-București 2017 – ROMÂNIA [620147]

-București 2017 – ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE UNI VERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE
„Carol I”

Facultatea de securitate și apărare
Departamentul Management Militar și de Pregătire a Personalului Didactic

OPREA Vlad -George

Programul de studii universitare de maste r
Managementul programelor și proiectelor

Influența Crizei Financiare asupra
managementului proiectului din
România.

Conducător de disertație
Colonel, Prof. Doc. Mirela PUȘCAȘU

2
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 4
CAPITOLUL 1. CRIZA FINANCIARĂ, EVOLUȚIE SI URMĂRI ………………………….. …………………….. 6
1.1 CAUZELE APARIȚIEI ȘOCURILOR ECONOMICE ………………………….. ………………………….. 7
CRIZELE BANCARE ( PANICA BANCARA) ………………………….. ………………………….. …………….. 8
CRIZA VALUTARĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 8
BULA SPECULATIVĂ URMATĂ DE PRĂBUȘIRE A TOTALĂ A ACTIVELOR ………………….. 8
CRIZELE FINANCIARE INTERNAȚIONALE ………………………….. ………………………….. ……………. 9
CRIZA FINANCIARĂ GLOBALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 9
1.2 ROMÂNIA ÎNTRE TRECUT ȘI PREZENT ………………………….. ………………………….. ………….. 10
CAPITOLUL 2. MANAGEMENTUL PROIECTELOR IN ROMANIA ………………………….. …………….. 14
2.1 FACTORII SUCCESU LUI MANAGEMENTULUI DE PROIECT. ………………………….. ……… 17
2.2 CASH COWS SUNT DEOSEBIT DE IMPORTANTE. ………………………….. ………………………. 18
2.3 MULTE REZULTATE INCERTE. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 19
2.4 SCENARIILE POSIBILE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 20
2.5 ROLUL CUNOAȘTERII ÎN PERIOADE DE CRIZĂ: ………………………….. ………………………… 21
2.6 COMBATEREA CRIZEI ECONOMICE ROMÂNEȘTI ………………………….. ……………………… 23
CAPITOLUL 3. ANALIZA SOCIO ECONOMICĂ A REGIUNII SUD MUNTENIA. STUDIU DE CAZ
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 26
3.1 LOCALIZAREA DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC A REGIUNII SUD MUNTENIA 26
3.2 REGIUNILE DI N ROMÂNIA ÎN CADRUL CONTEXTULUI EUROPEAN …………………….. 27
3.3 ANALIZA REGIONALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 28
PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI AI REGIUNII SUD MUNTENIA. …………. 29
SECTORUL SERVICIILOR. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 30
3.4 AȘEZĂRILE ÎN CADRUL REGIUNII SUD MUNTENIA ………………………….. ………………….. 31
3.5 EVOLUȚIA DEMOGRAFICĂ ÎN CADRUL REGIUNII SUD MUNTENIA …………………….. 32
STRUCTURA AȘEZĂRILOR URBANE ………………………….. ………………………….. …………………… 32
3.6 STRUCTURA AȘEZĂRILOR RURALE ………………………….. ………………………….. ………………. 34

3
3.7 POLI DE CREȘTERE ȘI DEZVOLTARE A REGIUNII SUD MUNTENIA ………………………. 37
POLUL DE CREȘTERE PLOIEȘTI ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 37
POLUL DE DEZVOLTARE PITEȘTI ………………………….. ………………………….. ……………………….. 38
3.8 NIVELUL DE TRAI, GRADUL DE SĂRĂCIE ÎN REGIUNEA SUD MUNTENIA …………… 38
3.9 INFRASTRUCTURA ÎN REGIUNEA SUD MUNTENIA ………………………….. …………………… 42
INFRASTRUCTURA TRANSPORTULUI RUTIER. ………………………….. ………………………….. ….. 42
CAPITOLUL 4. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE REGIONALĂ PENTRU
REGIUNEA SUD MUNTENIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 45
OBIECTIVUL STRATEGIC 1: Consolidarea economiei prin crearea parteneriatelor economice intra –
județene. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 46
OBIECTIVUL SPECIFIC 1.1: Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii locale și regionale ……. 46
OBIECTIVUL SPECIFIC 1.2: Susținerea partenerilor economici de către sistemul administrativ local
si regional ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 48
OBIEC TIVUL STRATEGIC 2: Creșterea economiei prin aportul adus de către serviciile turistice 49
OBIECTIVUL STRATEGIC 3: Creșterea gradului de productivitate si calitate a sectorului
agroalimentar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 52
OBIECTIVUL STRATEGIC 4: Educarea si valorificarea capitalului uman pentru stimularea
activităților antreprenoriale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 53
OBIECTIVUL S TRATEGIC 5: Creșterea gradului de calitate a vieții pentru locuitorii regiunii ….. 55
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 59
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 61
LISĂ DE FIGURI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 63
LISTĂ DE TABELE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 64

4
INTRODUCERE

Privind în istorie, proliferarea omului a fost strict legată de evoluția sa pe plan economic ș i
social.
Încă din antichitate , Imperiul Roman a putut dezvolta o armată deosebit de puternică și
antrenată î n arta războiului , cucerind rând pe râ nd toate statele vecine , cu scopul acaparării minelor
de metale prețioase cât și dominării sectorului agroalimentar.
Imperiu l s-a putut forma numai datorită unei armate bine antrenate și echipate , dar
elementul care a stat la baza f ormării acesteia fiind solda primită de fiecare legionar.
Astfel, după cucerirea Daciei, Imperiul Roma n a prosperat încă două secole, dar odată cu
terminarea rezerv elor economice, imperiul s -a prăbușit, trăgâ nd după el tot continentul European.
Această perioadă a fost cunoscută ca Evul Mediu Întunecat , o perioadă violentă, unde toate
cunoștințele acumulate în secole au dispă rut.
Această perioadă a durat 600 de ani, dar situația materială cât ș i nivelul tehnologic nu a
înregistrat progrese simțitoare .
Putem spune că , prima economie modernă a luat naștere odată cu apariția imperiilor
coloniale î n secolul XVI, unde st ate precum Marea Britanie, Franța, Portugalia și Spania vor
deveni extrem de prospere din comercializarea unor noi mărfuri și produse din Lumea Nouă .
Imperiile c oloniale ș i-au continuat prosperit atea timp de 4 secole, concurența dintre ele
generând o revoluție industrială, stabilind un standard în producți e, astfel generând o tranziție a
economiei de la cea agrară la cea industrială .
Acesta prosperitate nu a durat foarte mult, deoarece compl exitatea noilor forme de
producț ie a generat după sine o e conomie foarte diferită de cea antecedentă .
Situaț ii economice deosebite au tot existat pe parcursul secolelor, dar cea mai gravă a fost
generată de marele CRAH de pe Wall Street de la finele lun ii octombrie 1929, unde Economia
Americană a căzut, generând după sine un tsunami î n toate statele lumii.
Acesta criză a fost una de durată, efectele ei generând cel de Al Doilea Război Mondial cât
și tragediile ce au urmat.
Refacerea economiei a dur at 20 de ani, ea fiind redresată odată cu procesele de
reconstrucț ie a Europei.

5
Din păcate , omenirea nu a învățat din propriile greșeli, astfel la î nceputul lunii noiembrie
2008, b ursa a suferit din nou pe Wall Street , efectele ei fiind devastatoare.
În cele ce urmează, am să vă prezint efectele crizei economice care au planat evoluția
economiei de Piață în Româ nia, precum ș i a proiectelor care sta u la baza principalelor instituții și
finanță rii acestora.

6
CAPITOLUL 1 . CRIZA FINANCIARĂ, EVOLUȚIE SI URMĂRI

Pentru a înțelege mai bine șocurile economice prezente, este nec esar să aruncă m o pri vire
la evenimentele petrecute î n antichitate, pentru a înțelege într-un mod profu nd caracteristicile
principale ș i modul lor de formare.
Termenul de criză economică este relativ nou, el fiind asociat economiei de piață , dar dacă
ne ui tăm î n trecut, criza mai este asemănată cu dezastre .
Un exemplu notoriu , este descris î n vechiul Testament, profețiile lui Joseph, care prevedea
un ciclu de 7 ani de bunăstare urmată de o altă perioadă de criză agricolă pentru Egipt.
În prezent , în cadrul economiei de piață , datele economice au putu t fii observate ș i
îndosariate , mai târziu fiind raționalizate pentru a putea fii înțelese fluctuațiile economiei.
Cele mai importante teorii economice legate de periodicitatea economiei au fost pentru
prima dată dezbătute la sfârșitul secolului XIX, unde importanți teoreticieni precum Kondratiev
au descri s etapizarea economiei de piață conform “Figură 1. Ciclicitatea șocurilor financiare” .
1
Figură 1. Ciclicitatea ș ocurilor financiare
Astfel, apariția Primului Război Mondial a pavat drumul spre marea depresiune din anul
1929, prin activitățile economice industriale preluate de către marile corporații pentru producerea
de armament .
Aceste practici au dus la dezvoltare tehnologică militară cât și la producții record, dar după
trecerea perioadei de conflagrație , corporațiile au trebuit să se axeze pe activități comerciale
destinate uzului civil.

1 Kondratiev cycles Source: Schweitzer, A. (2008). Economic cycles – is there a parallel with the 1929 crisis? HVG,
Vol. 44. accesat la data de 0 3.02.2017 -ora 14:30

7
Astfel activitățile comerciale ale întreprinderilor care s -au generalizat după terminarea
războiul ui prin producerea de noi bunuri economice, fără a ține seama de veniturile înregistrate pe
cap de locuitor , au condus spre renumitele cazuri de supraproducție nevandabilă .
Din nefericire, economia de piața prezintă foarte multe riscuri din punct de veder e
financiar, mari dezechilibre economice putându -și face apariția în orice moment după cum
urmează .

1.1 CAUZELE APARIȚIEI ȘOCURILOR ECONOMICE
Șocul economic denumit de către populație ca și Criza Financiară , este un fenomen care a
luat naștere odată cu apariția economiei de piață , evoluând în paralel cu aceasta, neținând cont de
forma sau fond ul acesteia .
Criza exprimă gradul de dificultate prin care o economie națională sau mondială suferă la
un moment dat, producând o stagnare sau o imobilizare a activi tăților de natură economică .
Apariția ei este generată de lipsa echilibrelor macroeconomice precum producția ,
consumul, cererea ș i oferta, nivelul preturilor, puterea de cumpărare a cetățenilor .
Aceste crize exprimă de cele mai multe ori deficite ale buget elor de stat. Apariția lor este
generată de situații complexe precum :
 încasarea de sume infime a bugetelor de stat, î n urma colectării taxelor naționale ;
 lipsa unui sistem fiscal adecvat ;
 penuria resurselor vitale populației ;
 purtarea de conflicte armate (război );
 cheltuieli exagerate pentru anumite ramuri ale economiei care n u aduc beneficii pe termen
lung;
 investiții nerentabile.
În perioada contemporană , aceste situații complexe, sunt capabile să genereze sau chiar să
frâneze puternic o economie aflată î n ascensiune. Acest soc este perceput de către populație cât și
de organismele statale ca o situație unică , însă analizând factorii care duc la aceste situații
nefavorabile, descoperim că există mai multe tipuri de șocuri economice precum:

8
CRIZELE BANCA RE ( PANICA BANCARĂ )
Aceste situații devin reale în momentul î n care o banca suferă din cauza ridicării capitalului
monetar de către clienți într-un număr foarte mare, ceea ce conduce la epuizarea rezervelor
bancare . Aceasta situație a avut loc î n Statele Unite în anul 1931, când foarte mulți clienți și-au
retras depozitele din Banca Centrală a Statelor Unite.

CRIZA VALUTARĂ
Definită și ca deprecierea valutară, aceasta are loc atunci când moneda națională suferă o
devalorizare sau o creștere puternică în rap ort cu alte valute.
Un exemplu potrivit pentru acest ș oc este dat de Criza Francului Elvețian din Europa de Est,
moment care a generat o panică î n rândul Comunității Europene din pricina aprecierii cu peste 150
% a monedei Elvețiene în Raport cu a lte valut e, conform „Figură 2. Evoluția francului elvețian” .
2
Figură 2. Evoluția Francului Elvețian

BULA SPECULATIVĂ URMATĂ DE PRĂBUȘIREA TOTALĂ A ACTIVELOR
Bula speculativă apare deseori î n rândul activelor supraevaluate de către invest itori prin
răscumpărarea lor la un preț nereal, crescâ ndu-le astfel valoarea printr -o evaluare deficitară bazată
doar pe așteptări din viitor.

2 Curs Franc elvetian – Leu : http://www.expertulbanilor.ro/curs -valutar -grafic . accesat la data de 09.06.2017 – 12 :55.

9
Această situație este cunoscută î n prezent ca ș i marele Crah de pe Wall Street din anul
1929, unde activele au at ins un maxim absolut, ca apoi să scadă vertiginos din cauza
supraproducției , cât și a valorilor nereale înregistrate de active .

CRIZELE FINANCIARE INTERNAȚIONALE
Aceste situații sunt denumite ca incapacitatea de plată a datoriilor suverane.
De cele mai m ulte ori o țară care menține prin pârghii economice cursul valutar stabil,
întâmpină o devalorizare a monedei naționale din cauza deficitului valutar cauzat de lipsa
încrederii investitorilor, câ t si vânzarea accelerată a activelor la un preț sub cel al piețe .

