Buchet de Acatiste [309714]

Buchet de Acatiste

Acatistul Sfintei Treimi

Condacul 1

[anonimizat] a [anonimizat], Căruia se închină tot genunchiul; [anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat] a-Ți aduce această cântare de laudă; [anonimizat], [anonimizat], pentru ca din adâncul sufletului pururea să strigăm Ție: Sfânt, Sfânt, [anonimizat]-[anonimizat], pentru numele Tău cel Sfânt.

Icosul 1

[anonimizat], [anonimizat], nu pot a slăvi mărimea desăvârșirilor Tale. [anonimizat]-[anonimizat]: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot. Iar noi ca unii ce suntem pământ și țărână mai lesne ar fi să iubim tăcerea; [anonimizat], [anonimizat]:

Sfânt, Sfânt, [anonimizat]; 
[anonimizat], [anonimizat], astăzi și în veac; 
[anonimizat], [anonimizat]; Cel ce cobori până la iad și iarăși ridici; 
[anonimizat]; Cel ce numeri stelele și tuturor nume le dai; 
[anonimizat]. 
[anonimizat], miluiești și ajuți din neam în neam; 
Sfânt, Sfânt, [anonimizat]-[anonimizat], pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 2-[anonimizat] a zis: O! [anonimizat], am văzut pe Domnul Savaot cu ochii mei; iar când cărbunele cel de foc purtat de înger s-a [anonimizat], [anonimizat]. Deci, o, [anonimizat]: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Înțelegerea cea neînțeleasă căutând să o înțeleagă marele între prooroci Moise, a zis: arată-mi mie fața Ta! Însuți cunoscut să Te văd pe Tine. Iar Tu ai zis către dânsul: [anonimizat]. [anonimizat], ai binevoit a [anonimizat]; pentru aceasta cu mulțumire grăim:

Sfânt, Sfânt, [anonimizat] a serafimilor și înțelepciunea cea pururea luminătoare a heruvimilor; 
[anonimizat] Împăratul cel mai presus de scaunele cerești, și Domnul cel adevărat al domniilor celor mai presus de lume; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ești tăria cea nebiruită a puterilor cerești, și atotputernice Stăpânitorule al stăpâniilor celor înalte; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ești bunavestire cea plină de bucurie a arhanghelilor și propovăduirea cea fără tăcere a îngerilor; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ești începutul a toată începerea începătoriilor celor ințelegătoare și a tuturor puterilor cerești, Atotțiitorule al poruncitor; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai nemurire și petreci în Lumina cea neapropiată; iar cu aleșii Tăi, ca și cu niște prieteni, față către față vorbești; 
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 3-lea

Cu puterea Ta cea nespusă, toate le ții; cu cuvântul înțelepciunii Tale celei neurmate, toate le chivernisești; și cu Duhul gurii Tale, toate le înviezi și le faci a se bucura. O, Cel în trei sori a toate Făcătorule, Tu ai măsurat cerul cu dreapta și pământul cu palma, Care porți și hrănești toată făptura, toate pe nume le chemi; și nu este nimeni care să se poată ascunde de puternicia dreptei și a vederii Tale. Pentru aceasta împreună cu toate puterile cele de sus și de jos, cu umilință căzând, cântăm Ție: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având toată zidirea slujitoare poruncii Tale, pretutindenea arăți urmele proniei și ale desăvârșirilor Tale celor neurmate; pentru aceasta cele nevăzute ale Tale, și puterea cea pururea fiitoare și Dumnezeirea, de pe făpturi cugetându-le le vedem; pentru care cu mirare și cu bucurie grăim unele ca acestea:

Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, puternice Făcătorule al celor văzute și nevăzute, și Chivernisitorule cel cu dragoste îmbelșugată al celor de acum și celor viitoare; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce din patru stihii ai alcătuit făptura și cu patru timpuri ai încununat cununa anului; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai poruncit soarelui să lumineze ziua, și luna cu stelele să lumineze noaptea; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce scoți vânturile din vistierii; Cel ce îmbraci cerul cu nori și trimiți ploaie și rouă spre răcorirea căldurii; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce încingi dealurile cu bucurie și văile cu veselie; Cel ce împodobești crinii țarinii și încununezi câmpiile cu roade; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce trimiți hrană puilor de corbi și adăpi toate fiarele câmpului și trimiți îndurările Tale peste toate lucrurile Tale; 
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 4-lea

Vifor având înăuntru eresul cel pierzător de suflete, al doilea Iuda, Arie nebunul, s-a lepădat de Tine, Fiul lui Dumnezeu, a fi unul din Sfânta Treime; iar noi, deși pe un Ipostas al Tatălui, altul al Fiului și altul al Sfântului Duh numim, însă o Dumnezeire în Tatăl și în Sfântul Duh, deopotrivă puterea, de o ființă slava, cu inima și cu buzele mărturisim și cu Lumina cea întreit luminătoare în baia Sfântului Botez luminați fiind, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, unui Dumnezeu ne închinăm, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind păstorii și învățătorii Sfintei Biserici pe Arie, ca o fiară cumplită intrând în turma cea cuvântătoare a lui Hristos, și răpind oile de la adevărata mărturisire a dreptslăvitoarei credințe, adunându-se în Niceea la sobor, au mărturisit pe Hristos Dumnezeu, iar nu făptură; și deopotrivă Tatălui pe Fiul și pe Sfântul Duh cinstindu-I, cu glas ca de tunet au grăit:

Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Dumnezeule Părinte și Dumnezeule Fiule și Dumnezeule Duhule Sfinte, Unule adevăratul Dumnezeu, iar nu trei dumnezei; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Părinte nezidit și Fiule nezidt și Duhule Sfinte, Unule împreună nezidit; iar nu trei îndeosebi nezidiți; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru: Părinte Cel ce ai născut pe Fiul mai înainte de veci; Fiule, Cel ce Te-ai născut fără de ani din Tatăl; Duhule Sfinte, Care din veac purcezi de la Părintele, dar nu Te naști; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru: Părinte, Care ne-ai chemat pe noi dintru neființă; Fiule, Cel ce ne-ai răscumpărat pe noi cei căzuți prin Crucea Ta; Duhule Sfinte, Cel ce sfințești și înviezi pe toți cu darul Tău; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai binevoit a întemeia în duhul, în sufletul și în trupul nostru cortul cel cu trei părți spre a Ta sălășluire, și nu l-ai lăsat pe el întru noi până în sfârșit a se strica prin păcat; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai pus semnul ființei Tale celei în trei Ipostase peste toate lucrurile Tale; în lumea aceasta văzută și în cea nevăzută; 
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 5-lea

Treime cea fără de început și a toate făcătoare, zidindu-ne pe noi după chipul și asemănarea Ta, ai poruncit nouă a face cele plăcute înaintea Ta; iar noi ticăloșii voia noastră cea rea iubind-o, făgăduințele Sfintei Taine a Botezului am lepădat și chipul Tău l-am întinat. Deci acum iarăși alergăm la Tine și ne rugăm: trimite nouă darul Tău, scoate-ne pe noi din mâna vrăjmașilor celor văzuți și nevăzuți, și ne mântuiește pe noi cu judecățile pe care le știi, ca în vecii vecilor să cântăm Ție: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând înțelegerea, care covârșește desăvârșirile Tale și nespusele faceri de bine către fiii cei săraci ai lui Adam, Dumnezeule cel în trei Ipostase, cel mort cu duhul se înviază, cel întinat cu știința se curățește și cel pierdut se mântuiește; deci cu minte mulțumitoare, cu inimă mulțumitoare și cu buze de mulțumire zidite de Tine, plecând genunchii grăim:

Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai hotărât în sfatul Tău cel în trei Ipostase a zidi pe om, și în trupul lui cel luat din țărână, suflare de viață din gura Ta ai insuflat; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce în fata lui Adam cu chipul și asemănarea Ta, pe noi, pe toți ne-ai cinstit și bunătățile raiului moștenitori ne-ai făcut; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce cu înțelepciune ne-ai învățat pe noi mai presus decat toate cele văzute, și pe toată făptura cea de jos sub picioarele noastre ai supus-o; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ne-ai dăruit nouă pomul vieții spre hrană, și cu darul nemuririi ne-ai îmbogățit; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce strămoșii noștri, cei care au călcat porunca, nu i-ai părăsit nici după greșeală, ci întru nădejdea mântuirii în preajma Edenului i-ai sălășluit. 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ne-ai scos și pe noi din pântecele maicii noastre, și cu darul Evangheliei, după naștere, ne-ai sfințit; 
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 6-lea

Propovăduitorul dreptății și râvnitorul sfântul Tău nume, Ilie cel prealuminat, chemat fiind de înger, a stat pe Muntele Horeb; deci s-a făcut mai întâi vânt mare și tare, risipind munții, apoi s-a făcut cutremur mare și foc arzător; ci nu în acestea Te-a văzut pe Tine. Iar după foc, glas de vânt subțire, și acolo Te-a văzut; deci acoperindu-și fața, cu veselie și cu frică a grăit: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Răsărit-ai Lumina cunoștinței celei cu trei raze strălucitoare a dumnezeirii Tale la toată lumea; gonit-ai rătăcirea cea idolească, Dumnezeul cel în trei Ipostase și Doamne; iar pe tot neamul omenesc din întunericul cel mare al păgânătății, în lumina cea minunată a Evangheliei l-ai adus, prin care noi cei luminați slăvind atotputernica Ta pronie, grăim:

Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai pierdut până în sfârșit cu apele potopului toată făptura cea stricată prin păcat, și în fața lui Noe ai înnoit tot neamul omenesc; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai despărțit pe părintele credincioșilor Avraam din amestecarea limbilor, și din seminția lui ai întemeiat adevărata Biserică; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai scos pe poporul Tău din Egipt, l-ai hrănit pe el cu mană în pustie și l-ai dus în pământul în care curge lapte și miere; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai plinit cu Duhul Tău pe prooroci, și printr-înșii în mijlocul lui Israel ai păzit credința în Răscumpărătorul cel făgăduit; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai pedepsit pe poporul Tău cel ce greșise, prin robia Babilonului, după sfârșitul căreia, iarăși ai poruncit a se zidi Ierusalimul; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai arătat pe Macabei statornici până la moarte în credință și învățăturile cele părintești; iar pe biserica cea de sub Lege, ca pe o mireasă până la venirea iubitului mire, ai păzit-o întreagă; 
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 7-lea

Vrând a arăta mărimea dragostei și a milostivirii Tale celei către neamul omenesc cel căzut, când s-a plinit vremea, ai trimis pe Cel Unul-Născut Fiul Tău, Care, născându-Se din Fecioara, S-a supus Legii, pentru ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere; Care, petrecând pe pământ ca un Om și răscumpărându-ne pe noi prin crucea Sa, S-a înălțat la cer, de unde, împlinind făgăduința, a trimis noua pe Preasfântul Duh, ca să cântăm toți: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Minunată în adevăr și nouă minune ai arătat, Minunatule întru cele înalte Doamne, când după trimiterea Preasfântului Duh peste aleșii ucenici și apostoli, i-ai trimis pe ei la propovăduire în toată lumea, ca să vestească numele cel mare al Preasfintei Treimi, și să aducă toate neamurile la ascultarea credinței. Pentru aceasta, minunându-ne de puterea și lucrarea cuvintelor lor, celor insuflate de Dumnezeu, cu bucurie grăim:

Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai ales pe cele neputincioase, de neam slab și nebăgate în seamă ale lumii, ca să rușineze pe cele tari, mărite și înțelepte; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai întărit nenumărate cete de mucenici, ca prin nenumărate chinuri și omoruri să fie pecetluit adevărul Evangheliei și puterea darului lui Hristos; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce prin semnul Crucii ai plecat inima marelui Constantin cel întocmai cu apostolii, și prin acela ai pus sfârșit cumplitelor prigoniri asupra creștinilor; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai întărit Biserica, prin cele șapte soboare a toată lumea, ca și cu șapte stâlpi, a purtătorilor de Dumnezeu părinți, și de învăluirile eretice nevătămate ai păzit-o; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai dăruit învățătorilor celor de Dumnezeu înțelepțiți și marilor nevoitori ai bunei cinstiri, ca unor prealuminate stele, pe tăria Bisericii a străluci; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai povățuit și pe stăpânitorul împărăției romanilor Constantin, la lumina credinței celei adevărate, și prin acela ai izbăvit toată lumea de înșelăciunea multei necredințe; 
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel sfânt!

Condacul al 8-lea

Străin și minunat, la stejarul lui Mamvri, Te-a văzut Avraam pe Tine, Adevăratul Dumnezeu, adică trei bărbați văzând, ca și către unul a grăit: Doamne, de am aflat har înaintea Ta, nu trece pe robul Tău. Deci Celor trei, Care i s-au arătat în trei fețe: Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, iar unuia Dumnezeu într-o ființă, până la pământ s-a închinat, grăind: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu totul pretutindenea ești, și totdeauna purtător de grijă pentru toată zidirea Ta, nu numai cu tăria nemăsuratei puterii Tale, ci și cu bogăția cea atotlucrătoare; iar nouă, precum a zis Fiul Tău, că și perii capului toți sunt numărați la Tine, ca nici unul dintr-înșii să nu cadă fără voia Ta. Pentru aceasta, nădăjduind spre pronia Ta, cu îndrăzneală și cu dragoste grăim:

Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai binevoit ca tot neamul omenesc să se împartă în seminții și neamuri, și fiecăreia din ele i-ai rânduit locul și timpul viețuirii; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru prin care împărații împărățesc și cei puternici fac dreptate, și păzești pe aleșii Tăi ca lumina ochiului. 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, din Care izvorăște înțelepciunea și înțelegerea, toată tăria și puterea, toată sănătatea și frumusețea; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce rânduiești războaie, și iarăși le oprești pe ele; Cel ce încununezi cu biruința arma ce poartă dreptate, iar pe cea nedreaptă, chiar în mijlocul biruințelor, mai înainte o hotărăști spre sfărâmare; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce faci semne pe cer și pe pământ, trimiți foc, boli și foamete asupra oamenilor, ca să nu rătăcească ei până în sfârșit din căile Tale cele drepte; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce înalți pe cei smeriți pe pământ și îi pui să stea cu domnii poporului Tău; iar pe cei mândri îi nimicești ca să nu se afle locul lor; 
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 9-lea

Toată firea, sus și jos, neîncetat Te slăvește pe Tine Făcătorul cel preaveșnic și Dumnezeu: în cer unii cântă zi și noapte : Sfânt, Sfânt, Sfânt, iar alții cununile lor le pun la picioarele Tale. Iar noi pe pământ împreună cu toată făptura, ca cei împodobiți cu chipul slavei Tale celei de o ființă, Ție ne rugăm și de la Tine așteptăm mare și bogată mila, cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Filosofii cei mult-vorbitori, deși mult se ostenesc cu mintea a ispiti despre taina Preasfintei Treimi dar nu pot a înțelege cum este un Dumnezeu de o fire. Și nenumăratele faceri de bine cele către noi ale Fiecăreia din cele trei dumnezeiești Fețe bine știindu-le, cu credință și cu mulțumire grăim:

Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai rânduit cu dreaptă judecata Ta nouă tuturor a ne întoarce în pământul din care suntem luați, și în ziua învierii iarăși a ne scula; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce înainte ai hotărât soarelui, lunii și stelelor să se întunece oarecând, iar pământului și tuturor celor ce sunt pe el cu foc a se lămuri, pentru ca în locul lor să se arate cer nou, în care petrece dreptatea; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai rânduit ziua, în care vor sta înaintea Ta la judecată toate semințiile și neamurile, ca să-și ia fiecare plata după faptele sale. 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce vei zice drepților în ziua răsplătirii: veniți binecuvântații Părintelui Meu de moșteniți împărăția care este gătită vouă de la întemeierea lumii; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, de la Care păcătoșii cei care nu s-au pocăit cu frică atunci vor auzi: duceți-vă de la mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai făgăduit ca Biserica Ta să o păzești neclintită până la sfârșitul lumii, spre a nu fi ea biruită nici de porțile iadului; 
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel sfânt!

Condacul al 10-lea

Vrând să mântuiești lumea, Te-ai arătat la râul Iordanului, Preasfântă și Dumnezeiască Treime: Tatăl în glas din cer mărturisind pe Fiul cel iubit; Fiul în chip omenesc primind Botezul de la rob; și Duhul Sfânt pogorându-Se în chip de porumbel peste Cel ce Se boteza. Deci întru numele lui Dumnezeu, însă în trei Fețe: a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, ne-am învățat a lumina cu Botezul pe tot omul ce vine în lume, cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Împărate preaveșnice, Care răsari soarele peste cei buni și peste cei răi; Cel ce iubești pe cei drepți și pe cei păcătoși miluiești, spală necurăția noastră cea sufletească și trupească; binevoiește a face în noi lăcașul Tău, deși nevrednici robi ai Tăi suntem. Pierde gândurile cele necurate, șterge faptele cele necuviincioase, îndreaptă limba noastră spre a vorbi cele plăcute înaintea Ta, pentru ca, cu inimă și cu buze curate, cu umilință să grăim unele ca acestea:

Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, despre Care ceata Apostolilor învederat vorbește și către Care soborul proorocilor pururea privește; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru pe care ceata mucenicilor cu dumnezeiască cuviință Îl mărturisește și oastea preacuvioșilor numele Tău cel Sfânt Îl slăvește. 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, pentru care mulțimea pustnicilor neîncetat suspină, și de la Care nevoințele pustnicești se încununează; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Căruia ierarhii și păstorii Bisericii aduc cântare de mulțumire; iar învățătorii lumii spre a noastră mântuire spre noi teologhisesc; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, primește rugăciunea cea pentru noi și mijlocirea tuturor sfinților, iar mai ales a Preasfintei Fecioare, care iși întinde mâinile sale către Tine pentru noi; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, îngrădește-ne pe noi cu sfinții Tăi îngeri și gonește de la noi duhurile cele rele de sub cer; 
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel sfânt!

Condacul al 11-lea

Toata cântarea ce se aduce Ție nu poate a-Ți aduce mulțumirea cuvenită pentru toți și pentru toate, Dumnezeule cel slăvit în Treime; căci nu se află nici minte, care să poată a se întinde cu cugetul către mulțimea îndurărilor Tale, cele asupra noastră; nici cuvânt care cu vrednicie să le povestească; însă pentru toate cele văzute de noi și care ni se dau nouă, fie Ție, Preasfântă Treime, mulțumire de la noi, cinstea și slava pe care pe care Tu Însuți le știi că ar fi vrednice și plăcute de slava Ta; deci noi închinându-ne Ție, cu smerenie și cu dragoste cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Luminătorule cel în trei Sori, ca un dătător de lumină Te-ai arătat, în făgăduințele Tale, nouă celor ce suntem în întunericul necunoștinței despre soarta noastră cea viitoare; cu mulțumire însă Te mărturisim, ca măcar de una din fericirile cele prevestite de Unul-Născut Fiul Tău să ne învrednicești pe noi; pentru care acum cu umilință și cu dragoste grăim: 
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai gătit aleșilor Tăi bunătățile pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, pe Care toți cei curați cu inima Te vor vedea precum ești și Te vor cunoaște precum Tu Însuți îi cunoști pe ei; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, în Care toți cei flămânzi și însetați vor afla dreptate, pe sațiul ce niciodată nu se împuținează; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, de la Care făcătorii de pace fii iubiți se vor chema, ca cei ce sunt următori Unuia-Născut Fiului Tău, Cel ce pe toate le-a împăcat; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, în care cei blânzi vor moșteni pământul; iar cei săraci cu duhul se vor învrednici de împărăția cerului; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai făgăduit veșnica plată celor ce miluiesc și nesfârșita bucurie celor ce plâng; 
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Condacul al 12-lea

Preasfântă Treime, dă-ne nouă darul Tău cel atotputernic; primește mărturisirea păcatelor noastre înaintea slavei împărăției Tale; caută la suspinurile noastre, trimite-ne nouă duhul umilinței și al îndurărilor; pentru ca să ne învrednicim, cu suflet și cu inimă curată, fără de osândă a grăi către Tine pe pământ, precum grăiesc îngerii în cer: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântând Pronia Ta cea iubitoare de oameni, Te slăvim pe Tine toți, Treime fără de început; credem într-Unul Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt; că pe altul afară de Tine Dumnezeu nu știm, către Tine cădem și Ție ne rugăm, zicând:

Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, dă-ne nouă ajutor ca să nu ne temem de nici un rău, spre apărarea vieții noastre și spre a nu ne înfricoșa de nici un vrăjmaș; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce mântuiești pe păcătoșii cei ce se pocăiesc; deci mântuiește-ne și pe noi mult-păcătoșii;
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce înmulțești mila Ta tuturor, înmulțește-o și asupra noastră, și ne mântuiește pe noi, că neputincioși suntem; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, prelungește-ne nouă tuturor vremea vieții spre a ne pocăi și nu ne osândi pe noi spre tăiere ca pe smochinul cel neroditor; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, izbăvește-ne pe noi de ispitele ce ne împresoară: de lume, de trup și de diavol, și ne hrănește în credință și dragostea cea către Tine; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, învrednicește-ne pe noi a Te vedea față către față și a intra în cămara Ta cea luminoasă la nunta Mielului; 
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel sfânt!

Condacul al 13-lea

O, Preasfântă, de viață făcătoare nedespărțită și a toate făcătoare Treime: Părinte și Fiule și Duhule Sfinte, Unule, Adevăratul Dumnezeu și Făcătorul nostru, primește această de acum mulțumire a noastră; trimite-ne nouă darul și puterea din înălțimea Sfântului Tău locaș, ca, toate poftele trupești călcându-le, să viețuim întru toată buna cinstire și curăție până la sfârșitul vieții noastre, pururea lăudând preasfânt numele Tău, și cântând: Aliluia!  (acest condac se zice de trei ori)

Apoi iarăși se zice  Icosul întâi

Arhanghelii și îngerii, începătoriile și puterile, scaunele și domniile, stând înaintea scaunului slavei Tale, nu pot a slăvi mărimea desăvârșirilor Tale. Heruvimii cei cu ochi mulți și serafimii cei cu câte șase aripi, acoperindu-și fețele, cu frică și cu dragoste grăiesc unii către alții: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot. Iar noi ca unii ce suntem pământ și țărână mai lesne ar fi să iubim tăcerea; însă pentru ca să nu ne arătăm nerecunoscători și nemulțumitori, pentru atâtea îndurări revărsate asupra noastră, urmând doxologiei celor de sus, cu credință și cu dragoste zicem unele ca acestea:

Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ești înălțimea desăvârșirilor celor nespuse și adâncul tainelor celor neurmate; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pretutindenea ești și toate le împlinești, Cel ce Unul ești, același ieri, astăzi și în veac; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pe toate le faci numai cu voia, aducând în ființă pe cei ce nu sunt, ca și cum ar fi; Cel ce cobori până la iad și iarăși ridici; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pui la încercare inimile și rărunchii oamenilor; Ce ce numeri stelele și tuturor nume le dai; 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, ale Căruia toate căile sunt adevărate și toate judecățile drepte și totodată și dorite. 
Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce răsplătești păcatele părinților asupra fiilor, miluiești și ajuți din neam în neam; 
Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeu nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

Și  Condacul întâi

Împărate al veacurilor și Doamne cel mai înainte de veci, Făcătorule a toată făptura cea văzută și cea nevăzută, Dumnezeule cel slăvit în Sfânta Treime, Căruia se închină tot genunchiul; al celor cerești, al celor pământești și al celor de dedesubt. Pentru aceasta și noi, ca cei ce suntem luminați cu Sfânta Taină a Botezului întru numele Tău cel întreit sfânt deși nevrednici fiind, îndrăznim a-Ți aduce această cântare de laudă; iar Tu ca Făcătorul, Purtătorul de grijă și Judecătorul nostru, ia aminte spre glasul rugăciunii robilor Tăi, și nu depărta mila Ta de la noi, pentru ca din adâncul sufletului pururea să strigăm Ție: Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru numele Tău cel Sfânt!

După aceasta se zice această:

Rugăciune către Dumnezeu-Tatăl

Atotputernice Stăpâne, înțelepte și atotbunule Doamne, Născătorule cel fără de început al Fiului celui dintr-o ființă născut, și Purcezător al Sfântului și Celui de viață făcătorul Tău Duh, veșnic și pururea fiitor;Însuți pricinuitorule de purcedere, a Cărui mărire este nemărginită, slavă nespusă și milostivire nemăsurată; Cel ce ne-ai adus pe noi din neființă și ne-ai cinstit cu chipul Tău cel preascump; Care ne-ai dăruit nouă nevrednicilor nu numai a Te cunoaște pe Tine și a Te iubi, dar încă ce este mai scump, că și Tată a Te numi pe Tine ne-ai învrednicit.

Mulțumim Ție, Dumnezeule al milostivirii și al îndurărilor, Cel ce nu ne-ai lăsat pe noi, ce am călcat porunca Ta, în mijlocul păcatului și în umbra morții; ci ai binevoit a trimite pe pământ, pentru mântuirea noastră, pe Unul-Născut Fiul Tău, prin Care și veacurile s-au făcut, ca prin întruparea Lui și prin patimile Lui cele înfricoșătoare, de chinuirea diavolului și din stricăciunea morții să ne izbăvim.

Mulțumim Ție, Dumnezeule al dragostei și al puterilor, că după înălțarea la cer a Preascumpului nostru Mântuitor, ai trimis și pe Preasfântul Tău Duh peste aleșii Lui ucenici și apostoli, pentru ca prin puterea propovăduirii lor celei de Dumnezeu insuflate pe toată lumea s-o lumineze cu lumina cea curată a Evangheliei Tale. Deci, Însuți, Iubitorule de oameni, Stăpâne, ascultă acum rugăciunea cea smerită a nevrednicilor fiilor Tăi, că așa precum ne-ai zidit pe noi numai pentru bunătatea Ta și ne-ai răscumpărat pe noi pentru îndurarea Ta, așa ne și mântuiește pe noi pentru îndurarea Ta, așa ne și mântuiește pe noi după milostivirea Ta cea neasemănată; fiindcă din faptele noastre nici urmă de pocăință nu avem, ci dreaptă răsplătire și despărțire de prealuminata fața Ta ne așteaptă.

Că, dacă și pentru tot cuvântul în deșert se va cere de la noi răspuns în ziua judecății și a răsplătirii, pentru nenumăratele noastre fărădelegi, cu care am greșit înaintea Ta, apoi, ce răspuns vom da noi, săracii, în ziua aceea?

Pentru aceasta alergăm spre a Ta bunătate, care covârșește toată mintea și cuvântul, rugându-ne Ție: greșit-am, curățește-ne pe noi, Doamne; nelegiuit-am, iartă-ne, Stăpâne, mâniatu-Te-am, milostivește-Te, Îndelung-Răbdătorule.

Și păzește mai ales mintea, știința și inima noastră de răutățile lumii; izbăvește-ne pe noi și ne mântuiește de viforul cel mult învăluitor al patimilor și al căderilor în păcatele cele știute și neștiute; ne îndreptează pe noi la limanul cel lin al credinței, al dragostei și al nădejdii vieții celei veșnice.

Adu-Ți aminte, Doamne, de noi, întru mila Ta; dăruiește-ne nouă toate cererile cele spre mântuire, iar mai ales viață curată și fără de prihană; învrednicește-ne pe noi a Te iubi pe Tine, și a ne teme din toată inima noastră, și a face voia Ta cea sfântă; pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu și ale tuturor sfinților.

Că bun și iubitor de oameni Dumnezeul nostru ești, și Ție slavă și mulțumire și închinăciune înălțăm, împreună cu Cel fără de început al Tău Fiu și cu Preasfântul și Bunul și de viață Făcătorul Tău Duh; acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune către Dumnezeu-Fiul

Unule-Născut, Fiule și Cuvântul lui Dumnezeu, Cel ce pentru mântuirea noastră ai binevoit a Te întrupa și moarte a pătimi; iar acum și cu preacuratul Tău Trup la cer de-a dreapta împreună cu Tatăl șezi, și toată lumea o cârmuiești, nu ne uita cu milostivirea Ta pe noi, cei ce suntem jos, care măcar că suntem cu totul întinați și nevrednici, însă întru Tine, Mântuitorule și Dumnezeul nostru, credem și pe alt mijlocitor și nădejde al mântuirii nu știm.

Deci, dă-ne nouă, Preabunule Răscumpărătorule, ca totdeauna să ne aducem aminte de câte chinuri ale sufletului și ale trupului Tău a fost trebuință ca să împaci dreptatea cea veșnică a părintelui Tău pentru păcatele noastre; și cum Te-ai pogorât de pe cruce până la iad, cu preacurat sufletul Tău, ca să ne izbăvești pe noi de puterea chinuirii iadului.

Iar aducându-ne aminte de aceasta, să ne păzim de pofte și de păcate, care au fost pricină de înfricoșătoare patimi și de moartea Ta; și să iubim dreptatea și virtutea, care sunt mai plăcute Ție decât tot darul cel adus de noi.

Deci, ca Cel ispitit după toate, Preabunule, singur știi cât este de mare slăbiciunea duhului și a trupului nostru și cât de puternic și viclean este vrăjmașul nostru care umblă ca un leu, căutând pe cine să înghită, pentru aceasta nu ne lipsi pe noi de ajutorul Tău atotputernic; ci fii de-a pururea cu noi, păzindu-ne și acoperindu-ne, povățuindu-ne și întărindu-ne, bucurând și veselind duhul nostru.

Iar noi alergând la sânul dragostei și a îndurării Tale, toată viața noastră cea vremelnică și veșnică Ție să o dăm, Stăpânului nostru, Răscumpărătorului și Domnului; pe Care din adâncul sufletului Îl rugăm, ca să ne faci pe noi cu judecățile pe care le știi, fără de împiedicare a trece calea aceasta întunecoasă a vieții pământești și a ajunge la cămara cea dumnezeiască a Ta, pe care ai făgăduit a o pregăti tuturor celor ce cred în numele Tău și urmează dumnezeieștilor Tale învățături.

Rugăciune către Dumnezeu-Duhul Sfânt

Împărate ceresc, preabunule Mângâietorule, Duhule al adevărului, Cel ce din Tatăl mai înainte de veci purcezi, și întru Fiul pururea Te odihnești; nepărtinitorule Izvor al darurilor celor dumnezeiești, pe care le împarți precum voiești; prin care și noi nemernicii ne-am sfințit și ne-am uns în ziua botezului nostru.

Caută spre rugăciunea robilor Tăi, vino la noi și Te sălășluiește întru noi și curățește sufletele noastre, ca să putem a ne face locaș Preasfintei Treimi.

Așa, o Preabunule, nu Te scârbi de necurăția noastră nici de rănile păcatelor; ci le tămăduiește pe ele cu ungerea Ta cea atot-vindecătoare. Luminează mintea noastră, ca să cunoaștem deșertăciunea lumii și a celor ce sunt în lume; înviază știința noastră, ca neîncetat să vestească nouă ceea ce se cuvine a face și ce se cuvine a lepăda; îndepărtează și înnoiește inima ca să nu izvorască mai mult ziua și noaptea gânduri rele și pofte necuvioase.

Îmblânzește trupul și stinge cu insuflarea Ta cea dătătoare de rouă văpaia patimilor, prin care se întunecă în noi chipul cel prea-scump al lui Dumnezeu.

Iar duhul lenevirii, al mâhnirii, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert, gonește-l de la noi; și ne dă nouă duhul dragostei și al răbdării, duhul blândeții și al dreptății, ca îndreptând inimile cele slăbite și genunchii, fără de lenevire să călătorim pe calea sfintelor porunci; și așa, ferindu-ne de tot păcatul și împlinind toată dreptatea, să ne învrednicim a primi sfârșit creștinesc și nerușinat, și a intra în Ierusalimul cel ceresc; iar acolo a ne închina Ție, împreună cu Tatăl și cu Fiul, cântând în vecii vecilor: Treime Sfântă, slavă Ție!

Rugăciune către Preasfânta Treime

Preasfântă Treime, Stăpânire de o ființă, pricinuitoare a tot binele; ce vom răsplăti Ție pentru toate câte ne-ai dat nouă, păcătoșilor și nevrednicilor, pe care mai înainte de a ne naște noi în lume le-ai rânduit, și pentru toate cele ce ne dai fiecăruia din noi în toate zilele și pentru cele ce ai gătit nouă tuturor în veacul cel viitor?Deci se cuvenea pentru atâtea binefaceri și îndurări, să mulțumim Ție nu numai cu cuvintele, ci mai ales cu faptele, păzind și împlinind poruncile Tale; iar noi cu patimile noastre și cu obiceiurile cele rele în nenumărate păcate și fărădelegi ne-am aruncat.Pentru aceasta, ca cei ce suntem întinați, nu numai că nu îndrăznim a ne arata înaintea preasfintei feței Tale celei întreit strălucitoare, ci nici preasfânt numele Tău a-l chema, de nu ai fi binevoit Însuți Tu spre a noastră mângâiere a ne vesti nouă; că pe cei drepți și curați iubești, iar pe păcătoșii care se pocăiesc îi mântuiești și cu milostivire îi primești.Deci, caută, o Dumnezeiască Treime, din înălțarea sfintei slavei Tale asupra noastră, mult păcătoșilor; și bunăvoința noastră în loc de fapte bune o primește, și ne dă nouă duhul pocăinței celei adevărate; ca, urând tot păcatul, întru cuvioșie și dreptate până la sfârșitul vieții noastre să petrecem, făcând voia Ta cea sfântă și slăvind cu cuget curat și cu fapte bune preadulcele și preaîncuviințat numele Tău. Amin.

Acatistul Sfintei Cruci

Troparul Sfintei Cruci

Mântuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvintează moștenirea Ta; biruință binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește și cu Crucea Ta păzește poporul Tău.

Condac 1:

O, de trei ori fericită și Preacinstită Cruce, ție ne închinăm credincioșii și te mărim, veselindu-ne de dumnezeiasca ta înălțare; ci ca o pavăză și armă nebiruită, ocrotește și acoperă cu darul tău pe cei ce cântă: „Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!”

Icos 1:

Îngerii din cer, în chip nevăzut, înconjoară cu frică Crucea cea de viață purtătoare și, văzând-o că dă credincioșilor acum har de lumină dătător, cu strălucire, se spăimântează și stau zicând către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a lumii; Bucură-te, slava Bisericii;
Bucură-te, că izvorăști tămăduiri cu îndestulare;
Bucură-te, că luminezi marginile lumii;
Bucură-te, lemn de viață mirositor și vistieria minunilor;
Bucură-te, preafericită și de daruri dătătoare;
Bucură-te, că ești dumnezeiesc așternut picioarelor;
Bucură-te, că te-ai așezat spre închinarea tuturor;
Bucură-te, pahar plin de curată băutură;
Bucură-te, luminător al strălucirii celei de sus;
Bucură-te, prin care se binecuvintează zidirea;
Bucură-te, prin care este închinat Ziditorul;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 2:

Văzându-se Elena pe sineși întru dorire, a zis împăratului cu îndrăznire: „Lucrul cel preadorit sufletului tău se arată prea de bucurie osârdiei mele”. Căutând însă arma cea biruitoare pentru tine, precum zici, cântă: Aliluia!

Icos 2:

Cunoștința cea necunoscută mai înainte împărăteasa cunoscând-o, a strigat către cei ce slujeau: „Din sânurile pământului siliți-vă în grabă a afla și Crucea a mi-o da”, către care privind cu frică a zis, cântând așa:
Bucură-te, semnul adevăratei bucurii;
Bucură-te, izbăvirea vechiului blestem;
Bucură-te, comoară, pentru zavistie în pământ ascunsă;
Bucură-te, ceea ce te-ai arătat cu stele închipuită;
Bucură-te, Cinstită Cruce cu împătrite raze în chipul focului;
Bucură-te, scară pe înălțime rezemată, mai înainte oarecând arătată;
Bucură-te, lumina îngerilor cea cu alinare închipuită;
Bucură-te, rana demonilor cea mult suspinată;
Bucură-te, odor veselitor al Cuvântului;
Bucură-te, stingătoarea focului rătăcirii;
Bucură-te, Cinstită Cruce, apărătoare a deznădăjduiților;
Bucură-te, tare apărătoare a celor ce bine călătoresc;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 3:

Puterea Lemnului s-a arătat atunci, spre adevărata încredințare a tuturor, și pe cea fără de glas și moartă spre viață a sculat-o: înfricoșătoare privire celor ce vor a culege mântuire, când cântă așa: Aliluia!

Icos 3:

Având Elena arma cea nebiruită, a alergat către fiul său, iar el, săltând îndată, Crucea cea prea mare cunoscând-o, se bucura, și cu săltările ca și cu niște cântări, zicea către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, Cinstită Cruce, vasul luminii;
Bucură-te, Cinstită Cruce, vistierul vieții;
Bucură-te, dătătoarea darurilor Duhului;
Bucură-te, limanul cel neînviforat al celor ce călătoresc pe mare;
Bucură-te, masă care ții ca pe o Jertfă pe Hristos;
Bucură-te, viță ce porți Strugurele cel copt care dă vinul cel tainic;
Bucură-te, că păzești sceptrele împăraților;
Bucură-te, că zdrobești capetele balaurilor;
Bucură-te, strălucită cunoștință a credinței;
Bucură-te, păzitoarea a toată lumea;
Bucură-te, binecuvântarea lui Dumnezeu către muritori;
Bucură-te, mijlocirea către Dumnezeu a celor muritori;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 4:

Dumnezeiasca râvnă întru sineși luând Elena, cu osârdie a căutat și a aflat Crucea care în pământ era ascunsă și pe cer împăratului se arătase, pe care lăudând-o a zis: Aliluia!

Icos 4:

În chipul soarelui s-a arătat Crucea în lume, și toți de luminare umplându-se, și ca spre o stea alergând, o văd pe aceasta ca pe o pricinuitoare de bunătăți, în mâinile cele sfinte, înălțată, pe care lăudând-o au zis:
Bucură-te, raza Soarelui celui gândit;
Bucură-te, izvorul Mirului celui nedeșertat;
Bucură-te, chemarea lui Adam și a Evei;
Bucură-te, omorârea stăpânitorilor iadului;
Bucură-te, că înălțându-te, împreună acum, pe noi ne înalți;
Bucură-te, că închinându-te, pe suflete le sfințești;
Bucură-te, lauda apostolilor cea în lume propovăduită;
Bucură-te, tăria nevoitorilor cea preaiubită;
Bucură-te, Cinstită Cruce, mustrarea evreilor;
Bucură-te, lauda credincioșilor;
Bucură-te, prin care s-a surpat iadul;
Bucură-te, prin care a răsărit Darul;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 5:

Lemnul cel de Dumnezeu dăruit privindu-l toți, la acoperământul lui acum să alergăm, și ca pe o armă ținându-l, printr-însul să biruim taberele vrăjmașilor și, pipăind pe Cel nepipăit, cu bucurie să cântăm Lui: Aliluia!

Icos 5:

Văzut-a lumină din cer marele Constantin, arătându-se semnul Crucii cu stele, întru care și biruind mulțimea vrăjmașilor, s-a sârguit de a descoperit lemnul Crucii și a zis către dânsul unele ca acestea:
Bucură-te, marginea sfatului celui negrăit;
Bucură-te, tăria poporului celui binecuvântat;
Bucură-te, cel ce înfrângi taberele vrăjmașilor;
Bucură-te, cel ce arzi cu văpaia pe demoni;
Bucură-te, sceptrul ceresc al împărăteștii oști;
Bucură-te, armă nebiruită a iubitoarei de Hristos oști;
Bucură-te, ceea ce dobori sprânceana barbarilor;
Bucură-te, ceea ce ocârmuiești sufletele oamenilor;
Bucură-te, izbăvitoarea multor răutăți;
Bucură-te, dăruitoarea multor bunătăți;
Bucură-te, prin care saltă purtătorii de Hristos;
Bucură-te, prin care iudeii se tânguiesc;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 6:

Scară până la cer s-a făcut Crucea Domnului, pe toți suindu-i de la pământ către înălțimea cerului, ca să locuiască împreună și totdeauna cu cetele îngerilor, lăsând pe cele ce sunt acum ca pe cele ce nu sunt și știind ei a cânta: Aliluia!

Icos 6:

Lumină, Mântuitorule, strălucind peste toți cei din iad, ai luminat pe cei ce zăceau jos, iar portarii iadului, nesuferind raza Ta, ca niște morți au căzut, și cei ce s-au izbăvit de dânșii, acum, văzând Crucea, cântă așa:
Bucură-te, învierea celor omorâți;
Bucură-te, izbăvirea celor ce se tânguiesc;
Bucură-te, deșertarea vistieriilor iadului;
Bucură-te, câștigarea desfătării raiului;
Bucură-te, toiag care ai afundat oastea egipteană;
Bucură-te, că iarăși pe poporul israelitean l-ai adăpat;
Bucură-te, lemn însuflețit, a tâlharului mântuire;
Bucură-te, trandafir bine mirositor, a binecredincioșilor mireasmă;
Bucură-te, hrana celor ce flămânzesc întru Duhul;
Bucură-te, pecetea pe care oamenii au luat-o;
Bucură-te, Cinstită Cruce, ușa tainelor;
Bucură-te, prin care se revarsă râuri dumnezeiești;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 7:

Moise, voind a izbăvi din stricăciune preamult truditul neam, te-ai dat lui ca un toiag, dar te-ai arătat lui și semn dumnezeiesc. Pentru aceea s-a înspăimântat, Cruce Cinstită, de tăria ta, cântând: Aliluia!

Icos 7:

Cel ce de demult a dat lege văzătorului de Dumnezeu în Sinai, de voie pe Cruce S-a pironit pentru cei fără de lege, de bărbații cei fără de lege și blestemul cel vechi al legii l-a dezlegat, ca puterea Crucii văzând-o, toți acum să cânte:
Bucură-te, ridicarea celor căzuți;
Bucură-te, îndreptarea celor robiți de patimile lumești;
Bucură-te, înnoirea Învierii lui Hristos;
Bucură-te, dumnezeiască desfătare a monahilor;
Bucură-te, copac bine înfrunzit sub care se adăpostesc credincioșii;
Bucură-te, Lemn de prooroci vestit a fi pe pământ sădit;
Bucură-te, ajutorul împărăției împotriva vrăjmașilor;
Bucură-te, apărare tare a cetății;
Bucură-te, a Dreptului Judecător arătare;
Bucură-te, a greșiților osândire;
Bucură-te, Cinstită Cruce, sprijinirea sărmanilor;
Bucură-te, Cinstită Cruce, îmbogățirea săracilor;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 8:

Străină minune văzând, nouă viață să viețuim, mintea la cer înălțând-o, că pentru aceasta Hristos pe Cruce S-a pironit și cu trupul a pătimit, vrând a-i ridica spre El pe cei ce cântă Lui: Aliluia!

Icos 8:

Tot a venit din înălțime, avându-și Dumnezeirea, singur Cuvântul cel mai înainte de veacuri și născându-Se din Fecioară Maică și lumii arătându-Se om smerit și Crucea primind, a făcut vii pe cei ce cântă Lui:
Bucură-te, Cinstită Cruce, arma păcii;
Bucură-te, semnul călătorilor;
Bucură-te, înțelepciunea și întărirea celor ce se mântuiesc;
Bucură-te, nebunia și sfărâmarea celor ce prigonesc;
Bucură-te, sad bine rodit, nemuritor și de viață purtător;
Bucură-te, floare, care ai înflorit mântuirea noastră;
Bucură-te, că unești pe cele de pe pământ cu cele de sus;
Bucură-te, că luminezi inimile celor de jos;
Bucură-te, prin care stricăciunea s-a stricat;
Bucură-te, prin care mâhnirea s-a pierdut;
Bucură-te, bogăția bunătăților celor înmiite;
Bucură-te, lauda credincioșilor cea de mii de ori numită;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 9:

Acăzut tabăra demonilor cea cu tot felul de săgeți întrarmată și neamul evreilor s-a rușinat, văzând ei că, de către toți, cu dor Crucea este închinată și că de-a pururea izvorăște tămăduiri celor ce cântă: Aliluia!

Icos 9:

Râurile cugetelor celor de rea-credință s-au oprit, fiind pironit pe lemn Tu, Hristoase; căci, cu adevărat, nu se pricep cum și cruce ai suferit și de stricăciune ai scăpat, iar noi, Învierea slăvind-o, cântăm:
Bucură-te, înălțimea înțelepciunii lui Dumnezeu;
Bucură-te, adâncimea Proniei Lui;
Bucură-te, necunoștința necuvântătorilor bârfitori;
Bucură-te, pierderea nebunilor în stele cititori;
Bucură-te, că arăți Învierea lui Hristos;
Bucură-te, că pătimirile Lui le înnoiești;
Bucură-te, ceea ce călcarea de poruncă a celor dintâi zidiți ai dezlegat-o;
Bucură-te, ceea ce intrările Raiului le-ai deschis;
Bucură-te, Cinstită Cruce, cea de toți cei dreptcredincioși cinstită;
Bucură-te, a neamurilor celor necredincioase potrivnică;
Bucură-te, Cinstită Cruce, doctorul celor ce bolesc;
Bucură-te, de-a pururea ajutătoare a celor ce se roagă ție;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 10:

Lumea vrând a o mântui, Împodobitorul lumii la dânsa S-a pogorât în chip de negrăit și, întrupat fiind, Crucea a suferit, și pentru noi pe toate ca noi le primește. Pentru aceea, și izbăvindu-ne pe noi, de la toți aude: Aliluia!

Icos 10:

Zid nebiruit și dumnezeiesc al lumii te înțelegem, o, purtătoare de viață Cruce, că Făcătorul cerului și al pământului pe tine gătindu-te, își întinde mâinile – străină auzire – și pe toți învață a cânta:
Bucură-te, temeiul dreptei credințe;
Bucură-te, biruința creștinilor;
Bucură-te, că pe Amalec cel gândit l-ai înfrânt;
Bucură-te, că de mâinile lui Iacov mai înainte te-ai închipuit;
Bucură-te, că tu umbrele cele prea vechi le-ai înnoit;
Bucură-te, că tu cuvintele cele de prooroci vestite le-ai împlinit;
Bucură-te, că ai purtat pe Mântuitorul tuturor;
Bucură-te, că ai stricat pe stricătorul sufletelor;
Bucură-te, prin care cu îngerii ne-am unit;
Bucură-te, prin care cu lumina ne-am strălucit;
Bucură-te, că cinstindu-te, ție ne închinăm;
Bucură-te, că strigând ție glăsuim;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 11:

Cântarea toată se micșorează, vrând a lăuda mulțimea minunilor tale, fiindcă de-ți vom aduce ție, o, preacinstită Cruce, mulțime de laude, nimic vrednic nu împlinim, față de cele ce ai dat nouă, dar cântăm: Aliluia!

