București, 2016UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI [305606]

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Ecologie și Protecția Mediului

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Conf. univ. dr. [anonimizat]: [anonimizat], 2016[anonimizat]:

Conf. univ. dr. [anonimizat]: [anonimizat], 2016

DECLARAȚIE

Subsemnata Gabriela Gerea candidat: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat].

Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituții de învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic.

Data, Semnătura,

___________________ _____________________

CUPRINS

Introducere 5

1. Motivația alegerii temei 5

2. Relevanța științifică a temei 5

3. Importanța lucrării de licență 5

4. Obiectivele generale ale lucrării de licență 5

Capitolul I- Problematica deșeurilor medicale 6

1.1. Definiții și clasificări 6

1.2. Elemente generale privind deșeurile medicale 8

1.2.1. Precolectarea deșeurilor medicale 9

1.2.2. Depozitarea temporară a deșeurilor medicale 12

1.2.3. Transportul deșeurilor medicale 13

1.2.4. Tratarea și eliminarea deșeurilor medicale 15

1.3. Aspecte legislative privind gestionarea deșeurilor medicale 19

1.3.1. Atributii și responsabilitati ale administratiei locale 19

1.3.2. Atributii și responsabilitati ale Unităților sanitare 21

[anonimizat] „ Institutul Fundeni Bucuresti” 23

2.1. Prezentarea generala a Institutului Fundeni Bucuresti 23

2.2. Tipuri și cantitati de deșeuri generate 25

2.3. Precolectarea deșeurilor 25

2.3.1. Colectarea deșeurilor nepericuloase 26

2.3.2. [anonimizat] 27

2.3.3. Colectarea deșeurilor infecțioase 27

2.3.4. [anonimizat] 28

2.3.5. Colectarea deșeurilor citostatice și citotoxice 28

2.3.6. Colectarea deșeurilor chimice 29

2.4. Depozitarea temporară a deșeurilor 30

2.4.1. Depozitarea temporară a deșeurilor pe sectii 30

2.4.2. Depozitarea temporară a deșeurilor în spațiul central de stocare temporară 31

2.5. Transportul deșeurilor 32

2.5.1. Transportul de la locul de producere la spațiul de stocare pe secții 33

2.5.2. Transportul de la spațiul de stocare pe secții la spațiul central de depozitare 33

2.5.3. Transportul deșeurilor medicale în afara unității sanitare 33

2.6. Eliminarea deșeurilor 33

Concluzii 33

Bibliografie 40

Anexa nr.1 41

Anexa nr. 2 42

Anexa nr. 3 43

[anonimizat], [anonimizat] , pentru a se preveni contaminarea mediului și afectarea stării de sănătate a populației.

În aсеѕt сontеxt, ѕе imрunе еlaborarеa și adoрtarеa unеi рolitiсi есonomiсе dе largă реrѕресtivă, în сarе ѕă-și găѕеaѕсă loсul o ѕtratеgiе есologiсă сonсrеtizată în aсțiuni ѕресialе dе рrotеjarе a mеdiului înсonjurator, intеgratе în рrogramе dе dеzvoltarе есonomiсă, сrеarеa unor mесaniѕmе есonomiсo-ѕoсialе dе rеalizarе a aсеѕtor рrogramе, imрlеmеntarеa unui сadru lеgiѕlativ și inѕtituțional adесvat. Aсtivitatеa dе рrotеjarе a mеdiului ridiсă nivеlul сalității aсеѕtuia, prin faptul că рrеvеnirеa dеgradării mеdiului еѕtе mai рuțin сoѕtiѕitoarе dесât сеa dе rерararе a daunеlor survenite asupra lui.

Relevanța științifică a temei

Pentru atingerea scopului în domeniul protecției mediului , ce include și gestionarea deșeurilor medicale, primul pas care trebuie realizat la noi în țară este alinierea legislativă a legilor, standardelor și normelor UE. Astfel, Ministerul Sănătății a elaborat reglementarea tehnică specifică protecției mediului , a cărei aplicare în unitățile sanitare într-o maniera eficientă și corectă, reduce riscul pe care îl prezintă deșeurile medicale, mai ales cele periculoase.

Importanța lucrării de licență

Importanța abordării acestui subiect în lucrarea de licență este aceea că gestionarea deșeurilor , în general, și a deșeurilor medicale, în special , reprezintă una dintre problemele importante cu care se confruntă România în ceea ce privește protecția mediului. Această gestionare se referă la activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor.

Obiectivele generale ale lucrării de licență

Prezenta lucrare își propune să analizeze managementul deșeurilor rezultate dintr-o activitate medicală, în cadrul Institutului Fundeni București.

Prezenta lucrare poate să ofere informații importante despre cum este organizată gestionarea deșeurilor rezultate din activitati medicale în cadrul unei instituții medicale, eficiența și problemele ce pot apărea la implementarea planului de gestionare și etapele gestionării deșeurilor.

Capitolul I- Problematica deșeurilor medicale

Definiții și clasificări

„Deșeurile se pot clasifica în mai multe moduri , dar rareori există o graniță precisă între diversele categorii de clasificare.

După proveniență , deșeurile se clasifică în deșeuri menajere și industriale.

Deșeurile menajere sunt reziduri colectate de la locuintele populatiei

Deșeurile industriale provin de la diferite tipuri de industrii.

Din punct de vedere al naturii și locului de producere a deșeurilor, acestea se clasifică în :

Deșeuri din industria minieră

Deșeuri din industria metalurgică

Deșeuri din industria energetică

Deșeuri din industria chimică

Deșeuri din construcții

Deșeuri stradale

Deșeuri din gospodăriile populației

Deșeuri agricole

c) După starea de agregare, deșeurile se pot clasifica în :

Deșeuri solide

Deșeuri lichide

Deșeuri sub forma de nămoluri”

d) După comportamentul deșeurilor putem avea:

Deșeuri inerte

Deșeuri instabile în timp cu o categorie aparte și anume aceia a deșeurilor periculoase” (Stoian, D., 2002)

“Deșeurile rezultate din activitatea medicală reprezintă toate deșeurile periculoase sau nepericuloase care se produc în unitățile sanitare.

Deșeurile periculoase sunt deșeurile care prezintă un risc real pentru sănătatea umană și pentru mediu, fiind generate în procesul spitalizării, în activitățile de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenție și recuperare medicală, cercetare medicală și producerea, depozitarea, testarea și distribuția medicamentelor și a biopreparatelor.

Deșeurile nepericuloase sunt deșeurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare și a oficiilor de distribuție a hranei. Aceste deșeuri se colectează și se îndepărtează la fel ca deșeurile menajere. Deșeurile asimilabile celor menajere încetează să mai fie nepericuloase atunci când sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deșeuri periculoase. În categoria deșeurilor nepericuloase se includ următoarele materiale: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte fluide biologice, atele ghipsate necontaminate cu lichide biologice, hârtia, resturile alimentare (cu excepția celor care provin de la secțiile de boli contagioase), sacii și alte ambalaje din material plastic, recipiente din sticlă care nu au venit în contact cu sângele sau cu alte fluide biologice, etc.” (Bălan,G. , 2009)

Deșeurile rezultate în urma activității medicale se clasifică astfel:

“deșeuri anatomo-patologice și părți anatomice – deșeurile care cuprind părți anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie și obstetrică (fetuși, placente), părți anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate în urma activităților de cercetare și experimentare. Toate aceste deșeuri se considera periculoase ;

deșeuri infecțioase – deșeurile lichide sau solide care conțin sau au venit în contact cu sângele sau alte fluide biologice, precum și cu virusuri, bacterii (forme vegetative sau de rezistență), paraziți și/sau toxinele microorganismelor. Exemple: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatură, recipienți care conțin sau au conținut sânge sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, mănuși, sonde și alte materiale de unică folosință, comprese, pansamente și alte materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite;

deșeuri înțepătoare-tăietoare – deșeurile care pot produce leziuni mecanice prin ințepare sau tăiere. Acestea cuprind: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, perfuzoare, lame de bisturiu de unica folosință, pipete, sticlarie de laborator sau altă sticlărie sparta sau nu, care au venit în contact cu material infectat. Sticlăria de laborator spartă necontaminată se încadrează la categoria deșeuri înțepătoare-tăietoare deoarece cioburile au caracter agresiv și prezintă pericolul de ințepare sau tăiere;

deșeuri chimice și farmaceutice – deșeurile reprezentate de substanțele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corozive sau inflamabile, pot include serurile și vaccinurile cu termen de valabilitate depășit, medicamentele expirate, reziduurile de

substanțe chimioterapice, reactivii și substanțele folosite în laboratoare. Substanțele de curățenie și dezinfecție deteriorate ca urmare a depozitării lor necorespunzatoare sau cu termenul de valabilitate depășit, vor fi considerate deșeuri chimice, de exemplu: substanțe dezinfectante, substanțe tensioactive, etc.

deșeuri radioactive sunt deșeurile solide, lichide și gazoase rezultate din activitățile nucleare medicale, de diagnostic și tratament, care conțin materiale radioactive. Acestea sunt gestionate în țara noastră, conform “Normelor Republicane de Securitate Nucleară; regimul de lucru cu surse radioactive”.(Balan,G. 2009)

Elemente generale privind deșeurile medicale

Obiectivele gestionării deșeurilor solide sunt următoarele:

– protejarea sănătății publicului;

– protejarea mediului;

– menținerea curățeniei publice;

– conservarea resurselor naturale prin intermediul politicilor de reducere a deșeurilor și prin reciclare.

Aceste obiective se realizează prin tratarea și colectarea în condiții de siguranță și prin depozitarea și eliminarea corespunzătoare. Gospodărirea integrată a deșeurilor este foarte importantă pentru comunitate, deoarece:

“- Capacitatea depozitelor scade continuu. Amplasarea și construirea de noi depozite este un proces dificil și scump.

– Multe materiale din deșeuri sunt surse naturale rare, ceea ce impune recuperarea lor, micșorându-se impactul asupra mediului și crescând calitatea vieții.

– Materialele care se găsesc în volumul de deșeuri pot fi o oportunitate de a începe o activitate de afaceri.

– Un sistem care nu se bazează pe o singură alternativă este mai flexibil la schimbările economice, tehnologice și legislative.

– Investitorii sau creditorii favorizează capital unor proiecte care sunt părți ale unei strategii elaborate cu grijă.

– Autoritățile locale sunt într-o poziție avantajoasă în evaluarea meritelor unor propuneri pentru o nouă facilitate, când au șansa examinării atente a întregului sistem.

Elementele componente ale sistemului de Gospodărire Integrată a Deșeurilor (GID) sunt: minimalizare deșeuri – reciclare – compostare – incinerare (energie și reducere de volum) – depozitare controlată. Procesul de proiectare a sistemului GID permite identificarea oportunităților și selectarea de opțiuni corespunzătoare intereselor și nevoilor pe termen lung ale comunității.”

Fig.1.1.Ierarhizarea măsurilor de gestionare integrată a deșeurilor conform principiului prevenirii (https://ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_deșeurilor)

1.2.1. Precolectarea deșeurilor medicale

Primele etape în gestionarea deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală sunt colectarea și separarea deșeurilor pe categorii. Atunci când nu se poate realiza separarea deșeurilor pe categorii, întreaga cantitate de deșeuri se trateaza ca deșeuri periculoase.

Fig.1.2. Trasabilitate colectare deșeuri medicale (sursă proprie)

Ambalajul în care se efectuează colectarea și care vine în contact direct cu deșeurile periculoase rezultate din activitatea medicala este de unică folosință și se elimină o data cu conținutul.

Codurile de culori ale ambalajelor în care se colectează deșeurile din unitățile sanitare sunt:

a) galben – pentru deșeurile periculoase (infecțioase, tăietoare-înțepătoare, chimice și farmaceutice)- Fig.1.3;

b) negru – pentru deșeurile nepericuloase (deșeurile asimilabile celor menajere)- Fig.1.4.

Pentru deșeurile infecțioase și tăietoare-înțepătoare se foloseste pictograma "Pericol biologic"- Fig.1.5.

Pentru deșeurile chimice și farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: "Inflamabil", "Corosiv","Toxic" etc –Fig.1.6.

Pentru deșeurile infecțioase care nu sunt tăietoare-înțepătoare se folosesc cutii din carton prevazute în interior cu saci din polietilenă sau saci din polietilenă galbeni ori marcați cu galben. Atât cutiile prevăzute în interior cu saci din polietilenă, cât și sacii sunt marcați cu pictograma "Pericol biologic". Sacul se introduce în pubele prevăzute cu capac și pedală sau în portsac. Înălțimea sacului trebuie să depășească înălțimea pubelei, astfel încât sacul să se răsfrângă peste marginea superioară a acesteia, iar surplusul trebuie să permită închiderea sacului în vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depăși trei pătrimi din volumul său.

Deșeurile înțepătoare-tăietoare se colectează în cutii din material rezistent la acțiuni mecanice. Cutiile trebuie prevăzute la partea superioară cu un capac special care să permită introducerea deșeurilor și să împiedice scoaterea acestora după umplere, fiind prevăzute în acest scop cu un sistem de închidere definitivă.

Capacul cutiei are orificii pentru detașarea acelor de seringă și a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confecționează aceste cutii trebuie să permită incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie prevăzute cu un mâner rezistent pentru a fi ușor

transportabile la locul de depozitare intermediară și, ulterior, la locul de eliminare finală. Cutiile au culoarea galbenă și sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic". Cutiile se avizează din punct de vedere sanitar de către Ministerul Sănătății – Direcția generală de sănătate publică- Fig.1.8.

1.2.2. Depozitarea temporară a deșeurilor medicale

Depozitarea temporară reprezintă păstrarea pe o perioadă determinată și limitată a deșeurilor ambalate corespunzător în spații special destinate și amenajate, până în momentul preluării și transportului la locul de eliminare final. Depozitarea temporară trebuie realizată conform categoriilor de deșeuri colectate la locul de producere.

Nu este admis accesul persoanelor neautorizate în încăperile destinate depozitării temporare.

“Durata depozitarii temporare va fi cât mai scurtă posibil, iar condițiile de depozitare vor respecta normele de igienă în vigoare. “

Conform Ord. MS 1226/2012 pentru deșeurile periculoase durata depozitării temporare nu trebuie să depășească 72 de ore, din care 48 de ore în incinta unitătii și 24 de ore pentru transport și eliminare finală.

Spațiul de depozitare temporară trebuie să existe în fiecare unitate sanitară. Unitățile sanitare care nu au fost prevăzute în proiect cu spații pentru depozitare temporară le vor construi sau le vor amenaja ulterior.

Spațiul de depozitare temporară trebuie să aibă două compartimente:

a) un compartiment pentru deșeurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de închidere care să permita numai accesul persoanelor autorizate;

b) un compartiment pentru deșeurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de igienă în vigoare privind mediul de viață al populației.

Conditiile spațiului de depozitare pentru deșeuri periculoase trebuie să permită depozitarea temporară a cantității de deșeuri periculoase acumulate în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale acestora in recipientele adecvate- Fig.1.9.