CRIZA FINANCIARĂ GLOBALĂ
Scăderea accentuată a Produsului Intern Brut, pentru o perioadă de cel puțin două trimestre
financiare , este denumită de regulă recesiune.
O recesiune îndelungată sau severă este denumită Criză financiară. Efectele acestui șoc
sunt deosebit de grave, deoarece antrenează o serie de factori cu un puternic impact economic
asupra economiei naționale cât și globale precum :
 căderea indicilor bursieri ;
 scăderea valorii activelor ;
 colapsul sistemelor de vânzare cumpărare ;
 cazurile de supraproducție nevandabilă .
Acești factori contribuie la o acțiune imediată a agenților economici pentru a supraviețui
ca unitate economică, primele mă suri fiind concedierea angajaților aflați în procesul de producție
cât și angajaților din unitate, tre cerea unității economice în stadiul de insolvență pentru acoperirea
pierderilor cauzate de lipsa vânzării produselor.
O asemenea criză a luat naștere în anul 1929, cunoscută ca și marele Crah De pe Wall
Street , care s -a propagat rapid î n toa tă lumea, dator ită relațiilor comerciale prestate de către Statele
Unite ale Americii î n toate colturile lumii.
Această criză a dărmat sistemele de guvernământ în toate statele Europene , criza fiind cu
adevărat învinsă în 1950 în urma aplicării unor programe ample de reconstrucție după război , în
Europa fiind aplicat planul Marshall începând cu anul 1947 care a susținut pe plan economico –
social atât statele învinse cât și câștigătoare a războiului mondial.

10
În Statele Unite, economia a suferit o creștere excepțională atât datorită câștigării
Războiului Mondial , cât și datorită mijloacelor de producție excepț ionale. Prin ajutorul oferit de
către Statele Unite ale Americi , statele europene au început să-și refacă economia, Marea Britanie
fiind ultim ul stat care a revenit la PIB de dinainte de 1929, î n Europa, astfel renunțând și la
programele de austeritate impuse populației .
Criza economică nu a evitat și ț ara noastră , care a fost de asemenea afectată profund în
perioada anilor ‘30 , prin stoparea activităților industriale da torită cazurilor de supraproducție
nevandabilă .
În această perioadă neagră , Româ nia a fost profund afectată pe plan economic ș i social,
situația fiind următoarea .

1.2 ROMÂNIA ÎNTRE TRECUT ȘI PREZENT
Analizând perioada premergătoare Primelor Războaie Mond iale, economia mondială a
cunoscut o creștere exponențială , astfel apărând primele state deținătoare a statutul ui de
„superputere ”.
Datorită Primului Război Mondial , foarte multe state europene cât ș i Statele Unite, au
cunoscut o contractare puternică a economiei, traducând -se prin creșterea preturilor de consum cât
și prin apariția fenomenelor de supraproducție .
Astfel , a luat naștere prima criză mondia lă majoră, cunoscută sub numele de marele Crah
din 1929 , care a avut efecte negative pe tot cuprinsul ec onomiei globale generând o rată a
șomajului fără precedent.
Această Criză a generat concedieri în masa î n rândul populației , a condus la desființarea
marilor corporații industriale, stagnarea importurile și exporturilor, criza î n cadrul administrațiilor
datorită lipsei de personal, incapacitatea de plată a datoriilor, scăderea valorii de cumpărare a
monedei naționale .
Efectele acestei situații grave s -au răspândit și au produs germenii regimurilor totalitare,
care au profitat de criza șomajului , ridicând economiile naționale prin intermediul producerii de
armament .
Efectele acestei crize au fost stopate mult prea târziu , omenirea trecând printr -un război
sângeros , care a avut la bază acumularea de resurse economice ș i strategice.

11
În Româ nia, efectele crizei din anul 1929 au avut un puternic imp act economic care s -a
propagat ș i asupra modului de guvernare al ță rii.
Datorită situației internaționale și a crizei generată de ascensiunea rapidă a șomajului ,
Regele Carol al II -lea a desființat partidele politice ș i a abolit constituția din anul 1923, astfel
Româ nia devenind Dictatură Regală î n anul 1938.
Situația Economica a României s-a ameliorat odată cu sfârșitul anilor 1950, când influența
Moscovei a început sa apună , și mecanismele economice au început sa funcț ioneze .
Acestă situație a generat o creștere rapidă a economiei , care s -a transpus printr -o bunăstare
economică și socială de care Româ nia s-a bucurat d ouă decenii până la începutul anilor 80.
Anii ‘80 au fost marcați de o puternică contribuție socială pentru plata datoriei de stat care
a survenit pe baza dorinței de creștere economică rapidă din urma celor 2 decenii.
Anii ‘90 au pus România î n jurul refl ectoarelor datorită abolirii regimului comunist ș i a
dictaturii, astfel a fost creată o noua constituție , de data acesta promovând economia de piață , și
proprietatea privată .
Decada anilor ‘90 a marcat stabilirea ș i implementarea unor noi decizii pentru crearea unei
Constituții puternice care a re la baza separarea puterilor î n stat , introducând de asemenea libertatea
și respectarea proprietății private.
Noua Constituție a garantat libertatea individului ș i a economiei de piață , astfel î n acești
ani, au apărut primele companii care nu erau deținute de stat, având la bază un model european de
regulă englezesc .
Acest model a relevat pentru primă dată noțiunea de management după aproape 60 de ani,
prin care o întreprindere era organizată și condusă după modelele prezentate de către părinții
managementului Taylor si Fayol.
Această doctrină a fost implementată ș i de către structurile de conducere din cadrul statului,
astfel eficientizând timpii de reacție si aducând beneficii statului de drept, având drept efect
bunăstarea populației. Datorită Constituției , Româ nia a deve nit rapid un stat cu o puternică
ascensiune în domeniul financiar – bancar, ajungând una dintre ță rile fruntașe în radul statelor
europene, argument demonstrat prin datele următorilor tabele:

12
3
Figură 3. Evoluția PIB în perioada 1985 – 1989
Putem observa că în timpul perioa dei socialiste PIB al țării a atins un vârf de 60 de miliarde
de dolari în anul 1988, înregistrând un maxim absolut, aceasta statistică regăsindu -se în „Figură 3.
Evoluția PIB în perioada 1985 -1989”.
4
Figură 4. Evoluția PIB în pe rioada 1991 – 1999
Din neferic ire, statul nu a fost capabil să gestioneze puternica infrastructură lăsată de către
fostul regim, PIB contractând -se puternic din cauza tranziției la economia de piață, acesta
înregistrân d o scădere de aproximativ 50% î n doar 2 ani de tranziție de la economia des centralizata
la cea de piață, argument susținut prin datele expuse în „Figură 4. Evoluția PIB în perioada 1991 –
1999”.
5
Figură 5. Creșterea economică în perioada 1990 – 2013

3 Sursa : Anuarul statistic 2011, Co municatul INS privind PIB 2012 definitiv si recalcularea pana in 2007 conform
SEC 2010. Accesat la data de 15.02.2017 – ora 17.40
4 Sursa : Anuarul statistic 2011, Co municatul INS privind PIB 2012 definitiv si recalcularea pana in 2007 conform
SEC 2010. Accesat la data de 15.02.2017 – ora 17.45
5 Sursa : Anuarul statistic 2011, Co municatul INS privind PIB 2012 definitiv si recalcularea pana in 2007 conform
SEC 2010. Accesat la data de 15.02.2017 –ora 20.30

13
Privită î n termeni economici , scăderea producției , destrămarea comunității CAER,
pierderea relațiilor economice cu fostele state socialiste ș i africane, lipsa piețelor de desfacere,
concomitent cu liberalizarea prețurilor cât ș i a cursului de schimb , a generat un produs inte rn brut
de doar 19.6 miliarde de dolari, astfel înregistrând -se cu o scădere dramatică față de anul 1988,
aceste statistici fiind regăsite în „Figură 5. Creșterea economică în perioada 1990 -2013”
Această situație a început sa fie depășită după un deceniu, când s-au pus bazele noii
producții , susținută de aceasta dată de proprietatea privată cât și de noua grilă de impozitare a
companiilor , acest avans continuând până la sfârșitul anului 2008.
Pentru Româ nia, anul 2008 a însemnat un punct de cotitura î n ceea ce privește creșterea
Produsului Intern Brut, datorită apariției Socului American provocat de către banca Leman
Brothers, care a aruncat Economia Mondial întra-o nouă Criză Financiară și valutară .
Efectele acestui ș oc s-au resimțit profund și la noi în ța ră. Prima măsură aplicată de către
legislativ fiind tăierile salariale din anul 2009 , cât ș i împrumutarea de lichidități de la Fondul
Monetar International cu scopul de a acoperi cheltuielile bugetare , un exemplu elocvent fiind
regăsit în „Tabel 1. Evoluți a PIB în perioada 2007 -2015”
Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
PIB
(mil.
lei) 4182
57,9 524388
,7 510522
,8 533881
,1 565097
,2 595367
,3 63745
6 668143
,6 711102
,7
6Tabel 1. Evoluția PIB în perioada 2007 -2015
Datorită tranziției la economia de piață , foarte mulți cetățeni au dispus de idei inovative,
lichidități cât ș i de un sistem financiar permisiv, care î n cele din urmă au facilitat dezvoltarea
capacitaților economice contemporane.
Astfel, Guvernul României a decis ca anul 1998 sa fie primordial pentru activitățile
desfășurate de către companii, prin crearea ,,Manualulu i de Management al Proiectelor”, care să
susțină și să stipuleze activitățile tinerilor antreprenori .

6 Institutul National de Statistică . Sursa http://statistici.ins se.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=35 .
Accesat la data de 14.03.2017 – la ora 13.20

14
CAPITOLUL 2 . MANAGEMENTUL PROIECTELOR IN ROMANIA

Un proiect este definit ca un ansamblu de activități care are menirea de a crea, cu resurse
limitate un produs sau un serviciu unic la acel moment.
Proiectul este derulat pe o se rie de obiective bine definite ș i delimitate în timp, dispunând
de un buget l imitat, scopul fiind acela de a crea un produs cu adevărat nou cât ș i revoluționar .
Astfel , în Româ nia odată cu maturizarea economiei naționale, foarte multe activități
economice de tip antreprenorial au apărut, acestea generând după sine, sume importante de
lichidităț i, rezultatul fiind consemnat î n manualele economice ca adevărată tranziție spre economia
capitalistă .
Timp de 19 ani, activitățile economice au înregistrat adevărate succese, fiind create noi
produse revoluționare precum telefoanele mobile in teligente, mașini electrice, calculatoare
personale etc, acestea fiind î n principal susținute de boom -ul economic mondial .
Datorită activităților economice prestate, economia statului a putut fii recunoscută ca o
economie de liber schimb întra-un stat de drept, motorul principal al econom iei fiind
întreprinderile mici ș i mijlocii, ele producând peste 50% din produsul intern brut, aceste afirmații
fiind argumentate de către informațiile prezente î n “Figură 6. Ponderea valorii adăugate a IMM în
valoarea adău gată totală 2005 -2010”.
7
Figură 6. Ponderea valorii adăugate a IMM în valoarea adăugată totală 2005 -2010
Situația excelentă a economiei a dura t de la începutul anului 2000 până la intrarea României
în cadrul Uniunii Europene ș i s-a tradus prin bunăstare economică cât și socială , astfel numărul
activităților de tip antreprenorial a cunoscut o creștere puternică , un argument puternic fiind
susținut de “Tabel 2. Numărul de angajați după clasa de mărime a companiei”

7 Dragoș Pîslaru și Ileana Modreanu: „Contribuția IMM -urilor la creșterea economică – prezent și perspective”

15
8
Tabel 2. Numărul de angajați după clasa de mărime a companiei
Această creștere a fost posibilă numai prin coordonarea guve rnului cu sistemul economic
româ nesc.
Pentru ț ara noastră , per ioada anilor 2000 a fost marcată de o creștere exponențială a
Produsului Intern Brut, dar acesta situație economică avea sa se schimbe odată cu sfârșitul anului
2008, când economia națională a trecut printr -un declin, fiind afectate întra-un număr foarte mare
întreprinderile mici ș i mijlocii .
Din nefericire, apariția Crizei Financiare în România, a produs o undă de șoc, care s -a
propagat î n toate instituțiile economice, cele mai vulnerabile fiind întreprinderile mici si mijlocii .
Pentru a rămâne competitiv pe piață , o întreprindere a trebuit să renunțe în mare parte la
producerea de bunuri existente ș i stoparea oricăror noi proiecte.
Un proiect este creat de o așa natură încât după atingerea scopului propus, dezvoltarea
acestuia este oprită definitiv.
Proiect ul este creat pentru a avea două caracteristici majore:
 Orice proiect are o dată de începere și o data de sfârșit ;
 Orice proiect are drept scop crearea și dezvoltarea unui produs nou/ revoluționar .
De cele mai multe ori rezultatul proiectului poate să fie fie un produs tangibil precum :
mașina , un telefon, un echipamen t hardware.
Sau poate să fie un produs intangibil precum crearea unui software , sau crearea unui
departament î n cadrul unei companii.
Proiectul există dintotdea una, oamenii din perioada antică folosindu -se de o multitudine de
proiecte pentru realizarea uno r monumente sau chiar pentru modernizarea armatei.

8 Dragoș Pîslaru și Ileana Modreanu: „Contribuția IMM -urilor la creșterea economică – prezent și perspective”

16
Pentru obținerea rezultatelor dorite de către cei care au inițiat aceste proiecte, mungerii de
proiect au fost obligați sa creeze un set de standarde pentru a facilita respectarea termenului de
proiect.
Astfel, managerii au impus o disciplină a managementului proiectelor pentru rezolvarea
situațiilor incerte sau nesigure, prin aplicarea unor proc eduri ș i tehnici de comunicare ș i control.
Această disciplină a început să se dezvolte odată cu începerea anilor 50, unde S.U.A, a
început sa creeze noi proiecte științifice pentru câștigarea Războiului Rece , în spe cial investin du-
se în proiecte mi litare.
Disciplina managementului se bucură de o popularitate crescută î n zilele noastre, tehnicile
acestei științe putân d fii aplicate î n orice domeniu.
Pentru aplicarea acestei discipline, o pe rsoană trebuie însărcinata cu coordonarea ș i
implementarea strategii lor necesare atingerii obiectivului fixat.
Pentru derularea corespunzătoare a proiectului, managerul de proiect tr ebuie să aibă o
vedere de ansamblu asupra tuturor acțiunilor care se desfășoară în acel moment î n cadrul
proiectului.
Managerul de proiect are obligația :
 de a menține echipa unită;
 de a verifica bugetul ;
 de a verifica perioada de timp cât ș i nivelul de cal itate acceptat de către investitori ;
 de a coo rdona ș i motiva membrii echipei;
 de a utiliza resursele disponibile î n mod eficient ;
 de a monitoriza evoluția proiectului ;
 de a gestiona apariția riscurilor ;
 de preveni conflictele ;
 de a comunica cu membri i echipei, conducerea ș i sponsorul .
Pentru a deveni un manager de proiect, un candidat trebuie să dețină :
 cunoștințe de specialitate ;
 calitățile unui bun negociator ;
 capacitatea de a si asuma riscuri ;
 capacitatea de a rezolva probleme ;
 atuurile unui om de acțiun e;

17
 competenta managerială .