Icos 11:

Strălucire de lumină dătătoare, celor ce sunt întru întuneric se dăruiește Crucea aceasta de viață dătătoare. Că lumina cea nematerialnică a primit-o și spre cunoștință dumnezeiască pe toți povățuiește și, înălțându-se acum, mintea noastră o înalță a cânta acestea:
Bucură-te, luminătorul ce te arăți celor ce sunt întru întuneric;
Bucură-te, stea care luminezi lumea;
Bucură-te, fulger care orbești pe ucigașii lui Hristos;
Bucură-te, trăsnet care slăbești pe cei necredincioși;
Bucură-te, că ai strălucit cetele dreptmăritorilor;
Bucură-te, că ai risipit templele idolilor;
Bucură-te, cea al cărei chip din cer s-a arătat;
Bucură-te, cea al cărei dar vicleșugurile le-a gonit;
Bucură-te, ceea ce însemnezi omorârea trupului;
Bucură-te, ceea ce omori pornirea patimilor;
Bucură-te, Lemn pe care Hristos S-a răstignit;
Bucură-te, Lemn prin care toată lumea s-a mântuit;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 12:

Har voind Hristos a da oamenilor, mâinile pe lemn Își întinde și neamurile toate împreună le cheamă, și Împărăția cerurilor o dă tuturor celor ce cu vrednicie și cu credință cântă cântare: Aliluia!

Icos 12:

Cântând cântarea ta, te lăudăm cu dor pe tine, Lemnul Domnului, ca pe un însuflețit. Că pe tine pironindu-Se cu trupul Cel ce stăpânește peste puterile cele de sus, ne-a sfințit, ne-a mărit și ne-a învățat a zice acestea:
Bucură-te, Cinstită Cruce, arma cea înțelegătoare;
Bucură-te, sfântă privire a sfinților;
Bucură-te, înainte-propovăduirea proorocilor și a drepților;
Bucură-te, purtătoare de lumină, meșteșugire a lui Hristos;
Bucură-te, frumusețea și cununa dreptcredincioșilor cârmuitori;
Bucură-te, stăpânirea și întărirea cuvioșilor preoți;
Bucură-te, podoaba cea prealăudată a adevărului;
Bucură-te, începutul cel preabun al mântuirii;
Bucură-te, strălucirea cea luminată a tuturor;
Bucură-te, izgonirea agarienilor;
Bucură-te, făclie a luminii celei nestricate;
Bucură-te, veselia sufletului meu;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 13:

O, întru tot cântat Lemn pe care a fost răstignit Hristos, Cuvântul cel mai sfânt decât toți sfinții, primind rugăciunile noastre, de toată primejdia pe toți izbăvește-ne și de chinurile veșnice scapă pe cei ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice iarăși Icosul întâi: Îngerii din cer… și Condacul întâi: O, de trei ori fericită…

Icos 1:

Îngerii din cer, în chip nevăzut, înconjoară cu frică Crucea cea de viață purtătoare și, văzând-o că dă credincioșilor acum har de lumină dătător, cu strălucire, se spăimântează și stau zicând către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a lumii; Bucură-te, slava Bisericii;
Bucură-te, că izvorăști tămăduiri cu îndestulare;
Bucură-te, că luminezi marginile lumii;
Bucură-te, lemn de viață mirositor și vistieria minunilor;
Bucură-te, preafericită și de daruri dătătoare;
Bucură-te, că ești dumnezeiesc așternut picioarelor;
Bucură-te, că te-ai așezat spre închinarea tuturor;
Bucură-te, pahar plin de curată băutură;
Bucură-te, luminător al strălucirii celei de sus;
Bucură-te, prin care se binecuvintează zidirea;
Bucură-te, prin care este închinat Ziditorul;
Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!

Condac 1:

O, de trei ori fericită și Preacinstită Cruce, ție ne închinăm credincioșii și te mărim, veselindu-ne de dumnezeiasca ta înălțare; ci ca o pavăză și armă nebiruită, ocrotește și acoperă cu darul tău pe cei ce cântă: „Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!”

După aceea se citește această

Rugăciune către Domnul Hristos

Doamne Iisuse Hristoase, dulce Mântuitorul sufletelor noastre, mărturisim înaintea Ta, întru această zi a răstignirii Tale, în care ai pătimit și ai primit moarte pe Cruce pentru păcatele noastre, că noi suntem cei ce Te-am răstignit cu păcatele noastre cele multe și cu fărădelegile noastre cele rele. De aceea, ne rugăm bunătății Tale celei nemărginite să ne faci și pe noi părtași sfintelor Tale Patimi, cinstitelor răni și morții Tale celei de viață făcătoare, pentru ca să ne învrednicim, prin darul Tău, să câștigăm și noi asemenea Ție, pentru dragostea Ta, precum Tu, Cel Milostiv, le-ai răbdat pentru mântuirea noastră, întărindu-ne pururea cu aceeași putere și răbdare ce ai avut când Te-au răstignit nemulțumitorii evrei.

Și ne înviază simțirile noastre cele sufletești, ca să cunoaștem moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut și zidirile cele neînsuflețite, care s-au mișcat la răstignirea Ta, cum Te-a cunoscut tâlharul cel credincios și, rugându-Ți-se, l-ai primit în Rai. De aceea întărește-ne, Doamne, ca să putem ridica cu bucurie, de astăzi înainte, Crucea Ta cu deplină pocăință. Întristarea morții Tale să o simțim, precum au simțit-o Preasfânta Ta Maică, ucenicii Tăi și mironosițele femei.

Dă-ne, Doamne, și nouă, darul Tău, precum ai dat atunci tâlharului celui rău, și iartă păcatele noastre pentru sfintele Tale Patimi, și ne primește prin pocăință împreună cu el în Rai, ca un Dumnezeu și Ziditor ce ne ești. Asemenea fă cu toți creștinii, vii și morți, precum se roagă Ție, în toate zilele, Sfânta Biserică și le iartă lor toate păcatele și-i învrednicește pe ei de Împărăția Ta ca să vadă lumina Ta și să mărească slava Ta. Ne închinăm Crucii Tale, Hristoase, și zicem către dânsa: mărire ei pentru dragostea Ta.

Bucură-te, Preacinstită Cruce a lui Hristos, că prin tine s-a mântuit lumea, ridicând asupra ta pe Iisus țintuit. Bucură-te, pom preamărit, pentru că Tu ai ținut Rodul vieții Ce ne-a mântuit din moartea păcatului.

Bucură-te, toiagul cel tare care ai sfărâmat ușile iadului. Bucură-te, cheia împărătească ce ai deschis ușa Raiului. Ne bucurăm și noi pentru că vedem pe vrăjmașii Tăi surpați jos, iar pe prietenii Tăi împărățind în ceruri, pe vrăjmașii Tăi biruiți de puterea Ta, iar pe creștinii ce Ți se închină, înarmați cu puterea Ta. O, Răstignitul meu Hristoase, câte ai pătimit pentru noi, câte răni, câte scuipări, câte batjocuri și câtă necinste ai răbdat pentru păcatele noastre, pentru ca să ne dai pildă de adevărată răbdare! De aceea, cum putem noi să fugim de Cruce, văzând pe Hristos că este ridicat pe ea? Cum să ne pară grele chinurile, văzând pe Stăpânul nostru că le iubește și le cere și le socotește Lui de mare cinste? Rușine ne este, cu adevărat, de ne vom întrista de relele ce ne pricinuiesc oamenii sau de ispitele ce ni le aduc diavolii, trupul și gândurile noastre cele rele, sau pentru sărăcia și bolile ce ne vin din voia lui Dumnezeu pentru păcatele noastre, deoarece acestea toate le trimite pentru ca să ne apropie mai mult de El, pentru ca să-L slăvim și să ne pedepsim în această viață pentru binele nostru, pentru ca să ne odihnim cu mai multă mărire întru Împărăția Lui cea veșnică. Și, de vreme ce este așa, înmulțește-ne, Doamne, ostenelile, ispitele și durerile, dar să ne înmulțești împreună și să ne prisosești și răbdarea și puterea, ca să putem răbda toate câte ni s-ar întâmpla. Pentru că recunoaștem că suntem neputincioși de nu ne vei întări, orbi de nu ne vei lumina, legați de nu ne vei dezlega, fricoși de nu ne vei face îndrăzneți, răi de nu ne vei preface în buni, pierduți de nu ne vei ierta, robi de nu ne vei răscumpăra cu bogata și dumnezeiasca Ta putere și cu darul Sfintei Tale Cruci, căreia ne închinăm și o mărim, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos

Condac 1: Glasul al 8-lea:

Apărătorule cel mai mare și Doamne, Biruitorul iadului, izbăvindu-ne de moartea cea veșnică, cele de laudă aducem Ție noi, robii Tăi și zidirea Ta. Ci, ca Unul ce ai îndurări nenumărate, de toate nevoile ne izbăvește pe noi, care-Ți cântăm: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne!

Icos 1:

Făcătorule al îngerilor și Doamne al puterilor, deschide-mi mie, nepriceputului, mintea și limba, spre lauda preacuratului Tău nume, precum ai deschis auzul și limba celui surd și gângav de demult, ca să grăiesc și eu acestea:
Iisuse preaminunate, mirarea îngerilor;
Iisuse preaputernice, izbăvirea strămoșilor;
Iisuse preadulce, slava patriarhilor;
Iisuse preaslăvite, tăria ocârmuitorilor;
Iisuse preaiubite, plinirea prorocilor;
Iisuse preaminunate, întărirea mucenicilor;
Iisuse prealine, bucuria călugărilor;
Iisuse preamilostive, dulceața preoților;
Iisuse preaîndurate, înfrânarea pustnicilor;
Iisuse preadulce, bucuria cuvioșilor;
Iisuse preacurate, mintea cea întreagă a celor curați cu fecioria;
Iisuse cel mai înainte de veci, mântuirea păcătoșilor;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 2:

Văzând, Doamne, pe văduva care plângea foarte și, precum atunci, milostivindu-Te, ai înviat pe fiul ei pe care îl ducea să-l îngroape, așa înviază și sufletul meu cel omorât cu păcatele, Iubitorule de oameni, și Te milostivește spre mine, care-ți cânt: Aliluia!

Icos 2:

Înțelesul cel greu de pătruns, căutând Filip să-l înțeleagă, grăia: Doamne, arată nouă pe Tatăl. Iar Tu ai zis către dânsul: Atâta vreme ai fost cu Mine și n-ai cunoscut că Tatăl este întru Mine și Eu întru Tatăl? De aceea, Ție, Celui ce ești necuprins, cu frică Îți grăim:
Iisuse, Dumnezeule cel mai înainte de veci;
Iisuse, Împăratul cel preaputernic;
Iisuse, Stăpânul cel îndelung-răbdător;
Iisuse, Mântuitorul cel preamilostiv;
Iisuse, Păzitorul meu cel preabun;
Iisuse, curățește păcatele mele;
Iisuse, ridică fărădelegile mele;
Iisuse, iartă nedreptățile mele;
Iisuse, Nădejdea mea, nu mă lăsa pe mine;
Iisuse, Ajutorul meu, nu mă lepăda pe mine;
Iisuse, Ziditorul meu, nu mă uita pe mine;
Iisuse, Păstorul meu, nu mă pierde pe mine;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 3:

Iisuse, Care ai îmbrăcat cu putere de sus pe apostolii Tăi, care ședeau în Ierusalim, îmbracă-mă și pe mine, cel golit de toate faptele cele bune, cu căldura Duhului Tău celui Sfânt, și-mi dă să-Ți cânt cu dragoste: Aliluia!

Icos 3:

Iisuse, Cel ce ai mulțime de îndurări, Care ai chemat pe vameși și pe păcătoși și pe cei necredincioși, nu mă trece cu vederea acum pe mine, cel asemenea lor; ci, ca niște mir de mult preț, primește cântarea aceasta:
Iisuse, puterea cea nebiruită;
Iisuse, mila cea fără de sfârșit;
Iisuse, frumusețea cea prealuminată;
Iisuse, dragostea cea nebiruită;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu celui viu;
Iisuse, miluiește-mă pe mine, păcătosul;
Iisuse, auzi-mă pe mine, cel zămislit întru fărădelegi;
Iisuse, curățește-mă pe mine, cel născut în păcate;
Iisuse, învață-mă pe mine, netrebnicul;
Iisuse, luminează-mă pe mine, întunecatul;
Iisuse, curățește-mă pe mine, întinatul;
Iisuse, scoate-mă pe mine, desfrânatul;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 4:

Vifor de gânduri îndoielnice având înăuntru, Petru se afunda; iar văzându-Te, Iisuse, fiind cu trup și umblând pe apă, Te-a cunoscut pe Tine Dumnezeu adevărat și, primind mâna Ta cea mântuitoare, a zis: Aliluia!

Icos 4:

Auzit-a orbul, Doamne, că Tu treci pe cale și a strigat: Iisuse, Fiul lui David, miluiește-mă; și chemându-l i-ai deschis ochii. Luminează cu mila Ta și ochii cei cugetători ai inimii mele, ai celui ce grăiesc:
Iisuse, ziditorul celor de sus;
Iisuse, răscumpărătorul celor de jos;
Iisuse, pierzătorul celor de dedesubt;
Iisuse, înfrumusețătorul făpturilor;
Iisuse, mângâierea sufletului meu;
Iisuse, luminătorul minții mele;
Iisuse, veselia inimii mele;
Iisuse, sănătatea trupului meu;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuiește-mă;
Iisuse, luminătorul meu, luminează-mă;
Iisuse, izbăvește-mă de tot chinul;
Iisuse, mântuiește-mă pe mine, nevrednicul;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 5:

Precum ne-ai răscumpărat pe noi de demult din blestemul Legii cu sângele cel izvorâtor din Dumnezeu, Iisuse, așa ne scoate și din lanțurile cu care șarpele ne-a împiedicat, prin patimile cele trupești, prin îndemnările spre desfrânare și prin trândăvia cea rea, pe cei care-ți cântăm: Aliluia!

Icos 5:

Văzând pruncii evreilor în chip omenesc pe Cel ce a zidit pe om cu mâinile și, cunoscându-L pe El a fi Stăpânul, s-au nevoit cu stâlpări a-I plăcea Lui, strigând: Osana! Iar noi aducem Ție cântare, grăind:
Iisuse, Dumnezeul cel adevărat;
Iisuse, Fiul lui David;
Iisuse, Împăratul cel preaslăvit;
Iisuse, Mielul cel nevinovat;
Iisuse, Păstorul cel prealuminat;
Iisuse, păzitorul prunciei mele;
Iisuse, îndreptătorul tinereților mele;
Iisuse, lauda bătrâneților mele;
Iisuse, nădejdea cea de la moartea mea;
Iisuse, viața mea de după moarte;
Iisuse, liniștea mea la judecata Ta;
Iisuse, dorirea mea, nu mă rușina pe mine atuncea;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 6:

Vestirea și graiurile propovăduitorilor celor de Dumnezeu purtători plinind-o, Iisuse, pe pământ Te-ai arătat și cu oamenii ai viețuit, Cel ce ești neajuns, și durerile noastre le-ai ridicat, de unde, cu rănile Tale noi tămăduindu-ne, ne-am deprins a-Ți cânta: Aliluia!

Icos 6:

Rsărit-a în lume lumina adevărului Tău și s-a izgonit înșelăciunea cea diavolească, Mântuitorul nostru, că idolii nerăbdând tăria Ta au căzut, iar noi dobândind mântuire, mulțumire Îți aducem, cântând așa:
Iisuse, adevărul cel ce izgonești înșelăciunea;
Iisuse, lumina cea mai presus de toate luminile;
Iisuse, Împărate, întăritorul tuturor tăriilor;
Iisuse, Dumnezeule, Cel ce petreci întru milă;
Iisuse, pâinea vieții, satură-mă pe mine, cel flămând;
Iisuse, izvorul înțelepciunii, adapă-mă pe mine, cel însetat;
Iisuse, veșmântul cel de veselie, îmbracă-mă pe mine, cel întinat;
Iisuse, acoperământul cel de bucurie, acoperă-mă pe mine, nevrednicul;
Iisuse, dătătorul celor care cer, dă-mi să plâng pentru păcatele mele;
Iisuse, Cel ce afli pe cei care Te caută, află și sufletul meu;
Iisuse, deschizătorul celor ce bat, deschide inima mea cea ticăloasă;
Iisuse, răscumpărătorul păcătoșilor, curățește fărădelegile mele;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 7:

Vrând să descoperi taina cea ascunsă din veac, ca un miel spre junghiere Te-ai adus, Iisuse, și ca o oaie fără de glas înaintea celor ce o tund, și ca un Dumnezeu din morți ai înviat și cu slavă la ceruri Te-ai înălțat și ne-ai ridicat pe noi, care-Ți cântăm: Aliluia!

Icos 7:

Arătat-a făptură minunată, arătându-Se nouă, Făcătorul; că din Fecioară, mai presus de fire, S-a întrupat și din mormânt a înviat, nestricând pecețile, și la apostoli prin ușile încuiate a intrat cu trupul. Drept aceea, minunându-ne, cu credință strigăm:
Iisuse, Cuvântul cel necuprins;
Iisuse, Cuvântul cel nevăzut;
Iisuse, puterea cea neajunsă;
Iisuse, înțelepciunea cea mai presus de cuget;
Iisuse, Dumnezeirea cea de necuprins în scris;
Iisuse, domnia cea nenumărată cu anii;
Iisuse, împărăția cea nebiruită;
Iisuse, stăpânirea cea fără de sfârșit;
Iisuse, tăria cea preaînaltă;
Iisuse, puterea cea veșnică;
Iisuse, Făcătorul meu, miluiește-mă;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuiește-mă;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 8:

Văzând străină întruparea lui Dumnezeu, să ne înstrăinăm din lumea cea deșartă și mintea spre cele dumnezeiești să o suim, că pentru aceasta Dumnezeu pe pământ S-a pogorât, ca să ne ridice la ceruri pe noi, cei care-I cântăm Lui: Aliluia!

Icos 8:

Cu totul era între cei de jos, și dintre cei de sus nicicum nu S-a despărțit Cel negrăit, când de voie pentru noi a pătimit, și cu moartea Sa moartea noastră a omorât-o, iar cu învierea Sa, a dăruit viață celor ce-I cântă:
Iisuse, bucuria inimii;
Iisuse, tăria trupului;
Iisuse, lumina sufletului;
Iisuse, repejunea minții;
Iisuse, bucuria cunoștinței;
Iisuse, nădejdea cea aleasă;
Iisuse, pomenirea cea preaveșnică;
Iisuse, lauda cea mai presus de ceruri;
Iisuse, slava mea cea preaînaltă;
Iisuse, dorirea mea, nu mă lepăda pe mine;
Iisuse, Păstorul meu, caută-mă pe mine;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuiește-mă;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 9:

Toată firea îngerească, Iisuse, fără de încetare slăvește preasfânt numele Tău în ceruri, strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt; iar noi, păcătoșii, pe pământ, cu buze de tină, cântăm: Aliluia!

Icos 9:

Pe retorii cei mult grăitori îi vedem tăcând ca niște pești fără de glas când voiesc a vorbi despre Tine, Iisuse, Mântuitorul meu; că nu se pricep să spună cum Dumnezeu cel neschimbat ești și viețuiești ca om deplin. Iar noi, minunându-ne de o taină ca aceasta, cu credință grăim:
Iisuse, Dumnezeul cel preaveșnic;
Iisuse, Împăratul împăraților;
Iisuse, Stăpânul stăpânitorilor;
Iisuse, Judecătorul celor vii și al celor morți;
Iisuse, nădejdea celor fără de nădejde;
Iisuse, mângâierea celor ce plâng;
Iisuse, slava săracilor;
Iisuse, nu mă judeca pe mine după faptele mele;
Iisuse, curățește-mă după mare mila Ta;
Iisuse, izgonește de la mine trândăvirea;
Iisuse, luminează-mi gândul cel tainic al inimii;
Iisuse, dă-mi aducere aminte de moarte;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 10:

Vrând să mântuiești lumea, Răsăritule al răsăriturilor, venind către apus, la firea noastră cea întunecată, Te-ai smerit până la moarte; drept aceea, s-a preaînălțat numele Tău mai mult decât tot numele și de la toate făpturile cerești și pământești auzi: Aliluia!

Icos 10:

Împărate cel preaveșnic, Mângâietorule cel adevărat, Hristoase, curățește-ne de toată întinăciunea, precum ai curățit pe cei zece leproși, și ne tămăduiește pe noi, precum ai tămăduit sufletul cel iubitor de argint al lui Zaheu vameșul, ca să cântăm Ție cu umilință acestea:
Iisuse, vistierul cel nestricat;
Iisuse, bogăția cea neîmpuținată;
Iisuse, hrana cea tare;
Iisuse, băutura cea nesecată;
Iisuse, îmbrăcămintea săracilor;
Iisuse, folositorul văduvelor;
Iisuse, apărătorul celor lipsiți;
Iisuse, ajutătorul celor osteniți;
Iisuse, îndreptătorul celor străini;
Iisuse, cârmaciul celor ce înoată pe mare;
Iisuse, liniștea celor învăluiți;
Iisuse, Dumnezeule, ridică-mă pe mine, cel căzut;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 11:

Cântare cu totul de umilință aduc Ție eu, nevrednicul, și strig Ție ca și cananeeanca: Iisuse, miluiește-mă, că nu am fiică, ci trup, care cumplit este stăpânit de diavolul, cu patimi și cu urgie fiind aprins, și dă-mi tămăduire mie, celui ce-Ți cânt: Aliluia!

Icos 11:

Luminătorul cel primitor de lumină al celor dintru întunericul necunoștinței, Pavel, care mai înainte Te izgonea pe Tine, socotind puterea glasului cel de Dumnezeu înțelepțitor, și-a limpezit pornirea cea rea a sufletului. Așa și mie luminează-mi luminile cele întunecate ale sufletului, ale celui ce grăiesc Ție:
Iisuse, Împăratul meu cel preatare;
Iisuse, Dumnezeul meu cel preaputernic;
Iisuse, Domnul meu cel fără de moarte;
Iisuse, Ziditorul meu cel preaslăvit;
Iisuse, Îndreptătorul meu cel preabun;
Iisuse, Păstorul meu cel preaîndurat;
Iisuse, Stăpânul meu cel preamilostiv;
Iisuse, Mântuitorul meu cel preamilosârd;
Iisuse, luminează-mi mintea cea întunecată cu patimile;
Iisuse, tămăduiește-mi trupul cel rănit cu păcatele;
Iisuse, curățește-mi mintea de gândurile cele deșarte;
Iisuse, păzește-mi inima de poftele cele viclene;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 12:

Dăruiește-mi har, Dezlegătorule al tuturor datoriilor, Iisuse, și mă primește pe mine, cel ce mă pocăiesc, precum ai primit pe Petru, care s-a lepădat de Tine, și mă cheamă pe mine, trândavul, precum de demult pe Pavel, care Te prigonea pe Tine, și mă auzi pe mine, cel care-Ți cânt Ție: Aliluia!

Icos 12:

Slăvind întruparea Ta, Te lăudăm toți și credem cu Toma că Domn și Dumnezeu ești, Cel ce șezi de-a dreapta Tatălui, și vei judeca viii și morții. Atunci mă învrednicește șederii celei de-a dreapta pe mine, cel ce zic:
Iisuse, Împăratul cel mai înainte de veci, mântuiește-mă;
Iisuse, floarea cea cu bun miros, bine înmiresmează-mă;
Iisuse, căldura cea iubită, încălzește-mă;
Iisuse, acoperământul cel mai înainte de veci, acoperă-mă;
Iisuse, veșmântul cel luminat, înfrumusețează-mă;
Iisuse, mărgăritarul cel cinstit, luminează-mă;
Iisuse, piatra cea scumpă, strălucește peste mine;
Iisuse, soarele dreptății, luminează-mă;
Iisuse, lumina cea sfântă, strălucește peste mine;
Iisuse, de durerile cele sufletești și trupești izbăvește-mă;
Iisuse, scoate-mă din mâna potrivnicului;
Iisuse, izbăvește-mă de focul cel nestins și de alte chinuri veșnice;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 13:

O, preadulce și întru tot îndurate Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, primește acum această puțină rugăciune a noastră, precum ai primit cei doi bani ai văduvei, și păzește moștenirea Ta de vrăjmașii cei văzuți și de vei nevăzuți, de venirea altor neamuri asupra noastră, de neputințe și de foamete, de toate supărările și rănile cele aducătoare de moarte, și din chinurile cele viitoare scoate-ne pe toți, care cântăm Ție: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori)

După aceasta se zice iarăși Icosul întâi: Făcătorule al îngerilor și Doamne al puterilor… Și Condacul întâi: Apărătorule cel mai mare și Doamne…

Icos 1:

Făcătorule al îngerilor și Doamne al puterilor, deschide-mi mie, nepriceputului, mintea și limba, spre lauda preacuratului Tău nume, precum ai deschis auzul și limba celui surd și gângav de demult, ca să grăiesc și eu acestea:
Iisuse preaminunate, mirarea îngerilor;
Iisuse preaputernice, izbăvirea strămoșilor;
Iisuse preadulce, slava patriarhilor;
Iisuse preaslăvite, tăria ocârmuitorilor;
Iisuse preaiubite, plinirea prorocilor;
Iisuse preaminunate, întărirea mucenicilor;
Iisuse prealine, bucuria călugărilor;
Iisuse preamilostive, dulceața preoților;
Iisuse preaîndurate, înfrânarea pustnicilor;
Iisuse preadulce, bucuria cuvioșilor;
Iisuse preacurate, mintea cea întreagă a celor curați cu fecioria;
Iisuse cel mai înainte de veci, mântuirea păcătoșilor;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!

Condac 1:

Apărătorule cel mai mare și Doamne, Biruitorul iadului, izbăvindu-ne de moartea cea veșnică, cele de laudă aducem Ție noi, robii Tăi și zidirea Ta. Ci, ca Unul ce ai îndurări nenumărate, de toate nevoile ne izbăvește pe noi, care-Ți cântăm: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne!

Rugăciune către Domnul nostru Iisus Hristos, alcătuită de Sfântul Isaac Sirul

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care ai plâns pentru Lazăr și lacrimi de întristare și de milostivire ai vărsat pentru dânsul, primește lacrimile mele. Cu patimile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu Sângele Tău, curățește sângele meu și amestecă în trupul meu mireasma trupului Tău cel de viață făcător. Fierea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalțe capul meu cel pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fără de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta. Fața Ta, cea batjocorită cu pălmuiri și cu scuipări, să umple de strălucire fața mea cea întinată în fărădelegi. Duhul Tău, pe care l-ai încredințat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povățuiască spre Tine, prin harul Tău. Nu am inimă plină de durere ca să Te caut. Nu am pocăința, nici umilința care întorc pe fii la moștenirea lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumești, și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei celei pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Vistierul bunătăților, dăruiește-mi pocăință neștirbită și inimă îndurerată, ca să pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta; căci fără de Tine mă voi înstrăina de tot binele. Dă-mi așadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani și mai înainte de veci, să înnoiască în mine închipuirea icoanei Tale. Te-am părăsit, Doamne; să nu mă părăsești. Am ieșit de la Tine; ieși în căutarea mea. Du-mă la pășunea Ta cea duhovnicească. Numără-mă între oile turmei Tale preaalese. Hrănește-mă împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine. Căci inima lor curată este sălașul Tău și se vede într-însa strălucirea descoperirilor Tale. Strălucirea Ta este mângâierea și odihna celor ce s-au ostenit pentru Tine în necazuri și în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învrednicește și pe mine, nevrednicul, cu harul și cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sfintelor Patimi

Tropar, glasul al 5-lea:

Să tacă tot trupul omenesc și să stea cu frică și cu cutremur, și nimic pământesc întru sine să nu gândească, că Împăratul împăraților și Domnul domnilor merge să Se junghie și să Se dea spre mâncare credincioșilor. Și merg înaintea Lui cetele îngerești cu toată căpetenia și puterea, heruvimii cei cu ochi mulți și serafimii cei cu câte șase aripi, fețele acoperindu-și și strigând cântarea: Aliluia, Aliluia, Aliluia!

Condacul 1

Apărătorul cel mare și Domn al cerului și al pământului, pe Tine, Împăratul cel nemuritor, văzându-Te răstignit pe Cruce, făptura toată s-a schimbat, Cerul s-a înspăimântat, temeliile pământului s-au clătinat. Iar noi, nevrednicii, închinăciune de mulțumire aducând Pătimirilor Tale pentru noi, cu tâlharul strigăm Ție:Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomenește-ne întru Împărăția Ta!Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuiește-ne!

Icosul 1

Cel ce Dumnezeu fiind, pentru noi om Te-ai făcut și pe noi, cei omorâți de păcate, cu Trupul și Sângele Tău cel făcător de viață, ne-ai înviat. Drept aceea Ție, Căruia ne-ai arătat atâta dragoste, cu mulțumire strigăm: 
Iisuse, Dumnezeule, dragostea cea mai înainte de veci, Cel ce pentru neamul pământesc ai binevoit a pătimi; 
Iisuse, Cel ce trup ca al nostru ai luat și cu moartea Ta stăpânirea morții ai stricat; 
Iisuse, Cel ce cu rănile Tale lumea ai răscumpărat; 
Iisuse, Mântuitorule, întărește-ne în ispite; 
Iisuse, Cel ce ai biruit puterile întunericului, luminează-ne; 
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomenește-ne întru Împărăția Ta! 
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuiește-ne!

Condacul al 2-lea

Văzându-Te pe Tine îngerul în grădina Ghetsimani, în rugăciuni nevoindu-Te până la sudoare de sânge, stând înaintea Ta, Te întărea, când Te îngreunau ca o sarcină păcatele noastre. Căci Tu, pe Adam ridicându-l, l-ai adus înaintea Tatălui, plecându-Ți genunchii și rugându-Te. Pentru aceasta cu smerenie, cu credința și cu dragoste Îți cântăm Ție: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Înțelegerea cea neînțeleasă a pătimirii Tale celei de voie n-au înțeles-o iudeii. Pentru aceea, când Te căutau pe Tine noaptea cu făclii, le-ai zis lor: „Eu sunt”; iar ei, deși au căzut la pământ, după aceea Te-au dus legat la judecată. Dar noi, căzând cu umilință și cu dragoste, strigăm Ție: 
Iisuse, Cel ce ești Lumina lumii, ai fost urât de toată lumea cea vicleană; 
Iisuse, Cel ce locuiești întru lumina cea neapropiată, ai fost prins de stăpânitorii întunericului; 
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce ești fără de moarte, de fiul pierzării ai fost dat la moarte; 
Iisuse, Cel ce Te dăruiești tuturor în dar, ai fost vândut pentru treizeci de arginți; 
Iisuse, Cel fără de vicleșug, de vânzătorul Iuda cu vicleșug ai fost sărutat; 
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomenește-ne întru Împărăția Ta! 
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuiește-ne!

Condacul al 3-lea

Cu puterea dumnezeirii Tale ai arătat dinainte lepădarea cea de trei ori a ucenicului Tău. Dar el, deși s-a lepădat de Tine cu jurământ, după aceea, când Te-a văzut în casa Arhiereului pe Tine, Domnul și Învățătorul lui, a plâns cu amar. Caută dar și spre noi, Doamne, și inimile noastre cele împietrite umple-le de dragostea Ta, iar ochilor noștri dă-le lacrimi de pocăință, ca să ne spălăm păcatele noastre, strigând către Tine: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având cu adevărat stăpânire ca un Arhiereu în veac, după rânduiala lui Melchisedec, ai stat înaintea Arhiereului Caiafa, cel fărădelege, Tu, Cel ce ești Domnul și Stăpânul tuturor, primind să fii chinuit de cei pe care Însuți i-ai zidit; pentru aceasta primește acum de la noi această rugăciune: 
Iisuse, Cel ce ești dorirea tuturor, dacă, pentru frică, Apostolul Petru de Tine s-a lepădat, nu ne lepăda pe noi, păcătoșii, ci ne mântuiește; 
Iisuse, ajută-ne să nu ne lepădăm de Tine; 
Iisuse, Cel ce ești fără de preț, dar cu preț ai fost vândut, scapă-ne și pe noi de vrăjmași; 
Iisuse, Arhiereule, Cel ce în Sfânta Sfintelor ai intrat, curățește-ne și pe noi cu sfânt Sângele Tău de toate întinăciunile trupești și sufletești; 
Iisuse, Cel ce ai fost legat, dar singur ai puterea de a lega și dezlega, dezleagă păcatele noastre cele multe; 
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomenește-ne întru Împărăția Ta! 
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuiește-ne!

Condacul al 4-lea

Iudeii, cu viforul uciderii lui Hristos suflând și glasul tatălui minciunii ascultând, al diavolului cel ucigător de oameni, Te-au lepădat pe Tine, Cel ce ești Calea, Adevărul și Viața cea adevărată. Iar noi pe Tine, Hristoase, puterea lui Dumnezeu în care sunt tăinuite toate vistieriile înțelepciunii, mărturisindu-Te, strigăm către Tine: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind Pilat blândețea graiurilor Tale, Te-a dat ca pe un vrednic de moarte spre răstignire, deși singur a mărturisit că nici o vină n-a aflat întru Tine. Mâinile și-a spălat, însă inima și-a întinat-o, iar noi, minunându-ne de taina Pătimirii Tale celei de voie, cu umilință strigăm către Tine: 
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu și al Fecioarei, muncit ai fost de fiii celor fărădelege; 
Iisuse, Cel ce îmbraci cu podoabă cerul și pământul, gol ai fost și batjocorit; 
Iisuse, Cel ce speli rănile păcatelor, rănit ai fost; 
Iisuse, Împăratul tuturor, în loc de dragoste și mulțumire, chinuri aspre de la fiii lui Israel ai primit; 
Iisuse, Cel ce pentru noi ai fost chinuit și batjocorit și rănit, tămăduiește rănile sufletelor și trupurilor noastre; 
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomenește-ne întru Împărăția Ta! 
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuiește-ne!

Condacul al 5-lea

Cu sângele rănilor Tale Te-ai îmbrăcat, Cel ce Te îmbraci cu lumina ca și cu o haină. Știm cu Proorocul, știm cu adevărat pentru ce sunt roșite hainele Tale; noi, Doamne, cu păcatele noastre Te-am rănit pe Tine; încă Ție, Celui ce ai fost rănit pentru noi, Îți strigăm cu credință: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzându-Te pe Tine cu Duhul mai-înainte grăitorul de Dumnezeu Isaia, plin de răni și fără de cinste, înspăimântat fiind a strigat: „Văzutu-L-am pe El și nu avea chip, nici frumusețe”. Iar noi, privindu-Te răstignit pe Cruce, cu credință strigăm: 
Iisuse, Cel ce pentru noi necinste ai răbdat, cu slavă și cu cinste L-ai încununat pe om; 
Iisuse, Cel ce pălmuit ai fost pe față, spre a Cărui față îngerii a căuta nu pot; 
Iisuse, Care cu trestia ai fost bătut peste cap, pleacă-ne spre smerenie capetele noastre; 
Iisuse, Cel ce ochii cei prealuminoși cu sânge I-ai avut întunecați, întoarce ochii noștri ca să nu vadă deșertăciunile lumii; 
Iisuse, Care ai fost bătut și cu toate mădularele dureri ai suferit, fă-ne întregi și sănătoși; 
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomenește-ne întru Împărăția Ta! 
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuiește-ne!

Condacul al 6-lea

Propovăduitor al nevoinței Tale s-a arătat Pilat, arătând poporului că nimic vrednic de moarte nu se află întru Tine, dar iudeii ca niște fiare sălbatice, văzând sângele Tău, scrâșneau din dinți strigând: „Răstignește-L, răstignește-L”, iar noi, sărutând preacuratele Tale răni, cântăm: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Strălucit-ai la arătare spre mirarea îngerilor și a oamenilor. Pilat pentru Tine a grăit: „Iată Omul!”. Veniți dar cu toții, să ne închinăm Domnului Iisus, Celui ce pentru noi a fost batjocorit, și să-I strigăm: 
Iisuse, Făcătorul și Judecătorul tuturor, Tu Te-ai lăsat judecat și chinuit de cei ce prin Tine s-au zidit; 
Iisuse, dătătorul înțelepciunii, celor fără de minte răspuns nu ai dat; 
Iisuse, Cel ce tămăduiești pe cei bolnavi de păcate, dă-ne alinare prin pocăință; 
Iisuse, Păstorul cel Bun, Cel ce ai fost batjocorit de demoni, umple inimile noastre de dragostea Ta; 
Iisuse, primește-ne în ceata aleșilor Tăi; 
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomenește-ne întru Împărăția Ta! 
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuiește-ne!

Condacul al 7-lea

Vrând să izbăvești pe om din robia vrăjmașului, Te-ai smerit pe Tine înaintea vrăjmașilor Tăi, Iisuse, și ca un miel fără de glas, spre junghiere ai fost adus, răni pretutindeni răbdând, ca întru totul să-l vindeci pe omul care Îți cântă: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Îndelungă răbdare ai avut când ostașii Te batjocoreau, după porunca judecătorului nedrept, cu răni cumplite chinuind trupul Tău, care s-a umplut în întregime de sânge; pentru aceasta cu lacrimi de umilință strigăm Ție: 
Iisuse, Iubitorule de oameni, Care de oameni cu spini ai fost încununat; 
Iisuse, Cel fără de patimă, care grele pătimiri ai răbdat ca pe noi din patimă să ne izbăvești; 
Iisuse, Mântuitorul nostru, mântuiește-ne pe noi cei vrednici de toată osânda; 
Iisuse, sprijinitorul și întăritorul nostru, Care ai fost părăsit de toți, întărește-ne pe noi, robii Tăi; 
Iisuse, bucuria noastră, Cel ce tare ai fost necăjit de oameni, veselește-ne pe noi; 
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomenește-ne întru Împărăția Ta! 
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuiește-ne!

Condacul al 8-lea

În chip minunat s-au arătat Ție Moise și Ilie pe Muntele Taborului, grăind despre moartea Ta pe care aveai să o pătimești în Ierusalim, acolo văzând slava Ta, iar aici mântuirea primind-o, cântăm: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Pentru mulțimea păcatelor mele ocări și chinuri ai răbdat, Hristoase, pretutindeni de cei răi ai fost gonit, ca unii ce Te socoteau a fi împotriva Cezarului, iar alții ca pe un făcător de rele Te judecau, încât strigau: „Ia-L și răstignește-L!”. Dar noi pe Tine, Domnul Cel răstignit pentru mântuirea noastră, din adâncul inimii Te rugăm: 
Iisuse, Judecătorul nostru, Care cu nedreptate ai fost judecat, nu ne judeca pe noi după faptele noastre; 
Iisuse, ajutorul nostru, Cel ce ai pătimit pe Cruce, în ceasul necazurilor nu ne lăsa pe noi; 
Iisuse, Care ai strigat către Tatăl pentru ajutor, ajută-ne în neputințele noastre; 
Iisuse, Mântuitorul nostru, Care necinste ai primit, nu ne lipsi de slava Ta, ci ne mântuiește; 
Iisuse, Cel ce ne-ai învățat adevărata smerenie, nu ne lepăda pe noi; 
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomenește-ne întru Împărăția Ta! 
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuiește-ne!

Condacul al 9-lea

Toată firea s-a clătinat, văzându-Te pe Tine răstignit pe Cruce, soarele în cer razele și-a ascuns, pământul s-a cutremurat, catapeteasma templului s-a despicat, pietrele s-au sfărâmat, iadul pe morți i-a scos afară, iar noi, cu credință și cu smerenie închinându-ne Sfintelor Tale Pătimiri, cântăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritorii cei mult vorbitori, deși mult grăiesc, nu pot să dea mulțumire vrednică dumnezeieștilor Tale Pătimiri, iar sufletele și trupurile noastre, inimile și toate mădularele noastre, cu umilință se roagă către Tine, Iubitorule de oameni: 
Iisuse, Cel ce pironit fiind pe Cruce mâinile către toți ai întins, pironește și zapisul greșelilor noastre; 
Iisuse, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce în coastă ai fost împuns, învrednicește-ne a intra în cămara Ta cea cerească; 
Iisuse, Cel ce ai fost răstignit, răstignește păcatele și patimile noastre; 
Iisuse, Cel ce Te-ai săvârșit în chinuri, dă-ne nouă să nu judecăm și să nu osândim pe nimeni; 
Iisuse, Mult-milostive, să nu cadă peste noi osânda Ta; 
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomenește-ne întru Împărăția Ta! 
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuiește-ne!

Condacul al 10-lea

Vrând să mântuiești lumea, ai tămăduit, Doamne, orbii, șchiopii, surzii și leproșii, duhurile cele rele le-ai izgonit, iar cei nerecunoscători cu răutatea chinuindu-Te, pe Cruce Te-au pironit, căci nu știau să cânte: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Împărate Preaveșnice, Iisuse, pătimit-ai cu trupul pentru a noastră neînfrânare ca să ne speli de păcate, dându-ne nouă pildă ca să urmăm Sfintele Tale învățături și cu dragoste să strigăm: 
Iisuse, dragostea cea fără de sfârșit, celor ce Te-au răstignit nu le-ai socotit păcatul; 
Iisuse, Cel ce cu lacrimi și cu suspinuri Te-ai rugat, învață-ne pe noi să ne rugăm; 
Iisuse, Cel ce toate proorociile despre Tine le-ai împlinit, împlinește dorințele cele bune ale inimilor noastre; 
Iisuse, Cel ce Ți-ai dat duhul în mâinile Tatălui, primește în ceasul ieșirii și duhurile noastre; 
Iisuse, Cel ce nu ai oprit împărțirea veșmintelor Tale, cu blândețe să desparți de trupuri sufletele noastre la vremea rânduită; 
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomenește-ne întru Împărăția Ta! 
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuiește-ne!

Condacul al 11-lea

Cântare cu totul umilită a adus Ție cea cu totul nevinovată, Maica Ta, zicând: „Deși pătimești pe Cruce, Te știu pe Tine din pântece ca pe Cel din Tatăl născut mai-nainte de Luceafăr, și văd că toată făptura cu Tine pătimește”. Cel ce Ți-ai dat Duhul Părintelui Tău, primește și duhurile noastre și nu ne lăsa pe noi, cei ce-Ți cântăm Ție: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Cântăm suferința Ta cea de voie, ne închinăm Pătimirilor Tale, Hristoase, și credem cu sutașul că ești cu adevărat Fiul lui Dumnezeu. Iar când vei veni cu putere multă și cu slavă mare pe norii cerului, atunci nu ne rușina pe noi, cei ce suntem răscumpărați cu Sângele Tău și care Îți strigăm: 
Iisuse, Mult-pătimitorule, izbăvește-ne pe noi de plânsul cel veșnic, pentru lacrimile Preacuratei Maicii Tale; 
Iisuse, Cel ce de toți ai fost părăsit, nu ne părăsi pe noi în ceasul morții noastre; 
Iisuse, primește-ne și pe noi ca pe Magdalena să sărutăm sfintele Tale picioare; 
Iisuse, cu vânzătorul și cu cei ce Te-au răstignit pe Tine, nu ne osândi pe noi, smeriții Tăi robi; 
Iisuse, fă-ne părtași bunătăților cerești; 
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomenește-ne întru Împărăția Ta! 
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuiește-ne!

Condacul al 12-lea

Dăruiește-ne har, dezlegătorule al tuturor datoriilor, Hristoase, și ne primește pe noi, cei ce cinstim Sfintele Tale Patimi, precum ai primit pe Pavel și pe cei ce Te-au slăvit pe Tine, șterge păcatele noastre, curățește-ne, sfințește-ne și ne mântuiește pe noi, cei ce cu credință, cu smerenie și cu dragoste cântăm Ție: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cinstind și slăvind Pătimirea Ta, Hristoase, Te lăudăm și credem împreună cu Toma că Domn și Dumnezeu ești, Cel ce vei judeca vii și morții; învrednicește-ne, Doamne, Împărăției Tale celei veșnice pe noi, cei ce strigăm către Tine: 
Iisuse, Cel ce pentru noi ai pătimit, izbăvește-ne din necazuri, din patimi și din nevoi; 
Iisuse, Cel ce ai fost batjocorit, scapă-ne pe noi de batjocura vrăjmașilor noștri; 
Iisuse, Cel ce ai fost biciuit, nu ne pedepsi pe noi, pentru păcatele noastre, ci ne mântuiește; 
Iisuse, Cel ce Te-ai umilit, dă inimilor noastre umilință și smerenie, ca să ne mărturisim greșelile și păcatele noastre; 
Iisuse, Cel ce ești dragostea cea netrecătoare, nu îngădui să fim biruiți de răutate; 
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomenește-ne întru Împărăția Ta! 
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuiește-ne!

Condacul al 13-lea

O, Iisuse Hristoase, Mielușelul lui Dumnezeu, Cel ce ridici păcatele lumii, primește această puțină rugăciune de mulțumire, pe care o aducem Ție, și cu mântuitoarele Tale Pătimiri, vindecă-ne pe noi de toată durerea sufletească și trupească, izbăvește-ne cu Crucea Ta cea Sfântă de vrăjmașii cei văzuți și nevăzuți și, la sfârșitul vieții noastre, nu ne lăsa pe noi, izbăvindu-ne cu moartea Ta din veșnica moarte, să strigăm Ție: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice Icosul 1:Cel ce Dumnezeu fiind…, Condacul 1:Apărătorul cel mare și Domn al cerului și al pământului…, șiaceastă

Icosul 1

Cel ce Dumnezeu fiind, pentru noi om Te-ai făcut și pe noi, cei omorâți de păcate, cu Trupul și Sângele Tău cel făcător de viață, ne-ai înviat. Drept aceea Ție, Căruia ne-ai arătat atâta dragoste, cu mulțumire strigăm: 
Iisuse, Dumnezeule, dragostea cea mai înainte de veci, Cel ce pentru neamul pământesc ai binevoit a pătimi; 
Iisuse, Cel ce trup ca al nostru ai luat și cu moartea Ta stăpânirea morții ai stricat; 
Iisuse, Cel ce cu rănile Tale lumea ai răscumpărat; 
Iisuse, Mântuitorule, întărește-ne în ispite; 
Iisuse, Cel ce ai biruit puterile întunericului, luminează-ne; 
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomenește-ne întru Împărăția Ta! 
Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuiește-ne!

