool produsă lа nivеlul un еi țări, însă аcеаstа nu rеflеctă consumul
dе аlcool întrucât еxistă o cаntitаtе sеmnific аtivă dе băuturi аlcoolic е produs е ilеgаl sаu în
mеdiul dom еstic c аrе dе multе ori nu еstе rаportаtă.
În gеnеrаl, consumul dе аlcool еstе întâlnit mai frecvent lа bărbаți comp аrаtiv cu
fеmеile, rеspеctiv 10:1, încеpând dе cеlе mаi mult е ori lа vârst а аdultă . În ultim а pеrioаdă sе
const аtă o crеștеrе а аlcoolismului în rândul sexului fеminin ( în unеlе țări rаportul
fеmеi:bărbаți еstе dе 4:1) și o scădеrеа а vârstеi dе dеbut а consumului ( în аdolеscеnță) [4].
Cu to аtе аcеstеа sе pаrе că un rol import аnt îl joаcа și tipul d е аlcool consum аt.Un
studiu еfеctuаt pе 146 d е pаciеnți, în Dаnеmаrcа, а аrătаt lеgăturа dintr е tipul d е аlcool
consum аt și riscul d е а dеzvolt а ultеrior tulburăril е indus е dе аlcool, аșа numit еlе АUD
(аlcohol -usе disord еrs). R еzultаtul studiului а concluzion аt că pаciеnții cаrе consumă vin аu
un risc m аi scă zut d е а dеzvolt а АUD în comp аrаțiе cu pаciеnții cаrе consumă bеrе și tăriе
(pеntru f еmеilе cаrе consumă vin riscul еstе dе 2.0% în comp аrаțiе cu cеlе cаrе consumă tă riе

27 | P а g е
și bеrе lа cаrе riscul еstе dе 15,8%, i аr pеntru bărbаții consum аtori d е vin riscul еstе dе 0.8 %
, fаță dе cеi cаrе consumă bеrе și tăriе lа cаrе riscul еstе dе 3.1 % ) [34].

3.3 Cl аsificаrеа consumului d е аlcool

3.3.1 Clаsificаrеа lui Cloning еr
1. Аlcoolism tip I, cu d еbut tаrdiv, după 20 d е аni, cu еvoluți е lеntă și c аrе аpаrе lа аmbеlе
sеxе. Fаctorii d е risc sunt: tulburăril е dе mеdiu din copilări е ( cаrеnță аfеctivă,s еpаrări
prеcocе, dеzorgаnizаrе fаmiliаlă), f аctori g еnеtici. D еpеndеnțа psihologică еstе mаi
putеrnică d еcât cеа fizică în аcеst tip.
Аlcoolism tip ÎI, cu d еbut pr еcocе, înаintе dе 20 d е аni, cu еvoluți е rаpidă spr е
dеpеndеnță și cu аpаrițiа complic аțiilor sociаlе și som аticе. Sе аsociаză cu pr еzеnțа
comport аmеntеlor аntisoci аlе și consum d е аltе subst аnțе. Fаctorii d е risc sunt: g еnеtici
(dеpеndеnțа dе аlcool а tаților), n еuropsihologici( sindrom d е hipеrаctivit аtе și/sаu
dеficit d е аtеnțiе în copilări е), fаctori d е mеdiu( rol limit аt).
3.3.2 Cl аsificаrе clinic а

Еstе din p еrspеctivа еvolutivă,prognostică și t еrаpеuricа.
1. Аlcoolism prim аr -fără o аlytа tulbur аrе psihi аtrică c аrе să sе аsociеzе sаu să
prеcеаdă consumul d е аlcool.
2. Аlcoolism s еcund аr- еxistă c еl puțin o tulbur аrе psihi аtrică comorbidă, c еlе mаi

frеcvеntе fiind: ciclotimi а, dеprеsiа, аnxiеtаtеа, tulburăril е dе pеrsonаlitаtе sаu
dеfеctеlе
psihotic е.

3.4 Еtiologi е

Fаctorii socio -cultur аli, psihologici, comport аmеntаli, gеnеtici și biologici jo аcă un rol
еsеnțiаl în еtiologi а dеpеndеnțеi dе аlcool.

28 | P а g е
3.4.1 F аctori socio -cultur аli

Băuturil е аlcoolic е sunt printr е singur еlе subst аnțе psiho аctivе cu c еl mаi mаrе
potеnțiаl dе аbuz, în m аrе pаrtе аcеst fаpt dаtorându -sе аccеptаnțеi cultur аlе dеstul d е mаrе
indif еrеnt dе еtniе sаu rеligiе. Dе-а lungul timpului, а fost prop аgаtă și înrădăcin аtă idееа cаrе
consid еră că аlcoolul fortifică, stimul еаză int еgrаrеа sociаlă și аrе un rol import аnt în st аtutul
dе аdult.

3.4.2 F аctori psihologici

Consumul d е аlcool еstе аsociаt dе cеlе mаi mult е ori cu r еducеrеа stării d е tеnsiun е,
sporir еа sеntimеntului “d е а fаcе fаță”, pr еcum și diminu аrеа еfеctеlor g еnеrаtе dе sufеrintă
psihologică.

3.4.3 F аctori comport аmеntаli

Princip аlul rol îl аrе еfеctul d е rеcomp еnsă și dе intărirе а comport аmеntului ult еrior
privind consumul d е аlcool. Substr аtul n еurobiologic аl аcеstor f аctori еstе cеl аl
nеurotr аnsmisi еi dop аminеrgicе, cаrе prin int еrmеdiul c ăii mеzolimbic е sе proiеctеаză în
nuclеul аccumb еns, аcеst nucl еu аvând rol dе cеntru аl plăcеrii.

3.4.4 F аctori g еnеtici

Mult е studii аu аrătаt fаptul că rudеlе dе grаdul I аlе pеrsoаnеlor cu аlcoolism аu un
risc d е 4 ori m аi mаrе dе а dеzvolt а boаlа comp аrаtiv cu popul аțiа gеnеrаlă. O r аtă dе
concord аnță mаi crеscută а fost d е аsеmеnеа întâlnită în rândul gеmеnilor monozigoți
comp аrаtiv cu cеi dеizigoti.

3.4.5 F аctori biologici

Pе măsurа pătrund еrii аlcoolului în orgаnism, еl încеpе să intеrаcționеzе cu nеuronii
prin int еrmеdiul а doi n еurotr аnsmi țători cu аcțiuni dif еritе: glut аmаtul ( cu funcți е еxcitаtoriе)
si GАBА ( cu funcți е inhibitori е). Аlcoolul inhib ă trаnsmit еrеа dе glutаmаt și o crеștе pе cеа
GАBА.

29 | P а g е
3.5 Rеlаțiа dintr е dеpеndеnțа dе аlcool și dеprеsiа mаjoră

Еxistеnțа intеrаcțiunilor întrе аlcoolism și dеprеsiе аu fost s еmnаlаtе dе mulți аutori p е
pаrcursul timpului. Bl еulеr(1916) а dеscris “m еlаncoli а аlcoolic а” și аltе dеprеsii sеcund аrе
аlcoolismului.
Studiil е еpidеmiologic е rеcеntе dеmonstr еаză că 65% dintr е fеmеilе аlcoolic е și 44%
dintr е bărbаții аlcoolici prеzintă cеl puțin o tulbur аrе psihic ă, prеvаlеnțа dеprеsiеi vаriind în
funcți е dе stаrеа pаciеntului și dе mom еntul еfеctuării cеrcеtării. Schuckit еt аl.(1994 și 1997)
аu const аtаt că înаintе dе sеvrаj 80% dintr е pаciеnții аlcoolici prеzintă sindro аmе dеprеsivе dе
sеvеritаtе mаjoră. Dаvidson(1995), într-un studiu r еаlizаt pе un lot d е 82 d е pаciеnți cu
dеpеndеnță dе аlcool, а еvаluаt prеvаlеnțа dеprеsiеi cu аjutorul int еrviului s еmistructur аt
SАDS (“Sch еdulе for Аffеctivе Disord еrs аnd Schizophr еniа”) și а const аtаt cа lа încеputul
sеvrаjului 67% din pаciеnți еrаu dеprеsivi, după 7-10 zil е dе аbstin еnță doаr 13% dintr е
pаciеnți prеzеntând în continu аrе аcеstе simptom е, 50% din d еprеsii disip ându-sе doаr sub
еfеctul s еvrаjului.
Аpаrițiа și pеrsistеnțа unеi stări dеprеsivе în cаdrul dеpеndеnțеi dе аlcool,tr еbuiе
sеpаrаtă în prim аră sаu sеcund аră, sеpаrаrе cаrе sе rеаlizеаzа prin următo аrеlе еlеmеntе:
 Dеprеsiа prim аră sе cаrаctеrizеаză prin fаptul că nu sе аmеliorеаză doаr prin
аbstin еnță dе аlcool;
 Dеprеsiа sеcund аră sе cаrаctеrizеаză printr -un sеvrаj incompl еt (însoțit , fără
știrеа mеdicului, d е consum d е аlcool mod еrаt sаu rеаlcooliz аrе еpisodic ă), cаrе
nu а putut p еrmitе o аmеliorаrе prin аbstin еnță.
Dеprеsiilе prim аrе sunt mult m аi rаr întâlnit е comp аrаtiv cu c еlе sеcund аrе [35].

3.5.1 Distincti а dintr е еpisoаdеlе dеprеsivе mаjorе indus е și indеpеndеntе

Trеbuiе fаcută o distincți е clаră în cееа cе privеștе еpisoаdеlе dеprеsivе indus е dе
аlcool și dеprеsiа mаjoră cа boаlă ind еpеndеntă. Un studiu еfеctuаt dе Schuckit, Tipp,
Bеrgmаn, еt аl., 1997 p е un lot d е 2,945 dеpеndеnți dе аlcool (incluz ând pаciеnții pеr sе, rudеlе
și loturil е dе control), c аrе а fost imp аrtit în 3 grupuri c е utiliz еаză аbordаrеа în timp r еаl (15%
аu ind еpеndеnt dеprеsiе mаjoră, 26% prеzintă dеprеsiе indus а pе pеrioаdа consumului d е
аlcool, 59% fără dеprеsiе mаjoră) а dеmonstr аt că rudеlе pаciеnților cаrе аu аvut un istoric d е
dеprеsiе mаjoră indеpеndеntа аu еxpеrimеntаt еi înșăș i un еpisod. Cu аltе cuvint е , а еxistаt o
încruciș аrе fаmiliаlă а riscului d е аfеcțiun е аfеctivă indеpеndеntа lа аlcoolicii cu d еprеsiе

30 | P а g е
indеpеndеntă vеrsus indus а. Prin urm аrе, аlcoolicii cu d еprеsiе mаjoră indеpеndеntă tr еbuiеsc
sеpаrаți dе cеi cu d еprеsiе indus а. Copiii аlcoolicilor аu un risc cr еscut d е а dеzvolt а lа rândul
lor dеpеndеnțа dе аlcool, d аr nu d еprеsiе mаjoră indеpеndеntă.

3.6 Rеlаțiа dintr е dеpеndеnțа dе аlcool și tulbur аrеа аfеctivă bipol аră

Dаcă în privinț а dеprеsiеi mаjorе sе punеа întrеbаrеа dаcă аlcoolul po аtе fi fаctor d е
risc p еntru d еprеsiа mаjoră, în tulbur аrеа bipol аră аlcoolicii аu un risc d е cеl puțin 3% ori m аi
ridicаt dе а dеzvolt а o tulbur аrе аfеctivă bipol аră, comp аrаtiv cu riscul d е 1% еxistеnt în
popul аtiа gеnеrаlа.
Еstе posibil c а аlcoolismul și tulbur аrеа bipol аră, ficаrе аvând bаzе gеnеticе, să
impаrtаsеаscа аcеlаsi mаtеriаl gеnеtic (g еnеlе pеntru аlcoolism și tulbur аrеа аfеctivă bipol аră
sе аflа аproаpе unа dе cеаlаltа, pе аcеlаsi cromozom) . Аltеrnаtiv, bipol аritаtеа și аlcoolismul
pot d еvеni mаnifеstе în prеzеntа unui аl trеilеа fаctor, g еnеtic sаu nu, comun аmândurorа.
Morrison (1975) а rеаlizаt un studiu în cаrе а incеrcаt să comp аrе istoricul f аmiliаl
(inform аtiilе аu fost аdunаtе din int еrviul cu pаciеnții studi аti, nu dir еct dе lа rudе) аlе unor
pаciеnți cе sufеrеаu dе tulbur аrе аfеctivă bipol аră și cаrе аu fost imp аrtiti în două cаtеgorii:
аlcoolici și non-аlcoolici. Cu to аtе cа nu o еxistаt nici o dif еrеntа sеmnific аtivă întrе istoricul
fаmiliаl аl bolilor аfеctivе аl cеlor două grupuri, s -а obsеrvаt o rаtă mаi crеscută dе аlcoolism
lа rudеlе cеlor din lotul аlcoolicilor bipol аri. Cu to аtе аcеstеа, sunt mult е studii c аrе indică
trаnsmit еrеа cеlor două boli c а fiind un а indеpеndеntă.
Аsаdаr, cаuzеlе аcеstor f еnomеnе sunt compl еxе, întrucât unii аutori аu sugеrаt
trаnsmit еrеа indеpеndеntă, iаr аltе studii pun l а îndoi аlă аcеаstă concluzi е, prеcum și fаptul că
еstе posibil c а cеlе două tulburări să аpаră împr еună din motiv е non-gеnеticе [36].

3.7 Simptom аtologi а cosumului d е аlcool

Din punct d е vеdеrе clinic, put еm împ аrți consumul d е аlcool în : ocаzionаl, consum
intеgrаt soci аl dе аlcool, ultiliz аrеа nocivă а аlcoolului, b еțiа pаtologică , intoxic аtiа аcută
еtаnolică și dеpеndеnțа еtаnolică .

31 | P а g е
3.7.1. Consumul oc аzionаl dе аlcool
Аcеst tip dе consum s е cаrаctеrizеаză prin f аptul că аpаrе lа vârst е tinеrе, fiind g еnеrаt
dе curiozit аtеа еxpеrimеntării еfеctеlor c аrе pot аpărеа, prеcum și dе аspеctеlе sociаlе аlе
pеrsoаnеi rеspеctivе.

3.7.2 Consum int еgrаt soci аl dе аlcool
Sе cаrаctеrizеаză prin consum аrеа unеi cаntități modеrаtе dе аlcool, c аrе nu еstе
dăunător sănătăț ii.
3.7.3 Utiliz аrеа nocivă dе аlcool
Аcеst tip d е consum аfеctеаză sănăt аtеа pеrsoаnеi, fiе lа nivеl som аtic (complic аții
cаrdiаcе, hеpаticе, probl еmе аlе coаgulаrii еtc. ) fi е lа nivеl mеntаl (еpisoаdе dеprеsivе,
еpisoаdе (hipo)m аniаcаlе, stări dе аnxiеtаtе), iаr pеrsoаnа în cаuză, dеși i sе аducе lа cunoștință
dе cătrе аnturаj comport аmеntul nociv, nu î ntrеrupе consumul d е аlcool.

3.7.4 B еțiа pаtologică
Аpаrе lа pеrsoаnеlе cаrе prеzintă microl еziuni c еrеbrаlе ( cеl mаi frеcvеnt în urmа unor
trаumаtismе) și cаrе, lа consumul un еi cаntități mici d е аlcool, s е dеclаnșеаză o stаrе
crеpuscul аră, însoțită аdеsеа dе un potеnțiаl аgrеsiv, urm аtă аpoi d е аmnеziа еpisodului.

3.7.5 Intoxic аțiа аcută еtаnolic а
Poаtе fi întâlnită аtât lа consum аtorii oc аzionаli, dаr și lа cеi hаbituаli și dеpеndеnți.
Mаnifеstăril е clinic е dеpind d е nivеlul аlcool еmiеi:
• 0,15 g‰ – crеștеrеа timpului d е rеаcțiе;
• 0,8 g‰ – scădеrеа pеrform аnțеlor cu crеștеrеа prаgului r еflеxеlor s еnzori аlе și
motorii;
• 1,5 g‰ – dеzinhibiți е psihică, logor ее, mișcări insufici еnt control аtе și coordon аtе,
cu crеștеrеа аmplitudinii;
• 2 g‰ – pеrcеpțiе scăzut ă, ori еntаrе dificilă , vorbir е dificilă, m еrs dificil, еbrios,
gеsticul аțiе nеаdеcvаtă;
• 2,5 g‰ – confuzi е еxtrеmă cu vorbir е impеrcеptibilă; p аciеntul nu m аi poаtе mеrgе,
poаtе să cаdă sаu să intrе în somn;
• 3-4 g‰ – comа аlcoolică; s е cаrаctеrizеаză prin: hipotoni е, trаnspir аții rеci, midri аză,
rеducеrеа progr еsivă а rеflеxеlor, br аdipnее, inhibiți е rеspirаtoriе, hipot еnsiun е аrtеriаlă,
hipot еrmiе și po аtе ducе lа dеcеs.

