București 2017 Academia de Studii Economice [613967]

București 2017 Academia de Studii Economice
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică

Proiect Sisteme Suport de Decizie

Student: [anonimizat]: 1 058
Profesor Coordonator: Georgescu Irina Alexandra

2
I. Descrierea Proiectului
1.1 Introducere
În cadrul proiectului s -a dorit soluționarea unor probleme financiare și comerciale ce țin de
politicile de minimizare a prețului, noi strategii de marketing, r ealizarea de noi investiții sau extinderea
lantului de magazine . Pentru aceasta folosim o bază de date pentru gestionarea serviciilor de retail, ce
conține tipurile de produse, categoriile de produse, angajați, clienții, comenzi, furn izori și distribuitori
cu care s-au încheiat contracte. Fiecare produs are specfic un preț pe unitate, o cantitatea vândută și o
reducere aferentă.
Datele reprezintă un eșantion din datele totale ce include perioada 2 013 Iulie – 2015 Iunie.
Denumirea produselor este de forma ” Product POXFU ” ce este identificatorul produsului comercializat,
iar clienții, furnizorii și distribuitori sunt denumiți în același mod pentru confidențialitate .
Kaufland (Kaufland Stiftung & Co. KG) este una dintre firmele de comerț cu amănuntul
din Germania . Kaufland este o divizie a concernului german Schwarz -Gruppe (Schwarz Beteiligungs
GmbH), din care fac par te și alte rețele cunoscute, Lidl, KaufMarkt și Handelshof , cu peste 2 00.000 de
angajați în toată Europa .
Kaufland este prezent în România din anul 2005, și avut în anul 2 011 afaceri de 1,3 miliarde
euro la nivel local, fiind cel mai mare lanț de hipermarketuri, urmat de Carrefour și Metro , după valoarea
vânzărilor.Strategia companiei este diferită de cea a competitorilor săi direcți: Kaufland este primul lanț
de hipermarketuri care a intrat în orașele mici din România, cu 25. 000-40.000 de locuitori, în condițiile
în care competitorii săi Carrefour, Real, Auchan și Cora ocolesc localitățile cu mai puțin de 1 00.000 de
oameni. Numărul mediu de angajați ai unui hipermarket Kaufland este de 15 0.
În februarie 2008, Kaufland România avea circa 5.65 0 de angajați, la sediul central, în cele
31 de magazine, precum și la sediul logistic situat în Parcul Industrial Ploiești . În anul 2 014, compania
ajunsese a treia în topul angajatorilor privați din România, după Petrom și Dacia, cu un total de 13.5 00
de salariați.

3
1.2 Date
Datele provin din v ânzările efectuate de către Kaufland la nivel global însă da tele din baza de
date sunt doar o mică parte din multitudinea de date. Acest eșantion a fost ales astfel încât să se poată
arăta anumite problem e ce pot fi rezolvate cu ajutorul SSD în vederea luări unei deciz ii pe baza
rezultatelor .
În figura 1 se poate observa că baza de date este relațională și conține 8 tabele conectate între ele.
Ele conțin informații cu privire la: produsele comercializate, furnizori , cine le distribuie, ce clienți au
efectuat comenzi , ce produse au fost comandate și ce angajat a efectuat o anumită comanda . Cu ajutorul
soft-ului SQL Server Management Studio am putut manipula datele independent de aspectele fizice ale
stocării datelor. Informațiile sunt sto cate în tabele.

Figură 1

Pentru a defini relațiile între tabele ne uităm în figura 1 și putem vedea că: tabela Orders(Sales) –
Comenzi și tabela OrdersDetails(Sales) -Detalii Comenzi au relație de one to many pentru că o comandă
poate conține mai multe detalii de comandă. În detalii comenzii(tablela OrdersDetails(Sales) -Detalii
Comenzi ) poate conține mai multe produse (Products(Production) -Produse). O mulțime de produse
constituie o categorie de produse, astfel tabela Products(Production) -Produse are o relațile de tipul many

4
to one cu tabela Categories(Production) -Categorii , de asemenea, un furnizor poate furniza mai multe
produse ceea ce înseamnă că între tabele Suppliers(Production) -Furnizori și Products(Production) –
Produse exista relația de tipul one to many . Revenind la tabela Orders(Sales) -Comenzi este clar că relația
cu fiecare dintr e tabele: Shippers(Sales) -Furnizori, Customers(Sales) -Clienti și Employees(HR) –
Angajati este de tipul many to one deoarece un distribuito r, un client și un angajat pot să se regăsească
în mai multe facturi.
Dacă nu ar fi existat tabela Orders Details(Sales) -Detalii Comenzi s-ar fi format o relație de tipul
many to many între tabele Orders(Sales) -Comenzi și Products(Production) -Produse . Din punct de vedere
conceptual nu ar fi logic ca mai multe produse să se regăsească în mai multe comenzi și es te dificil să
gestionezi baza de date, existența tabelei OrdersDetails(Sales) -Detalii Comenzi este necesară . Se mai
poate vedea că tabela Employees(HR) -Angajați are relații cu ea însăși de tipul one to many fiindcă un
angajat poate avea în subordine mai mu lți angajați .