2.1 FACTORII SUCCESULUI MANAGEMENTULUI DE PROIECT.
Pentru atingerea obiectivelor fixate în cadrul proiectului ș i asigurarea suc cesului,
managementul trebuie să asigure un echilibru î ntre s copul proiectului , timpului proiectului și
costurile de execuție precum exemplul regăsit în „Figură 7. Variabilele care influențează rata
succesului în cadrul unui proiect (concepția autorului)” .
Timp Proiect Cost

Scop ul
Figură 7. Variabilele care influențează rata succesului în cadrul unui proiect (concepția autorului)
Obținerea unui echilibru î ntre cei trei factori reprezintă cheia succes ului î n cadrul unui
proiect.
Pentru a atinge criteriile necesare dezvoltării unui nou produs, un proiect trebuie să fie
relevant, fezabil ș i sustenabil.
Ca un proiect să fie rele vant, scopul acestuia trebuie să fie orientat către satisfacerea
nevoilor be neficiarilor. De aceea, pentru atinge rea acest ui prag, beneficiarii trebuie să lucreze în
mod direct î n cadrul procesului de planificare.
Fezabilitatea – pentru atingerea obiectivelo r propuse, un proiect trebuie să fie bazat pe o
analiză amănunțită a contextului economic, deoarece irosirea re surselor pentru dezvoltarea unui
produs neinovativ în nicio arie, poate avea repercusiuni extrem de dure pentru beneficiar.
De aceea context ului proiectului trebuie să fie analizat amănunțit în ceea ce privește partea
financiară, economică, cât și cultural ă.
Din nefericire, odată cu apariția crizei financiare, foarte multe companii nu au fost capabile
din punct de vedere economic -financiar să se redr eseze, ceea ce a generat o lipsă acută a inovațiilor
față de anii precedenți .
Din această cauză , foarte multe corporații româ nești au decis sî răspundă în fata colapsului
economic prin aplicarea unor mă suri de compromis, necesare pentru redresarea financiară pe
termen scurt după cum urmează .

18

2.2 CASH COWS SUNT DEOSEBIT DE IMPORTANTE.
Aceasta măsura de compromi s, este deosebit de importanta pentru o companie, întrucât
portofoliul companiei se reduce considerabil, managementul reducând stadiile de dezvoltare ș i
producție , lăsând în urmă doar produsele care au cea mai mare căutare pe piață .
Conform lui Hugh Courtn ey, decanul Robert H. Smith Business School at the Universi ty
of Maryland, economia globală a început să înregistreze fluctuații importante începând cu 11
septembrie 2001.
În lucrarea sa “20/2 0 Foresight: Crafting Strategy î n an Uncertain World”, autorul
intenționează maril e companii să analizeze într-un mod mai eficient situațiile financiare prezente,
cît și oportunitățile generate pentru a fii cu un pas înaintea competitorilor.
Lucrarea sa urgentează companiile să investească în produse inovative pentru a putea găsi
un produs care să genereze profit într -un timp cât mai scurt, astfel să asigure baza de lucidități a
companiei (cash cows).
Anii 2010 -2016 au demonstrat această teorie, un exemplu elocvent fii nd marile corporații
din telecomunicații .
Astfel , fostul lider pe piața telecomunicațiilor „Nokia” a dat greș în fața noilor tendințe
generate de companii precum Apple ș i Google care au lansat produse competitive cu mult
superioare celor prezente. Aceste companii au adus produse inovative an de an, lansându -le la
același preț față de concurență, î n scurt timp dominând piața telecomunicațiilor .Aceste cash cows
au generat profituri record pentru aceste companii , nu prin vânzarea mai multor produse, ci prin
comercializarea unui singur produs îmbunătățit an de an atât software cât ș i hardware.
Hugh Courtney a demonstrat î n cartea sa , că o companie nu trebuie să dețină neapărat hale
de producție , deoarece în opinia sa , dezvoltarea unui produs cât și promovarea acestuia sunt cu
mult mai importante pentru obținerea veniturilor, lăsând producția lor către parteneri specializați
din Asia, Rusia, sau Europa de Est.
Pentru România, un astfel de exemplu este dat de către Uzina Dacia Miov eni, care produce
renumita marcă de mașini LOGAN.
Acest autoturism a fost capabil să ajute la redresarea economică romanescă , ținând cont că
a uzina a comercializat doar 7 model e de mașini , în 2016 comercializând 584,139 de mașini
(conform INS).

19

2.3 MULTE REZULTATE INCERTE.
Această mă sura este deosebit de importantă întrucât foarte multe companii cunosc situația
econom ică actuală , ceea ce se traduce prin elaborarea unor strategii necesare supraviețuiri și
prosperării pe piață.
Datorită experienței dobândite de către companii î n exercițiile financiare curente, analiștii
financiari au dedus următoarele întrebări :
 Ce știm despre situația economică actuală ?
 Ce nu știm despre situația economică actuală ?
Aceste întrebări prezintă o importanță deosebită pentru companii, analiștii prezentând
următoarele afirmații :
 Sectorul financiar a încetat să funcționeze în limite normale, fapt ce a avut drept
repercusiun e paralizarea economiei globale;
 Guvernele mondiale au impus o serie de mă suri care au drept scop limitarea cât ș i
combaterea crizei financiare, dar acest lucru este de durată , efect ele sale fi ind vizibile î n
timp;
 Piața financiară globală a avut de suferit, e fectele ei fiind vizibile până în prezent .
Prin lipsa unei coordonări eficiente cât ș i a lipsei unui mecanism de monitorizare a
activităților financiare, apariția unui nou șoc economic este reală .
Pentru a combate ș ocul financiar, organismele g uvernamentale au impus o serie de mă suri
care au generat repercusiuni atât asupra pieței cât și a populației prin creșteri de taxe și impozite ,
statul jucând un rol important de moderare pe p lan econom ic, pentru a preveni un nou soc
economic.
Era creditelor ieftine se apropie de sfârșit , fiind necesară o reevaluare a eventualelor
investiții .
Un nou model de business este necesar pentru a face față noilor schimbări , o soluție fiind
reconstrucția companie i de la zero , acest model fiind deja aplicat de 54 % de către companiile
americane, un exemplu elocvent fiind dat de către Corporația HP.

20

2.4 SCENARIILE POSIBILE
Criza economică din anul 2008, a fost unică atât prin formă cât ș i prin fond. Apariția ei
rapidă ca urmare a colapsului Băncii Lehman Brothers, a alimentat după sine ca î ntr-un joc de
domino celelalte bănci care au acordat credite neprofitabile, cât și credite fără a acoperire .
În acel moment au fost elaborate mai multe forme de scena rii ale crizei econo mice precum
cele din „Tabel 3. Scenarii Posibile pentru economia lumii” .
9Tabel 3. Scenarii Posibile pentru economia lumii
Pe baza acestor scenarii economice , multe state Europene au l uat măs uri de austeritate ceea
ce se traduce prin tăieri salariale, concedie ri ale personalului în rândul companiilor de stat ,
reducerea primelor, pro grame noi de relansare economică , dobânda exponențial mai mare acordată
pentru credite, eliminarea creditelor neprofitabile etc.

9 Possible scenarios for the future of the world economy Source: Bryan, L. (2008): Leading through Uncertainty. The
McKinsey Quarterly, December. http://www.mckinseyquarterly.com Scenariul 1
 Îmbunătățirea remarcabilă a situației
Economiei Globale
 Recesiune de scurtă durată
 Sistem eficient de reglementare
 Costul reînnoirii capitalului moderat
 Legătura strânsă intre actorii
economici Scenariul 2
 Îmbunătățirea moderată a economiei
globale
 Îmbunătățirea economică așteptata în
1-1,5 ani
 Sistem moderat de reglementare
 Îmbunătățire semnificativă a
economiei î n unele state
 Încredere crescută î ntre actorii
economici
Scenariul 4
 Recesiune globală severă î n economia
lumii
 Recesiune de lungă durată (5 ani)
 Declin economic general
 Apariția măsurilor naționaliste în toate
țările Scenariul 3
 Recesiune globală moderată
 Recesiune de durată medie (1-2 ani)
 Sistem rigid de reglementare
 Atitudine defensivă moderată

21
Astfel , după trecerea perioa dei de criză economică , zona Euro cât și Economia globală a
aflat cu exactitate rodul programelor de austeritate:
„Suma datori ei publice mondiale s -a dublat între 2007 ș i 2016, pentru a ajunge la sfârșitul
lunii septembrie 2016 la aproximativ 60.000 miliarde USD, dovedind astfel cum aproape toate
politicile de austeritate au fost un eșec. La sfârșitul lui 2015, Japonia avea o datorie ce reprezintă
240% din PIB, SUA – 104%, Marea Britanie – 90%, Franța – 96%, Italia – 133%, Canada – 92%,
Germania – 71%, Spania – 99%. Î n cadrul BRIC S situația este eterogenă: Rusia are o datorie
publică ce reprezintă 17% din PIB, Brazilia – 66%, India – 67%, China – 44%. Romania era la
sfârșitul lui 2015 la un nivel de aproximativ 38%, apropiat de țări pre cum Cehia, Australia sau
Qatar ”10.
Același model de austeritate l-au efectuat atât întreprinderile mici și mijlocii c ât și
întreprinderile mari sau foarte mari.

2.5 ROLUL CUNOAȘTERII ÎN PERIOADE DE CRIZĂ:
Soluții pentru managementul crizei apar din când în când în edițiile speciale ale gazetelor
economice.
De cele mai multe ori, aceste soluții sunt sub forma de știri unde sunt anunțate tăieri
salariale, reducerea timpului de lucru, sau chiar concedieri.
Aceste mă suri sunt necesare deoarece ele ajut ă pe termen scurt la redresarea companiei,
astfel evitând insolven ța sau chiar falimentul.
Din nefericire, aceste m ăsuri sunt efectuate cât mai repede posibil, neevaluând personalul
demis, astfel pierzând -se capital uman esențial .
Valoarea une i companii este dat ă de cunoștințele acumulate de către capital ul uman, dar în
momente dificile, companiile recurg la „lawnmower principle”, efect care se va observa pe termen
mediu /lung, compan ia având cu mult mai puține inovații , ceea ce o face mai puțin competitiv ă pe
piață .

10 Ziarul Financi ar – sursa:” http://www.zf.ro/opinii/datoriile -suverane -ale-occidentului -cat-mai-poate -dura-
finantarea -consumului -tarilor -occidentale -bogate -cu-banii -economisiti -de-populatia -din-tarile -in-curs-de-
dezvoltare -sau-sarace -15937839 ‘’. Accesat la data de25.03.2017 -ora 23 .30

22
Profitul se traduce prin costuri, astfel o campanie își sacrific ă resursele în vederea obținerii
profitului, astfel compania desemnează un evaluator care va încerca sa reducă pe cât de mult
cheltuielile într-o perioad ă cât mai scurt ă, utilizând toate mijlo acele posibile fie ele de natur ă
financi ară sau managerial ă.
Pe termen scurt, aceast ă abordare poate fii benefic ă, întrucât reducerea costurilor
operaționale duce spre o creștere a profitabilității .
Dacă este să analizam aceasta abordare pe termen lung, efectele ei pot fi devastatoare,
întrucât în perioadele de criza managerii recurg la tăieri de personal c ât și salariale, neevaluând
din punct de vedere calitativ personalul, ceea ce se traduce printr -o scădere a gradului de inovare
cât și a calități muncii.
Costurile pot sa apară în timpul exerci tării actelor operaționale nu în timpul procesului de
investiție .
Costurile pot fii de dou ă categorii: operaționale și de capacitate (menținând activele la un
nivel stabil).
Activele sunt generatoare de profit, astfel costurile sunt legate direct proporțion al de
activitatea desfășurat ă de entitatea economic ă.
În companiile bazate pe cunoaștere , capitalul uman este resursa care are cea mai mare
valoare, deoarece activitățile prestate produc imputări economice.
Resursa umană este o resurs ă foarte bun ă pentru activitățile economice deoarece valoarea
investita este scăzută , dar costurile operaționale sunt mari .
Astfel în cadrul desfășurării activităților economice, dac ă resursa uman ă nu este
generatoare de profit, iar cheltuielile depășesc costurile operațional e, se dispune procesul de
concediere, neavând un plan de soluționare a crizei pe termen lung.
Analizând aceste argument e, politica de co ncediere a personalului poate s ă fie benefic ă pe
termen scurt, deoarece compania po ate s ă se redreseze din punct de vede re financiar c ât și
managerial, dar fiecare decizie este însoțită și de un cost, acesta fiind:
 pierdere mare în rândul personalului, ceea ce duce după sine o pierdere de cunoștințe și
competente ;
 pierdere a structurii externe ( pierderea clienților , pierd erea imaginii companiei, pierderea
brandurilor).