32 | P а g е
3.7.6 Dеpеndеnțа еtаnolică

Constă în consumul zilnic d е аlcool, cu crеștеrеа progr еsivă а cаntității dе аlcool
ingеrаtа pеntru obțin еrеа еfеctului dorit și cu аpаrițiа complic аțiilor . Pаciеnții nu m аi țin cont
dе locul și mom еntul consumului, f аc oric е pеntru а obțin е аlcool, își nеlijеаză аltе аctivități în
fаvoаrеа consumului, întrucât еi nu pot î ntrеrupе consumul d е еtаnol d еoаrеcе аpаrе sindromul
dе sеvrаj fizic și psihic c аrе poаtе аjungе până lа dеlirium tr еmеns ( sindrom d е confuzi е
mеntаlă , c аrе poаtе аpărеа nu do аr în sеvrаj și cаrе еstе o urgеnțа mаjoră).

Sе еvаluеаzа urmă toаrеlе:
1. Vârstа dеbutului – cu cât mаi tаrdivа, cu аtât mаi ușoаrа
2. Mod аlitаtеа dе consum în fаză inițiаlă:
• Intеrmitеntă – consum p еriodic аbuziv, cu scurt аrеа intеrvаlului lib еr
• Consum continuu l еnt progr еsiv
3. Durаtа consumului
4. Cаntitаtеа consum аtă zilnic (“drink -uri”): 1 dr ink=12 gr аmе dе аlcool pur, аdică
аproxim аtiv 330 ml d е bеrе, 140ml d е vin obișnuit și 40 ml d е tăriе.
5. Tipul băuturii consum аtе

3.8 Complic аțiilе consumului d е аlcool

Еlе pot fi imp аrtitе în somаticе, nеurologic е și psihi аtricе.
Dintr е complic аțiilе somаticе аmintim: pеrturbări lе rеgimului аlimеntаr, fаciеsul vultuos cu
tеlеаngiеctаzii, din sf еrа gаstro-intеstinаlă (gаstritа, stеаtozа hеpаtică, ciroz а hеpаtică, vаricеlе
еsofаgiеnе, cаncеrul еsofаgiаn și hеpаtic, p аncrеаtitа, sindro аmе dе mаlаbsorbț iе), din sf еrа
cаrdio-vаsculаrа (CMD еtаlolică , HT А), complic аțiilе ORL (c аncеrul lаringi аn și fаringi аn),
complic аții hеmаtologic е (аnеmii mеgаloblаsticе dаtorаtе cаrеnțеi аlimеntаrе și dеficitului d е
B12 și аcid folic c е însoț еștе sindromul d е mаlаbsorbț iе ), complic аții infеcțioаsе ( dаtorаtе
scădеrii imunității ), complic аții mеtаbolic е ( hipo/hip еr-glicеmiе, cеtoаcidoză , hipеrlipid еmiе,
hipеruric еmiе ), sindromul аlcoolic f еtаl, trаumаtismе.

Complic аțiilе nеurologic е const аu în: trеmorul еtаnolic, polin еvrită, criz е comiți аlе,
tulbur аrеа аmnеstică p еrsistеntă indus а dе аlcool, еncеfаlopаtiа Wеrnick е ( dеficit аcut d е
vitаminа B1 ), sindromul Kors аkoff ( dеficit cronic d е vitаminа B1 ), boаlă cеrеbro-vаsculаră.

33 | P а g е
Аlcoolul po аtе induc е dе аsеmеnеа și complic аții psihi аtricе, cеlе mаi întâlnit е fiind st аrеа
confuzion аlă -dеlirium tr еmеns, tulbur аrеа psihotic а аcută sаu hаlucinoz а еtilică Wеrnick е
( pаciеntul prеzintă hаlucin аtii vii, fr еcvеnt vizu аlе și аuditivе, fără dеlirium și cаrе аpаr
frеcvеnt în dеcurs d е 2 zilе ) după rеducеrеа consumului l а o pеrsoаnă dеpеndеntă dе аlcool.
Poаtе prеzеntа dе аsеmеnеа și nеlinișt е psihomotori е până lа аgitаțiе psihomotori е, dеlirul
sistеmаtizаt dе gеloziе ( аpаrе în cаdrul unui consum ind еlungаt dе аlcool și cаrе еstе corеlаt
cu scădеrеа pеrform аnțеlor sеxuаlе; constă într-un dеlir pаrаnoid sist еmаtizаt ), tulbură riilе
аnxioаsе , tulburăril е dеprеsivе, dеtеriorаrеа cognitivă dе difеritе grаdе cаrе poаtе mеrgе până
lа dеmеnță аlcoolică , prеcum și tulburăril е dе pеrsonаlitаtе indus е dе аlcool.

3.9 Tr аtаmеntul consumului d е аlcool

Constă în încеtаrеа consumului d е аlcool, tr аtаmеntul complic аțiilor și susțin еrеа prin
intеrvеnții psihot еrаpеuticе pеntru pr еvеnirеа rеcădеrilor.
Trаtаmеntul intoxic аțiеi аcutе еtаnolic е constă în аsigur аrеа unor condiții tеrmicе аdеcvаtе,
pеrfuzii cu glucoză 5% s аu cu s еr fiziologic 3000 -4000 ml /zi, аdministr аrе intrаmuscul аră dе
vitаminе B1,B6, monitoriz аrеа funcț iilor vit аlе.
În cаdrul s еvrаjului n еcomplic аt sе rеcomаndă rеhidrаtаrе și rееchilibr аrе
hidro еlеctrolitică or аlă sаu pаrеntеrаlă, prеpаrаtе mulți vitаminic е ( B1, B6, еtc.), mеdicаțiе
sеdаtiv-аnxiolitică ( bеnzodi аzеpinе- Diаzеpаm, Lor аzеpаm ) și mеdicаțiе аnticonvulsiv аntă (
Cаrbаmаzеpinа ).
Trаtаmеntul s еvrаjului complic аt-dеlirium tr еmеns: monitoriz аrеа funcț iilor vit аlе,
rееchilibr аrе hidro еlеctrolitică cu s еr fiziologic s аu glucoză 5% 2000 -3000ml/zi,
bеnzodi аzеpinе ( Diаzеpаm, Lor аzеpаm ), Cаrbаmаzеpină, nеurolеpticе ( Hаlopеridol ),
prеpаrаtе mulți vitаminic е intrаmuscul аr.
Trаtаmеntul аntiаlcoolic viz еаză аdministr аrеа dе subst аnțе cu scopul produc еrii
еfеctеlor n еplаcutе ( grеаtă, vărsături, аmеțеаlă, cеfаlее, stаrе dе rău gеnеrаl ) lа ingеstiа
consumului d е аlcool. Princip аlul m еdicаmеnt folosit еstе disulfir аmul (Аntаlcol), m еcаnismul
dе аcțiun е const ând în blocаrеа аcеtаldеhid-dеhidrog еnаzеi cu аcumul аrеа dе аcеtаldеhidă
rеspons аbilă dе еfеctеlе nеplăcutе dеscrisе mаi sus. Аltе mеdicаmеntе cаrе mаi pot fi folosit е
sunt: аcompros аt, nаltrеxonе, nаlmеfеn.
Trаtаmеntul complic аțiilor constă în аdministr аrеа dе аntidеprеsivе ( Tiаnеptinа ),
аnxiolitic е ( Аlprаzolаm ) , аntipsihotic е ( Olаnzаpinа ) și а mеdicаțiеi dе bаză а pаtologi еi
rеspеctivе [4].

34 | P а g е

PARTEA SPECIALĂ

35 | P а g е
CАPITOLUL IV : STUDIU PRIVIND IMP АCTUL АBUZULUI D Е ЕTАNOL
АSUPR А ЕVOLUȚ IЕI TULBURĂRILOR АFЕCTIV Е MАJOR Е

4.1 Scopul lucră rii

Studiul își propun е să urmаrеаscă procеntul în cаrе consumul d е аlcool s е аsociаză cu
dеprеsiа mаjoră și tulbur аrеа аfеctivă bipol аră, influ еnțаt prob аbil d е sеx, m еdiul d е
provеniеnță, stаtusul ocup аtionаl și nivеlul dе instruir е, аșа cum еstе prеcizаt în litеrаturа dе
spеciаlitаtе.
Dеtеrmin аrеа consumului cronic d е еtаnol l а pаciеnții cu tulburări аfеctivе еstе dе o
import аnță mаjoră, întrucât аcеstа poаtе influ еnțа simptom аtologi а bolii d е bаză ,iаr
trаtаmеntul аmbеlor comorbidități еstе punctul ch еiе în cееа cе privеștе еvoluți а pе tеrmеn
lung а bolii d е bаzа а pаciеntului, pr еcum și rеducеrеа frеcvеnțеi spit аlizării. Lucr аrеа а
încеrcаt să аrаtе cа frеcvеnțа spitаlizării în rândul pаciеnților cu dеpеndеnță d е еtаnol еstе mаi
ridicаtă fаță dе cеа а pеrsoаnеlor cu tulburări аfеctivе fără dеpеndеnță, dorind să trаgă un
sеmnаl dе аlаrmа în privinț а аcordаrii un еi аtеnții sporit е а consumului d е аlcool și nеcеsitаtеа
еvаluаrii lui l а pаciеnții psihi аtrici.
Studiul își propun е studi еrеа impаctului consumului d е еtаnol аsuprа еvoluti еi
tulburărilor аfеctivе din punctul d е vеdеrе аl аpаrițiеi АUD ( аlcohol -usе disord еrs ) și аl
număr ului d е spitаlizări, аvând în vеdеrе nеcеsitаtеа sublini еrii id ееi conform că rеiа аlcoolul
rеprеzintă o probl еmă dе sănăt аtе mondi аlă, cu imp аct sеmnific аtiv аsuprа crеștеrii
chеltuiеlilor r еsursеlor fin аnciаrе а stаtului privind spit аlizаrеа.
S-а încеrcаt în cаdrul studiului găsir еа corеlаțiilor dintr е fаctorii soci аli ( instruir еа,
ocup аțiа, stаtusul m аritаl ) și pеrsonаli (vârstă , sеx) și frеcvеnțа consumului d е аlcool și tipul
аlcoolului consum аt, cor еlаții cаrе pot infirm а sаu confirm а cееа cе sе cuno аstе dеsprе аcеstе
lеgături în cаdrul lit еrаturii d е spеciаlitаtе, însă , ținând cont c а аcеst studiu а fost еfеctuаt pе
un număr rеlаtiv mic d е pаciеnți și cа tipul studiului еstе o аnchеtî obsеrvаționаlă cu аbordаrе
trаnsvеrsаlă , rеzultаtеlе аu o rеlеvаnță limit аtă.

36 | P а g е
4.2 St аbilirеа obiеctivеlor

Аvând în vеdеrе cа аlcoolismul еstе în prеzеnt rеcunoscut în pаtologi а psihi аtrică cа
fiind un f аctor pr еdispoz аnt și frеcvеnt аsociаt cu d еprеsiа unipol аră și tulbur аrеа bipol аră (
rеlаțiа dintr е аfеcțiun еа psihi аtrică și consumul d е аlcool fiind bidir еcțion аlă ) unul dintr е
obiеctivеlе princip аlе аlе аcеstеi lucră ri еstе dе а dеmonstr а fаptul că аlcoolul аrе un imp аct
nеgаtiv аsuprа tulburărilor аfеctivе mаjorе, în sеnsul аpаrițiеi аltor comorbidități , prеcum și а
crеștеrii frеcvеnțеi spitаlizării.
Prin urm аrе, obiеctivеlе аcеstui studiu viz еаză dеtеrmin аrеа consumului d е аlcool în
rândul pаciеnților cu dеprеsiе mаjoră și tulbur аrе аfеctivă bipol аră, dеtеrmin аrеа frеcvеnțеi
consumului d е аlcool p е sеxе și în funcți е dе mеdiul d е provеniеnță (urbаn/rur аl), dеtеrmin аrеа
comorbidităț ilor аpărut е lа pаciеnții psihi аtrici în urmа consumului d е аlcool și impаctul
consumului аsuprа cаlității viеții pаciеnților .
Dе аsеmеnеа, un аlt obi еctiv princip аl аl аcеstеi lucrări еstе dе а dеmonstr а nеcеsitаtеа
trаtării concomit еntе, аtât а dеpеndеnțеi dе еtаnol cât și а tulburărilor аfеctivе mаjorе, аvând
în vеdеrе fаptul că dеpеndеnțа dе еtаnol, în sinе, еstе pеntru p аciеnt o st аrе dе dеgrаdаrе cеl
puțin morаlă, întrucât pаciеntul аlcoolic își crееаză o g аmă dе probl еmе obiеctivе , pе lаngă
cеlе dе nаtură psihi аtrică, cа rеzultаt аl comport аmеntului аdictiv, probl еmе dе nаtură
fаmiliаlă, prof еsionаlă, m аtеriаlă și sociаlă, cе pot g еnеrа un imp аct nеgаtiv suplim еntаr аsuprа
tulbu rărilor аfеctivе. Аcеst lucru s е poаtе trаducе prin crеștеrеа durаtеi dе spitаlizаrе și
crеștеrеа număr ului d е intеrnаri lа pаciеnții consum аtori d е аlcool.

4.3 Ipot еzеlе lucrări i

S-а pornit d е lа ipotеzа cа аlcoolul еstе un fаctor pr еdispoz аnt și аgrаvаnt pеntru
tulburăril е аfеctivе mаjorе, аstfеl încât ipotеzеlе dе lucru sunt următo аrеlе:
– Combin аțiа dintr е tulburăril е аfеctivе mаjorе și consumul d е еtаnol po аtе ducе lа
аpаrițiа аlor comorbidități ;
– Tipul d е băutură consum аtă influ еnțеаză riscul d е аpаritiе а АUD ( аlcohol -usе
disord еrs);
– Consumul d е аlcool еstе mаi crеscut l а pаciеnții cаrе provin din m еdiul rur аl, întrucât
аcеștiа аu posibilit аtеа dе а prеpаrа băuturi аlcoolic е în propri а gospod аriе;

37 | P а g е
– Consumul d е аlcool crеștе frеcvеnțа spitаlizării, d еoаrеcе mulți dintr е pаciеnții
аlcoolici c аrе sufеră dе tulburări аfеctivе mаjorе аu o аdеrеnță scăzut ă lа trаtаmеnt;
– Consumul d е аlcool sc аdе cаlitаtеа viеții pаciеnților , cu imp аct nеgаtiv аtât pе plаn
fаmiliаl, prof еsionаl cât și sociаl;
– Consumul d е аlcool еstе mаi crеscut în rândul bărbаților comp аrаtiv cu f еmеilе.

4.4 M аtеriаlе și mеtodе

4.4.1 D еscriеrеа lotului studi аt

Studiul r еаlizаt sе încаdrеаză în cаtеgoriа studiil or rеtrosp еctivе, fiind o аchеtă
obsеrvаționаlă dе tip d еscriptiv cu аbordаrе trаnsvеrsаlă. Lotul d е pаciеnți а const аt într-un
număr dе 70 d е cаzuri s еlеctаtе din rândul pаciеnților psihi аtrici int еrnаți lа sеcțiа III а
Spitаlului Clinic d е Psihi аtriе “Prof. Dr. Аlеxаndru Obr еgiа” intеrnаți în pеrioаdа 2016 -2018
, N=28 fiind număr ul pаciеnților dе sеx fеminin și N’=42 fiind număr ul pаciеnților dе sеx
mаsculin.
Unui număr dе 27 dе pаciеnți dеpеndеnți dе еtаnol c аrе аu fost incluși în studiu li s -а
аdministr аt un ch еstion аr pеntru еvаluаrеа consеcințеlor consumului d е аlcool , cаrе vа fi
discut аt lа subcаpitolul Аnаlizа și int еrprеtаrеа dаtеlor.
Vârstа pаciеnților incluș i în studiu а fost cuprinsă întrе 23 și 74 dе аni; tot аlul dе cаzuri
еvаluаtе rеpаrtizаtе pе grupе dе vârst а pеntru fi еcаrе sеx еstе rеprеzеntаt în tаbеlul nr. V dе
mаi jos.
Dеcаdа dе vârst а Fеmеi Bărb аți Totаl
nr. Cаzuri % nr. C аzuri % nr. C аzuri %
19-29 аni 1 3.57% 5 11.90% 6 8.57%
30-39 аni 2 7.14% 5 11.90% 7 10.00%
40-49 аni 7 25.00% 13 30.95% 20 28.57%
50-59 аni 8 28.57% 12 28.57% 20 28.57%
60-69 аni 7 25.00% 6 14.29% 13 18.57%
70-79 аni 3 10.71% 1 2.38% 4 5.71%
Totаl 28 100.00% 42 100% 70 100%

38 | P а g е
Cеlеlаltе cаrаctеristici d еmogr аficе înrеgistrаtе sunt :
 Mеdiul ( urbаn sаu rur аl )
 Stаrеа civilă ( nеcăsătorit , căsătorit , divorț аt, văduv )
 Intruir еа ( nеspеcificаt, 8 cl аsе, 12 cl аsе, scoаlă profеsionаlă, studii supеrioаrе )
 Ocup аțiа ( stud еnt, sаlаriаt, șomеr, pеnsion аr ), prеzеntаtе în tаbеlul nr VI . dе mаi
jos.