Spațiul de depozitare temporară a deșeurilor periculoase este:

– o zonă cu potențial septic și trebuie separat funcțional de restul construcției și asigurat prin sisteme de închidere.

– prevazut cu sifon de pardoseală pentru evacuarea în rețeaua de canalizare a apelor uzate rezultate în urma curățării și dezinfecției.

– prevăzut cu ventilație corespunzătoare – asigurarea temperaturilor scăzute care să nu permită descompunerea materialului organic din compoziția deșeurilor periculoase.

– asigurat privind dezinsecția și deratizarea spațiului de depozitare în scopul prevenirii apariției vectorilor (insecte, rozătoare).

Locații pentru depozitarea temporară:

• Sunt pe fiecare etaj, lânga liftul pentru deșeuri sau activități cu regim murdar

• Nu trebuie să fie accesibile pacienților și vizitatorilor

• Spațiu adecvat cantitățiilor de deșeuri produse

• Depozite sau containere ce pot fi încuiate

• Nu trebuie localizate pe coridoare lângă ganguri “

1.2.3. Transportul deșeurilor medicale

Transportul deșeurilor periculoase până la locul de eliminare finală se face cu respectarea strictă a normelor de igienă și securitate în scopul protejării :

– personalului

– populației generale

– mediului.

Conform legii nr.211/2011 privind regimul deșeurilor la cap.16, art.26 se specifică următoarele:

“- (1) Producătorii/Deținătorii de deșeuri periculoase, precum și operatorii economici autorizați din punctul de vedere al protecției mediului să desfășoare activități de colectare, transport, stocare, tratare sau valorificare a deșeurilor periculoase sunt obligați să colecteze, să transporte și să stocheze separat diferitele categorii de deșeuri periculoase, în funcție de proprietățile fizico-chimice, de compatibilități și de natura substanțelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deșeuri în caz de incendiu, astfel încât să se poată asigura un grad ridicat de protecție a mediului și a sănătății populației potrivit prevederilor art. 20, incluzând asigurarea trasabilității de la locul de generare la destinația finală, potrivit prevederilor art. 49 și 60.

– (2) Controlul privind generarea, colectarea, operațiunile de transport, stocarea temporară și tratarea în cazul deșeurilor periculoase se efectuează de către instituțiile abilitate prin lege și are în vedere, în mod deosebit, originea, destinația, precum și măsurile luate de producătorul de deșeuri pentru ambalarea și etichetarea unor astfel de deșeuri.

– (3) Transportul deșeurilor periculoase pe teritoriul României este reglementat prin hotărâre a Guvernului- HG. 1061/2008. “

Transportul deșeurilor periculoase în incinta unității sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacienților și vizitatorilor. Dеșеurilе ѕunt tranѕрortatе сu ajutorul unor сăruсioarе ѕресialе ѕau сu ajutorul сontainеrеlor mobilе. Сăruсioarеlе și сontainеrеlе mobilе ѕе ѕрală și dеzinfесtеază duрă fiесarе utilizarе, în loсul undе ѕunt dеѕсărсatе.

Vehiculul care transportă deșeurile periculoase trebuie conceput, amenajat special și avizat sanitar de Ministerul Sănătății și Familiei.

“Vеhiсulul сarе tranѕрortă dеșеurilе реriсuloaѕе trеbuiе ѕă îndерlinеaѕсă următoarеlе сеrințе:

ѕă fiе сonсерut și amеnajat ѕресial реntru tranѕрortul dеșеurilor реriсuloaѕе mеdiсalе-Fig.1.10;

ѕă fiе ѕigur din рunсt dе vеdеrе tеhniс (luсru сonfirmat dе o autorizațiе tеhniсă);

сomрartimеntul dеѕtinat сontainеrеlor ѕă fiе ѕерarat dе сabina șofеrului, ѕă aibă înălțimеa dе 2,2 m și rеalizat din matеrialе ușor lavabilе și rеziѕtеnțе la agеnți сhimiсi și abur

foloѕiți la сurățеniе și dеzinfесțiе;

ѕă aibă diѕрozitivе dе fixarе a сontainеrеlor în timрul tranѕрortului;

ѕă сonțină ѕiѕtеmе dе aѕigurarе îmрotriva răѕрândirii dеșеurilor реriсuloaѕе în mеdiu în сaz dе aссidеnt

ѕă еxiѕtе реrmanеnt o truѕă (ѕau miniсomрartimеnt) се сonținе ѕaсi dе рlaѕtiс, есhiрamеnt dе рrotесțiе, есhiрamеntе dе сurățеniе, dеzinfесțiе;

ре timр dе vară (tеmреraturi înaltе) intеriorul autovеhiсului va fi рrеvăzut сu ѕiѕtеmе dе răсirе (vеntilațiе aеr rесе, aеr сondiționat, еtс.);

autovеhiсulul va fi marсat în inѕсriрționat сu datеlе dе idеntifiсarе alе firmеi tranѕрortatoarе, aсtivitatеa рrеѕtată (“Tranѕрort dеșеuri mеdiсalе”) și рiсtograma “Реriсol biologiс”.

conduсătorul auto trеbuiе ѕă aibă сunoștințе rеfеritoarе la natura înсărсăturii și la normеlе dе igiеnă рrivind dеșеurilor реriсuloaѕе rеzultatе din aсtivitatеa mеdiсală “

Deșeurile medicale sau clinice ce conțin substanțe infecțioase din Categoria A vor fi încadrate, în mod corespunzător, în clasele UN 2814 (substante infecțioase ce afectează oamenii) sau UN 2900 (substante infecțioase ce afectează animalele).

Deșeurile medicale sau clinice ce conțin substanțe infecțioase din Categoria B sau despre care exista motive să se creada că există doar o mică probabilitate că pot conține substanțe infecțioase vor fi încadrate în clasa UN 3291. Datorita gradului scăzut de periculozitate, următoarele substanțe de origine biologică sunt exceptate de la cerințele și reglementările referitoare la materiale periculoase:

cele care nu conțin substanțe infecțioase sau care nu provoacă boli la oameni sau animale

substanțele care conțin microorganisme nepatogene pentru oameni sau animale

substanțele în care orice agent patogen prezent a fost neutralizat sau inactivat, astfel că acestea nu mai reprezintă un risc pentru sănătate

probele de mediu (inclusiv alimentele și apa), care nu sunt considerate a prezenta un risc semnificativ de infecție

sângele și/sau elementele sangvine colectat/colectate și transportate pentru a fi folosite la transfuzii și/sau transplant

spoturile de sînge uscat și testele de screening pentru sângerarile oculte în scaun

deșeurile medicale sau clinice decontaminate.

1.2.4. Tratarea și eliminarea deșeurilor medicale

Prin norma tehnica privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale din 03.12.2012 a Ministerului Sănătății se specifică unitatea sanitară are obligația de a trata deșeurile periculoase în instalații de decontaminare termică la temperaturi scăzute( instalații proprii) sau prin incheierea unor contracte cu firme specializate în tratarea deșeurilor periculoase. Dacă această instalație de decontaminare termică la temperaturi scăzute este o instalație proprie va trebui să aibă acordul de mediu și va fi cuprinsă în Autorizația de mediu a instituției.

“Separarea pe categorii a deșeurilor rezultate din activitățile medicale și, implicit, reducerea cantității de deșeuri reprezintă un principiu de bază pentru introducerea metodelor și tehnologiilor de tratare a deșeurilor medicale.”(M.O. nr. 855/2012)

De obicei, deșeurile speciale trebuiesc tratate separat și in mod special, trebuiesc distruse prin ardere în instalații de incinerare, special amenajate. Este extrem de important ca deșeurile

provenite din activități medicale (cele ascuțite sau tăietoare) să fie arse sau topite la temperaturi foarte mari , pentru a fi distruse total.