1.3 Descrierea Tabelelor și a restricțiilor dintre ele

Avem următoarele tabele:
Tabela OrderDetails(Sales) – Detalii Comenzi din figura 2 este o tabelă ce conține informați ile
detaliate ale tabelei Orders -Comenzi din figura 3. Caracteristicile tabelei OrderDetails -Detalii Comanda
sunt: orderid este un identificator a comenzii acesta este un număr întreg și nu trebuie să fie nul, de
asemenea formează împreună cu producid o cheie primară compusă și este cheie externă ce leagă tabele
OrderDetails -Detalii Comenzi și Orders -Comenzi ; productid este u n identificator al produsului acesta
este un număr întreg și nu trebuie să fie nul, de asemenea formează împreună cu orderid o cheie primară
compusă și este cheie externă ce leagă tabele OrderDetails -Detalii Comenzi și Products -Produse ;
unitprice este cara cteristică de tip monetar și nu trebuie să fie nulă, ea reprezintă prețul unitar al unui
produs și are ca și constraints un check ce ve rifică valoarea să fie mai mare sau egală cu 0 și o valoare
implicită ce introduce valoare 0 în caz că acesta nu există; qty este caracteristică de tip număr întreg de
lungime scurtă și nu trebuie să fie nulă, ea reprezintă cantitatea vândură a unui produs pe comandă și are
ca și constraints un check ce verifică valoarea să fie mai mare decât 0 și o valoare implicită ce intr oduce
valoa re 0 în caz că acesta nu există, discount este caracteristică de tip numeric și nu trebuie să fie nulă,

5
ea reprezintă reducerea procentuală unui produs pe comandă și are ca și constraints un check ce verifică
valoarea să fie cuprinsă în [0;1], și, o valoare implicită ce introduce valoare 0 în caz că nu există.

Figură 2

Tabela Orders (Sales) – Comenzi din figura 3 este o tabelă ce conține informații despre fiecare
comandă cerută de către un client și livrată de către un distribuitor. Caracteristicile tabelei Orders –
Comenzi sunt:

Figură 3

6
orderid este un identificat or a comenzii acesta este un număr întreg și nu trebuie să fie nul, de asemen ea
este cheia primară a tabelei, custid este un identificator al clientului acesta este un număr întreg și poate
avea valoarea nul, de asemenea este cheie externă ce leagă tabele Orders -Comenzi și Customers -Clienti ;
empid este un identificator al angajatului care a efectuat comanda, acesta este un număr întreg și nu
trebuie să fie nul, de asemenea este cheie externă ce le agă tabele Orders -Comenzi și Employees -Angajati ,
orderdate este caracteristică de tip dată și nu trebuie să fie nulă, ea este data în care a fost făcută comanda,
requireddate este caracteristică de tip dată și nu tr ebuie să fie nulă, ea este data până când poate fi livrată
comanda; shippeddate este caracteristic ă de tip dată și nu trebuie să fie nulă, ea conține data la care a fost
livrată comanda, shipperid este un identificator al distribuitorui care livrează sau a livrat comanda, acesta
este un număr întreg și nu trebuie să fie nul, de asemenea este cheie externă ce leagă tabele Orders –
Comenzi și Shippers -Furnizori ; freight este caracteristică de tip monetar și nu trebuie să fie nulă, ea
reprezintă valoare a de livrare a unei comenzi și are ca și constraints o valoare implicită ce introduce
valoare 0 în caz că acest a nu există , shipname este un atribut de tip șir de caractere de lungime 4 0 și nu
trebuie să fie nul, el reprezintă descrierea livrării; shipaddress este un atribut de tip șir de caractere de
lungime 6 0 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă descrierea ad resei unde va fi livrată comanda, shipcity
este un atribut de tip șir de caractere de lungime 15 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă denumirea
orașului î n care trebuie livrată comanda, shipregion este un atribut de tip șir de caractere de lungime 15
și nu trebuie să fie nul, el reprezintă denumirea regiunii î n care trebuie livrată comanda, shippostalcode
este un atribut de tip șir de caractere de lungime 1 0 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă descrirea codului
postal unde trebuie facută livrarea; shipcountry este atribut de tip șir de caractere de lungime 15 și nu
trebuie să fie nul, el reprezintă denumirea țării în care trebuie livrată comanda.
Tabela Products (Production ) – Produse din figura 4 este o tabelă ce conține informații
despre fiecare produs ce poate fi comercializat în magazinele Kaufland. Caracteristicile tabelei Product –
Produse sunt: productid este un identificator al produsului acesta este un număr întreg și nu trebuie să fie
nul, de asemene a este cheia primară a tabel ei, productname este un atribut de tip șir de caractere de
lungime 4 0 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă denumirea produsului, supplierid este un identificator al
furnizorului acesta este un număr întreg și nu poate avea valoarea nul, de asemenea este cheie externă ce
leagă tabele Products -Produse și Suppliers -Furnizori, categoryid este un identificator al categoriei din
care face parte produsul acesta este un număr întreg și nu poate avea valoarea nul, de asemenea este cheie
externă ce leagă tabele Products -Produse și Categories -Categorii, unitprice este caracteristică de tip
monetar și nu trebuie să fie nulă, ea reprezintă prețul unitar al unui produs și are ca și constraints un
check ce ve rifică valoarea să fie mai mare sau egală cu 0 și o valoare i mplicită ce introduce valoare 0 în