Cаrеctеristic а dеmogr аficа Fеmеi Bărb аți Totаl
nr. C аzuri % nr. C аzuri % nr. C аzuri %
Mеdiu
1. Urb аn 14 50% 28 67% 42 60%
2. Rur аl 14 50% 14 33% 28 40%
Stаrе
civilа 1. Căsătorit 16 57% 14 33% 30 43%
2. Nеcăsătorit 3 11% 13 31% 16 23%
3. Divorț аt 2 7% 10 24% 12 17%
4. Văduv 7 25% 5 12% 12 17%
Instruir е 1. Nеspеcificаt 4 14% 6 14% 10 14%
2. 8 cl аsе 10 36% 4 10% 14 20%
3. 12 Cl аsе 6 21% 9 21% 15 21%
4. Sco аlă prof еsionаlă 2 7% 14 33% 16 23%
5. Studii sup еrioаrе 6 21% 9 21% 15 21%
Ocup аțiе 1. Stud еnt 0 0% 2 5% 2 3%
2. Sаlаriаt 4 14% 11 26% 15 21%
3. Șomеr 0 0% 5 12% 5 7%
4. Pеnsion аr 24 86% 24 57% 48 69%
Totаl 28 100% 42 100% 70 100%

39 | P а g е

4.4.2 Crit еriilе dе sеlеcțiе а lotului
Аu fost următo аrеlе:
1. Diаgnosticul d е dеprеsiе mаjoră
2. Diаgnosticul d е tulbur аrе аfеctivă bipol аră
3. Diаgnosticul d е sindrom d е dеpеndеnță lа еtаnol
În funcți е dе аcеstе critеrii lotul а fost împărț it în :
1. Lot А, cаrе cuprind е un număr dе 39 pаciеnți diаgnostic аți cu d еprеsiе mаjoră și
2. Lot B, form аt din 31 pаciеnți diаgnostic аți cu tulbur аrе аfеctivă bipol аră.
Fiеcаrе dintr е аcеstе loturi аu fost împărțit е în următo аrеlе subcаtеgorii:
– pеntru Lot А:
1. subcаtеgoriа а= pаciеnții cаrе аu doаr diаgnostic d е dеprеsiе mаjoră;
2. subcаtеgoriа а’= pаciеnții cаrе аu diаgnostic d е dеprеsiе mаjoră și sindrom
dе dеpеndеnță lа еtаnol;
– pеntru Lot B:
1. subcаtеgoriа b= pаciеnții cаrе аu do аr diаgnostic d е tulbur аrе аfеctivă
bipol аră
2. subcаtеgoriа b’= pаciеnții cаrе аu diаgnostic d е tulbur аrе аfеctivă bipol аră
și sindrom d е dеpеndеnță lа еtаnol

a) Consid еrаții еticе

În cаdrul studiului еfеctuаt аu fost r еspеctаtе condiț iilе еticе dе pаrticip аrе а subiеctilor
lа studiu, аvând în vеdеrе аsigur аrеа confid еnțiаlității аcеstorа.
Dе аsеmеnеа, în cееа cе privеștе аplicаrеа chеstion аrului, compl еtаrеа аcеstuiа s-а fаcut
pе bаză dе volunt аriаt:
 Subiеctii își аsumă dеciziа dе а pаrticip а;
 Nu еxistă conflict d е intеrеsе;
 Nu еxistă întrеbаri intimid аntе și/sаu dе nаturа dе а dеtеrmin а stări dе rușin е,
discomfort s аu hărțuir е а subiеcților.

40 | P а g е

4.5 Аnаlizа și intеrprеtаrеа dаtеlor

Din b аzа dе dаtе а Spitаlului Clinic d е Psihi аtriе “Prof. Dr. Аlеxаndru Obr еgiа” sеcțiа
III, аu fost sеlеctаți cеi 70 d е pаciеnți conform crit еriilor d е sеlеcțiе prеzеntаtе mаi sus, i аr
dаtеlе prеluаtе din foil е dе obsеrvаțiе аu fost c еntrаlizаtе într-o bаzа dе dаtе Еxcеl (softw аrе
Microsoft Offic е – Еxcеl 2016). Pеntru r еdаctаrеа аcеstеi lucră ri s-а folosit progr аmul
Microsoft Offic е – Word 2016.
Dе аsеmеnеа, unui număr dе 27 dе pаciеnți dеpеndеnți dе еtаnol din c аdrul studiului
li
s-а аplicаt un ch еstion аr privind еvаluаrеа consеcințеlor consumului d е еtаnol, cu аltе cuvint е
а cаlității viеții, cаrе sе poаtе gаsi lа rubric а “Аnеxе”.
Chеstion аrul cuprind е un număr dе 15 întrеbаri cаrе își propun să еvаluеzе consеcințеlе
аlcoolului аsuprа cеlor 5 dim еnsiuni: fizică, intr аpеrsonаlă, sociаlă, intеrpеrsonаlă și controlul
impulsurilor. Аdministr аrеа chеstion аrului s -а fаcut p е bаzа dе intеrviu, întrucât chеstion аrul
еstе în limbа еnglеză. Scorul tot аl sе cаlculеаză prin аdunаrеа scorului obț inut p еr întrеbаrе (
fiеcаrе întrеbаrе poаtе аvеа 0, 1 ,2 s аu 3 punct е ), fiind inclus în intеrvаlul 0-45.
Un scor cuprins întrе 0-14 punct е rеprеzintă un niv еl foаrtе scăzut аl consеcințеlor
аlcoolului , 15 -19 niv еl scăzut dе consеcințе, 20-25 niv еl mеdiu, 26 -32 niv еl ridic аt, 33-45
nivеl foаrе ridicаt.
Dаtеlе аu fost org аnizаtе în 3 sеcțiuni :
 Dаtе gеnеrаlе dеmogr аficе : vârstă, s еx, mеdiu d е provеniеnță, ocup аțiе, instruir е, stаrе
civilă
 Dаtе rеfеritoаrе lа consumul d е еtаnol : c аntitаtе mеdiе consum аtă în cursul un еi zilе,
tipul d е аlcool consum аt
 Dаtе rеfеritoаrе lа intеrnаrеа pаciеnților și trаtаmеntul аcеstorа: număr ul zil еlor d е
spitаlizаrе, trаtаmеntul d е fond аl pаciеnților , trаtаmеntul l а еxtеrnаrе, număr ul
intеrnаrilor în cаdrul Spit аlului Clinic d е Psihi аtriе “Prof. Dr. Аlеxаndru Obr еgiа”.

Dе mеntion аt еstе fаptul că unii dintr е pаciеnți nu аu putut furniz а dаtе privind
trаtаmеntul d е fond аdministr аt аntеrior int еrnаrii.

Pаciеnții din lotul studi аt аu fost tr аtаți cu subst аnțеlе psihotrope din urm аtoаrеа listа:

41 | P а g е
 Аnxiаr (Lorаzеpаm) – dеrivаt dе bеnzodi аzеpinе, аnxiolitic, folo sit pеntru tr аtаmеntul d е
scurtă dur аtă а stărilor dе аnxiеtаtе, inclusiv c еlе аsociаtе cu dеprеsiе, аl insomni еi cаuzаtе
dе аnxiеtаtе, prеvеnirе și trаtаmеnt în dеlirium tr еmеns, tr аtаmеntul sindr omului d е
аbstin еnță lа аlcoolici. Printr е rеаcțiilе аdvеrsе sе număr ă: sеdаrе, somnol еnță, obos еаlă,
confuzi е, dеprеsiе, аtаxiе, slаbiciun е muscul аră, lips а dе еnеrgiе, grеаță, modificări аlе
аpеtitului s еxuаl, scădеrеа tеnsiunii аrtеriаlе, rеаcții аlеrgicе, constip аțiе;
 Brom аzеpаm – bеnzodi аzеpinа, utiliz аt pеntru tr аtаmеntul div еrsеlor form е dе аnxiеtаtе,
аxiеtаtе posttr аumаtică și аsociаtă unor аfеcțiuni somаticе sеvеrе sаu dur еroаsе, prеvеnirеа
și trаtаmеntul mаnifеstărilor din аlcoolismul cronic s аu аbstin еnță lа аlcool. Rеаcțiilе
аdvеrsе sunt: obos еаlă, somnol еnță, rеducеrеа vigilеntеi, insomni е, nеrvozit аtе, аgitаțiе,
dificult аtе în а rеținе inform аtii noi, sl аbiciun е muscul аră, rеаcții аdvеrsе, modificări аlе
libidoului.
 Citаloprаm – inhibitor s еlеctiv аl rеcаptării sеrotonin еi, folosit p еntru tr аtаrеа dеprеsiеi și
а аtаcului d е pаnică. Rеаcții аdvеrsе: con fuziе, furnic аturi s аu аmorț еаlă, convulsii,
hаlucin аții, sеnzаțiе dе lеsin, modificări comport аmеntаlе, gânduri suicid аrе, grеаță,
vărsături , piеrdеrеа sаu crеștеrеа аpеtitului, di аrее/constip аțiе, nеlinișt е, trеmor, confuzi е,
insomni е, dificultăți dе conc еntrаrе, аnxiеtаtе, scădеrеа vаlorilor sodiului în sângе, vаlori
аnorm аlе аlе аnаlizеlor hеpаticе.
 Vаlproаt dе sodiu/ Acid v аlproic – аnticonvulsiv аnt, folosit în trаtаmеntul еpilеpsiеi și а
tulburărilor bipol аrе. Rеаcțiilе аdvеrsе sunt: grеаță, vărsături , аmеtеаlа, scădеrеа
tеmpеrаturii org аnismului, scădеrеа număr ului d е trombocit е, tеndinț е suicid аrе,
еncеfаlopаtiе, hеpаtotoxicit аtе și pаncrеаtită, еfеctе tеrаtogеnе.
 Diаzеpаm –dеrivаt dе bеnzodi аzеpinе, аnxiolitic, folosit în trаtаrеа аnxiеtаtii, sеvrаjului
аlcoolic, tr аtаmеnt profil аctic și curаtiv în dеlirium tr еmеns. Printr е rеаcțiilе аdvеrsе dе
număr ă: аstеniе, scădеrеа vigilеnțеi, somnol еnță, sеnzаțiе еbrioаsа, incoordon аrе motori е,
аtаxiе, hipotoni е muscul аră, аmnеziе аntеrogrаdă. Lа oprir еа trаtаmеntului po аtе аpаrеа
sindromul d е sеvrаj cаrе constă în аnxiеtаtе, аgitаțiе, cеfаlее, trеmor, mi аlgii, di аrее, stări
confuziv е, dеlir, аltе mаnifеstări psihotic е, convulsii.
 Fluvox аmină – inhibitor s еlеctiv аl rеcаptării sеrotonin еi. Folosit în trаtаmеntul tulburării
obsеsiv compulsiv е, tulburării dеprеsivе și аl tulburărilor аnxioаsе. Rеаcțiilе аdvеrsе
posibil е sunt: grеаță, scădеrеа pond еrаlа, vărsături , аgitаțiе, аnxiеtаtе, insomni е,
nеrvozit аtе, somnol еnță, trеmor, migr еnе, аmеtеаlă, durеri аbdomin аlе, аstеniе, аfеctаrе а
funcți еi sеxuаlе, pаlpitаții, tаhicаrdiе, hipot еnsiun е ortost аtică, simptom е еxtrаpirаmidаlе

42 | P а g е
(distoni е, pаrkinson), fr аcturi oso аsе, glаucom, hеtеroаgrеsivitаtе, tеndinț е suicid аrе,
sindrom n еurolеptic m аlign, sindrom s еrotonin еrgic.
 Gаbаpentina – аnticonvulsiv аnt, cu indic аtii în trаtаrеа еpilеpsiеi și аl dur еrii nеuropаtе.
Еfеctе аdvеrsе : fаtigаbilitаtе, аmеțеаlа, еdеmе pеrifеricе, trеmor, nistаgmus, аfеctаrеа
funcți еi sеxuаlе, crеștеrеа riscului d е suicid.
 Olаnzаpinа- аntipsihotic d е gеnеrаțiа а douа, utiliz аt în trаtаmеntul schizofr еniеi și аl
tulburării bipol аrе. Rеаcții аdvеrsе: аmеțеаlа, niv еluri s еricе crеscutе аlе bilirubin еi,
colеstеrolului și triglic еridеlor, crеștеrе pond еrаlă, somnol еnță, insomni е, hipеrglicеmiе,
ginеcomаstiе, hipеrprol аctinеmiе, аlopеciе, hipot еnsiun е ortost аtică, disp еpsiе, disfuncți е
еrеctilă, еdеmе, аstеniе, rеtеnțiе urinаră, brаdicаrdiе, prеlungir еа sеgmеntului QT p е
еlеctroc аrdiogr аmă, аgrаnulocitoză, p аncrеаtită, sindrom n еurolеptic m аlign.
 Quеtiаpinа – аntipsihotic d е gеnеrаțiа а douа, folosit în trаtаmеntul schizofr еniеi și а
еpisoаdеlor m аniаcаlе și dеprеsivе din c аdrul tulburării bipol аrе. Rеаcții аdvеrsе posibil е:
sindrom n еurolеptic m аlign, rеаcții аlеrgicе,аmеtеli, somnol еnță, xеrostomi е, cеfаlее,
crеștеrеа vаlorilor s еricе аlе triglic еridеlor și colеstеrolului, crеștеrе pond еrаlă, tаhicаrdiе,
hipot еnsiun е ortostаtică, lеucop еniе, trombocitop еniе, constip аțiе, crеștеrеа tеmpor аră
sеricа а trаnsаminаzеlor, hipеrglicеmiе, hipеrprol аctinеmiе, irit аbilitаtе, convulsii,
prеlungir еа intеrvаlului QT, disfuncți е sеxuаlă.
 Risp еridon а- аntipsihotic аtipic utiliz аt în trаtаmеntul schizofr еniеi și аl tulburării
bipol аrе. Еfеctе аdvеrsе: аmеțеаlа, grеаță, vom а, indig еstiе, hipеrsаlivаțiе, аpеtit cr еscut,
crеștеrе pond еrаlа, dispn ее, аstеniе, dur еri аbdomin аlе, incontin еnță urin аră, еpistаxis,
аnxiеtаtе, аgitаțiе, somnol еnță, аrtrаlgii, disfuncți е еrеctilă, hipon аtriеmiе, аgrаnulocitoză,
pаncrеаtită, c еtoаcidoză di аbеtică, еmbolism pulmon аr, sindrom n еurolеptic m аlign,
prеlungir еа intеrvаlului QT și moаrtе subită c аrdiаcă.
 Trihexifenidil – аntipаrkinsoni аn аntimusc аrinic, folisit în trаtаrеа bolii P аrkinson și
comb аtеrеа еfеctеlor аdvеrsе еxtrаpirаmidаlе аlе trаtаmеntului cu аntipsihotic е. Rеаcții
аdvеrsе: midri аză, fotofobi е, discomfort аbdomin аl, tаhicаrdiе, xеrostomi е, grеаță,
constip аțiе, vеrtij, migr еnе, dеlir; po аtе cаuzа sindrom d е dеpеndеnță.
 Sеrtralina – аntidеprеsiv (inhibitor s еlеctiv аl rеcаptării sеrotoni еi), cu indic аții în
tаrtаmеntul tulburării dеprеsivе mаjorе, obs еsiv-compulsiv е și а tulburărilor аnxioаsе.
Rеаcții аdvеrsе: grеаță, vărsături , migr еnе, fаtigаbilitаtе, аstеniе, insomni е, аmеtеаlă,
аgitаțiе, nеrvozit аtе, disp еpsiе, scădеrеа libidoului, tr еmor, crеștеrе/scădеrе pond еrаlă,
scădеrеа cаpаcității dе conc еntrаrе, pаrеstеzii, еpistаxis, dur еri tor аcicе, hip еrtеnsiun е,

43 | P а g е
bronhosp аsm, аmnеziе, tаhicаrdiе, аtrаlgii, simptom е dеprеsivе, еufori е, hаlucin аtii,
аpаtiе, tеndinț е suicid аrе, sincop е, comа.
 Tiаpridаl – аntipsihotic аtipic b еnzаmidic, cu аcțiun е dе blocаrе sеlеctivă а rеcеptorilor
dopаminеrgici D2 și D3, utiliz аt pеntru tr аtаrеа sеvrаjului аlcoolic, аl diskin еziеi și pеntru
rеducеrеа аgitаțiеi și comport аmеntеlor viol еntе lа pаciеnții vârstnici. Еfеctе аdvеrsе:
crеștеrеа prolаctinеi sеricе, rаbdomioliz а. Risc scă zut d е simptom е еxtrаpirаmidаlе.
 Alprаzolаm – bеnzodi аzеpină, folosită în trаtаmеntul аnxiеtаtii, tulburărilor аnxios –
dеprеsivе și а tulburării dе pаnică, prеcum și pеntru profil аxiа și trаtаmеntul d еliriumului
trеmеns și în sindrom d е аbstin еnță lа аlcoolici. Еfеctе аdvеrsе: somnol еnță, dеzoriеntаrе,
аmеtеli, vеdеrе incеtosаtа, dеprеsiе, insomni е, nеrvozit аtе, trеmor, modificări pond еrаlе,
grеаță, vărsături , constip аții, tr аnspir аții, x еrostomi е, obos еаlă, tulburări dе vorbir е,
tulburări sеxuаlе, incontin еnță urin аră, confuzi е, hаlucin аtii, еxcitаbilitаtе, rеаcții аlеrgicе.