Condacul 1

Apărătorul cel mare și Domn al cerului și al pământului, pe Tine, Împăratul cel nemuritor, văzându-Te răstignit pe Cruce, făptura toată s-a schimbat, Cerul s-a înspăimântat, temeliile pământului s-au clătinat. Iar noi, nevrednicii, închinăciune de mulțumire aducând Pătimirilor Tale pentru noi, cu tâlharul strigăm Ție:Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomenește-ne întru Împărăția Ta!Iisuse, Cel ce Te-ai răstignit pentru noi, mântuiește-ne!

Rugăciune

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu cel viu, Făcător al cerului și al pământului, Mântuitorul lumii, iată, noi, nevrednicii și păcătoșii, cu smerenie plecăm genunchii inimilor noastre înaintea măririi slavei Tale și mulțumire Îți aducem, Împărate al tuturor și Doamne, că bine ai voit ca un om a purta toate ostenelile, nevoile, ispitele și chinurile, ca să fii nouă pildă întru toate. Tu ai purtat toate întristările și necazurile fiind nouă ajutor, împreună-pătimitor și Mântuitor. Știm, întru tot Îndurate Stăpâne, că pentru mântuirea noastră Crucea și Pătimirile ai răbdat, ca pe noi să ne răscumperi din robia cea cumplită a vrăjmașului. Ce dar vom aduce Ție, Iubitorule de oameni, pentru toate câte ai pătimit pentru noi, păcătoșii? Sufletele și trupurile și toate cele bune de la Tine sunt și noi ai Tăi suntem. Numai la milostivirea Ta cea nemăsurată nădăjduim, Bune și Îndurate Doamne, lăudăm îndelungata Ta răbdare, mărim milostivirea Ta cea multă, închinându-ne Preacuratelor Pătimiri și cu toată dragostea sărutăm mâinile Tale, strigând: Miluiește-ne pe noi, robii Tăi, și fă să nu fie fără de roade întru noi Crucea Ta cea Sfântă și ca, împărtășindu-ne aici cu credință Pătimirilor Tale, să ne învrednicim a vedea și în ceruri slava Împărăției Tale, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Acatistul Sfintei Invieri

Condac 1:

Apărătorul cel mare și Doamne, biruitorul morții celei veșnice, ca cei ce ne-am izbăvit de omorârea cea duhovnicească, cele de laudă aducem Ție, noi robii Tăi și zidirea Ta. Cel ce ai biruință asupra morții, de moartea păcatelor slobozește-ne pe noi, care grăim: Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Icos 1:

Îngerii, Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, neîncetat o laudă în ceruri. Și pe noi, cei de pe pământ, învrednicește-ne cu inimă curată a-Ți cânta Ție unele ca acestea:
Iisuse, Cel nepătruns, Care luminezi pe toți credincioșii, luminează-ne și pe noi cei ce trăim în întunericul necunoștinței;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți și la toate le dai viață, înviază-ne și pe noi, cei omorâți în păcate;
Iisuse, Cel ce Te-ai înălțat la cer și ai înălțat pe cei ce nădăjduiesc întru Tine, înalță-ne și pe noi, cei plecați spre pământ;
Iisuse, Cel ce șezi de-a dreapta Tatalui și părtași slavei Tale îi faci pe cei ce Te iubesc pe Tine, nu ne lipsi pe noi de slava Ta;
Iisuse, Cel ce vei veni sa judeci viii și mortii, nu ne judeca pe noi după fărădelegile noastre, ci miluiește-ne după mare mila Ta;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 2:

Văzând, Doamne, oamenii căzuți, Te-ai întrupat și ai înviat pe toți, dăruindu-le celor înviați toate spre mântuire. Înviază-ne și pe noi cei omorâți din pricina păcatelor, ca să-Ți cântăm Ție: Aliluia!

Icos 2:

Mintea nu pricepe dumnezeiasca taină, cum izvorul vieții înviază, omorând moartea. Pentru aceasta, numai cu inima simțind bucuria învierii și astfel fiind luminați, cu glas de bucurie duhovnicească grăim către Tine unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce ai intrat prin ușile încuiate, intră și în casa sufletelor noastre;
Iisuse, Cel ce ai întâmpinat în cale pe ucenicii Tăi, întâmpină-ne și pe noi, pe calea acestei vieți, și ne mântuiește;
Iisuse, Cel ce ai aprins inimile lor cu cuvintele Tale, aprinde și inima noastra cea rece, spre dorirea de slava Ta;
Iisuse, Cel ce Te-ai cunoscut întru frângerea pâinilor, dă-ne și noua a Te cunoaște în dumnezeiasca împărtășanie;
Iisuse, Cel ce ai făgăduit pe Duhul Sfânt ucenicilor Tăi, trimite-ne și nouă pe acest Duh mângâietor de la Tatăl;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 3:

Cu puterea Ta, cea dumnezeiască, înviind pe Lazăr, înviază-ne și pe noi cei ce suntem doborâți de patimi și zăcem în păcatul nepocainței, ca sculându-ne după glasul Tău, să cântăm cântare: Aliluia!

Icos 3:

Având putere asupra morții, sufletele le-ai chemat din moarte, Iisuse. Cheamă-ne și pe noi, din adâncul păcatelor noastre, ca și noi, curățindu-ne simțirile, Ție, celui ce strălucești cu lumina cea neapropiată, cu bucurie să-Ți aducem cântare de biruință, așa:
Iisuse, biruitorul morții, biruiește patimile noastre cele rele;
Iisuse, Datatorule de viață, dă-ne și noua o viață mântuitoare;
Iisuse, izvorul bucuriei, bucură inima noastră întru îndreptările Tale;
Iisuse, Cel ce ai săturat, cu cinci pâini și doi pești, cinci mii de bărbați în pustie, afară de femei și copii, hrănește-ne și pe noi cu pâinea Ta cerească;
Iisuse, nădejdea celor căzuți, scoate-ne și pe noi din adâncul răutăților noastre;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 4:

Viforul patimilor ne tulbură și ne îneacă; ci Te rog pe Tine Iisuse, întinde-ne, ca și lui Petru, mâna Ta cea de ajutor și, cu puterea Învierii Tale, ridică-ne și ne înalță a cânta Ție: Aliluia!

Icos 4:

Având îmbucurătoarea veste a învierii Tale, Iisuse, cerurile cu vrednicie se veselesc și pământul se bucură; iar noi, prăznuind veselia cea veșnica, îndrăznim a-Ți cânta unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce șezi întru lumina cea neapropiată, fii aproape tuturor creștinilor, după îndurările Tale;
Iisuse, Cel ce iubești zidirea Ta, nu ne uita pe noi cei de pe urmă;
Iisuse, Cel ce atragi inimile noastre la Tine, întoarce la Tine și inima noastră cea ticăloasă;
Iisuse, Cel ce împlinești toate cererile cele bune, împlinește și doririle noastre cele bune, ca mai mult decât toate să Te iubim pe Tine;
Iisuse, Cel ce primești orice picătură de lacrimi, nu depărta rugăciunile noastre;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 5:

Viață de Dumnezeu plăcută izvorăște din Tine, o, Iisuse, Fiul Dumnezeului celui viu. Pentru aceea Te rugăm pe Tine, ca să nu ne piardă pe noi ucigătorul de suflete, nici să ne închidă gura ca să murim nepocăiți, ci învrednicește-ne să-Ți cântăm: Aliluia!

Icos 5:

Văzând cu Duhul pe Dumnezeu înviat, veniți să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă și neroditoare, ci din izvorul nestricăciunii și purtătorul de viață mormânt al Mântuitorului, care, pe pământul cel neroditor al sufletelor noastre udându-l, ne-a învățat pe toți a cânta unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce ne-ai poruncit să primim scump sângele Tău, învrednicește-ne fără de lipsă, a primi acest prea cinstit sânge;
Iisuse, Cel ce trimiți ploaie asupra celor drepți și asupra celor păcătoși, stropește-ne și pe noi cu harul Tău, ca să aducem roadă duhovnicească;
Iisuse, Cel ce nu Te-ai scârbit de păcătoasa care Ți-a sărutat cu lacrimi de pocăință picioarele Tale, da-ne si nouă a-Ți uda picioarele Tale cu lacrimi de umilință;
Iisuse, Cel ce ai întărit pe Toma în credința învierii Tale, dă-ne și nouă credință nefățarnică;
Iisuse, Cel ce ai zis: căutați și veți afla, dă-ne și nouă a Te gasi pe Tine;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 6:

Propovăduind cu duhul neîncetat bucuria învierii tale, celei purtătoare de viață, Iisuse, Dumnezeul nostru, dă să fim și noi, păcătoșii, părtași acestei învieri, ca neîncetat să cântăm în Ierusalimul cel de sus: Aliluia!

Icos 6:

Strălucind la toată lumea cu învierea Sa Domnul Iisus Hristos, acum toate le-a umplut de lumină: și cerul și pământul și cele de dedesubt; ca să prăznuiască toată zidirea Învierea lui Hristos, întru care întăriți fiind vom cânta unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce toate le umpli de lumina Ta, luminează și ochii noștri cei întunecați;
Iisuse, Cel ce ai împreunat cerul cu pământul, ridică-ne și pe noi de pe pământ la cer;
Iisuse, Cel ce Te-ai pogorât cu lumina Ta cea dumnezeiască în cele de dedesubt, pogoară-Te și în adâncul inimilor noastre;
Iisuse, Cel ce ai scos din temnițele iadului sufletele ce te așteptau, scoate-ne și pe noi, păcătoșii, din întunericul mâhnirii, căci viața noastră de iad s-a apropiat;
Iisuse, Cel ce tuturor le întinzi prea curatele Tale mâini, cuprinde-ne și pe noi, ticăloșii, în brațele Tale;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 7:

Vrând Domnul Hristos ca să descopere oamenilor puterea dumnezeirii Sale, S-a acoperit cu pecetea lui Caiafa și nestricând-o, înaintea celor ce-L păzeau, ca un purtător de biruință s-a sculat și ne-a învățat a-i cânta: Aliluia!

Icos 7:

Minunat și cu neputință este a pricepe, cum ieri ne-am îngropat împreuna cu Tine, Hristoase, iar azi ne sculăm împreună cu Tine, în Duh. Dar cu bucurie Îți cântăm Ție unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce ai înviat și ai dat în dar tuturor viață, întraripează mintea noastră, ca să-Ți urmeze Ție pururea;
Iisuse, Cel ce ai sfințit pământul cu picioarele Tale, sfințește și gândurile noastre, cele care se înalță la Tine;
Iisuse, Cel ce nu ai oprit a se zugrăvi cinstitul Tău chip, dă-ne și nouă a avea pururea în sufletele noastre chipul învierii Tale;
Iisuse, Cel ce ai primit cei doi bani ai văduvei, primește și de la noi cântarea aceasta;
Iisuse, Cel ce n-ai osândit pe femeia desfrânată, ci, prin puterea Ta, ai îndreptat-o pe calea cea buna, nu osândi nici buzele noastre cele întinate care Te sărută pe Tine, prin cântări de laudă;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 8:

Străin lucru, că pe Dumnezeu întrupat și înviat din morți, noi astăzi cu cugetul văzându-L, toată grija cea lumească să o lepădăm. Și că pe Împăratul tuturor să-L primim și să-I cântam Lui: Aliluia!

Icos 8:

Totul ai fost iubire, Iisuse, către omul cel căzut, și ai pus la dumnezeiasca strajă pe de Dumnezeu grăitorul Avacum, să stea împreună cu noi și să arate pe îngerul cel purtător de lumină, care a grăit luminat despre învierea ta. Pentru aceasta și noi grăim Ție unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce ai fost păzit de ostași, trimite la straja sufletelor noastre pe ingerul păzitor, pe care noi îl alungăm cu păcatele noastre, ca să ne păzească și să ne călăuzească spre mântuire, pentru învierea Ta;
Iisuse, Cel ce ai orbit cu dumnezeiasca Ta strălucire ochii celor ce Te străjuiau, întoarce ochii noștri de la deșertăciune și-i luminează, spre cunoștința adevărului;
Iisuse, Cel ce ai întrebat pe Apostolul Petru: "Mă iubești?", dă-ne și noua să avem chipul dragostei lui de la urmă;
Iisuse, Cel ce ai iertat lui Petru Apostolul lepădarea de Tine, iartă și nouă lepădările cele din fiecare ceas, de poruncile Tale;
Iisuse, Cel ce ai dat putere Apostolilor Tăi, a lega și a dezlega, dezleagă-ne și pe noi de nedreptățile noastre;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 9:

Toată firea omenească în Tine s-a preaslăvit, cu învierea Ta, Iisuse, și prin aceasta s-a dăruit nestricăciune trupurilor sfinților, adeverindu-se aceasta prin moaștele sfinților și cântându-Ți cu umilință: Aliluia!

Icos 9:

De Dumnezeu grăitorii ritori mânecă cu duhul întâmpinând ieșirea din mormânt, și în loc de mir, cântare Îți aduc Ție, ca soarelui dreptății și Stăpânului; cu ale căror cântări, primește și aceste rugăciuni ale noastre:
Iisuse, Cel ce ai primit mirul cel vărsat pe Tine, primește și ale noastre cântări de laudă, de mulțumire și de cerere;
Iisuse, soarele dreptății, luminează sufletele noastre cele întunecate;
Iisuse, Cel ce pe pescari i-ai făcut vânători de oameni, atrage și voia noastră cea rea, spre ascultarea Ta;
Iisuse, Cel ce pe Saul l-ai prefăcut în mai-marele Apostol, înțelepțește-ne și pe noi cei ce rătăcim;
Iisuse, pentru rugăciunile acestui Apostol și ale tuturor sfinților Tăi, fie-Ți milă de noi păcătoșii;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 10:

Voind a mântui neamul omenesc, Iisuse, Te-ai pogorât pe pământ și Însuți Dumnezeu fiind, ai primit neputințele noastre, ca și în ele să se arate puterea Ta, care ne îndeamnă a cânta: Aliluia!

Icos 10:

Cel ce ai înviat, Iisuse Hristoase, Mântuitorul și Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce Te-ai pogorât în cele mai de jos ale pământului și ai sfărâmat legăturile cele veșnice, în care se țineau legate sufletele, slobozește-ne și pe noi de legăturile păcatului, ca să-Ți cântăm Ție unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce ai încredințat pe iubitul Tău ucenic Maicii Tale, încredințează-ne și pe noi îngrijirii ei, celei mântuitoare;
Iisuse, Cel ce suferințele Maicii Tale le-ai prefăcut în bucurie, dă-ne și nouă, nevrednicilor, cu răbdare să purtăm crucea noastră;
Iisuse, Cel ce ai dat lumii ocrotitoare pe Maica Ta, dă-ne și nouă, păcătoșilor, ca să fim sub acoperământul ei;
Iisuse, Cel ce nu ai oprit pe prunci a se atinge de Tine, dă-ne și nouă blândețile și curăția inimii pruncilor;
Iisuse, Cel ce ai liberat pe desfrânata și i-ai poruncit de acum să nu mai păcătuiască, dă-ne și nouă ca de acum să nu Te mai întristăm;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 11:

Cântare de umilință, despre învierea Ta, binevoiește ca să-Ți aducem Ție, Mântuitorul nostru. Și prin aceasta să primească sufletele noastre mirul vindecărilor de nălucirile cele vătămătoare, ca să-Ți cântăm Ție pururea: Aliluia!

Icos 11:

Primind, prin învierea Ta, razele strălucitoare ale darului, și prin aceasta, ca prin oglindă, duhovnicește văzând scularea Ta cea aducătoare de viață, ne închinăm cinstitei Tale cruci și slăvitei învierii Tale, pe care o lăudam și o slăvim, cântând așa:
Iisuse, Cel ce ai plecat cerul, primește și rugăciunea noastră, ca un îndurător;
Iisuse, Cel ce ai adormit cu trupul ca un muritor, omoară poftele noastre cele trupești;
Iisuse, Cel ce Te-ai dat cu totul pentru mântuirea noastră, da-ne și nouă cu totul a ne preda Ție;
Iisuse, Cel ce Te-ai suit la ceruri, ca să pregătești locașuri celor ce Te iubesc pe Tine, așază-ne și pe noi în locașurile Tale;
Iisuse, Cel ce șezi de-a dreapta Tatălui, numără-ne și pe noi cu oile cele de-a dreapta Ta;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 12:

Darul Tău dă-ni-l nouă, Iisuse, Cel ce pe toți ne-ai iubit, și primește rugăciunea noastră, ca o pârgă, ce-Ți aducem Ție. Și depărtează de la sufletele noastre tot gândul cel viclean, ca fără osândă să-Ți cântam Ție: Aliluia!

Icos 12:

Cântând preaslăvită învierea Ta, Te slăvim pe Tine, o, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, și credem că dăruiești tuturor viața veșnică. Pentru aceasta, întru această numită și sfânta zi, ca frații unul pe altul să ne îmbrățișăm. Iar pe cei ce ne urăsc pe noi, să-i iertăm pentru învierea Ta. Deci cu o gură și cu o inimă să cântăm unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce binecuvintezi pe cei ce Te binecuvintează pe Tine, binecuvintează și acum osteneala noastră cea după putere;
Iisuse, Cel ce sfințești pe cei ce nădăjduiesc întru Tine, sfințește și doririle și gândurile noastre;
Iisuse, Cel ce Te-ai făgăduit să fii cu cei credincioși până la sfârșitul veacului, fii neîncetat și cu noi păcătoșii;
Iisuse, Cuvântul cel Adevărat al Tatălui, curăță cuvintele noastre cele nevrednice, ca să Te lăudăm pe Tine;
Iisuse, Paștile cele mântuitoare, care duc de la moarte la viață, sălășluiește-ne în locașul Tău, luminându-ne haina sufletelor noastre;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 13:

O, Iisuse Hristoase, Cel ce ai călcat cu moartea pe moarte și celor din morminte le-ai dăruit viața, primește ca un miros de bună mireasmă duhovnicească această puțină rugăciune. Și dăruiește-ne nouă, celor ce suntem în mormântul nesimțirii, viața veșnică, ca să-Ți cântăm Ție: Aliluia!

Icos 1:

Îngerii, Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, neîncetat o laudă în ceruri. Și pe noi, cei de pe pământ, învrednicește-ne cu inimă curată a-Ți cânta Ție unele ca acestea:
Iisuse, Cel nepătruns, Care luminezi pe toți credincioșii, luminează-ne și pe noi cei ce trăim în întunericul necunoștinței;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți și la toate le dai viață, înviază-ne și pe noi, cei omorâți în păcate;
Iisuse, Cel ce Te-ai înălțat la cer și ai înălțat pe cei ce nădăjduiesc întru Tine, înalță-ne și pe noi, cei plecați spre pământ;
Iisuse, Cel ce șezi de-a dreapta Tatalui și părtași slavei Tale îi faci pe cei ce Te iubesc pe Tine, nu ne lipsi pe noi de slava Ta;
Iisuse, Cel ce vei veni sa judeci viii și mortii, nu ne judeca pe noi după fărădelegile noastre, ci miluiește-ne după mare mila Ta;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 1:

Apărătorul cel mare și Doamne, biruitorul morții celei veșnice, ca cei ce ne-am izbăvit de omorârea cea duhovnicească, cele de laudă aducem Ție, noi robii Tăi și zidirea Ta. Cel ce ai biruință asupra morții, de moartea păcatelor slobozește-ne pe noi, care grăim: Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Acatistul Sfantului Marelui Mucenic Gheorghe

Condac 1:

Multnevoitorului al lui Hristos Marelui Mucenic Gheorghe, acum toți din suflet să-i cântăm, lăudându-l pe el în sfințitele locașuri, ca pe un preastrălucit mare soare al mucenicilor; și ca unui apărător al credincioșilor și ajutător, cu credință să-i cântăm: Bucură-te, purtătorule de biruință, mare mucenice Gheorghe!

Icos 1:

Înger întru nevoință cu adevărat te-ai arătat, purtătorule de biruință al lui Hristos Gheorghe; că materialnic și cu trup fiind, vitejește pentru credință ca un nematerialnic și fără de trup te-ai nevoit; pentru aceasta zicem ție unele ca acestea:
Bucură-te, că te-ai arătat fire mai presus de fire;
Bucură-te, că te-ai arătat materie mai presus de materie;
Bucură-te, tânărule, veselule și preafrumosule;
Bucură-te, începătorule de nevoință al lui Hristos preaalesule;
Bucură-te, înger întrupat, care covârșești pe cei muritori;
Bucură-te, lumescule om, mai presus de lume cu mintea;
Bucură-te, că întru nevoință în chipul soarelui te-ai arătat;
Bucură-te, că, după fel, ca un înger te-ai înfățișat;
Bucură-te, adevărata lucrare a darului;
Bucură-te, curată nelucrare a firii;
Bucură-te, prin care credința s-a înălțat;
Bucură-te, prin care rătăcirea s-a stricat;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!

Condac 2:

Vederile minții avându-le curățite, ai ales mai mult a pătimi pentru Ziditorul și împreună a muri cu El, decât a trăi și a avea câștigare vremelnică; pentru că ai dorit a te încununa cu cununa mucenicilor și a cânta Domnului: Aliluia!

Icos 2:

Gheorghe, de trei ori fericite, plugar al cinstirii de Dumnezeu te-ai arătat după numire; iar necinstirii dezrădăcinător, toată înșelăciunea idolilor din rădăcină smulgând-o. Pentru aceasta, vrednic ești a auzi de la toți acestea:
Bucură-te, semănătorul copacilor dreptei credințe;
Bucură-te, tăietorul neghinelor înșelăciunii;
Bucură-te, că ai smuls spinii idolilor;
Bucură-te, că ai semănat holda credinței;
Bucură-te, că pomi cu veselitoare roade ai adus lui Hristos;
Bucură-te, că pe mulți ai adus mântuiți lui Dumnezeu;
Bucură-te, purtătorule de grijă al sadurilor slujirii Treimii;
Bucură-te, tăietorul rădăcinilor credinței păgâne;
Bucură-te, cel ce ai arat pământul cel neroditor;
Bucură-te, cel ce l-ai arătat lui Dumnezeu roditor;
Bucură-te, prin care nedumnezeirea s-a pierdut;
Bucură-te, prin care cunoștința de Dumnezeu a răsărit;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!

Condac 3:

Din înălțime putere primind, te-ai arătat viteaz oștean, nevoitorule, al nestricatului Împărat Iisus, de stricăciosul împărat netemându-te, ci, de Dumnezeu luminat fiind, Domnului cânți așa: Aliluia!

Icos 3:

Având, o, purtătorule de biruință, ca o mare pavăză credința lui Hristos în inimă, ca un leu râvnind, în mijlocul nevoinței bărbătește ai stat cu îndrăzneață cugetare. Pentru aceasta te binecuvântăm, zicând:
Bucură-te, începătorule de toată biruința al lui Dumnezeu;
Bucură-te, voievodule al lui Hristos;
Bucură-te, luptătorule nebiruit al credinței;
Bucură-te, de biruință purtătorule, mare nevoitorule al Duhului;
Bucură-te, prea tare David, care ai omorât pe Goliat;
Bucură-te, prea viteazule Samson, care ai biruit pe cei de alt neam;
Bucură-te, al dreptei credințe în lupte biruitorule;
Bucură-te, al relei credințe puternic cioplitorule;
Bucură-te, că ești îmbogățit cu inimă de fier;
Bucură-te, că te lauzi cu piept de diamant;
Bucură-te, viteazul Crucii cel biruitor;
Bucură-te, uriașul credincioșilor cel de cunună purtător;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!

Condac 4:

Ziditorului cu râvnă râvnind, ca Ilie de demult, de sineți chemat, întru nevoințe ai intrat; că n-ai suferit a unge capul tău, sfinte, cu untdelemnul păcătoșilor. Pentru aceea, vrednicia de voievod ai aruncat-o lor, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 4:

Ale slujitorilor de idoli defăimătoare porunci cele scrise împotriva creștinilor și a lui Hristos auzindu-le, purtătorule de lupte, cu sufletul te-ai rănit ca un următor al lui Hristos; pentru aceea lumea și trupul disprețuind, auzi acestea:
Bucură-te, că pe stricăcioasa bogăție ai urât;
Bucură-te, că pe aceasta săracilor ai împărțit-o;
Bucură-te, împotriva îndulcirilor pământești, războitorule;
Bucură-te, decât bunătățile cele materialnice mai înaltule;
Bucură-te, că pe toată lumea cu picioarele ai călcat-o;
Bucură-te, că mărirea cea trecătoare ai disprețuit-o;
Bucură-te, că floarea tinereții cu vederea ai trecut-o;
Bucură-te, că de frumusețea trupului nu te-ai milostivit;
Bucură-te, că viața întru nimic nu ți-ai cruțat;
Bucură-te, al trupului vrăjmaș neîmpăcat;
Bucură-te, că ai avut neîmpătimirea de către toate;
Bucură-te, că ai luat biruința peste patimile tale;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!

Condac 5:

Dumnezeiască iubire ai avut în inima ta, mucenice, și foc al dragostei celei către Hristos; de care înfierbântându-ți-se mintea, îndumnezeit cu totul și înfocat te-ai făcut; și pe toate acestea de față ca un vis le-ai socotit, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 5:

Către închinătorul de idoli, Dioclețian, zicea nevoitorul Gheorghe: Pentru ce întârzii, judecătorule, și nu-mi gătești în grăbă toate chinurile? Căci pe toate sunt gata a le primi pentru Ziditorul meu! De aceea auzi:
Bucură-te, nemăsurată iubire către Dumnezeu;
Bucură-te, înfocată dorință către Hristos;
Bucură-te, foc nestins al dragostei celei dumnezeiești;
Bucură-te, iubirea cea neîncetată a Stăpânului;
Bucură-te, că pe toate le-ai dat și pe Hristos L-ai cumpărat;
Bucură-te, că, pentru Dumnezeu, pe toate cele dureroase desfătări le-ai socotit;
Bucură-te, că prin dor dorul trupului ai biruit;
Bucură-te, că văpaia prin văpaie ai stins-o;
Bucură-te, primitorul bunei desfătări;
Bucură-te, cel ce duhovnicește iubeai și împreună asemenea erai iubit;
Bucură-te, cel ce de sineți cu totul te-ai înstrăinat;
Bucură-te, că de Hristos cu totul te-ai apropiat;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!

Condac 6:

Cu totul s-a spăimântat tiranul de preaminunata vitejie a ta, mucenice Gheorghe, și de cuvintele tale detunându-se, pește uimit și fără de glas s-a făcut, căci nu avea ce să zică, nici nu știa să cânte Domnului: Aliluia!

Icos 6:

Luminat, o, mucenice, în auzul tuturor în mijlocul luptei ai strigat: Unul este Dumnezeu-Treimea: Tatăl și Fiul și Duhul Sfânt, și Hristos este Dumnezeu; pentru aceea te binecuvântăm pe tine, zicând:
Bucură-te, strălucite al Treimii propovăduitorule;
Bucură-te, al credinței vesel trâmbițătorule;
Bucură-te, privighetoare cu dulce glas și mult versuitoare;
Bucură-te, rândunea cântătoare și răsunătoare;
Bucură-te, buze în cer tunătoare ale Dumnezeirii lui Hristos;
Bucură-te, limbă de miere curgătoare a iconomiei lui Hristos;
Bucură-te, al cuvântării de Dumnezeu propovăduitorule;
Bucură-te, mărturisitor, împodobitor al credinței;
Bucură-te, a Părintelui sirenă strigătoare;
Bucură-te, psaltire a Duhului bine răsunătoare;
Bucură-te, prin care adevărul s-a arătat;
Bucură-te, prin care minciuna s-a înfruntat;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!

Condac 7:

Mari, după tot chipul, sunt felurile chinurilor pe care le-ai suferit, mucenice; căci, numai cugetând cineva la ele, i se frânge chiar inima. Dar tu pe acestea le-ai suferit, cu bucurie cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7:

Tânăr cu vârsta, dar bătrân cu mintea te-ai arătat, o, Mucenice Gheorghe; pentru aceea și chinurile cu bărbăție, ca și cum altul le-ar fi pătimit, le-ai suferit cu vitează cugetare; de aceea cântăm ție unele ca acestea:
Bucură-te, că pântecele cu ascuțișul suliței ți-a fost împuns;
Bucură-te, că trupul cu vine de bou ți-a fost lovit;
Bucură-te, că peste gură cu multe toiege ai fost bătut;
Bucură-te, că mâinile cu lanțuri ți s-au legat;
Bucură-te, că pe roata cea cu ascuțișuri ai fost tras;
Bucură-te, că pieptul tău cu pietre a fost strivit;
Bucură-te, că încălțăminte înroșită în foc ai purtat;
Bucură-te, că în groapa cu var trei zile ai petrecut;
Bucură-te, că înveninătoare băuturi ai băut;
Bucură-te, că adeseori în temniță ai locuit;
Bucură-te, că ai fost pus în sulițe prea ascuțite;
Bucură-te, că ai luat sfârșitul prin sabie;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!

Condac 8:

Cu totul străine și preamărite sunt toate minunile câte le-ai făcut, Mucenice Gheorghe, în luptele tale, și, după suferințe nenumărate, cu bărbăție mare și cu putere, dând laudă lui Dumnezeu, ai cântat: Aliluia!

Icos 8:

Purtătorule de chinuri, având în pieptul tău întreg pe Hristos, Cel ce este minunat între sfinți, prin Acesta lucrai minunile cele înfricoșătoare și mai presus de minte; de care noi, înspăimântându-ne, cu mirare zicem:
Bucură-te, cel ce vârfurile sulițelor ai nesocotit;
Bucură-te, cel ce chinul roții l-ai biruit;
Bucură-te, că te-ai arătat mai tare decât varul;
Bucură-te, că ai învins puterea veninului;
Bucură-te, că pe un mort de demult din mormânt l-ai ridicat;
Bucură-te, că pe boul lui Glicherie l-ai înviat;
Bucură-te, cel ce ai izbăvit un copil din Bulgaria;
Bucură-te, cel ce ai scăpat un copil din Creta;
Bucură-te, prin care copilul a biruit;
Bucură-te, de care neguțătorii s-au oprit;
Bucură-te, că stâlpul văduvei l-ai primit;
Bucură-te, că pe zeii elinilor i-ai surpat;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!

Condac 9:

Pe tine toată firea îngerilor văzându-te stând în mijlocul luptei, tânăr și puternic prin Hristos, singur luptându-te, plesnind cu mâinile te lăuda; și bucurându-se, pe Domnul slăvea, cântând: Aliluia!

Icos 9:

Mărturisitor al dogmelor credinței fiind, de trei ori fericite, și minuni multe săvârșind, pe tine văzându-te popoarele pe pământ, către credința dumnezeiască a lui Hristos se îndemnau, și se bucurau cu duhul, zicând ție unele ca acestea:
Bucură-te, priveliștea îngerilor;
Bucură-te, privirea oamenilor;
Bucură-te, îndulcirea puterilor cerești;
Bucură-te, veselia oamenilor pământești;
Bucură-te, că te-ai făcut mărire cerului și pământului;
Bucură-te, că bucurie ai adus îngerilor și oamenilor;
Bucură-te, desfătare frumoasă a lumii celei de sus;
Bucură-te, laudă dumnezeiască a lumii celei de jos;
Bucură-te, dulce strălucire a minților;
Bucură-te, dulce înfrumusețare a sufletelor;
Bucură-te, prin care Biserica se veselește;
Bucură-te, prin care toată lumea dănțuiește;
Bucură-te, purtătorile de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!

Condac 10:

Ceata demonilor, văzându-te pe tine, mucenice, că i-ai biruit pe ei prin luptă, căderea lor cu suspin amar o plângeau și acestea ziceau: Cum purtătorul de trup pe cei fără de trup i-a biruit și lui Dumnezeu cântă: Aliluia!

Icos 10:

Toiag de biruință mare și atotputernic ai ridicat asupra amăgirii elinilor; pentru aceasta și purtător de biruință te numești, Mucenice Gheorghe, de care noi, minunându-ne spre laudă zicem ție unele ca acestea:
Bucură-te, pierzătorul demonilor;
Bucură-te, surpătorul elinilor;
Bucură-te, cel ce ai sfărâmat pe idolii cei neînsuflețiți;
Bucură-te, cel ce ai vădit meșteșugirile lor;
Bucură-te, că stăpâniri și începătorii ai înfruntat;
Bucură-te, căci cu vărsarea sângelui tău pe Leviatan l-ai înecat;
Bucură-te, cel ce focul amăgirii l-ai stins;
Bucură-te, cel ce lățirea politeismului ai stins;
Bucură-te, înfricoșătorule arzător al capiștilor;
Bucură-te, prea puternicule sfărâmător al idolilor;
Bucură-te, prin care satana suspină;
Bucură-te, prin care păgânismul oftează;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!

Condac 11:

Cetele tuturor sfinților întâmpinau, o, mucenice, sfânt sufletul tău, când se suia la ceruri, și cu îngerii cântare de biruință lui Dumnezeu strigau, întru bucurie cântând împreună: Aliluia!

Icos 11:

Lumina cea neapusă a Preasfintei Treimi o vezi nemijlocit, o, Gheorghe Mucenice, și te bucuri acum de bucuria cea adevărată, nesfârșită și negrăită, pentru chinurile ce le-ai suferit; pentru aceasta zicem ție:
Bucură-te, că te desfătezi în viața cea fără de moarte;
Bucură-te, că te împărtășești de Lumina cea negrăită;
Bucură-te, vorbitorule de nematerialnicii îngeri;
Bucură-te, cu toți sfinții împreună-petrecătorule;
Bucură-te, că împreună cu Hristos, Cel ce a pătimit mai înainte, ai pătimit;
Bucură-te, că împreună cu Cel ce S-a preaslăvit acum te-ai mărit;
Bucură-te, cel ce împărăția cerurilor ai dobândit;
Bucură-te, cel ce de veșnica mărire te-ai împărtășit;
Bucură-te, cel ce porți cununa cea neveștejită;
Bucură-te, cel ce ai luat după har îndumnezeirea;
Bucură-te, neîncetat-văzătorule al lui Dumnezeu;
Bucură-te, dumnezeiescule împreună-moștenitor al lui Hristos;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!

Condac 12:

Daruri ai luat, mucenicule, de la Dumnezeu, a vindeca patimile sufletelor și ale trupurilor; pentru aceasta, dă-le pe acestea și nouă slujitorilor Bisericii lui Hristos, celor ce de amândouă acestea suntem lipsiți, dar care cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 12:

Cu cântări de psalmi serbând amintirea și luptele tale, mucenice, te lăudăm pe tine și te binecuvântăm din suflet, ca pe un fierbinte apărător al lumii, și cu cântările, ca și cu buzele, toți sărutându-te, zicem către tine:
Bucură-te, comoara cea nefurată a săracilor;
Bucură-te, al văduvelor mare apărătorule;
Bucură-te, în felurite împrejurări al credincioșilor binefăcătorule;
Bucură-te, doctor fără de plată al bolnavilor;
Bucură-te, că tuturor toate, pentru Hristos, te faci;
Bucură-te, că pe toată lumea din nevoi o scapi;
Bucură-te, grabnic al celor în nevoi ajutătorule;
Bucură-te, al întristărilor dulce mângâietorule;
Bucură-te, izvorule nesecat al minunilor;
Bucură-te, curgere neîncetată a darurilor;
Bucură-te, minunea Bisericii celei din Lida;
Bucură-te, rugătorule și mijlocitorule al tuturor;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!

Condac 13:

O, Mucenice Gheorghe, nume dulce și scump tuturor credincioșilor, această scurtă laudă, ce o aducem ție, cu blândețe primește-o, și de tot felul de întâmplări ferește pe cei ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia! Acest Condac se zice de trei ori….

Icos 1:Înger întru nevoință cu adevărat te-ai arătat, purtătorule de biruință al lui Hristos Gheorghe; că materialnic și cu trup fiind, vitejește pentru credință ca un nematerialnic și fără de trup te-ai nevoit; pentru aceasta zicem ție unele ca acestea:
Bucură-te, că te-ai arătat fire mai presus de fire;
Bucură-te, că te-ai arătat materie mai presus de materie;
Bucură-te, tânărule, veselule și preafrumosule;
Bucură-te, începătorule de nevoință al lui Hristos preaalesule;
Bucură-te, înger întrupat, care covârșești pe cei muritori;
Bucură-te, lumescule om, mai presus de lume cu mintea;
Bucură-te, că întru nevoință în chipul soarelui te-ai arătat;
Bucură-te, că, după fel, ca un înger te-ai înfățișat;
Bucură-te, adevărata lucrare a darului;
Bucură-te, curată nelucrare a firii;
Bucură-te, prin care credința s-a înălțat;
Bucură-te, prin care rătăcirea s-a stricat;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe!

Condac 1:

Multnevoitorului al lui Hristos Marelui Mucenic Gheorghe, acum toți din suflet să-i cântăm, lăudându-l pe el în sfințitele locașuri, ca pe un preastrălucit mare soare al mucenicilor; și ca unui apărător al credincioșilor și ajutător, cu credință să-i cântăm: Bucură-te, purtătorule de biruință, mare mucenice Gheorghe!

Acatistul Sf Ioan Iacob Hozevitul

Troparul, glasul al 8-lea

Întru tine, Părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, căci lăsând lumea și patria ta, ai luat Crucea lui Hristos și în valea Iordanului te-ai așezat spre nevoință. Pentru aceasta și cu îngerii acum se bucură, Cuvioase Părinte Ioane, duhul tău. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condac 1:

Cuviosului Ioan, Părintelui nostru cel mult cinstit, cântare de laudă să-i aducem, că, prin multă nevoință, de cămara cerească s-a învrednicit, iar prin pilda vieții sale pe toți ne învață să urmăm, cu dragoste și credință, Mântuitorului Hristos. Pentru aceasta îi cântăm: Bucură-te, Părinte Ioane, mult nevoitorule!

Icos 1:

Făcătorul îngerilor și al oamenilor, purtătorul de grijă al tuturor, din pruncie te-a rânduit în grija bunicii tale spre ocrotire și povățuire. Aceasta, cu dor de pustnicie trăind toată viața, a fost dăruită de Dumnezeu ca să împlinească dragostea părinților tăi trupești, iar tu, sfinte, ai fost chemat să împlinești dorința vieții ei; pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, viață de ofrandă;
Bucură-te, singurătate împlinită;
Bucură-te, nevoință luminată;
Bucură-te, căutarea iubirii părintești;
Bucură-te, aflarea Tatălui ceresc;
Bucură-te, dobândirea mântuirii Fiului;
Bucură-te, gustarea mângâierii Duhului
Bucură-te, ocrotitul Maicii Domnului;
Bucură-te, prietenul de taină al sfinților;
Bucură-te, văzătorul veșniciei;
Bucură-te, candelă a Bisericii;
Bucură-te, sol de veghe al neamului tău;
Bucură-te, Părinte Ioane, mult nevoitorule!

Condac 2:

Din tinerețe ai viețuit duhovnicește și ai împlinit lipsa dragostei părintești cu iubirea dumnezeiască, descoperindu-te în chip minunat, pentru care slăvim pe Dumnezeu și cântăm: Aliluia!

Icos 2:

Luminat de credință, întărit de nădejde, îmbogățit de iubire sfântă, ai dorit tinerețea veșnică din tinerețile tale; astfel ți-ai îndreptat sufletul către Dumnezeu, pentru care îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, cel hrănit cu Scripturile;
Bucură-te, cel curățit cu lacrimile pocăinței;
Bucură-te, cel povățuit de Sfinții Părinți;
Bucură-te, cel luminat cu rugăciunea;
Bucură-te, cel trecut prin focul ispitelor;
Bucură-te, următorule al Sfinților Trei Tineri;
Bucură-te, aflarea tinereții veșnice;
Bucură-te, dobândirea vârstei înțelepte;
Bucură-te, lucrarea faptelor bune;
Bucură-te, căutarea raiului ceresc;
Bucură-te, ascultarea dumnezeieștilor cuvinte;
Bucură-te, Părinte Ioane, mult nevoitorule!

Condac 3:

Singurătatea, din copilărie, ți-a luminat-o Hristos cu grija de mântuirea sufletului, odorul de mare preț, iar lipsa fraților trupești ți-a împlinit-o cu mângâieri duhovnicești; de aceea, mulțumind lui Dumnezeu, cântai: Aliluia!

Icos 3:

Făgăduințele monahicești le-ai împlinit cu sfințenie după îndemnul Dumnezeiescului Duh care zice: „Faceți făgăduințe și le împliniți Domnului”; astfel, făcându-te ascultător, ai viețuit în feciorie și în sărăcie de bună voie, pentru care te cinstim cu unele ca acestea:
Bucură-te, ascultătorul tuturor;
Bucură-te, mângâierea celor săraci;
Bucură-te, hrănitorul străinilor;
Bucură-te, slujitorul părinților;
Bucură-te, sfătuitorul fraților;
Bucură-te, ajutătorul bolnavilor;
Bucură-te, iubitorul fecioriei;
Bucură-te, paza conștiinței;
Bucură-te, rugăciune fierbinte;
Bucură-te, priveghere îndelungată;
Bucură-te, ajunare cu folos;
Bucură-te, povățuire nevinovată;
Bucură-te, Părinte Ioane, mult nevoitorule!

Condac 4:

Mintea și sufletul ți le-ai curățit cu rugăciunea și pocăința, făcând din peștera ta poartă către cer, căci împreună cu tine și îngerii cântau: Aliluia!

Icos 4:

Dorind mai multă liniște sufletească, te-ai îndreptat către Dumnezeu prin rugăciune și ai împreunat petrecerea în peșteră cu postul, biruind iadul gândurilor deșarte, pentru care îți cântăm așa:
Bucură-te, dor de liniștire;
Bucură-te, dor de curăție sufletească;
Bucură-te, dor de pustnicie;
Bucură-te, dor de smerenie;
Bucură-te, dor de locuri sfinte;
Bucură-te, dor de patria cerească;
Bucură-te, dor de sfințenie;
Bucură-te, dor de lumină necreată;
Bucură-te, cel ce ai unit peștera cu cerul;
Bucură-te, prietenul îngerilor;
Bucură-te, vorbitorule cu Dumnezeu;
Bucură-te, rugătorule pentru noi oamenii;
Bucură-te, Părinte Ioane, mult nevoitorule!

Condac 5:

Dorind să moștenești Împărăția lui Dumnezeu, ai părăsit patria ta pământească și te-ai sălășluit în Țară Sfântă, ca să te închini la locurile de nevoință ale proorocilor, ale apostolilor și ale altor următori ai lui Hristos, ca și în cer să cânți împreună cu ei: Aliluia!

Icos 5:

Locurile petrecerii Domnului Hristos pe pământ ți-au fost ca niște îndemnuri care te-au povățuit către viața veșnică din dorința iubitoare de Dumnezeu, pentru care îți cântăm așa:
Bucură-te, căutătorul Țării Sfinte;
Bucură-te, aflarea Locurilor Sfinte;
Bucură-te, locuitorul Hozevei;
Bucură-te, văzătorul Betleemului;
Bucură-te, iubitorul Iordanului;
Bucură-te, îndrăgirea Galileii;
Bucură-te, închinătorule la Ghetsimani;
Bucură-te, pelerinul Golgotei;
Bucură-te, lăudătorul Învierii;
Bucură-te, iubitorul Taborului;
Bucură-te, căutarea Eleonului;
Bucură-te, prietenul Cerului;
Bucură-te, Părinte Ioane, mult nevoitorule!

Condac 6:

Viețuind în Valea Iordanului ți-ai petrecut viața ca pe o treaptă a urcușului ceresc, mereu în osteneli duhovnicești, având în suflet dor de liniște și cer și, rugându-te pentru pământeni, cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 6:

Cu sufletul pururea mulțumitor te-ai socotit fericit pentru sălășluirea vremelnică în Țara Sfântă; de aceea, cu bucurie, ai cântat mereu laude lui Dumnezeu, iar noi strigăm ție așa:
Bucură-te, că ai înțeles taina Iordanului;
Bucură-te, că ai cinstit Botezul;
Bucură-te, că te-ai rugat Botezătorului;
Bucură-te, că ai slăvit pe Mântuitorul;
Bucură-te, că ai chemat pe Mângâietorul;
Bucură-te, că ai preamărit Treimea;
Bucură-te, că ai iubit Biserica;
Bucură-te, că te-ai însoțit cu pocăința;
Bucură-te, că ai îndrăgit nevoința;
Bucură-te, că ai aflat milostivirea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai biruit suferința;
Bucură-te, că ai găsit pacea cerească;
Bucură-te, Părinte Ioane, mult nevoitorule!

Condac 7:

Primind harul preoției, Cuvioase, din dumnezeiasca purtare de grijă ai fost rânduit egumen și povățuitor al monahilor români de la Iordan, pentru care lăudăm pe Dumnezeu și cântăm: Aliluia!

Icos 7:

Ca povățuitor al fraților viețuitori din schitul românesc de la Iordan, nu ai uitat de făgăduințele monahicești, silindu-ți mereu firea către Împărăția lui Dumnezeu – dorirea cea adevărată și, fiind călăuză duhovnicească tuturor fraților, îți cântăm:
Bucură-te, povățuitorul cel ales de Dumnezeu;
Bucură-te, părintele celor încredințați spre povățuire;
Bucură-te, ajutătorul celor slabi;
Bucură-te, lumină celor neștiutori;
Bucură-te, ridicarea celor căzuți;
Bucură-te, pildă în povățuire;
Bucură-te, îndemn cu îndelungă răbdare;
Bucură-te, mustrare părintească;
Bucură-te, certare cu folos;
Bucură-te, iertarea celor îndreptați;
Bucură-te, primirea celor întorși cu pocăință;
Bucură-te, pilduirea tuturor;
Bucură-te, Părinte Ioane, mult nevoitorule!

Condac 8:

În pustia Hozevei te-ai așezat, ca într-o țarină bine roditoare de fapte duhovnicești, unde, însoțit de îngeri, ți-ai sfințit sufletul după rânduielile viețuitorilor de mai înainte ca, împreună cu ei, în cer, să cânți: Aliluia!

Icos 8:

Având dorința de îndreptare sfântă și sporire duhovnicească, pustia și chilia în care ai locuit te-au învățat cum să-ți petreci viața aceasta departe de grijile cele lumești, pentru care îți cântăm:
Bucură-te, podoabă a Bisericii;
Bucură-te, chip îngeresc;
Bucură-te, dumnezeiască dorință;
Bucură-te, duhovnicească înaripare;
Bucură-te, cugetare la moarte;
Bucură-te, gândire la veșnicie;
Bucură-te, ostășie adevărată;
Bucură-te, stăpânire de sine;
Bucură-te, locuitorule în pustie;
Bucură-te, pildă a monahilor;
Bucură-te, râvnitorul Liturghiei;
Bucură-te, rug aprins al rugăciunii;
Bucură-te, Părinte Ioane, mult nevoitorule!