Dacă aceste deșeuri nu pot fi arse , se îngroapă în platformele de depozitare special amenajate “prin practicarea unor gropi de mare adâncime și care trebzuiesc acoperite după ce au fost amplasate în totalitate pentru a evita contactul cu aceste deșeuri a lucrărilor ce deservesc aceste depozite.” (Străuț I., Olos A.A., 2001)

Metodele de tratare și eliminare a deșeurilor medicale periculoase trebuie să asigure distrugerea rapidă și completă a acestora , ele fiind următoarele:

incinerarea

are următoarele avantaje:

reziduurile devin de nerecunoscut

se reducere volumul inițial cu 10%

se distrug în siguranta agenții biologici

este potrivită pentru anumite deșeuri chimice și farmaceutice

are următoarele dezavantaje:

are costuri de investiție ridicate pentru sistemul de tratare a gazelor de ardere rezultate din procesul de incinerare și pentru sistemul de monitorizare continuă a emisiilor rezultate ( CEMS)

are un impact ridicat asupra mediului

costuri de operare și întreținere sunt foarte mari

trebuie să funcționeze continuu

există un timp de așteptare îndelungat înainte să fie posibilă repararea și întreținerea

personalul trebuie să aibă pregatire specială

există probleme la eliminarea cenușii zburatoare și a cenușii obișnuite

depozitarea în depozitul de deșeuri

înainte de a fi eliminate final în aceste depozite , deșeurile periculoase pot fi neutralizate prin urmatoarele metode:

autoclavare- metoda de sterilizare cu vapori saturati sub presiune

dezinfecție chimica- sunt recomandate în special pentru tratarea deșeurilor lichide. Pentru deșeurile medicale solide se impun operațiuni de mărunțire, tocare și amestecare a deșeurilor înainte sau în timpul tratării.( Cadariu A., Curea O. și Vasiliu, F 2006) Aceste procese folosesc dezinfectanți ca: dioxid de clor dizolvat, varul, acidul peracetic sau substanțe chimice anorganice cu scopul de a mări expunerea deșeurilor la agentul chimic. În cazul tratării deșeurilor periculoase medicale există procedee de reținere a dezinfectantului din deșeu și reutilizarea acestuia.

dezinfecție cu microunde – este un proces de dezinfectare cu abur, deoarece se adaugă apă peste deșeuri, iar dezinfectarea are loc prin acțiunea căldurii umede și aburului generate de energia microundelor

incapsulare

iradiere

Conform raportului privind starea mediului în România la nivelul anului 2007 , corelând datele ce privesc modalitatea de tratare și eliminare finală a deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală au rezultat următoarele:

aproximativ 32% din unitățile sanitare utilizează ca metodă de eliminare finală arderea în crematoriul propriu;

aproximativ 2% folosesc încă instalații improvizate;

în jur de 17% din unitățile sanitare folosesc arderea în crematoriul altei unități ca metodă de eliminare finală;

52% unități sanitare au contract cu firme specializate în vederea eliminării finale a deșeurilor periculoase generate. Din acest procent, 18% unități sanitare au contract cu firme ce derulează servicii de neutralizare a deșeurilor, iar 34% au contracte cu instalații de incinerare;

un procent de 7,2% dintre unitățile sanitare evaluate dețin instalație proprie de neutralizare.

Eliminarea finală a deșeurilor periculoase este un factor important în sistemul de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea unităților sanitare.

Deșeurile asimilabile celor menajere nu necesită tratamente speciale și se includ în ciclul de eliminare a deșeurilor municipale. Doar resturile alimentare provenite din spitalele de boli contagioase, necesită autoclavare inainte de a fi preluate de serviciile de salubritate.

În România, dеșеurilе реriсuloaѕе mеdiсalе înсă ѕе еlimină final рrin ardеrе în сrеmatorii. Unitățilе mеdiсalе сarе nu diѕрun dе сrеmatorii рroрrii tranѕрortă dеșеurilе реriсuloaѕе gеnеratе la unitatеa cea mai aрroрiată.

În ѕсoрul rеzolvării aсеѕtеi рroblеmе рrivind еliminarеa finală a dеșеurilor реriсuloaѕе mеdiсalе, a foѕt inițiat și еlaborat un Рrotoсol înсhеiat întrе Miniѕtеrul Mеdiului și Goѕрodăririi Aреlor, Miniѕtеrul Ѕănătății și Garda Națională dе Mеdiu се arе сa ѕсoр сonformarеa unităților ѕanitarе gеnеratoarе dе dеșеuri mеdiсalе реriсuloaѕе, la рrеvеdеrilе lеgiѕlațiеi dе рrotесția mеdiului.

Imрlеmеntarеa рrеvеdеrilor aсеѕtui рrotoсol vizеază înсhidеrеa еtaрizată a сrеmatoriilor și înloсuirеa aсеѕtora сu есhiрamеntе сorеѕрunzătoarе dе tratarе și еliminarе finală a dеșеurilor реriсuloaѕе mеdiсalе, atât din рunсt dе vеdеrе tеhniс сât și a рrotесțiеi mеdiului.

„România produce anual peste 10.000 tone de deșeuri medicale periculoase, pe care este obligată, conform angajamentelor asumate prin aderarea la Uniunea Europeana (UE), să le ardă ca să nu afecteze sănătatea populației. În România existau 346 instalații de tratare termică a deșeurilor, (crematorii), amplasate în incinta unităților sanitare, 31 din aceste instalații se aflau în București. Închiderea acestora s-a realizat gradual, în prima etapă fiind închise crematoriile foarte mici, iar deșeurile generate au fost transferate către cele rămase în funcțiune. Jumătate din crematorii s-au închis până în 2007, restul trebuiau să se închidă până la 31.12.2008, dar România a cerut prelungirea termenului până în 2009. Până la data închiderii tuturor crematoriilor – atât noile instalații de strerilizare termică, conforme cu legislația Uniunii Europene, cât și cele vechi au funcționat în paralel.

Vechile crematorii nu au mai fost autorizate pentru distrugerea deșeurilor medicale. Activitatea lor a fost preluată de incineratoarele moderne, autorizate.”

Aspecte legislative privind gestionarea deșeurilor medicale

Există patru reguli principale privind deșeurile:

Regula de gestionare a deșeurilor în condițiile de protecție a sănătății populației și a mediului, conform regimului juridic în vigoare;

Regula prin care se interzice introducerea pe teritorul României a deșeurilor de orice natură, în scopul eliminării acestora ;

Regula prin care introducerea pe teritoriul României a deșeurilor, în scopul valorificării în baza reglementărilor specifice în domeniu, cu aprobarea Guvernului, realizarea valorificării deșeurilor în instalatii, procese sau activități autorizate de catre autoritățile publice competente;

Regula prin care realizarea transferului și a exportului de deșeuri de orice natură în conformitate cu acordurile și convențiile la care România este parte și cu reglementările specifice în materie.

O atenție deosebita este acordată de legea-cadru a transportului de deșeuri periculoase ( HG nr.1061/2008 la Legea nr.211/2011), stabilind în acest sens:

efectuarea transportului intern al acestora în conformitate cu prevederile legale privind transportul mărfurilor periculoase;

realizarea transportului internațional potrivit prevederilor acordurilor și convențiilor internațioanale privind transportul peste frontieră a deșeurilor periculoase și transportul internațional al mărfurilor periculoase.

Înregistrarea datelor privind deșeurile periculoase predate contractanților de servicii pentru transport și eliminare finală (înregistrarea datelor reprezintă trasabilitatea ciclului producere-transport-eliminare finală de catre producator).