23
Un exemplu potrivit ar fi cazul companiei RAFO Onești , o companie petrolier ă care nu a
avut un plan concret de retehnologizare a liniei de producție, ceea ce a dus -o spre un colaps
financiar generalizat, car e s-a soldat prin concedi erea a peste 360 de persoane, c ât și pierderea
licențelor de rafinare.
Dat fiind contextu l crizei economice c ât și fragilitatea economiei romanești , forte multe
companii au intrat în insolven ță, lucru ușor de observat î n „Figură 8 . Efectele Crizei Economice
asupra întreprinderilor din România”
11
Figură 8. Efectele Crizei Economice asupra întreprinderilor din Romania

2.6 COMBATEREA CRIZEI ECONOMICE ROMÂNEȘTI
Romania a fost afectată profund de criza econom ică mondial p, prin prisma datoriilor
acumulate de către populația țării către sisteme financiare locale sau internaționale .
Pentru a combate efectele Crizei Economice, Guvernul României a apelat la pârghiile
fondurilor de investiții europene pentru a încur aja dezvoltarea și crearea de IMM -uri c ât și
sprijinirea companiilor multinaționale prezente în acel moment în țară.
Pentru a cre ște gradul de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune, guvernul a dispus
reorganizare statal ă a României fără natură juridic ă în 8 regiuni de dezvoltare.

11Efectele Crizei Economice asupra întreprinderilor din Romania Sursa http://statistici.insse.ro/shop/ -accesat la data
de 28.03.2017 – ora 19:30 0105 128 1 1495317932
165 462
Anul 2008 Anul 2014 Anul 2008 Anul 2014
Numar intreprinderi
Total 10 salariati si peste
A Industria extractiva B ConstructiiEfectele Crizei Economice asupra înteprinderilor
din România
Numar Valoare

24
Aceste regiuni ajută la absorbția într -un mod mai accesibil a fondurilor de coeziune,
principalul scop fiind diminuarea discrepanțelor de dezvoltare regional ă cât și îmbunătățirea
structurii economice și sociale spr e atingerea unui nivel apropiat de dezvoltare față de statele
europene.
În țara noastră au fost create 8 regiuni de dezv oltare prin alipi rea județelor după cum
urmează în „Tabel 4. Regiunile de dezvoltare” .
Regiunea economică de
dezvoltare Județele
Bucu rești – Ilfov Municipiul București, Ilfov
Centru Alba, Sibiu, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov
Nord -Vest Sălaj, Bihor, Cluj, Maramureș, Bistrița Năsăud, Satu
Mare
Vest Arad, Timiș, Hunedoara, Caraș Severin
Sud Muntenia Dâmbovița, Argeș, Călărași , Giur giu, Prahova,
Teleorman, Ialomița
Sud Vest Oltenia Gorj, Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinți
Sud Est Brăila, Buzău, Constanța, Vrancea, Tulcea, Galați
Nord Est Iași, Botoșani, Bacău, Vaslui, Suceava, Neamț
Tabel 4. Regiunile de dezvolt are
Aceste regiuni de dezvoltare sunt create după sistemul existent European (NUTS).
Pentru a eficientiza dezvoltarea economic ă regional ă, Guvernul României a creat Planul
National de dezvoltare care s -a desfășurat de la începutul anilor 2000 .
Cel mai ampl u proiect a început să-și desfășoare activitatea din anul 2007 p ână în anul
2013, fiind apoi urmat de PND 2014 -2020.
Acest plan reprezintă documentul de planificare strategică cât și programarea financ iară
multianuală, fiind aprobate de către Guvernul Rom âniei.
Acest document este elaborat și cu ajutorul unor terți parteneri astfel încât dezvoltarea
socio -economică să fie în strânsă legătură cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.
„PND reprezintă documentul pe baza căruia au fost elaborate Cadrul Str ategic National de
Referință 2007 -2013 (CSNR), reprezentând strategia convenită cu Comisia Europeană pentru

25
utilizarea instrumentelor structurale, precum și Programele Operaționale prin care se vor
implementa aceste fonduri.”12
Strategia impus ă de Planului National de Dezvoltare 2007 -2013 reprezintă o imagine
transpusă a nevoilo r României pentru a reduce într -un mod mai rapid și mai etapizat a decalajelor
existente între nivelele de dezvoltare românești față de regiunile Uniunii Europene.
Planul național de Dezvoltare re prezintă :
 Un instrument de eficientizare a economiei clasice cât și a celei bazate pe cunoaștere ;
 Un cadru stabil al cheltuielilor bugetare cât și a investițiilor ;
 Un pilon pentru îmbunătățirea necesităților strategice de finanțare .
Pentru a nii 2007 -2013 Planul Național de Dezvoltare al României s -a axat pe șase obiective
deosebit de importante:
 Creșterea competitivității din punct de vedere economic, precum și dezvoltarea economiei
bazate pe cunoaștere ;
 Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastru cturii de transport;
 Îmbunătățirea calității mediului ;
 Dezvoltarea și îmbunătățirea capacității administrative, a resurselor umane, precum și
promovarea incluziunii sociale;
 Dezvoltarea și îmbunătățirea economiei din zona agricolă, precum și îmbunătățirea
productivității în acest sector;
 Diminuarea disparităților de dezvoltare dintre regiunile țării.

12 fonduri -structurale.ro © 2008 -2014

26
CAPITOLUL 3. ANALIZA SOCIO ECONOMICĂ A REGIUNII SUD
MUNTENIA. STUDIU DE CAZ

3.1 LOCALIZAREA DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC A REGIUNII SUD
MUNTENIA
Regiunea Sud Muntenia este localizată în partea sudică a României, învecinandu -se în
partea de nord cu Regiunea Centru, la est cu Regiunea Sud -Est, iar în vest cu Regiunea Sud Vest.
Această regiune are o suprafață de 34453 Km pătrați13, fiind clasată pe locul 3 ca mărime
din cele 8 regiuni.
Datorită localizării, această regiune posedă un avantaj deosebit, acela fiind fluviul Dunărea,
ceea ce rezultă capacitatea de a avea legătură cu cele 8 tari riverane, iar prin intermediul Canalului
Dunăre -Marea N eagră acces la po rtul Constanța , aceasta situație fiind observată î n „Figură 9.
Amplasarea regiunilor de dezvoltarea în teritoriu”.
14
Figură 9. Amplasarea regiunilor de dezvoltare în teritoriu
Regiunea Sud Muntenia este alcătuită din 7 județe : Argeș, Călărași , Dâmbovița , Giurgiu,
Ialomița , Prahova, Teleorman – având 16 municipii, 32 de orașe , 519 comune și 2019 sate.

13 https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Sud -Muntenia . Accesat la 30.03.2017.ora 19.08
14http://www.gandul.info/politica/noua -harta -a-romaniei -razboiul -celor -doua -liste-cum-se-bat-capitanii -de-judet -usl-
pentru -alegerea -celor -opt-capitale -regionale -10547218 Sursa:Gandul.Info . Accesat la 03.04.2017. ora 14 :20

27
Organizarea administrativ teritorială a Regiunii Sud Muntenia este redactată în „ Tabel 5.
Organizarea administrativ teritorială a R egiunii Sud Muntenia”.
Suprafața
totală
(km2) Ponderea
in regiune
(%) Număr
municipii Număr
orașe Număr
comune Număr
sate
Argeș 6826 19.8 3 4 95 576
Călărași 5088 14.8 2 3 50 160
Dâmbovița 4054 11.8 2 5 82 353
Giurgiu 3526 10.2 1 2 51 167
Ialomița 4453 12.9 3 4 59 127
Prahova 4716 13.7 2 12 90 405
Teleorman 5790 16.8 3 2 92 231
Regiunea Sud
Muntenia 34453 – 16 32 519 2019
15 Tabel 5. Organizarea administrativ teritorială a Regiunii Sud Muntenia

3.2 REGIUNILE DIN ROMÂNIA ÎN CADRUL CONTEXTULUI EUROPEAN
Perioada de programare 2007 -2013, a fost reprezentată de împărțirea pe categorii a
regiunilor în:
 Regiuni dezvoltate ;
 Regiuni mai puțin dezvoltate.
Pentru perioada de programare 2014 -2020, Comisia Europeană a prezentat crearea
regiunilor de tranziție , acestea fiind reprezentate de regiuni a căror medie este cuprinsă între 75%
și 90% din media Uniunii Europene.
Astfel:
 Regiunile slab dezvoltate a căror medie este sub 75% din media Uniunii Europene, vor
avea prioritate maximă, i ar rata de cofinanțare este stabilită la 75% -85%;
 Regiunile de tranziție al căror PIB pe cap de locuitor este situat între 75% – 90%, vor avea
o rată de cofinanțare de 60%;

15Organizarea administrativ teritorială a Regiunii Sud Muntenia . Sursa: Direcția Regională de Statistică Călărași .
Accesat la data de 04.04.2017. ora 13.20

28
 Regiunile dezvoltate, al căror PIB pe cap de locuitor este mai mare de 90%, vor avea o rată
de cofinanțare de 50%.
Ținând cont de aceste caracteristici, Regiunea Sud Muntenia se încadrează în cadrul
regiunilor slab dezvoltate, având PIB -ul pe cap de locuitor sub 75% din media Uniunii Europene.

3.3 ANALIZA REGIONALĂ
Regiunea Sud Munten ia este împânzita de o bogată infrastructură industrială cât și
transportaliera , având de asemenea o importantă suprafață agricolă care generează doar 13% din
PIB regional , ceea ce înseamnă ca economia este diversificată doar pe un segment.
Anali zând specificitatea regiunii, putem vedea că aportul economic este dat de către
practicarea activităților agricole de tip legumicol si fructifer .
Regiunea Sud Muntenia dispune de o suprafață Agricolă arabila de aproximativ 2.500 mii
de hectare, reprezentând 72% di n suprafață regională, determinând caracterul agricol al regiunii.
Industria Regională este puternic caracterizată de Municipiile Ploiești și Pitești , dispunând
de combinate industriale performante. Industria este diversificată și ocupă majoritatea activi tăților
industriale specifice.
Exemple grăitoare sunt: extracția de gaze naturale și petrol, prelucrarea materiilor
petrolifere, industria chimică, fabricarea de automobile ( fabrica Dacia), producția de tex tile,
producția de utilaje frigorifice (Fabrica Arctic ) etc.

29
PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI AI REGIUNII SUD
MUNTENIA.
16
Figură 10. PIB pe l ocuitor î n Regiunea Sud Muntenia
Analizând datele anterioare în ceea ce privește PIB/locuitor ( Figură 10. PIB pe locuitor în
Regiu nea Sud Muntenia ), putem spune că acestea au cunoscut o tendința de simțitoare de creștere,
reușind acest fenomen in doar un an.
17
Figură 11. Rata șomajului pe categorii de vârsta 15 -64 ani

16 PIB locuitor in Regiunea Sud Muntenia pentru anii 2012 -2013. Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ . Accesat la data
de 12.04.2017. ora 15.30
17 Rata Somajului in Regiunea Sud Muntenia. Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ Accesat la data de 12.04.2017. ora
15.42
2012 2013
Valoare Lei 22806.9 25122.5215002200022500230002350024000245002500025500PIB/locuitor în Regiunea Sud
Muntenia
10.10%
9.50%9.80%
9.20%9.30%9.40%9.50%9.60%9.70%9.80%9.90%10.00%10.10%10.20%
2013 2014 2015Rata șomajului pe categorii de vârstă
15-64 ani
Valoare

30
Această creștere este datorată de o per ioadă propice practicării agriculturii cât și de o
perioada fiscala care încurajează creșterea veniturilor din activitățile economice terțe.
Aceste activități sunt în mare parte investiții rezultate prin aportul capitalului străin precum
cea Grupului RENA ULT din Orașul Titu, deservind producția de piese pentru Europa de Est cât
și a dezvoltarea centrului de testare a autovehiculelor, cat si cea a companiei Ichirlik care a adus o
investiție majora Orașului Găești prin producția de aparate frigorifice, cat s i cea din comuna Ulmi
care va produce aparte casnice p entru Europa Centrala si de Est, aces te argumente fiind
demonstrate î n analiza „Figură 11. Rata șomajului pe categorii de vârstă 15 -64 ani”.
Ținând cont de bogatele resurse de subsol cât și de gradul crescut de industrializare, putem
afirma că Regiunea Sud Muntenia este o regiune competitiva pentru atragerea investițiilor pe
termen mediu și lung.

SECTORUL SERVICIILOR.
În aceasta regiune, conform ultimelor date furnizate de către INSS, economia locala si
regionala este reprezentata de către apariția si dezvoltarea Întreprinderilor mici si mijlocii, care
aduc un raport deosebit de important dezvoltării si susținerii economiei, contribuția ridicându -se
la ap roximativ 30% din economia totală regională (Figură 12. Evoluția numărului total de IMM –
uri în Regiunea Sud Muntenia ).

31
18
Figură 12. Evoluția numărului total de IMM -uri în Regiunea Sud Muntenia
Numărul total de întreprinderi mici și mijlocii a cunoscut un trend ascendent într -o perioadă
relativ scurtă, ceea ce a condus la o creștere a economiei regionale, cât și o creștere a forței de
muncă în regiune.

3.4 AȘEZĂRILE ÎN CADRUL REGIUNII SUD MUNTENIA
În prezent pe Teritoriul României se regăsesc aproximativ 320 de așezări urban e, din care
103 poseda gradul de municipiu și 217 poseda gradul de oraș.
Repartizarea acestora în teritoriu este realizata in mod uniform, multe fiind create la
începutul anilor 2000 .
Toate regiunile țării poseda un oraș care depășește gradul de 200.000 d e locuitori (Ploiești –
228.000, Constanța, Galați -peste 250.000 de locuitori).
Ținând cont de datele actuale, 90% din zonele urbane din România, sunt reprezentate de
orașe mici și mijlocii, multe având sub media a 50.000 de locuitori.