7
caz că acesta nu există, discount este caracteristică de tip bit și nu trebuie să fie nulă, ea arata daca produs
se mai comercializează sau nu, ca și constraints o valoare implicită ce introduce valoare 0 în caz că acesta
nu există.

Figură 4

Tabela Categories(Production) – Categorii Produse din figura 5 este o tabelă ce conține
informații despre fiecare categorie de produs ce poate fi c omercializată în magazinele Kaufland .
Caracteris ticile tabelei Products -Produse sunt: categoryid este un identificator al categoriei de produse
acesta este un număr întreg și nu trebuie să fie nul, de asemenea este cheia primară a tabelei,
categoryname este un atribut de tip șir de caractere de lungim e 15 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă
denumirea categoriei de produse, description este un atribut de tip șir de caractere de lungime 2 00 și nu
trebuie să fie nul, el reprezintă descrierea categoriei de produse, ce tipuri de produse sunt incluse în
categorie .

Figură 5

8
Tabela Suppliers (Production ) – Furnizori din figura 6 este o tabelă ce conține informații
despre fiecare furnizor de produse care au contact cu magazinele Kaufland . Caracteristicile tabelei
Suppli ers-Furnizori sunt: supplierid este un identificator al furnizorilor acesta este un număr întreg și nu
trebuie să fie nul, de asemen ea este cheia primară a tabelei, companyname este un atribut de tip șir de
caractere de lungime 4 0 și nu trebuie să fie nul , el reprezintă denumirea companiei furnizorului;
contactname este un atribut de tip șir de caractere de lungime 3 0 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă
denumirea persoanei delegate pentru a furniza produsele magazinelor Kaufland , contacttitle este un
atribut de tip șir de caractere de lungime 3 0 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă denumirea postului pe
care îl ocupă persoana delegată pentru a furniza produsele magazinelor Kaufland , address este un atribut
de tip șir de caractere de lungime 6 0 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă descrierea adresei persoanei
delegate pentru a furniza produsele magazinelor Kaufland , city este un atribut de tip șir de caractere de
lungime 15 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă denumirea orașului pers oanei deleg ate pentru a furniza,
region este un atribut de tip șir de caractere de lungime 15 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă denumirea
regiunei pers oanei delegate pentru a furniza, postalcode este un atribut de tip șir de caractere de lungime
10 și nu trebui e să fie nul, el reprezintă denumirea codului poștal pers oanei delegate pentru a furniza,
country este un atribut de tip șir de caractere de lungime 15 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă denumirea
țării pers oanei delegate pentru a furniza, phone este un atribut de tip șir de caractere de lungime 24 și nu
trebuie s ă fie nul, el reprezintă nr. de telefon perso anei delegate pentru a furniza, fax este un atribut de
tip șir de caractere de lungime 24 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă numărul de fax p ersoanei delegate
pentru a furniza. Constraints nu avem în această tabelă.