1.3.1. Atributii și responsabilitati ale administratiei locale

La propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului, prin actul normativ care reglementează categoria de deșeuri , se stabilesc condițiile privind responsabilitatea gestionării deșeurilor.Astfel avem :

– cazurile în care producătorului inițial de deșeuri îi revine responsabilitatea pentru întregul lanț al procesului de tratare

– cazurile în care responsabilitatea producatorului și a detinatorului de deșeuri se poate împărți ori delega între factorii implicați în lanțul procesului de tratare.

Autoritățile administrației publice locale joacă un rol deosebit de important în asigurarea implementării la nivel local a obligațiilor privind gestionarea deșeurilor asumate de România

prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. (ratificat prin Legea nr. 157/2005, publicat în Monitorul Oficial nr. 465/01.06.2005).

Controlul gestionării deșeurilor revine autorităților publice competente pentru protecția mediului și celorlalte autorități cu competențe stabilite de legislația în vigoare.

Autoritatea competentă cu atribuții în domeniul protecției mediului pentru inspecție și control este Garda Națională de Mediu, din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor.

În cadrul administrației publice locale sunt persoanedesemnate cu atribuții specifice stabilite prin lege pentru controlulactivităților privind deșeurile.Persoanele fizice autorizate/persoanele juridice sau instalațiilecare efectuează operațiile legate de gestiunea

deșeurilor se supun inspecțiilor periodice ale autorității publice pentru protecțiamediului în a căror rază teritorială își desfășoară activitatea.

Autoritățile publice teritoriale pentru sănătate exercită controlul sanitar al activităților din domeniul gestiunii deșeurilor cu impact asupra sănătății populației.

Autoritățile administrației publice locale au următoarele obligații privind regimul deșeurilor:

– la nivel de comune, orașe și municipii

asigură implementarea la nivel local a obligațiilor privind gestionarea deșeurilor asumate de România;

urmăresc și asigură îndeplinirea prevederilor din planurile regionale și județene de gestionare a deșeurilor;

elaborează strategii și programe proprii pentru gestionarea deșeurilor;

hotărăsc asocierea cu alte autorități ale administrației publice locale pentru realizarea unor lucrări de interes public privind gestiunea deșeurilor, în condițiile prevăzute de lege;

asigură colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea și eliminarea finală a deșeurilor, inclusiv a deșeurilor menajere periculoase, în conformitate cu prevederile legale în vigoare asigură spațiile necesare pentru colectarea selectivă a deșeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deșeu, precum și funcționalitatea acestora;

asigură informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deșeurilor din cadrul localităților;

acționează pentru refacerea și protecția mediului;

– la nivel județean și municipiul București:

elaborează și adoptă planurile județene de gestionare a deșeurilor și participă la elaborarea planurilor regionale de gestionare adeșeurilor;

coordonează activitatea consiliilor locale, în vederea realizăriiserviciilor publice de interes județean privind gestionarea deșeurilor

acordă consiliilor locale sprijin și asistență tehnică în implementarea planurilor județene și regionale de gestionare a deșeurilor;

hotărăsc asocierea cu alte autorități ale administrației publice județene pentru realizarea unor lucrări de interes public privind gestiunea deșeurilor;

analizează propunerile făcute de consiliile locale, în vederea elaborării de prognoze pentru refacerea și protecția mediului;urmăresc și asigură respectarea de către consiliile locale a prevederilor legislației privind deșeurile.

1.3.2. Atributii și responsabilitati ale Unităților sanitare

Fiecare unitate sanitară are obligația de a avea un plan de gestionare a deșeurilor medicale.

În acest plan sunt transpuse exact responsabilitățile, pe categorii de personal în gestionarea deșeurilor rezultate în urma activității medicale.Acest plan de gestionare are rolul de a gestiona deșeurile medicale din unitatile sanitare prin aplicarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitati medicale conform Ord.MS nr.1226/17.01.2013.

Personalul implicat în sistemul de gestionare a deșeurilor medicale periculoase trebuie să cunoască:

a) tipurile de deșeuri produse în unitatea sanitară;

b) riscurile pentru mediu și sănătatea umană în fiecare etapă a ciclului de eliminare a deșeurilor medicale;

c) planul de gestionare a deșeurilor rezultate din activități medicale, cu regulamentele interne și codurile de procedură pentru colectarea separată pe categorii, stocarea temporară,

transportul și eliminarea deșeurilor medicale periculoase, precum și procedurile/protocoalele aplicabile în caz de accidente sau incidente survenite în activitatea de gestionare a deșeurilor.

Prin aplicarea normelor tehnice din 03.12.2013 și a Ord.MS nr.1226/17.01.2013, fiecare unitate sanitară este obligată să asigure instruirea și formarea profesională continuă pentru angajați cu privire la gestionarea deșeurilor medicale.

„Pentru aplicarea prevederilor prezentului ordin, personalul responsabil cu gestionarea deșeurilor medicale din cadrul unităților sanitare trebuie instruit sub coordonarea direcțiilor de sănătate publică județene și a Institutului Național de Sănătate Publică, în conformitate cu metodologia stabilită de Ministerul Sănătății.

Departamentul cu atribuții în domeniul medicinei mediului și a colectivităților și/sau în domeniul epidemiologie-sănătate publică din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică și al centrelor regionale de sănătate publică, cu sprijinul direcțiilor de sănătate publică județene, elaborează metodologia de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deșeurilor medicale la nivel național, care trebuie să fie implementată în fiecare unitate sanitară, în funcție de specificul acesteia.”

Personalul implicat în gestionarea deșeurilor provenite din activități medicale este alcătuit din:

Reprezentant legal al unității medicale ( director, manager, administrator etc)

Coordonatorul activității de protecție a sănătății în relație cu mediul

Consilierul pe probleme de siguranță

Medicul delegat cu responsabilități în prevenirea și combaterea infecțiilor nosocomiale Șeful serviciului administrativ

Medicul șef de secție

Asistenta-șefă

Asistenta

Infirmiera

Îngrijitoarea pentru curățenie

Fiecare din acești angajați ai unităților sanitare are atribuții bine definite, în Ord.MS nr.1226/17.01.2013 și în regulamentele de ordine interioară.

Capitolul II- Studiu de caz „ Institutul Fundeni Bucuresti”

2.1. Prezentarea generala a Institutului Fundeni Bucuresti

Fig.2.1. Imagine satelitară a Institutul Clinic Fundeni (sursa: www.googleearth.com)

Institutul Clinic Fundeni a fost fondat în anul 1959. Institutul are o veche traditie în patologia dificila cardio-vasculara, hepatica, renala, digestiva, hematologica, etc.