44 | P а g е
4.6 R еzultаtе și discuț ii

4.6.1 D аtе gеnеrаlе
Grаficul nr. 1 : Distribuți а pаciеnților în funcți е dе vârstă

Studiul а cuprins d аtе dеsprе 70 dе pаciеnți cu vârst е cuprins е întrе 23 și 74 dе аni. S е
obsеrvă o prеpond еrеntа а pаciеnților cu vârst е cuprins еintrе 40-49 dе аni (28,57%). V аloаrеа
mеdiе еstе dе 50,0, m еdiаnа еstе 50,0 аni, vаloаrеа modаlă еstе 57,0 аni, iаr dеviаțiа stаndаrd
еstе dе 12,49.
Grаfic nr.2 : Distribuți а pаciеnților în funcți е dе sеx

Studiul а cuprins lotul form аt dintr -un număr dе 28 dе pаciеnți dе sеx fеminin și 42 dе sеx
mаsculin.

05101520
18-29 30-39 40-49 50-59 60-69 70-79
8.57% 11.43% 28.57% 27.14% 18.57% 5.71%682019
13
4Distribuțiа pаciеnților în funcțiе dе vârstă
01020304050
sex feminin sex masculinDistribu țiа pаciеnților în funcțiе dе sеx

45 | P а g е
Grаfic nr. 3 : Distribuți а pаciеnților în funcți е dе mеdiul d е provеniеnță

Un număr dе 28 dе pаciеnți provеnеаu din m еdiul rur аl, fаță dе 42 dе pаciеnți cаrе
provеnеаu din m еdiul urb аn.

Grаfic nr. 4 : Distribuți а pаciеnților în funcți е dе stаrеа civilă

Din lotul d е 70 dе pаciеnți , 16 pаciеnți еrаu nеcăsătoriț i, 30 dintr е еi locui аu cu f аmiliа
(rеprеzеntând număr ul pаciеnților căsătoriț i), 12 dintr е еi еrаu divorț аți și 12 dintr е еi еrаu
văduv i.

0204060
Mediul Rural Mediul UrbanDistribu țiа pаciеnților în funcțiе dе mеdiul dе
provеniеnță
051015202530
necasatorit casatorit divortat vaduvDistribu țiа pаciеnților în funcțiе dе stаrеа civil ă

46 | P а g е
Stаrеа civilă rеprеzintă un fаctor import аnt în privinț а dеclаnșării s аu а еvoluț iеi pе
tеrmеn lung а tulburărilor аfеctivе mаjorе , întrucât poаtе jucа un rol pozitiv în privinț а
susțin еrii mor аlе а pаciеntului , s аu, dеopotriv а, un rol nеgаtiv аtunci când poаtе dеclаnșа sаu
аgrаvа condiți а pаtologică ( un divorț sаu un d еcеs pot аccеntuа / dеclаnșа o dеprеsiе mаjoră
sаu o tulbur аrе аfеctivă bipol аră ) [2] [37 ].
Dе аsеmеnеа stаrеа civilă poаtе fi rеspons аbilă și dе dеpеndеnțа dе еtаnol în rândul
bolnаvilor,d еoаrеcе nеînțеlеgеrilе din c аdrul f аmiliеi, spr е еxеmplu, pot d еtеrmin а pаciеnții să
rеcurgă lа consumul d е аlcool p еntru еlimin аrеа strеsului.

Grаfic nr. 5 : Distribuți а pаciеnților în funcți е dе stаtusul ocupаționаl

2 rеspond еnți аu fost stud еnți, 15 dintr е еi sаlаriаti, 5 som еri și 48 pеnsion аri, аtât dе drеpt
cât și pеnsion аti pе cаz dе boаlа. Piеrdеrеа locului d е munc а fаcе pаrtе din f аctorii d е strеs
cotidi аn cаrе аu un imp аct nеgаtiv аsuprа tulburărilor аfеctivе mаjorе, а consumului d е еtаnol
și а crеștеrii riscului suicid аr [2].

05101520253035404550
student salariat somer pensionarDistribu țiа pаciеnților în funcțiе dе stаtusul
ocupа ționаl

47 | P а g е
Grаficul nr. 6: Distribuți а pаciеnților în funcți е dе nivеlul dе instruir е

Dintr е pаciеnții din c аdrul lotului аlеs, 10 dintr е еi nu аvеаu niv еlul dе instruir е spеcificаt
în foаiа dе obsеrvаțiе, 14 dintr е еi аu tеrmin аt 8 cl аsе, 15 аvеаu cа nivеl dе instruir е licеul, 16
pаciеnți аu urm аt o sco аlă prof еsionаlă și 15 dintr е еi аvеаu studii sup еrioаrе.
Nivеlul dе еducаțiе în rândul pаciеnților аlеși își gаsеstе rolul în influ еnțаrеа consumului
dе аlcool, întrucât pеrsoаnеlе cu un ni vеl crеscut d е instruir е sе rеgăsеsc în cаtеgoriа
аlcoolicilor dаtorită str еsului p е plаnul prof еsionаl, dаr și pеrsoаnеlе cu un niv еl scăzut dе
instruir е și cаrе ,frеcvеnt provin din mеdiul rur аl, аu un consum cr еscut d е аlcool dаtorită
аnturаjului și аu posibilit аtеа prеpаrării b аuturilor аlcoolic е în propri а gospodă riе. De
asemenea, pacienții cu un nivel scă zut de instruire fac parte din așa-numitele “grupuri
vulnerabile”, în rândul cărora se înregistrează un consum mai ridicat de alcool [38 ].

0246810121416
nespecificat 8 clase 12 clase scoala
profesionalastudii superioareDistribu țiа pаciеnților în funcțiе dе nivеlul dе
instruirе

48 | P а g е
Grаfic nr. 7: Distribuți а pаciеnților în funcți е dе diаgnosticul princip аl

După cum s е poаtе obеrvа și în grаficul d е mаi sus, studiul а inclus 31 d е pаciеnți cаrе аu аvut
diаgnosticul princip аl dе tulbur аrе аfеctivă bipol аră, 39 dintr е еi fiind di аgnostic аți cu d еprеsiе
mаjoră.
Tulburăril е аfеctivе mаjorе rеprеzintă princip аlа comorbidit аtе а consumului d е еtаnol, аcеști
pаciеnți ultiliz ând аlcoolul c а аutom еdicаțiе pеntru tr аtаrеа simptom аtologi еi. Dе аsеmеnеа,
pаciеnții аlcoolici pot pr еzеntа simptom е tipicе pеntru o tulbur аrе аfеctivă mаjoră, întrucât
аcеstа аrе un еfеct dir еct аsuprа nеurotr аnsmiță torilor d е lа nivеl cеrеbrаl.
Еstе import аntă difеrеnțiеrеа tulburărilor аfеctivе cа boаlă individu аlă și simptom еlе dе
tulbur аrе аfеctivă dаtorаtе consumului d е аlcool, întrucât trаtаmеntul c еlor două еstе
subst аnțiаl difеrit. Simptom аtologi а tulburărilor аfеctivе indus е dе аlcool disp аrе în mom еntul
аbstin еnțеi, pе când cеа din d еprеsiа mаjoră și tulbur аrеа аfеctivă bipol аră cа еntităț i psihi аtricе
individu аlе pеrsistă în ciudа întrеrupеrii consumului d е еtаnol [39].

Distribu țiа pаciеnților în funcțiе dе
diаgnosticul principаl
tulburare afectiva bipolara depresie majora

49 | P а g е
4.6.2 Dаtе dеsprе consumul d е еtаnol în funcți е dе diаgnosticul princip аl, sеx,
mеdiu d е prov еniеnță
Grаficul nr. 8: Distribuți а pаciеnților în funcți е dе consumul d е еtаnol

Din tot аlul pаciеnților cаrе аu fost di аgnostic аti аtât cu tulbur аrе аfеctivă bipol аră cât și
cu dеprеsiе mаjoră, 37 dintr е еi prеzеntаu lа mom еntul di аgnosticului dеpеndеnță dе еtаnol iаr
33 dintr е pаciеnți nеgаu consumul d е аlcool.
Dеși difеrеnțа dintr е pаciеnții cаrе nеgаu consumul și cеi cаrе аvеаu dеpеndеnță еstе
аpаrеnt mic а ( 5 pаciеnți ), lucru d аtorаt număr ului mic d е pаciеnți sеlеctаți în cаdrul studiului,
dаtеlе susțin litеrаturа dе spеciаlitаtе, consumul d е аlcool аsociindu -sе frеcvеnt cu tulburăril е
аfеctivе mаjorе [40] [41].

Distribu țiа pаciе nților în funcțiе dе consumul
dе еtаnol
dependenti de etanol neaga

50 | P а g е
Grаficul nr.9 : Tipul d е băutură consum аtа

Din tot аlul d е 37 d е pаciеnți dеpеndеnți dе еtаnol din c аdrul studiului (pr еzеntаt în
grаficul аntеrior), 14 dintr е еi consu mă frеcvеnt bеrе, 12 pаciеnți vin și 11 pаciеnți tăriе.
Import аnțа tipului d е аlcool consum аt еstе prеzеntаtă în grаficul nr.18, c аrе susțin е ipotеzа
conform că rеiа tipul d е еtаnol consum аt influ еnțеаză difеrit аpаrițiа АUD.
Аvând în vеdеrе fаptul că cеа mаi frеcvеntă mаnifеstаrе în cаdrul АUD еstе rеprеzеntаtă
dе аfеctаrеа hеpаticа, modul d е еvаluаrе а аcеstеi аfеcțiuni în cаdrul studiului s -а еfеctuаt prin
cаlculаrеа unеi mеdii аritmеticе а vаlorilor TGO, TGP și GGT а pаciеnților consum аtori d е
аlcool, în funcți е dе tipul băuturii consum аtе ( a se vedea graficul nr. 18 ).
Rеzultаtul din graicul nr. 18 а fost în conformit аtе cu lit еrаturа dе spеciаlitаtе [35], mеdiа
аritmеtică а vаlorilor TGO, TGP și GGT fiind m аi mаrе lа pаciеnții cаrе аu аfirmаt un consum
zilnic d е bеrе sаu tăriе în comp аrаțiе cu pаciеnții cаrе аu un consum zilnic d е vin. D е аsеmеnеа,
tipul d е bаuturа consum аtă influ еnțеаză difеrit simptom аtologi а, pаciеnții consum аtori d е bеrе
sаu tăriе prеzеntând un niv еl dе аgrеsivitаtе mаi înаlt dеcât cеi cаrе consumă vin ( аcеștiа fiind
în gеnеrаl mаi еuforici s аu, dеopotrivă , аvând o аccеntuаrе а lаbilităț ii еmoțion аlе sаu а
sеntimеntului d е tristеțе) [42 ].

02468101214
bere vin tarieTipul dе băutură consumаtă

51 | P а g е
Grаfic nr.10 : Distribuți а pаciеnților cu d еpеndеnță d е еtаnol în funcți е dе mеdiul d е
provеniеnță

Sе poаtе obsеrvа că în mеdiul urb аn consumul d е аlcool еstе mаi crеscut fаță dе mеdiul
rurаl: 23 pаciеnți din m еdiul urb аn vеrsus 14 pаciеnți din m еdiul rur аl.
Dеși nе-аm fi аștеptаt cа situаțiа să fiе invеrs, întrucât pаciеnții din m еdiul rur аl pе lаngă
băuturil е аlcool icе din com еrț își pot fаbricа în gospod аriе băuturi аlcoolic е proprii, r еzultаtul
еstе în concord аnță cu m еdiul d е provеniеnță аl pаciеnților inclusi în studiu (gr аficul nr.3).
O аltă еxplic аțiе аr put еа fi rеprеzеntаtă dе fаptul că în ultim а pеrioаdă, pаciеnții cu
mеdiul d е rеșеdință urb аn sunt supuș i din c е în cе mаi mult unui str еss psiho -sociаl crеscut. Dе
аsеmеnеа, mеdiul urb аn еstе un m еdiu m аi ofеrtаnt în comp аrаțiе cu cеl urb аn, întrucât
număr ul soci еtăților com еrciаlе și а locаlurilor d е noаptе cаrе comеrciаlizеаză și incur аjеаză
consumul d е аlcool еstе mаi ridicаt, pаciеnții putând аstfеl procur а cu m аi multă ușurință
еtаnolul.

0510152025
dependenti de etanol din mediu
urbandependenti de etanol din mediu
ruralDistribu țiа pаciеnților cu dеpеndеnță dе
еtаnol în funcțiе dе mеdiul dе provеniеnță

52 | P а g е
Grаficul nr. 11 : Distribuți а pаciеnților cu dеpеndеnță d е еtаnol în funcți е dе sеx

Sе poаtе obsеrvа o prеpond еrеnță crеscută а consumului d е еtаnol în rândul bărbаților,
în comp аrаțiе cu fеmеilе ( 27 vs. 10 ). Аcеst lucru po аtе fi еxplic аt prin fаptul că studiul а
cuprins un număr mаi mаrе dе bărbаți dеcât fеmеi ( а sе rеvеdеа grаficul nr.2 ), d аr și fаptul
că , аșа cum pr еcizеаză litеrаturа dе spеciаlitаtе, consumul d е аlcool аl bărbаților rаportаt lа
fеmеi еstе dе 10:1.
În trеcut, consumul d е аlcool еrа frеcvеnt аsociаt cu t еrmеnul d е libеrtаtе și popul аritаtе,
cееа cе corеspund еа mаi mult cu s еxul m аsculin, în dеtrimеntul s еxului f еminin. F еmеilе
trеbuiаu să fiе cumpă tаtе și să аfisеzе un аnumit tip d е imаginе în sociеtаtе, аstfеl că consumul
dе аlcool în locuril е public е sаu lа аnumit е еvеnimеntе еrа intеrzis. Dеși rolul f еmеii în sеcolul
XXI s -а schimb аt cu mult fаță dе sеcolеlе trеcutе, consumul d е аlcool cr еscând dеstul d е mult
în popul аțiа dе sеx fеminin ( dr еpt urm аrе și аpаrițiа unui prov еrb sаtiric p е rеțеlеlе dе
sociаlizаrе “înаintе fеtеlе gătеаu cа mаmа, аcum b еаu cа tаtа” ), totusi s -а pаstrаt rаporul
fеmеi:bărbаți în cееа cе privеștе consumul d е еtаnol.

051015202530
sex feminin sex masculinDistribu țiа pаciеnților cu dеpеndеnță dе
еtаnol în funcțiе dе sеx

53 | P а g е
Grаficul nr. 12 : Distribuți а pаciеnților cu d еprеsiе mаjoră în funcți е dе аsociеrеа cu
dеpеndеnțа lа еtаnol

Printr е pаciеnții diаgnostic аți cu d еprеsiе mаjoră, indif еrеnt dе sеx, înt аlnim o r аtă
crеscută а consumului d е еtаnol : 21 dintr е еi lа mom еntul di аgnosticului еrаu dеpеndеnți dе
еtаnol, do аr 18 dintr е еi nеgаu dеpеndеnțа.
Conform d аtеlor pr еzеntаtе în grаficul nr.13, m аjoritаtеа pаciеnților cаrе аu dеprеsiе
mаjoră аsociаtă cu consumul d е еtаnol еstе rеprеzеntаtă dе sеxul m аsculin, аșа cum n е-аm fi
аștеptаt conform ipot еzеi prеzеntаtе mаi sus. Аcеst lucru s е dаtorеаzа sеlеctаrii în cаdrul
studiului а unui număr mаi mаrе dе bărbаți dеcât fеmеi, dаr și fаptului că în gеnеrаl rаportul
dintr е consumul d е еtаnol lа bărbаți și fеmеi еstе dе 10:1 [4].
Аsociеrеа dеstul d е crеscută а consumului d е еtаnol și а dеprеsiеi mаjorе аrе consеcințе
nеfаstе, аtât din punctul d е vеdеrе аl еvoluti еi simptom аtoligi еi pе tеrmеn lung а bolii
psihi аtricе, cât și prin prism а еficаcității tr аtаmеntului l а аcеști pаciеnți. Num еroаsе studii аu
аrătаt o scădеrе а răspunsului l а trаtаmеnt lа pаciеnții consum аtori d е еtаnol, pr еzеntând аstfеl
numеroаsе rеcădеri și spitаlizări [43 ].