Condac 9:

Oamenii sunt nepricepuți, iar cuvintele sunt slabe în a arăta cu adevărat râvna și ostenelile tale, Cuvioase, prin care ai dobândit viețuirea cerească pe pământ; pentru aceasta noi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 9:

Fiind binecuvântat de Dumnezeu cu darul poeziei, ai alcătuit versuri cântând viața veșnică, pe care ai dorit-o, și minunatele Locuri sfinte; de aceea și noi îți cântăm:
Bucură-te, alăută în versuri;
Bucură-te, lăudătorul Locurilor sfinte;
Bucură-te, cântărețul raiului;
Bucură-te, îndrăgirea poeziei;
Bucură-te, lauda monahilor;
Bucură-te, cântarea virtuților;
Bucură-te, stihuitor al rugăciunii;
Bucură-te, psaltire și harfă;
Bucură-te, gând încununat cu cânt;
Bucură-te, poezie înțeleaptă;
Bucură-te, cugetare la cele cerești;
Bucură-te, râvnirea celor duhovnicești;
Bucură-te, Părinte Ioane, mult nevoitorule!

Condac 10:

Toată viața ai petrecut-o în osteneală neîncetată și ai încununat-o cu sfârșit creștinesc, intrând în lumina Împărăției cerești. Aceasta dorind-o și noi, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 10:

La adormirea ta, Cuvioase, în chip minunat s-au adunat în peșteră călugări, pelerini credincioși și un stol de păsărele, pentru a te petrece până la ușa veșniciei, întristându-se vremelnic pentru scurta despărțire. Iar noi, cu evlavie, strigăm către tine așa:
Bucură-te, viețuire neîncetată în rugăciune;
Bucură-te, încununare cu sfârșitul creștinesc;
Bucură-te, mutare la viața veșnică;
Bucură-te, cel slujit de monahi la înmormântare;
Bucură-te, cel jelit de păsările cerului;
Bucură-te, osteneală preschimbată în odihnă;
Bucură-te, că moartea nu te-a despărțit de noi;
Bucură-te, cel ce tainic te arăți prietenilor credincioși;
Bucură-te, dezgropare cu minuni înconjurată;
Bucură-te, făclierul scos de Domnul din mormânt;
Bucură-te, bucurie a obștii credincioșilor;
Bucură-te, mângâiere pentru cei din neamul tău;
Bucură-te, Părinte Ioane, mult nevoitorule!

Condac 11:

Oștile cele cerești, de îngeri și de sfinți, te-au primit într-ale lor pentru ca în cor să-I cânți Domnului în veci. Acelora ne alăturăm și noi și cântăm: Aliluia!

Icos 11:

Mintea fiindu-ți strajă pentru trupul cel de lut în tot timpul vieții tale, te-ai făcut părtaș cu sfinții în cereasca locuință, pentru care și noi te lăudăm, cântând așa:
Bucură-te, rugă sfântă către Părintele Ceresc;
Bucură-te, râvnă mare izvorâtă din credință;
Bucură-te, cunună prea binecuvântată;
Bucură-te, lepădarea grijilor lumești;
Bucură-te, dobândirea darului mântuitor;
Bucură-te, împlinirea dorințelor sfinte;
Bucură-te, cel ce ai urcat pe Muntele Fericirilor;
Bucură-te, râvnitorule ca și Ilie;
Bucură-te, ostenitorule înțelept;
Bucură-te, locuitorule cu sfinții;
Bucură-te, cel ce ai înmulțit talanții;
Bucură-te, Cuvioase, mare rugător pentru noi;
Bucură-te, Părinte Ioane, mult nevoitorule!

Condac 12:

Părinte Ioane, Dumnezeu te-a ales din neamul românesc ca pe o duhovnicească ofrandă care a fost arătată lumii, ca un semn de întărire, în vreme de necazuri. De aceea toți binecredincioșii creștini neîncetat cântăm Lui: Aliluia!

Icos 12:

Pentru viețuirea ta aleasă și sfântă te-a proslăvit Dumnezeu și te-a încununat cu cinste, iar noi, impreună cu toți credincioșii ortodocși, îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, fiule al Moldovei;
Bucură-te, frate și părinte duhovnicesc;
Bucură-te, locuitorul Țării Sfinte;
Bucură-te, nevoitorul pustiei;
Bucură-te, pregustarea bucuriei cerului;
Bucură-te, sfințenie arătată în lume;
Bucură-te, rugăciune în suflet și în trup;
Bucură-te, că ai unit Crucea cu Învierea;
Bucură-te, întărirea răbdării noastre;
Bucură-te, credință lucrătoare prin iubire;
Bucură-te, slujitorule al lui Hristos;
Bucură-te, ajutătorule al celor din necazuri;
Bucură-te, Părinte Ioane, mult nevoitorule!

Condac 13:

O, Cuvioase Părinte Ioane, mult nevoitorule, fii mijlocitorul nostru; auzi-ne pe noi cei ce ne rugăm ție și ne ajută, ca împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori)

Se citește apoi Icosul 1: Făcătorul îngerilor și al oamenilor… și Condacul 1: Cuviosului Ioan, părintelui nostru cel mult cinstit…

Icos 1:

Făcătorul îngerilor și al oamenilor, purtătorul de grijă al tuturor, din pruncie te-a rânduit în grija bunicii tale spre ocrotire și povățuire. Aceasta, cu dor de pustnicie trăind toată viața, a fost dăruită de Dumnezeu ca să împlinească dragostea părinților tăi trupești, iar tu, sfinte, ai fost chemat să împlinești dorința vieții ei; pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, viață de ofrandă;
Bucură-te, singurătate împlinită;
Bucură-te, nevoință luminată;
Bucură-te, căutarea iubirii părintești;
Bucură-te, aflarea Tatălui ceresc;
Bucură-te, dobândirea mântuirii Fiului;
Bucură-te, gustarea mângâierii Duhului
Bucură-te, ocrotitul Maicii Domnului;
Bucură-te, prietenul de taină al sfinților;
Bucură-te, văzătorul veșniciei;
Bucură-te, candelă a Bisericii;
Bucură-te, sol de veghe al neamului tău;
Bucură-te, Părinte Ioane, mult nevoitorule!

Condac 1:

Cuviosului Ioan, Părintelui nostru cel mult cinstit, cântare de laudă să-i aducem, că, prin multă nevoință, de cămara cerească s-a învrednicit, iar prin pilda vieții sale pe toți ne învață să urmăm, cu dragoste și credință, Mântuitorului Hristos. Pentru aceasta îi cântăm: Bucură-te, Părinte Ioane, mult nevoitorule!

Rugăciune către Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț

O, Cuvioase Părinte Ioane, viață cerească ai petrecut pe pământ, căci de la Sfântul Botez ai primit numele marelui prooroc Ilie, iar, la primirea chipului îngeresc, Sfântului Ioan Botezătorul, spre ocrotire ai fost încredințat. De aceea, ai urmat în viață pilda lor. Pentru viața ta sfântă din pustie, trecând din lumea cea deșartă, Domnul ți-a odihnit sufletul în strălucirea raiului, iar trupului tău osârduitor i-a dăruit nestricăciunea, arătând întru tine slava numelui Său.

Acestea avându-le în minte, noi, nevrednicii și păcătoșii, venim cu umilință și evlavie, rugându-te să nu ne treci cu vederea când alergăm la ajutorul tău.

Sfinte Părinte Ioane, cel ce din pruncie ai fost orfan de părinți, ajută cu rugăciunile tale pe cei orfani, ca să găsească iubirea Părintelui ceresc; cel ce ai fost frate și viețuitor în mănăstire, ajută-ne să viețuim, oriunde, ca frați întru Hristos; cel ce ai făcut din dorul de pustie dor de cerul sfânt, ajută-ne cu rugăciunile tale să căutăm sfințirea sufletelor noastre pustiite de păcate; cel ce ai fost mult nevoitor, ajută pe cei ce se nevoiesc în dreapta credință să împlinească în viața lor poruncile lui Hristos; cel ce ai fost fierbinte rugător către Dumnezeu, întărește rugăciunile și sporește râvna și evlavia noastră; cel ce ai dorit a viețui în Țara Sfântă, ajută-ne ca, prin fapte bune, să sfințim locul în care trăim, chemând pururea pe Duhul Sfânt să sălășluiască întru noi; cel ce ai coborât prin rugăciunile tale cerul în peșteră, roagă-L pe Hristos să încălzească și să lumineze cu iubirea Sa peștera inimilor noastre; cel ce încă din lumea aceasta ai simțit bucuria și pacea vieții veșnice, roagă-L pe Tatăl Ceresc să ne dăruiască bucuria și pacea Împărăției Sale.

Sfinte Părinte Ioane, păzește pe bătrâni în dreapta credință, pe tineri în viața curată și pe copii în iubire de Dumnezeu și de părinți. Ocrotește cu rugăciunile tale pe săraci și pe bolnavi, pe văduve și pe orfani, pe călători și pe cei robiți.

Ferește țara noastră de primejdii și necazuri și roagă-te pentru întreg poporul binecredincios, ca împreună cu tine să preamărească, prin credință și fapte, pe Dumnezeu: Tatăl și Fiul și Sfântul Duh. Amin.

Acatistul Sfintei Elisabeta

CONDACUL 1

Cu legătura iubirii lui Hristos legându-te, Cuvioasă Elisabeta, ai legat toată patima sufletească și, curată ca o porumbiță, ai zburat către Mirele ceresc, înaintea Căruia mijlocești pururea pentru noi, cei ce-ți cântăm: Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc!

ICOSUL 1

Nașterea ta cea minunată a fost vestită maicii tale prin dumnezeiască descoperire, iar noi, bucurându-ne de purtarea de grijă a Ziditorului cea pentru tine, buchet de smerite cuvinte îți aducem, ca să ne dăruiești nouă mireasma rugăciunilor tale:
Bucură-te, ceea ce ai fost sfințită de la zămislire;
Bucură-te, luceafăr călător spre ziua cea nesfârșită;
Bucură-te, cea aleasă să slujești mântuirii multor oameni;
Bucură-te, cea a cărei naștere a fost binecuvântată;
Bucură-te, ofrandă a cântărilor îngerești;
Bucură-te, cea hrănită mai mult cu rugăciunea;
Bucură-te, cea născută ca să biruiești lumea;
Bucură-te, copilărie ocrotită de dumnezeiescul har;
Bucură-te, slujitoare a lui Hristos prin nevoințe;
Bucură-te, ceea ce ai nesocotit plăcerile lumii deșarte;
Bucură-te, icoană vie a lepădării de lume;
Bucură-te, carte întru care s-au scris biruințele Vieții;
Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc!

CONDACUL 2

Pe cărarea copilăriei ai alergat ocrotită de Îngeri și ți-ai înălțat cugetul cel smerit către Cel mai presus de minte, Care te-a și chemat să slujești Lui în cetele Sfinților, cântând: Aliluia!

ICOSUL 2

Din fragedă tinerețe ai ales să mergi pe calea slujirii lui Hristos, lepădând orice cugetare lumeasca și înfruntând norul ispitelor vrajmașului, pe care alungă-l de la cei ce te măresc pe tine cu laude ca acestea:
Bucură-te, ceea ce ai ales calea cea sfințitoare a desăvârșirii;
Bucură-te, inimă plină de focul dragostei cerești;
Bucură-te, ceea ce ai socotit gunoaie toate deșertăciunile lumii;
Bucură-te, ceea ce ai alergat către cămara Mirelui Hristos;
Bucură-te, biruitoare a vrajmașului neamului omenesc;
Bucură-te, ceea ce ai purtat cu vrednicie Crucea nevoinței;
Bucură-te, mireasă sfințită a Împăratului Slavei;
Bucură-te porumbiță încununată cu zborul rugăciunii;
Bucură-te, floare rară a curăției, iubitoare de înțelepciune;
Bucură-te, îngerească viețuire în corturile pământești;
Bucură-te, ceea ce partea cea bună a Mariei ai ales;
Bucură-te, ceea ce nu te-ai înspăimântat de greutatea nevoinței;
Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc!

CONDACUL 3

În cinstită mănăstire te-ai adăpostit de furtuna cugetării lumești și tuturor nevoințelor duhovnicești te-ai dăruit, strigând neîncetat Ziditorului a toate: Aliluia!

ICOSUL 3

În ceata monahiilor celor ce bine se nevoiau ai intrat cu smerenie și ai slujit tuturor, ca cel mai mic, după pilda Mântuitorului, primind de la noi laude ca acestea:
Bucură-te, pildă de smerenie grăitoare;
Bucură-te, stâncă nesfărâmată a răbdării;
Bucură-te, ceea ce ai iubit sărăcia pentru Hristos;
Bucură-te, ceea ce te-ai hrănit cu postul neîncetat;
Bucură-te, ceea ce ai lepădat haina patimilor;
Bucură-te, cea îmbrăcată cu puterea lui Hristos;
Bucură-te, ceea ce ai biruit toate vicleșugurile celui rău;
Bucură-te, comoară a darurilor duhovnicești;
Bucură-te, liman sfințit al rugăciunii curate;
Bucură-te, întăritoare în nevoințe a celor ce te cinstesc;
Bucura-te, pavăză nebiruită a celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, cunună sfințită a veseliei cerești;
Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc!

CONDACUL 4

Trupul ți-ai ostenit cu postul si cu privegherile neîncetate, iar sufletul ți l-ai luminat cu virtuțile, strigând cu puterile îngerești neîncetat Făcătorului a toate: Aliluia!

ICOSUL 4

Pentru ascultarea desăvâșită și slujirea cu osârdie în via Cuvântului, te-ai învrednicit a lua și darul vindecării bolilor trupești și sufletești; cu doctoria rugăciunilor tale, tămăduiește și neputințele noastre, ale celor ce cântăm ție așa:
Bucură-te, doctor al nostru fara de plată;
Bucură-te, chemare la izvorul tămaduirii;
Bucură-te, bucurie a celor încercați de boală;
Bucură-te, alinare a celor ce așteaptă mila Domnului;
Bucură-te, unire cu Hristos în lumina rugăciunii;
Bucură-te, îngrozire a taberelor diavolești;
Bucură-te, apărătoare grabnică a celor necăjiți;
Bucură-te, ceea ce ai zdrobit capul celui viclean, cu a ta smerită cugetare;
Bucură-te, cea împodobită cu podoabele virtuților;
Bucură-te, bucurie negrăită a celor vindecați;
Bucură-te cea prin care aflăm calea mântuirii;
Bucură-te candelă nestinsă a rugăciunii;
Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc!

CONDACUL 5

Cu lacrimile tale necontenite, ai sfințit pământul sufletului tău și l-ai arătat roditor de daruri cerești, cântând împreună cu slijitorii Luminii neîncetat: Aliluia!

ICOSUL 5

Pe mulți ai povățuit spre pocăință și spre toată fapta bună, umbrindu-i cu a ta rugăciune smerită, pe care o dăruiește și celor ce caută umbrirea Duhului spre a te lăuda cu raze de cuvinte ca acestea:
Bucură-te, povățuitoare grabnică pe calea mântuirii;
Bucură-te, izvor binecuvântat de rugăciune;
Bucură-te, râvnă spre unirea cu Mirele ceresc;
Bucură-te, mireasă vrednică Celui dorit;
Bucură-te, ceea ce ai zdrobit mândria potrivnicului;
Bucură-te, ceea ce ai biruit rătăcirea;
Bucură-te, ceea ce ai scos pe mulți din mrejele înșelăciunii;
Bucură-te, ceea ce ai chemat pe toți la pocăință;
Bucură-te, propovăduitoare a Cuvântului prin fapte;
Bucură-te, ceea ce ai iubit frumusețile cele duhovnicești;
Bucură-te, adânc de rugăciune văzut de mintea îngerească;
Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc!

CONDACUL 6

Cu aripile smeritei cugetări te-ai înălțat către tainele înțelepciunii cerești și cu Înțelepciunea mai presus de gând unindu-te, ai cântat fără încetare: Aliluia!

ICOSUL 6

De mireasma înțelepciunii lui Hristos dorind, ai alergat pe urmele Mirelui ceresc și ai intrat în cămara cea de nuntă cu candela rugăciunii aprinsă, bucurându-te de harul Celui ce te-a chemat la sfințenie, spre a fi lăudată de noi așa:
Bucură-te, cetate de taină a Împaratului puterilor;
Bucură-te, făclie duhovnicească;
Bucură-te, comoară a darurilor Duhului;
Bucură-te, fântână adâncă a rugăciunii curate;
Bucură-te, ceea ce nu te-ai biruit de plăcerile deșarte;
Bucură-te, ceea ce prin smerenie ai înfrânt pe vrăjmaș;
Bucură-te, candelă a rugăciunii pentru toți cei necăjiți;
Bucură-te, scut înțelegător al celor ce se nevoiesc în viața călugărească;
Bucură-te, binecuvântare a celor ce păzesc cu smerenie fecioria;
Bucură-te, ceea ce ai călcat peste toate cursele celui viclean;
Bucură-te, ceea ce ai urcat cu nădejde muntele desăvârșirii;
Bucură-te cunună a monahiilor binecredincioase;
Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc!

CONDACUL 7

Cu o haină de păr aspru, trupul tău cel istovit de nevoințe duhovnicești l-ai acoperit, dar sufletul tău l-ai împodobit cu veșmântul virtuților, spre bucuria cetelor îngerești care cântau neîncetat: Aliluia!

ICOSUL 7

Frigul cel cumplit al nopții l-ai răbdat, încălzindu-te la focul rugăciunii din candela inimii, iar arșița zilei ai suferit-o, adâncindu-te în marea pocăinței; pentru aceasta, noi, cei lipsiți de darul rugaciunii și călători în arșița patimilor, aducem ție cu umilință flori de cântări ca acestea:
Bucură-te, ceea ce pentru Hristos ai răbdat asprimea vremii;
Bucură-te, moștenitoare a Raiului desfătărilor;
Bucură-te, rază a pocăinței lucrătoare;
Bucură-te mărgăritar preadorit al iubitorilor de rugăciune;
Bucură-te, ceea ce ai luat jugul cel bun al lui Hristos;
Bucură-te, icoană a viețuirii îngerești;
Bucură-te, poartă a milostivirii lui Dumnezeu;
Bucură-te vas plin de mirul înțelepciunii;
Bucură-te, ceea ce ai biruit înșelăciunea celui rău;
Bucură-te, comoară a darurilor celor cerești;
Bucură-te, oglindă a viețuirii celei curate;
Bucură-te, stâlp neclintit al fecioriei;
Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc!

CONDACUL 8

Cetele îngerești s-au minunat cum ai alergat pe scara rugăciunii cu smerită cugetare și ai ajuns la vârful doririlor, la Cel ce te-a întărit în lupta împotriva stăpâniilor întunericului, ca să cânți Lui cu bucurie: Aliluia!

ICOSUL 8

Domnul a binevoit să te arate pe tine stâlp de rugaciune pentru toata lumea, rânduindu-te egumenă a maicilor celor ce bine se nevoiau pentru dragostea lui Hristos, aducând ție rugăciuni ca acestea:
Bucură-te, bună călăuzitoare a turmei tale la limanul Vieții;
Bucură-te, ceea ce te-ai făcut tuturor pildă de înfrânare;
Bucură-te, ceea ce ai strălucit mai mult decât toți cu a ta curăție;
Bucură-te, soare ce luminezi marginile lumii cu razele minunilor;
Bucură-te, cea a cărei dragoste către Hristos nu ți-a fost răpită de nimic;
Bucură-te, ceea ce ai făcut cinste cinului monahal prin a ta viețuire;
Bucură-te, ceea ce pe toți ai adăpat din izvorul înțelepciunii tale;
Bucură-te, ceea ce te-ai depărtat de toată tulburarea lumească;
Bucură-te, ceea ce ai înaintat pe scara rugăciunii;
Bucură-te, ceea ce ai iubit mai mult frumusețile cerești;
Bucură-te, ceea ce ai rușinat pe începătorul răutății;
Bucură-te, ceea ce bine ai slujit Arhiereului Celui mare;
Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc!

CONDACUL 9

Nu ai dat somn ochilor tăi, ostenindu-te cu rugăciunea neîncetată pentru obștea încredințată ție, pe care cu smerenie ai călăuzit-o în Împărăția Stăpânului, Celui neîncetat slăvit de toate puterile cerești în cântări de: Aliluia!

ICOSUL 9

Vin și untdelemn nicicând nu ai gustat, îndulcindu-te de curgerea izvorului rugăciunii neîncetată din grădina inimii pe care bine ai înfrumusețat-o cu florile virtuților, spre odihna Celui ce oarecând la fântână a vorbit cu femeia samarineancă; milostivește-te și spre noi, cei ce alergăm la a ta rugăciune, învrednicindu-ne de auzul glasului preadorit al Celui ce voiește să fii preamărită de toți așa:
Bucură-te, ceea ce te-ai lipsit de toată îndulcirea pământească pentru Hristos;
Bucură-te, ceea ce te-ai hrănit mai mult cu roadele rugăciunii;
Bucură-te, carte a virtuților scrisă cu a Duhului condei;
Bucură-te, ceea ce ai alergat spre Lumina Cea nesfârșită;
Bucură-te ceea ce ai moștenit cununa vieții veșnice;
Bucură-te, ceea ce ai biruit pe vrăjmaș cu arma postirii;
Bucură-te, ceea ce ai rușinat pe cei ce îți întindeau curse;
Bucură-te, ceea ce prin smerenie te-ai înălțat la cele cerești;
Bucură-te, odihna inimilor celor istovite de întristare;
Bucură-te, ceea ce ai revăsat bucurie în sufletele cele împovărate;
Bucură-te, temei al împăcării multora cu Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce ai adus lui Hristos multe oi rătăcite;
Bucură-te, maica noastră duhovnicească;
Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc;

CONDACUL 10

Patruzeci de zile ai stăruit în post asemenea marelui Moise, biruind desăvârșit pe urzitorul răutății, de a cărui tiranie păzește pe cei ce slăvesc pe Domnul în cântări neîncetate de: Aliluia!

ICOSUL 10

Trei ani nu ți-ai ridicat ochii spre cer, urmând smereniei vameșului, dar Soarele dreptății strălucea cu putere pe cerul inimii tale, cel împodobit cu toate razele darurilor Duhului, de a căror strălucire învrednicește și pe cei ce te cinstesc pe tine așa:
Bucură-te, ceea ce ai iubit umilința vameșului;
Bucură-te, ceea ce ai luat asupră-ți aspre nevoințe;
Bucură-te, ceea ce prin răbdare ai biruit pe cel rău;
Bucură-te, scut al mântuirii celor nedreptățiți;
Bucură-te, cea ai cărei ochi priveau numai pe Domnul Iisus;
Bucură-te, ceea ce te-ai depărtat cu totul de cele pământești;
Bucură-te, ceea ce în mijlocul obștii ai strălucit ca un soare;
Bucură-te, ceea ce ai însetat dupa Izvorul înțelepciunii;
Bucură-te, ceea ce te-ai veselit de ploaia gândurilor smerite;
Bucură-te, carte întru care au încăput tainele rugăciunii;
Bucură-te, ceea ce pe mulți ai întors pe calea Adevărului;
Bucură-te, ceea ce ne ajuți a urca pe muntele virtuților;
Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc!

CONDACUL 11

Mirele Hristos a pus pe creștetul tău cununa vieții îngerești, că ai viețuit asemenea celor fără de trup și multe minuni ai săvârșit spre slava Celui ce neîncetat este închinat de puterile cerești, care jertfesc neîncetat tămâia cântării: Aliluia!

ICOSUL 11

Asemenea Mântuitorului, ai vindecat o femeie cu scurgere de sânge, primind-o la izvorul rugăciunilor tale, din care adapă-ne și pe noi, cei ce însetăm de mântuire și cădem cu credință înaintea sfintei tale icoane, mărindu-te cu evlavie așa:
Bucură-te, grabnică tămăduire a femeii necăjite;
Bucură-te, ceea ce ai luat putere a izgoni bolile;
Bucură-te, ceea ce te milostivești de cei încercați în necazuri;
Bucură-te, sprijin al celor aflați aproape de prăpastia deznădăjduirii;
Bucură-te, bucuria celor izbăviți din legăturile bolilor;
Bucură-te, nădejdea celor cuprinși de valurile durerilor;
Bucură-te, ceea ce împarți tuturor tămăduiri de la Hristos;
Bucură-te, ceea ce oprești tulburarea mării necazurilor;
Bucură-te, tămâie a rugăciunilor smerite;
Bucură-te, următoare a minunilor Domnului;
Bucură-te, ceea ce ne povățuiești pe toți către Lumina vieții;
Bucură-te, ceea ce ne înveți a stăpâni pornirile necuviincioase ale trupului;
Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc!

CONDACUL 12

La racla moaștelor tale și mai mult s-au revărsat râurile minunilor, că mulți au aflat vindecare de neputințe, întoarcere pe cărarea pocăinței și împăcare cu Ziditorul a toate, Căruia au cântat cu mulțumire: Aliluia!

ICOSUL 12

Obștea ta care te cinstește cu evlavie, ocrotește-o totdeauna sub aripile rugăciunilor tale de toată mânia vrajmașilor nevăzuți, ca toți, întru bucurie duhovnicească să lucreze pământul inimii, aducându-ți ție, fericită Maică Elisabeta, roade de cântări ca acestea:
Bucură-te, cetate nebiruită a rugătorilor tăi;
Bucură-te, îmbelșugare preadorită a obștii tale;
Bucură-te, vistierie necheltuită de minuni;
Bucură-te, pildă de înțelepciune cerească;
Bucură-te, cunună a fecioarelor iubitoare de Hristos;
Bucură-te, porumbiță vestitoare a harului dumnezeiesc;
Bucură-te, ceea ce ai oprit potopul ispitelor;
Bucură-te, candelă nestinsă de rugăciune în mănăstirea ta;
Bucură-te, ceea ce întărești pe cei biruiți de ispite;
Bucură-te ceea ce ne mijlocești nouă iertare de la Hristos;
Bucură-te ceea ce asculți rugăciunile celor necăjiți;
Bucură-te ceea ce te înduri de cei aflați pe patul suferinței;
Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc!

CONDACUL 13

O, Sfântă Cuvioasă Maică Elisabeta, slava monahiilor celor râvnitoare de desavârșire, roagă-te neîncetat Mirelui Hristos, să întărească și pașii noștri pe calea Vieții, ca toți într-un glas al inimii să-I cântăm cu mulțumire: Aliluia! (de trei ori)

Apoi se zice iarăși:

ICOSUL 1

Nașterea ta cea minunată a fost vestită maicii tale prin dumnezeiască descoperire, iar noi, bucurându-ne de purtarea de grijă a Ziditorului cea pentru tine, buchet de smerite cuvinte îți aducem, ca să ne dăruiești nouă mireasma rugăciunilor tale:
Bucură-te, ceea ce ai fost sfințită de la zămislire;
Bucură-te, luceafăr călător spre ziua cea nesfârșită;
Bucură-te, cea aleasă să slujești mântuirii multor oameni;
Bucură-te, cea a cărei naștere a fost binecuvântată;
Bucură-te, ofrandă a cântărilor îngerești;
Bucură-te, cea hrănită mai mult cu rugăciunea;
Bucură-te, cea născută ca să biruiești lumea;
Bucură-te, copilărie ocrotită de dumnezeiescul har;
Bucură-te, slujitoare a lui Hristos prin nevoințe;
Bucură-te, ceea ce ai nesocotit plăcerile lumii deșarte;
Bucură-te, icoană vie a lepădării de lume;
Bucură-te, carte întru care s-au scris biruințele Vieții;
Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc!CONDACUL 1Cu legătura iubirii lui Hristos legându-te, Cuvioasă Elisabeta, ai legat toată patima sufletească și, curată ca o porumbiță, ai zburat către Mirele ceresc, înaintea Căruia mijlocești pururea pentru noi, cei ce-ți cântăm: Bucură-te, Cuvioasă Elisabeta, izvor de minuni pentru cei ce te cinstesc!

Acatistul Sfântei Mucenite Ecaterina

Condac 1:

Vrednicei de laudă, muceniței Ecaterina, care cu darul de la Dumnezeu și cu învățătura ei cea preaînaltă a uimit știința învățaților de atunci și a întrecut limba oratorilor păgâni prin buna ei cuvântare, să-i aducem cântare de biruință, ca prin ale ei rugăciuni să ne izbăvim de ispitele vrăjmașilor și să-i cântăm: Bucură-te, Ecaterina, mare muceniță a lui Hristos!

Icos 1:

Împărătesei și Maicii lui Dumnezeu, Preacuratei Fecioare Maria, tu te-ai arătat vrednică de dragoste, înțeleaptă Ecaterina, căci cu Duhul Sfânt umbrindu-te, ai lepădat de la tine toată dorirea pământească și te-ai logodit cu Mirele tău cel ceresc spre a căpăta viață nemuritoare; pentru aceasta, îți cântăm:
Bucură-te, porumbiță cuvântătoare;
Bucură-te, dulce privighetoare;
Bucură-te, frumusețe netrecătoare;
Bucură-te, mielușea încântătoare;
Bucură-te, minte înaltă;
Bucură-te, tânără preaînvățată;
Bucură-te, fecioară blândă și înțeleaptă;
Bucură-te, inimă tare și neîntinată;
Bucură-te, lauda învățaților;
Bucură-te, dulceața maicilor;
Bucură-te, mângâierea săracilor;
Bucură-te, apărătoarea bătrânilor;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniță a lui Hristos!

Condac 2:

Bogățiile pământului și mărirea părintească lepădând, viață curată ai trăit, Sfântă Muceniță Ecaterina; și îndeletnicindu-te mai ales în dreapta credință, calea cea nerătăcită a lui Hristos ai luat și te-ai închinat Lui, cântând: Aliluia!

Icos 2:

Ajungând la vârsta de 18 ani, frumusețea ta a atras pe mulți tineri din neamurile păgâne, voind a se căsători cu tine; tu însă, respingând cererea lor cu foarte înțelepte cuvinte, ei înșiși se mustrau pentru nepriceperea lor și îți grăiau unele ca acestea:
Bucură-te, cea mai frumoasă dintre tinere;
Bucură-te, că ești și cea mai bogată;
Bucură-te, sămânță din neam împărătesc;
Bucură-te, porfiră care împodobești cunoștințele;
Bucură-te, cunună care răsplătești vrednicia;
Bucură-te, ceea ce întărești obiceiurile bune;
Bucură-te, cuvântătoare mai presus decât ritorii;
Bucură-te, judecătoare mai alesă decât toți judecătorii pământești;
Bucură-te, ceea ce ești nebiruită în sfaturi și povățuiri;
Bucură-te, lumină care faci să se plece privirile neînțelepte;
Bucură-te, comoara tuturor cunoștințelor;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniță a lui Hristos!

Condac 3:

Rătăcirile mustrând și nevoind a crede că acele chipuri turnate și cioplite de mâini omenești ale idolilor ar putea fi făcătorii cerului, ai pământului și a toată făptura, fost-ai luminată cu darul Duhului Sfânt să cunoști Dumnezeirea cea adevărată și pururea veșnică și cu smerenie ai cântat Ei: Aliluia!

Icos 3:

Învățații adunați din îndemnul împăratului, ca să te scoată din credința în care erai, văzându-te lepădând idolii, au cerut a te înfățișa lor. Tu însă, intrând în vorbă cu cel mai învățat, după îndelungă vorbire, l-ai făcut să nu mai știe altceva să răspundă decât numai a grăi:
Bucură-te, închinătoarea dreptei credințe;
Bucură-te, deslușirea adevăratei religii;
Bucură-te, luminarea celor cufundați în eresuri;
Bucură-te, povățuitoarea celor rătăciți;
Bucură-te, arma buneivoințe;
Bucură-te, căderea înșelăciunii idolilor;
Bucură-te, dovada neputinței lor;
Bucură-te, că ești vrednică de toată cinstirea;
Bucură-te, că, prin înțelepciunea ta, ai gonit rătăcirea;
Bucură-te, căci cu dar ai fost dăruită de Cel Preaînalt;
Bucură-te, cunoștința sfințeniei cerești;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniță a lui Hristos!

Condac 4:

Gurile ereticilor ce, mai înainte, huleau Biserica lui Hristos s-au deschis atunci, pentru întâia oară, spre a binecuvânta glasul tău fecioresc, urând capiștile idolești și zicând că unul este Dumnezeu și Lui se cuvine cântare: Aliluia!

Icos 4:

Hrănind în tine, din pruncie, darul credinței lui Hristos, Sfântă Mare Muceniță Ecaterina, nu te-ai putut împăca cu obiceiurile păgânești ale părinților tăi, ci, petrecând în sfințenie, fără a fi încă luminată cu Sfântul Botez, poruncile lui Dumnezeu urmai și te închinai în taină lui Hristos; pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, muceniță preamărită;
Bucură-te, mireasă preacinstită;
Bucură-te, pătimitoare nebiruită;
Bucură-te, podoaba Bisericii;
Bucură-te, cuvântătoare de Dumnezeu;
Bucură-te, slujitoarea Ortodoxiei;
Bucură-te, cununa învățăturii;
Bucură-te, lauda Alexandriei;
Bucură-te, apărătoarea acelei cetăți;
Bucură-te, comoara minunilor;
Bucură-te, mustrătoarea împăratului Maxențiu;
Bucură-te, luminătoarea împărătesei lui;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniță a lui Hristos!

Condac 5:

Inima lui Constantin, tatăl tău, foarte s-a întristat văzându-te pe tine, fiica lui, una la părinți și așa de frumoasă precum erai, lepădând mulțimea zeilor la care se închina și propovă-duind un Dumnezeu necunoscut. Iar împăratul Maximian a voit să cerceteze credința ta prin cei mai învățați dascăli de atunci. Cât de mare i-a fost însă nedumerirea când i-a văzut și pe aceia înduplecați de cuvintele tale și cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 5:

Judecătorii nedrepți, aflând de credința ta în Hristos, te-au hotărât pedepsei; și răbdând chinurile cele mai amare, până la moarte, cu mărire te-ai preamărit, lăudând numele Domnului nostru Iisus Hristos și al Preacuratei Fecioare, Maicii Sale, Care s-au arătat ție în vedenie; iar noi, lăudând tăria credinței tale, îți grăim:
Bucură-te, defăimătoarea judecătorilor tirani;
Bucură-te, mustrătoarea rătăcirii;
Bucură-te, că în popor te-ai făcut strălucitoare;
Bucură-te, că ale tale chinuri pe ei îi ardeau;
Bucură-te, că nădejdea mântuirii te veselea;
Bucură-te, căci cu răbdarea mai mult i-ai otrăvit;
Bucură-te, că, pentru dragostea ta către Dumnezeu, n-ai simțit suferințele;
Bucură-te, că vorbele tale îi făceau să amuțească;
Bucură-te, că nepriceperea lor nu putea să te oprească;
Bucură-te, că, îndrăznind, ai ieșit biruitoare;
Bucură-te, că suferind te-ai făcut vindecătoare;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniță a lui Hristos!

Condac 6:

Cântare de mulțumire îți aducem ție noi, smeriții, căci cu mare dar ne-ai învrednicit, jertfindu-te pentru dragostea dreptei credințe. Primește, dar, muceniță, această rugăciune și dă vindecare neputințelor noastre, pentru ca dimpreună cu tine să binecuvântăm pe Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!

Icos 6:

Cei mai mult de o sută de învățați care ascultau cuvintele prin care tâlcuiai Evanghelia lui Hristos, luminându-se de Duhul Sfânt, s-au creștinat, iar împăratul, îngrozindu-se de această minune, a poruncit să fie arși, ca să nu mai răspândească credința creștină prin locurile de unde erau, și așa s-a preamărit mulțimea aceea de învățați care îți cântă ție așa:
Bucură-te, Ecaterina, de necazuri izbăvitoare;
Bucură-te, învățată, de lumină dătătoare;
Bucură-te, lăudată și de daruri aducătoare;
Bucură-te, frumusețe tuturor covârșitoare;
Bucură-te, bunătate de nimic îngrijorată;
Bucură-te, ostaș de viteji biruitoare;
Bucură-te, mult vestită și de chinuri răbdătoare;
Bucură-te, lăudată de cântări răsunătoare;
Bucură-te, muceniță de minuni izvorâtoare;
Bucură-te, lăcrămioară preafrumos mirositoare;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniță a lui Hristos!

Condac 7:

Soborul îngeresc, văzând ceata mucenicilor în văpaie arzând, cu cântări a primit-o; și pe tine, Sfântă Muceniță Ecaterina, ca pe o următoare a lor, cu dar te-a învrednicit a suferi chinurile cele mai îngrozitoare; pentru care pomenirea ta în veci a rămas folositoare celor ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7:

Toată făptura s-a minunat de răbdarea cea multă pe care ai arătat-o, rămânând neclintită în hotărârile credinței și mărturisind că unul este Dumnezeu: Tatăl și Fiul și Sfântul Duh, Treimea una și nedespărțită, și te închini Ei; iar noi ne bucurăm, lăudându-te:
Bucură-te, propovăduitoare către Tatăl ceresc;
Bucură-te, închinătoare a Fiului și Cuvântului lui Dumnezeu;
Bucură-te, cinstitoare a Duhului Sfânt;
Bucură-te, mărturisitoare a Treimii celei de o ființă;
Bucură-te, purtătoare în credință a Sfintei Cruci;
Bucură-te, următoare a patimilor lui Hristos;
Bucură-te, bine-tâlcuitoare a Sfintei Evanghelii;
Bucură-te, primitoare a botezului lui Dumnezeu;
Bucură-te, ascultătoare a Maicii lui Dumnezeu;
Bucură-te, închinătoare a Bisericii Ortodoxe;
Bucură-te, viețuitoare împreună cu puterile cerești;
Bucură-te, vrednică păzitoare a creștinilor;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniță a lui Hristos!

Condac 8:

Iubită ai fost de Mirele tău cel ceresc, prea-lăudată Muceniță Ecaterina, că te-ai împodobit cu toată frumusețea trupească și sufletească; încă și vas ales te-a făcut, spre întărirea credinței multora, cu care necredincioșii s-au luminat și s-au învățat a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 8:

Vindecă rănile sufletelor noastre, mare muceniță, că greu pătimim, și te roagă pentru noi Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, să ne izbăvească de ispitele și de primejdiile cu care vrăjmașul ne îngrozește; pentru aceasta, știindu-te pe tine grabnică apărătoare de vrăjmași, îți cântăm:
Bucură-te, că prin rugăciunile tale ne izbăvești de vrăjmași;
Bucură-te, izbăvitoare grabnică de primejdii;
Bucură-te, păzitoare de otrăviri;
Bucură-te, vindecătoare de venin;
Bucură-te, izbăvitoare de farmece;
Bucură-te, izgonitoare de năluciri;
Bucură-te, risipitoare de eresuri;
Bucură-te, păzitoare tare de necazuri;
Bucură-te, îndreptătoare a traiului rău în căsnicie;
Bucură-te, ceea ce împaci pe cei învrăjbiți;
Bucură-te, că ești în necazuri ajutătoare;
Bucură-te, că dai celor bolnavi vindecare;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniță a lui Hristos!

Condac 9:

Ca o ramură de finic te-ai dat Mântuitorului, împodobind Biserica cu biruințele tale cele mai presus de fire, și cu sângele tău cel feciorelnic ai spălat ocara credincioșilor; că s-au rușinat prigonitorii văzând slava minunilor tale și au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 9:

Pământul s-a umplut de bună-mireasmă, primindu-ți trupul, și cerul s-a veselit, văzând duhul tău ridicându-se la dânsul de către puterile îngerești. Pentru această slăvită lucrare a tainei lui Dumnezeu toți credincioșii te laudă, cântând pentru tine așa:
Bucură-te, ajutătoare a fecioarelor înțelepte;
Bucură-te, mângâietoare a văduvelor necăjite;
Bucură-te, izbăvitoare a copiilor sărmani;
Bucură-te, ajutătoare a celor din primejdii;
Bucură-te, folositoare a celor fără de ajutor;
Bucură-te, izbăvitoare a femeilor cu grele nașteri;
Bucură-te, vindecătoare a celor bolnavi din naștere;
Bucură-te, întăritoare a pruncilor slabi;
Bucură-te, hrănitoare a orfanilor săraci;
Bucură-te, ocrotitoare a celor cu mintea tulburată;
Bucură-te, vindecătoare a celor căzuți în boală grea;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniță a lui Hristos!

Condac 10:

Facerilor de bine ale tale nu suntem vrednici a mulțumi, Sfântă Muceniță Ecaterina, pentru că nici o sârguință n-am împlinit care să ne apropie de dragostea lui Dumnezeu și nici un bine n-am lucrat pentru aproapele nostru, care să ne aducă îndurare, ci tu, ca bună și blândă ce ești, roagă-te lui Dumnezeu să ne ierte nesocotința și păcatele noastre, primind pocăința noastră atunci când cântăm: Aliluia!

Icos 10:

Ispitele cele fără de număr ale vicleanului diavol le cunoști, sfântă, pentru că trup purtând și ispitită fiind, ai rămas biruitoare. Iar noi, cei ce suntem învăluiți în ispite, ca niște neputincioși, rugămu-te să ne întărești cu puterea ta, ca să venim la pocăință și să dobândim iertarea greșelilor noastre, lăudându-te:
Bucură-te, smerenie înaltă;
Bucură-te, podoabă prealăudată;
Bucură-te, vistierie nedeșertată;
Bucură-te, îndurare nestrămutată;
Bucură-te, blîndețe neschimbată;
Bucură-te, lumină neînserată;
Bucură-te, dragoste nevinovată;
Bucură-te, răbdare neîncetată;
Bucură-te, dărnicie neasemănată;
Bucură-te, speranță nebiruită;
Bucură-te, vindecătoare binecuvântată;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniță a lui Hristos!

Condac 11:

Mai presus de fire te-ai făcut, Sfântă Muceniță Ecaterina, întărindu-te în credința lui Hristos și slujind Făcătorului a toate, iar nu făpturii; de la Care, luând darul tămăduirii și cununa îngerească, de tine se cutremură duhurile necurate și le alungi de la tot sufletul creștinesc care aduce lui Dumnezeu cântarea de laudă: Aliluia!

Icos 11:

Toată suflarea dreptcredincioșilor se veselește astăzi de prăznuirea ta, muceniță, că, din neamul păgânesc și dintre închinătorii de idoli, cea mai învățată și înțeleaptă fecioară a venit la Biserica lui Hristos, suferind durerile roții și alte nespuse chinuri de la poporul cel păgânesc, pentru dragostea Mântuitorului lumii; pentru aceasta, îți cântăm:
Bucură-te, biruitoarea păgânilor;
Bucură-te, căderea obiceiurilor urâte;
Bucură-te, luptătoare pentru darurile sfinte;
Bucură-te, surpătoarea capiștilor idolești;
Bucură-te, închinătoarea icoanelor creștinești;
Bucură-te, stavila răutăților diavolești;
Bucură-te, lauda cununei mucenicești;
Bucură-te, că pe roată ai fost întinsă;
Bucură-te, căci cu piroane ai fost împunsă;
Bucură-te, pentru că de sabie ai murit;
Bucură-te, căci cu slavă te-ai preaslăvit;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniță a lui Hristos!

Condac 12:

Iubitorilor de mucenici, cinstind pe înțe-leapta Ecaterina, pentru că aceasta înaintea oamenilor pe Hristos a predicat, pe șarpele a călcat și mintea învățaților a rușinat, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 12:

Lupte pentru credință ai dus, întru chinuri, cu dragoste pentru Hristos, Mirele tău, Sfântă Muceniță Ecaterina, ceea ce, prin înțelepciunea ta, pe toți ai luminat ca o bună cuvântătoare; pentru aceasta-ți cântăm:
Bucură-te, păzitoare sfântă a canoanelor sobornicești;
Bucură-te, următoare a legilor bisericești;
Bucură-te, vrednică propovăduitoare a Evangheliei lui Hristos;
Bucură-te, prigonitoare neîmpăcată a păcatelor;
Bucură-te, aspră îndemnătoare a smereniei pustnicești;
Bucură-te, cea mai iscusită cuvântătoare a cântării cerești;
Bucură-te, neobosită rugătoare a slujitorilor cucernici;
Bucură-te, bună ajutătoare a credincioșilor cinstitori de Dumnezeu;
Bucură-te, mărgăritar de mare preț al împărăției cerești;
Bucură-te, piatră scumpă a Bisericii creștinești;
Bucură-te, grabnică izbăvire a celor cuprinși de supărări;
Bucură-te, vindecătoare tare a celor plini de răni și dureri;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniță a lui Hristos!

Condac 13:

Înțeleaptă și frumoasă Ecaterina, vrednică muceniță a lui Hristos, primește această puțină rugăciune a noastră și te roagă pentru noi, să ne dăruiască Bunul Dumnezeu iertare păcatelor, pace, sănătate și ajutor în toate cele bune, când cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori).

Apoi se zice iarăși Icosul întâi: Împărătesei și Maicii lui Dumnezeu… și Condacul întâi: Vrednicei de laudă muceniței Ecaterina…

Icos 1:

Împărătesei și Maicii lui Dumnezeu, Preacuratei Fecioare Maria, tu te-ai arătat vrednică de dragoste, înțeleaptă Ecaterina, căci cu Duhul Sfânt umbrindu-te, ai lepădat de la tine toată dorirea pământească și te-ai logodit cu Mirele tău cel ceresc spre a căpăta viață nemuritoare; pentru aceasta, îți cântăm:
Bucură-te, porumbiță cuvântătoare;
Bucură-te, dulce privighetoare;
Bucură-te, frumusețe netrecătoare;
Bucură-te, mielușea încântătoare;
Bucură-te, minte înaltă;
Bucură-te, tânără preaînvățată;
Bucură-te, fecioară blândă și înțeleaptă;
Bucură-te, inimă tare și neîntinată;
Bucură-te, lauda învățaților;
Bucură-te, dulceața maicilor;
Bucură-te, mângâierea săracilor;
Bucură-te, apărătoarea bătrânilor;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniță a lui Hristos!

Condac 1:

Vrednicei de laudă, muceniței Ecaterina, care cu darul de la Dumnezeu și cu învățătura ei cea preaînaltă a uimit știința învățaților de atunci și a întrecut limba oratorilor păgâni prin buna ei cuvântare, să-i aducem cântare de biruință, ca prin ale ei rugăciuni să ne izbăvim de ispitele vrăjmașilor și să-i cântăm: Bucură-te, Ecaterina, mare muceniță a lui Hristos!