18 Evolutia numărului total de IMM -uri in Regiunea Sud Muntenia .Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ . Accesat la
data de 19.04.2017. ora 17.21.
2010 2011 2012 2013 2014
0-9 pers. 47790 43085 44925 46284 48262
10-49 pers. 4835 5352 5468 5434 5344
50-249 pers. 898 982 1002 1012 989
250 pers. 163 168 168 160 1690100002000030000400005000060000Evolu ția num ărului total de IMM –
uri în Regiunea Sud Muntenia

32
La nivelul localit ăților urbane din România, cea mai mare influență pe plan social și
economic este reprezentata de Municipiul București .
Datorita acestei influente pe plan economic, in ultima decada, municipiul a cunoscut o
creștere a numărului de locuitori, ceea ce s -a tradus printr -o explozie demografica spontana.
Capitala țării ocupă locul 2 după Budapesta în ceea ce privește gradul de hipertrofiere dintre
capitală și cel mai apropiat centru urban.
Astfel Bucureștiul are o populație de 2.192.372, ceea ce înseamnă 10% di n populația totală
a țării, cât și un grad crescut de investiții străine (50% din investițiile străine în România).
Astfel spus, putem argumenta că toate centrele urbane care se află pe o rază de 100 km și
care au o populație mai mare de 100.000 de locuit ori, sunt incapabile să fructifice oportunitățile
oferite de capitală , un exemplu potrivit fiind orașul Târgoviște .

3.5 EVOLUȚIA DEMOGRAFICĂ ÎN CADRUL REGIUNII SUD MUNTENIA

STRUCTURA AȘEZĂRILOR URBANE
Orașul a reprezentat încă din antichitate un pol a l puterii cat si al creșterii economice
accelerate.
Analizând centrele urbane din ultimii 17 ani din Regiunea Sud Muntenia, putem constata
că numărul de localități urbane a cunoscut o creștere de la 43 de orașe în anul 1999, la 48 în anul
2010.
Astfel, m ulte c omune au primit statutul de oraș pe un fond amplu de urbanizare derulat în
anii 2000, principalul scop fiind atragerea fonduri lor europene.
În această Regiune, un număr de 5 comune au avut parte de conversia la statutul de oraș ,
acestea fiind:
 Ștefănești – Județul Argeș
 Răcari – Județul Dâmbovița
 Amara – Județul Ialomița
 Căzănești – Județul Ialomița
 Fierbinți Târg – Județul Ialomița

33
De asemenea, numărul total al municipiilor a cunoscut o creștere de la 15 în anul 1999 la
16 în anul 2016 prin ac ordarea acestui titlu Orașului Moreni.
În „Figură 13. Stadiul actual de dezvoltare a infrastructurii în Regiunea Sud Muntenia” se
regăsesc următoarele date care afirma cele argumentate mai sus.
19
Figură 13. Stadiul a ctual de dezvo ltare a infrastructurii în Regiunea Sud Muntenia
Vârsta și
grupa de
vârstă Sexe Medii de
rezistență Macroregiuni,
regiuni de
dezvoltare și județe An
2012 2013 2014 2015
Număr
persoane Număr
persoane Număr
persoane Număr
persoane
Total Total Urba n Regiunea Sud
Muntenia 1239590 1227308 1219073 1209828
20 Tabel 6. Evoluția numărului de locuitori din mediul Urban in Regiunea Sud Muntenia
21
Figură 14. Evoluția numărului de locuitori din mediul Urban î n Regiunea Sud Muntenia

19 – Stadiul Actu al de dezvoltare a infrastructurii in Regiunea Sud Muntenia .Sursa:Studiu privind stadiul de dezvoltare
al infrastructurii in Regiunea Sud Muntenia si perspective de dezvoltare. Accesat la 11.04.2017. ora 10:30.
20 Evoluția numărului de orașe și Municiipii î n Regiunea Sud Muntenia. (conceptia autorului)
21 Evoluția numă rului de locuitori din mediul Urban in Regiunea Sud Muntenia in perioada 2012 -2015. Sursa :
http://statistici.insse.ro/shop/ . Accesat la 11.04.2017 . ora 13:41.

34
Analizând Evoluția demografică din mediul urban, putem argumenta că Regiunea Sud
Muntenia a cunoscut un de clin simțitor în ultimii 16 an (Figură 14. Evoluția numărului de locuitori
din mediul urban în Regiunea Sud Muntenia).
Astfel de la 1460000 de locuitori în anul 1999 s -a ajuns în prezent la 1209828 milioane de
locuitori. Prin urmare putem spune că această regiune trece printr -un proces lent de dezurbanizare.
Județul Numărul de orașe și
municipii Gradul de urbanizare (% din
populația totală)
Argeș 7 47.6
Călărași 5 38.6
Dâmbovița 7 30.8
Giurgiu 3 31.2
Ialomița 7 46.1
Prahova 14 50.3
Teleorman 5 33.7
22 Tabel 7. Stadiul actual de dezvoltare al infrastructurii în Regiunea Sud Muntenia
Analizând tabe lul anterior (Tabel 7. Stadiul actual de dezvoltare al infrastructurii în
Regiunea Sud Muntenia ), Județele Giurgiu, Teleorman, Dâmbovița, Călărași și Ialomița se
remarcă prin așezările de mici dimensiuni (sub 100.000 de locuitori) și care nu sunt capabile să
polarizeze așezările rurale din extremități.
La polul opus se află Orașele Pitești și Ploiești, orașe care au o dezvoltare echilibrată în
raport cu Municipiul București.

3.6 STRUCTURA AȘEZĂRILOR RURALE
În țara noastră majoritatea populației trăiește în mediul rural.
Acest lucru se observă și în Regiunea Sud Muntenia unde în doar 10 ani, numărul
comunelor a crescut cu 38 comune .

22Evoluția numărulu i de locuitori din mediul rural. Sursa: Studiu privind stadiul actual de dezvoltare al
infrastructurii in Regiunea Sud MUNTENIA . Accesat la 11.04.2017. ora 21:03.

35
Astfel într -o perioadă relativ scurta de timp, numărul comunelor a înregistrat o creștere cu
0.2% în perioada 2004 -2011, d e la 509 la 519 comune.
Ținând cont de tendințele actuale, populația din mediul rural este mult mai numeroasă decât
cea din mediul urban. Astfel în anul 2016 în mediul urban trăiesc aproximativ 1209828 milioane
de locuitori, în timp ce în zona rurală trăi esc 1851458 milio ane de locuitori (Figură 15 -Figură 16)
23
Figură 15. Evoluția numărului de locuitori din mediul rural
24
Figură 16. Tipologia Urban Rurală 2004 -2010
În Regiunea Sud Muntenia se regăsesc 519 comune, care reunesc 1972 de sate, fiecărei
comune revenindu -i 3,8 sate in medie.
Astfel această regiune se apropie de gradul național de 4.4 sate la comună.

23 Evoluția numă rului de locuitori din mediul rural î n Regiune a Sud Muntenia î n perioada 2012 -2015. Sursa :
http://statistici.insse.ro/shop /. Accesat la 12.04.2017. ora 10:019.
24 Tipologia Urban Rurala: Sursa Directia Regionala de statistica. Accesat la 12.04.2017. ora 10:025.
1889209
1880842
1866022
1851458
18300001840000185000018600001870000188000018900001900000
2012 2013 2014 2015
UM

36
Analizând tabelul de mai jos (Tabel 8. Numărul total de comune în Regiunea Sud
Muntenia ), putem argumenta că mărimea medie a unei comune din Regiunea Sud Muntenia,
înglobează o populație de 3.667 de locuitori, care este peste media națională de 3.367 de locuitori
într-o comună.
În ceea ce privește numărul total de comune pe județe, cele mai multe s e regăsesc în Județul
Argeș (95), urmat de județul Teleorman (92), iar la polul opus se află Județul Călărași, care are
numai 50 de comune.
Un alt aspect deosebit de important este numărul de locuitori, astfel în Județele Prahova și
Dâmbovița, comunele au un număr de locuitori estimat de 4500 de locuitori/comună, în timp ce în
județe precum Ialomița și Teleorman , numărul mediu de locuitori este de sub 3000 de locuitori.
Aceste diferențe sunt cauzate de modul în care sunt așezate localitățile în spațiu, as tfel în
Județele care posedă zone (Prahova, Argeș, Dâmbovița) montane comunele sunt alcătuite din 4/6
sate de dimensiuni relativ reduse și răsfirate datorită condițiilor naturale, în timp ce în zonele de
câmpie din Județele (Călărași, Ialomița, Teleorman și Giurgiu ), comunele sunt formate de 2/3 sate
de mărimi foarte mari.
Județul Numărul de
comune Numărul
de sate Număr mediu
de sate pe
comuna Populația
rurală Mărimea medie a
unei comune Mărimea medie
a unui sat
(locuitori)
Argeș 95 555 5.8 334542 3521 603
Călărași 50 152 3 191525 3830 1260
Dâmbovița 82 346 4.2 366796 4473 1060
Giurgiu 51 161 3.2 192705 3778 1197
Ialomița 59 123 2.1 154715 2622 1259
Prahova 90 405 4.5 404195 4491 998
Teleorman 92 230 2.5 263898 2868 1147
Regiunea
Sud
Muntenia 519 1972 3.8 1908376 3677 968
25 Tabel 8. Numărul total de comune din Regiunea Sud Muntenia

25 Numarul total de comune din Regiunea Sud Muntenia .(conceptia autorului)

37

3.7 POLI DE CREȘTERE ȘI DEZVOLTARE A REGIUNII SUD MUNTENIA
Pentru a impulsiona creșterea și dezvoltarea economică, Guvernul României a decis prin
Hotărârea de Guvern nr 998/2008 înființarea a 7 poli de creștere și 13 poli de dezvoltare, al căror
scop este prioritizarea investițiilor din programele de finanțare comunitară și națională.
În Regiunea Sud Muntenia prin Hotărârea de Guvern nr. 998/2008 Municipiul Ploiești a
fost numit pol de creștere, iar Municip iul Pitești pol de dezvoltare (Figură 17. Polii de evoluție și
dezvoltare din România ).
26
Figură 17. Polii de evoluție și dezvoltare din Româ nia

POLUL DE CREȘTERE PLOIE ȘTI
Pentru Regiunea Sud Muntenia, zona urbană a Municipiul Ploiești reprezintă un important
centru pentru:
 Cercetare dezvoltare ;
 Administrativ ;
 Învățământ Universitar (Universitatea de Petrol și Gaze) ;

26 Polii de evolutie si polii de dezvoltare din Romania.Sursa : www.deferlari.ro . Accesat la 12.04. 2017. ora 19:07.

38
 Industrial și terțiar .
De asemenea zona rurală a Pol ului de Creștere Ploiești contribuie la activitățile de creștere
precum:
Sate cu specific industrial (Brazii de Sus, Brazii de Jos, Negoiești) ;
Sate cu activități agricole -industriale și terțiare (Blejoi, Ariceștii Rahtivani ”producătorul
produselor marca LIDL”, Valea Călugărească).

POLUL DE DEZVOLTARE PITEȘTI
Municipiul Pitești este Capitala Județului Argeș, acesta fiind un important centru de
dezvoltare economică pentru orașele din jurul său.
Municipiul Pitești este cel mai mare oraș al județului Argeș atât prin mărime cât și prin
populație având în urma recensământului din anul 2011, 155.383 de locuitori și o suprafață
estimată de 111.13 km pătrați.
Municipiul Pitești a fost ales ca centru de dezvoltare datorită :
 Prezenței autostrăzii A1 ,cât și a dr umurilor naționale prin care se leagă de capitală;
 Coridorul de Transport Pan European ;
 Industria Chimică ;
 Industria Alimentară de tradiție ;
 Industria producătoare de automobile.

3.8 NIVELUL DE TRAI, GRADUL DE SĂRĂCIE ÎN REGIUNEA SUD
MUNTENIA
Nivelul d e trai este principalul indicator care prezintă gradul de dezvoltare al unei regiuni
date. El se realizează pe baza următorilor indicatori:

39
27
Figură 18. Venitul mediu total brut
Analizând tabelul de mai sus (Figură 18. Venitul me diu total brut ), venitul mediu brut în
Regiunea Sud Muntenia este de 2442 de lei în anul 2014, ceea ce înseamnă o creștere cu 400 de
lei în 6 ani.
Ținând cont de dezvoltarea economiei cât și de trecerea perioadei de criză financiară, putem
afirma că aceas tă creștere este una benefică pentru dezvoltarea regiunii.
28
Figură 19. Câștigul salarial mediu net
Analizând tabelele de mai sus (Figură 18 – Figură 19. Câștigul salarial mediu net ), putem
argumenta că economia Regiunii Sud Munt enia a crescut cu aproximativ 30% într -o perioadă de
doar 6 ani, ceea ce aduce o dezvoltare continuă atât economiei naționale cât și celei regionale.

27 Veniturile Tota le din Regiunea Sub Muntenia sursa INSS
28 Câștigul salarial mediu net lunar pentru anul 2014 în Regiunea Sud Muntenia sursa INSS
2008 2014
Venit Total 2059.45 2442.618002000220024002600Venituri Totale din
Regiunea Sub Muntenia
12201582
0500100015002000
2008 2014Total Regiunea Sud –
Muntenia
Valoare Lei

40
29
Figură 20. Câștigul mediu lunar net în anul 2014
Studiind datele câștigului mediu lunar pe județe (Figură 20. Câștigul mediu lunar net în
anul 2014 ), putem observa că județele Argeș și Prahova au cele mai mari venituri, implicit 1800
de lei și 1700 de lei, fiind urmate de Județul Dâmbovița cu un câștig mediu net de 1600 de lei.
Analizând aceste tabele, putem afirma că județul Argeș reprezintă un județ important în
această regiune și Municipiul Pitești reprezintă cu adevărat un Pol de Dezvoltare Economică și
Socială pentru Regiunea Sud Muntenia.
Cu venituri medii lunare care ajung la 1700 de lei, putem confirma că Județul Prahova este
puternic dezvoltat prin prisma activităților economice întreprinse de Municipiul Ploiești cât și a
satelor .
De aceea putem confirma că , Municipiul Ploiești reprezintă cu adevărat un Pol de Creștere
Economică și Socială pentru toate localitățile urbane și rurale din proximitatea sa.