Figură 6

9

Tabela Shippers (Production ) – Distribuitori din figura 7 este o tabelă ce conține informații
despre fiecare distribuitor de comenzi care au contact cu magazinele Kaufland . Caracteristicile tabelei
Shippers sunt: shipperid este un identificator al distribuitorului de produse acesta este un număr înt reg și
nu trebuie să fie nul, de asemen ea este cheia primară a tabelei, companyname este un atribut de tip șir de
caractere de lungime 4 0 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă denumi rea companiei distribuitorului, phone
este un atribut de tip șir de cara ctere de lungime 24 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă numărul de
telefon al distribuitorului de produse. Constraints nu avem în această tabelă.

Figură 7

Tabela Customers (Production ) – Clienți din figura 8 este o tabelă ce conține informații despre
fiecare client ce comandă de la magazinele Kaufland . Caracteristicile tabelei Customers -Clienți sunt:
custid este un identificator al clientului acesta este un număr întreg și nu trebuie să fie nul, de asemene a
este cheia primară a tabelei, companyname este un atribut de tip șir de caractere de lungime 4 0 și nu
trebuie să fie nul, el reprezintă denumirea companiei clientului, contactname este un atribut de tip șir de
caractere de lungime 3 0 și nu treb uie să fie nul, el reprezintă denumirea persoanei delegate de client
pentru a comanda produse contacttitle este un atribut de tip șir de caractere de lungime 3 0 și nu trebuie
să fie nul, el reprezintă denumirea postului pe care îl ocupă persoana delegată de clien t pentru a comanda
produse, address este un atribut de tip șir de caractere de lungime 6 0 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă
descrierea adresei persoanei delegate de c lient pentru a comanda produse, city este un atribut de tip șir
de caractere de lungime 15 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă denumirea orașului persoanei delegate
de client pentru a comanda produse; region este un atribut de tip și r de caractere de lungime 15 și nu
trebuie să fie nul, el reprezintă denumirea regiunei persoanei delegate de c lient pentru a comanda
produse, postalcode este un atribut de tip șir de caractere de lungime 1 0 și nu trebuie să fie nul, el
reprezintă denumire a codului poștal persoanei delegate de c lient pentru a comanda produse, country este
un atribut de tip șir de caractere de lungime 15 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă denumirea țării

10
persoanei delegate de c lient pentru a comanda produse, phone este un atribut de tip șir de caractere de
lungime 24 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă numărul de telefon persoanei delegate de c lient pentru a
comanda produse, fax este un atribut de tip șir de caractere de lungime 24 și nu trebuie să fie nul, el
reprez intă numărul de fax persoanei delegate de client pentru a comanda produse. Constraints nu avem
în această tabelă.

Figură 8

Tabela Employees (HR) – Angajați din figura 9 este o tabelă ce conține informații despre
fiecare angajat din compania Kaufland , atât câți sunt disponibili în baza de date. Caracteristicile tabelei
Employees sunt: empid este un identificator al angajatului acesta este un număr întreg și nu trebuie să fie
nul, de asemenea este cheia primară a tabelei; lastname este un atribut de tip șir de caractere de lungime
20 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă numele de familiei al persoanei angajate, firstname este un atribut
de tip șir de caractere de lungime 1 0 și nu trebuie să fie nul, el reprezin tă prenumele persoanei angajate,
title este un atribut de tip șir de caractere de lungime 3 0 și nu trebuie să fie nul, el reprezint ă denumirea
postului pe care îl ocupă angajatului în compania Kaufland , titleofcourtesy este un atribut de tip șir de
caractere de lungime 25 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă forma de adresare a angajatului în compania
Kaufland , birthdate este un at ribut de tip dată sau timp și nu trebuie să fie nul, el reprezintă data de
naștere a angajatului în compania Kaufland , hiredate este un atribut de tip dată sau timp și nu trebuie să
fie nul, el reprezintă data de angajare a angajatului în compania Kaufland , address este un atribut de tip
șir de caractere de lungime 6 0 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă descrierea adresei angajatului, city
este un atribut de tip șir de caractere de lungime 15 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă denumirea

11
orașului un de locuiește angajatul, region este un atribut de tip șir de caractere de lungime 15 și nu trebuie
să fie nul, el reprezintă denumirea regiun ei de unde este angajatul, postalcode este un atribut de tip șir de
caractere de lungime 1 0 și nu trebuie să fie nu l, el reprezintă denumire a codului poștal al angajatului,
country este un atribut de tip șir de caractere de lungime 15 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă denumirea
țării unde locuiește angajatul, phone este un atribut de tip șir de caractere de lungi me 24 și nu trebuie să
fie nul, el reprezintă num ărul de telefon al angajatului, mrgid este un atribut de tip șir de caractere de
lungime 24 și nu trebuie să fie nul, el reprezintă gradul de subordonare al angajaților și este o cheie
externă pentru aceeași tabelă.