Institutul Clinic Fundeni este compartimentat în mai multe clinici și centre medicale:

Centrul pentru transplant medular

Centrul pentru boli digestive și transplant hepatic

Centrul pentru uronefrologie și transplant renal

Centrul de Medicina Interna

Clinica de Neurologie

Clinica de Pediatrie

Centrul de Anestezie și Terapie Intensiva

Clinica de Radiologie, Imagistică Medicală și Medicină Nucleară

Clinica de Radiobiologie

Centrul de Dializa

Clinica de Hematologie și Nucleu de Cercetare

Departamentul de Anatomie Patologica și Prosectura

Departamentul de Diagnostic Biologie Moleculara

Imunologie HLA și Virusologie

La randul lor aceste centre divizate pe sectii, laboratoare etc. Astfel avem cateva exemple de divizare a unor centre:

Centrul pentru transplant medular

Sectie transplant medular

Laborator anatomie patologica

Laborator biologie molecular

Laborator citometrie în flux

Laborator de citogenetica

Laboratorde citomorfologie și citochimie

Laborator de hematopieza

Laborator de hemostaza și fibrinoliza

Laborator de imunochimie

Sectii clinice hematologie

Centrul pentru boli digestive și transplant hepatic

Centrul de Gastroenterologie și Hepatologie

Centrul de Chirurgie Generala și Transplant Hepatic “Dan Setlacec” cu sectia de chirurgie generala, sectia de chirurgie cardiovasculara, sector de anestezie-reanimare

Centrul pentru uronefrologie și transplant renal

Sectie I –etaj II (D1) și etaj IV (A1)

Sectia II – etaj IV (A2)

Sectia III – etaj I (A2)

Departament de transplant renal și dializa – etaj II (E+D2)

Sectia ATI- etaj IV (E+D1)

Blocul operator ultramodern cu aer conditionat, cu o dotare tehnica completa și de vârf are în compunere:

4 sali de Chirurgie Urologicã Deschisã și Transplant Renal

1 sala de Endourologie Joasã (cu 2 mese operatorii)

Unitatea de Fluoroscopie Operatorie (Endourologie înaltã) cu 2 sãli operatorii

sala de Cistoscopie ambulatorie

Tipuri și cantitati de deșeuri generate

În cadrul activității medicale ce are loc la Institutul Fundeni-București se generează lunar cantități de deșeuri medicale nepericuloase și periculoase și care conform Ord.MS nr.1226/17.01.2013 sunt clasificate astfel:

18.01.01 – deșeuri medicale nepericuloase

18.01.04– deșeuri medicale nepericuloase

18.01.07– deșeuri medicale nepericuloase (chimicale)

18.01.03* – deșeuri medicale periculoase (se includ și deșeurile anatomo-patologice 18.01.02)

18.01.06– deșeuri chimicale

18.01.08*– medicamente citotoxice și citostatice

Evidenta cantitatilor de deșeuri rezultate din activitatea medicala din Institutul Fundeni reprezinta însumarea în secțiunea 5.1 a tuturor cantităților de deșeuri de tipul respectiv, cântărite în decurs de o luna. Valorile lunare se inscriu în sectiunea 5.2 , partea a II-a. Prin insumarea cantitatilor lunare de deșeuri se obtin cantitatile totale anuale de deșeuri pentru fiecare tip.

Cantarirea se efectueaza în spatiul de depozitare temporara de catre persoana desemnata de coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii în relatie cu mediul, personal administrativ și de catre firma autorizata de preluarea deșeurilor sub supravegherea coordonatorului desemnat.

Se noteaza cantitatea (kg) pe eticheta autocolanta a recipientului colector.

Se completeaza zilnic(sau la preluarea deșeurilor) fisa 5.1(vezi Anexa 1). Coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii în relatie cu mediul urmareste corectitudinea completarii, semneaza tabele prevazute la sectiunile 5.1 și 5.2 și este responsabil cu transmiterea și pastrarea acestor evidente în conformitate cu prevederile legale.

Transmiterea rapoartelor privind evidenta deșeurilor și activitatii de gestionare a deșeurilor s e face lunar, până la data de 15 a lunii ulterioare celei pentru care se intocmeste raportarea de catre coordonatorul activitatii de protectie a asanatatii în relatie cu mediul catre directia de sanatate publica.

Precolectarea deșeurilor

Principala modalitate de reducere a cantitatii de deșeuri medicale din cadrul Institutului Fundeni- Bucuresti este reprezentata de trierea corespunzătoare a deșeurilor la locul de producere (reducerea cantitatii la sursa) și colectarea în recipiente specifice corespunzatoare codului de procedura interna.

Deșeurile medicale sunt considerate deșeuri speciale datorita caracteristicilor deosebite – în principal contaminarea cu germeni patogeni.

Prin cantitatea lor mare dar și prin compozitia bogata în germeni și substante proteice și chimice, deșeurile medicale reprezinta unul din cei mai nocivi factori de mediu.

Colectarea separata a deșeurilor este prima etapa în gestionarea deșeurilor rezultate din activitati medicale.

Personalul sanitar și auxiliar (medic, asistent, infirmiera, menajera) are obligatia colectarii separate a deșeurilor, în functie de tipul și natura deseului, cu scopul de a facilita tratarea/eliminarea specifica fiecarui deșeu.

În cazul în care nu se realizeaza aceasta separare a deșeurilor, întreaga cantitate de deșeuri în care au fost amestecate periculoase se trateaza ca deșeuri periculoase.

Recipientele colectoare vor fi plasate în imediata apropiere a locului de producere a tipului de deșeu (ex: masa de tratament, masa de pansament, masa bloc operator, carucior, masa lucru laborator etc) de catre personal desemnat.

În momentul amplasării recipientului colector asistenta va marca data deschiderii recipientului. La alegerea dimensiunii recipientului/sacului se ține seama de cantitatea de deșeuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale deșeurilor.

După fiecare golire , coșul de plastic/recipientul cu pedală pentru deșeuri nepericuloase se spală și se dezinfectează de către îngrijitoare, conform protocolului privind curățenia și dezinfecția( se respectă indicațiile din fișa tehnică a produsului biocid).

Se marchează cu etichete autocolante sau leucoplast lipit pe sac inscripționate cu codul de deșeu.

2.3.1. Colectarea deșeurilor nepericuloase

Colectarea deșeurilor nepericuloase (deșeurile asimilabile celor menajere, care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana și pentru mediu și sunt rezultatul activitatii serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare) se face în saci negrii și depozitate temporar în ghena de gunoi a spitalului.

Deșeurile nepericuloase (menajere) sunt eliminate împreună cu deșeurile solide municipale. Astfel avem:

– 18.01.01: obiecte ascutite care nu au intrat în contact cu material infectios(neutilizate la bolnav în ambalaj original) sau care au termenul de expirare depasit( ace, branule, lame bisturiu, catetere, sticle de laborator etc)

Colectarea: separat în recipient specific din material plastic rigid rezistent la actiuni mecanice.

-18.01.04: recipiente care au continut medicamente (altele decat cele citotoxice, ex: ser fiziologic), lenjerie necontaminata, imbracaminte necontaminata, aparate gipsate.

Colectarea: recipient cu capac și pedala cu sac negru, recipient plastic inscriptionat cu pictograma „ deșeuri nepericuloase"

-18.01.07: produse chimice organice și anorganice nepericuloase care nu necesita etichetare specifica (dezinfectanti solutii slab concentrate, solutii clorigene, produse de curatare, solutii antiseptice).

Colectarea: recipientele continand aceste solutii se colecteaza în saci negri, inscriptionat cu pictograma „ deșeuri nepericuloase"; se va respecta indicatia producatorului privind modalitatea de colectare.

Colectarea deșeurilor lunar se notează în formulare conform anexei nr.1. Raportarea anuala are loc conform anexei nr.2 și 3.

2.3.2. Colectarea deșeurilor intepatoare-tăietoare

Colectarea deșeurilor periculoase intepatoare-tăietoare ( ace, fiole, lame bisturiu folosite etc) se face în recipient din plastic galben avizat de MS avand pictograma “ pericol biologic”.

Fig.2.2. Colectare deșeuri înțepătoare în salon (arhivă personală)

2.3.3. Colectarea deșeurilor infecțioase

Colectarea deșeurilor periculoase infectioase – 18.01.03- face obiectul unor masuri special privind prevenirea infectiilor deoarece au venit în contact cu sangele sau fluide biologice

fiind contaminate cu bacteria, virusi, fungi sau paraziti (ace , lame bisturiu, seringi, tubulatura perfuzor, perfuzoare, catetere, pungi colectare urina, comprese, recipient de laborator, manusi , halite de unica folosinta contaminate etc).