29 Câștigul mediu lunar net al Județ elor din Regiunea Sud Muntenia pentru anul 2014. Sursa INS S. Accesat la
17.04.2017. ora 16:11.
Argeș Călărași Dâmbovița Giurgiu Ialomița Prahova Teleorman
Total valoare Lei 1785 1365 1488 1413 1362 1682 13200500100015002000Câștigul mediu lunar net în anul 2014

41
30
Figură 21. Gradul de sărăcie pe regiuni
Analizând acest grafic (Figură 21. Gradul de sărăcie pe regiuni ), putem observa că 13,8 %
din populația săracă se regăsește în Regiunea Sud Muntenia.
31
Figură 22. Rata sărăciei relative pentru anii 2008/2014 în Regiunea Sud Muntenia
Având drept exemplu tabelul de mai sus (Figură 22. Rata sărăciei relative pentru anii
2008/2014 în R egiunea Sud Muntenia ), putem evidenția următoarele:
Regiunea Sud Muntenia ocupă locul 4 în ceea ce privește gradul de sărăcie :
 Rata sărăciei a crescut cu 4% datorită crizei economice;
 Aceasta rată prezintă o tendință de creștere accentuată datorită factor ilor economici și
sociali.

30 Distribuția populației sărace in anul 2011: sursa Ministerul Muncii . Accesat la 17.04.2017. ora 20:09.
19 Rata sărăciei relative pentru anii 2008/2014 in Regiunea Sud Muntenia sursa INSS . Accesat la 17.04.2017. ora
20:015.
31 Rata saraciei relative pentru anuii 2008/2014 in Regiunea Sud Muntenia sursa INSS .Accesat la 25.04.2017. ora
11 :21.
2008 2014
Valoare 25.50% 22.30%20.00%21.00%22.00%23.00%24.00%25.00%26.00%

42
Dacă analizăm mediul de reședință , putem argumenta că rata sărăciei este mai mare în
rândul populației din mediul rural comparativ cu mediul urban datorită economiei deficitare de
sat/comună, lipsa drumurilor, utilaje vechi pent ru lucrarea solului, lipsa centrelor specializate de
condiționare a recoltei.
La nivelul celor 7 județe din Regiunea Sud Muntenia, sărăcia este mult mai prezentă în
Județele Călărași , Giurgiu, Ialomița și Teleorman, în timp ce în Județele Dâmbovița , Argeș și
Prahova, gradul de sărăcie este mai redus datorită puterii economice mult mai dezvoltate cât și a
proximității față de Capitală.
Principalii factori ce determină riscul de sărăcie, sunt numeroși și pot afecta atât economia
națională cât și cea regiona lă, iar aceștia sunt:
 Poziția profesională – un grad ridicat de sărăcie îl pot obține cei care lucrează pe cont
propriu cât și șomerii ;
 Educația – nivelul educației este unul dintre cei mai importanți factori care împiedică
răspândirea sărăciei. Absolvirea școlii gimnaziale cât și liceale reduce semnificativ gradul
de sărăcie. Se poate observa de cele mai multe ori că persoanele sărace sunt cele care nu
au o școală terminată, si de cele mai multe ori lucrează ca zilie ri sau prestează munca la
negru;
 Mediul rural – de cele mai multe ori, populația săracă este poziționată în mediul rural
datorită lipsei agenților economici, a unei industrii și în cele mai multe cazuri munca
pământului fiind cea care generează venitul, care este de asemenea sezonieră;
 Apartene nța etnică: populația romă este deosebit de afectată de sărăcie datorită lipsei
educației , lipsa pământului arabil, lipsa cunoștințelor necesare deschiderii unei activități
antreprenoriale .

3.9 INFRASTRUCTURA ÎN REGIUNEA SUD MUNTENIA

INFRASTRUCTURA TRAN SPORTULUI RUTIER.
Regiunea Sud Muntenia este una dintre cele mai dezvoltate Regiuni din țară datorită
infrastructurii sale de transport, care este cea mai modernă în acest moment.

43
Infrastructura rutieră este cea mai modernă rețea de transport din regiune , ea ajungând să
înlocuiască transportul feroviar, profitând de avantajele economice pe care criza economică le a
impus în România.
Regiunea ocupă locul 2 la nivel național ca lungime a drumurilor publice cu un procent de
16 %.
Infrastructura rutieră asi gură o comunicare desăvârșită față de centrele urbane, facilitând
accesul spre cele mai importante orașe din țară cum ar fi Municipiul București , Portul maritim
Constantă , Punctul de trecere al frontierei Giurgiu -Ruse.
În regiune, drumurile public e, confo rm ( Figură 23. Procentul infrastructurii rutiere în
Regiunea Sud Muntenia pentru anul 2014 ), sunt alcătuite în proporție de:
 78% drumuri județene ;
 22% drumuri naționale .
32
Figură 23. Procentul infrastructurii rutiere în Regiunea S ud Muntenia pentru anul 2014

32 Procentul infrastructurii rutiere in Regiunea Sud Muntenia pentru anul 2014 sursa: INSS . Accesat la 18.04.2017.
ora 10:21.

0%20%40%60%80%100%
drumuri nationale drumuri judeteneProcentul infrastructurii rutiere
in Regiunea Sud Muntenia
pentru anul 2014
Procentul

44
33
Figură 24. Totalul drumurilor modernizate în anul 2014 în Regiunea Sub Muntenia
Din totalul drumurilor din regiune, 98% dintre acestea au fost modernizate la sfârșitul
anului 201 (Figură 24. Totalul drumurilor modernizate în anul 2014 în Regiunea Sub Muntenia ).
Rețeaua de drumuri a fost modernizată în cele mai dezvoltate Județe : Argeș cu 3479 de
km, Prahova 2234 de km și Județul Dâmbovița cu 1879 de km.

33 Lungimea drumurilor publice modernizate in Regiunea sud Mutenia pentru anul 2014. Sursa:INSS . Accesat la
18.04.2017. ora 10:30
Argeș CălărașiDâmboviț
aGiurgiu Ialomița Prahova Teleorman
Nr. Total Kilometri 3479 1355 1879 1177 1176 2234 155605001000150020002500300035004000Totalul Drumurilor modernizate în anul 2014 în
Regiunea Sub Muntenia

45
CAPITOLUL 4 . IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZ VOLTARE
REGIONALĂ PENTRU REGIUNEA SUD MUNTENIA

Pentru stimularea dezvoltării economice regionale ș i pentru combaterea gradului de sărăcie
și reducerii ponderii șomajului , economiștii romani au implementat un s et de obiective generale
precum :
 Creșterea gradului de competitivitate economica prin promovarea cercetării si inovării in
domenii cheie din cadrul economiei ;
 Susținerea mijloacelor de modernizare a agenților economici ;
 Finanțarea dezvoltării noilor tehnologii pentru a facilitatea progresul ;
 Crearea m ijloacelor necesare tranziției economiei de la cea baza pe cunoaștere la cea bazate
pe inovare;
 Crearea de noi instituții de cercetare ;
 Rezolvarea problemelor prin știință .
Pentru a facilitata o dezvoltare armonioasa si sustenabila, O regiune trebuie sa construiască si
sa delimiteze o serie de obiective precum cele regăsite in cadrul ( Tabel 7. Dezvoltarea sustenabilă
prin obiective ):
Obiective Strategice Obiective Specifice
1. Consolidarea economiei prin crearea
parteneriatelor economice intra –
județene Dezvol tarea si modernizarea infrastructurii
locale si regionale
Susținerea parten erilor economici de către
sistemul administrativ local si regional
2. Creșterea economiei prin aportul adus
de către serviciile turistice Promovarea turismului regional
Îmbunătățirea serviciilor turistice
Sprijinirea tinerilor investitor prin scăderi de
taxe si impozite
3. Creșterea gradului de productivitate si
calitate a sectorului agroalimentar Investiții capitale pentru renovarea centrelor
agroalimentare

46
Sprijinirea producătorilor agricoli cu ajutorul
subvențiilor naționale si europene
Investiții pentru procurarea si dotarea cu
echipament modern a utilajelor agricole de
producție
4. Educarea si valorificarea capitalului
uman pentru stimularea activităților
antreprenoriale
Dezvoltarea e conomica durabila prin
investiții in educație
Sprijinirea mediului de afaceri prin pregătirea
elevilor in domenii cheie(sudori, mecanici,
tâmplari )
5. Creșterea gradului de calitate a vieții
pentru locuitorii regiunii Investiții in serviciile publice pentru locuitorii
din mediul rural
Atragerea tinerilor către zonele urbane
Îmbunătățirea infrastructurii pentru
persoanele din zonele defavorizate
Tabel 9. Dezvoltarea sustenabilă prin obiective

OBIECTIVUL STRATEGIC 1 : Consolidarea econo miei prin crearea
parteneriatelor economice intra -județene .
Pentru atingerea acestui obiectiv, infrastructura rutiera si cea de comunicații joaca un rol
fundamental.
Acesta infrastructura are o importanță strategică absoluta deoarece agenții economici sun t
dornici sa investească într-o zona care poseda o infrastructura moderna.
Susținerea partenerilor economici de către sistemul administrativ local si regional.
Ca în orice economie de piață , societatea privata este motorul economiei locale si regionale .

OBIECTIVUL SPECIFIC 1.1 : Dezvoltarea ș i moder nizarea infrastructurii
locale ș i regionale
Infrastructura este unul dintre factorii principali de bunăstare economica a unei regiuni.

47
Fără aceasta, toate activitățile economice vor fi grav lezate, prin prisma fa ptului ca intre
infrastructura si economie exista un grad crescut de simbioza ce nu poate fi separat.
Infrastructura se prezinta sub mai multe forme :
 Infrastructura rutiera ;
 Infrastructura de comunicații ;
 Infrastructura de afaceri (spatii de birouri) ;
 Infrastructura urbana -rurală;
 Infrastructura Industriala .
Prin prisma celor prezentate mai sus, acest obiectiv specific prezinta o importanta deosebit de
importanta pentru a facilita creșterea economica regionala, deoarece in spațiul sau teritorial exista
numeroase orașe puternic dezvoltate din pont de vedere economic precum orașele Pitești si
Ploiești .
Acest obiectiv are drept scop promovarea si extinderea spatiilor destinate afacerilor din regiune
prin:
1. Crearea si îmbunătățirea parcurilor industrial e
2. Îmbunăt ățirea infrastructurii zonelor industriale din județele Dâmbovița , Argeș și
Prahova
3. Scoaterea la licitație a spațiilor disponibile în parcurile industriale (Parcul Industrial
Priboiu din Județul Dâmbovița)
4. Investiții in infrastructura zonelor urbane care d eservesc zonele rurale
O alta măsura destinata dezvoltării economice ar putea f i legata de investirea in energie
regenerabila.
În acestă regiune, Județele Prahova, Argeș , Teleorman si Dâmbovița sunt lideri in ceea ce
privește promovarea energiei regenerabi le.
Astfel pe teritoriul județelor se pot promova investițiile în tehnologiile de obținere a curentului
electric :
 din biomasa vegetală și agricolă;
 hidroenergia prin cursu rile râurilor Argeș și Ialomița;
 turbinele eoliene ;
 panourile foton -voltaice .

48
OBIE CTIVUL SPECIFIC 1.2 : Susținerea partenerilor economici de către
sistemul administrativ local si regional
Pentru atragerea investitorilor in acesta regiune, sistemul administrative local si regional
trebuie sa susțină printr -o serie de masuri de natura eco nomica apetitul pentru investiții .
Acest ap etit ar putea fi stimulat prin:
• Creșterea gradului de interconectare cu ariile adiacente regiunii .
Pentru a putea fii performant in cadrul unei economii de piață , buna circulație a mărfurilor
intre regiuni poarta un aport major.
De aceea pentru Regiunea Sud Muntenia, vecinătatea cu Municipiul București reprezintă
un avantaj major ce nu poate fi ignorat.
Un atu major pe care regiunea li are este existenta autostrada București Pitești , cat si
viitoarea autostrada Pitești – Sibiu.
Aceste cai de comunicație reprezintă pentru regiune o comunicare excelenta intre partenerii
economici , ceea ce se traduce prin investiții importante.
• Facilitarea circulației forței de muncă
Conectivitatea reprezintă gradul de consolidare a relațiilor rural -urbane intr -un județ dat.
Acesta facilitează schimburile economice dintre sat si oraș, ceea ce se traduce prin creștere
economica si sociala.
Un exemplu potrivit ar fi reprezentat de către satele din împrejurul Orașului Târgoviște si
Găești , unde populația din zonele rurale fac naveta către un loc de munca ( Fabrica Arctic , Oțelăria
Mechel).
• Modernizarea infrastructurilor de producție
Înainte de revoluția din 1989, Romania dispunea de centre de producție performante si
adaptate nevoilor acelo r vremuri.
În prezent , nu mai putem sa susținem acest lucru deoarece majoritate mijloacelor actuale
de producție sunt in genere îmbunătățiri aduse infrastructurii si utilajelor vechi.
De aceea este necesar o serie de investii in aceste centre de industrie din orașe precum
Pitești , Ploiești , unde activitățile industriale se desfășoară in aceleași condiții ca in urma cu 30 de
ani.
• Crearea de noi spatii comerciale .