Acatistul Sfantului Nicolae

Condac 1:

Cel ce verși mir de mult preț la toată lumea, și mie, celui nevrednic și mai mult decât toți păcătos, dăruiește-mi ca să-ți aduc ție cântare, Părinte Nicolae. Tu, ca acela ce ai îndrăznire către Dumnezeu, slobozește-mă din toate necazurile ca să cânt ție: „Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!

Icos 1:

Arătatu-te-ai în vis împăratului celui cinstitor de Dumnezeu și pentru moartea voievozilor acelora l-ai îngrozit pe el și degrab ascultând de porunca ta, Nicolae, a poruncit ca să-I elibereze pe dânșii. Pentru aceea, ei au fost cuprinși de bucurie și de frică, iar cu dânșii grăiesc ție, Sfinte Nicolae:
Bucură-te, capul cel sfințit;
Bucură-te, cel ce ai sfărâmat capul cel diavolesc
prin rugăciunile tale;
Bucură-te, slujitorule al Împăratului tuturor;
Bucură-te, ajutătorul celor credincioși;
Bucură-te, întărirea Ortodoxiei;
Bucură-te, pierzătorul celor fără de lege;
Bucură-te, cel ce ești insuflat cu suflarea Duhului Sfânt;
Bucură-te, cel ce ai pierdut viforul mulțimii zeilor;
Bucură-te, cel ce ești dimpreună vorbitor cu îngerii;
Bucură-te, izgonitorul demonilor;
Bucură-te, glasul dumnezeieștilor cuvinte;
Bucură-te, cel ce ai astupat gurile ereticilor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!

Condac 2:

Pe pământ, al doilea Înaintemergător te-ai arătat, Nicolae, spre mustrarea fărădelegilor, că acela a mustrat pe Irod, săvârșitorul fărădelegii, iar tu ai rușinat pe Arie cel orbit cu eresul, și toată lumea ai voit să o cureți de învățăturile lui cele nedrepte, și turma ta a o lumina, ca un părinte și învățător. Pentru aceea, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 2:

Vrând dimineața Avlavie, după porunca împăratului, să scoată pe cei legați din temniță spre tăiere, tu, cu minunile tale, mai înainte ai apucat prin vis și, îngrozindu-l pe el, ai zis: „Nimic să nu faci bărbaților acestora, că nevinovați sunt spre tăiere”. Pentru aceea și noi grăim ție, Nicolae mărite:
Bucură-te, mare făcătorule de minuni;
Bucură-te, grabnic ajutătorule;
Bucură-te, cald folositorule;
Bucură-te, cercetătorul celor necăjiți;
Bucură-te, limanul cel lin al celor înviforați;
Bucură-te, mângâierea celor ce plâng;
Bucură-te, hrănitorul celor flămânzi;
Bucură-te, povățuitorul celor orbi;
Bucură-te, bogăția săracilor;
Bucură-te, toiagul cel tare al bătrâneților;
Bucură-te, cununa Bisericii;
Bucură-te, părintele săracilor și bun dăruitorule;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!

Condac 3:

Am auzit, Nicolae, de minunile tale și m-am înspăimântat, că, de bucurie și de frică fiind cuprins, ce am a răspunde nu mă pricep. Ci tu, prin rugăciunile tale cele treze, luminează-mi mintea ca să cânt lui Dumnezeu dimpreună cu tine: Aliluia!

Icos 3:

Arhanghelii cu îngerii se minunează, părinte, de credința ta cea tare către Dumnezeu, apostolii și proorocii se laudă cu tine, oamenii cei dreptcredincioși spre tine au nădejde. Pentru aceasta și eu, deși sunt nevrednic, grăiesc ție, Sfinte Nicolae:
Bucură-te, cel ce împreună-locuitor ești cu îngerii;
Bucură-te, cel ce aduci întristare diavolilor;
Bucură-te, cel ce ești slujitor asemenea lui Grigorie Teologul în preoție;
Bucură-te, cu Ioan Gură de Aur dimpreună vorbitorule;
Bucură-te, prietenul marelui Vasile;
Bucură-te, că dimpreună cu dânșii tai eresurile;
Bucură-te, cel ce porți o credință cu dânșii;
Bucură-te, că faci minuni spre împăcare;
Bucură-te, că tu cureți lumea de mulțimea zeilor;
Bucură-te, cel ce ai vorbit mai dinainte despre
cinstirea Născătoarei de Dumnezeu în Biserică;
Bucură-te, că rușinând pe Arie înșelătorul la sobor, l-ai învins;
Bucură-te, că pe fecioarele acelea le-ai oprit de la împreunarea cea desfrânată;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!

Condac 4:

O, mare făcătorule de minuni Nicolae, deși pe fecioarele acelea voia tatăl lor să le dea, pentru sărăcie, la desfrânare, tu, părinte, mai înainte apucând, aur din destul tatălui lor ai dat. Pentru aceea, nepricepând ei de unde se făcea aceasta, minunându-se, au cântat lui Dumnezeu cântarea: Aliluia!

Icos 4:

Ca să arăți a ta mare milostivire către cei săraci, preafericite, bătrânului noaptea, întru ascuns, trei legături de galbeni ai dat, izbăvindu-l pe el și pe fetele lui de la căderea în păcat. Pentru aceea auzi de la toți:
Bucură-te, vistieria milei lui Dumnezeu;
Bucură-te, primirea mai înainte a cunoștinței Lui;
Bucură-te, dătătorule al bunătăților lui Dumnezeu;
Bucură-te, hrana și bucuria celor ce aleargă către tine;
Bucură-te, pâine pentru hrană neîmpuținată celor lipsiți;
Bucură-te, bogăție de Dumnezeu dăruită celor ce viețuiesc în lipsă pe pământ;
Bucură-te, ridicarea grabnică a săracilor;
Bucură-te, limpede cugetare a celor necăjiți;
Bucură-te, că ești blând ascultător celor neputincioși;
Bucură-te, dulceața a toată lumea;
Bucură-te, mirele celor trei fete;
Bucură-te, izbăvitorul necazurilor mele, prin rugăciunile tale;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!

Condac 5:

Către biserica ta mergând oarecând Vasile, sârguindu-se să-ți aducă dar, a fost răpit de agareni și l-au dat pe el ostașii lui Amira, stăpânului lor, spre slujbă. Iar părinții lui, deși erau întristați, n-au încetat însă a îndrepta către tine rugăciuni și, trecând ziua praznicului tău, spre seară, l-ai pus pe el înaintea lor și văzând ei această minune, cu tine cântare de bucurie lui Dumnezeu cântau: Aliluia!

Icos 5:

Mergând fiul lui Agricola să dea un pahar lui Amira a stat înaintea lui cu frică. Iar tu, părinte, rugat fiind de părinții lui, l-ai izbăvit pe el din mâinile lui Amira în acel ceas. Pentru aceea, cu dânșii grăim ție, Nicolae, ca unui bun păstor:
Bucură-te, ierarhul Domnului;
Bucură-te, luminată propovăduire a creștinătății;
Bucură-te, cel ce porți nume de biruință;
Bucură-te, stârpirea patimilor celor neroditoare;
Bucură-te, aducerea de roadă a pomilor celor duhovnicești;
Bucură-te, îndreptătorul drept-credincioșilor;
Bucură-te, prădarea păgânătății;
Bucură-te, doctorul cel fără de plată;
Bucură-te, că în dar luând, în dar împarți tămăduiri;
Bucură-te, al celor neputincioși bun păstor;
Bucură-te, cel ce izgonești dintre noi pe slujitorii cei diavolești;
Bucură-te, desfătarea a toată lumea;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!

Condac 6:

Minunată s-a arătat nașterea ta, Nicolae, credincios fiind tu pe pământ, din vremea nașterii tale, că ai supt numai din sânul drept și de la sânul maicii tale te-ai cunoscut făcător de minuni. Pentru aceea și acum cu tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 6:

De împresurările diavolești izbăvește pe oameni, părinte, cu rugăciunile tale, cel ce cu râurile sudorilor tale ai stins mulțimea zeilor celor păgâni. Pentru aceea și acum dăruiește vindecări neputințelor noastre, ierarhe, ca să te lăudăm pe tine zicând:
Bucură-te, Nicolae;
Bucură-te, făcătorule de minuni;
Bucură-te, ierarhe;
Bucură-te, preacuvioase;
Bucură-te, preafericite;
Bucură-te, cel ce ești cu nume mare;
Bucură-te, preamărite;
Bucură-te, hrănitorul postitorilor;
Bucură-te, învățătorul înfrânării;
Bucură-te, îndreptarea celor rătăciți;
Bucură-te, că altceva nu știm să grăim fără numai: „bucură-te”;
Bucură-te, că prin tine ne îndestulăm de lumină;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!

Condac 7:

Având vicleană cunoștință, Arie a început a învăța eresurile cele fără de Dumnezeu și a intrat în turma ta ca un lup, vrând ca o fiară să o apuce. Dar tu, prealăudate, degrab alergând către Stăpânul, cu rugăciunile tale ai izgonit toată nebunia lui și ca pe o fiară cumplită l-ai surpat. Pentru aceea, cu tine, Nicolae, cântăm lui Dumnezeu, Celui ce ți-a dat ție această putere: Aliluia!

Icos 7:

Mai înainte împotrivindu-te eresului lui Arie, cel de trei ori blestemat, ai rușinat a lui fără de Dumnezeu învățătură și, ca pe un al doilea Iuda surpându-l, l-ai lăsat. Pentru aceea și noi grăim ție neîncetat:
Bucură-te, întâistătătorule pe scaunul Mirelor;
Bucură-te, mare ierarh al Lichiei;
Bucură-te, cale nerătăcită a celor ce înoată pe mare;
Bucură-te, timpan care dai sunet de dumnezeiască glăsuire;
Bucură-te, chimval bine răsunător;
Bucură-te, trâmbița Sfintei Treimi;
Bucură-te, că ai stricat trâmbița eresurilor lui Arie;
Bucură-te, zicea ție Constantin;
Bucură-te, a grăit ție Avlavie;
Bucură-te, a adus ție tatăl cu fetele;
Bucură-te, au grăit Agricola cu Vasile;
Bucură-te, că prin tine, de mânia potopului izbăvindu-ne, pace cu Dumnezeu aflăm;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!

Condac 8:

Minune dumnezeiască te-ai arătat, fericite, celor ce alergau la biserica ta, de Dumnezeu purtătorule, de multe feluri de necazuri și năvăliri izbăvindu-i, părinte, pe cei ce, după Dumnezeu, spre tine cu credință și-au pus nădejdea, cântând: Aliluia!

Icos 8:

Ca acela ce ai îndrăznire către Hristos, Nicolae, fiindcă turma Lui o păzești de lupii cei văzuți și nevăzuți și de către cei ce scapă sub acoperământul tău nu te întorci, și nouă, celor ce suntem învăluiți de gânduri și de lucruri viclene, întinde-ne mână de ajutor, părinte, ca să te lăudăm pe tine, zicând:
Bucură-te, Nicolae prealăudate;
Bucură-te, întărirea Mirelor;
Bucură-te, podoaba Lichiei;
Bucură-te, cârmuitorul cel bun;
Bucură-te, că dimpreună cu îngerii salți;
Bucură-te, căci cu Arhanghelii te veselești;
Bucură-te, că fără materie cu Heruvimii slujești Făcătorului;
Bucură-te, că pe Arie, diavolul cel întrupat, l-ai surpat;
Bucură-te, cel ce dăruiești bun miros;
Bucură-te, cel ce respingi mirosul cel rău;
Bucură-te, albeală, care speli patimile;
Bucură-te, roșeală, care acoperi păcatele;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!

Condac 9:

Nu pricepem de unde vom începe a-ți aduce laudă, părinte. Care cântare îți vom cânta? Sau cu ce cununi te vom încununa? Că, de ne vom aduce aminte de voievozi, ne minunăm; de Vasile, ne mirăm; despre fecioarele acelea, nu ne pricepem ce să grăim; de toți doar ne minunăm și dimpreună cu tine lui Dumnezeu, Cel ce ți-a dat ție cele preamărite, laudă Îi trimitem, cântând cântarea: Aliluia!

Icos 9:

Văzând Stăpânul a toate neamul omenesc pierzându-se cu eresul nebuniei lui Arie, pe tine te-a dat mustrător nebuniei lui. Dar tu, părinte, de la masa învățăturii dumnezeiești, ca pe un urât, l-ai lepădat, iar pe noi, cu aluatul Ortodoxiei ne miluiește, ca să cântăm ție:
Bucură-te, Nicolae, Israelul cel nou;
Bucură-te, sabie ascuțită, care tai nedumnezeirea;
Bucură-te, întărirea credincioșilor;
Bucură-te, omorârea celor fără de lege;
Bucură-te, cel ce ai luat Duhul Sfânt ca un porumbel;
Bucură-te, cel ce îneci duhurile cele viclene în marea cea de foc;
Bucură-te, porumbelul Domnului;
Bucură-te, cursă prinzătoare asupra celui viclean;
Bucură-te, cel ce dăruiești celor legați slobozire;
Bucură-te, că ai legat eresurile cele fără de Dumnezeu;
Bucură-te, că deschizi gurile ortodocșilor;
Bucură-te, că legi limbile celor vicleni;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!

Condac 10:

Auzit-am pe Vasile acela grăind și înaintea tuturor spunând minunile tale, pe care le-ai făcut cu dânsul, părinte, și minunându-ne, am preamărit puterea cea dată ție de Dumnezeu, că tu, ca un bun păstor, degrab alergi către cei ce te roagă pe tine și pentru toți te rogi lui Dumnezeu și Stăpânului, cântând: Aliluia!

Icos 10:

Izbăvește-ne, părinte, cu rugăciunile tale, ca pe Vasile acela. Auzi-ne, preacuvioase, cu auzul tău, precum ai auzit pe voievozii cei legați. Dă-ne mână de ajutor, Nicolae, precum ai dat celor ce fuseseră învăluiți în mare, ca să grăim ție acestea:
Bucură-te, al doilea Moise;
Bucură-te, tablă duhovnicească;
Bucură-te, haina preoției;
Bucură-te, mai înainte arătătorul dreptății;
Bucură-te, întunecătorul nedreptății;
Bucură-te, de Dumnezeu încununate ierarhe;
Bucură-te, cel ce îngrădești gurile celor hulitori de Dumnezeu;
Bucură-te, lumina cea aprinsă cu dumnezeiască văpaie;
Bucură-te, că ai stins văpaia cea diavolească;
Bucură-te, aur de Dumnezeu lămurit;
Bucură-te, că ai afundat pe Satana, ca plumbul, în adânc;
Bucură-te, mărgăritar mult-luminos;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!

Condac 11:

Tu ești păstorul cel bun, Nicolae, că pe turma ta o povățuiești către pășunea cea duhovnicească și din izvorul Raiului o adăpi pe ea. Pentru aceea, împreună cu tine, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 11:

Pom al Raiului fiind, fericite, că ai stâlpări de rugăciuni neîncetate către Dumnezeu, dă-ne nouă sub umbra acelora totdeauna a ne umbri, ca să grăim ție:
Bucură-te, viețuitorule în lăcașul Celui Preaînalt;
Bucură-te, cel ce ai înecat pe fiii diavolești;
Bucură-te, păzitorul rânduielii tale;
Bucură-te, mitropolite;
Bucură-te, că ai rușinat basmul eresurilor lui Arie;
Bucură-te, maica mulțimii popoarelor pământului;
Bucură-te, rana mulțimii diavolilor;
Bucură-te, părinte și învățătorule;
Bucură-te, că pe dascălul eresurilor l-ai rușinat;
Bucură-te, cel cei ai cinstit căruntețile, înfrumusețându-le cu înțelepciune duhovnicească;
Bucură-te, cel ce ai rușinat căruntețile lui Arie cele urâte;
Bucură-te, că prin tine ne-am învățat a ne închina Ziditorului în Treime;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!

Condac 12:

Înțelepciunea ta cea întru tot cinstită, pe Arie cel rătăcit l-a rușinat și mintea ta a stricat mulțimea zeilor. Mântuiește și sufletele noastre cele rătăcite și ne învață a cânta cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 12:

Cu inima ne-am înspăimântat, cu sufletul ne-am tulburat, cu limba nu pricepem ce să grăim, fără numai acestea:
Bucură-te, cel ce ești mai mare între preoți;
Bucură-te, cel ce ești întâistătător pe scaunul Mirelor;
Bucură-te, împreună-șezătorule pe scaun cu Apostolii;
Bucură-te, cel ce ești lumină înaltă;
Bucură-te, cel ce ai surpat înălțările gândurilor celor diavolești ale lui Arie cel bârfitor;
Bucură-te, rădăcina dumnezeiescului pom;
Bucură-te, că ai tăiat rădăcina eresurilor Satanei;
Bucură-te, pomul cel sădit de îngeri;
Bucură-te, cel ce ai încuiat pe îngerul Satanei întru adânc;
Bucură-te, liman lin al celor învăluiți;
Bucură-te, bun cârmuitor al corabiei celei duhovnicești;
Bucură-te, că prin tine ne învrednicim de viața cea fără de sfârșit;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!

Condac 13:

O, preaminunate părinte Nicolae, plângem și alergăm către al tău sprijin, aducând ție, acum, această puțină rugăciune, ca să ne izbăvești de chinul cel de veci prin rugăciunile tale, ierarhe prealăudate, și ne învrednicește veșnicei Împărății, ca dimpreună cu tine să cântăm cântarea lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac de zice de trei ori.)

Apoi iarăși se zice Icosul întâi: Arătatu-te-ai în vis împăratului… și Condacul întâi: Cel ce verși mir de mult preț…

Icos 1:

Arătatu-te-ai în vis împăratului celui cinstitor de Dumnezeu și pentru moartea voievozilor acelora l-ai îngrozit pe el și degrab ascultând de porunca ta, Nicolae, a poruncit ca să-I elibereze pe dânșii. Pentru aceea, ei au fost cuprinși de bucurie și de frică, iar cu dânșii grăiesc ție, Sfinte Nicolae:
Bucură-te, capul cel sfințit;
Bucură-te, cel ce ai sfărâmat capul cel diavolesc
prin rugăciunile tale;
Bucură-te, slujitorule al Împăratului tuturor;
Bucură-te, ajutătorul celor credincioși;
Bucură-te, întărirea Ortodoxiei;
Bucură-te, pierzătorul celor fără de lege;
Bucură-te, cel ce ești insuflat cu suflarea Duhului Sfânt;
Bucură-te, cel ce ai pierdut viforul mulțimii zeilor;
Bucură-te, cel ce ești dimpreună vorbitor cu îngerii;
Bucură-te, izgonitorul demonilor;
Bucură-te, glasul dumnezeieștilor cuvinte;
Bucură-te, cel ce ai astupat gurile ereticilor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!

Condac 1:

Cel ce verși mir de mult preț la toată lumea, și mie, celui nevrednic și mai mult decât toți păcătos, dăruiește-mi ca să-ți aduc ție cântare, Părinte Nicolae. Tu, ca acela ce ai îndrăznire către Dumnezeu, slobozește-mă din toate necazurile ca să cânt ție: „Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!

Rugăciune către Sfântul Ierarh Nicolae

O, preabunule părinte Nicolae, păstorul și învățătorul celor ce aleargă cu credință către a ta folosire și cu fierbinte rugăciune te cheamă pe tine, sârguiește degrab a le ajuta. Izbăvește turma lui Hristos de lupii ce o răpesc pe ea și toate părțile creștinești le ocrotește și le păzește prin sfintele tale rugăciuni de gâlcevile lumești, de cutremur, de venirea altor neamuri, de robie și de războiul cel dintre noi, de foamete, de potop, de sabie, de boală și de moarte grabnică. Și precum ai miluit pe cei trei bărbați care ședeau în temniță și i-ai izbăvit pe ei de mânia împăratului și de tăierea sabiei, așa ne miluiește și pe noi cei ce cu mintea, cu cuvântul și cu lucrul suntem întru întunericul păcatelor și ne izbăvește de mânia lui Dumnezeu și de chinul cel veșnic ca, prin mijlocirea ta, cu ajutorul, cu mila și cu harul lui Hristos, Dumnezeu să ne dea viață liniștită și fără de păcat, ca să viețuim în veacul acesta, și de partea stării de-a stânga să ne izbăvească și în partea de-a dreapta, împreună cu toți sfinții, să ne învrednicim. Amin

Acatistul Sfântului Cuvios Teodosie

Troparul Sfântului Cuvios Teodosie, glasul al 8-lea:

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Teodosie, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1

Pe iubitorul cel dumnezeiesc al liniștii și pe începătorul întru Hristos al chinoviilor să-l cinstim ca pe o temelie a bunei-credințe; pe vlăstarul cel preasfințit al capadocienilor și pe marele luminător al pustiei Betleemului să-l lăudăm, strigând: Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Icosul 1

Înger în pustie te-ai arătat, Teodosie, cu razele ostenelilor tale, luminând mulțimea celor neînsoțiți, începătorule al chinoviilor și pildă a vieții preabune, pentru care cu îndrăznire îți strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, lauda pustniciei;
Bucură-te, zidul ortodoxiei;
Bucură-te, pomul pustiei cel preafrumos;
Bucură-te, mărgăritarul nevoinței cel luminos;
Bucură-te, finicul cel cu înaltă cunună al înfrânării adevărate;
Bucură-te, fluierul cel cu dulce grai al viețuirii curate;
Bucură-te, îndrumătorul întru Hristos al chinoviilor;
Bucură-te, neînșelat arătător de cale al monahiilor;
Bucură-te, luminătorul nevoinței cel preamărit;
Bucură-te, că celor ce te cheamă le ești apărător neadormit;
Bucură-te, strălucirea Bisericii lui Hristos cea dreptmăritoare;
Bucură-te, luminătorul celor umbriți de patimi pierzătoare;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 2-lea

Vlăstar al capadocienilor, crescut ai fost cu evlavie de tatăl tău, Proeresie, și de cinstită mama ta, Evloghia, pentru care, având frica lui Dumnezeu, Cuvioase, ai mers pe urmele Lui, cântând neîncetat: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Culegând cunoștința dumnezeiască din pruncie, fericite Teodosie, ca pe o bogăție aleasă, te-ai arătat masă a tuturor virtuților, fiind stâlp al întregii înțelepciuni și al rugăciunii; pentru aceea, mărindu-te, strigăm cu bucurie acestea:
Bucură-te, vas luminat al harurilor cerești;
Bucură-te, sălașul luptelor dumnezeiești;
Bucură-te, cel ce erai plin de cugetări negrăite;
Bucură-te, locaș sfințit al rugăciunii neobosite;
Bucură-te, lauda minunată a satului Mogaris, în care te-ai născut;
Bucură-te, floarea Bisericii lui Dumnezeu, cea cu miros plăcut;
Bucură-te, călăuzire sigură a celor însingurați;
Bucură-te, ocrotitoarea grabnică a celor înviforați;
Bucură-te, împreună-părtaș al nețărmuritei desfătări;
Bucură-te, fântână neîmpuținată și izvor de mângâieri;
Bucură-te, cel ce L-ai dorit pe Hristos Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce l-ai urât pe vrăjmașul cel rău;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 3-lea

Putere din cer primind, te-ai îndepărtat de căminul părintesc și ai început să mergi pe calea cea aspră a vieții singuratice, cu totul înțelepte, dorind să fii de-a pururi cu Hristos și să-I strigi neîncetat: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Întraripat de dumnezeiască dragoste ai mers, o, Teodosie, să te închini Preasfântului Mormânt și înfricoșătoarei Golgote, pe care Domnul nostru S-a răstignit, dăruind viață celor ce cu dor strigă ție:
Bucură-te, că ai trecut cu vederea desfătarea pământească;
Bucură-te, cel ce ai căutat doar viața cerească;
Bucură-te, făclia de Dumnezeu luminată a capadocienilor;
Bucură-te, dreptarul cel preaadevărat al nevoitorilor;
Bucură-te, chipul rugăciunii netăcute, de Hristos arătat;
Bucură-te, întărire neclintită pentru tot sufletul întristat;
Bucură-te, chinoviarh ce te arăți înalt zburător;
Bucură-te, al călugărilor neîntrecut îndrumător;
Bucură-te, pahar care amesteci băuturi dumnezeiești;
Bucură-te, luminător care marginilor lumii strălucești;
Bucură-te, închinător învăpăiat al Domnului;
Bucură-te, izgonitor al ispitelor vrăjmașului;
Bucură-te, Sfinte Părinte Teodosie!

Condacul al 4-lea

De râvna liniștii fiind învăpăiat, ai cercetat stâlpul dumnezeiescului Simeon și ai ascultat învățăturile lui cele cinstite, spre luarea jugului Domnului asupra ta, pentru care te-ai bucurat, Teodosie, șoptind cu înflăcărare lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Ai venit să te supui preaînțeleptului Longhin, făclie a darurilor, Teodosie, ca fierul în foc, ca să te faci vas de bună treabă arămarului; pentru aceasta ție, ca unui locaș al dreptei socotințe, strigăm acestea:
Bucură-te, pilda vie a postirii;
Bucură-te, vas de mir al curăției;
Bucură-te, lauda nevoitorilor cea vestită;
Bucură-te, alăuta înțelepciunii cea bine strunită;
Bucură-te, culmea iubitorilor de viață sihăstrească;
Bucură-te, cel mistuit de o râvnă cu adevărat dumnezeiască;
Bucură-te, că ți-ai petrecut viața îngerește;
Bucură-te, cel ce te-ai luptat cu Veliar vitejește;
Bucură-te, că întreg te-ai adus prinos lui Hristos Iisus;
Bucură-te, călăuzitor al multora către cele de sus;
Bucură-te, izvor al darurilor de-a pururi curgător;
Bucură-te, că spre desăvârșire ne ești îndrumător;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 5-lea

Voind ca totdeauna să vorbești doar cu Domnul, te-ai strămutat în loc uscat și, în pustia Betleemului, celui oarecând neprimitor de străini, ai aflat peșteră ca loc de sălășluire, nevoitorule, fără tăcere cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Ca să întraripezi mișcările minții tale către Ziditorul, ai pus sub pază aspră toate simțirile tale, locuitorule al pustiei, Teodosie; pentru aceasta ție, ca unei păsări a harului, strigăm acestea:
Bucură-te, cunoscător al înțelepciunii dumnezeiești;
Bucură-te, arătătorul cugetării cerești;
Bucură-te, tainic al Bisericii Domnului;
Bucură-te, liră cu grai plăcut a pustiului;
Bucură-te, lungime a dragostei și vlăstar al smereniei;
Bucură-te, al viețuirii de obște bun temei;
Bucură-te, dreptar și înălțime greu de privit a înfrânării;
Bucură-te, dumnezeiască strălucire a rugăciunii și a răbdării;
Bucură-te, că brazda sufletelor o curățești;
Bucură-te, cel ce evlavia credincioșilor o sporești;
Bucură-te, că ferestrele minții bine le-ai păzit;
Bucură-te, cel ce de cursele înșelătorului ai fugit;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 6-lea

Săvârșindu-ți inima grădină a rugăciunii neîncetate, fericite Teodosie, ai umplut de buna mireasmă a harurilor lui Dumnezeu cinstita ceată a ucenicilor tăi și pe toți i-ai încredințat să strige Mântuitorului lumii: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Crin preaînmiresmat al virtuților hrănitoare de suflet făcându-te, ai adunat în turma ta mulți ucenici, pe care, bine învățându-i viețuirea de obște, neprimejduit i-ai condus la dumnezeieștile pășuni ale cunoștinței, pentru care, împreună cu dânșii, strigăm ție:
Bucură-te, crinul neagonisirii;
Bucură-te, floarea nepătimirii;
Bucură-te, iubitor de osteneală blând și înțelegător;
Bucură-te, că ești fiilor tăi tare ocrotitor;
Bucură-te, alăuta feluritelor virtuți cea cu dulce insuflare;
Bucură-te, călăuzire către viețuirea cea neîmbătrânitoare;
Bucură-te, pajiște preaînmiresmată a faptelor Duhului;
Bucură-te, cel ce prin mare nevoință ai supus patimile trupului;
Bucură-te, că ne duci de mână către viața cea de sus;
Bucură-te, far al iubirii lui Hristos Iisus;
Bucură-te, cel ce ai întemeiat cinstit locaș obștesc;
Bucură-te, că plinești trebuințele celor ce din greu se ostenesc;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 7-lea

Pomenirea morții ai avut-o însoțitoare nedespărțită în viață; pentru aceea, înțelepte, pe toate cele plăcute socotindu-le mereu praf și cenușă, doreai să te faci părtaș celor netrecătoare, să-L lauzi pe Dumnezeu și să-I cânți: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Semne de biruință ai ridicat, Teodosie cel cu întreagă înțelepciune, împotriva rătăcitului împărat Anastasie și, cu înțeleptele tale graiuri, ai risipit ca pe o pânză de păianjen sfaturile celor răuvoitori și ai veselit pe cei ce cu dreaptă credință strigă:
Bucură-te, dătătorule de lumină al credinței;
Bucură-te, învățătorul iscusit al nevoinței;
Bucură-te, apărătorul predaniilor părintești;
Bucură-te, propovăduitorul dogmelor dumnezeiești;
Bucură-te, măsură a discernământului și icoană a răbdării;
Bucură-te, adâncul înainte-vederii și pecetea ascultării;
Bucură-te, trandafirul celor neînsoțiți care veselești mulțimile;
Bucură-te, clopot care trezești din somnul trândăviei inimile;
Bucură-te, cetate nebiruită a celor credincioși;
Bucură-te, că în ceruri locuiești cu ceata celor cuvioși;
Bucură-te, pildă de rugăciune fierbinte;
Bucură-te, trâmbița ostenelilor sfinte;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 8-lea

Izvor mult curgător și fântână îmbelșugată a tot felul de minuni străine te-ai arătat, Teodosie, din care mulțimile credincioșilor se adapă totdeauna, spre întărirea trupurilor și sănătatea sufletului, strigând lui Dumnezeu cu voie bună: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cuvioase, de Dumnezeu purtătorule, pe tânărul cel căzut în fântână viu l-ai scos și l-ai dat maicii sale care se tânguia, spre slava Domnului și lauda lui Dumnezeu, și ai încredințat-o să strige ție cu evlavie:
Bucură-te, izbăvitorul copilului meu;
Bucură-te, slujitorul Dătătorului de viață Dumnezeu;
Bucură-te, cedrul cel cu umbră deasă al harului;
Bucură-te, finicul cel mult roditor al Duhului;
Bucură-te, cunună de diamant care insufli tăria credinței;
Bucură-te, floarea dreptei socotințe și pajiștea bunei-cuviințe;
Bucură-te, moștenitor al Împărăției cerurilor;
Bucură-te, al nepăsării grabnic dezrădăcinător;
Bucură-te, cel de o râvnă cu acei Cuvioși mult vestiți;
Bucură-te, cel de un cămin cu cinstiții Părinți;
Bucură-te, mângâietorul sufletului meu;
Bucură-te, calea către viața cea după Dumnezeu;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 9-lea

Părinte Cuvioase, purtătorule de semne, văzându-te că vorbeai ca unui viu lui Vasile cel ce murise, toate cetele de monahi ai vestitei tale turme s-au mirat și-L lăudau pe Domnul, strigând cu dragoste: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Cu graiurile tale cele de Dumnezeu insuflate, ai umplut jitnițele de grâu care erau oarecând goale și ai dat ploaie din belșug pământului celui însetat; pentru aceasta, lăudând minunile tale, Teodosie, cu bucurie strigăm:
Bucură-te, neîmpuținare pentru cei flămânzi;
Bucură-te, ocrotirea celor suferinzi;
Bucură-te, următorul Proorocului Ilie;
Bucură-te, rouă din cer pogorâtă pe glie;
Bucură-te, apărător neadormit al poporului vlăguit;
Bucură-te, cel ce dai credincioșilor grâu bogat dăruit;
Bucură-te, că ești hrana celor înfometați;
Bucură-te, că te-ai arătat călăuzitor celor înșelați;
Bucură-te, stea care luminezi pustia Betleemului;
Bucură-te, baie care speli întinăciunea sufletului;
Bucură-te, mângâierea săracilor;
Bucură-te, sprijinul muritorilor;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 10-lea

Vas al dumnezeieștilor daruri făcându-te, Teodosie, l-ai vindecat îndată pe cel care, înaintea trupului tău, cerea izbăvire de stăpânirea celui viclean și l-ai încredințat să-ți strige cu evlavie: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Viața îngerilor petrecând pe pământ, te-ai arătat vas curat al Mântuitorului; pentru aceasta, prin rugăciunile tale, ai oprit curgerile de sânge ale femeii, de trei ori fericite Teodosie, și ai ridicat-o să strige ție:
Bucură-te, râul vindecărilor;
Bucură-te, trăitorul dogmelor;
Bucură-te, al muritorilor doctor neluător de bani;
Bucură-te, preasilnic pierzător al celui viclean;
Bucură-te, pasăre care-i cuprinzi sub aripi pe cei neputincioși;
Bucură-te, vas al bucuriei celor credincioși;
Bucură-te, pat care odihnești pe călătorii vieții;
Bucură-te, hotarul înfrânării și alungătorul tristeții;
Bucură-te, cel ce reverși izvoare tămăduitoare;
Bucură-te, râul bunei-cuviințe înțelegătoare;
Bucură-te, mireasmă de taină a îndumnezeirii;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 11-lea

Ai înălțat către Dumnezeu palmele femeii celei ce nu năștea, pe care, prin rugăciunile tale, Părinte Teodosie, ai arătat-o mamă binenăscătoare și ai îndrumat-o cu bunăcuviință să cânte Domnului dumnezeiasca și luminata laudă: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Stâlp purtător de strălucire, care luminezi lărgimile pământului cu razele nemăsuratelor minuni, te-a arătat Dumnezeu, către Care și noi, punându-te înainte mijlocitor, fericite Teodosie, întru tot cinstite, strigăm acestea:
Bucură-te, ușa mântuirii tuturor;
Bucură-te, sălașul negrăit al virtuților;
Bucură-te, mireasma vieții de curăție;
Bucură-te, mirul trăirii în pustie;
Bucură-te, belșugul bunătății dumnezeiești;
Bucură-te, trandafirul ceresc al iubirii creștinești;
Bucură-te, sabie care tai cornul demonilor;
Bucură-te, zid care păzești cetele călugărilor;
Bucură-te, fluierul cântărilor harului;
Bucură-te, moștenitor al bunătăților strălucite;
Bucură-te, întărirea sufletelor ispitite;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 12-lea

Cu harul mijlocirilor tale, ai izbăvit oarecând din întreitele valuri cumplite pe corăbieri și ai proorocit cutremurul cel tare din Antiohia, învățând pe ucenicii tăi să strige: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântând luptele tale cele multe și cinstite, pe care în pustie le-ai purtat cu bucurie, strigăm ție: lauda credincioșilor, îndrumătorul vieții preabune a monahilor și apărătorule al credinței, pace dăruiește-ne nouă, celor ce strigăm:
Bucură-te, farul celor ce viețuiesc în singurătate;
Bucură-te, sălășluirea ostenelilor neîncetate;
Bucură-te, mâna vindecării bolnavilor;
Bucură-te, mreaja din înălțime a monahilor;
Bucură-te, soarele neapus al cetelor călugărești;
Bucură-te, chip și pildă a viețuirii obștești;
Bucură-te, slavă și cunună a sfintei tale mănăstiri;
Bucură-te, fântâna mult revărsătoare de tămăduiri;
Bucură-te, cinstită alegere a lui Dumnezeu-Cuvântul;
Bucură-te, floare înmiresmată care împodobești pământul;
Bucură-te, izbăvitorul celor mulți care se roagă ție;
Bucură-te, apărătorul ctitoriei tale și a ei bogăție;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Condacul al 13-lea

O, începătorule al vieții de obște a monahilor și luminătorule al lumii, Teodosie, risipește întunecimea patimilor noastre cu solirile tale fierbinți către Dumnezeu și răsari lumina înțelegerii celor ce strigă: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Icosul 1

Înger în pustie te-ai arătat, Teodosie, cu razele ostenelilor tale, luminând mulțimea celor neînsoțiți, începătorule al chinoviilor și pildă a vieții preabune, pentru care cu îndrăznire îți strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, lauda pustniciei;
Bucură-te, zidul ortodoxiei;
Bucură-te, pomul pustiei cel preafrumos;
Bucură-te, mărgăritarul nevoinței cel luminos;
Bucură-te, finicul cel cu înaltă cunună al înfrânării adevărate;
Bucură-te, fluierul cel cu dulce grai al viețuirii curate;
Bucură-te, îndrumătorul întru Hristos al chinoviilor;
Bucură-te, neînșelat arătător de cale al monahiilor;
Bucură-te, luminătorul nevoinței cel preamărit;
Bucură-te, că celor ce te cheamă le ești apărător neadormit;
Bucură-te, strălucirea Bisericii lui Hristos cea dreptmăritoare;
Bucură-te, luminătorul celor umbriți de patimi pierzătoare;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!Condacul 1

Pe iubitorul cel dumnezeiesc al liniștii și pe începătorul întru Hristos al chinoviilor să-l cinstim ca pe o temelie a bunei-credințe; pe vlăstarul cel preasfințit al capadocienilor și pe marele luminător al pustiei Betleemului să-l lăudăm, strigând: Bucură-te, Cuvioase Părinte Teodosie!

Acatistul Sfântului Cuvios Sava cel Sfințit

Troparul Sfântului Cuvios Sava cel Sfințit, glasul al 8-lea:

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele din adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare și te-ai făcut lumină tor lumii, strălucind cu minunile, Sava, Părintele nostru, Cuvioase! Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1

Cel ce din pruncie te-ai adus lui Dumnezeu jertfă fără prihană prin faptă bună, Părinte fericite, săditor și întăritor creștinătății ai fost, podoaba cuvioșilor și cetățean pustiei, după vrednicie lăudat, mijlocește cu rugăciunile tale către milostivul Dumnezeu să fim izbăviți de toate nevoile, pentru care și noi cu credință strigăm către tine: Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfințit!

Icosul 1

Întreagă viața ta din pruncie o ai închinat lui Hristos Dumnezeu, Sava Preacuvioase, de Care fiind întărit, toate patimile trupului le-ai făcut roabe gândului celui cu totul smerit, silindu-te a supune pe cel mai rău celui mai bun. Pentru aceasta te rugăm: ajută-ne și nouă, nevrednicilor, să-ți aducem aceste laude:
Bucură-te, de Dumnezeu înțelepțite Părinte;
Bucură-te, că ai luminat toată lumea cu strălucirile minunilor și faptelor tale;
Bucură-te, că toată lucrarea minunilor de la Duhul Sfânt ai luat;
Bucură-te, că încă din scutece te-ai arătat vas sfințit;
Bucură-te, că pururea îndemni pe oameni să urască dulcețile cele de suflet pierzătoare;
Bucură-te, luminătorul gândurilor noastre, pe care le îndreptezi numai spre fapte bune;
Bucură-te, că în mâinile tale pururi ai purtat Crucea Domnului;
Bucură-te, că toate înșelăciunile și meșteșugirile viclenilor diavoli, cu puterea Crucii, le-ai biruit;
Bucură-te, că, după ce ai adormit, lumina cea neapusă pe tine te-a primit;
Bucură-te, că acum în ceruri cu dumnezeiasca lumină ești strălucit;
Bucură-te, organ curat al Duhului Sfânt;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfințit!

Condacul al 2-lea

Viață cu bună credință pe pământ petrecând, lăcaș curat Duhului Sfânt te-ai arătat, luminând pe toți cei ce vin la tine cu credință, preafericite Părinte. Pentru aceasta și noi îndrăznim să alergăm la tine și-ți cerem să-L rogi pe Dumnezeu să lumineze sufletele noastre, ale celor ce te lăudăm pe tine și cu umilință cântăm: Aliluia!

Icosul al 2-lea

De Dumnezeu înțelepțite și întru tot sfințite Sava, Părintele nostru, întocmai cu îngerii stătătorule și împreună vorbitorule cu proorocii, locuitorule cu drepții și cuvioșii, iar cu Apostolii și Mucenicii moștenitor fericirii veșnice, cel ce în lumina cea neînserată acum locuiești, primește, rugămu-te, și de la noi aceste cântări de cinstire, pe care ți le aducem în ziua prăznuirii tale, strigându-ți așa:
Bucură-te, preafericite, care neîncetat privești fața Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, cel ce prealuminat te desfătezi acum în ceruri;
Bucură-te, făclia înfrânării cea nestinsă;
Bucură-te, învățătorul și îndrumătorul monahilor cel preaminunat;
Bucură-te, că pururea strălucești pe credincioși cu razele dragostei tale;
Bucură-te, stâlpul răbdării cel neclintit;
Bucură-te, întărirea și puterea celor ce te cinstesc pe tine cu credință;
Bucură-te, izvor nesecat de tămăduiri;
Bucură-te, cetățean al pustiei cu adevărat;
Bucură-te, că pustiul l-ai socotit ca pe un rai dumnezeiesc;
Bucură-te, că, viețuind în pustie, roade vrednice ai odrăslit;
Bucură-te, floare înmiresmată a cuvioșilor;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfințit!

Condacul al 3-lea

Pe pământ, cu bună credință ai viețuit, bineplăcând Domnului, întărind și tămăduind pe toți cei ce alergau la tine cu credință. Iar acum desfătându-te în lăcașurile cele de sus, neîncetat cânți lui Dumnezeu cu toți drepții și cuvioșii cântarea: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Sava, de Dumnezeu înțelepțite, lăcașul cel curat al Duhului Sfânt, îndreptătorul monahilor, cumpăna înfrânării cea dreaptă, ale smereniei înălțări, învrednicește-ne și pe noi ca din inimi curate să-ți aducem acum aceste dulci cântări de laudă:
Bucură-te, că pururea te rogi lui Hristos ca să dăruiască Bisericii un cuget curat;
Bucură-te, că monahilor le-ai fost îndreptător;
Bucură-te, canon de faptă bună preaadevărat;
Bucură-te, că vezi curat Sfânta Treime;
Bucură-te, scara care duce la ceruri;
Bucură-te, povățuitor și ajutător al celor ce călătoresc;
Bucură-te, că toate patimile le-ai îndreptat cu vărsarea lacrimilor;
Bucură-te, că pe toți cei ce aleargă la ajutorul tău îi vindeci;
Bucură-te, întărirea Bisericii cea neclintită;
Bucură-te, al dumnezeieștii petreceri povățuitorule;
Bucură-te, cel ce ai supus trupul, făcându-l rob al duhului;
Bucură-te, a multor credincioși îndreptare și mântuire;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfințit!

Condacul al 4-lea

Întocmai ca un înger ai viețuit pe pământ, iar acum te veselești în ceruri, desfătându-te cu toate bunătățile pe care Dumnezeu le-a pregătit aleșilor Săi. De aceea te rugăm, nu ne trece cu vederea nici pe noi și ne ajută să fim vrednici a cânta cu tine: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Învățătura pustnicească adunând pe pământ, Cuvioase Părinte Sava, și asuprelile potrivnicilor cu vărsările lacrimilor tale biruind întocmai ca o scară dumnezeiască ce duce la ceruri, așa a fost întreaga ta viață cea bine plăcută lui Dumnezeu. Pentru aceasta și de la noi auzi aceste laude:
Bucură-te, că ai sădit în inimile credincioșilor roadele bunei credințe;
Bucură-te, că faptele tale minunate și nenumărate strălucesc întocmai ca stelele cerului;
Bucură-te, că ești lauda lumii creștine;
Bucură-te, înflorirea pustiei, cea plină de mireasmă duhovnicească;
Bucură-te, întărirea și mângâierea celor neputincioși;
Bucură-te, povățuitorul celor ce călătoresc cu corabia acestei vieți;
Bucură-te, că până și fiarele din pustie te ascultau și se supuneau ție;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale ai mântuit poporul Palestinei de o secetă cumplită, care bântuia de peste cinci ani;
Bucură-te, codru preaminunat al pustiei;
Bucură-te, că ai înmulțit turma cea cuvântătoare a lui Hristos;
Bucură-te, lauda faptelor celor bune;
Bucură-te, frumusețea cea preastrălucită a tuturor sfinților;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfințit!

Condacul al 5-lea

Lepădând toate cele vremelnice ale lumii acesteia, încă din fragedă tinerețe te-ai retras în pustie, unde ai petrecut în sărăcie, smerenie și grea nevoință, până la vârsta de nouăzeci și patru de ani. Iar acolo ai fost ctitor de mănăstiri și mari lavre pentru monahi, care până astăzi înalță în ele rugăciuni de mulțumire lui Dumnezeu și, cântând neîncetat, îngerească și dulce cântare: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Fiind îmbunătățit cu darurile cele duhovnicești, toate cele frumoase și amăgitoare ale lumii acesteia le-ai trecut cu vederea de Dumnezeu, Părinte, nelăsându-te ispitit de ele, ci, prin înfrânare și rugăciuni neîncetate izgonind pe șarpe, viață îngerească ai petrecut pe pământ. Pentru aceasta și noi te cinstim cu aceste cuvinte:
Bucură-te, cămara cea cu bun miros;
Bucură-te, trăitorule pustniceștilor nevoințe cu adevărat;
Bucură-te, că pe Hristos neabătut ai urmat;
Bucură-te, că crucea-ți pe umeri ai luat;
Bucură-te, că sufletul ți-ai luminat prin fapte bune;
Bucură-te, că spre dumnezeiasca dragoste l-ai întraripat;
Bucură-te, că racla moaștelor tale și azi izvorăște vindecări;
Bucură-te, crinul pustiei cel cu dulce mireasmă;
Bucură-te, că prin tine dobândim pace și înfrânare;
Bucură-te, lauda poporului celui binecredincios;
Bucură-te, al tagmei monahicești mare cuvios;
Bucură-te, al Mântuitorului Hristos slujitor preamultiubit;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfințit!