Colectarea: separate în recipient specific din material plastic rigid rezistent la actiuni mecanice( deșeuri intepatoare); cutii de carton rigid sau saci galbeni din polietilena special pentru deșeuri infectioase netaietoare și cutii plastic cu pereti rigizi pentru sedeuri infectioase taietoare; recipientii sunt marcati cu pictograma “ pericol biologic”.

2.3.4. Colectarea deșeurilor anatomo-patologice

Colectarea deșeurilor periculoase anatomo-patologice – 18.01.02 – se face în cutie de carton galben prevazut cu sac galben avizat de MS avand pictograma “ pericol biologic”.

Fig.2.3. Colectare deșeuri toxice în salon (arhivă personală)

2.3.5. Colectarea deșeurilor citostatice și citotoxice

Deșeurile citotoxice și citostatice – 18.01.08- sunt deșeurile rezultate în urma administrarii tratamentelor cu citotoxice și citostatice reprezentate de corpuri de seringa cu sau fara ac folosite, sticle și sisteme de perfuzie, materiale moi contaminate, echipament individual de protectie contaminat etc trebuie colectate separat, ambalate în containere de unica folosinta sigure, cu capac, care se elimina separat. Acest tip de deșeu se elimina numai prin incinerare.

2.3.6. Colectarea deșeurilor chimice

Deșeurile chimice -18.01.06- : acizi, baze, solventi, produse reziduale generate în cursul diagnosticarii de laborator, solutiile fixatoare sau de developare, produsele concentrate utilizete în curatenie și deyinfectie, solutiile de formaldehida se colecteza în recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului ( „Inflamabil”, „Coroziv”, „Toxic” etc) și se trateaza conform prevederilor legale privind deșeurile periculoase.

Deșeurile chimice sunt colectate și ambalate în recipiente cu o capacitate care sa nu depaseasca 5 l pentru substantele lichide și 5 kg pentru substantele solide. Aceste recipiente sunt introduse intr-un ambalaj exterior care, după umplere, nu trebuie sa depasesca greutatea de 30 kg.

Deșeurile periculoase chimice se colecteaza separat și se elimina prin incinerare ( după ce, în prealabil, a fost testata reactivitatea termica a acestor deșeuri), tratare chimica sau sunt returnate la furnizor, cu acordul expres al acestuia.

Recipientele în care se colecteaza deșeurile chimice trebuie sa fie proiectate și realizate în asa fel incat sa impiedice orice pierdere de continut, cu respectarea urmatoarele conditii:

Materialele din care sunt executate recipientele și sistemele de inchidere a acestora nu trebuie sa fie atacate de catre continut și nici sa formeze cu acesta compusi periculosi;

Toate partile recipientelor și ale sistemelor de inchidere ale acestora sa fie solide și rezistente, astfel incat sa excluda orice defectiune și sa raspunda în deplina siguranta la presiunile și eforturile normale de manipulare

Recipientele prevazute cu sistem de inchidere trebuie sa fie proiectate în asa fel incat ambalajul sa poata fi deschis și inchis în mod repetat, fara pierdere de continut.

Fig.2.4. Colectare deșeuri toxice în salon (arhivă personală)

2.4. Depozitarea temporară a deșeurilor

În momentul umplerii ¾ sau în maxim 48 ore, recipientii se inchid definitiv; ambalajele care detin deșeuri periculoase se inscriptioneaza, de catre asistenta, cu :

– data inceperii utilizarii recipientului pe sectie,

– unitatea sanitara și sectia care au folosit recipientul,

– persoana responsabila cu manipularea lor,

– data umplerii definitive.

Toate aceste date se scriu cu creion tip marker rezistent la apa, direct pe sacul gol sau pe cutie. De asemenea, se lipesc etichete autocolante sau leucoplast lipit, avand codul de deșeu.

Fig.2.5. Depozitare deșeuri periculoase pe secții (arhivă personală)

2.4.1. Depozitarea temporară a deșeurilor pe sectii

Deșeurile sunt amabalate în recipiente specifice tipului de deșeu , avandu-se în vedere urmatoarele precautii care trebuie respectate obligatoriu:

– manusi de protectie în momentul trierii deșeurilor infectioase,

– umplerea ambalajelor se face până la nivelul de umplere specificat de producator pe ambalaj,

– se verifica daca nu exista scurgeri de lichid din ambalaj

– se verifica daca cutiile de carton sunt prevazute cu sacul original cu termo-suduri rezistente,

– se inchide sacul și / sau cutia de carton, conform indicatiilor producatorului.

Se noteaza obligatoriu pe ambalaj: sectia, data și persoana care a realizat procedura de inchidere.

În cazul ambalarii deșeurilor periculoase în sac acesta se depoziteaza temporar în pubela marcata pentru acest scop ( galbena cu pictograma „Pericol biologic”).

Depozitarea temporara reprezinta pastrarea pe o perioada limitata (48 ore) a deșeurilor ambalate corespunzator în spatii special destinate și amenajate, pe fiecare sectie, până la preluarea și transportul lor la locul de eliminare finala (maxim în 24 ore).

Fig.2.6. Depozitare deșeuri periculoase pe secții (arhivă personală)

2.4.2. Depozitarea temporară a deșeurilor în spațiul central de stocare temporară

Spatiul central destinat depozitarii temporare a deșeurilor medicale are :

– 2 incaperi

– apa curenta,

– sifon pardoseala,

– ventilatie naturala cu geam.

Spatiul este securizat prin usa cu cheie și este inscriptionat „ SPATIU DE DEPOZITARE DEȘEURI MEDICALE” și are pictograma „Pericol Biologic” , insciptia cu „ Acces interzis

persoanelor neautorizate” și programul de predare a deșeurilor medicale. Fereastra spatiului de stocare temporara este prevazuta cu plasa de protectie.

Facilitatile pentru stocarea temporara a deșeurilor sunt : containere mobile , cu peretii rigizi, lavabili, prevazute cu sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire în instalatia de procesare a deșeurilor.

Facilitatile privind protectia personalului la nivelul spatiului de depoyitare temporara constau în : manusi de protectie, halate de unica utilizare, cizme de protectie, sapun lichid și hartie prosop, solutie alcoolică.

Facilitatile pentru cantarirea deșeurilor sunt :cantarul verificat metrologic/ cantarul operatorului economic.

De asemenea, facilitatile pentru dezinfectia spatiului de depozitare și a recipientilor sunt : galeti cu mop marcate, sifon în pardoseala și dezinfectanti.

Evacuarea deșeurilor se efectueaza conform programului stabilit cu operatorul economic autorizat în zilele de luni, miercuri și vineri, între orele 08,00-09,00.

După evacuarea deșeurilor , personalul de curatenie aplica procedura de curatre și dezinfectie a spatiului (pavimente, sifon pardoseala, recipienti) utilizand dezinfectante biocide, procedura fiind consemnata în tabelul de evidenta a curateniei și dezinfectiei curente afisat în spatiul de depozitare temporara.

Lunar se efectueaza operatiuni de dezinfectie și deratizare, cu firma autorizata existand documente în care se consemneaza operatiunile.

2.5. Transportul deșeurilor

Transportul deșeurilor și circuitul acestora în unitatea sanitara se face pe un circuit separat de cel al pacientilor și vizitatorilor.

Schema generala a traseului este urmatoarea:

Fig.2.7. Schemă generală transport deșeuri în ICF (arhivă personală)

2.5.1. Transportul de la locul de producere la spațiul de stocare pe secții

Transportul deșeurilor rezultate în urma activităților medicale din cadrul Institutului Clinic Fundeni de la locul de producere (saloane) până la locul de stocare de pe fiecare sectție are loc cu ajutorul unor cărucioare pe care se încarcă aceste deșeuri. Aceste cărucioare sunt încărcate și manevrate de către infirmiere. În spațiul de depozitare de pe fiecare secție accesul persoanelor neautorizate este strict interzis, accesul efectuându-se doar cu ajutorul cheii spațiului respectiv. Persoana responsabilă de colectarea deșeurilor din fiecare salon și de depozitarea lor in spațiul destinat acestui scop , va semna in condica care există la fața locului.