49
Pentru a putea susține IMM cat si micii producători , sistemul administrativ local trebuie sa
investească in noi spatii comerciale pentru a putea susține atât economia locala cat si cea regional.
Pe plan național , Regiunea Sud Muntenia este o mare producătoare de legume, având drept
motori localitățile Lungulețu si Tărtășești .
Deși producția de legume este deosebit de mare, acești producători se lovesc adesea de
lipsa spatiilor comerciale, de multe ori fiind nevoiți sa si vândă marfa către terțe persoane la un
preț mult mai mic decât costul de producție .
• Reducerea taxelor pe o pe rioada determinat
Pentr u a favoriza o creștere economica durabila, sistemul administrative local ar trebui sa
implementeze o strategie in ceea ce privește activitățile economice prestate pe plan local si
regional.
Ca acesta creștere economica sa aibă rezultate, sistemul administ rativ ar trebui sa preia un
sistem occidental precum cel din Austria, unde producătorii locali si regionali sunt încurajați prin
reduceri de taxe si impozite pentru produsele fabricate local.
• Stimulente financiare pentru întreprinderile productive
Acesta măsura își are originea in occident, unde sistemele administrative au observa t o
migrare a capacitaților de producție către alte state.
Pentru a stopa acest efect , statele occidentale au propus o serie de masuri printre care
stimulente financiare pentru co mpaniile productive, cat si reduceri consistente de taxe.
Ținând cont de aceste masuri, interesul investitorilor ar putea creste simțitor in anii care
urmează , propulsând economia regional a.

OBIECTIVUL STRATEGIC 2: Creșterea economiei prin aportul adus d e
către serviciile turistice
În perioada anilor 1970 -1989, Romania era una dintre cele mai vizitate state din Europa de
Est datorita regiunilor sale de o frumusețe rara cat si datorita stațiunilor balneoclimaterice preom
Ana Aslan, Băile Felix cat si Stațiunea Techirghiol.
După revoluția din 1989, farmecul acestor stațiuni a început sa apună datorita proceselor
de privatizare, ceea ce s -a tradus prin slabe investiții ceea ce au dus in cele din urma la degradarea
lor.

50
Datorită acestor stațiuni , economiile lo cale din acele regiuni au prosperat, dar odată cu
degradarea lor, economia a căzut de asemeni.
De aceea investibile in servile turistice pot fii pe termen mediu si lung o cale către o creștere
durabil a a economiei.
În regiunea Sud Muntenia, Județele Dâmbov ița, Argeș si Prahova înglobează atât câmpii
întinse cat si acces la munții Carpați .
Acest lucru poate sa reprezintă o noua șansa a diversificării economiei regionale.
Aceste județe au in patrimoniu atracții turistice precum Stațiunea Balneoclimaterică
Pucioasa, cât și Platoul Padina, Muntele de Sare Slănic, Parcul Natural Bucegi, Salina Slănic
Prahova, Mănăstirea Cozia, Mausoleul Curtea de Argeș , care in ultimii ani au avut parte de foarte
puține investiții .
În ciuda lipsei acute de investiții , criza econo mica din anii 200 8-2012, si -a pus amprenta si
pe turismul regional.
Un exemplu potrivit este cel regăsit în „Figură 25. Numărul total de structure turistice ”.
34
Figură 25. Numărul total de structuri turistice
Analizând tabelul de mai sus putem concluziona ca numărul unităților de cazare a cunoscut
un trend ascendent in ultimii 5 ani, ceea ce se traduce printr -o revenire economica simțitoare .
Dacă analizam situația pe județe , analiza ar fi:

34 Structuri de primire turistică în Regiunea Sub Muntenia. Sursa :INSS
2010 2011 2012 2013 2014 2015
Numar total 472 533 581 638 656 7400100200300400500600700800Structuri de primire turistică în
Regiunea Sub Muntenia

51
35
Figură 26. Evo luția numărului total de structuri turistice
În tabelul de mai sus (Figură 26. Evoluția numărului total de structuri turistice) , județul
Prahova prezintă cea mai mare capacitate de cazare din regiune, alături de Județul Argeș .
Pentru a aduce un raport in e conomie pe termen mediu si lung, deținătorii acestor afaceri
ar trebui sa investească sume importante de lichidați în infrastructurp (Figură 27. Investițiile în
activitățile turistice din Regiunea Sud Muntenia 2014 )
36
Figură 27. Investițiile în activitățile turistice din Regiunea Sud Muntenia 2014
Prin acest tabel, județele Argeș si Prahova sunt cele mai vizitate județe datorita investițiilor
efectuate.
În țara noastră , turismul este de doua categorii:

35 Evoluția numărului total de structuri turistice . Sursa IN SS http://statistici.insse.ro/shop/

36 Investitiile in activitatile turistice din Regiunea Sud Muntenia Sursa INSS http://statistici.insse.ro/shop/
Argeș CălărașiDâmbovi
țaGiurgiu Ialomița PrahovaTeleorma
n
2013 205 15 68 13 27 293 17
2014 223 17 73 11 27 286 19
2015 264 29 74 12 27 314 20050100150200250300350Evoluția numărului total de structuri
turistice
Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman
MILIOANE RON 41 5 12 8 5 37 701020304050Investi țiile în activit ățile turistice din Regiunea
Sud Muntenia 2014

52
• Zone cu potențial turistic co mplex care înglobează 24% din suprafața tarii;
• Zone cu potențial turistic ridicat, care înglobează 34% din suprafața tarii,
În regiunea Sud Muntenia se regăsesc ambele categorii de potențial turistic, ceea ce se
traduce printr -un grad deosebit de dezvoltar e pe viitor.

OBIECTIVUL STRATEGIC 3 : Creșterea gradului de productivitate si
calitate a sectorului agroalimentar
Romania este o tara care poseda o importanta suprafața agricola, deținând in perioada
interbelica statutul de „ Grânarul Europei”.
De asemenea, in perioada socialista, statul a reușit plata datoriei externe prin producții
agricole însemnate . In prezent producțiile agricole au scăzut simțitor atât prin parcelare cat si prin
lipsa activităților agricole producătoare .
In ceea ce privește Regiunea Su d Muntenia, suprafața agricola este prezenta într-o pondere
foarte mare, ea totalizând 74% din suprafața regionala totala.
In cadrul regional, doua județe se remarca prin producțiile agricole însemnate , acestea fiind
Județul Dâmbovița si Județul Argeș .
Județul Dâmbovița se remarca prin producțiile obținute de doua localități din sudul
județului respectiv Lungulețu si Tărtășești .
Acestea sunt foarte cunoscute pe plan regional si local prin producțiile de cartofi si varza,
care de obicei sunt foarte căutate si remarcate.
Deși Regiunea Sud Muntenia este un importat producător de produse agricole, anumite
cauze de ordin intern împiedica dezvoltarea sa pe termen mediu si lung.
Aceste cauze sunt:
 Lipsa centrelor științifice de dezvoltare pentru obținerea unor noi soiuri adaptate nevoilor
curente;
 Lipsa grupurilor de producători ;
 Lipsa unor centre de sacrificare a animalelor ;
 Lipsa brandurilor;

53
 Lipsa infrastr ucturii agricole de producție : sistemele de irigații , spatiile de depozitare,
utilaje de producție moderne ca t si lipsa oamenilor calificați (Figură 28. Suprafața de teren
arabil irigat în Regiunea Sud Muntenia ).
37
Figură 28. Suprafața de teren arabil irigat în Regiunea Sud Muntenia
În prezent, sectorul agroalimentar a început sa elabore ze planuri de investiții , precum cazul
Județului Dâmbovița (Tabel 10. Planuri de investiții pentru sectorul agroalimentar ):
Investiții /euro 2016 2017 2018 2019 2020
Total 5428500 2368500 2368500 1868500 186850038
Tabel 10. Planuri de investiții pentru sectorul agroalimentar

OBIECTIVUL STRATEGIC 4 : Educarea si valorificarea capitalului uman
pentru stimularea activităților antreprenoriale
Odată cu dispariția Regimului Socialist, tara noastră a cunoscut o perioada de regres in
ceea ce privește calitatea învățământului .
Un prim argument este dat de dispariția școlilor de arte si meserii, care aveau menirea de a
ajuta elevii sa dobândească o meserie calificata și utilă .

37 Suprafata de teren irigat in Regiunea Sud Muntenia. Sursa INSS
38 Investitiile in industria agroalimentara a Judetului Dambovita2012 -2020. Sursa:
http://www.cjd.ro/fisiere/cjd/strategii/201112/SDJ%20final.pdf
Argeș Călărași Dâmbovița Giurgiu Ialomița Prahova Teleorman
1997 1256 7083 886 105 5720 2691 10216
2000 1053 15172 1426 6990 18087 853 14871
2015 12430 17786 70 30005000100001500020000Suprafața de teren arabil irigat în Regiunea
Sud Muntenia

54
Prin eliminarea acestei scoli, tinerii fără cunoștințe care nu dispu neau de disponibilitățile
necesare promovării examenului de bacalaureat, au generat un exod către occident in vederea
obținerii unui loc de munca.
Un al doilea argument este dat de numărul mare de absolvenți universitari, care după
terminarea studiilor, nu dispun de locuri de munca in domeniul studiat .
Pentru educarea si valorificarea capitalului uman, un prim pas deosebit de important ar fi
crearea unui sistem educațional nou, in care fiecare materie școlară sa abia aplicabilitate practica,
un model fiind Scoală germana si suedeza.
O alta măsura ar fi crearea unor parteneriate public private intre unitățile de învățământ si
companii, astfel încât unitățile de învățământ sa pregătească tinerii in domeniile cu adevărat
căutate in acest moment pe piață .
In condițiile economice existente in acest moment pe piața , școala romanesca ar trebui sa
se axeze pe domeniul informatic, industria componentelor informatice, industria constructoare de
mașini .
Pentru a pregătii tinerii pentru aceste noi condiții cerute de piață, regiunea sud Muntenia
trebuie sa se axeze pe o strategie bine definita a investițiilor pe termen mediu si scurt (Figură 29
și Figură 30 ).
39
Figură 29. Investiții destinate învățământului în Regiunea Sud Muntenia

39 Valoarea Investitiilor pentru invatamant. Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/
9
5 6 5141214
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014Investi ții în Învătământ Regiunea Sud
Muntenia
milioane RON

55
40
Figură 30. Strategia de Investiții pentru Învățământ Județul Dâmbovița 2016 -2020

OBIECTIVUL STRATEGIC 5 : Creșterea gradului de calitate a vieții pentru
locuitorii regiunii
Regiunea Sud Muntenia este o regiune istorica bogata atât din punct de vedere istoric cat
si material.
Însă după căderea fostului regim, economia regionala a avut de suferit semnificativ, atât
prin închiderea fostelor unități economice cat si prin exodul tinerilor către occident.
In aceste condiții , traiul in aceste regiuni a început sa scadă sistematic pana la începutul
anilor 2000 când economia a început sa se adapteze noilor condiții .
O data cu aderarea României la Uniunea Europeana in anul 2007 , gradul de calitate al vieții
a început sa aibă o tendință de creștere (Figură 31. Rata sărăciei relative, pe regiuni de dezvoltare
și macroregiuni ).

40 Stragtegia de Investitii pentru Invatamant Judetul Dambovita 206 -2020. Sursa:
http://www.cjd.ro/fisiere/cjd/strategii/201112/SDJ%20final.pdf
2995000
560000 560000 520000 520000
0500000100000015000002000000250000030000003500000
2016 2017 2018 2019 2020
Milioane lei RON

56
41
Figură 31. Rata sărăciei rela tive, pe regiuni de dezvoltare ș i macroregiuni

Figură 32. Venituri medii totale pe gospodărie
Confor m tabelului de mai sus (Figură 32. Venituri medii totale pe gospodărie ), nivelul de
trai al romanilor a cunoscut o creștere simțitoare in perioada anilor 2007 -2014.
Însă odată cu începutul anului 2015, rata sărăciei a crescut simțitor , in ciuda faptului ca
venitul mediu pe gospodărie a rămas constant.
Prin prisma celor amintite mai sus, creșterea nivelului de trai in acesta regiune se poate
efectua printr -o strategie complexa.
În această regiune, creșterea Gradului de Calitate a vieții reprezintă o strateg ie deosebit de
importantă deoarece aceasta poate fi reprezentată ca o alternativă a marilor orașe care au devenit
din ce în ce mai aglomerate și poluate.

41 Rata saraciei relative, pe regiuni de dezvoltare si macroregiuni
UM: Procente
Anul
2007Anul
2008Anul
2009Anul
2010Anul
2011Anul
2012Anul
2013Anul
2014Anul
2015
Ani26.822.9 22.4 21.2 21.1 22.1 22.7 25.530.6Regiunea SUD -MUNTENIA
Regiunea SUD-MUNTENIA
0500100015002000250030003500
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Venituri medii totale pe gospodarie
Valoare totala (lei)

57
O măsură deosebit de importantă pentru realizarea strategiei este creșterea gradului de
atractivitate a orașelor pentru tinerii din regiune prin creșterea gradului de investiții pentru
modernizarea acestora cât și a centrelor industriale aflate în declin.
O altă măsura este racordarea satelor și comunelor la rețeaua națională de gaz natural, cât
și conec tarea localităților cu apă și curent electric.
Ținând cont de tendințele actuale, Dezvoltarea Regiunii poate să fie și de ordin
informațional prin investiții privind mijloacele informaționale în mediile rurale.
Aceste investiții sunt benefice pentru popu lație deoarece ele promovează și ajută la
dezvoltarea resurselor umane, cât și la cunoașterea informațiilor de bază.
O problemă foarte cunoscută prezentului în mediul rural românesc o reprezintă lipsa
centrelor medicale de urgență și de specialitate.
Investiția în aceste centre ar genera o creștere a nivelului de trai în mediul rural, cât și la o
creștere a satisfacției populației .
O altă cauză cunoscută a mediului rural românesc, este lipsa cunoștințelor necesare de
protejare a mediului înconjurător . Această situație a devenit din ce în ce mai gravă deoarece o mare
parte a persoanelor ce locuiesc în acest mediu, poluează solul și apa în mod inconștient , ei neavând
la bază cunoștințele necesare împiedicării acestui fapt.
Din acesta cauză este literalment e necesar să se înființeze centre de informare a populației
privind protecția mediului, deoarece aceștia îl schimbă nevoit, provocând pagube pe termen mediu
și lung. Pentru a contracara aceste efecte și a oferi populației un mediu adecvat societății în car e
trăim, este necesar a face investiții pe termen mediu și lung, exemple grăitoare regăsind -se in
(Figură 33 și Figură 34 ).