Condacul al 6-lea

În lume te-ai arătat ca un cărbune de Dumnezeu strălucit, luminându-te de focul Duhului Sfânt, ai luminat sufletele credincioșilor cu învățăturile tale, Părinte Sava. Iar pe cei ce cu credință aleargă la ajutorul tău cu blândețe îi povățuiești la lumina cea neîncetată, îndemnându-i a cânta cu tine cântare îngerească: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Întocmai cu a îngerilor, așa a fost viața ta, de Dumnezeu înțelepțite, și la înălțime ridicându-te, cu Stăpânul Hristos a vorbi te-ai învrednicit. Iar noi, minunându-ne de aceste daruri ale vieții tale, cu umilință îți cântăm:
Bucură-te, minte luminată cu strălucirile razelor celor de sus;
Bucură-te, că pentru nevoințele tale plată cerească ai luat;
Bucură-te, că prin tine am învățat să umblăm pe calea cea dreaptă;
Bucură-te, biruitorule al vrăjmașilor celor văzuți și nevăzuți;
Bucură-te, ajutătorule cel gata al celor ce te cheamă în ajutor;
Bucură-te, cel ce ești cu îngerii împreună vorbitor;
Bucură-te, împreună petrecătorule cu drepții și cuvioșii în cămările cele de sus;
Bucură-te, că nu te-ai lăsat biruit de gândurile cele deșarte care te îndemnau să te întorci în lume;
Bucură-te, că prin înfrânare și osteneli ai biruit toate patimile trupului;
Bucură-te, că te-ai gătit pe tine vas ales și plăcut lui Dumnezeu;
Bucură-te, că până la sfârșit ai urmat Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, că, pentru toate cele ce ai răbdat, răsplătire de daruri bogate ai luat;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfințit!

Condacul al 7-lea

Pustietatea în care ai lucrat până la moarte ca pe o cetate o ai făcut, statornicind în tot cuprinsul ei obiceiuri iubitoare de înțelepciune, ca unul care ai strălucit între toți părinții pustnicești, Sava de Dumnezeu înțelepțite. În acest loc sfințit și minunat, pururea te rugai și cântai Ziditorului a toate: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Toate cele pământești lăsându-le, deși cu trupul erai în lume, cu duhul însă îngerilor te asemănai, pentru că patimile trupului omorându-le, Treimii te-ai făcut slujitor, preafericite. Pentru toate acestea îți aducem și noi aceste smerite cântări de laude:
Bucură-te, Cuvioase, că pe pământ viață îngerească ai petrecut;
Bucură-te, că toate bolile oamenilor le-ai vindecat cu puterea rugăciunii;
Bucură-te, că putere ai luat de la Dumnezeu ca să izgonești duhurile cele necurate;
Bucură-te, că te-ai arătat ca un pom cu frumoase roade duhovnicești;
Bucură-te, că ai râvnit și ai urmat vieții marelui Eftimie;
Bucură-te, că în preajma ta multe cete de monahi ai adunat;
Bucură-te, că toți acești monahi ca pe un adevărat Părinte duhovnicesc te-au ascultat și te-au urmat;
Bucură-te, că în toată lumea s-a răspândit vestea isprăvilor tale;
Bucură-te, că toate taberele demonilor ai pierdut;
Bucură-te, că și împărații te-au venerat și te-au ascultat ca pe un adevărat om a lui Dumnezeu;
Bucură-te, că învățăturile tale cu drag le primim și noi;
Bucură-te, că în ceruri ai aflat plata ostenelilor tale;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfințit!

Condacul al 8-lea

Cu raza Duhului Sfânt se luminează toți cei ce cu dragoste întru cântări te laudă pe tine, Cuvioase Părinte Sava, cel ce ești slava și lauda monahilor, împodobitor pustiei și de feciorie păzitor; și cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Tot dorul spre Dumnezeu tinzându-ți din tinerețe cu toată dragostea ta, numai spre Dânsul avându-l, zburdările trupului și asupririle patimilor prin aspră înfrânare le-ai potolit, pentru care și noi te cinstim, cântându-ți aceste laude:
Bucură-te, că pe șarpele care tăinuia în iad tu l-ai biruit;
Bucură-te, că ai trecut cu mare ușurință peste toate cursele lui;
Bucură-te, că din cuptorul cu foc ai ieșit nevătămat, ca și cei trei tineri din legea veche;
Bucură-te, că Dumnezeu te-a păzit pe tine ca pe un vas ales al Său;
Bucură-te, ispravnic al dreptății;
Bucură-te, cel ce din voința ta te-ai înstrăinat de patrie, petrecând în pustie;
Bucură-te, că, în pustie petrecând, biruință ai ridicat asupra celor împotrivă luptători;
Bucură-te, că ai fost întărit cu dumnezeiască putere;
Bucură-te, că ești lăudat de toți binecredincioșii creștini;
Bucură-te, că ai umblat numai pe urmele marilor cuvioși;
Bucură-te, că întocmai ca un finic ai înflorit în pustie;
Bucură-te, că ai fost împodobit cu lumina darului dumnezeiesc;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfințit!

Condacul al 9-lea

Gândul tinzându-ți neabătut către cel dorit de tine, de la Dânsul ai luat dar de prisosit de a face minuni, Părinte, și pe cei ce veneau la tine cu credință, milostivindu-te, îi vindecai și îi îndemnai pe toți să cânte: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Mintea întărindu-ți, fericite, toate feluritele meșteșuguri ale vrăjmașului ai biruit, și având suflet preablând și voința puternică, încurajați de blândețea ta, te rugăm să primești și de la noi aceste laude:
Bucură-te, omule al lui Dumnezeu și preablândule povățuitor și grabnic ajutător;
Bucură-te, că ai strălucit numai cu fapte bune;
Bucură-te, că marele Eftimie cu bucurie te-a primit și a proorocit despre a ta strălucită viață;
Bucură-te, că sufletul tău ți-ai curățit de orice păcat și întinăciune;
Bucură-te, că ai fost împodobit cu multe și mari daruri dumnezeiești;
Bucură-te, că numai prin atingerea mâinilor tale cei neputincioși și suferinzi primeau vindecare;
Bucură-te, că pe vrăjmașul ce se sălbăticea asupra ta prin rugăciuni l-ai biruit;
Bucură-te, cel ce ai fost ocrotit în mod nevăzut cu dumnezeiescul dar de sus;
Bucură-te, că te-ai învrednicit a trece din mărire în mărire, din putere în putere;
Bucură-te, că în pustie multe cetăți de suflet folositoare ai zidit lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce din pământ secetos izvoare de apă ai scos;
Bucură-te, că și ploi din cer peste țarinile cele lipsite de apă, cu rugăciunile tale, ai coborât;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfințit!

Condacul al 10-lea

Vas de Dumnezeu insuflat al înțelegerii Duhului Sfânt te-ai făcut, plăcutule al lui Dumnezeu, sarcina greutăților trupești lepădând, viața ți-ai împodobit cu înfrânarea de bucate, cu rugăciunea, cu răbdarea și cu smerenia. Sațiu și mângâiere aflai în laudele cele către Domnul, Căruia neîncetat glăsuiai cântarea: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Propovăduitor al dumnezeieștilor dogme te-ai arătat, pentru care ai și fost hirotonit. În adunările Sfinților Părinți împreună vorbitor ai fost, pe împărați înțelepțind și pe toți îmbogățind cu învățăturile tale. De aceea te rugăm, ajută-ne și nouă ca, pentru nevoințele și darurile cu care te-a învrednicit Dumnezeu, să-ți putem aduce aceste laude:
Bucură-te, că de Dumnezeu ai fost îmbogățit cu mari daruri și cu puterea de a face minuni;
Bucură-te, că ai covârșit pe toți în săvârșirea faptelor bune;
Bucură-te, că cinste asemenea îngerilor ți-a dat ție Hristos;
Bucură-te, că te-ai arătat plin de rodul înțelepciunii;
Bucură-te, că întru nimic le-ai socotit pe cele vremelnice ale lumii acesteia;
Bucură-te, că cele trecătoare cu cele veșnice le-ai schimbat;
Bucură-te, că cetele sfinților ajutor sufletului tău au dat;
Bucură-te, că și astăzi lavra ta cea mare, cu bucurie și cu mulțumire, te cinstește pe tine;
Bucură-te, că, de asemenea, și turma ta, cu osârdie și cu recunoștință, te preamărește și te laudă;
Bucură-te, că în locul cel de odihnă și de fericire sufletul cel curat se veselește și se bucură;
Bucură-te, că împreună cu toți sfinții mărire și laudă cânți acum lui Dumnezeu;
Bucură-te, că împreună cu îngerii dănțuiești acum în ceruri;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfințit!

Condacul al 11-lea

Toate minunile tale sunt mai presus de minte, căci fiarele ai îmblânzit, valurile patimilor ai potolit și cele ce vor să fie mai înainte le spui, cu proorocescul dar. Duhurile cele necurate cu rugăciunile tale și cu privegherile cele îndelungate le izgonești, pentru care și noi cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Cu multă însuflețire săvârșim pomenirea ta, prealăudate, căci în fapta bună cea de bucurie dătătoare te-ai îmbrăcat cu adevărat și în haina mântuirii și veseliei cea curată și luminată te-ai împodobit. Pentru care și de la noi auzi acestea:
Bucură-te, zid preatare al creștinilor;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale ne mântuim de orice rău;
Bucură-te, că pe tine pururea te avem sprijinitor și ajutător;
Bucură-te, Părinte Cuvioase, care ești plin de Duh și putere duhovnicească;
Bucură-te, izgonitorule al ispitelor și al tuturor patimilor celor de suflet pierzătoare;
Bucură-te, că din năravurile cele rele pe toți care se roagă ție îi izbăvești;
Bucură-te, că și pe cei căzuți în noianul păcatelor și al deznădăjduirii îi mântuiești cu rugăciunile tale;
Bucură-te, tare sprijinitor și grabnic ajutător al tuturor celor căzuți în necazuri;
Bucură-te, rugătorule fierbinte către Dumnezeu, către tot sufletul necăjit și întristat;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale toți ne mântuim de muncile veșnice;
Bucură-te, că până la sfârșitul vieții ai slujit Ziditorului a toate;
Bucură-te, că pururea vezi pe Preasfânta Fecioară;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfințit!

Condacul al 12-lea

În legea lui Dumnezeu deprinzându-ți simțurile, Părinte Sava, cu viața te-ai asemănat întocmai cu cei fără de trupuri, îndemnând și îndrumând ca asemenea să petreacă și toți cuvioșii și ucenicii care-ți cereau duhovniceștile tale sfaturi și învățături, neîncetat lăudând și cântând împreună cu ei lui Dumnezeu cântări: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Sava, mai mare între părinți și podoaba cuvioșilor, cetățeanul pustiei și săditorul curăției, cum vom lăuda viața ta, Cuvioase? Ne rugăm însă, cu multă umilință, să ne ajuți și nouă, ca să-ți aducem aceste puține și smerite laude:
Bucură-te, Preacuvioase, lauda cea mare a lumii;
Bucură-te, preacinstita podoabă a monahilor;
Bucură-te, odrasla pustiei, cea preafrumoasă;
Bucură-te, dumnezeiasca desfătare a sfinților;
Bucură-te, că acum te veselești în grădina raiului;
Bucură-te, că cele rele de pe pământ cu rugăciunile tale le îndreptezi;
Bucură-te, îndreptătorul și călăuza cea bună a monahilor;
Bucură-te, izvorul minunilor, cel de Dumnezeu binecuvântat;
Bucură-te, că prin tine tot Răsăritul s-a împodobit și și-a îmbogățit viața duhovnicească;
Bucură-te, că și cele dinspre apus strălucesc prin tine aceleași podoabe și lumini;
Bucură-te, mângâierea și ajutorul nostru al tuturor;
Bucură-te, că toți cei care cer cu credință sprijinul și ajutorul tău nu pleacă niciodată rușinați;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfințit!

Condacul al 13-lea

O, Preacuvioase Părinte Sava, cel ce ești de Dumnezeu sfințit, primește aceste umile cântări de laudă, pe care ți le aducem din inimi curate, și cu fierbințeală te rugăm să mijlocești către Dumnezeu să ne izbăvească din toate necazurile pe noi, care strigăm ție: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Icosul 1

Întreagă viața ta din pruncie o ai închinat lui Hristos Dumnezeu, Sava Preacuvioase, de Care fiind întărit, toate patimile trupului le-ai făcut roabe gândului celui cu totul smerit, silindu-te a supune pe cel mai rău celui mai bun. Pentru aceasta te rugăm: ajută-ne și nouă, nevrednicilor, să-ți aducem aceste laude:
Bucură-te, de Dumnezeu înțelepțite Părinte;
Bucură-te, că ai luminat toată lumea cu strălucirile minunilor și faptelor tale;
Bucură-te, că toată lucrarea minunilor de la Duhul Sfânt ai luat;
Bucură-te, că încă din scutece te-ai arătat vas sfințit;
Bucură-te, că pururea îndemni pe oameni să urască dulcețile cele de suflet pierzătoare;
Bucură-te, luminătorul gândurilor noastre, pe care le îndreptezi numai spre fapte bune;
Bucură-te, că în mâinile tale pururi ai purtat Crucea Domnului;
Bucură-te, că toate înșelăciunile și meșteșugirile viclenilor diavoli, cu puterea Crucii, le-ai biruit;
Bucură-te, că, după ce ai adormit, lumina cea neapusă pe tine te-a primit;
Bucură-te, că acum în ceruri cu dumnezeiasca lumină ești strălucit;
Bucură-te, organ curat al Duhului Sfânt;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfințit!

Condacul 1

Cel ce din pruncie te-ai adus lui Dumnezeu jertfă fără prihană prin faptă bună, Părinte fericite, săditor și întăritor creștinătății ai fost, podoaba cuvioșilor și cetățean pustiei, după vrednicie lăudat, mijlocește cu rugăciunile tale către milostivul Dumnezeu să fim izbăviți de toate nevoile, pentru care și noi cu credință strigăm către tine: Bucură-te, Cuvioase Părinte Sava, cel de Dumnezeu sfințit!

Acatistul Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Troparul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, glasul al 4-lea:

Cei ce sunteți între Apostoli mai întâi pe scaun șezători și lumii învățători, Stăpânului tuturor rugați-vă, pace lumii să dăruiască și sufletelor noastre mare milă.

Condacul 1

Pe cei ce împreună cu oamenii s-au arătat mai înainte, îngerește cugetând, și acum cu îngerii fiind, cu cântări îngerești și lui Dumnezeu cuviincioase, să lăudăm pe întâistătătorii, ca pe cei ce sunt izbăvitorii sufletelor noastre, cântând: Bucurați-vă, Petre și Pavele, apostolilor!

Icosul 1

Fără de început fiind cu vremea, început de vreme a luat Făcătorul vremurilor Dumnezeu-Cuvântul și trimis fiind la noi de la Tatăl, apostol preaales te-a arătat pe tine, Petre. Pentru aceea, cântăm ție:
   Bucură-te, al cetei ucenicilor începătorule;
   Bucură-te, al Tainelor lui Hristos tăinuitorule;
   Bucură-te, mai mare decât toți cuvântătorii de Dumnezeu;
   Bucură-te, întâiule între iconomii duhului;
   Bucură-te, că pe Hristos ție Tatăl L-a descoperit;
   Bucură-te, că pe Acesta adevărat Dumnezeu L-ai propovăduit;
   Bucură-te, piatră preanesfărâmată a Bisericii;
   Bucură-te, temelie preaîntemeiată a mărturisirii;
   Bucură-te, începătura cea puternică a credinței;
   Bucură-te, luminătorul cereștii cunoștințe;
   Bucură-te, cel prin care Hristos S-a slăvit;
   Bucură-te, cel prin care Satana s-a rușinat;
   Bucură-te, Petre, apostole!

Condacul al 2-lea

Vederea ta cea înțelegătoare curățind-o, ai intrat în sânurile părintești, o, minune, și într-însele ai văzut, fără ochi, Petre, pe Hristos Dumnezeu, împreună fără de început cu Tatăl și cu Duhul, propovăduindu-L pe Dânsul și cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Luminat fiind de fulgerări neapropiate înțelegerii, când ți s-a arătat din cer lumină, care biruia lumina soarelui, atras ai fost, Pavele, spre credință îndumnezeită, și vas alegerii te-ai făcut. Pentru aceea cântăm ție:
   Bucură-te, privitorule al luminii celei nemărginite;
   Bucură-te, tăinuitorule al Tainelor lui Hristos;
   Bucură-te, binecuvântătorule al Bisericii;
   Bucură-te, preaînțelepte propovăduitor al lumii;
   Bucură-te, că întru tine viețuiește Hristos, Care pentru lume S-a răstignit;
   Bucură-te, că până la al treilea cer te-ai suit;
   Bucură-te, că la înălțimea raiului ai fost răpit;
   Bucură-te, mare învățător al neamurilor;
   Bucură-te, al credincioșilor prin duhul născător;
   Bucură-te, cel prin care lumea s-a luminat;
   Bucură-te, cel prin care întunericul s-a alungat;
   Bucură-te, Pavele, apostole!

Condacul al 3-lea

Trecând toată firea celor ce sunt, o, Pavele, te-ai lipit de Hristos Cel iubit al tău și te-ai arătat împreună cu Dânsul un duh, numai lui Hristos viețuind, pe Hristos îndrăgind, pe Hristos socotindu-L răsuflare, lumină și dragoste și cântându-I: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Intrând în norul cel mai presus de lumină al privirii, ți-ai muiat buzele tale, Petre, și umplându-te întâi de Dumnezeu, ne-ai împărtășit pe noi de dumnezeiescul dar, cu învățăturile tale cele de Dumnezeu scrise. Pentru aceea, zicem ție acestea:
Bucură-te, îndumnezeitule, cu Dumnezeu unitule;
   Bucură-te, născutule al luminii celei neînserate;
   Bucură-te, pescarule, al pescarilor mai întâiule;
   Bucură-te, cerule, decât cerurile mai înaltule;
   Bucură-te, că te-ai arătat al dumnezeieștii firi părtaș;
   Bucură-te, că pe fiii oamenilor i-ai unit cu Dumnezeu;
   Bucură-te, sfătuitorule de trebuință al Bisericii;
   Bucură-te, bătrân folositorule al turmei lui Hristos;
   Bucură-te, îndulcire preadesfătată a minților;
   Bucură-te, dumnezeiască desfătare a oamenilor;
   Bucură-te, prin care credința s-a mărit;
   Bucură-te, prin care rătăcirea s-a zădărnicit;
   Bucură-te, Petre, apostole!

Condacul al 4-lea

Învățături despre viața veșnică a rostit Petru către Piatra Vieții, zicând: „La cine, afară de Tine, vom merge și să fim vii?”. Arătând astfel dragostea cea către Stăpânul, a zis către El cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Ai fost răpit la înălțimile cele veșnice și ai trăit, Pavele, în afară de cele simțite și gândite, nu cu gândul, ci întru Duhul care era unit cu trupul sau era fără de trup, Dumnezeu știe. Pentru aceea, zicem ție acestea:
   Bucură-te, îndrăgirea lui Hristos cea neoprită;
   Bucură-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat;
   Bucură-te, cel ce ai cunoscut taina răpirii;
   Bucură-te, cămara tăcerii celei înțelegătoare;
   Bucură-te, că, pentru Hristos, pe toate gunoaie le-ai socotit;
   Bucură-te, că toate le-ai lucrat ca pe cei mulți să-i mântuiești;
   Bucură-te, al înțelepciunii lui Dumnezeu vas mult încăpător;
   Bucură-te, apostole al darului celui din lege arătător;
   Bucură-te, al lui Hristos deasă îndeletnicire;
   Bucură-te, a lui Iisus dulce gândire;
   Bucură-te, mireasmă de viață pentru unii;
   Bucură-te, miros ucigător pentru alții;
   Bucură-te, Pavele, apostole!

Condacul al 5-lea

Luminile cinstitelor tale trimiteri în toate zilele îndumnezeiesc pe oameni, o, Pavele, prin care cei înțelegători cu adevărat ajung la îndumnezeire și oglindesc slava lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Nu ai purtat la brâu aur sau argint al tău, pe pământ, o, Simone Petre, ci având înfricoșător numele lui Iisus, ai împărtășit zestre fericită și printr-Însul minunile lucrai celor ce zic acestea:
   Bucură-te, străină hrană a sufletului;
   Bucură-te, preadulce băutură a trupului;
   Bucură-te, dumnezeiască alifie a celor orbiți;
   Bucură-te, neauzită doctorie a celor bolnavi;
   Bucură-te, că pe Tavita, ceea ce murise, vie ai ridicat-o;
   Bucură-te, că pe Safira dintr-odată moartă ai arătat-o;
   Bucură-te, cel ce pe Anania dintr-odată mort l-ai făcut;
   Bucură-te, cel ce numai cu un cuvânt pe slăbănog l-ai îndreptat;
   Bucură-te, izvor care revarsă sănătate;
   Bucură-te, fântână izvorâtoare de vindecări;
   Bucură-te, cel ce ai gonit cu umbra bolile;
   Bucură-te, cel ce cu rugăciunea pe Simon ai omorât;
   Bucură-te, Petre, apostole!

Condacul al 6-lea

Tras ai fost, Petre, de frumusețea dumnezeirii lui Hristos, care a strălucit pe munte. Pentru aceea, văzând-o împodobită ca pe o cămară de nuntă cu strălucirile luminii celei nemărginite, „bine este a petrece aici”, înspăimântat ai zis cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Cuvintele cele ascunse ale dogmelor celor preaînalte ale iconomiei lui Hristos, o, Pavele, scoțându-le din cele neapuse, le tâlcuiești mai presus de tine, ridicând pe cei credincioși cu minune a zice ție:
   Bucură-te, minunea apostolilor cea lăudată;
   Bucură-te, frumusețea cea încuviințată a Scripturii celei noi;
   Bucură-te, adâncimea cuvintelor celor insuflate de Dumnezeu;
   Bucură-te, noianul înțelegerilor celor înțelepțite de Dumnezeu;
   Bucură-te, înaltule tâlcuitor al Dumnezeieștii Întrupări;
   Bucură-te, carte închipuită de Dumnezeu, minții la vedere înspăimântătoare;
   Bucură-te, cămară dumnezeiască a cereștilor comori;
   Bucură-te, materia cea trebuincioasă a învățătorilor;
   Bucură-te, cel ce ai luat spre propovăduire neamurile;
   Bucură-te, cel ce săvârșești minuni dese;
   Bucură-te, cel ce numele lui Hristos ai purtat;
   Bucură-te, cel ce te-ai arătat mare meșter al cortului nou;
   Bucură-te, Pavele, apostole!

Condacul al 7-lea

Minune mare s-a văzut la sfârșitul vieții tale celei dumnezeiești, o, fericite Pavele: căci, tăiat fiind capul tău, de trei ori la înălțime de la pământ a săltat cu săltările, ca și cu niște cântări, lăudând Treimea așa: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Popor nou ai făcut, prin Dumnezeiescul Duh, pe poporul cel vechi al iudeilor, cu baia nașterii de Dumnezeu înnoindu-i pe ei, Petre, și locașuri darului arătându-i, așa zicând:
   Bucură-te, surpătorule al umbrei legii;
   Bucură-te, stâlp întăritor al adevărului;
   Bucură-te, cel ce pe Israel din slavă l-ai schimbat;
   Bucură-te, cel ce întru duhul pe acesta cu Hristos l-ai legat;
   Bucură-te, că în Tabor lumina Dumnezeirii ai văzut;
   Bucură-te, că alt soare cu totul luminos te-ai făcut;
   Bucură-te, cel ce ai intrat înăuntrul luminii norului;
   Bucură-te, că ai fost martor al glasului părintesc;
   Bucură-te, cel ce legea duhului ai luat;
   Bucură-te, cel ce ai fost numit „fericit” de Hristos;
   Bucură-te, cel ce în cuvinte te-ai îmbogățit de stăpânire;
   Bucură-te, cel ce pe credincioși în răbdare i-ai mântuit;
   Bucură-te, Petre, apostole!

Condacul al 8-leaSingur pe munte, îndoită patimă ai pătimit, după simțire și gândire, Petre, căci biruite fiind de asupreala luminii cele firești ale tale, singur Dumnezeu Se vedea prin suflet și prin trup, Căruia și căzând, îndumnezeit ai cântat: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cer înțelegător te-ai arătat, tuturor istorisind, Pavele, slava lui Dumnezeu, și vestirea ta a ieșit în tot pământul, propovăduind Treimea cea nezidită și pe Hristos, Fiu al lui Dumnezeu, neamurilor celor ce glăsuiesc așa:
   Bucură-te, cel ce cu adâncurile duhului te îmbogățești;
   Bucură-te, cel ce cu cunoștința cea bine dobândită te mândrești;
   Bucură-te, casa cea preacinstită a Treimii;
   Bucură-te, Biserica firilor doimii;
   Bucură-te, necuprinsa lățime a dragostei celei îndoite;
   Bucură-te, lungime a Dumnezeieștii rânduieli celei mai înainte de veci;
   Bucură-te, neapropiată înălțime a teologiei;
   Bucură-te, nevăzută adâncime a iconomiei;
   Bucură-te, văzătorule al sfaturilor lui Dumnezeu;
   Bucură-te, minte ascuțită a descoperirilor;
   Bucură-te, focul atotvederii de Dumnezeu;
   Bucură-te, fântână adâncă a înțelepciunii de Dumnezeu;
   Bucură-te, Pavele, apostole!

Condacul al 9-lea

Cu dor pipăind tainele cele nemăsurate ale adâncului celui preaînalt, o, Pavele, ai aflat în acestea mărgăritare, tăcere înțelegătoare, spaimă și uimire, odihnă și bucurie, împreună a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Pe oratorii cei înțelepți și zadarnici în cuvinte, ca pe niște neînțelepți i-a arătat Petru cel simplu, luând grai al înțelepțirii de Dumnezeu și limbă de foc a Dumnezeiescului Duh, și ridicând pe cei ce cred, au cântat lui din inimă:
   Bucură-te, a Mângâietorului gură cinstită;
   Bucură-te, limbă cu foc îngrădită;
   Bucură-te, doborârea înțelepciunii celor înțelepți;
   Bucură-te, lepădarea priceperii celor pricepuți;
   Bucură-te, Petre, porumbița cea albă a bucuriei;
   Bucură-te, de Dumnezeu închipuită tăblița tuturor fericiților;
   Bucură-te, primitorule al cheilor Împărăției cerurilor;
   Bucură-te, vistierul Tainelor lui Hristos;
   Bucură-te, cugetarea cea veche a credincioșilor;
   Bucură-te, podoaba darului cea preamărită;
   Bucură-te, sărătură a focului ceresc;
   Bucură-te, învățătură a Luminii celei neasemănate;
   Bucură-te, Petre, apostole!

Condacul al 10-lea

Semn al dragostei Sale arătând Hristos pașterea oilor, „dacă Mă iubești, Petre”, ți-a zis ție, „paște cu osârdie oile Mele!”. Pe care le-ai și păscut, bucurându-te pentru dumnezeiasca dragoste și cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

„Ce-mi este mie bogăția și slava și desfătarea, care se strică?” Biserica lui Hristos vorbește: „A mea bogăție și slavă și desfătare este Pavel”, dulce zicând și preaînalt istorisind, pe care și sărutându-l zicem unele ca acestea:
   Bucură-te, trâmbița adevărului;
   Bucură-te, chitara teologiei;
   Bucură-te, privighetoarea cerului cea dulce viersuitoare;
   Bucură-te, rânduneaua lui Hristos, cea mult glăsuitoare;
   Bucură-te, vioară care ai viersuit Evanghelia lui Luca;
   Bucură-te, organ insuflat de suflările Mângâietorului;
   Bucură-te, limbă de foc suflătoare, care faci să răsune cele dumnezeiești;
   Bucură-te, canon, alăută și muză a duhului;
   Bucură-te, îndulcire încuviințată a urechilor noastre;
   Bucură-te, odihnă a tâmplelor noastre;
   Bucură-te, cel prin care de idoli ne-am eliberat;
   Bucură-te, cel prin care lui Hristos ne-am logodit;
   Bucură-te, Pavele, apostole!

Condacul al 11-lea

Covârșind doimea materiei cea care este cu nerânduială, ai cunoscut doimea firii lui Hristos. Și curățându-ți cele trei părți ale sufletului, singur văzător nematerialnic al Treimii te-ai văzut, fără materie unindu-te, și Acesteia din inimă cântând, Pavele: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Lumina cea dintâi, care din Fecioară a strălucit, lumina a doua, pe tine, Petre, te-a arătat lumii, cu fulgerele cele prealuminoase ale cunoștinței de Dumnezeu luminând și ridicând pe toți cu laude mulțumitoare a cânta ție:
   Bucură-te, lumina celor întunecați;
   Bucură-te, calea celor rătăciți;
   Bucură-te, al minunilor lui Hristos mai întâiule propovăduitor;
   Bucură-te, al patimilor Lui preaalesule mărturisitor;
   Bucură-te, că tu singur lămurești a iadului golire;
   Bucură-te, că tu întâi ai vestit popoarelor Învierea;
   Bucură-te, cel ce ai cuvântat revărsarea Mângâietorului asupra popoarelor;
   Bucură-te, cel ce ai învățat Evanghelia pe Marcu;
   Bucură-te, primul luminător al neamurilor;
   Bucură-te, calul lui Hristos cel preaales alergător;
   Bucură-te, disc luminos al soarelui;
   Bucură-te, urmare a neurmăritului Dumnezeu;
   Bucură-te, Petre, apostole!

Condacul al 12-lea

Te bucuri în chip de negrăit întru cele înalte, o, Petre, cu Hristos iubitul învățător ca un Dumnezeu, fără mijlocire cu Dumnezeu Cel din fire unit, care cu punerea acum stai, și de slava cea dumnezeiască te umpli cântând neîncetat: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cânți lui Dumnezeu-Treimii, cu preadulce viersuire, cântarea cea întreit sfântă, Pavele, și cu duhul, cu cuvântul și cu mintea, unite fiind, vezi pe minte, pe cuvânt și pe duh, prin închipuire pe cel dintâi chip, Dumnezeu spre Dumnezeu. Pentru aceea auzi:
   Bucură-te, icoană a frumuseții celei întâi închipuite;
   Bucură-te, stăpânirea dogmelor lui Dumnezeu;
   Bucură-te, a lumii celei gândite încă o dată descoperire;
   Bucură-te, arătare a celor gândite;
   Bucură-te, gura cea grăitoare de Hristos, răsuflarea lui Gură de Aur;
   Bucură-te, preaîndumnezeită zare a minții lui Dionisie;
   Bucură-te, privitorule al vederilor celor nevăzute;
   Bucură-te, auzitorule al graiurilor celor neauzite;
   Bucură-te, cel plin de roadele duhului;
   Bucură-te, îndestulatule de darurile lui;
   Bucură-te, cel prin care Treimea a fost propovăduită;
   Bucură-te, prin care Unimea a fost preaslăvită;
   Bucură-te, Pavele, apostole!

Condacul al 13-leaO, preadulce Petre și preaiubite Pavele, părinții cucerniciei noastre, primiți această scurtă cântare, ca pe o gângurire de prunci, și slavei celei veșnice învredniciți pe cei ce glăsuiesc: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Icosul 1

Fără de început fiind cu vremea, început de vreme a luat Făcătorul vremurilor Dumnezeu-Cuvântul și trimis fiind la noi de la Tatăl, apostol preaales te-a arătat pe tine, Petre. Pentru aceea, cântăm ție:
   Bucură-te, al cetei ucenicilor începătorule;
   Bucură-te, al Tainelor lui Hristos tăinuitorule;
   Bucură-te, mai mare decât toți cuvântătorii de Dumnezeu;
   Bucură-te, întâiule între iconomii duhului;
   Bucură-te, că pe Hristos ție Tatăl L-a descoperit;
   Bucură-te, că pe Acesta adevărat Dumnezeu L-ai propovăduit;
   Bucură-te, piatră preanesfărâmată a Bisericii;
   Bucură-te, temelie preaîntemeiată a mărturisirii;
   Bucură-te, începătura cea puternică a credinței;
   Bucură-te, luminătorul cereștii cunoștințe;
   Bucură-te, cel prin care Hristos S-a slăvit;
   Bucură-te, cel prin care Satana s-a rușinat;
   Bucură-te, Petre, apostole!

Condacul 1

Pe cei ce împreună cu oamenii s-au arătat mai înainte, îngerește cugetând, și acum cu îngerii fiind, cu cântări îngerești și lui Dumnezeu cuviincioase, să lăudăm pe întâistătătorii, ca pe cei ce sunt izbăvitorii sufletelor noastre, cântând: Bucurați-vă, Petre și Pavele, apostolilor!

Troparul Sfântului Cuvios Hariton Mărturisitorul, glasul al 8-lea:

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Hariton, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.

Cântarea 1, glasul al 4-lea. Irmos: Adâncul Mării Roșii…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Hariton, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu arma Crucii cea purtătoare de viață înotând în adâncul mării celei pătimitoare, pe vicleanul Faraon cel înțelegător, cu Dumnezeiasca Putere l-ai înecat, fericite.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Hariton, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Din pruncie Domnului fiind făgăduit, înaintea divanului păgânesc, fericite, cu Dumnezeiască înțelepciune pe Hristos L-ai propovăduit; și ca Moise ai surpat trufiile celor împotrivă luptători.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Egiptul înșelăciunii părăsind, Cuvioase Hariton și locuitor pustiului făcându-te, curat ai vorbit cu Cel Curat și ai primit moștenirea cea cerească.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fără de sămânță cu voința Tatălui de la Dumnezeiescul Duh, pe Fiul lui Dumnezeu ai zămislit și cu Trup L-ai născut, pe Cel din Tatăl fără de mamă și pentru noi din tine fără tată.

Catavasie:

Deschide-voi gura mea și se va umplea de Duhul și cuvânt răspunde-voi Împărătesei Maice; și mă voi arăta luminat prăznuind și voi cânta minunile ei, bucurându-mă.

Cântarea a 3-a. Irmos: Se veselește de Tine Biserica Ta…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Hariton, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Se veselește de tine duhovnicește turma cea cuvântătoare a ucenicilor tăi, cuvioase, împărtășindu-se de lumina ta.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Hariton, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Gândul cel trupesc, ca pe un pricinuitor al vrăjmășiei împotriva lui Dumnezeu l-ai supus Duhului vieții, Cuvioase Hariton.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Surpat-ai ca David, cu toată arma Duhului, puterea cea înțelegătoare a lui Goliat cel de altă seminție, Cuvioase Hariton.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Numai tu Singură te-ai făcut celor de pe pământ Pricinuitoare a bunătăților celor mai presus de fire. Pentru aceasta grăim către tine: Bucură-te, Maica lui Dumnezeu.

Catavasie:

Pe ai tăi cântăreți, Născătoare de Dumnezeu, izvorul cel viu și îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească, întărește-i întru Dumnezeiască mărirea ta, cununilor măririi învrednicindu-i.

Cântarea a 4-a. Irmos: Pentru dragostea chipului…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Hariton, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prin ostenelile înfrânării omorând dezmierdările cele ce te chinuiau, după cuviință ai fost îmbrăcat cu omorâre purtătoare de viață, mai înainte de sfârșitul tău, Sfinte Hariton.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Hariton, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Grijile lumești cele ce sugrumă roadă sufletului, cu înțeleaptă purtare de grijă ca pe niște spini le-ai ars, Fericite Hariton.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Încununatu-te-au pe tine darurile, cu mucenicească cunună a Împărăției lui Hristos, Sfinte Hariton! Căci ai stins beția înșelăciunii, fericite.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Nașterea ta de negrăit s-a arătat, Născătoare de Dumnezeu, Singură Curată și Binecuvântată. Pentru aceasta căzând către tine, grăim: Bucură-te!

Catavasie:

Sfatul cel neurmat și Dumnezeiesc al Întrupării Tale, celei de sus, celei din Fecioară, proorocul Avacum avându-l în minte, a strigat: Slavă Puterii Tale, Doamne.

Cântarea a 5-a. Irmos: Tu, Doamne, Lumina mea…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Hariton, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tu, cuvioase, cu adevărat te-ai arătat neîntinată oglindă a Luminii Strălucirii Celei de sus, Preafericite Hariton.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Hariton, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tu, cuvioase, cu îndoite daruri strălucești. Căci cu rănile chinurilor și cu durerile sihăstriei te-ai luminat în dreapta credință.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Tu, cuvioase, din pruncie căutând înțelepciunea cea Dumnezeiască, te-ai arătat doctor al sufletelor, Preafericite Hariton.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe tine Armă Nebiruită asupra vrăjmașilor te punem înainte; pe tine Ancoră și Nădejde a mântuirii noastre te avem, Mireasă a lui Dumnezeu.

Catavasie:

Spăimântatu-s-au toate de Dumnezeiască mărirea ta; că tu, Fecioară Neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel peste toate și ai născut pe Fiul Cel fără de ani, Cel Ce dăruiește pace tuturor celor ce te laudă pe tine.

Cântarea a 6-a. Irmos: Jertfi-voi Ție…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Hariton, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nu pe nisip, ci pe Hristos temei punând, ai zidit, părinte, deasupra, fapta bună cea mai cinstită decât aurul și te-ai făcut locaș al Preasfintei Treimi.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Hariton, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Organ al răutății se cunoaște a fi șarpele. Dar, fiind biruit de faptele tale cele bune, de Dumnezeu purtătorule Sfinte Hariton, dreapta Pronie răsplătește celor nedrepți.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Nimic nu te-a despărțit pe tine de dragostea lui Hristos, nici trupul cel chinuit, nici hotărârea morții cea îngrozitoare, ca pe unul ce te desfătai în lauda lui Dumnezeu, preafericite.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

O, Minune mai nouă decât toate minunile! Că Fecioara fără ispită bărbătească, zămislind în pântece pe Cel Ce cuprinde toate, Nestrâmtorat L-a încăput.

Catavasie:

Înțelepții de Dumnezeu, care faceți acest praznic Dumnezeiesc și cu totul cinstit, al Maicii lui Dumnezeu, veniți să batem din palme, slăvind pe Dumnezeu, Cel Ce s-a născut dintr-însa.

CONDAC, glasul al 4-lea. Podobie: Pe Întărirea Cea Neclintită…

Pe nevoitorul dreptei credințe și pe râvnitorul adevărului astăzi toți credincioșii cu cântări și cu laude să-l mărim: pe Sfântul Hariton păstorul și dascălul și luminătorul cel preacuvios al lumii. Căci se roagă Domnului pentru noi toți.

Cântarea a 7-a. Irmos: Tinerii lui Avraam oarecând…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Hariton, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Asemănându-te tinerilor lui Avraam celor din cuptor, cu râvna dreptei credințe ai călcat dogma păgânească, de Dumnezeu purtătorule, cântând: Binecuvântat ești, Dumnezeul meu și Domnul.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Hariton, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe tine cel ce erai în arsurile ispitelor ca într-un cuptor, Dumnezeiescul Dar, cel Dătător de rouă, din cer te-a cercetat, cuvioase, cel ce cântai: Binecuvântat ești, Dumnezeul meu și Domnul.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Ca unul ce erai rănit de Dumnezeiasca dragoste a Preasfintei Treimi, Aceleia i-ai zidit locașuri întocmai la număr, care duhovnicește cânta: Binecuvântat ești în Biserica Măririi Tale, Doamne.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu, Ceea ce ești Sfințit Locaș Dumnezeiesc al Celui Preaînalt, căci prin tine s-a dat bucuria celor ce cântă: Binecuvântată ești tu între femei, Preacurată Stăpână.

Catavasie:

N-au slujit, făpturii înțelepții lui Dumnezeu, fără numai Făcătorului; ci, groaza focului bărbătește călcând-o, se bucurau cântând: Prealăudate, Dumnezeul părinților și Doamne, bine ești cuvântat!

Cântarea a 8-a. Irmos: Mâinile întinzându-și Daniel…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Hariton, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind ars la piept fără de dreptate, Preacuvioase Părinte Hariton, ai ars înșelăciunea, iar tu nears ai rămas, prin lucrarea Dumnezeiescului Duh și ai îndemnat spre dreapta credință pe popoare să cânte: Binecuvântați, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Hariton, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dezbrăcându-te de omul cel vechi, cu adevărat te-ai îmbrăcat în Hristos și cu rănile mucenicești ai biruit pe țiitorul întunericului, cu veselie cântând: Binecuvântați, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.

Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.

Făcându-te cu adevărat ucenic Sfântului Pavel, ai urmat urmele lui, Cuvioase Hariton și te-ai arătat îndreptător călugărilor, făcându-te îndemnător faptei bune, tuturor celor ce cântă: Binecuvântați, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fecioară Preacurată, numai tu în toate neamurile, te-ai arătat Maică lui Dumnezeu. Tu te-ai făcut Locaș Dumnezeirii, Ceea ce ești cu totul fără prihană, rămânând Nearsă de Focul Luminii Celei Neapropiate. Pentru aceasta toți pe tine te bine cuvântăm, Marie, a lui Dumnezeu Mireasă.

Catavasie:

Să lăudăm, să binecuvântăm și să ne închinăm Domnului, cântându-I și preaînălțându-L pe Dânsul întru toți vecii.

Pe tinerii cei binecredincioși, în cuptor, nașterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum plinită, pe toată lumea ridică să-Ți cânte Ție: pe Domnul, lucrurile, lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.

Cântarea a 9-a. Irmos: Hristos Piatra Cea Netăiată…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Hariton, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nici mormântul cel pricinuitor de uitare n-a putut să acopere faptele tale cele bune, Cuvioase Hariton. Căci pomenirea ta cea veșnică a strălucit ca soarele; pe care după vrednicie o mărim.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Hariton, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Săvârșind duhovnicește pomenirea cea de peste ani, să râvnim prin fapte bune purtătorului de Dumnezeu, Sfântului Hariton și cu dânsul să cântăm: pe tine te mărim, întreit Sfinte.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh (a Preasfintei Treimi).

Toți credincioșii să ne închinăm Unimii Dumnezeieștii Ființe și Treimii Fețelor, în Ipostasuri Neamestecate, Celei întocmai Puternice și întocmai Cinstite; pe Care binecinstind-O, O mărim.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Bucură-te și te veselește, Mireasa Marelui Împărat, Ceea ce limpede privești la Frumusețea Mirelui tău, care strălucește mai mult decât aurul și mai mult decât lumina soarelui.

Catavasie:

Tot neamul pământesc să salte cu duhul, fiind luminat; și să prăznuiască firea minților celor fără de trup, cinstind sfânta prăznuire a Maicii lui Dumnezeu și să strige: Bucură-te, preafericită Născătoare de Dumnezeu, Curată, pururea Fecioară.

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne îmtâmpină…

Cu cuvinte ai împodobit Biserica lui Hristos, cu fapte ai cinstit pe cea după chipul lui Dumnezeu, Fericite Hariton. Căci înțelepciunea cea din tine a strălucit în lume, strălucind prin credință darurile tămăduirilor. Pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfântă pomenirea ta.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne îmtâmpină…

Fecioară Preacurată, Ceea ce ai născut pe Dumnezeu Cel mai presus de ființă, împreună cu cuvioșii roagă-L, neîncetat, iertare de greșeli și îndreptare vieții, mai înainte de sfârșit, să ne dea nouă, celor ce cu credință și cu dragoste, după datorie, te lăudăm pe tine, Ceea ce Singură ești Prealăudată.

Canonul Sfântului Cuvios Lazăr din Muntele Galision

Troparul Sfântului Cuvios Lazăr din Muntele Galision, glasul al 8-lea:

Cu rugăciunile cele cu priveghere, întru curgerile lacrimilor stâlpul ți-ai udat și cu suspinurile cele din adâncuri, spre însutite osteneli, l-ai făcut roditor. Și ai fost păstor, tuturor dând iertare, Cuvioase Lazăr, părintele nostru, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Cântarea 1, glasul al 4-lea. Irmos: Deschide-voi gura mea…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Lazăr, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luminătorule de Dumnezeu, luminate, cel cu chipul de lumină, Sfinte Lazăr, alungă întunericul cugetului meu, luminându-l cu Razele Dumnezeieștii Lumini, ca să laud isprăvile tale.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Lazăr, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Strălucind ca soarele, luminezi pe cei de sub soare, fiind locaș al Luminii, Sfinte Lazăr, răsărind și apunând. Și făcându-te tu Dumnezeiască lumină cu minunea nașterii tale și a adormirii.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Dorind de viața cea veșnică și mai bună, cu dreptate, nu ai băgat în seamă viața cea trecătoare, depărtându-te de rudenia cea trupească și omorându-te împreună cu Hristos și viețuind dimpreună cu El.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Aflându-te curat Stăpâna cea Preacurată, Preacuvioase Lazăr, venind către tine ca și către o slugă mulțumitoare te-a mângâiat. Cu care dimpreună îmblânzește nouă pe Iubitorul de oameni.

Cântarea a 3-a. Irmos: Pe ai tăi cântăreți…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Lazăr, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Întărindu-te cu puterea Stăpânului, uneltirile vrăjmașului cele împotrivă le-ai arătat ca niște săgetături de prunci, înțelepte, ale cărui meșteșugiri întărește-ne și pe noi să le biruim, cu rugăciunile tale.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Înger în trup te-ai arătat, slujind lui Dumnezeu, dimpreună cu îngerii, fiind mai presus de greutatea trupului și de fire, Sfinte Lazăr, luminându-te Dumnezeiește și mărindu-te minunat.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fii mie Mijlocitoare, Acoperământ și Ocrotire, Născătoare de Dumnezeu, îndreptându-mi cele ce sunt ale vieții, pe vrăjmași oprindu-i și cu milostivirea mântuindu-mă și cu Fiul tău împăcându-mă.

Irmosul:

Pe ai tăi cântăreți, Născătoare de Dumnezeu, Ceea ce ești Izvor Viu și Îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească întărește-i și întru Dumnezeiască slava ta, cununilor măririi învrednicește-i.

Cântarea a 4-a. Irmos: Cel Ce șade în Slavă…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Lazăr, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ai scăpat din robia care ți se gătea ție cu vicleșug și Celui Ce te-a scăpat l-ai slujit ca o slugă mulțumitoare, cu nevoință neîncetat, izbăvindu-ți sufletul din robia patimilor, Dumnezeiescule Lazăr.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Lazăr, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Este aruncat în iad, lovindu-se de surpături pietroase, cel ce nu asculta învățăturile tale, Sfinte Lazăr. Și pentru dulceață de miere, culege amărăciune de moarte preaticăloasă, nevrednicul.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Suitu-te-ai la vârful cel preaînalt al virtuților, apropiindu-te de Dumnezeu în munte neumblat, părinte, ca Moise și ca Ilie, a căror mărire ai câștigat-o, ca unul ce ai râvnit viața acelora.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Arată-te, Născătoare de Dum nezeu, izbăvind turma ta de toată asuprirea și de atacul cel cumplit al celor ce nu propovăduiesc adevărul și fă să biruiască moștenirea ta cea dreptcredincioasă.