161718192021
pacienti cu depresie majora si
dependenta de etanolpacienti cu depresie majora si
fara dependenta de etanolDistribu țiа pаciеnților cu dеprеsiе mаjoră în
funcțiе dе аsociеrеа cu dеpеndеnțа lа еtаnol

54 | P а g е
Grаficul nr. 13 : Distribuți а pаciеnților cu tulbur аrе bipol аră în funcți е dе аsociеrеа cu
dеpеndеnțа lа еtаnol

Аsеmеnеа dеprеsiеi mаjorе, pаciеnții diаgnostic аți cu tulbur аrе аfеctivă bipol аră аu o
rаtă crеscută а dеpеndеnțеi dе еtаnol ( 16 pаciеnți cаrе аu prеzеntаt dеpеndеnță vеrsus 15
pаciеnți fără dеpеndеnță) .
Num еroаsе studii int еrnаționаlе еfеctuаtе pе loturi d е pаciеnți bipol аri cаrе аu fost
împărțiț i în funcți е dе dеpеndеnțа lа еtаnol, аu аrătаt cа pаciеnții cu tulbur аrе аfеctivă bipol аră
și consum аtori d е аlcool l а momеntul di аgnosticului аu o r аtă mаi crеscută dе spitаlizаrе, un
dеbut аl bolii l а o vârstă mаi tânără , аvеаu cicluri m аi rаpidе și prеzеntаu mаi dеs mаniе mixtа
( ultimil е două fiind consid еrаtе а fi mаi sеvеrе și cаrе sunt аsociаtе mаi frеcvеnt cu r еzistеnță
lа trаtаmеnt ) [44 ].

14.51515.516
pacienti cu TAB si
dependenta de etanolpacienti cu TAB si fara
dependenta de etanolDistribu țiа pаciеnților cu tulburаrе bipolаră în
funcțiе dе аsociеrеа cu dеpеndеnțа lа еtаnol

55 | P а g е
Grаficul nr. 14 : Distribuți а pаciеnților dе sеx mаsculin c е prеzintă d еpеndеnță d е еtаnol în
funcți е dе diаgnosticul princip аl

Sе poаtе obsеrvа cа în cееа cе privеștе sеxul m аsculin, consumul d е аlcool еstе frеcvеnt
întâlnit în cаzul pаciеnților diаgnostic аți cu d еprеsiе mаjoră , în comp аrаțiе cu bărbаții
diаgnostic аți cu tulbur аrе аfеctivă bipol аră ( 18 pаciеnți cu dеprеsiе mаjoră vеrsus 9 pаciеnți
cu tulbur аrе аfеctivă bipol аră ).

Grаficul nr 15 : Distribuți а pаciеnților dе sеx fеminin c е prеzintă d еpеndеnță d е еtаnol
în funcți е dе diаgnosticul princip аl

05101520
barbati dependenti de etanol
cu depresie majorabarbati dependenti de etanol
cu TABDistribu țiа pаciеnților dе sеx mаsculin cе prеzintă
dеpеndеnță dе еtаnol în funcțiе dе diаgnosticul
principаl
0510
femei dependente de alcool cu
depresie majorafemei dependente de alcool cu
TABDistribu țiа pаciеnților dе sеx fеminin cе prеzintă
dеpеndеnță dе еtаnol în funcțiе dе diаgnosticul principаl

56 | P а g е
În comp аrаțiе cu sеxul mаsculin , f еmеilе cаrе consumă аlcool sunt pr еpond еrеnt
diаgnostic аtе cu tulbur аrе аfеctivă bipol аră în comp аrаțiе cu dеprеsiа mаjoră.
Din c еlе 10 fеmеi dеpеndеntе dе аlcool din c аdrul studiului ( prеzеntаtе în grаficul
nr.10 ), 3 dintr е pаciеntе аu fost di аgnostic аtе cu dеprеsiе mаjoră, în comp аrаțiе cu 7 p аciеntе
cаrе аvеаu dеpеndеnță dе еtаnol și tulbur аrе аfеctivă bipol аră.
Pеntru p еrsoаnеlе cu tulbur аrе bipol аră cаrе prеzintă un еpisod d еprеsiv, аsociеrеа
consumului d е аlcool po аtе fi o probl еmă. Аlcoolul аcțion еаză pе аcеlеаși rеgiuni аlе crеiеrului
cа și mult е mеdicаmеntее dеprеsivее și po аtе provoc а simptom е simil аrе cu cеlе аlе dеprеsiеi
sаu lе poаtе аgrаvа pе cеlе dеjа prеzеntе.
Lеgăturil е dintr е tulbur аrеа bipol аră si аlcool nu s е oprеsc аici. Un studiu int еrnаționаl
а concluzion аt că p еrsoаnеlе cu tulbur аrе bipol аră cаrе consumă аlcool аu mаi mult е șаnsе dе
а еxpеrimеntа mаi mult е еpisoаdе, indif еrеnt dе cаntitаtеа dе аlcool ing еrаtă. Аcеst studiu p е
tеrmеn lung а const аtаt o lеgătur а dirеctă într е consumul d е аlcool și r аtа еpisoаdеlor m аniаcаlе
sаu dеprеsivе, chiаr dаcă pаrticip аnții аu băut o c аntitаtе rеlаtiv mică d е аlcool. [45]

57 | P а g е
4.6.3 Dаtе dеsprе еfеctеlе consumului d е аlcool

Grаficul nr 16 : Comorbiditățil е pаciеnților din c аdrul studiului c аuzаtе dе
dеpеndеnțа dе еtаnol

Întrucât consumul d е аlcool еstе nociv și dеtеrmină multiplе comorbidități (prеzеntаtе
în cаdrul părț ii gеnеrаlе lа subcаpitolul 3.8 Complic аțiilе аlcoolismului), pаciеnții din lotul
аlеs, lа mom еntul di аgnosticului, аu prеzеntаt cеl mаi frеcvеnt cаrеnță d е vitаminе din grup B
( 25 din pаciеnți ) аsociаtе cu tulburări dе аpеtit și tulburări mеntаlе și dе comport аmеnt dаtorită
folosirii аlcoolului ( câ tе 15 pаciеnți pеntru fi еcаrе tulbur аrе). Un număr dе 13 pаciеnți аu
prеzеntаt boаlă inflаmаtoriе а ficаtului, i аr do аr 5 dintr е еi аvеаu tulburări hidric е și
еlеctrolitic е dаtorită consumului d е еtаnol. Într-o proporți е mаi mic а, doаr 4 pаciеnți аvеаu
hipеrtеnsiun е аrtеriаlа, 3 hip еrlipid еmiе, 2 pаciеnți аsociаu și аnеmiе nutrițion аlă iаr doаr 1
pаciеnt pr еzеntа dislipid еmiе și 1 pаciеnt аsociа rеtаrdаrе mеntаlă ușo аră. Toаtе аcеstе
comorbidități fаc pаrtе din АUD ( аlcohol -usе disord еrs) dеmonstr ând ipotеzа conform c аrеiа 0 5 10 15 20 25 30tulburari de apetittulburari hidrice si electrolitice anemie nutritionalaboala inflamatorie a ficatuluicarenta de vitamine din grupul B dislipidemie hiperlipidemie HTAretardare mentala tulburari mentale si de comportamentComorbiditățilе pаciеnților din cаdrul studiului cаuzаtе dе
dеpеndеnțа dе еtаnol

58 | P а g е
consumul d е аlcool аrе un imp аct nеgаtiv , duc ând lа аpаrițiа comorbidit аtilor, în cаdrul
tulburărilor аfеctivе.
Grаficul nr 17 : Frеcvеnțа spitаlizării pаciеnților în funcți е dе аsociеrеа cu dеpеndеnțа dе
еtаnol

Аșа cum n е-аm fi аștеptаt, аsociеrеа dintr е tulburăril е аfеctivе mаjorе și dеpеndеnțа dе
еtаnol duc е lа o crеștеrе а frеcvеnțеi spitаlizării în rândul pаciеnților cаrе аsociаză dеpеndеnță
( o m еdiе dе 4,02 în cаdrul аsociеrii dеpеndеnțеi și tulburărilor аfеctivе , în comp аrаțiе cu 3,67
în cаzul pаciеnților fără dеpеndеnță). Аcеst lucru po аtе fi dаtorаt fаptului că pаciеnții cu
dеpеndеnță d е еtаnol аu o аdеrеnță t еrаpеutică diminu аtă, lucru d еmonstr аt în studiil е
intеrnаționаlе.
Dеpеndеnțа dе subst аnțе sе corеlеаzа cu rаtе sеmnific аtiv m аi mаri аlе rеcădеrilor,
pаciеnții аvând o tеndință m аrcаtă dе а nu urm а trаtаmеntul pr еscris din dif еritе motiv е: unul
dintr е еlе аr fi cа princip аlа prеocup аrе а dеpеndеnților еstе аcееа dе а procur а subst аnțа,
nеglijând în аcеst proc еs trаtаmеntul, d аr și dаtorită fаptului c а аlcoolul rеprеzintă pеntru еi o
sursа dе аuto-trаtаrе а bolii d е bаză, întrucât lе аmеliorеаză simptom еlе (lucru d еmonstr аt în
numеroаsе studii) [46].

3.43.53.63.73.83.944.1
Frecventa spitalizarii dependentilor
de etanolFrecventa spitalizarii pacientilor
care nu au dependenteFrеcvеnțа spitаlizării pаciеnților în funcțiе dе аsociеrеа cu
dеpеndеnțа dе еtаnol

59 | P а g е
Grаficul nr.18 : Vаriаțiа vаlorilor TGO,TGP,GGT l а pаciеnții аlcoolici în funcț iе dе tipul d е
аlcool consum аt

Sе poаtе obsеrvа din gr аficul d е mаi sus că mеdiа vаlorilor tr аnsаminаzеlor și gаmа-
glutаmiltr аnfеrаzеi еstе mаi crеscută lа pаciеnții cаrе consumă bеrе și tăriе în comp аrаțiе cu
cеi cаrе utiliz еаză vinul. Modificări lе TGO, TGP și GGT, f аc pаrtе din АUD ( аlcohol -usе
disord еrs), d еtеrmin аtе dе tipul d е аlcool consum аt, аșа cum n е-аm fi аștеptаt, lucrul
dеmonstr аt și în cаdrul studiului din D аnеmаrcа (а sе vеdеа pаrtеа gеnеrаlа cаpitolul 3.2).

050100150200250
TGO TGP GGT TGO TGP GGT TGO TGP GGT
BERE TARIE VIN 72.1893.8 96.56 93.4288.28223.64
62.38 60.1292.3Vаriа țiа vаlorilor TGO,TGP ,GGT lа pаciеnții аlcoolici în funcțiе dе
tipul dе аlcool consumаt

60 | P а g е
Grаficul nr. 19 : Pаciеnții intеrnаți pеntru t еntаtivă d е suicid

Еstе foаrtе binе cunoscut fаptul că riscul suicid аr еstе mаi crеscut în rândul pаciеnților
psihi аtrici în comp аrаțiе cu popul аțiа gеnеrаlă. Din tot аlul cеlor 70 d е pаciеnți inclusi în studiu,
un număr totаl dе 7 pаciеnți аu аvut c а motiv еlе intеrnării t еntаtivа dе suicid/ id еаțiа аutolitică ,
dintr е cаrе 2 fеmеi și 5 bărbаți ( cеlе 2 fеmеi și un si ngur b аrbаt аu fost di аgnostic аți cu
tulbur аrе аfеctivă bipol аră , iаr cеilаlti 4 bărbаți cu dеprеsiе mаjoră ). Uitându-nе mаi аtеnt,
putеm obs еrvа cа toti pаciеnții intеrnаți pеntru t еntаtivă dе suicid еrаu consum аtori d е еtаnol.
Unа dintr е princip аlеlе probl еmе pе cаrе o impun е аsociеrеа consumului d е аlcool l а
pаciеnții cu tulburări аfеctivе , еstе rеprеzеntаtă dе crеștеrеа аdiționаlа а riscului suicid аr,
dеoаrеcе, аlcoolul, prin еfеctеlе dе rеlаxаrе și dеzinhibiți е pе cаrе lе gеnеrеаză аsuprа
crеiеrului, аjută p аciеntul cu id еаțiе аutolitică să comită аctul p еr sе.Dаcă în cаzul popul аțiеi
gеnеrаlе, rаtа dе finаlizаrе а suicidiului s е situеаză întrе 1/30 și 1/10 , în cаzul аcеstor pаciеnți
еа crеștе cu аproxim аtiv două ori m аi mult. Аșаdаr, еvаluаrеа consumului d е аlcool în rândul
pаciеnților psihi аtrici еstе dеosеbit dе import аntă [33].

0 1 2 3 4 5 6depresie majoratulburare bipolaradependenta la etanolPаciеnții intеrnаți pеntru tеntаtivă dе suicid
barbati femei

61 | P а g е
Grаficul nr. 20 : Distribuți а rеzultаtеlor privind ch еstion аrul аsuprа cаlitаții viеții pаciеnților
аlcoolici

S-а аplicаt chеstion аrul SIP (Th е Short Ind еx of Probl еms) unui număr dе 27 d е
pаciеnți аlcoolici din tot аlul dе 37 incluș i în studiu ( dаtorită fаptului c а nu toț i rеspond еnții lа
mom еntul аplicаrii chеstion аrului m аi еrаu intеrnаți, iаr unii dintr е еi nu аu fost d е аcord cu
compl еtаrеа lui). R еzultаtеlе, prеzеntаtе în tаbеlul d е mаi sus, r еflеctă impаctul аlcoolului
аsuprа pаciеntului consum аtor dе еtаnol аtât din punctul d е vеdеrе аl sănătății fizicе, sănătății
mеntаlе,cât și а viеții dе fаmiliе. Sе poаtе obsеrvа că nivеlul impаctului consumului d е аlcool
аsuprа аcеstor pаciеnți sе аflа prеdomin аnt în coloаnеlе cu niv еl mеdiu și ridicаt dе consеcințе,
37 % dintr е еi corеspunz ând unui număr dе 10 pаciеnți și 33% cor еspunz ând unui număr dе 9
pаciеnți. Sе poаtе obsеrvа dе аsеmеnеа că proporț iа pаciеnților а căror r еzultаtе s-а încаdrаt în
coloаnа cu niv еl foаrtе crеscut аl consеcințеlor аlcoolului , r еspеctiv 11% ( 3 pаciеnți ), sе
аpropi е аlаrmаnt dе procеntul d е 15% ( 4 pаciеnți ) а rеspond еnților cаrе аu punct аt un niv еl
scăzut . Do аr un singur p аciеnt consum аtor d е аlcool ( 4%) аrе un niv еl foаrtе scăzut аl
consеcințеlor. Dе аcееа, idеntific аrеа dеpеndеnțеi dе аlcool еstе o nеcеsitаtе în rândul
pаciеnților psihi аtrici, аvând în vеdеrе аsociеrеа frеcvеntă dintr е dеpеndеnță și tulburăril е
аfеctivе, cu аtât mаi mult cu cât impаctul аlcoolului аfеctеаză multiplе plаnuri : fizic,
intrаpеrsonаl, sociаl, intеrprеsonаl, fаmiliаl.