2.5.2. Transportul de la spațiul de stocare pe secții la spațiul central de depozitare

Personalul de curațenie transportă sacii/recipienții cu deșeuri periculoase pe cărucior sau în pubelă, pe traseul stabilit, către spațiul special amenajat pentru depozitarea temporară, situat la parter.

Transportul deșeurilor se face cu liftul, respectând graficul de transport zilnic. După terminarea transportului de deșeuri, liftul se oprețte în vederea dezinfectării acestuia și operațiunea de dezinfecție este înscrisă în grafic de personalul care a efectuat operațiunea.

2.5.3. Transportul deșeurilor medicale în afara unității sanitare

Efectuarea transportului deșeurilor medicale rezultate în urma activității medicale din cadrul Institutului Clinic Fundeni intră în atribuțiile unui operator economic autorizat, aceasta operațiune fiind una externalizată, deoarece Institutul nu dispune de dispozitivele necesare pentru distrugerea sau tratarea acestor deșeuri.

2.6. Eliminarea deșeurilor

Eliminarea finala a deșeurilor se face în maxim 24 de ore de la preluare de catre operatorul economic autorizat pentru deșeurile medicale periculoase.

Concluzii

În cadrul ICF, vom vedea mai jos, că volumul de deșeuri rezultate în urma activității medicale este unul foarte mare. Cel mai mare volum al deșeurilor este ocupat de deșeurile periculoase (cod 18 01 03*)

Fig.2.8. Volum deșeuri medicale în ICF în anul 2015 (sursa: arhiva personală)

Fig.2.9. Volum deșeuri medicale periculoase in funcție de numarul de paturi ocupate în ICF în anul 2015 (sursa: arhiva personală)

Fig.2.10. Volum deșeuri medicale codurile 18 01 01, 18 01 02 și 18 01 08* în ICF în anul 2015 (sursa: arhiva personală)

Fig.2.11. Volum deșeuri medicale cod 18 01 03* în ICF în anul 2015 (sursa: arhiva personală)

Fig.2.12. Volum deșeuri medicale în ICF în anul 2014 (sursa: arhiva personală)

Fig.2.15. Volum deșeuri medicale periculoase in funcție de numarul de paturi ocupate în ICF în anul 2014 (sursa: arhiva personală)

Fig.2.16. Volum deșeuri medicale codurile 18 01 01, 18 01 02 și 18 01 08* în ICF în anul 2014 (sursa: arhiva personală)

Fig.2.17. Volum deșeuri medicale cod 18 01 03* în ICF în anul 2015 (sursa: arhiva personală)

Fig .2.18. Comparație între volumul de deșeuri 18 01 03* in anii 2014 și 2015 (sursa: arhiva personală)

Așa cum se vede din graficele de mai sus volumul de deșeuri medicale produse în urma activității medicale este relativ egal in ceea ce privește deșeuri nepericuloase și deșeurile anatomo-patologice ( 18 01 01 și 18 01 02). Deșeurile citotoxice și citostatice ( 18 01 08*) au un volum relativ mic la nivelul intregului Institut. Aceste concluzii sunt valabile pentru nivelul anilor 2014 și 2015.

Așa cum spuneam și mai sus cel mai mare volum de deșeuri rezultate în urma activității medicale în cadrul Institutului Clinic Fundeni (ICF) este dat de către deșeurile periculoase (18 01 03*).

Datorită acestui volum imens de deșeuri periculoase găsesc că achiziționarea unui incinerator ecologic este ideal pentru incinerarea deșeurilor medicale, a deșeurilor contaminate, a pansamentelor chirurgicale.

Aceste deșeuri sunt toxice și prezinta un grad ridicat de risc in ceea ce priveste raspandirea unor bacterii sau a unor boli, tocmai de aceea trebuie luata in considerare alternativa arderii instante. Incinerarea instanta este o metoda de distrugere rapida și economica a patogeniilor.

Cu acest echipament se pot incinerara până la 100 de kg/h de deșeuri patologice, infestate sau contaminate la 2200 de unitati termice britanice (BTU).

Echipamentul este prevazut cu gratare ceramice grele care permit arderea de dedesupt.Arzatorul este disponibil pe motorina, gaz metan, kerosen, CLU sau GPL.Camera

secundara are un timp de retentie a gazelor de 2 secunde și totodata putem vorbi de instalatia pentru recuperarea caldurii de 10.000l de apa calda poate furniza pe ora. Apa calda poate fi folosita pentru încălzirea imobilului unde se desfasoara activitatea sau pentru menaj.

Echipamentul de incinerare este in conformitate cu reglementarile și normele CE.

Datele pe baza cărora s-au făcut graficele de mai sus sunt cele cuprinse in anexele nr.1, 2 și 3.

Bibliografie

Bălan, G. (2009) Ghid privind implementarea tehnologiilor neincinerante de inactivare a deșeurilor medicale din România , București, Editura Institutului de Sănătate Publică București

Stoian, D.(2002) „Gestiunea deșeurilor”, Brașov, Editura Universității Transilvania, pp.8-9

Străuț I. și Olos A.A.(2001) Tratarea, reciclarea și depozitarea deșeurilor, Cluj-Napoca, Editura Risoprint, pp.111

Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată in Monitorul Oficial nr.220/28.03.2012, cap.16, art.26

HG.1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României, cap.5, art.24, publicată in Monitorul Oficial nr.672/30.09.2008

Ordin 1226/03.12.2012, pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale și a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale , publicat in Monitorul Oficial nr.855/18.12.2012, cap.IV, art.9

http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820063/36.pdf

http://www.ruxmed.ro/brosuri/managementul_deșeurilor.pdf,

Cadariu A., Curea O. și Vasiliu, F., Metode de minimizare și eliminare a deșeurilor medicale periculoase rezultate din activitatea unităților sanitare, publicație eleborată în cadrul proiectului Reducerea emisiilor de Poluanți Organici Persistenți și eficientizarea sistemmului de management al fluxului deșeurilor medicale în Județul Constanța, ianuarie, 2006, http://www.agir.ro/buletine/833.pdf

Incineration Medical Waste Treatement Technologies, A resource for Hospital Administrators, Facility Managers, Health Care Profesionals, Environmental Advocates and Community Members, Health Care Without Harm, August 2001, www.noharm.org

http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files2/RaportStareaMediului_Cap06_Deșeuri_200710295739891.pdf

http://www.life.imnr.ro/ro/fisiere/D1.2%20MEDWASTE_RO.pdf

http://lege5.ro/Gratuit/gmztmnjxgu/norma-tehnica-privind-gestionarea-deșeurilor-rezultate-din-activitati-medicale-din-03122012/3

Anexa nr.1- formular raportare lunară a datelor privind deșeurile

Legenda: G-generate, T-tratate, DO-depozit gunoi ICF, I-incinerare in scopul eliminării, RS-rămas stoc, RP-recipient plastic, CSS- container special stocare, P-pubela transportabilă, 1-loc depozitare SC XX SRL

Anexa nr. 2- formular anual de centralizare a datelor privind deșeurile (2015)- (apar codurile care se colectează din unitatea sanitară)

Anexa nr. 3 -formular anual de centralizare a datelor privind deșeurile (2014)- (apar codurile care se colectează din unitatea sanitară)