Cântarea a 5-a. Irmos: Spăimântatu-s-au toate…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Lazăr, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ce este mai rău l-ai supus la ce este mai bun, Sfinte Lazăr, cu lucrările cele de fapte bune ajungând la culmea priveliștei. Drept aceea, îndumnezeindu-te prin luare de parte, te-ai arătat însuți făcând minuni alese.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Lazăr, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Urmând pe căile Botezătorului, ai locuit în pustiu neumblat, cugetătorule de Dumnezeu și iar te-ai arătat la ai tăi, părinte, ca acela odinioară la Israel cel nemulțumitor, îndreptându-i spre pocăință.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Înțelepciunea lui Dumnezeu cea înființată și vie te-a întărit pe tine, Părinte Lazăr, a fi casă cu șapte stâlpi, cu șapte suflări ale Duhului, întru care s-a odihnit împreună cu Tatăl și cu Duhul.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fiind strâmtorat de asupriri și cuprins de patimi, pe tine cea mai Întinsă decât cerurile, te rog, Maică a Dumnezeului Celui Viu, dă-mi lungime de viață pașnică și înălțime de nepătimire, cu rugăciunile tale.

Cântarea a 6-a. Irmos: Cugetătorilor de Dumnezeu…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Lazăr, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Izbăvit-ai pe fecioară și ai mântuit pe iubitorul curăției fără de stricăciune ca și nerobit. Pentru aceea izbăvește-mă pe mine, care sunt primejduit de robie silnică și de necazuri.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Lazăr, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe doi învățători de cele sfinte i-ai mântuit de împresurările femeilor celor nerușinate. Pe unul, părinte, cu strigarea ridicându-l de la faptă și pe celălalt cu socoteală adevărat înțeleaptă.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Cel Ce a pus hotare apelor, Cel Ce a hrănit prin îngeri pe slugi, te-a adăpat pe tine prin minune cu apă, prin înger hrănindu-te Elcu mărire preamultă.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cetele îngerești te laudă pe tine și te măresc adunările oamenilor, Născătoare de Dumnezeu, ca pe Una ce ai stârpit pe demoni și la toată lumea ai dat mântuire.

Irmosul:

Cugetătorilor de Dumnezeu, săvârșind acest praznic Dumnezeiesc și cu totul cinstit al Maicii lui Dumnezeu, veniți să batem din palme, slăvind pe Hristos, Cel Ce S-a născut dintr-însa.

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Apărătoare Doamnă…

Cele mai presus de fire ale tale dureri, înțelepte și nevoințele înșiși îngerii văzându-le s-au înspăimântat, prin care ai luat de la Dumnezeu și cunună. Ci, ca cel ce ai îndrăznire către Domnul, de toate primejdiile izbăvește-ne, ca să strigăm: bucură-te, Cuvioase Părinte Lazăr, păstorul nostru.

Cântarea a 7-a. Irmos: N-au slujit făpturii…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Lazăr, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Veselește-te cerule împreună cu oamenii, să se bucure cu ei astăzi și Oștile îngerilor, că acum se prăznuiește om ceresc, înger pământesc, cugetătorul de Dumnezeu, Sfântul Lazăr, întru cinstea Dumnezeului tuturor.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Lazăr, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

La înălțime ridicându-te prin virtuți și mai presus de cer, Preaînțelepte Lazăre, cu viețuirea ai fost cu cuget smerit mai mult decât toți. Pentru aceea și Dumnezeu te-a înălțat mai mult decât pe toți, preaminunate.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

După ispita cea de față și după biruința cea arătată cu istețime, se ispitea cu înșelăciune să te amăgească prin cele de-a dreapta preavicleanul Satana, în chip de înger. Dar și așa ai rușinat uneltirile lui, Sfinte Lazăr.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pornirea morții cea nesătulă ai oprit-o, Curată, cu nașterea ta. Iar pe oameni i-ai înălțat, Fecioară, către Viață, cântând Ziditorului: Preaînălțate Doamne, Dumnezeul părinților noștri, bine ești cuvântat.

Cântarea a 8-a. Irmos: Ascultă Pruncă, Fecioară…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Lazăr, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Șarpele a izgonit odinioară pe începătorul neamului, pe Adam, din Eden, cu înșelăciunea Evei. Iar de tine, înțelepte, lovindu-se cu viclenie prin năvălirea luptei celei de ocară s-a rușinat și s-a biruit cu împotrivirea ta cea tare. Pentru aceea acum bucurându-te, strigi: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Lazăr, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Materia care pururea iubește a se porni în jos, ca fiind pământească, trecând-o tu la ceruri ai înălțat-o dimpreună cu tine pe stâlp, ducând-o pe sus, înțelepte și mijlocind pentru lume cu căldură către Stăpânul tău și strigând împreună cu îngerii: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Pe părtinitorul întunericului l-ai surpat, părinte, cu lumina Dumnezeieștilor porunci ale Stăpânului tău. Că tu, păzindu-le pe ele, cu adevărat ai umblat pe calea cea strâmtă; cu bună cuviință luminându-te cu Razele Duhului și cântând totdeauna: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Primește, Fecioară, glasurile celor din legături, pentru că nu au spurcat credința cea curată cu spurcăciunile ereticilor și dă biruință dreptcredincioșilor ce se roagă ție împreună cu robul tău, Prietenul lor, Lazăr, pentru noi cei ce cu bună credință strigăm: toate lucrurile lăudați pe Domnul și-L preaînălțați întru toți vecii.

Irmosul:

Să lăudăm, să binecuvântăm și să ne închinăm Domnului, cântându-I și preaînălțându-L pe Dânsul întru toți vecii.

Ascultă Pruncă, Fecioară Curată, să zică Gavriil Sfatul Celui Preaînalt, cel de demult adevărat, fii gata spre primirea lui Dumnezeu; că prin tine Cel Necuprins cu oamenii va să petreacă. Pentru aceasta și bucurându-mă strig: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Cântarea a 9-a. Irmos: Ca de un Sicriu Însuflețit…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Lazăr, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Binecuvântând aria, spicul cel neroditor îl face dătător de roadă. Fiara care a îndrăznit a mânca asinul ucenicilor tăi ai omorât-o. Drept aceea, mântuiește-mă de nerodire, omorând cu rugăciunile tale fiarele care se pornesc asupra mea.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Lazăr, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Blânzi ca mieii se apropiau de tine și leii și urșii, Sfinte Lazăr, temelia și podoaba cuvioșilor. Pentru aceea ne rugăm ție noi, fiii tăi, înfrânează toată pornirea tuturor celor ce ne împresoară pe noi ca niște lei.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Încredințatu-ne-ai că nu ai murit, ci și mort trăiești în viața cea ascunsă, încredințându-ne nouă și după sfârșit, poruncile cele însemnate cu mâinile tale, Sfinte Lazăr, cel dintâi al părinților. Pentru aceea, mântuiește-ne și pe noi, fiii tăi, de moarte.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Stricatu-s-a de mulți păstori via turmei tale, Preacurată Fecioară, Ceea ce ai născut pe Păstorul Cel Bun; răpește-o pe ea din stricăciunea lor, fiind tu, Preacurată, dimpreună cu Păstorul Lazăr, pentru dânsa Rugătoare și Apărătoare.

Irmosul:

Ca de un Sicriu Însuflețit al lui Dumnezeu, nicidecum să nu se atingă mâna necredincioșilor, iar buzele credincioșilor, fără tăcere glasul îngerului cântând, cu bucurie să strige Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te, Ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înțelepciunea și…

Pe luminătorul cel mare și luminat, pe cel preablând și milos, pe cel ce și-a biruit firea și și-a înfrânt toate mișcările trupului, pe pururea Pomenitul Lazăr, care a slujit lui Hristos cu dragoste nemărginită și care s-a făcut moștenitor Împărăției Sale împreună cu El, toți credincioșii să-l lăudăm, că se roagă lui Hristos Dumnezeu, să dăruiască iertare de greșeli, celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea lui.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul lea. Podobie: Pe Înțelepciunea și…

Laudă de mulțumire după datorie aduc ție, Stăpână, ca văduva aceea doi bani, pentru toate harurile tale. Că tu te-ai arătat Acoperământ și Ajutor, scoțându-mă întotdeauna din încercări și din necazuri. Pentru aceea, ca din mijlocul cuptorului celui cu văpaie izbăvindu-mă de cei ce mă necăjesc, strig către tine din inimă: Născătoare de Dumnezeu, ajută-mi, rugându-te Fiului tău și Dumnezeu să-mi dea iertare de greșeli, că pe tine te am Nădejde eu nevrednicul, robul tău.

SEDELNA Sfintei Cruci și a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înțelepciunea și…

Pe Mielușelul și Păstorul și Răscumpărătorul, Mielușeaua văzându-L pe Cruce, a suspinat din inimă lăcrimând și a zis: lumea se bucură primind izbăvirea, iar cele dinăuntru ale mele se aprind văzând Răstignirea Ta, pe care o rabzi pentru milostivirea milei,

Acatistul Sfintei Mironosițe, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena

Troparul Sfintei Mironosițe, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena, glasul 1:

Lui Hristos, Cel ce pentru noi S-a născut din Fecioară, cinstită Marie Magdalena, ai urmat și ai păzit îndreptările și legile Lui. Pentru aceasta, astăzi, preasfințită pomenirea ta prăznuind, te lăudăm cu credință și te cinstim cu dragoste.

Condacul 1

Lui Hristos al tău, pe Care duhovnicește L-ai iubit, I-ai urmat, cea pregătită de Domnul spre propovăduire, Sfântă Maria Magdalena; pentru aceasta cu dragoste te lăudăm în cântări și te rugăm pe tine, ca ceea ce ai mare îndrăzneală către Domnul, din toate nevoile cu rugăciunile tale să ne izbăvești, ca pururea bucurându-ne să strigăm ție: Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credință apostolească L-ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Icosul 1

Făcătorul îngerilor și Domnul puterilor mai înainte cunoscând voința ta cea bună, Sfântă Mironosiță, te-a ales din cetatea Magdalei, din lațurile diavolești slobozindu-te; pentru aceasta te-ai arătat credincioasă slujitoare a Domnului, sârguindu-te a-L preaslăvi pe El cu viața și cu osteneala. Iar noi, minunându-ne de așa purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru tine, întru umilința inimilor strigăm către tine:
Bucură-te, cea chemată de Fiul lui Dumnezeu dintru întunericul diavolesc la minunată lumina Sa;
Bucură-te, că în curăție cu trupul și cu duhul până la sfârșit ai petrecut cu darul Lui;
Bucură-te, că prin curăția inimii, sărăcia cu duhul până la sfârșit o ai păzit;
Bucură-te, că înaintea tuturor te-ai învrednicit a vedea pe Hristos Cel înviat;
Bucură-te, că puterea vrăjmașului bine ai biruit;
Bucură-te, că ai strălucit cu credința cea tare și cu dragostea cea caldă către Hristos Dumnezeu;
Bucură-te, că L-ai iubit și L-ai propovăduit pe Mântuitorul Hristos cu toată inima ta;
Bucură-te, că până și la moarte Aceluia drept ai slujit;
Bucură-te, că prin dar cu sufletul te-ai înnoit;
Bucură-te, că Evanghelia ai propovăduit și întru vistieria inimii tale o ai încăput;
Bucură-te, că Învierea Domnului apostolilor ai vestit;
Bucură-te, că și a vorbi cu îngerii te-ai învrednicit;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credință apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 2-lea

Văzându-se pe sine Maria Magdalena de șapte demoni izbăvită, cu toată inima s-a lipit de Hristos Dumnezeu, biruitorul iadului, învățând pe toți oamenii că nu numai cu gura, ci și cu toată viața să slujească lui Dumnezeu, cântându-i Lui: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Mintea omenească, cugetând, nu pricepe cum dintru așa tulburare, cu darul lui Hristos, te-ai suit la înălțimea vieții celei asemenea îngerilor, vrednică de laudă, Maria Magdalena. Pentru aceea și noi, avându-te pe tine mijlocitoare bună, cu căldură ne rugăm să ceri de la Domnul și pentru noi izbăvire din adâncul păcatului, ca să strigăm ție cu dragoste unele ca acestea:
Bucură-te, că ai scăpat din cumplita robie a demonilor;
Bucură-te, că aievea ai mustrat înșelăciunea viclenilor demoni;
Bucură-te, că pe toți îi înveți ca în ispitele de la vrăjmașul la Hristos să alerge;
Bucură-te, că îndemni ca nimeni în necazul cel mare pentru păcate să nu deznădăjduiască;
Bucură-te, a tuturor păcătoșilor călăuzitoare pe calea sfințeniei;
Bucură-te, că ai cunoscut tăria cea atotputernică a darului lui Hristos;
Bucură-te, povățuitoare bună a mulțumirii celei cuvenite lui Dumnezeu;
Bucură-te, dreaptă învățătoare a laudei lui Dumnezeu celei adevărate;
Bucură-te, că ne-ai arătat cu viața ta calea cea dreaptă a vieții pământești;
Bucură-te, apărătoare bună a tuturor păcătoșilor înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, păzitoarea sufletelor noastre de vicleșugul satanei;
Bucură-te, mijlocitoarea noastră cea caldă către Hristos întru toate necazurile;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credință apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 3-lea

Cu puterea dumnezeiescului dar, dimpreună și cu a ta bunăvoință, fără șovăire, precum Avraam de demult ai lăsat casa părintelui tău și cu bucurie ai urmat lui Hristos Dumnezeu. Deci rugămu-te pe tine, ucenică a lui Hristos, slăvită Maria Magdalena, luminează prin rugăciunile tale și inimile noastre cu dragostea cea către Dumnezeu, ca și acum și pururea să-I strigăm Lui: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având puterea înțelepciunii dăruită ție de Dumnezeu, Maria Magdalena, bărbătește ai lepădat cele frumoase ale lumii acesteia și, ca o ucenică bună, cu dreptate ai slujit Cuvântului, Care pentru multă milostivirea Sa a sărăcit pentru noi. Pentru acestea cu umilință strigăm ție:
Bucură-te, ucenica lui Hristos cea bună;
Bucură-te, învățătoarea dragostei celei adevărate către Dumnezeu;
Bucură-te, că deșertăciunea lumii acesteia bine o ai cunoscut;
Bucură-te, că bucuria lumii bărbătești o ai lepădat;
Bucură-te, că frumusețea lumească întru nimica o ai socotit;
Bucură-te, că cinului călugăresc calea vieții celei bune mai înainte ai arătat;
Bucură-te, că pe toți îi povățuiești pe calea către Hristos Dumnezeu;
Bucură-te, că pentru lucrările milostivirii casa cea pământească o ai lăsat;
Bucură-te, că mila lui Hristos și aici și în cer o ai aflat;
Bucură-te, că prin ea la fericirea cea veșnică ai ajuns;
Bucură-te, mielușea înțeleaptă, că de la lupii cei răi către Hristos Păstorul cel Bun ai alergat;
Bucură-te, că în staulul cuvântătoarelor Sale oi ai intrat;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credință apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 4-lea

Viforul urgiei demonilor cu putere pe mare s-a ridicat asupra casei sufletului tău, Sfântă Maria Magdalena, dar a o surpa pe aceasta până în sfârșit nu a putut, că ai aflat mântuire pe piatra cea tare a credinței în Hristos, și pe aceasta tu, preaînțeleaptă femeie, stând neclintită, îi înveți pe toți ca Preabunului Dumnezeu să-I cânte cântare: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind noi, de Dumnezeu înțelepțită Marie, că urmând lui Hristos ai aflat veselia cea adevărată a inimii, dreptatea, pacea și bucuria întru Duhul Sfânt, ne sârguim să ne aflăm în ceata părtașilor la Împărăția lui Dumnezeu. Iar ție, ca uneia ce te veselești în această împărăție arătându-ne și nouă calea spre ea, îți zicem cu toții așa:
Bucură-te, că dulceața cerească a lui Iisus o ai iubit;
Bucură-te, că viața cea adevărată ai aflat;
Bucură-te, că și nouă chipul acestei vieți ne-ai arătat;
Bucură-te, că întru bucuria cerească pururea acum petreci;
Bucură-te, că dintru a raiului hrană pururea guști;
Bucură-te, că focul dragostei către Dumnezeu în inima ta ai aprins;
Bucură-te, cea iubită duhovnicește de Hristos Dumnezeu ca o roabă dreaptă a Sa;
Bucură-te, fierbinte rugătoare pentru noi către Dumnezeu;
Bucură-te, ajutătoarea întru nevoile noastre;
Bucură-te, învățătoarea noastră cea bună și blândă;
Bucură-te, sălaș preacinstit al Duhului Sfânt;
Bucură-te, Sfântă întocmai cu Apostolii;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credință apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 5-lea

Ca o stea cu dumnezeiască mergere urmând lui Hristos, slăvită Maria Magdalena, te-ai arătat între mironosițe. Împreună cu acelea stând acum și pururea înaintea Sfintei Treimi, adu-ne și pe noi împreună cu cetele cele sfințite, prin rugăciunile tale, luminându-ne calea cea întunecată a vieții noastre, pentru a-I striga cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând, Sfântă Maria Magdalena, pe Hristos Dumnezeu pe cruce răstignindu-Se, minunată bărbăție ai arătat; că mulți dintre ucenici au lăsat pe Învățătorul lor, iar tu, cu dumnezeieștile Lui învățături neîncetat aprinzându-ți sufletul și cugetul, ai biruit neputința firii femeiești și așa ai fost părtașă pătimirii celei mântuitoare a lui Hristos. Pentru aceasta și noi, la atâta vitejie bărbătească a ta privind, strigăm ție:
Bucură-te, podoaba și îmbunătățirea femeilor celor înțelepte;
Bucură-te, veselia cea bună a tuturor creștinilor;
Bucură-te, cea împreună-pătimitoare cu Hristos Dumnezeu, fiind El pe Cruce răstignit;
Bucură-te, că ne-ai arătat nebiruita cale a dragostei pentru El;
Bucură-te, că mare îndrăznire ai luat către Dumnezeu, cu dragoste rugându-te pentru noi;
Bucură-te, podoaba și lauda femeilor;
Bucură-te, adăpostirea cea tare a creștinilor;
Bucură-te, că decât bărbații cei tari mai puternică ești;
Bucură-te, că decât înțelepții acestei lumi mai înțeleaptă ești;
Bucură-te, că cele ascunse ale înțelepciunii Sale ți-a arătat Dumnezeu;
Bucură-te, că propovăduirea cea adevărată Însuși Dumnezeu-Cuvântul te-a învățat;
Bucură-te, că pe Hristos Dumnezeu mai mult decât viața ta L-ai iubit;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credința apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 6-lea

Cu darul Tău, Hristoase Împărate, cele neputincioase se vindecă și vasele cele slabe se fac tari. Că mironosițele femei lângă Crucea Ta cu bărbăție stau și darul Crucii fără de frică tuturor îl vestesc; și iară cete de femei înțelepte, sârguindu-se a se asemăna cetelor îngerești, cu trezvie de-a pururea strigă Sfintei Treimi: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Căutând a te lumina cu lumina cunoștinței de Dumnezeu celei adevărate, când ai văzut pe Dumnezeu pe cruce răstignit, minunată Marie, lăcrimând ziceai: „Cum Viața acum de voie moarte primește?”. Noi dar, știind slăvită luminarea ta prin darul Sfântului Duh, strigăm ție acestea:
Bucură-te, că pe Hristos Cel răstignit din adâncul sufletului L-ai plâns;
Bucură-te, că veselia cea veșnică în lăcașurile cerești ai aflat;
Bucură-te, că și nouă chipul plângerii celei bune ne-ai arătat;
Bucură-te, că tu ești bucuria noastră cea neîncetată;
Bucură-te, a tuturor necăjiților mângâiere nemincinoasă;
Bucură-te, că pe pământ ai pătimit cu Hristos, pentru El;
Bucură-te, că împreună cu Domnul, în ceruri, te proslăvești întru El;
Bucură-te, a tuturor vrăjmașilor noștri tare biruitoare;
Bucură-te, în toate necazurile noastre grabnică ajutătoare;
Bucură-te, că tuturor creștinilor aducerea aminte de tine preadulce le este;
Bucură-te, că în toată Biserica lui Hristos numele tău e cinstit;
Bucură-te, mlădița cea adevărată a viei lui Hristos;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credință apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 7-lea

Voind a cunoaște puterea cea atotbiruitoare a Crucii, până la sfârșitul pătimirilor lui Hristos ai stat lângă Crucea Mântuitorului, dimpreună cu alte femei, preaslăvită Maria. Iar durerea împreună pătimind cu Maica Domnului, cu nedumerire strigai: „Ce minune străină este aceasta? Cel ce ține toată făptura a voit a pătimi”. Deci noi, Celui ce de voie pe Cruce S-a înălțat, de-viață-purtătoare făcând-o, cu dragoste Îi strigăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Minunată femeie te-ai arătat tu, fericită Marie, cu dragostea ta pentru Hristos pe care ai arătat-o cu tânguirile cele amare, căzând către Cel luat de pe Cruce și cu lacrimi spălând preacinstitele Lui răni. Încă și lui Iosif cel cu bun chip și lui Nicodim cel iubitor de dreptate urmând, la mormântul Mântuitorului cu celelalte sfinte femei ai alergat și, plângând, și pe cea nevinovată Maica Lui, care nemângâiat plângea, ai mângâiat-o, că sabia cea cumplită sufletul ei pătrunsese. Iar noi, această vrednicie a ta știind, cu smerenie strigăm ție:
Bucură-te, că ai spălat cu lacrimi preacuratele răni ale lui Hristos;
Bucură-te, că împreună ai pătimit cu Maica Lui cea preanevinovată;
Bucură-te, că pe Hristos până la mormânt L-ai petrecut;
Bucură-te, că ai privit cu nedumerire la Viața ce Se punea în mormânt;
Bucură-te, a lacrimilor de pocăință învățătoarea noastră cea bună;
Bucură-te, că a ne spăla cu lacrimi întinăciunea păcatelor ne povățuiești;
Bucură-te, că ne îndemni ca inimile noastre cele împietrite prin aceleași lacrimi să le înmuiem;
Bucură-te, că ne-ai arătat nouă chipul înțelepciunii celei adevărate;
Bucură-te, că ne înveți să ținem minte pururea pătimirile lui Hristos;
Bucură-te, slăvită Maria, că dimpreună cu Preanevinovata Fecioara Maria ești adevărată mijlocitoare pentru noi;
Bucură-te, sluga cea bună a lui Hristos;
Bucură-te, că nu voia oamenilor, ci voia Domnului ai urmat;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credință apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 8-lea

De necuprins cu cugetul, de Dumnezeu înțelepțită Maria, ți s-a părut ție îngroparea Celui ce dă viață tuturor, dar rănită fiind cu dragostea Aceluia, încă de cu noapte ai adus mir la mormântul Lui și lacrimi ai vărsat în loc de aromate. Pentru aceasta și petreci acum în lăcașurile cele bine mirositoare ale raiului, cu cetele îngerești strigând pururea lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Toată dulceața, bucuria și viața ți-a fost ție Iisus, Sfântă Maria Magdalena, pentru aceasta, văzând piatra cea grea luată de pe mormânt și pe El neaflându-L, plângând ai alergat la Simon-Petru și la celălalt ucenic pe care îl iubea Iisus, cu durere vestindu-le lor că au luat pe Domnul din mormânt și nu știi unde L-au pus. Acum, slobodă fiind de suferința aceea, veșnic în ceruri cu Hristos te veselești, iar noi, pe pământ, nădăjduim ca prin rugăciunile tale să intrăm întru aceeași bucurie, cu umilință strigând ție așa:
Bucură-te, că întunericul nopții ai biruit cu strălucirea dragostei tale pentru Hristos;
Bucură-te, că la privegherea cea de noapte întru rugăciune a sta ne-ai învățat;
Bucură-te, că ești strălucită cu lumină veșnică în cer;
Bucură-te, că Împărăția cerurilor cu sărăcia duhovnicească ai cumpărat;
Bucură-te, că după durerea pentru pătimirile lui Hristos deplină mângâiere ai aflat;
Bucură-te, că prin blândețe ai ajuns moștenitoare a pământului în raiul cel ceresc;
Bucură-te, că flămânzind și însetând de dreptatea lui Hristos, acum te saturi la cina cea împărătească;
Bucură-te, că mila Stăpânului aflând, ca o milostivă, Îl rogi ca și pe noi să ne miluiască;
Bucură-te, cea curată cu inima, că acum vezi pe Dumnezeu față către față;
Bucură-te, că te-ai învrednicit mai înaintea tuturor a vedea Învierea lui Hristos, pacea cea veșnică;
Bucură-te, cea prigonită pentru dreptatea lui Hristos, că a ta este Împărăția lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai aflat veșnică veselie și plată multă în ceruri;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credință apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 9-lea

Tot soborul îngeresc s-a mirat, Hristoase Împărate, de taina cea mare a slăvitei Învierii Tale; iadul s-a cutremurat, văzând că Te-ai pogorât, Hristoase, în cele mai de jos ale pământului și ai sfărâmat încuietorile cele veșnice, care îi țineau pe cei legați; iar noi, cu bucuria femeilor mironosițe dimpreună bucurându-ne, cu veselie strigăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritorii cei mult vorbitori nu pot de ajuns să spună durerea ta cea mare, slăvită Maria, când ședeai plângând lângă mormânt. Că ce cuvânt ar putea spune durerea sufletului tău, când nu L-ai aflat în groapă pe Domnul, Cel decât viața ta mai iubit ție? În inima ta cea plină de durere nici strălucirea, nici mângâierea îngerilor nu a putut să încapă. Marea ta suferință înțelegând-o, cu umilință îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, că în groapă te-ai plecat, ca să-L vezi pe Iisus;
Bucură-te, că acum Îl vezi pe tronul slavei șezând;
Bucură-te, că încă fiind pe pământ ai văzut pe viețuitorii cei luminați ai cerului;
Bucură-te, că Învierea lui Hristos cu glas de bucurie ți-au vestit;
Bucură-te, că împreună cu ei în bucuria cea veșnică ești;
Bucură-te, că din dragoste mir lui Hristos I-ai adus;
Bucură-te, că la mireasma cea bine mirositoare a mirului lui Hristos cu dulceața ai alergat;
Bucură-te, că de amărăciunea dulceților lumii celei păcătoase te-ai lepădat;
Bucură-te, că ai iubit dulceața lui Iisus cea cerească;
Bucură-te, vlăstar bine crescut al grădinii lui Iisus;
Bucură-te, viță bine roditoare a viei lui Dumnezeu;
Bucură-te, că te-ai arătat lăcaș împodobit al Sfântului Duh;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credință apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 10-lea

Vrând să miluiești lumea, în mormânt Te-ai pogorât, Cel ce ești fără de moarte, puterea iadului ai sfărâmat și ai înviat, ca un biruitor, Hristoase Dumnezeule, zicând femeilor mironosițe: „Bucurați-vă!”. Cu acestea și noi cântare de bucurie acum Îți aducem, zicând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Decât zidul de piatră mai tare a fost dragostea ta pentru Hristos, Cel ce te-a iubit pe tine, slăvită mironosiță Maria Magdalena. Pentru aceasta, când Cel ce este Viața noastră S-a sculat din mormânt, tu L-ai văzut cea dintâi și, gândind că este grădinarul, ai uitat a firii neputință zicând către El: „Dacă Tu L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus și eu Îl voi ridica”. Dar preadulcele glas ți-a arătat pe Învățătorul, iar pe noi ne-a învățat să-ți zicem așa:
Bucură-te, că pe Grădinarul Ceresc înviat din mormânt cea dintâi L-ai văzut;
Bucură-te, că în grădina Sa cea din ceruri te-ai sălășluit;
Bucură-te, că acum cu strugurii darului lui Dumnezeu în veci te hrănești;
Bucură-te, că pururi cu vinul dulcețurilor raiului te veselești;
Bucură-te, că dragostea ta pentru Dumnezeu firea a biruit;
Bucură-te, că prin ea și pe noi râvna spre Dumnezeu ne-ai învățat;
Bucură-te, că din gura lui Hristos vestea Învierii mai întâi tu ai primit;
Bucură-te, că Apostolilor graiurile cele de bucurie tu mai întâi le-ai vestit;
Bucură-te, că bucuria cea veșnică în cer ai aflat;
Bucură-te, că și pe noi la aceeași bucurie prin tine ne chemi;
Bucură-te, că pentru aceasta totdeauna la Dumnezeu mijlocești;
Bucură-te, că Aceluia rugăciuni fierbinți aduci pentru noi;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credință apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 11-lea

Nici un cuvânt nu este de ajuns spre a lăuda după vrednicie bucuria cea dumnezeiasca a Învierii lui Hristos, pe care tu, preaslăvită Maria, cu alte femei o ai vestit Apostolilor întru această numită și sfântă zi, al praznicelor praznic și sărbătoare a sărbătorilor. Pentru aceasta, Hristoase Împărate, înaintea măririi milelor Tale celor negrăite ce au fost spre noi închinându-ne cu smerenie și cu dragoste, strigăm Ție: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Stea preastrălucitoare te-ai arătat lumii celei păcătoase, Maria Magdalena, când, după preaslăvita Înălțare a Mântuitorului, umblând prin orașe și sate și cuvântul Evangheliei pretutindeni vestind, pe mulți ai plecat sub jugul cel bun al lui Hristos. Și ajungând până la Roma cea veche, bărbătește ai stat înaintea cezarului Tiberiu și prin chipul oului roșu și cu înțelepte cuvinte i-ai lămurit puterea purtătoare-de-viață a lui Hristos, iar pe necugetatul Pilat și pe arhiereul cel fără de Dumnezeu i-ai înfruntat, ca nelegiuitele lor fapte să primească cele vrednice. De așa nevoință a mărturisirii tale minunându-ne, cu bucurie strigăm ție:
Bucură-te, a învățăturii lui Hristos slăvită binevestitoare;
Bucură-te, a întunericului păgânesc luminată izgonitoare;
Bucură-te, că pe mulți de legăturile păcatelor ai dezlegat;
Bucură-te, că înțelepciunea lui Hristos pe toți ai învățat;
Bucură-te, că pe mulți dintru întunericul necunoștinței la lumina cea minunată a lui Hristos ai adus;
Bucură-te, că în dreptatea lui Hristos a sta cu tărie ne-ai arătat;
Bucură-te, că mântuirea sufletelor păcătoșilor mai mult decât viața ta ai iubit;
Bucură-te, că poruncile lui Hristos bine le-ai înțeles;
Bucură-te, că acelora drept le-ai urmat;
Bucură-te, că întunericul păgânătății cu îndrăznire l-ai înfruntat;
Bucură-te, că de mânia cezarului nu te-ai înspăimântat;
Bucură-te, că aceluia răutatea și viclenia vrăjmașilor lui Hristos i-ai dovedit;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credință apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 12-lea

Cu îndestulare plină fiind de darul lui Dumnezeu, slăvită Maria, mulțime de suflete ai adus la Hristos, iar după aceea ai venit la Efes, unde cu dragoste apostolească dimpreună cu Apostolul dragostei mântuirii oamenilor slujind, întru fericita adormire către Domnul te-ai mutat, cântându-I împreună cu mulțimea cântăreților cerești: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântând viața ta cea vrednică de laudă de pe pământ și slava ta cea din cer, cu bucurie slăvim, cântăm și mărim pe Împăratul Ceresc cel minunat întru sfinții Săi, că nu numai tu, Sfântă Maria Magdalena, cu darul Aceluia dănțuiești acum în lăcașurile drepților, ci și pe noi pe pământ ne veselești, lăsându-ne mirul cel de mult preț al moaștelor tale, pe care Leon, împăratul cel înțelept, din Efes în cetatea lui Constantin a poruncit a le aduce. Pe acelea și noi, ca pe cele ce izvorăsc dar neîmpuținat tuturor celor ce aleargă cu credință și cu dragoste sărutându-le, cu umilință îți cântăm ție acestea:
Bucură-te, că pe pământ ardeai de dragostea pentru Hristos;
Bucură-te, că în cer în sălașurile Tatălui Său te-ai sălășluit;
Bucură-te, apărare tare a credincioșilor;
Bucură-te, mirul cel cu bun miros, care Biserica o bineînmiresmezi;
Bucură-te, cădelniță de aur ce pururea aduci lui Dumnezeu tămâia rugăciunii pentru noi;
Bucură-te, izvorul vindecărilor cel nesecat;
Bucură-te, comoara darului lui Dumnezeu cea necheltuită;
Bucură-te, adevărata părtașă cu cetele îngerești;
Bucură-te, slăvită viețuitoare în cămările cerești;
Bucură-te, că plata ta multă este în ceruri;
Bucură-te, că bucuria ta este veșnică în lăcașurile sfinților;
Bucură-te, că tu totdeauna mijlocești ca și nouă să ni se dea bucuria darului și slava;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credință apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 13-lea

O, preaminunată și de mirare podoabă a femeilor și tuturor creștinilor laudă și bucurie, care întocmai cu Apostolii te-ai arătat, slăvită Mironosiță Maria Magdalena, primind rugăciunea noastră cea de acum, dintru toate nevoile și durerile sufletești și trupești și de vrăjmașii cei văzuți și nevăzuți ce vin asupra noastră pe noi ne izbăvește și către Împărăția cerurilor cu mijlocirea ta îndreptează-ne pe noi, cei ce cu umilință și cu dragoste cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăși Icosul 1: Făcătorul îngerilor și Domnul puterilor…, Condacul 1: Lui Hristos al tău, pe Care duhovnicește L-ai iubit…,

Icosul 1

Făcătorul îngerilor și Domnul puterilor mai înainte cunoscând voința ta cea bună, Sfântă Mironosiță, te-a ales din cetatea Magdalei, din lațurile diavolești slobozindu-te; pentru aceasta te-ai arătat credincioasă slujitoare a Domnului, sârguindu-te a-L preaslăvi pe El cu viața și cu osteneala. Iar noi, minunându-ne de așa purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru tine, întru umilința inimilor strigăm către tine:
Bucură-te, cea chemată de Fiul lui Dumnezeu dintru întunericul diavolesc la minunată lumina Sa;
Bucură-te, că în curăție cu trupul și cu duhul până la sfârșit ai petrecut cu darul Lui;
Bucură-te, că prin curăția inimii, sărăcia cu duhul până la sfârșit o ai păzit;
Bucură-te, că înaintea tuturor te-ai învrednicit a vedea pe Hristos Cel înviat;
Bucură-te, că puterea vrăjmașului bine ai biruit;
Bucură-te, că ai strălucit cu credința cea tare și cu dragostea cea caldă către Hristos Dumnezeu;
Bucură-te, că L-ai iubit și L-ai propovăduit pe Mântuitorul Hristos cu toată inima ta;
Bucură-te, că până și la moarte Aceluia drept ai slujit;
Bucură-te, că prin dar cu sufletul te-ai înnoit;
Bucură-te, că Evanghelia ai propovăduit și întru vistieria inimii tale o ai încăput;
Bucură-te, că Învierea Domnului apostolilor ai vestit;
Bucură-te, că și a vorbi cu îngerii te-ai învrednicit;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credință apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul 1

Lui Hristos al tău, pe Care duhovnicește L-ai iubit, I-ai urmat, cea pregătită de Domnul spre propovăduire, Sfântă Maria Magdalena; pentru aceasta cu dragoste te lăudăm în cântări și te rugăm pe tine, ca ceea ce ai mare îndrăzneală către Domnul, din toate nevoile cu rugăciunile tale să ne izbăvești, ca pururea bucurându-ne să strigăm ție: Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credință apostolească L-ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

și aceste rugăciuni:

Rugăciunea întâi către Sfânta Mironosiță, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena

O, Sfântă și prealăudată Mironosiță, cea întocmai cu Apostolii, ucenică a lui Hristos, Maria Magdalena! Către tine, adevărată și puternică mijlocitoare pentru noi la Dumnezeu, acum noi, păcătoșii și nevrednicii, cu osârdie alergăm și cu inima înfrântă ne rugăm. Tu, care în viața ta de înfricoșătoare curse diavolești ai fost ispitită, dar cu darul lui Dumnezeu de acelea ai scăpat, și pe noi din mrejele vrăjmașului cu rugăciunile tale ne izbăvește, ca totdeauna în toată viața noastră cu lucrul, cu cuvântul, cu gândul și cu cugetele cele tainice ale inimilor noastre să slujim cu dragoste Unuia Sfântului Stăpân și Dumnezeu, precum ne-am făgăduit Lui. Tu mai mult decât toate bunătățile pământești pe Preadulcele Domn Iisus ai iubit și Aceluia în toată viața ta bine ai urmat, hrănind cu darul și cu dumnezeiasca Lui învățătură nu numai sufletul tău, ci și mulțime de oameni de la întunericul păgânătății la lumina lui Hristos cea minunată aducând. Aceasta știind, te rugăm pe tine, cere nouă de la Hristos Dumnezeu darul cel luminător și sfințitor, ca fiind umbriți cu acela să sporim în credință și în viețuire curată, în lupta dragostei și a lepădării de sine, ca fără lenevire să ne silim a sluji aproapelui nostru întru nevoile lui cele duhovnicești și trupești, ținând minte pilda iubirii tale de oameni.

Tu, Sfântă Maria Magdalena, ceea ce vitejește cu darul lui Dumnezeu ai petrecut viața ta pe pământ și cu pace te-ai dus în lăcașurile cerești, roagă pe Hristos Dumnezeu Mântuitorul ca prin rugăciunile tale să ne învrednicească și pe noi fără de împiedicare să săvârșim călătoria noastră întru această vale a plângerii și în pace și întru pocăință să ne sfârșim viața, întru sfințenie pe pământ viețuind, de veșnica și fericita viață în ceruri să ne învrednicim, și acolo cu tine și cu toți sfinții dimpreună totdeauna să lăudăm Treimea cea nedespărțită, să cântăm Dumnezeirea Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a doua către Sfânta Mironosiță, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena

O, Sfântă Mironosiță, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena! Tu, cu căldura dragostei tale pentru Hristos Dumnezeu, ai călcat sub picioare măiestriile cele rele ale vrăjmașului și L-ai aflat pe Hristos, Mărgăritarul cel fără de preț, și ai dobândit Împărăția cerurilor. Pentru aceasta cădem către tine și cu suflet umilit și cu inima înfrântă strigăm ție noi, nevrednicii: Caută dintru înălțimea cerului spre noi, cei ce suntem în luptă cu ispitele păcatelor; vezi cu cât de multe păcate și nevoi vrăjmașul în toată ziua ne împiedică, căutând pieirea noastră. Slăvită și întru tot lăudată ucenică a lui Hristos Maria Magdalena, roagă-L pe Cel iubit de tine, Cel ce și El pe tine te-a iubit, pe Hristos Dumnezeu, ca să ne dăruiască lăsarea greșelilor noastre celor multe, să ne întărească cu darul Său, cu trezvie și vitejește să umblăm pe calea sfintelor Lui porunci și să ne facă pe noi lăcaș binemirositor al Sfântului Duh, ca așa, în pace, nerușinați să sfârșim viața noastră cea cu multe osteneli pe pământ și să ne sălășluim în lăcașurile raiului ceresc cele luminate și fericite, unde cu toți sfinții totdeauna cu bucurie preamărești Treimea cea de o ființă, pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh. Amin.

Acatistul Sfântului Cuvios Gherasim Kefalonitul

Troparul Sfântului Cuvios Gherasim Kefalonitul, glasul al 4-lea:

Viețuitor al pustiului, ocrotitor al ortodocșilor și înger în trup, vindecător și de Dumnezeu purtător te-ai arătat nouă. Pentru aceasta noi, credincioșii, te lăudăm pe tine, dumnezeiescule Gherasim, că în chip vrednic ai dobândit de la Dumnezeu tămăduiri și harul veșnic, și îi vindeci pe cei bolnavi, pe demoni îi alungi, iar celor ce te cinstesc pe tine le izvorăști tămăduiri. Vlăstar dumnezeiesc al Peloponesului și comoară neprădată a Kefaloniei, lauda cea mare a întregii Elade, Sfinte Gherasim de Dumnezeu purtătorule, ocrotește pe robii tăi!

Condacul 1

Pe robul lui Dumnezeu Sfântul Gherasim, care prin mulțimea nevoințelor sale a primit cununa cea nestricăcioasă, pe cel care prin sfintele sale moaște revarsă râuri de tămăduiri, veniți, credincioșilor, să-l lăudam într-un glas, zicând: Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavolești!

Icosul 1

Viața ta a fost o viață răstignită, Sfinte al lui Dumnezeu, că lepădând poftele lumești ai luat crucea lui Hristos asupra ta, iubind nevoința și defăimând trecătoarele desfătări. Învățându-ne de la tine să mergem pe calea Evangheliei și a rugăciunii, îți zicem cu inima smerită:
Bucură-te, că pământul Trikalei l-ai binecuvântat;
Bucură-te, că din copilăria ta ai mers pe calea virtuților;
Bucură-te, că în insula Zakintului te-ai îndeletnicit cu rugăciunea;
Bucură-te, că împreună cu sfinții aghioriți o lauzi pe Născătoarea de Dumnezeu;
Bucură-te, că te-ai învrednicit să te închini la Locurile Sfinte;
Bucură-te, că în Biserica Sfântului Mormânt ai primit mângâiere cerească;
Bucură-te, că, aprinzând acolo candele, ai aprins și candela inimii tale;
Bucură-te, că, fiind hirotonit preot, nu ți-ai împuținat nevoințele;
Bucură-te, că, întorcându-te în Zakint, în peșteră ai viețuit;
Bucură-te, că în Kefalonia ai fost trimis de Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavolești!

Condacul al 2-lea

Ocrotitor al drept-credincioșilor te-ai arătat, Sfinte, risipind mrejele ereticilor apuseni, care căutau să atragă lumea în înșelare. Că prin tăria cuvântului și prin mulțimea minunilor ai închis gurile ritorilor multvorbitori, cântându-I lui Dumnezeu Cel în Treime lăudat: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Și după moartea ta ai fost prigonit de cărturarii și preoții slujitori ai papei, care nu voiau să recunoască sfințenia ta și darul dat ție de Dumnezeu prin neputrezirea sfintelor tale moaște, care stătuseră în pământ mai mult de doi ani și fuseseră descoperite întregi și binemirositoare. Trupul tău binecuvântat a fost îngropat iarăși în pământ, spre mâhnirea credincioșilor, dar nu după multă vreme a fost pus în biserică spre închinare, spre bucuria celor care te lăudau, zicând:
Bucură-te, că prigonitorii sfintelor tale moaște au fost rușinați;
Bucură-te, că prin neputrezirea trupului te-ai arătat templu al Duhului Sfânt;
Bucură-te, semn de netăgăduit al Învierii Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, mustrătorule al celor care defaimă predaniile Sfinților Părinți;
Bucură-te, că prin minuni ai rușinat propovăduirea catolicilor;
Bucură-te, că pe hoțul care a spart geamul raclei tale l-ai pedepsit;
Bucură-te, cel ce îi pedepsești pe cei care batjocoresc Biserica lui Hristos;
Bucură-te, aprig dușman al schismelor și ereziilor;
Bucură-te, îndreptător al celor rătăciți pe calea adevărului;
Bucură-te, că pe mulți i-ai adus la cunoașterea dreptei credințe;
Bucură-te, povățuitorule al preoților pe calea mărturisirii adevărului;
Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavolești!

Condacul al 3-lea

Cine poate spune mulțimea minunilor tale, robule al lui Dumnezeu? Că poporul te laudă, mulțumindu-ți pentru grabnicul tău ajutor, că nu s-a pomenit să alerge cineva la tine și să rămână fără răspuns. Și, pentru aceasta, Îi cântăm Celui ce te-a încununat: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Te-ai arătat omului care voia să aducă la mănăstirea ta zece capre, ca mulțumire pentru ajutorul primit de la tine, și i-ai arătat drumul, ca să nu se rătăcească. Și când te-ai făcut nevăzut, el a înțeles purtarea ta de grijă, că și după moarte ai primit puterea de a fi călăuza creștinilor. Pentru aceasta ți-a cântat unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce ne arăți calea spre Împărăția cerurilor;
Bucură-te, că primești laudele noastre precum Hristos cei doi bani ai văduvei;
Bucură-te, nădejde a celor ispitiți de deznădejde;
Bucură-te, lumină cerească ce luminezi viețile noastre;
Bucură-te, că alungi îndoiala de la cei slabi în credință;
Bucură-te, că pelerinii simt chemarea ta și se grăbesc să ajungă la tine;
Bucură-te, că mănăstirea ta, Noul Ierusalim, s-a arătat comoară duhovnicească;
Bucură-te, îndrumător al monahilor pe calea muceniciei fără de sânge;
Bucură-te, că împreună cu Sfântul Spiridon ești surpător al ereziilor;
Bucură-te, că împreună cu Dionisie ocrotitor ești al drept-credincioșilor;
Bucură-te, că ai binecuvântat pământul Zakintului;
Bucură-te, că nu doar insulele, ci tot pământul grecesc te cinstește;
Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavolești!

Condacul al 4-lea

Să alerge mulțimea bolnavilor spre ajutorul ceresc, să caute cei istoviți din pricina durerilor spre Sfântul Gherasim, care s-a arătat doctorie dumnezeiască, nou șarpe de aramă ridicat de Dumnezeul lui Moise în pustia sufletelor noastre, și să Îi cântăm Celui ce l-a acoperit cu mulțime de daruri: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Pe negustorul cu mâna bolnavă nu l-ai lăsat să alerge prin țări străine după ajutorul doctorilor cu nume mare, ci l-ai chemat la mănăstirea ta din Kefalonia. Și, atingându-se de racla ta, după ce s-a rugat cu credință, a dobândit tămăduire. Și, împreună cu soția sa, I-a mulțumit lui Dumnezeu, pentru care noi îți zicem unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce auzi rugăciunile bolnavilor;
Bucură-te, că ai primit de sus darul tămăduirilor;
Bucură-te, far spre care se îndreaptă mulțimea celor suferinzi;
Bucură-te, cel ce vii în întâmpinarea celor apăsați de boală;
Bucură-te, doctor ceresc care îi cercetezi pe bolnavi;
Bucură-te, că îi păzești pe credincioși de doctorii cei nepricepuți;
Bucură-te, că gonești frica celor ce se tem de doctori;
Bucură-te, că stingi focul durerilor de nesuportat;
Bucură-te, că îi ajuți pe cei pe care nu îi vindeci să rabde fără să cârtească;
Bucură-te, scăpare a celor care nu mai așteaptă ajutor de la oameni;
Bucură-te, că în ceasul morții veghezi sufletele care părăsesc această lume;
Bucură-te, îngrijitor al celor care îi îngrijesc pe bolnavi;
Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltiri diavolești!