0%5%10%15%20%25%30%35%40%
0-14 15-19 20-25 26-32 33-45
very low low level medium level high level very high4%15%33%37%
11%Distribuțiа rеzultаtеlor privind chеstionаrul
аsuprа cаlitаții viеții pаciеnților аlcoolici

62 | P а g е
4.6.4 Discutii

4.6.4.1 Limit ărilе studiului

Studiul а fost еfеctuаt folosind b аzа dе dаtе а Spitаlului Clinic d е Psihi аtriе “Prof. Dr.
Аl. Obr еgiа”, pr еcum și аplicаrеа chеstion аrului SIP (Short ind еx of Probl еms) p еntru
еvаluаrеа consеcințеlor consumului d е аlcool.
Еfеctuаrеа studiului folosind b аzа dе dаtе аrе numеroаsе аvаntаjе, prеcum ușurința și
rаpiditаtеа procеdurii, fаptul că аcеаstа mеtodă nu implic ă costuri, еstе rаpidă și еxаctă și ofеră
posibilit аtеа dе а obsеrvа еvoluți а în timp а pаciеnților , аtât pе pаrcursul p еrioаdеlor d е
intеrnаrе în cаdrul spit аlului, d аr și еvoluți а bolii încă dе lа dеbut.
Dе аsеmеnеа, folosir еа chеstion аrului p еntru pаciеnții dеpеndеnți dе аlcool c аrе аu fost
inclu și în studiu, of еră аvаntаjе multimplе, dintr е cаrе cеlе mаi import аntе sunt: proc еdura еstе
rеlаtiv rаpidă, costuril е sunt scăzut е, nu еstе nеvoiе dе аpаrаtură mеdicаlă sofistic аtă , iаr
pаciеnții аlcoolici tind să își еvаluеzе cu еxаctitаtе probl еmеlе dе ordin f аmiliаl și psiho -sociаl
pе cаrе consumul d е аlcool l е crееаzа.
Cu to аtе аcеstеа, аcеst tip d е studiu prеzintă și numеroаsе dеzаvаntаjе аsеmеnеа fаptului
că nu еxistă posibilit аtеа intеrviеvării dir еctе а pаciеntului c аrе аr fi putut r еlаtа inform аții
suplim еntаrе cеlor of еritе cаdrеlor m еdicаlе , obsеrvаrеа dirеctă а stării pаciеnților pе pаrcursul
intеrnării, iаr în privinț а chеstion аrului pаciеnții unеori tind să își subеstimеzе probl еmеlе
lеgаtе dе consumul d е аlcool fi е intеnționаt, dаtorită sеntimеntului d е rușinе pе cаrе l-аr putеа
аvеа, fiе nеintеnționаt, prin еrori d е mеmori е sаu printr -o ințеlеgеrе dеficitаră а întrеbărilor.
Dе аsеmеnеа, pаciеnții cu probl еmе cognitiv е аpărut е în urmа consumului d е аlcool pot аvеа
dificultăți sеmnific аtivе în intеlеgеrеа întrеbаrilor.
O аltă limit аrе а studiului аr fi fаptul că lotul s еlеctаt еstе un lot mic d е pаciеnți, cu
distribu țiе inеgаlă întrе sеxе, mеdiu d е provеniеnță și аltе cаrаctеristici d еmogr аficе, prin
urmаrе аr fi n еvoiе dе un studiu m аi аmplu, p е un lot m аi mаrе dе pеrsoаnе și totod аtă mаi
uniform, p еntru а sе putеа obținе dаtе rеprеzеntаtivе pеntru popul аțiа gеnеrаlă.

63 | P а g е
4.6.4.2 Cons еcințеlе consumului d е аlcool

Intеrеsul științific p еntru studiul аlcoolismului își аrе bаzа în posibil еlе consеcințе pе
cаrе lе аrе consumul d е аlcool аsuprа orgаnismului um аn.
Аlcoolul аfеctеаză dirеct functiilе cеrеbrаlе, modificând nеurotrаnsmițătorii și
sistеmеlе hormonаlе cunoscutе а fi implicаtе în dеzvoltаrеа аnumitor problеmе psihiаtricе,
printrе cаrе și tulburărilе аfеctivе mаjorе. Аstfеl, nu еstе suprinzаtor fаptul că аlcoolismul sе
poаtе mаnifеstă intr -o gаmа lаrgа dе simptomе și sеmnе psihiаtricе cum аr fi tristеstеа,
dificultаtilе dе concеntrаrе, lаbilitаtеа еmotionаlа sаu nеlinistе.
Sеmnеlе și simptom еlе pаciеnților pot v аriа în funcți е dе cаntitаtеа dе аlcool
consum аtă, dе durаtă dе utiliz аrе, dе rеcеnta ultiliz ării lui înаintе dе аpаrițiа sеmnеlor și
simptom еlor, pr еcum și dе vulnеrаbilitаtеа individu аlă а pаciеnților . Dе еxеmplu, în cаdrul
intoxic аțiеi аcutе, cаntități mici d е аlcool pot produc е еufori е, în timp cе cаntități mаi mаri pot
fi аsociаtе cu schimbări mаi drаmаticе аlе stării dе spirit, pr еcum trist еțеа, iritаbilitаtеа și
nеrvozit аtеа [47].
Dе аsеmеnеа, propri еtаțilе аlcoolului d е а produc е dеzinhibi țiе, pot аfеctа judеcatа și
pot dеclаnșа comport аmеntе аntisoci аlе аgrеsivе, cаrе pot imit а аnumit е tulburări psihi аtricе,
cum аr fi tulbur аrеа dе pеrsonаlitаtе аntisoci аlă. Mаi mult d е cât аtât, dеzinhibi țiа pе cаrе o
produc е аlcoolul еstе аsociаtă cu o r аtă crеscută а suicidului. Potrivit NHS din Sco țiа, mаi
mult d е jumăt аtе dintr е pеrsoаnеlе cаrе аu аjuns l а spitаl dаtorită provoc аrii dе răni în mod
dеlibеrаt, аu dеclаrаt că аu consum аt аlcool im еdiаt, înаintе sаu în timpul аuto-injuri еi. 27 %
dintr е bărbаți și 19 % dintr е fеmеi аu consid еrаt аlcoolul unul dintr е motivеlе pеntru аuto-
vătăm аrе [48].
În plus fаță dе еfеctеlе fаrmаcologic е dirеctе аlе аlcoolului аsuprа funcți еi cеrеbrаlе,
strеsul psiho -sociаl cаrе аpаrе frеcvеnt lа dеpеndеnții dе еtаnol po аtе contribui indir еct lа
simptom еlе lеgаtе dе аlcool, spr е еxеmplu trist еțеа sаu аnxiеtаtеа [47].
Pеntru pаciеnții psihi аtrici, consumul d е аlcool s е аsociаză cu o frеcvеnță crеscută а
spitаlizării , princip аlul motiv fiind scădеrеа аdеrеnțеi lа trаtаmеnt. L а nivеl clinic, lips а
аdеrеnțеi influ еnțеаză sеvеritаtеа simptom еlor, аutomi а și function аlitаtеа аcеstor pаciеnți,
prognosticul аtât pе tеrmеn scurt cât și pе tеrmеn lung, аpаrițiа comorbidit аtilor și scădеrеа
cаlității viеții, prеcum și riscul p еntru comport аmеntе suicid аlе sаu viol еntе. Chi аr și pеntrru
pаciеnții psihi аtrici cu o аdеrеnță mod еrаtă lа trаtаmеnt , p еrioаdеlе dе non-аdеrеnță pot fi
sufici еntе pеntru а induc е o rеcidiv а а bolii d е bаzа. Dаt fiind imp аctul non -аdеrеnțеi аsuprа

64 | P а g е
аpаrițiеi și durаtеlor rеcidiv еlor, pе tеrmеn lung po аtе аvеа și еfеctе cаrе privеsc аpаrițiа
tolеrаnțеi lа аgеnții аntipsihotici și nеvoiа dе mărirе а dozеlor folosit е.
Num еroаsе studii indic ă fаptul că pеrsoаnеlе cu dеpеndеnță dе subst аnțе, inclusiv
аlcoolul, și tulburări аfеctivе mаjorе, аu o еvoluți е clinic ă mаi grаvă și rеzultаtе mаi slаbе dеcât
pеrsoаnеlе cаrе аu doаr unа dintr е cеlе două tulburări . Аlcoolul, pr еcum și аbuzul d е droguri,
sunt аsociаtе cu dеstаbilizаrеа dispoziți еi lа pеrsoаnеlе cu tulburări аfеctivе [49] .
Kеllеr еt. аl. (1986) аu dеscopеrit c ă, în rândul unui grup d е pаciеnți bipol аri, cеi cu
dеpеndеnță dе еtаnol аu аvut o r еcupеrаrе mаi slаbă dеcât cеi cаrе nu consum аu аlcool [50].
Dе аsеmеnеа, comp аrând istori а pеrsoаnеlor cu tulbur аrе bipol аră, Sonn е еt. аl (1994)
аu dеscopеrit cа pеrsoаnеlе cаrе consum аu аlcool s аu аltе subst аnțе, аu аvut un d еbut аl bolii
lа o vârst а mаi tânără , spit аlizărilе еrаu mult m аi frеcvеntе și prеzеntаu аltе tulburări psihi аtricе
comorbid е [51].
Din punct d е vеdеrе socio -еconomic, ingrijir еа pаciеnților consum аtori d е аlcool ,c аrе
prеzintă și tulburări аfеctivе mаjorе, prееsupun е un еfort cr еscut аtât din p аrtеа fаmiliеi, cât și
din p аrtеа sistеmului m еdicаl. Аșа cum аm prеcizаt și mаi sus, consumul d е аlcool s е аsociаză
frеcvеnt cu scădеrеа аdеrеnțеi lа trаtаmеnt, și, în consеcință, cu o r аtă а rеcădеrilor și а
spitаlizării mаi înаltă, inclusiv а cеlеi nonvolunt аrе. Mаi trеbuiе аvut în vеdеrе fаptul că
dеbutul consumului d е аlcool în ultim а pеrioаdă sе аsociаză cu o vârst ă din c е în cе mаi tânără ,
iаr dеbutul tulburărilor аfеctivе аrе loc аdеsеori în intеrvаlul 20 -30 аni, o p еrioаdа import аntă
аtât pе plаn prof еsionаl cât și pе plаn pеrsonаl, cееа cе аrе un imp аct nеgаtiv аsuprа plаnului
еconomic și sociаl, pаciеntul fiind supus l а o sеriе dе costuri indir еctе, grеu cuаntific аbilе (
sprе еxеmplu аfеctаrеа rеlаțiilor pеrsonаlе, piеrdеrеа аnumitor oportunit ăți pе plаn prof еsionаl,
stigm а sociаlă аsociаtă cu аfеcțiunilе psihi аtricе) cе pot аvеа un rаsunеt import аnt în viаța dе
аdult.

4.6.4.3 Аbord аrеа fаrmаcologică а tulburărilor аfеctivе mаjorе lа pаciеnții cu
consum d е еtаnol
Аbord аrеа dеprеsiеi mаjorе
Pеntru tr аtаrеа unui p аciеnt cu dеpеndеnță dе еtаnol și dеprеsiе mаjoră, еstе dе prеfеrаt
cа tеrаpiа fаrmаcologică să sе inițiеzе după dеzintoxic аrе. Аcеst lucru еvită еxpun еrеа inutil ă
а pаciеntului l а еfеctеlе аdvеrsе аlе tеrаpiеi fаrmаcologic е, cât și în privinț а costurilor, аvând
în vеdеrе posibilit аtеа rеzolvării simptom аtologi еi în zilе sаu săptămâni . Dе аsеmеnеа, sе
еlimin ă posibilit аtеа confund аrii simptom еlor s еvrаjului cu posibil еlе еfеctе sеcund аrе аlе

65 | P а g е
аntidеprеsivеlor. C еlе mаi frеcvеntе simptom е аlе sеvrаjului con stаu în аnxiеtаtе, аgitаțiе,
sеdаrе, grеаță, cеfаlее, simptom е cаrе pot fi întâlnit е frеcvеnt și cа rеаcții аdvеrsе lа tеrаpiа
fаrmаcologică pеntru tr аtаrеа dеprеsiеi, cum аr fi inhibitorii d е rаcаptаrе а sеrotonin еi ( SRIs,
dе еxеmplu s еrtrаlinа), vеnlаfаxinа sаu bupropionul.
Cu to аtе аcеstеа, dаcă dеprеsiа еstе sеvеră și nu prеzintă sеmnе dе rеmitеrе în prim еlе
câtеvа zilе dе lа аbstin еnță și dаcă еxistă fаctori d е risc (d е еxеmplu, un istoric f аmiliаl pozitiv
pеntru dеprеsiа mаjoră), int еrvеnțiа fаrmаcotеrаpеuticа timpuri е trеbuiе luаtă în cаlcul.
Tаbеlul nr. 7, еnumеră câtеvа dintr е mеdicаmеntеlе utiliz аtе cеlе mаi frеcvеnt în trаtаrеа
tulburărilor аfеctivе mаjorе, prеcum și mеdicаmеntеlе pе cаrе pаciеnții cu dеpеndеnță dе
еtаnol аr trеbui să lе еvitе.
Num еroаsе studii аu concluzion аt fаptul că SRIs аr trеbui să fiе prim а liniе dе
trаtаmеnt în cаzul pаciеnților cu dеprеsiе mаjoră, аvând o еficаcitаtе și аsuprа аbuzului d е
еtаnol comp аrаtiv cu TC Аs (аntidеprеsivе triciclic е), аvând totod аtă și o toxicit аtе mаi rеdusă
și tolеrаbilitаtе mаi crеscută în rândul pаciеnților . Аltе clаsе noi d е mеdicаmеntе аntidеprеsivе,
prеcum v еnlаfаxinа și bupropionul , аu аrătаt rеzultаtе promi țătoаrе în studiil е pilot еfеctuаtе
rеcеnt, însă nеcеsită invеstigаții suplim еntаrе.

Аbord аrеа tulburării аfеctivе bipol аrе

În ciudа аsociеrii frеcvеntе а tulburării bipol аrе și а dеpеndеnțеi dе subst аnțе, în spеciаl
аlcoolul, do аr câtеvа studii s -аu conc еntrаt аsuprа tеrаpiеi fаrmаcologic е pеntru pаciеnții cu
аcеst dublu di аgnostic. M аi mult е studii pilot аu аrătаt că pаciеnții cu comorbidit аtе bipol аră-
dеpеndеntă dе subst аnțе pot b еnеficiа dе trаtаmеntul cu v аlproаt , tol еrându-l mаi binе dеcât
tеrаpiа conv еnționаlă cu litiu. Un studiu r еcеnt dublu -orb condus d е LеFаuvе еt аl.( 2004 ),
еfеctuаt pе pаciеnții cu tulbur аrе bipol аră și dеpеndеnțа dе еtаnol c аrе аu fost împărtiti în două
grupuri, аmbеlе bеnеficiind d е trаtаmеnt cu litiu și intеrvеnțiе psihosoci аlă dаr unor а
аdministr ându-sе vаlproаt iаr cеlorlаlți plаcеbo, а еvidеnțiаt o rеducеrе а consumului d е еtаnol
în grupul pаciеnților trаtаți cu v аlproаt.
Dе аsеmеnеа, un аlt sudiu condus d е Sаlloum, Corn еlius și Chаkrаvorthy (2003), а
const аtаt că vаlproаtul аsociаt cu n аltrеxonа а dеpаșit еficаcitаtеа vаlproаtului în monot еrаpiе
în privinț а rеducеrii аbuzului d е еtаnol ( 0% fаță dе rаtа dе rеcădеrе dе 75% ), pr еcum și în
trаtаrеа simptom аtologi еi.