Figură 9

1.4 Cod SQL pentru selecția Datelor
p.productname [Nume produs]
, count(o.shippeddate) [Comenzi livrate]
into #l1
from Training.Production.Products p
inner join Training.Sales.OrderDetails od on od.productid=p.productid
inner join Training.Sales.Orders o on o.orderid=od.orderid
group by p.productname
having COUNT(o.shippeddate)>3
–
select
l.[Nume produs]

12
, cat.categoryname [Categorie produs]
, sum(od.qty*od.unitprice) [Suma incasarilor]
, YEAR(o.orderdate) [An comanda]
, COUNT(o.orderid) [Numar de comenzi]
, SUM(od.qty) [Cantitatea de produse]
, MIN(od.qty*od.unitprice) [Valoarea minima a incasarilor]
, MAX(od.qty*od.unitprice) [Valoarea maxima a incasarilor]
from #l1 l
inner join Training.Production.Products p on p.productname=l.[Nume produs]
inner join Training.Production.Categories cat on cat.categoryid=p.categoryid
inner join Training.Sales.OrderDetails od on od.productid=p.productid
inner join Training.Sales.Orders o on o .orderid=od.orderid
group by l.[Nume produs],cat.categoryname,YEAR(o.orderdate)
order by l.[Nume produs]

Au fost se lecționate din baza de date produsele cu cel puțin 3 comenzi livrate pe an, și s-a vrut să
se arate din ce categorie de produse fac parte produsele, care este încasarea totală , câte com enzi au fost
livrate , ce cantitate de produse și anul în care au fost comenzile livrate. Aceasta interogare are ca scop
identificarea produselor cele mai vândute pentru a stabili dacă se va face o re ducere de preț și de ce nu
și o posibilă extindere a l anțului de magazine Kaufland . Au fost generate 227 de înregistrări, codul
selecției se regăsește mai sus , iar rezultatul se poate observa in figura 10.

Figură 10

Rezultatul obținut în urma selecției a fost exportat în Excel pentru a putea fi analizate proble mele
decizionale. După cum se poate vedea în datele de mai sus, principalele atribute selectate sunt: Nume
produs, Categorie produs, Suma încasărilor, An comand ă, Număr de comenzi, Cantitatea de produse,
Valoarea minimă a încasărilor și Valoarea maximă a încasărilor. În figura 11 avem excel -ul în care se
pot vedea primele 23 de observații.

13

Figură 11

II. Lucru cu Foaia de Calcul Excel

Pivot Table, Pivot Chart, Filtrari și Sorta ri
Se dorește să se afle suma totală a încasărilor din comenzi grupând datele pe categorii de produse.
Am creat o tabelă P ivot în care am inclus după cum urmează în figura 12: produsele grup ate pe
categorii de produs . Pentru fiecare categorie s -a luat în considerare aflarea u nor anumiți indicatori și
anume: numărul total de comenzi , numărul de produse distincte , cantitatea de produse vândute și suma
încasărilor pe fiecare categorie de produse .
În rezultatul generat de Pi vot Table prezentat în figura 13 s -a constatat existența a 8 categorii de
produse cea mai mare încasare este în dreptul categoriei Beverages (Băuturi) cu suma de 286526,95 și
de asemenea cu cea mai mare cantitate de produse vândute, 9532, având un număr de 4 04 de comenzi,
însă categoria Confections (D ulciuri) a înregistrat cel mai mare număr de produse vândute pe comenzi
distincte.

14

Figură 12

Figură 13

15
De asemenea, se poate observa că fiecare categorie de produse poate fi extinsă pentru a vedea ce
produse sunt incluse în acea categorie. Cea mai mare încasare este de 49 827,9 înregistrată de produsul
"Product WUXYK" , însă cea mai mare cantitate de produse a fost vândută de 1158 în dreptul produsului
"Product PAFRH ".
Pentru a urmăr i și analiza mai ușor anumite aspecte cum ar fi ce categorie de produse are cel mai
mare proce nt de încasare sau cel mai mare sau mică cantitate de produse putem folosi tipuri de tabele
pivot(Multiple -Level Pivot Tables) .În figura 14 am folosit Multiple Ro w Fields pentru a vedea ce
produse conține fiecare categorie .