58
42
Figură 33. Numărul localităților legate la rețeaua de apă în Regiunea Sud Muntenia
43
Figură 34. Numărul Localităților ce au acces la rețeaua de gaze naturale

42 Numarul localitatilor legate la reteaua de apa curenta in Regiunea Sud Muntenia. Sursa:
http://statistici.insse.ro /shop/
43 Numarul localitatilor legate la reteaua de gaze naturale .Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ Argeș Călărași Dâmbovița Giurgiu Ialomița Prahova Teleorman
Valoare 83 43 61 15 53 75 340102030405060708090Numărul localităților legate la rețeaua de apă
Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova
Valoare 28 6 40 6 4 3901020304050Numarul localitatilor ce au acces la reteaua
de gaze naturale

59
CONCLUZII

Prin prezenta lucrare, am demonstrat ca un fenomen economic complex precum este Criza
financiara, poate produce o serie de efecte de o gravitate profunda atât pentru o economie cat si
pentru populație .
Analizând primul capitol, putem descoperi germenii crizei economice, tipurile sale de
manifestare cat si locul de manifestare.
Datorită cunoștințelor acumulate de a lungul secolelor, aceste șocuri pot fi întâmpinate , dar
nu stopate.
Pentru a combate aceste situații economice extreme, statul cat si companiile trebuie sa
aplice masuri coercitive atât pentru angajați cat si bugetului existent, provocând in același timp
râni greu de uitat imaginii economice generale.
Pentru a supraviețui acestor șocuri , companiile trebuie sa implementeze noi strategii cat si
relocarea rezervelor valutare către noi activități generatoare de lichidități .
Trecând la Capitolul 2, am prezentat Analiza Socio Economica a Regiunii Sud Muntenia,
in care am prezentat urmările crizei economice asupra activităților regionale, cat si gradul de
dezvoltare al județelor componente.
Acest capitol este de o importanta fundamentala, deoarece am catalogat principalele
diferențe dintre județe prin tabele ce in dica diferențele de dezvoltare, populația , veniturile cat si
gradul de investiții .
Ținând cont de analiza efectuata, am ajuns la concluzia ca Regiunea Sud Muntenia a fost
afectata atât pe plan economic cat si social de către Criza Economica Mondiala din an ul 2008.
Acest lucru este relevat de faptul ca populația regionala a început sa migreze către occident,
datorita lipsei locurilor de munca cat si a înăspririi condițiilor de trai.
Din analiza efectuata a mai reieșit ca Regiunea Sud Muntenia este puternic dezvoltata in
Nord, având drept motor de creștere economica Județele Prahova si Argeș , prin aportul adus in
industrie, turism, investiți si servicii.
Trecând la Capitolul 3, am prezentat Strategia de Dezvoltare Durabila a Regiunii Sud
Muntenia, in care am pus accent pe dezvoltarea economica sistolica a celor 7 județe componente
prin aportul adus de fondurile eu ropene.

60
Studiul a indicat ca investițiilor sunt foarte mici in comparație cu realitățile terenului, ceea
ce demonstrează o lipsa totala de viziune a autorităților locale si regionale.
Un exemplu elocvent este dat de către Județul Dâmbovița , care a prevăzut un buget de
aproximativ 500.000 euro pentru dezvoltarea învățământului pentru perioada 2018 -2020.
Un alt exemplu important este dat de slaba organi zare a autorităților locale din județele
Teleorman, Călărași , Giurgiu si Ialomița , in ceea ce privește elaborarea unei strategii de dezvoltare
județene .
Putem afirma ca șocurile economice si sociale produse de către Criza Economica din 2008,
au putut fii combătute doar prin elaborarea unor strategii de investiții prin accesarea fonduril or
europene, acest lucru relevând importanta unui management bine organizat al autorităților locale
din Județele Argeș si Prahova , acestea fiind in principal motorul economic regional.

61
BIBLIOGRAFIE

1. Capitalismul încotro? Criza economica, mersul ideilor, instituții – Daniel Dăianu .Editura
Polirom
2. Evoluția Absorbției Fondurilor Structurale Pos – Cce În Domeniul Energiei Regenerabile
– Trandafir Miu Ana Maria
3. Efectele Aplicării Politicii Agricole Comune Asupra Economiei Gospodăriilor Țărănești
Din România – Pruteanu Elena -Mihaela
4. Perfecționarea Managementului De Investiții Folosind Soluțiile Informatice – Ionescu Radu
5. Dezvoltarea durabilă a spațiului rural în România. Studiu de caz pentru zona de deal -munte
a Văii Teleajenului din jud. Prahova – Lucov Bogdan Stefan
6. Dezvoltare Durabilă. Aplicarea Agendei 21 La Nivelul Municipiului Brașov – Matei M ioara
– Musteață Victoria
7. Perfecționarea sistemului de finanțare a sectorului legumicol din România. Studiu de caz
pe județul Galați – Ionica Apostu (Dascălu)
8. Perfecționarea Managementului Proiectelor Cu Finanțare Europeană – Florela Cercel
9. Implicarea Insti tuțiilor Publice În Dezvoltarea Durabilă A Capitalului Uman Pe Piața
Muncii – Dumitru Mihaela Valentina
10. Politici de Dezvoltare Regională și Locală – Prof.univ.dr. Dorel AILENEI Lect.univ.dr.
Tudor GROSU
11. Politicile Regionale în România – Miklós Bakk (coord.), Jozsef Benedek (coord.)
12. Restructurare și dezvoltare regională – Prelipcean, Gabriela
13. Dezvoltare Regională și Fonduri Structurală – Dragoș Jaliu
14. Așezările umane și dezvoltarea regională în România – Daniela Zamfir, Ioan Ianoș, Cristian
Talanga, Ilinca -Vale ntina Stoica
15. Dezvoltare regională și locală – Stefan, Maria -Cristina
16. Dezvoltarea regională – Pușcașu Violeta
17. Proiecte si acțiuni de dezvoltare la nivelul comunităților – Stefan, Maria -Cristina
18. Administrația publică locală în România în perspectiva integrăr ii europene – Iftimoaie
Cristian
19. Instituții și politici europene – Profiriu, Alina
20. Dezvoltare regională și cooperare transfrontalieră – Tiberiu Brăileanu
21. Political Order and Political Decay – Francis Fukuyama

62
22. Politica de Coeziune a Uniunii Europene 2014 -2020 – Dan Drosu Saguna
23. Beyond Economic Growth: An Introduction to Sustainable Development -By Tatyana P.
Soubbotina
24. The Economics of Sustainable Development – By Sisay Asefa
25. Sustainable Development at Risk: Ignoring the Past – By Joseph H. Hulse
26. Eco-Efficie ncy: The Business Link to Sustainable Development – By Livio D. DeSimone;
Frank Popoff
27. Growing Greener Cities: Urban Sustainability in the Twenty -First Century – By Eugenie
L. Birch; Susan M. Wachter
28. Implementing Sustainable Development: Strategies and Ini tiatives in High Consumption
Societies – By William M. Lafferty; James Meadowcroft
29. Business, Government, and Sustainable D evelopment – By Gerard Keijzers
Adrese internet
[1]. http://www.businessdictionary.com/definition/economic -crisis.html
www.bus inessdictionary.com/definition/economic -crisis.html
[2]. www.thebalance.com/2008 -financial -crisis -3305679
[3]. http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=35
[4]. http://www.dacie.ro/docs/Dezvoltarea%20durabila.doc
[5]. https://www.scribd.com/doc/293233172/Plan -de-Dezvoltare -Regionala -Regiunea -Sud-
Muntenia -pdf
[6]. https://ro.scribd.com/doc/239772 588/PDR -SV-Oltenia -2014 -2020
[7]. http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf
[8]. http://www.referat.ro/referate_despre/referat_fluviul_dunarea.html
[9]. https://ro.scribd.com/doc/239772588/PDR -SV-Oltenia -2014 -2020
[10]. https://www.scribd.com/doc/293233172/Pl an-de-Dezvoltare -Regionala -Regiunea –
Sud-Muntenia -pdf
[11]. https://www.scribd.com/doc/293233172/Plan -de-Dezvoltare -Regionala -Regiunea –
Sud-Muntenia -pdf
[12]. http://www.calarasi.insse.ro/cmscalarasi/rw/pages/index.ro.do;jsessionid=6d51e9
632a19126d2e32fb81c69ee21db72f84 e3d4e7da60d884ef949e300e02.e34Ma3mNaNaTb
40Mbi0
[13]. http://www.madr.ro/
[14]. http://statistici.insse.ro/shop/?page=info
[15]. http://www.cjd.ro/fisiere/cjd/strategii/201112/SDJ%20final.pdf

63
[16]. http://faostat3.fao.org/downl oad/Q/*/E

LISĂ DE FIGURI
Figură 1. Ciclicitatea șocurilor financiare ………………………….. ………………………….. ………………….. 6
Figură 2. Evoluția Francului Elvețian ………………………….. ………………………….. ……………………….. 8
Figură 3. Evoluția PIB în perioada 1985 – 1989 ………………………….. ………………………….. ……….. 12
Figură 4. Evoluția PIB în perioada 1991 – 1999 ………………………….. ………………………….. ……….. 12
Figură 5. Creșterea economică în perioada 1990 – 2013 ………………………….. ………………………….. 12
Figură 6. Ponderea valorii adăugate a IMM în valoarea adăugată totală 2005 -2010 ………………. 14
Figură 7. Variabilele care influențează rata succesului în cadrul unui proiect (concepția autorului)
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 17
Figură 8. Efectele Crizei Economice asupra întreprinderilor din Romani a ………………………….. .. 23
Figură 9. Amplasarea regiunilor de dezvoltare în teritoriu ………………………….. ……………………… 26
Figură 10. PIB pe locuitor în Regiunea Sud Muntenia ………………………….. ………………………….. . 29
Figură 11. Rata șomajului pe categorii de vârsta 15 -64 ani ………………………….. …………………….. 29
Figură 12. Evoluția numărului total de IMM -uri în Regiunea Sud Muntenia ………………………… 31
Figură 13. Stadiul actual de dezvoltare a infrastructurii în Regiunea Sud Muntenia ………………. 33
Figură 14. Evoluția numărului de locuitori di n mediul Urban în Regiunea Sud Muntenia ………. 33
Figură 15. Evoluția numărului de locuitori din mediul rural ………………………….. …………………… 35
Figură 16. Tipologia Urb an Rurală 2004 -2010 ………………………….. ………………………….. …………. 35
Figură 17. Polii de evoluție și dezvoltare din România ………………………….. ………………………….. 37
Figură 18. Venitul mediu total brut ………………………….. ………………………….. …………………………. 39
Figură 19. Câștigul salarial mediu net ………………………….. ………………………….. …………………….. 39
Figură 20. Câștigul mediu lunar net în anul 2014 ………………………….. ………………………….. ……… 40
Figură 21. Gradul de sărăcie pe regiuni ………………………….. ………………………….. …………………… 41
Figură 22. Rata sărăciei relative pentru anii 2008/2014 în Regiunea Sud Muntenia ……………….. 41
Figură 23. Procentul infrastructurii rutiere în Regiunea Sud Muntenia pentru anul 2014 ………… 43
Figură 24. Totalul drumurilor modernizate în anul 2014 în Regiunea Sub Muntenia ……………… 44
Figură 25. Numărul total de structuri turistice ………………………….. ………………………….. ………….. 50
Figură 26. Evoluția numărului total de structuri turistice ………………………….. ……………………….. 51
Figură 27. Investițiile în activitățile turistice din Regiunea Sud Muntenia 2014 ……………………. 51
Figură 28. Suprafața de teren arabil irigat în Regiunea Sud Muntenia ………………………….. ……… 53
Figură 29. Investiții destinate învățământului în Regiunea Sud Muntenia ………………………….. … 54

64
Figură 30. Strategia de Investiții pentru Învățământ Județul Dâmbovița 2016 -2020 ………………. 55
Figură 31. Rata sărăciei relative, pe regiuni de dezvoltare și macroregiuni ………………………….. . 56
Figură 32. Venituri medii totale pe gospodărie ………………………….. ………………………….. …………. 56
Figură 33. Numărul localităților legate la rețeaua de apă în Regiunea Sud Muntenia ……………… 58
Figură 34. Nu mărul Localităților ce au acces la rețeaua de gaze naturale ………………………….. …. 58

LISTĂ DE TABELE
Tabel 1. Evoluția PIB în perioada 2007 -2015 ………………………….. ………………………….. …………… 13
Tabel 2. Numărul de angajați după clasa de mărime a companiei ………………………….. ……………. 15
Tabel 3. Scenarii Posibile pentru economia lumii ………………………….. ………………………….. ……… 20
Tabel 4. Regiunile de dezvoltare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 24
Tabel 5. Organizarea administrativ teritorială a Regiunii Sud Muntenia ………………………….. ….. 27
Tabel 6. Ev oluția numărului de locuitori din mediul Urban in Regiunea Sud Muntenia …………. 33
Tabel 7. Stadiul actual de dezvoltare al infrastructurii în Regiunea Sud Muntenia …………………. 34
Tabel 8. Numărul total de comune din Regiunea Sud Muntenia ………………………….. ……………… 36
Tabel 9. Dezvoltarea sustenabilă prin obiective ………………………….. ………………………….. ………… 46
Tabel 10. Planuri de investiții pentru sectorul agroalimentar ………………………….. ………………….. 53