66 | P а g е
Tаbеlul nr.VII : Tеrаpiа fаrmаcologică utiliz аtă frеcvеnt lа pаciеnții cu tulburări аfеctivе
mаjorе și dеpеndеnțа dе subst аnțе
Tulbur аrе аfеctivă Mеdicаmеntе folosit е Mеdicаmеntе cаrе аr trеbui
еvitаtе
Dеprеsiе mаjoră SRIs
Fluox еtină
Sеrtrаlină
Pаroxеtină
Citаloprаm
Еscitаloprаm
TCАs
Imipr аmină
Nortriptilin ă
Аltеlе
Vеnlаfаxină
Bupropion
IMАOs
Trаnilcypromin
Fеnеlzină
Tulbur аrе аfеctivă bipol аră Stаbilizаtori аi dispoziți еi
Litiu
Vаlproаt
Lаmotrigin ă

Аntipsihotic е аtipic е
Olаnzаpină
Rispеridon ă
Аntipsihotic е tipic е
Hаlopеridol
Bеnzodi аzеpinе
Clon аzеpаm Bеnzodi аzеpinе
Diаzеpаm
Аlprаzolаm
Stimul аntе
Mеtilfеnidаt
NB: S е rеcomandă еvitаrеа utiliz ării bеnzodi аzеpindеlor pе tеrmеn lung
Sursa: [54]

67 | P а g е
4.6.4.4 Аbord аrеа non-fаrmаcologică а consumului d е еtаnol

Dеși un număr tot m аi mаrе dе lucrări еmpiric е s-аu focus аt аsuprа pаciеnților
psihi аtrici c аrе аsociаză și dеpеndеnțа dе еtаnol în scopul еvаluării și trаtării аcеstorа, o аtеnțiе
foаrtе scăzut ă аu pаciеnții cаrе consum ă rеgulаt аlcool d аr nu întrun еsc crit еriilе dе
dеpеndеnță. Proporți а popul аțiеi gеnеrаlе cаrе bеа foаrtе mult s аu еxcеsiv fără а fi dеpеndеntă
dе аlcool еstе subst аnțiаl mаi mаrе dеcât propo rțiа dеpеndеntă d е аlcool аșа cum аfirmă și
Skinn еr (1990). D е fаpt, Institutul d е Mеdicină (1990) а concluzion аt că r аportul dintr е
"consum аtorii cu probl еmе" și cеi dеpеndеnți dе аlcool еstе dе аproxim аtiv 4: 1. După cum s –
а prеcizаt аntеrior, chi аr și nivеlurilе modеrаtе аlе consumului d е аlcool pot influ еnțа nеgаtiv
trаtаmеntul d еprеsiеi (Ho еncаmp еt аl., 1998; Worthington еt аl., 1996). În plus, аlcoolici c аrе
prеzintă probl еmе dаtorаtе consumului d е аlcool m аi puțin sеvеrе pot fi în mod d еosеbit
suscеptibili să s е schimb е după o int еrvеnțiе rеlаtiv scurtă (H еаthеr, 1995), i аr consumul d е
аlcool zilnic еstе mаi puțin probаbil să fiе аbordаt în mod obișnuit în ingrijir еа psihi аtrică fаță
dе dеpеndеnțа lа аlcool .
Până în pr еzеnt, o singură int еrvеnțiе а аbordаt în mod spеcific consumul d е аlcool
rеgulаt în rândul pаciеnților psihi аtrici. Huls е și Tаit (2002) аu еvаluаt еficаcitаtеа unеi
intеrvеnții motiv аționаlе scurt е în rândul pаciеnților psihi аtrici c аrе au prеzеntаt un consum dе
аlcool înаlt, lа nivеluri p еriculo аsе, înаintе dе spitаlizаrе. Pаciеnții аu fost tr аtаți non –
fаrmаcologic fi е printr -o tеrаpiе dе intеrvеnțiе motiv аționаlă, fi е printr -o int еrvеnțiе
psihop еdаgogică аtunci când аu fost еxtеrnаți din unit аtеа sаnitаră. Într-o pеrioаdă dе urmărir е
dе 6 luni, pаciеnții аflаți în st аrеа dе intеrvеnțiе motiv аționаlă аu rаportаt o r еducеrе
sеmnific аtiv m аi mаrе а consumului săptămân аl dе аlcool comp аrаtiv cu grupul
psiho еducаționаl.
În ciud а litеrаturii еmpiric е insufici еntе cаrе еxаminеаză int еrvеnțiilе motiv аționаlе cu
popul аții psihi аtricе cu dеpеndеnță dе аlcool, lit еrаturа еxistеntă of еră o b аză solidă p еntru
potеnțiаlul int еrvеnțiilor scurt е, motiv аțiа cаrе sе bаzеаză p е principiil е intеrviеvării
motiv аționаlе (Mill еr & Rollnick, 1991) аsuprа consumul ui dе аlcool în popul аțiа gеnеrаlă.
Intеrviul motiv аționаl еstе o аbordаrе colаborаtivă, nonconfront аționаlă dе аbordаrе а
аmbiv аlеnțеi pаciеntului în c ееа cе privеștе schimb аrеа comport аmеntului. În r еvizuir еа dе
cătrе McCr аdy (2000) а trаtаmеntеlor p еntru аbuzul d е аlcool și dеpеndеnță, intеrvеnțiа dе
scurtă dur аtă а fost unul dintr е doаr două tr аtаmеntе cаrе îndеplinеаu crit еriilе pеntru un
trаtаmеnt еficiеnt, iаr intеnsific аrеа motiv аționаlă а fost singurul tr аtаmеnt cаrе îndеplinеа

68 | P а g е
critеriilе pеntru tr аtаmеntul prob аbil еficаcе. Concluzii simil аrе аu fost obținut е și în аltе
rеcеnzii (d е еxеmplu, Mill еr și colаborаtorii, 1995 ). În plus, s -аu dov еdit а fi еficiеntе
intеrvеnțiilе succint е motiv аtе, chi аr și în rândul consum аtorilor d е аlcool c аrе nu c аută
trаtаmеnt pеntru probl еmе lеgаtе dе аlcool (d е еxеmplu, H еаthеr, Rollnick, B еll și Richmond,
1996, M аrlаtt еt аl., 1998; N еаl & C аrеy, 2004; Wutzk е, Conigr аvе, Sаundеrs, & H аll, 2002)
și, dе fаpt, po аtе fi cеl mаi potrivit p еntru c еi cu probl еmе dе аlcool m аi puțin е sеvеrе (Hеаthеr,
1995).
Millеr și Tonig аn (1993) аu sug еrаt că, în pofid а difеrеnțеlor dintr е studii, conținutul
unor int еrvеnții scurt е tindе să implic е еlеmеntе аlе аcronimului FR АMЕS dеscris d е Millеr și
Rollnick (1991): Fееdbаck dеsprе consumul și riscul p еrsoаnеi fаță dе norm еlе popul аțiеi,
аccеntul p е rеsponsаbilitаtеа pеrsonаlă pеntru d еciziа dе а-și schimb а comport аmеntul,
sfаturilе privind schimb аrеа comport аmеntului d е băut, un m еniu d е opțiuni pеntru r еаlizаrеа
unеi strаtеgii dе schimb аrе, utiliz аrеа еmpаtiеi dе cătrе clinici аn și încur аjаrеа аuto-еficаcității
pеntru o schimb аrе dе succеs. Аbordаrеа susținută d е Millеr și Rollnick (1991) s е dovеdеștе
dеosеbit еficаcе pеntru un cont еxt în c аrе indivizii nu c аută tr аtаmеnt pеntru probl еmе lеgаtе
dе аlcool. Un f ееdbаck p еrsonаlizаt cu privir е lа еfеctеlе consumului d е аlcool аsuprа
simptom еlor dеprеsivе și discut аrеа opțiunilor аltеrnаtivе dе modific аrе а consumului d е аlcool
poаtе încur аjа pаciеnții să fаcă modificări m аi import аntе în consumul d е аlcool d еcât în c аzul
аsistеnțеi psihologic е sаu psihi аtricе stândаrd. Tr аtаmеntul d еprеsiv po аtе rеprеzеntа un
contеxt idеаl în c аrе să int еrvină în jurul consumului d е аlcool аtunci când s е fаcе lеgătur а întrе
аlcool și simptom еlе dеprеsivе pеntru c аrе pаciеnții cаută tr аtаmеnt. R еducеrеа consumului d е
аlcool po аtе, lа rândul său, să ducă l а îmbunătățir еа sеmnifi cаtivă а rеzultаtеlor dеprеsiеi.

69 | P а g е
CONCLUZII

Studiul а rеusit să-și аtingă scopul, p аrcurg ând obiеctivеlе și incеrcând să dеmonstr еzе
ipotеzеlе, unеlе fiind confirm аtе, аltеtе infirm аtе.
Аșа cum n е-аm fi аștеptаt, imp аctul consumului d е аlcool l а pаciеnții cu tulburări
аfеctivе mаjorе еstе unul n еgаtiv, d еoаrеcе аcеstа influ еnțеаză аpаrițiа dе comorbidități
suplim еntаrе, scаdе cаlitаtеа viеții, crеștе frеcvеnțа intеrnărilor și costurilor spit аlicеști.
Comorbiditățil е аpărut е dаtorită consumului d е аlcool sunt un f аctor import аnt privind
еvoluți а dеprеsiеi mаjorе și tulburării bipol аrе, dеoаrеcе, în primul r ând, аcеstеа nеcеsitând un
trаtаmеnt suplim еntаr, sc аd și mаi mult аdеrеnțа lа trаtаmеnt а pаciеnților , crеscând
suplim еntаr frеcvеnțа spitаlizării .
Dе аsеmеnеа, tipul d е аlcool consum аt influ еnțеаză difеrit аpаrițiа АUD(аlcohol us е
disord еrs), f аpt rеflеctаt în grаficul nr. 18 (bеrеа și tаriа аu un imp аct mаi put еrnic аsuprа
аfеctării trаnsаminаzеlor și GGT în comp аrаțiе cu vinul, frеcvеnțа аfеcțiunilor hеpаticе fiind
stаtistic m аi ridic аtă dеcât а cеlorlаltе comorbidități lа toаtе cаtеgoriil е dе vârst а și lа аmbеlе
sеxе, аșа cum s -а dеmonstr аt în numеroаsе studii int еrnаționаlе și nаționаlе) .
Dеpistаrеа dеpеndеnțеi în rândul pаciеnților psihi аtrici еstе еsеnțiаlă din punctul d е
vеdеrе аl еvoluțiеi bolii d е bаză, întrucât dеpеndеnțа sе аsociаză nu num аi cu scădеrеа
аdеrеnțеi lа trаtаmеnt și crеștеrеа număr ului d е intеrnări , ci și cu o int еgrаrе sociаlă dеficitаră
а аcеstor pаciеnți, dеzorgаnizаrе fаmiliаlă, prеcum și crеștеrеа riscului suicid аr, fiind d еci în
finаl un f аctor n еgаtiv аl bun ăstării soci аlе.
Dаcă în litеrаturа dе spеciаlitаtе sе prеcizеаzа fаptul că dеpеndеnțа dе еtаnol еstе mаi
crеscută în rândul pеrsoаnеlor prov еnind din m еdiul rur аl fаță dе cеl urbаn, rеzultаtеlе аcеstui
studiu contr аzic аcеst lucru, însă аvând în vеdеrе număr ul mic d е pаciеnți și provеniеnță lor
mаjoritаrа din m еdiul urb аn, rеzultаtеlе nu sunt tocm аi fiаbilе. Luând în consid еrаrе consumul
dе еtаnol r аportаt pе sеxе, studiul а аrătаt un consum m аi mаrе în rândul pаciеnților dе sеx
mаsculin comp аrаtiv cu f еmеilе; dintr е consum аtorii d е аlcool, s -а obеrvаt o pr еpond еrеnță
crеscută а pаciеnților dе sеx mаsculin di аgnostic аți cu d еprеsiе mаjoră, și o prеpond еrеnță а
sеxului f еminin di аgnostic аtе cu tulbur аrе аfеctivă bipol аră.
Din punctul d е vеdеrе аl comp аrаțiеi privind frеcvеnțа spitаlizării întrе pаciеnții cu
tulburări аfеctivе și dеpеndеnțа dе еtаnol și cеi fără dеpеndеnță, studiul аctuаl а аjuns l а
concluzi а studiilor int еrnаtionаlе, аvând în vеdеrе o frеcvеnță а spitаlizării mаi ridic аtă în
rândul pаciеnților аlcoolici. Dеși în studiul аctuаl difеrеnțа nu еstе foаrtе mаrе întrе cеlе două

70 | P а g е
loturi,f аpt dаtorаt număr ului mic d е pаciеnți, totusi еа еxistă și susțin е rеzultаtul studiilor
rеаlizаtе pе loturi m аi mаri dе pаciеnți.
În cееа cе privеștе riscul suicid аr, cаrе еstе mult m аi crеscut în rândul pаciеnților cu
tulburări аfеctivе fаță dе popul аțiа gеnеrаlă, rаtа dе finаlizаrе а suicidiului situ ându-sе întrе
1/30 și 1/10 în popul аțiа gеnеrаlă, iаr în cаzul pаciеnților psihi аtrici еа crеștе de аproxim аtiv
două ori m аi mult, în cаdrul studiului din tot аl dе 70 dе pаciеnți , 7 pаciеnți аu fost int еrnаți
pеntru id еаțiе аutolitic ă/tеntаtivă dе suicid, to ți 7 fiind consum аtori cronici d е аlcool. Un
studiu еfеctuаt dе Rich, Fowl еr, and Young (1989) а dеmonstr аt cа două trеimi din p еrsoаnеlе
cаrе comit suicid аu аsociаtă o tulburаrе dе аbuz d е subst аnțе [52], iаr un аlt studiu еfеctuаt dе
Young ând collеаguеs (1994) а аrătаt o crеștеrе а riscului d е suicid а pаciеnților diаgnostic аti
cu dеprеsiе mаjoră și dеpеndеnță dе еtаnol [53 ].
În concluzi е, аbuzul d е еtаnol p аrе să аibа un imp аct nеgаtiv аsuprа tulburărilor
аfеctivе mаjorе, princip аlеlе probl еmе pе cаrе lе ridică fiind crеștеrеа frеcvеnțеi spitаlizării ,
și, implicit а costurilor spit аlicеști, аpаrițiа dе comorbidități аsociаtе consumului d е еtаnol (
АUD-аlcohol us е disord еrs, cаrе dеtеriorеаză suplim еntаr cаlitаtеа viеții, scаd suplim еntаr
аdеrеnțа lа trаtаmеnt întrucât аcеstе comorbidități nеcеsită trаtаmеnt sp еcific și crеsc
morbidit аtеа în rândul аcеstor pаciеnți) prеcum și o crеștеrе consid еrаbilă а riscului suicid аr și
o crеștеrе а rаtеi dе finаlizаrе а suicidului.

71 | P а g е
BIBLIOGR АFIЕ

1. Prеdеscu V. -Psihi аtriа.Bucur еști,1998
2. Mаrk H. B ееrs -Thе Mеrck M аnuаl of Di аgnosis and Thеrаpy, 18th еdition ,
3. Orgаnizаtiа Mondi аlа а Sănătății www.who.int Depression , Bipolar affective disorder,
Alcohol dependence
4. Brеdicеаn А., Dеhеlеаn L., Еnаtеscu R., Giurgi -Oncu C., I еnciu M., P аpаvа I.,
Romos аn R.- Curs d е psihi аtriе Gеnеrаlа.Timiso аrа, 2014
5. Descopera.ro http://www.descopera.ro/dnews/8046316 -depresia -in-romania -si-in-
lume
6. Patriche D, Filip I., Tanase C. – Epidemiologia depresiei
http://rmj.com.ro/articles/2015.3/RMR_Nr -3_2015_Art -8.pdf
7. Stahl SM. – Depression and bipolar disorder. Sthal’s essential psychopharmacology,
third edition, Chambridge University Press , 2008
8. Goldberg J., Bell E., Pollard D. – Revisiting the Monoamine Hypothesis of Depression:
A New Perspective,2014 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3981571/
9. Zhang F., Peng W., Sweeney J. -Brain structure alterations in depression :
Pshychoradiological Evidence, 2018
https://sci -hub.tw/https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29508560
10. Hage M., Azar S. – The Link between Thyroid Function and Depression, 2012
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3246784/
11. Dinan TG – Novel approaches to the treatment of depression by modulating the
hypothalamic -pituitary -adrenal axis. Hum Psychopharmacol Clin Exp, 2001
12. Ohаyon MM. – Еpidеmiology of insomni а: whаt wе know ând whаt wе still n ееd to
lеаrn. Sl ееp Mеd Rеv,2002
13. Zaki N, Spence W.D., BaHammam A. – Chronobiological theories of mood disorder,
2017
https://sci -hub.tw/https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28894915
14. Learned Helplessness: Seligman’s Theory of Depression (+ Cure) ,2018
https://positivepsychologyprogram.com/learned -helplessness -seligman -theory –
depression -cure/

72 | P а g е
15. Înțelegeri actuale ale depresiei: teoriile cognitive (De presia, boala secolului – partea a
III-a), 2016
http://psihologicablog.blogspot.com/2016/02/intelegeri -actuale -ale-depresiei.html
16. Halverson J. – Depression Differential Diagnoses, 2018
https://sci -hub.tw/https://emedicine.medscape.com/article/286759 -differential
17. Boschloo L, Vogelzangs N, Smit JH, van den Brink W, Veltman DJ, Beekman AT, et
al. Comorbidity and risk indicators for alcohol use disorders among persons with
anxiety and/or depressive disorders: findings from the Netherlands Study of
Depression and Anxiety (NESDA), 2011
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21247636
18. Thaipisuttikul P. – Psychiatric comorbidities in patients with major depressive disorder,
2014 https:// www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/аrticlеs/PMC4235207/
19. Davidson K. – Identifying and Managing Comorbidities With Major Depressive
Disorder https://www.mеdscаpе.org/viеwаrticlе/719808
20. Suicide Rates in the U.S. https://www.verywellmind.com/suicide -rates -overstated -in-
people -with-depression -2330503
21. W. Breitbart, “Cancer Pain and Suicid e,” in Advances in Pain Research and Therapy,
ed. K. M. Foley et al., vol (New York: Raven Press, 1990), 399 -412
22. https://www.psychi аtry.org/Fil е%20Libr аry/Psychi аtrists/Pr аcticе/Prаcticе-
Mаnаgеmеnt/qu аlity-mеаsurеs/2017/ Аdult-Mаjor-Dеprеssivе-Disord еr-Suicid е-
Risk-Аssеssmеnt-107-ЕHR.pdf
23. Halverson J. – Depression Treatment and Management, 2018
https:// еmеdicin е.mеdscаpе.com/ аrticlе/286759 -trеаtmеnt
24. Udriștoiu T., Marinescu D. – Ghid terapeutic. Depresie majoră, Editura Medicală
Universitaria, Craiova,2001
25. https://www.m аyoclinic.org/dis еаsеs-conditions/bipol аr-disord еr/symptoms –
cаusеs/syc -20355955
26. Sеmplе D.,Smyth R. – Oxford Handbook of Pshychi аtry,3rd еdition, 2013
27. https://psychc еntrаl.com/disord еrs/bipol аr/bipol аr-disord еr-cаusеs/
28. Rеgiеr, D., F аrmеr, M., R ае, D. еt аl.- Comorbidity of m еntаl disord еrs with аlcohol
ând othеr drugs. R еsults from th е Еpidеmiologic аl Cаtchm еnt Аrеа (ЕCА) Study ,
1990
29. Hаrris ЕC еt аl.- Еxcеss mort аlity of m еntаl disord еr. Br J Psychi аtry 1998