Figură 14
Afișarea cerinței de mai sus se poate face cu ajutorul Multiple Value Field și Multiple Report
Filter Field, setările Pivot Table se află în f igura 14 . Exemplificare cerinței în tabel a d atelor se regăsește
în figura 15 . Multiple Value Field să efectuat prin urmarea căii Show values as -> % of Grand Total , iar
Mutiple Report Filter Field prin adaugarea în sectiunea Filters din setările tablei piv ot a atributului An
comandă, cu ajutorul ne putem raporta la încasările pe o anumită perioada de exemplu în figura 15 am
filtrat datele tabelului anterior pe anul 2 015, iar date stunt exprimate în procente pentru a vedea ce
categorie de produse are cel mai mare procent de încasare sau cel mai mare/mică cantitate de produse.
Astfel, în anul 2 015 categoria băuturi a înregistrat cea mai mare pondere a încasărilor, iar cea mai mică
ponderă a fost înregistrată de categoria Grains/Cereals cu 6,48% din totalul de încasări. De asemenea, tot
categoria băuturi a înregistrat cel mai mare cantitate de produse vândute, 22,74% din cantitatea totală de

16
produse și cel mai mare număr de comenzi pe categorie cu 21,71%. Cele mai mici cantități vândute sunt
de 5,28% în categori a Produce, iar cel mai mic număr că comenzi per categoria au fost înregistrat în tot
Produce cu 6,22%.

Figură 15

17
Compania dorește realizarea unor grafice a rezultatelor anterioare. Pentru a vizualiza ce categorii
acoperă cea mai mare parte din procentul total. Am realizat două chart -uri pentru a evidenția ponderea
categoriilor d e produse din totalul încasări:

Figură 16
Pentru anul curent Kaufland dorește să ofere produselor ce aduc încasări mari 5 0000 în ultimul
an(2015) o reducere de 5%, iar produselor ce aduc încasări cuprinse între 25 000 și 50000 o reducere de
2,5%. Restricțiile fiind impuse mai sus, urmează aflar ea căror produse vor aveam reduceri de preț. Pentru
asta am efectuat o frecvență de distribuție la nivelul încasărilor pe tabelul Pivot Table, rezultatul este în
figura 17.

Figură 17

18
Așadar produsele ce urmează a fi reduse pentru anul următor sunt: Product UKXRI și Product
VJXYN vor suporta o reducere de preț de 2,5% pentru că au fost cele mai vândute produse în ultimul an
și au adus venituri cuprinse între 25 000 și 50000 , iar produsul Product QDOMO va fi redus 5% pen tru
că a adus încasări peste 5 0.000. Această problemă putea fi rezolvată și prin adăugarea a două coloane în
tabela pivot. Prima, reducere de 2,5%, conține s -a calculat prin aplicarea unei restricții (IF( ‘Suma
incasari’>25 000;”se va aplica”;”nu se va aplica”)) prin opțiunea insert Calculated Field, iar ce -a de-a
doua reducere de 5% s -a calculat prin (IF( ‘Suma incasari’>5 0000 ;”se va aplica”;”nu se va aplica”)
După cum se poate observa, din cadrul categoriei Beverages, poate primi o reducere de 5% în anu l 2016.
Celelalte două produse din categorile Meat și Dairy Products cu încasări mai mari decât 25 000 pot primi
reducere de 2,5% .
Pentru a ilustra mai bine încasările produselor de mai sus în ultimul an am folosit un Bar Chart
Pivot Table existen t în figura 18.

Figură 18

Sortarea și Filtrarea

Structurarea datelor se face sub forma de rapoarte. Construirea unu raport cu date grupate.
Kaufland dorește să vadă produsele cu ce mai mare încasare pe gru pe de categorii de produse. Ne folosim
de calea Data =>Sort și selectăm setarile din figura 19.

19

Figură 19
Rezultatul primelor 9 rânduri sunt prezentate în figura 2 0. Se observă că produsul Product
QDOMO are cele mai mari încasări atât în anul 2 015 cât și în 2 014, în 2 013 a avut încasari ceva mai
mici însă pe locul 8 în top 1 0 încasări. Pe a 3 -a și a 5 -a poziție regăsim produsul Product VJXYN, prima
încasare fiind înregistrată în 2 015, respectiv 2 014. Produsul Product UKXRI se regăsește si el în topul
încasărilor în ultimii 2 ani poziționându -se pe poziția 5 în 2 014, respectiv 9 în 2 015, ce confirmă faptul
ca încasările pe acest produs au scăzut față de anul anterior, ar trebui îmbunătățit sau scos de pe piață.
Nu acela și lucru se poate spune despre produsele Product VJXYN și Product QDOMO care au înregistrat
încasări tot mai mari de la an la an .