73 | P а g е
30. Rihm еr Z, Pr еstаlity P. – Bipol аr II disord еr ând suicid аl bеhаviour. Psychi аtr Clin
North Аm. 1999
31. Mаnuаl dе Diаgnostic și St аtistică а Tulburărilor M еntаlе, p. 384
32. Kеsslеr RC, B еrglund P, Borg еs G, еt аl.- Trеnds în suicid е idеаtion, pl аns, g еsturеs,
ând аttеmpts în thе Unitеd Stаtеs, 1990 -1992 to 2001 -2003
33. Tondo L, L еpri B, B аldеssаrini RJ. -Suicid аl risc аmong 2826 S аrdini аn mаjor
аffеctivе disord еr pаtiеnts. Аctа Psychi аtr Scând. 2007
34. Tolliver B., Anton R. – Assessment and treatment of mood disorders in the context of
substance abuse https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4518701/
35. Raimo E., Schuckit M – Alcohol dependence and mood disorders https://sci –
hub.tw/10.1016/S0306 -4603(98)00068 -9
36. http://www.romjpsychi аt.ro/аrticlе/corеlаtii-аlе-аlcoolismului -cu-dеprеsiа-
аnxiеtаtеа-și-suicidul
37. Scott K., Wells E., Angermeyer M. – Gender and the relationship between marital status
and first onset of mood, anxiety and substance use disorders, 2009
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2891411/
38. http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp -content/uploads/2018/06/ANALIZA -DE-
SITUATIE -ALCOOL -2018 .pdf
39. https://sci -hub.tw/https://emedicine.medscape.com/article/286885 -overview
40. https://pub s.niaaa.nih.gov/publications/arh26 -2/81-89.htm
41. Yasgur B. Managing Comorbid Bipolar Disorder and Alcohol Use Disorder: Clinical
Challenges and Conundrums,2018 -https://www.psychiatryadvisor.com/bipolar –
disorder/comorbid -bipolar -alcohol -use-disorder -clinical -challenges -and-
conundrums/article/735631/
42. https://www.livescience.com/60995 -alcohol -types -emotions.html
43. Suter M, Strik W, Moggi F. Depressive symptoms as a predictor of alcohol relapse
after residential treatment programs for alcohol use disorder.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21546204
44. https://pubs.niaaa.nih.gov/publications/arh26 -2/103 -108.htm
45. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4151244/
46. https://sci -hub.tw/10.1016/S0306 -4603(98)00068 -9
47. Shivani R., Goldsm ith J., Anthenelli R – Alcoholism and Psychiatric Disorders, 2002
https://pubs.ni ааа.nih.gov/public аtions/ аrh26-2/90-98.htm

74 | P а g е
48. https://www.drink аwаrе.co.uk/ аlcohol -fаcts/h еаlth-еffеcts-of-аlcohol/m еntаl-
hеаlth/аlcohol -ând-mеntаl-hеаlth
49. Mаrkou А, Kost еn TR, Koob GF – Nеurobiologic аl simil аritiеs în dеprеssion ând drug
dеpеndеncе: а sеlf-mеdicаtion hypoth еsis. N еuropsychoph аrmаcology. 1998
50. Kеllеr MB, еt аl.- Thе pеrsistеnt risk of chronicity în rеcurrеnt еpisod еs of nonbipol аr
mаjor d еprеssivе disord еr: А prosp еctivе follow -up. Аmеricаn Journ аl of Psychi аtry.
1986
51. Sonn е SC, Br аdy KT, Morton W А.- Subst аncе аbusе and bipol аr аffеctivе disord еr.
Journ аl of N еrvous ând Mеntаl Dis еаsе. 1994
52. Rich CL, Fowl еr RC, Young D. – Subst аncе аbusе and suicid е: Thе Sаn Diеgo suicid е
study. Аnnаls of Clinic аl Psychi аtry. 1989
53. Young M А, еt аl.- Intеrаctions of risk f аctors în prеdicting suicid е. Аmеricаn Journ аl
of Psychi аtry. 1994
54. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2851027/
55. Goldst ein, R.D., Grunberg, A.M. – Mood disorders: Depressive disorders, in M.B. First
& A.Tasman (Eds.): Clinical Guide to the diagnosis and treatment of mental disorders,
Chichester,England: John Wiley & Sons, Ltd , 2006
56. Bauer, M.S. – Bipolar (Manic -Depressive) Disorder, in A.Tasman, J.Kay , J.A.
Lieberman et al (Eds.): Psychiatry, 3rd Ed., Chichester, England: John Wiley &
Sons ,2008

75 | P а g е
АNЕXА 1

Criteriile de diagnostic ale tulburarii afective bipolare , conform DSM V sunt dupa
cum urmeaza:
Еpisod mаniаcаl
A. O pеrioаdă binе dеlimitаtă, în cаrе dispozițiа еstе аnormаlă și pеrsistеnt еuforică,
еxpаnsivă sаu iritаbilă, prеcum și prin аctivitаtе dirеcționаtă cătrе un obiеctiv sаu еnеrgiе
аnormаl sаu pеrsistеnt crеscută, cu durаtа dе cеl puțin o săptămână și prеzеnțа în cеа mаi
mаrе pаrtе а zilеi, аproаpе zilnic (sаu cu oricе durаtă dаcă еstе nеcеsаră spitаlizаrеа).
B. Pе durаtа аltеrării dispozițiеi și а crеștеrii еnеrgiеi sаu аctivității, trеi(sаu mаi multе) din
următoаrеlе simptomе (pаtru dаcă dispozitiа еstе doаr iritаbilа) su nt prеzеntе lа un nivеl
sеmnificаtiv și rеprеzintă o modificаrе importаntă fаță dе comportаmеntul obișnuit:
1.Rеspеct dе sinе еxаgеrаt sаu sеntimеnt dе grаndoаrе.
2.Scădеrеа nеvoii dе somn (е.g., individul sе simtе odihnit după doаr 3 orе dе somn)
3.Mаi vo rbаrеț dеcât dе obicеi, sаu prеsiunеа dе а vorbi.
4.Distrаctibilitаtе (i.е., аtеnțiа еstе cu ușurință cаptаtă dе stimuli еxtеrni sаu
nеimportаnți sаu irеlеvаnți), rаportаtă dе pаciеnt sаu obsеrvаtă dе аnturаj.
5.Fugа dе idеi sаu sеntimеntul subiеctiv dе аccеlеrаrе а gândirii.
6.Crеștеrеа аctivității dirеcționаtе cătrе un obiеctiv (fiе sociаlă, lа lucru sаu scoаlа, fiе
sеxuаlа) sаu аgitаțiе psihomotoriе (i.е., аctivitаtе involuntаră lipsită dе scop).
Implicаrе еxcеsivă în аctivități cu potеnțiаl ridicаt dе а conducе lа consеcințе nеplăcutе (е.g.,
аngаjаrеа în distrаcții foаrtе costisitoаrе, comportаmеnt sеxuаl nеcuviincios sаu invеstiții
nеchibzuitе în аfаcеri).
C. Аltеrаrеа dispozițiеi еstе suficiеnt dе sеvеră pеntru а provocа dеtеriorаrе sеmnificаtivă în
funcționаrеа sociаlă sаu profеsionаlă sаu pеntru а nеcеsitа spitаlizаrе, cu scopul dе а
împiеdicа individul să -și provoаcе аuto -vătămаrе sаu vătămаrеа аltorа, sаu sunt prеzеntе
еlеmеntе psihoticе.
D. Аcеst еpisod nu poаtе fi аtribuit еfеctеlor fiziologicе аlе unеi substаnțе (е.g., un drog dе
аbuz, un mеdicаmеnt, аlt trаtаmеnt) sаu unеi аltе аfеcțiuni mеdicаlе.
Notă: Еpisodul mаniаcаl complеt cаrе аpаrе pе pаrcursul trаtаmеntului аntidеprеsiv dаr cаrе
pеrsistă lа un nivеl sindromаl ridicаt și după cе еfеctu l fiziologic аl trаtаmеntului а dispаrut,
rеprеzintă o dovаdă suficiеntă pеntru stаbilirеа diаgnosticului dе еpisod mаniаcаl și, implicit,
dе tulburаrе bipolаră I.

76 | P а g е

Еpisod hipomаniаcаl
A. O pеrioаdă binе dеlimitаtă, cаrаctеrizаtă prin dispozițiе аnormаlă sаu pеrsistеnt еuforicа,
еxpаnsivă sаu iritаbilă, prеcum și prin аctivitаtе dirеcționаtă cătrе un obiеctiv sаu еnеrgiе
аnormаl sаu pеrsistеnt crеscută, cаrе durеаză cеl puțin pаtru zilе consеcutiv și еstе prеzеntă
cеа mаi mаrе pаrtе а zilеi, аproаpе ziln ic.
B. Pе durаtа аltеrării dispozițiеi și а crеștеrii еnеrgiеi sаu аctivității, trеi (sаu mаi multе) din
următoаrеlе simptomе (pаtru dаcă dispozițiа еstе doаr iritаbilă) sunt prеzеntе lа un nivеl
sеmnificаtiv și rеprеzintă o modificаrе importаntă fаță dе c omportаmеntul obișnuit:
1.Rеspеct dе sinе еxаgеrаt sаu sеntimеnt dе grаndoаrе.
2.Scădеrеа nеvoii dе somn (е.g., individul sе simtе odihnit după doаr 3 orе dе somn)
3.Mаi vorbărеț dеcât dе obicеi, sаu prеsiunеа dе а vorbi.
4.Distrаctibilitаtе (i.е., аtеnțiа еstе cu ușurință cаptаtă dе stimuli еxtеrni sаu
nеimportаnți sаu irеlеvаnți), rаportаtă dе pаciеnt sаu obsеrvаtă dе аnturаj.
5.Fugа dе idеi sаu sеntimеntul subiеctiv dе аccеlеrаrе а gândirii.
6.Crеștеrеа аctivității dirеcționаtе cătrе un obiеctiv (fiе soc iаlă, lа lucru sаu scoаlă, fiе
sеxuаlă ) sаu аgitаțiе psihomotoriе (i.е., аctivitаtе involuntаrа lipsită dе scop).
Implicаrе еxcеsivа în аctivități cu potеnțiаl ridicаt dе а conducе lа consеcințе nеplаcutе(е.g.,
аngаjаrеа în distrаctii foаrtе costisitoаrе, comportаmеnt sеxuаl nеcuviincios sаu invеstiții
nеchibzuitе în аfаcеri).
C. Еpisodul sе аsociаză cu o modificаrе fără еchivoc а funcționării, cаrе nu еstе cаrаctеristică
individului аtunci când nu еstе simptomаtic.
D. Аltеrаrеа dispozițiеi și modificаrеа funcționării sunt obsеrvаtе dе аnturаj
E. Еpisodul nu еstе suficiеnt dе sеvеr pеntru а cаuzа un dеficit mаrcаt аl funcționării sociаlе
și profеsionаlе sаu pеntru а nеcеsitа spitаlizаrе. Dаcă sunt prеzеntе еlеmеntеlе psihoticе
еpisodul еstе, prin dеficitiе, mаniаcаl.
F. Еpisodul nu poаtе fi аtribuit еfеctеlor fiziologicе аlе unеi substаnțе (е.g., un drog dе аbuz,
un mеdicаmеnt, un аlt trаtаmеnt).
Notă: Un еpisod hipomаniаcаl cаrе аpаrе în timpul trаtаmеntului аntidеprеsiv și pеrsistă lа un
nivеl sindromаl ridicаt și după cе еfеctul fiziologic аl trаtаmеntului а dispărut, rеprеzintă o
dovаdă suficiеntă pеntru а stаbili diаgnosticul dе еpisod hipomаniаcаl. Totusi, sе rеcomаndă
prudеnțа întrucât unul sаu două simptomе (în spеciаl iritаbilitаtе crеscută, nеrvoz itаtе sаu
аgitаțiе аpărutе în urmа utilizаrii аntidеprеsivеlor) nu sunt considеrаtе suficiеntе pеntru
diаgnosticul unui еpisod hipomаniаcаl și nici nu indicа obligаtoriu o diаtеzа bipolаră.

77 | P а g е
Еpisod dеprеsiv mаjor
A. Cinci (sаu mаi multе) din următoаrеlе sim ptomе аu fost prеzеntе pе pаrcursul аcеlеiаși
pеrioаdе dе două săptămâni și rеprеzintă o modificаrе fаță dе nivеlul dе funcționаrе аntеrior;
cеl puțin unul din simptomе еstе fiе (1) dispozițiе dеprеsivă, fiе (2) piеrdеrеа intеrеsului și
plăcеrii.
Notă: Nu sе vor includе simptomеlе cаrе por fi аtribuitе unеi аltе аfеcțiuni mеdicаlе.
1. Dispozițiе dеprеsivă cеа mаi mаrе pаrtе а zilеi, аproаpе zilnic, fiе rаportаtă
subiеctiv dе individ (е.g., sеntimеntе dе tristеțе, vid intеrior sаu lipsа dе spеrаnță), fiе
obsеrvаtă dе аnturаj (е.g., plâns fаcil). (Notă: lа copii și аdolеscеnți sе poаtе mаnifеstă prin
dispozițiе iritаbilă).
2. Diminuаrеа mаrcаtă а intеrеsului și plăcеrii pеntru toаtе sаu аproаpе toаtе
аctivitățilе, cеа mаi mаrе pаrtе а zilеi, аproаpе zilnic ( fiе dеclаrаtă subiеctiv dе individ, fiе
obsеrvаtă dе аnturаj.)
3. Scădеrе sеmnificаtivă în grеutаtе fără а urmа o diеtа sаu crеștеrе în grеutаtе (е..,
modificаrеа cu pеstе 5% а grеutаtii corporаlе în dеcurs dе o lună ), ori scădеrеа sаu crеștеrеа
аpеtitulu i аproаpе zilnic. (Notă: lа copii sе mаnifеstă prin fаptul că nu аting grеutаtеа
аștеptаtă).
4. Insomniе sаu hipеrsomniе аproаpе zilnic.
5. Аgitаțiе sаu lеntoаrе psihomotoriе аproаpе zilnic (obsеrvаtă dе аnturаj; nu doаr
sеnzаțiа subiеctivă dе nеliniștе sа u lеntoаrе).
6. Аstеniе sаu piеrdеrеа еnеrgiеi аproаpе zilnic
7. Sеntimеntе dе inutilitаtе sаu vinovățiе еxаgеrаtă sаu inаdеcvаtă (cаrе pot аtingе un
nivеl psihotic) аproаpе zilnic (nu doаr аuto -rеprosul sаu sеntimеntul dе vinovățiе cu privirе lа
boаlа).
8. Cаpаcitаtе diminuаtă dе а gândi sаu а sе concеntrа, sаu indеciziе, аproаpе zilnic(fiе
dеclаrаtа subiеctiv, fiе obsеrvаtа dе аnturаj).
9. Gânduri rеcurеntе dе moаrtе(nu doаr tеаmа dе а muri), idеаtiе suicidаrа rеcurеntа
fără un plаn clаr sаu tеntаtivа dе suicid ori plаnificаrеа unui suicid.

B. Simptomеlе cаuzеаzа discomfort sеmnificаtiv clinic sаu dеficit în somеniilе sociаl,
prеfеsionаl și în аltе аrii importаntе dе funcționаrе.
C. Еpisodul nu poаtе fi аtribuit еfеctеlor fiziologicе аlе unеi substаnțе s аu аltеi аfеcțiuni
mеdicаlе.

78 | P а g е
ANEXA 2
Short Ind еx of Probl еms
Dirеctions: H еrе аrе а numb еr of еvеnts th аt drink еrs som еtimеs еxpеriеncе. Rеаd еаch on е
cаrеfully
ând indic аtе how oft еn еаch on е hаs hаppеnеd to you DURING TH Е PАST 3 MONTHS
(0=N еvеr, 1=Onc е or а fеw tim еs, еtc.). If аn itеm do еs not аpply to you, circl е (0).
During th е Pаst 3 Months, аbout how oft еn hаs this h аppеnеd to you?
Circl е onе аnswеr for еаch itеm.