Figură 20
Revenim la sortarea de mai devreme și schimbă ca Anul comanda să fie o rdonat descrescator iar
produsele alfa betic (fig. 21).

Figură 21

20

Apoi urmând calea Data =>Subtotal alegem setarile din figura de mai jos :

Figură 22

Am ales ac este set ări pentru a observ a câte produse au fost livrate în fiecare an în parte. Rezultatul
obținut se regăsește în figura 23 . Se poate vedea că în anul 2 013 au fost comercializate 74 de produse
distincte, apoi în anul 2 014 au fost comercializate 77 de produse districte și s-a înregistrat o ușoară
creștere a numărului de produse comercializate, iar în 2 015 sunt înregistrate 76 de produse, obținandu –
se o mică scadere.

Figură 23

Pentru a filtra datele exista calea Data => Filter, la momentul selectării tuturor datelor și a
capurilor de tabele se accesează funcția Filter. Ulterior programul adauga câte o sageată fiecarui atribuit,
după se face click și se poate selecta ce data pot fi dorite, cum ar fi at ributul An comanda d in figura 24 ,

21
el poate fi ordonat crescator sau descrescator sau se poate selecta datele ce conțin anul 2 013 sau orice alt
an din aceea lista.

Figură 24

2.2 Analiză Statistică Descriptivă
Prin această analiză se descriu anumiți indicatori precum media, abaterea standard, mediana,
Skewness, Kurtosis, valoarea m inimă, valoarea maximă și suma.

Figură 25

22

În tabelul de mai sus în cazul atributului Suma în casărilor media este de 5966,77 de mii de euro
pe produs comercializat, suma încasărilor este împărțită în două la o valoare a medianei de 3712,5 mii
de euro, modul este valoarea absolută sa sumei încasate și este 133 0.
Abaterea față de medie es te de 8287,67 de mii de euro destul de m are pentru că suma încasată per
produs diferă destul de mult . Skewness este de 3,95 indicator folosit in analiza distribuției unei serii de
date pentru a indic ă deviația distribuției empirice î n raport cu o distribuție simetrică in jurul mediei. P rin
faptul că este pozitivă dis tribuția este înclinată spre stânga, având mai multe valori extreme spre dreapta.
Acest lucru s e poate observa și în histograma din figura 26.

Figură 26

Kurtosis: 2 0.66. Este un indicator folosit în analiza distribuției seriei de date pentru a indică gradul
de aplatizare sau de ascuțire a unei distributii. Prin faptul că este >3 se evidențiază o dis tribuție
leptokurtică, având mai multe valori concentrate în jurul mediei și cozi mai groase ceea ce înseamnă
probabilități ridicate pentru valorile extreme.
Cea mai mică încasare pentru un produs a fost de 17 mii de euro, iar cea mai mare număr a fost de
6851 0 de mii de euro. Suma totală a încasărilor pe produse emise în anii 2 013 și 2 015 a fost de
1354458,59 mii de euro.

2.3 Previzionarea Indicatorilor Necesari în Procesul Decizional
Ca urmare a evoluției veniturilor grupul Schwarz a raportat o creștere semn ificativă a vânzărilor
nete ale Kaufland în anul 2 015 de 65 de mld. de euro. Evoluția veniturilor nete au fost constate de la an
la an după cum se poate vedea însă Kaufland dorește să previzioneze ce valoarea netă este posibil să aibă

23
în anul 2 016. Această problemă se poate rezo lva cu ajutorul funcție de previziune de forma
=FORECAST(An -de-previzionat ,Input -venituri -nete-din-ani-anteriori, Input -anii-anteriori).
Se observă că valoarea previzionată este de 73 de mld. lei pentru 2 016 ceea ce înseamă ca
actuale încasări tind să crească și putem observa acest lucru cu ajutorul unui Scatterplot și a unui
Trendline .

Figură 27
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Venit
uri
nete €35468
489. €36546
524. €45321
654. €49854
654. €54654
602. €635 00
000. €64345
300. €65354
000. €7371248
0.179

24

Figură 28

Se poate observă că trendul este crescător și de aceea tinde să crească și în 2 016. Pentru a
previziona pe toate lunile anului 2 016, avem nevoie de datele lunare din 2 015 la care aplicăm formula
Trend pentru a putea previziona. Aceasta este de forma =TREND(Valoarea -venitorilor -nete-lunare,
numărul -corespunzător -lunilor -anului 2 015 , luna din 2 016 previzionată). Se observă o creștere continuă
de la lună la lună.

III. Calculul unor funcții financiare utilizând excelul
Dacă Kaufland dorește să realizeze un împrumut de 1 35 0 000 de euro pentru o invesție in
imobiliare pe o durată de 1 0 ani cu o rată anuală a dobânzii de 8, 25% și cu venituri prezente rezultate din
activitate egale cu suma ce o împrumută și o valoare viitoare de 0 euro. Se precizează faptul că ratele se
plătesc lunar, iar valoarea finală (a împrumutului după ce sunt achitate toate datoriile), este 0.
Se consideră ,
Npv (Număr perioade) = 1 0*12= 12 0 luni
Rate(Rata dobânzii lunară) = 8,25%/ 12 = 0,6875%

25
După aplicarea funcției PMT (=PMT(B2;C2;D2;E2) ) în Excel , am obținut că Kaufland trebuie
să plătească o rată lunară, pentru respectivul împrumut, în con dițiile date o sumă de 13 096 euro.

• În cazul în care, Kaufland și-ar propune să plătească o rată lunară de 2 0 000 de euro, în cât timp
ar plăti acest împrumut ?
Problema se rezolva prin aplicarea fu ncției NPER =NPER(B2; A2;D2;E2) , iar rezultatul este dat
în tabelul de mai jos :
Payment Rate Nper Pv Fv
(EUR 2 0000 .0) 0.69% 91.16691 € 1,35 0,000.00 0

Dacă v -a decide să plătească 20 000 de euro rata lunară v -a acoperi întrumutul în timp de 141
de luni .

• Dar dacă compania Kaufland ar fi dispusă să plătească pentru înprumut o rată lunară de 22 000
de euro , pe o perioadă de 1 0 ani, care ar fi valoarea pe care o poate împrumuta .
Problema s e rezolva prin aplicarea funcției PV, (=PV(B6;C6;A6;E6)), iar rezultatul este dat î n
tabelul de mai jos

După cum se poate observa, în condițiile date, Kaufland poate contracta un împr umut în valoare de de
1,791,353.42 euro.

Dacă conducerea dorește să realizeze un împrumut de 1 35 0 000 de euro în vederea realizării
unei investiții de extindere la a lanțului de magazine în SUA. Aceasta estimează, conform calculelor că
încasările obținute în urma investiției vor fi din ce în ce mai mari. Astfe l: în anul 1 vor fi de 239 000 de
euro, în anul 2 vor fi de 435 000 de euro, în anul 3 vor fi de 655 000 de euro, în anul 4 vor fi de 878 000 Plată (PMT) Rată(Rate) Npv Pv Fv
(16,558.1 0) 0.69% 120 € 1,350,000 0
Payment Rate Nper Pv Fv
(EUR 22 000.0) 0.69% 120 € 1,791,353.42 0

26
de euro. Dobânda anuală aferentă creditului este de 12%, i ar valoarea de actualizare netă este de 15 0 000
de euro. Se precizează faptul că s -a introdus în lista de valori și valoarea investiției inițiale , considerând
că plățile încep din al doilea an. Se precizează că în anul 5 este posibil să se înregistreze o pierdere de
235 000 de euro și că recuperarea i nvestiției nu se face la începutul primului an (nu este inclusă valoarea
investiției).
În primul caz, se calculează NPV care este pozitivă și foarte mică :
Rata dobânzii 12%
Investiția initială € (1,35 0,000.00)
Cifra de afaceri 1 € 239, 000.00
Cifra de afaceri 2 € 435, 000.00
Cifra de afaceri 3 € 655, 000.00
Cifra de afaceri 4 € 878, 000.00
Pierdere anul 5 € (235, 000.00)
Valoare neta actuala a
investitiei € 2 09,261.72

Valoare neta actuala a
investitiei € 234,373.13

Valoare neta actuala a
investitiei € 1 01,027.82

Din tabelul de mai sus , valoarea netă actuală a investiției este mare , de 2 09,261.72 euro. Dacă
însă recuperarea investiției nu se face la începutul primului an, valoarea prezentă netă este de 234,373.13
euro. Totuși, în cazul unei pierderi de 235 000 de euro la finalul anului 5, se poate lua decizia de a se
realiza acest împrumut.
• Dacă întreprinderea este dispusă să plătească o dobâ ndă de maxim 11% la o sumă de 13 00 de
euro care ar fi valoarea totală a împrumutului peste 5 ani?

27
Rata dobânzii 11%
Nr. ani plată 4
Plata lunară 16000
Plata ultimei luni 0
Valoare totală € 619, 062.74

Așadar, valoarea totală a împrumutului ar fi de 619,062.74 de euro.