Condacul al 5-lea

Minune nemaiauzită s-a arătat prin tine, Sfinte, că pe femeia stăpânită de duhul necurat, care voia să o arunce în apă și să o înece, ai ținut-o prin rugăciunile tale deasupra apei. Și le-ai cerut maicilor să alerge să o ajute, iar ele, găsind-o stând deasupra apei ca pe uscat și văzând că se tămăduise, I-au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

„Gherasime, mă arzi ca un foc, voi pleca, căci m-au ajuns flăcările pe care le scoți din tine”, a strigat diavolul prin gura tinerei care fusese adusă la racla cu sfintele tale moaște, mărturisind darul dat ție de Dumnezeu. Și tânăra, tămăduindu-se, ți-a adus mulțumiri cu inima zdrobită, zicându-ți unele ca acestea:
Bucură-te, Cuvioase, că mare este darul dat ție de sus;
Bucură-te, că cei chinuiți de diavol primesc ușurare prin tine;
Bucură-te, prigonitorule al duhurilor celor necurate;
Bucură-te, lumină care gonești întunericul;
Bucură-te, rugător pentru cei pentru care nu are cine să se roage;
Bucură-te, primind cuvintele de mulțumire de la cei pe care i-ai ajutat;
Bucură-te, că ai ținut-o deasupra apei pe femeia îndrăcită;
Bucură-te, că ai vindecat-o prin rugăciunile tale;
Bucură-te, că maicile au cunoscut puterea rugăciunilor tale;
Bucură-te, că prin această minune le-ai îndemnat să recunoască sfințenia ta;
Bucură-te, că atunci sfintele tale moaște au fost puse spre închinare;
Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltiri diavolești!

Condacul al 6-lea

Văzând cum unii creștini biruiți de deznădejde au fost ispitiți de gândul sinuciderii, ai venit în ajutorul lor în chip minunat, îndemnându-i să lepede cugetele demonice și să Îi cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Pe tânărul îndrăcit care vroia să-și pună capăt zilelor și s-a aruncat din clopotniță nu numai că l-ai ținut în viață, ci l-ai și tămăduit de suferința sa, izgonind pe diavol. Iar pe cei care s-au temut că, din pricina căderii, tânărul va muri i-ai întărit în credința în Dumnezeu, pentru care au zis către tine unele ca acestea:
Bucură-te, că strici urzelile diavolești;
Bucură-te, că tânărul care s-a aruncat din clopotniță nu a murit;
Bucură-te, că l-ai scos nevătămat din gura iadului;
Bucură-te, că îi ferești pe creștini de păcatul sinuciderii;
Bucură-te, Sfinte care te rogi pentru toată lumea;
Bucură-te, că nu te scârbești de patimile noastre;
Bucură-te, că ne arăți calea lepădării de patimi;
Bucură-te, că ne chemi la războiul duhovnicesc;
Bucură-te, mustrătorule al leneviei și al iubirii de sine;
Bucură-te, că aduci lumina în mințile întunecate;
Bucură-te, că cei pe care i-ai scăpat din ghearele iadului îți mulțumesc;
Bucură-te, apus al disperării și răsărit al nădejdii;
Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavolești!

Condacul al 7-lea

„Crucea este armă nebiruită, sabie cu două tăișuri”, striga copilul chinuit de diavol, mușcând crucea ta, pe care o ținea preotul care citea rugăciuni în fața sfintelor tale moaște. Și diavolul, strigând că nu poate suferi puterea ta, a plecat, iar copilul I-a cântat Domnului: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Mult au suferit părinții lui Spiridon, când copilul lor, stăpânit de diavol, îți spunea cuvinte hulitoare. Dar, având în sufletele lor nădejdea în Dumnezeu și știind mulțimea minunilor tale, au stăruit în rugăciune și rugăciunea le-a fost ascultată. Iar noi, crezând că vii în ajutorul tuturor celor care se roagă ție cu credință, îți aducem aceste puține laude:
Bucură-te, cel ce lui Spiridon i-ai luminat copilăria;
Bucură-te, că ai împlinit rugăciunile părinților lor;
Bucură-te, cel ce ai șters mulțimea lacrimilor lor;
Bucură-te, că prin nevoința ta ai primit putere împotriva demonilor;
Bucură-te, că puterea crucii ți-a fost pavăză în ispite;
Bucură-te, că cei ce sărută crucea ta iau binecuvântare;
Bucură-te, chemarea pe calea cea îngustă a mântuirii;
Bucură-te, pildă de nevoință și îndreptar de rugăciune;
Bucură-te, că ne înveți să iubim nevoința;
Bucură-te, că te-ai asemănat pustnicilor din vechime;
Bucură-te, că împreună cu aceștia te rogi pentru noi păcătoșii;
Bucură-te, că ne călăuzești spre Ierusalimul cel de sus;
Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltiri diavolești!

Condacul al 8-lea

Prin gura femeii paralitice din Etolia s-a auzit duhul necurat zicându-ți: „Nu am putere asupra ta, căci prin rugăciune te faci foc pe deplin”. Iar tu i-ai dat tămăduire bolnavei și, împreună cu părinții săi, aceasta I-a adus Domnului cântarea de mulțumire: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Nu te-ai scârbit de femeia îndrăcită, care te blestema în fel și chip, ci ți-a fost milă de ea, că mult pătimise din lucrarea diavolului. Și, plecând urechile la rugăciunea îndureratului ei bărbat, ai vindecat-o, pentru care au plecat din mănăstirea ta mulțumindu-ți pentru ajutor și zicându-ți unele ca acestea:
Bucură-te, foc ceresc care îi arzi pe diavoli;
Bucură-te, că pe cei care ajung la sfintele tale moaște îi binecuvântezi;
Bucură-te, că pe cei care nu pot ajunge la tine îi ajuți după credința lor;
Bucură-te, tămâie cu bun miros care alungi demonii;
Bucură-te, că risipești puterea farmecelor;
Bucură-te, cel ce ne ferești de răutățile dușmanilor;
Bucură-te, că în fața ta vrăjitorii se arată neputincioși;
Bucură-te, că până la sfârșitul vremurilor vei lupta împotriva lor;
Bucură-te, că întărești în răbdare rudele celor îndrăciți;
Bucură-te, că în ispite aduci alinare sufletelor lor;
Bucură-te, glas care cântă laude Dumnezeului Celui viu;
Bucură-te, că pomenirea numelui tău le este rană demonilor;
Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavolești!

Condacul al 9-lea

Doi ani de zile au pătimit cei doi frați îndrăciți din Mavrata, și prin rugăciunile tale cu îngerii întunericului au plecat, zicând: „Ne-ai ars, nu mai putem să rămânem mai mult”. Iar noi, cunoscând puterea dată ție de la Dumnezeu, Îl lăudăm și cu mulțumire Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea

„Mamă, dezleagă-mă”, a zis către mama sa tânărul care fusese legat pentru tulburarea făcută din pricina demonului care îl stăpânea. Căci, căutând ajutor de la doctori, a rămas neajutorat, dar cerând ajutor de la tine a aflat izbăvire și, tămăduindu-se, ți-a cântat unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce ai vestit bucuria mamei credincioase și fiului ei;
Bucură-te, cel ce ai adus liniștea în sufletele lor chinuite;
Bucură-te, că pe tatăl cel necredincios l-ai chemat spre lumina adevărului;
Bucură-te, că mulți părinți se roagă ție pentru copiii lor;
Bucură-te, că nu au rămas rușinați cei care au nădăjduit în ajutorul tău;
Bucură-te, că pe frații din Mavrata nu i-ai lăsat să se chinuiască;
Bucură-te, că ai dezlegat legăturile cu care îi legaseră diavolii;
Bucură-te, că rudeniile care îi legaseră cu lanțuri și funii s-au minunat;
Bucură-te, că, dezlegându-i pe frați, L-au slăvit pe Dumnezeu;
Bucură-te, că părinții acestor frați mult au postit pentru a-i ajuta;
Bucură-te, că îi povățuiești pe părinți să stăruie în rugăciune;
Bucură-te, că prin rugăciunile părinților îi ajuți pe copiii lor;
Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavolești!

Condacul al 10-lea

Ajungând în fața judecătorului, creștinul cel nevinovat nu s-a lăsat biruit de deznădejde, ci a așteptat lucrarea ta, ocrotitorule al celor năpăstuiți. Și având loc în vremea judecății un cutremur de pământ, cel care îl nedreptățise a fost cuprins de frica morții și și-a recunoscut păcatul, iar creștinul I-a mulțumit Domnului, zicând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Ne-a cerut Mântuitorul Hristos să îi binecuvântăm pe cei care ne blestemă și să îi iubim pe cei care ne fac rău, dar suntem slabi în credință și răutățile vrăjmașilor noștri ne covârșesc. Pentru aceasta cădem către tine, Sfinte Gherasim, cerând să vii în ajutorul celor nedreptățiți, și te lăudăm așa:
Bucură-te, că pe creștinul cel nevinovat l-ai ajutat;
Bucură-te, că judecătorul i-a făcut dreptate celui năpăstuit;
Bucură-te, că stai împotriva pârâșilor care nu au frică de Dumnezeu;
Bucură-te, judecător ceresc care împarți dreptatea;
Bucură-te, că ne înveți să biruim răutatea prin bunătate;
Bucură-te, că ne îndemni să alegem iubirea în locul urii;
Bucură-te, împăciuitorule al celor care se vrăjmășesc;
Bucură-te, că aduci pacea în casele creștinilor;
Bucură-te, că pe părinți îi împaci cu fiii lor;
Bucură-te, că alungi tulburarea din mănăstiri;
Bucură-te, că pe cei prigoniți pentru credința lor îi întărești;
Bucură-te, că și noi mărturisim harismele tale;
Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavolești!

Condacul al 11-lea

Ajungând la mănăstirea ta, soldatul Decaneos nu a vrut să și se închine, ci te-a batjocorit, disprețuindu-i pe cei care se rugau ție pentru ajutor. Dar degrabă l-a ajuns mânia lui Dumnezeu, că a murit de moarte năprasnică, fără să îți mai ceară iertare și fără să Îi cânte Celui ce poartă de grijă tuturor: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Lumea aceasta, iubitoare de desfrâu și de apostazie, îi prigonește pe iubitorii de Dumnezeu, batjocorindu-i pentru credința lor. Și mulțimea ispitelor i-ar doborî la pământ, dacă nu ar fi ocrotiți de Dumnezeu și dacă nu ar fi călăuziți de ajutorul Maicii Domnului și al tuturor sfinților. Iar noi, cei care știm minunile tale, îți cântăm:
Bucură-te, că prin mustrarea celor necredincioși ne ferești de păcatul necredinței;
Bucură-te, primind rugăciunile celor ce se roagă ție pentru rudele lor;
Bucură-te, că îi ajuți pe copii pentru rugăciunile părinților lor;
Bucură-te, că îi ajuți pe părinți pentru rugăciunile copiilor credincioși;
Bucură-te, mustrătorule al celor care au mințile întunecate de păcat;
Bucură-te, că, în viață fiind, ai chemat oamenii să se spovedească;
Bucură-te, că și acum ne îndrepți pașii spre Taina Spovedaniei;
Bucură-te, că cei ce se roagă ție leapădă frica de spovedanie;
Bucură-te, împreună-rugător cu duhovnicii pentru îndreptarea ucenicilor lor;
Bucură-te, chip al povățuitului desăvârșit;
Bucură-te, biruitorule al patimilor, că îi ridici pe cei căzuți;
Bucură-te, călăuzitorule al păstorilor pentru rugăciunile celor păstoriți;
Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavolești!

Condacul al 12-lea

Vrând soldații italieni să distrugă mănăstirea ta, te-ai arătat într-un nor mare, alungând dușmanul, spre bucuria călugărilor și a creștinilor drept-credincioși. Ai făcut de rușine puterea celor puternici și i-ai înălțat pe cei smeriți, care I-au cântat lui Dumnezeu cu evlavie: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Necazuri de tot felul ne împresoară și furtuna ispitelor se abate asupra noastră, Sfinte Gherasim. Dar credem că nu ne vei lăsa singuri, ci vei veni în ajutorul nostru, cerând de la Dumnezeu pentru noi cele ce ne sunt cu adevărat de folos. Și pentru aceasta îți zicem:
Bucură-te, cel ce păzești mănăstirea ta din Kefalonia de toate relele;
Bucură-te, că ai stat împotriva soldaților rău-credincioși;
Bucură-te, că prin arătarea ta ai umplut sufletele lor de teamă;
Bucură-te, că prin rugăciunea ta au fost biruiți;
Bucură-te, trâmbiță care vestești înfrângerea dușmanilor;
Bucură-te, armă aducătoare de biruință ostașilor drept-credincioși;
Bucură-te, că și acum păzești casele creștinilor care te cinstesc;
Bucură-te, liman al celor greu încercați de primejdii;
Bucură-te, scut al celor care prăznuiesc pomenirea ta;
Bucură-te, risipitorule al duhurilor care ne ispitesc;
Bucură-te, că dai cele de trebuință celor ce se roagă ție;
Bucură-te, rugător neobosit în fața tronului Sfintei Treimi;
Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavolești!

Condacul al 13-lea

O, Sfinte Gherasim, lauda Kefaloniei și cunună a Bisericii lui Hristos, vino degrabă în ajutorul nostru, al celor necăjiți, întristați și deznădăjduiți, și roagă-te pentru noi ca Bunul Dumnezeu să ne ridice povara încercărilor care ne apasă și să ne dea tărie în credință, ca să Îi cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zic iarăși Icosul 1: Viața ta a fost o viață răstignită, Sfinte al lui Dumnezeu…, Condacul 1: Pe robul lui Dumnezeu, Sfântul Gherasim…,

Icosul 1

Viața ta a fost o viață răstignită, Sfinte al lui Dumnezeu, că lepădând poftele lumești ai luat crucea lui Hristos asupra ta, iubind nevoința și defăimând trecătoarele desfătări. Învățându-ne de la tine să mergem pe calea Evangheliei și a rugăciunii, îți zicem cu inima smerită:
Bucură-te, că pământul Trikalei l-ai binecuvântat;
Bucură-te, că din copilăria ta ai mers pe calea virtuților;
Bucură-te, că în insula Zakintului te-ai îndeletnicit cu rugăciunea;
Bucură-te, că împreună cu sfinții aghioriți o lauzi pe Născătoarea de Dumnezeu;
Bucură-te, că te-ai învrednicit să te închini la Locurile Sfinte;
Bucură-te, că în Biserica Sfântului Mormânt ai primit mângâiere cerească;
Bucură-te, că, aprinzând acolo candele, ai aprins și candela inimii tale;
Bucură-te, că, fiind hirotonit preot, nu ți-ai împuținat nevoințele;
Bucură-te, că, întorcându-te în Zakint, în peșteră ai viețuit;
Bucură-te, că în Kefalonia ai fost trimis de Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavolești!

Condacul 1

Pe robul lui Dumnezeu Sfântul Gherasim, care prin mulțimea nevoințelor sale a primit cununa cea nestricăcioasă, pe cel care prin sfintele sale moaște revarsă râuri de tămăduiri, veniți, credincioșilor, să-l lăudam într-un glas, zicând: Bucură-te, Sfinte Gherasim, zid nesurpat de uneltirile diavolești!

Rugăciune către Sfântul Gherasim Kefalonitul

Sfinte Gherasim, robule al lui Hristos, cel ce ai strălucit înaintea oamenilor ca lumină în întuneric, care ai călăuzit poporul spre cunoașterea adevăratului Dumnezeu, primește de la noi această puțină rugăciune. Vezi, Sfinte, durerile noastre. Vezi necazurile care ne apasă. Vezi mulțimea ispitelor care ne învăluiesc neîncetat. Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, așa cum te-ai rugat pentru mulțimea credincioșilor care mărturisesc minunile tale. Mare dar ne-a făcut nouă Domnul prin neputreziciunea sfintelor tale moaște. Că ne-am întărit în credință auzind că bolnavii care s-au atins de racla ta au fost vindecați și că i-ai alungat pe diavoli de la cei îndrăciți.

O, Sfinte Gherasim, precum ai scăpat insula Kefaloniei de jugul agarenilor și de multe necazuri, tot așa ajută-ne și pe noi. Am căutat ușurare prin puterile noastre, dar nu am aflat. Am căutat ajutor de la oameni, dar am rămas nemângâiați. La tine venim, Sfinte, nădăjduind că nu ne vei rușina. Ci ne vei da cele de trebuință, arătându-ne care este calea pe care trebuie să mergem. Știm că dacă în viață alegem după voia noastră cea rea, rămânem lipsiți de ajutorul dumnezeiesc. Roagă-te pentru noi, Sfinte, să cunoaștem și să facem voia lui Dumnezeu, ca să ajungem în raiul cel preadulce, în care tu Îl lauzi pe Dumnezeu cu toți sfinții și cu toate puterile cerești, în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Schimbării la Față a Domnului nostru Iisus Hristos

Troparul Schimbării la Față a Domnului nostru Iisus Hristos, glasul al 7-lea:

Schimbatu-Te-ai la Față în munte, Hristoase Dumnezeule, arătându-le ucenicilor Tăi slava Ta, pe cât li se putea. Strălucește și nouă, păcătoșilor, lumina Ta cea pururea fiitoare, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Dătătorule de lumină, slavă Ție.

Condacul 1

Alesule Voievod și Împărat al slavei, pe Tine, Făcătorul cerului și al pământului, văzându-Te pe muntele Taborului, schimbându-Te la Față întru slavă, toată zidirea s-a mirat, cerurile s-aucutremurat și toți pământenii s-au bucurat, iar noi, nevrednicii, aducându-Ți pentru Schimbarea Ta la Față închinare de mulțumire, împreună cu Petru din suflet Îți cântăm: Iisuse, Dumnezeul cel Preaveșnic, bine este nouă să fim totdeauna sub acoperământul harului Tău!

Icosul 1

Îngerilor necunoscută și oamenilor nepătrunsă a fost Dumnezeirea Ta, Dătătorule de Lumină, Hristoase, când, cu fulgerele și razele Luminii Tale neînserate, Te-ai arătat pe muntele Taborului ucenicilor Tăi, care s-au înspăimântat, văzând norul strălucind luminos și glasul Tatălui auzind, au înțeles taina Întrupării Tale și au cântat așa:
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu cel fără de moarte, luminează-ne pe noi cu lumina Feței Tale;
Iisuse, Dumnezeul cel Bun și Puternic, trezește-ne pe noi, cei ce dormim în adâncul întunericului și în somnul păcatului;
Iisuse, Cel ce locuiești întru lumina cea nepătrunsă, scoate-ne și pe noi din locul întunericului;
Iisuse, Cel ce ai umplut toată lumea cu slava Ta, sălășluiește-ne și pe noi în lăcașurile raiului;
Iisuse, Lumina lumii, slobozește-ne din mâna celui viclean pe noi, cei ce stăm în întuneric;
Iisuse, Soarele Dreptății, îmbracă-ne în veșmântul adevărului și al dreptății pe noi, cei ce dormim în umbra morții;
Iisuse, Dumnezeul cel Preaveșnic, bine este nouă să fim totdeauna sub acoperământul harului Tău!

Condacul al 2-lea

Văzând, Iubitorule de oameni, Doamne, că ucenicii Tăi nu sunt încă luminați și nu pricep că Tu trebuie să mergi la Ierusalim și acolo să pătimești multe și să fii omorât, ai început de atunci să le spui că toate acestea trebuie să le rabzi de bunăvoie pentru mântuirea noastră. Totuși, ei neputând înțelege dacă sunt de la Dumnezeu sau de la om, după șase zile ai luat cu Tine pe Petru, pe Iacob și pe Ioan și i-ai dus pe muntele Taborului, ca să le arăți, înainte de Cruce, slava Ta dumnezeiască, ca și în timpul pătimirilor Tale să-Ți cânte: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Înțelesul cel greu de pătruns al pătimirii Tale celei de bunăvoie neputând să-l înțeleagă ucenicii Tăi, Doamne, mai înainte de crucea Ta, ai dus pe trei dintre ucenicii Tăi într-un munte înalt, ca să vadă minunea înfricoșatei Tale Schimbări la Față și dumnezeiasca Ta slavă, cea pururea fiitoare, ca atunci când Te vor vedea răstignit să înțeleagă că pătimirea Ta este de bunăvoie și să-Ți cânte așa:
Iisuse, Care de jos ai urcat pe un munte înalt, urcă-ne și pe noi întru cele de sus, ca să căutăm desfătarea întru cele înalte;
Iisuse, Care ai îndepărtat pe Petru și pe fiii lui Zevedeu de mulțimea grijilor lumești, îndepărtează și mintea noastră de lucrurile pământești, ca să învățăm a ne feri de patimile cele josnice;
Iisuse, Care cu multă trudă ai dus pe prietenii Tăi la o înălțime preafrumoasă, învață-ne și pe noi ca prin sudoare și multă trudă să ne nevoim în toate zilele;
Iisuse, Care ai arătat ucenicilor, în tăcerea rugăciunii, Schimbarea Ta la Față, învrednicește-ne acum și pe noi, credincioșii Tăi, să ne luminăm cu dulceața cuvintelor Tale;
Iisuse, Care ai arătat trei martori ai slavei Tale în liniștea Taborului, dă-ne și nouă, celor tăcuți și goi, să cugetăm totdeauna la slava Ta;
Iisuse, Care pentru numele Tău s-a veselit Taborul și Ermonul, dă-ne și nouă, ca prin chemarea preadulcelui Tău nume, să săvârșim urcare la cele înalte;
Iisuse, Dumnezeul cel Preaveșnic, bine este nouă să fim totdeauna sub acoperământul harului Tău!

Condacul al 3-lea

Aleșii Tăi Apostoli, îmbrăcați fiind cu putere de sus, Doamne, i-ai urcat în Tabor, ca să învețe a cânta cele înalte și să cugete la cele cerești, iar nu la cele pământești. Îmbracă-ne, dar, și pe noi cei căzuți întru cele de jos și biruiți totdeauna de neputințele trupului, cu puterea și slava Ta, ca puterea Ta să lucreze în neputințele noastre, și să-Ți cântăm Ție cu dragoste: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Vrând ca înainte de Cruce, de pătimirea cea de bunăvoie, să descoperi în parte slava dumnezeirii Tale, Hristoase, Mântuitorul nostru, ai ales numai trei dintre muritori care să fie martorii acestei slave: pe Petru, care Te-a iubit mai mult decât toți și Te-a mărturisit, primul dintre toți, Fiu al lui Dumnezeu, pe Iacob, care, având nădejdea bunătăților viitoare, capul sub sabie și-a plecat și, astfel, a pus început mucenicilor Tăi, și pe Ioan cel feciorelnic, care, mai mult decât toți păstrând neprihănirea trupului și a duhului, a primit har deosebit întru vederea unor negrăite descoperiri și a slavei Tale dumnezeiești. Împreună cu ei primește și de la noi aceste cântări de laudă:
Iisuse, Cel ce de la Petru, mai înainte de Schimbarea la Față, ai primit mărturisirea, primește și calda noastră mărturisire;
Iisuse, Cel ce aceluiași Petru, în Tabor, i-ai dat îndrăzneală să vorbească cu Tine, spune și inimilor noastre celor pașnice și bune;
Iisuse, Cel ce pe fiii lui Zevedeu, pentru iubirea lor înflăcărată, i-ai numit fiii Tunetului, nu ne birui cu tunetul mâniei Tale;
Iisuse, Cel ce acelorași ucenici nu le-ai îngăduit să coboare foc din cer asupra samaritenilor, stinge focul patimilor noastre lăuntrice;
Iisuse, ridică-ne împreună cu feciorelnicul Ioan în Taborul cel de sus, întru curăția trupului și a sufletului;
Iisuse, Cel ce știai că Iacob va bea întâiul Tău pahar, gătește-ne și nouă locuri în rai;
Iisuse, Dumnezeul cel Preaveșnic, bine este nouă să fim totdeauna sub acoperământul harului Tău!

Condacul al 4-lea

Furtună a fost arătarea dumnezeirii Tale în muntele Sinai, deoarece în tunete și fulgere ai dat legea slugii Tale Moise; tot așa și în Horeb a fost duh de tărie ce despica munții; vijelie și foc când Ilie proorocul a vrut să Te vadă. Totuși nu în vijelie, nici în cutremur și nici în foc nu a fost Domnul, ci în glas de adiere de vânt Ți-ai arătat Fața și slava dumnezeirii Tale, precum și în muntele Taborului ai șezut în fața lor și cu bucurie Ți-au cântat: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind Moise și Ilie în Tabor cuvintele Tale, că vei sfârși la Ierusalim, s-au făcut martori la toată lumea, Doamne, că Tu ești cu adevărat Fiul lui Dumnezeu, trimis de Tatăl spre mântuirea oamenilor, așa cum a mărturisit și glasul Său din cer. Căci Moise a fost chemat din morți, ca să mărturisească celor ținuți în iad venirea Ta în lume. Ilie însă a fost chemat din rai, ca să spună lui Enoh despre slava Ta, văzută în Schimbarea Ta la Față. Iar noi, mirându-ne de taina arătării proorocilor Tăi în Tabor, cu umilință îți cântăm:
Iisuse, Cel ce ai vrut ca văzătorul de Dumnezeu Moise să-Ți privească Fața Ta, arată-ne și nouă, în veacul ce va să vie, dulceața cea dorită a Feței Tale;
Iisuse, Cel ce de demult lui Moise i-ai arătat strălucirea slavei Tale, arată-ne și nouă, întru Împărăția Ta, Față către față, bunătatea cea nespusă a privirii Tale;
Iisuse, Cel ce în liniște și în glas de adiere de vânt lin l-ai învățat pe Ilie descoperirea Ta, învață-ne și pe noi, în chip minunat și în liniște, nepătimirea dumnezeiască;
Iisuse, Cel ce l-ai adus pe robul Tău Ilie în rai, în car de foc nearzător, ridică-ne și pe noi, în chip minunat, la înălțimea desăvârșitei viețuiri;
Iisuse, Cel ce de demult în multe chipuri ai grăit proorocilor, iar în Tabor le-ai vestit moartea Ta, hrănește cu cuvintele vieții veșnice și sufletele noastre cele flămânde;
Iisuse, Cel ce prin gura a doi martori ai descoperit ucenicilor taina Schimbării Tale la Față, aprinde și credința noastră cea rece cu adierile cele negrăite ale Duhului Sfânt;
Iisuse, Dumnezeul cel Preaveșnic, bine este nouă să fim totdeauna sub acoperământul harului Tău!

Condacul al 5-lea

Stelei celei izvorâtoare din Dumnezeu Te-ai asemănat prin strălucirea negrăită a Preacuratului Tău Trup, Dătătorule de Lumină, Doamne, când, apropiindu-Te de ucenicii Tăi care dormeau, ai înălțat Tatălui Tău, pe înălțimea muntelui, rugăciunea Ta de împăcare. Atunci s-a luminat Fața Ta ca soarele și îmbrăcămintea s-a făcut mai albă decât zăpada. Apostolii, trezindu-se, au văzut slava Ta, a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr, și stând cu frică Ți-au cântat: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzându-Te Apostolii Tăi în Tabor, având chip de om și Schimbându-Te la Față întru slava dumnezeiască și vorbind cu Moise și cu Ilie despre sfârșitul Tău, au înțeles puterea Ta cea pururea fiitoare și dumnezeirea ascunsă sub acoperământul trupului, s-au înspăimântat auzind cele grăite și s-au desfătat de vederea dumnezeieștii Tale slave. Dar numai atât au văzut cât a putut să încapă vederea ochilor trupești, iar noi împreună cu dânșii Îți cântăm:
Iisuse, Cel ce ai strălucit ucenicilor Tăi dumnezeiasca și nespusa Ta slavă, strălucește în inimile noastre Lumina Ta cea pururea fiitoare;
Iisuse, Cel ce ai împărtășit pe întâistătătorii Legii și harului cu lumina Ta cea mai presus de lume, prin acea împărtășire adună mintea noastră ce rătăcește pururea;
Iisuse, Cel ce în Tabor ai dezgolit puțin fulgerul dumnezeirii Tale, ascuns în trup, dezvăluie căderile în păcat, ascunse în conștiința noastră cea ticăloasă;
Iisuse, Cel ce cu razele Luminii celei necreate ale Trupului Tău ai luminat muntele sfânt, luminează cu lumina poruncilor Tale și sufletele noastre cele întunecate;
Iisuse, Cel ce prin Schimbarea la Față ai luminat marginile lumii, luminează-ne și ne înfrumusețează și pe noi cei întunecați;
Iisuse, Cel ce prin strălucirea luminii Tale din Tabor ai curățat precum zăpada pe ucenicii Tăi, curățește-ne și ne înnoiește și pe noi cei întunecați;
Iisuse, Dumnezeul cel Preaveșnic, bine este nouă să fim totdeauna sub acoperământul harului Tău!

Condacul al 6-lea

Văzând binecuvântata și mântuitoarea Ta grăire, Hristoase, Dumnezeul nostru, împreună cu Moise și cu Ilie pe muntele Taborului, ucenicii Tăi Petru, Iacob și Ioan s-au bucurat foarte. Petru, având glasul plin de iubire dumnezeiască, a zis: „Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voiești, vom face aici trei colibe: Ție una, lui Moise una și lui Ilie una”. Noi însă, nevrednicii, nu cutezăm a Te întreba, ci cu smerenie Te rugăm pentru milă și cu glas tremurând Îți cântăm: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Nor luminos a strălucit în Tabor spre însemnare la toată lumea. Petru vorbea despre colibe, glasul Părintelui vestea descoperirea și venirea Duhului Sfânt i-a umbrit pe Apostoli și vârful muntelui l-a înconjurat. Aceștia și mai mult s-au înfricoșat și, intrând cu frică în nor, au simțit nepătrunsa Ta dumnezeire și cu multă îndrăzneală Ți-au cântat unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce pe Israel de demult în pustie l-ai condus cu stâlpul de nor, Însuți și acum arată-ne calea în Împărăția Ta;
Iisuse, Cel ce pe Apostolii Tăi, în Tabor, cu nor luminos i-ai învăluit, acoperă-ne și pe noi cu roua Duhului Tău Cel Sfânt;
Iisuse, Cel ce locuiești în ceruri, în Biserica nefăcută de mâini, arată-ne și nouă biserica dătătoare de lumină și umbra preacurată a dumnezeirii Tale;
Iisuse, Cel ce nu ai vrut pe pământ corturi făcute de mâini, zidește-ne cortul cel lăuntric, cu bun chip, al Duhului Sfânt, cu care să mergem la ceruri;
Iisuse, Cel ce Te îmbraci cu lumina ca și cu o haină, îmbracă-ne și pe noi cei dezbrăcați cu haina țesăturii dumnezeiești a neprihănirii și curăției;
Iisuse, Cel ce ai întins cerul ca o piele, îmbracă-ne și pe noi cei răniți în haina luminoasă ca zăpada a cereștii Tale frumuseți;
Iisuse, Dumnezeul cel Preaveșnic, bine este nouă să fim totdeauna sub acoperământul harului Tău!

Condacul al 7-lea

Vrând să descopere taina cea din veac ascunsă a dumnezeirii Tale, Hristoase, Părintele Tău Ceresc, acum, iarăși, precum la Iordan, în timpul Botezului, a vestit că Tu ești Fiul Lui, și astfel, cu glas, din nor, a mărturisit zicând: „Acesta este Fiul Meu Cel Iubit, pe Acesta să-L ascultați”. Iar Apostolii, înfricoșându-se, au căzut cu fața la pământ, cântându-Ți: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Nouă și preaslăvită descoperire s-a făcut în Tabor, Stăpâne Doamne, când Apostolii înșiși, văzători și slugi, auzind glasul Părintelui și tunet din nori, s-au înspăimântat și o nouă revărsare de lumină deodată i-a luminat și, privindu-se unul pe altul, s-au mirat și, căzând cu fața la pământ, Ție, Stăpâne, închinându-se, Ți-au adus aceste laude:
Iisuse, Cel ce ești Chipul Prealuminat al Ipostasului Părintesc, schimbă viața noastră cea întunecată și necurată;
Iisuse, Cel ce ești strălucirea slavei Părintești, luminează sufletele noastre cele căzute și afundate în întuneric;
Iisuse, Cel ce ești minunat și înfricoșător în slava dumnezeirii Tale, înnoiește vederea noastră cea duhovnicească stricată prin păcat;
Iisuse, Prealine, Cel ce ești plin de iubire, prin strălucirea cea nespusă a Trupului Tău, toată necurăția sufletelor noastre fă-o mai albă decât zăpada;
Iisuse, Lumină fără început, în Lumina Ta din Tabor arată-ne și nouă Lumina Tatălui;
Iisuse, Lumina cea neschimbată în lumina cea nevăzută a Împărăției Tale, arată-ne și nouă lumina Duhului;
Iisuse, Dumnezeul cel Preaveșnic, bine este nouă să fim totdeauna sub acoperământul harului Tău!

Condacul al 8-lea

În chip minunat și străin, Ți s-au arătat Moise și Ilie în Tabor, Stăpâne Doamne, văzând închipuirea Ipostasului dumnezeiesc și vorbind despre pătimirea Ta cea de bunăvoie ce îți stătea înainte. Acoperindu-i pe ei norul cel luminos și încetând glasul din cer, slava Domnului s-a luat de la ucenicii Tăi, iar ei Ți-au cântat: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu totul ai fost întru cele de sus, Cuvinte al lui Dumnezeu, când Te-ai Schimbat la Față în Tabor, dar nici de cele de jos nu Te-ai despărțit. Iar când proorocii au plecat și vederea dumnezeiască s-a sfârșit, Tu Te-ai apropiat de ucenicii Tăi, ce căzuseră de spaimă la pământ și, atingându-i cu mâna le-ai zis: „Sculați-vă și nu vă temeți”. Iar ucenicii, deschizând ochii și nevăzând pe nimeni, afară de Tine, s-au bucurat foarte și, mulțumind lui Dumnezeu, Ți-au cântat așa:
Iisuse, Cel ce ai cuvintele vieții veșnice, fii totdeauna cu noi în călătoria pământească;
Iisuse, Cel ce ne-ai săturat pe noi cu privirea dumnezeirii Tale, nu ne lăsa pe noi singuri întru slujirea Ta;
Iisuse, Cel ce mai înainte de Cruce ne-ai lămurit taina pătimirilor Tale de voie, dă-ne nouă totdeauna să ne amintim de pătimirea Ta;
Iisuse, Cel ce ne-ai arătat, mai înainte de moarte, slava Ta, dă-ne nouă să înțelegem totdeauna îndumnezeirea Trupului Tău;
Iisuse, Chipul cel neschimbat al Celui ce Este, înnoiește în sufletele noastre privirea Chipului și asemănării Tale;
Iisuse, Cel ce ești pecetea cea asemenea Tatălui, însemnează în trupurile noastre bunătatea cea nespusă a Chipului Tău;
Iisuse, Dumnezeul cel Preaveșnic, bine este nouă să fim totdeauna sub acoperământul harului Tău!

Condacul al 9-lea

Toată firea s-a înfricoșat, văzând preaslăvita Schimbare la Față în Tabor, Hristoase Mântuitorule: îngerii stând nevăzut cu frică și cu cutremur Ți-au slujit Ție, cerurile s-au înspăimântat, pământul s-a cutremurat, văzând slava Domnului. Muntele Tabor, care până atunci era întunecat și fumegând, s-a acoperit cu un nor luminos, pentru că pe el au stat Preacuratele Tale picioare. Iar ucenicii Tăi, Doamne, neputând suferi să vadă Fața Ta, au căzut la pământ, acoperindu-și fețele, până când, sfârșindu-se vedenia, Tu Însuți i-ai ridicat și ei Ți-au cântat: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritorii cei deșerți de înțelepciune, nefiind luminați de har, nu pot pricepe taina preaslăvitei Tale Schimbări la Față. Pentru aceasta, când ai coborât cu ucenicii din munte, ai poruncit prietenilor Tai nimănui să nu spună din ceea ce au văzut, până când Fiul Omului nu Se va scula a treia zi din mormânt. Și ei tăcând nu au spus nimănui nimic în acele zile, din cele ce au văzut și au auzit, dar în inima lor Ți-au cântat așa:
Iisuse, Cel ce pe nor de foc ai fost purtat, izbăvește-ne cu lumina Ta de toată întinăciunea sufletească;
Iisuse, Cel ce Te-ai îmbrăcat în întregul Adam, luminează firea noastră cea întunecată;
Iisuse, Cel ce ai desfătat pe ucenicii Tăi cu strălucirea dumnezeirii Tale, desfătează-ne și pe noi totdeauna cu învățăturile Tale;
Iisuse, Cel ce ai luminat pe ucenicii Tăi prin norul dătător de rouă, luminează-ne și pe noi totdeauna cu razele preaslăvitei Tale Schimbări la Față;
Iisuse, Cel ce ai sfințit Taborul cu Preacuratele Tale picioare, îndreptează picioarele noastre spre a sluji Ție pururea;
Iisuse, Cel ce cu nevinovatele Tale mâini ai arătat ucenicilor să urce în muntele Tău, îndreptează și mâinile noastre în lucrarea faptelor celor bune;
Iisuse, Dumnezeul cel Preaveșnic, bine este nouă să fim totdeauna sub acoperământul harului Tău!

Condacul al 10-lea

Vrând să mântuiești lumea, Te-ai Schimbat la Față în Tabor pentru noi, Doamne, ca să ne faci vrednici de slava Ta cerească și să schimbi trupul smereniei noastre, ca să fie asemenea slavei Tale la învierea cea de obște și în Împărăția Ta cea veșnică, pe care ai gătit-o, de la facerea lumii, celor ce Te iubesc pe Tine, de care să ne învrednicești și pe noi, precum pe Moise și pe Ilie i-ai învrednicit în Tabor să Te vadă Față către față și să-Ți cântăm cu toți sfinții cântarea veșnică: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Împărate Preaveșnic, toate le-ai făcut spre mântuirea noastră. Pentru noi ai primit Preacuratul trup din Preasfânta Fecioară Maria și ai venit în lumea aceasta având chip de rob. Tot așa Te-ai Schimbat la Față pe muntele cel sfânt, ca să luminezi întunericul dinlăuntrul nostru, al celor ce stăm în întunericul și în umbra morții și să ne faci pe noi, din fii ai mâniei, fiii Tăi preaiubiți. Pentru aceasta cu mulțumire Îți cântăm:
Iisuse, pe Tabor chipul robului l-ai schimbat, ca pe noi să ne faci din robi ai păcatului fiii lui Dumnezeu;
Iisuse, chiar trupul Tău l-ai dat la moarte, ca firea noastră cea căzută să o prefaci prin Tine;
Iisuse, Cel ce în Tabor ai arătat frumusețea cea negrăită a Împărăției Tale, întărește în noi pacea și adevărul Duhului Sfânt;
Iisuse, Cel ce prin strălucirea dumnezeiască a Trupului Tău toată făptură ai îndumnezeit-o, înnoiește-ne și pe noi prin îndumnezeirea trupului la a doua Ta venire;
Iisuse, Cel ce în Tabor ai arătat focul dumnezeirii Tale, arde cu foc nematerialnic și păcatele noastre;
Iisuse, Cel ce ai hrănit acolo cu preadulcele Tale cuvinte pe ucenicii Tăi, sfințește și sufletele noastre cele flămânde cu Sfintele Tale Taine;
Iisuse, Dumnezeul cel Preaveșnic bine este nouă să fim totdeauna sub acoperământul harului Tău!

Condacul al 11-lea

Cântare de umilință aducem Ție noi nevrednicii, pentru Schimbarea Ta la Față, și strigăm: Dă-ne nouă, robilor Tăi, înălțimea viețuirii cerești și strălucirea slavei dumnezeiești celei pururi fiitoare, iar cu inimă curată învrednicește-ne, în chip gândit, să ieșim la muntele Tău cel sfânt și să vedem cu ochii minții preaslăvita Schimbare la Față, ca să-Ți cântăm în chip luminos: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Fiind Lumina Nepătrunsă și Dătător de Lumină, Iisuse, Lumina cea pururea fiitoare și fără de început, Lumina Ta ai adus-o în lume, pentru că ai urcat cu Preacuratul Tău Trup în muntele Taborului și acolo ai arătat ucenicilor Tăi lumina cea necreată și dumnezeiască și chipul slavei Părintești. Acestei lumini, mai presus de fire, să ne faci și pe noi părtași, ca să-Ți cântăm din adâncul sufletului unele ca acestea:
Iisuse Hristoase, Lumina cea adevărată, întărește sufletele noastre, cu cugete bune, în toate zilele călătoriei noastre pământești;
Iisuse, Împărate, Lumina cea fără început, aprinde din nou făclia cea stinsă a sufletului până în ziua sfârșitului nostru;
Iisuse, Lumina Lină, Care dai viață, trimite sufletelor noastre lumină și viață în ceasul cel înfricoșător al morții noastre;
Iisuse, Lumina Sfântă, Care luminezi și arzi, scoate-ne atunci din bezna întunericului;
Iisuse, Lumina Preadulce și Preasfântă, însoțește-ne către lumina palatului Tău ceresc printre vămile amare ale văzduhului;
Iisuse, Lumina cea mai luminoasă decât orice soare, luminează-ne în strălucirea sfinților Tăi, în ziua cea neînserată a Împărăției Tale;
Iisuse, Dumnezeul cel Preaveșnic, bine este nouă să fim totdeauna sub acoperământul harului Tău!

Condacul al 12-lea

Dăruiește-ne, Doamne Iisuse, harul Tău, pe care în Tabor l-ai dat aleșilor Tăi ucenici Petru, Iacob și Ioan, și ne primește pe noi ca și pe aceia, ca îmbrăcați cu putere de sus și luminați de Duhul Sfânt, având inima curată și duhul înnoit, să urcăm în Taborul cel gândit, mergând din putere în putere, nevoindu-ne mai mult în post și rugăciune și petrecând întru neprihănire, să-Ți cântăm cu vrednicie: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântând Preacurata Schimbare la Față preaslăvim dumnezeiasca Ta slavă arătată în Tabor, ne închinăm dumnezeirii și puterii Tale și credem cu Petru că Tu ești cu adevărat Hristos, Fiul Dumnezeului Celui Viu, Care ai venit în lume să mântuiești pe cei păcătoși și cântăm împreună cu Apostolii, din adâncul sufletului: bine este să fim noi aici împreună cu Tine. Pentru aceasta nu ne rușina pe noi, cei neputincioși și învechiți în trup, care credem întru Tine, ci ne acoperă cu lumina dumnezeieștii Tale străluciri pe cei ce cu dragoste Îți cântăm:
Iisuse, Soarele cel neapus, Care ai răsărit în Tabor, luminează-ne cu dumnezeiasca Ta strălucire;
Iisuse, Lumina cea neajunsă, Care Te-ai arătat întru Schimbarea Ta la Față, încălzește-ne cu împărtășirea harului Tău;
Iisuse, Biserica Veșnică a Ierusalimului Ceresc, sălășluiește-ne în cortul Tău dumnezeiesc;
Iisuse, Floarea cea binemirositoare a raiului, înmiresmează-ne și pe noi cu aromatele sfințeniei și ale curăției;
Iisuse, Focul cel curățitor, Care ai vrut să curățești cerul și pământul de orice întinăciune, curățește-ne și pe noi de toată întinăciunea trupului și a duhului;
Iisuse, Piatra cea prețioasă, Care ai luminat Sionul cel de sus cu frumusețe dumnezeiască, învrednicește-ne și pe noi să vedem această frumusețe;
Iisuse, Dumnezeulcel Preaveșnic, bine este nouă să fim totdeauna sub acoperământul harului Tău!

Condacul al 13-lea

O, Preadulce și Atotbunule Iisuse, Cel ce în Tabor ai strălucit cu slava dumnezeiască, primește acum această puțină rugăciune a noastră, precum ai primit în muntele cel sfânt închinarea ucenicilor Tăi, așa și pe noi învrednicește-ne să ne închinăm preaslăvitei Tale Schimbări la Față, ca strălucind în lumina faptelor bune, să se lumineze prin Tine întunericul păcatului ce locuiește în noi și să ne arătăm vrednici moștenitori ai Împărăției Tale celei veșnice, unde cu toți sfinții să-Ți cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăși Icosul 1: Îngerilor necunoscută și oamenilor nepătrunsă a fost…, Condacul 1: Alesule Voievod și Împărat al slavei…,

Icosul 1

Îngerilor necunoscută și oamenilor nepătrunsă a fost Dumnezeirea Ta, Dătătorule de Lumină, Hristoase, când, cu fulgerele și razele Luminii Tale neînserate, Te-ai arătat pe muntele Taborului ucenicilor Tăi, care s-au înspăimântat, văzând norul strălucind luminos și glasul Tatălui auzind, au înțeles taina Întrupării Tale și au cântat așa:
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu cel fără de moarte, luminează-ne pe noi cu lumina Feței Tale;
Iisuse, Dumnezeul cel Bun și Puternic, trezește-ne pe noi, cei ce dormim în adâncul întunericului și în somnul păcatului;
Iisuse, Cel ce locuiești întru lumina cea nepătrunsă, scoate-ne și pe noi din locul întunericului;
Iisuse, Cel ce ai umplut toată lumea cu slava Ta, sălășluiește-ne și pe noi în lăcașurile raiului;
Iisuse, Lumina lumii, slobozește-ne din mâna celui viclean pe noi, cei ce stăm în întuneric;
Iisuse, Soarele Dreptății, îmbracă-ne în veșmântul adevărului și al dreptății pe noi, cei ce dormim în umbra morții;
Iisuse, Dumnezeul cel Preaveșnic, bine este nouă să fim totdeauna sub acoperământul harului Tău!

Condacul 1

Alesule Voievod și Împărat al slavei, pe Tine, Făcătorul cerului și al pământului, văzându-Te pe muntele Taborului, schimbându-Te la Față întru slavă, toată zidirea s-a mirat, cerurile s-aucutremurat și toți pământenii s-au bucurat, iar noi, nevrednicii, aducându-Ți pentru Schimbarea Ta la Față închinare de mulțumire, împreună cu Petru din suflet Îți cântăm: Iisuse, Dumnezeul cel Preaveșnic, bine este nouă să fim totdeauna sub acoperământul harului Tău!

și această

Rugăciune

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care locuiești întru Lumina cea nepătrunsă, și ești Strălucire Slavei Tatălui și Chip al Ipostasului Său! La plinirea vremii ai venit, Tu, pentru mila cea nespusă față de neamul omenesc cel căzut, Te-ai micșorat, chip de rob luând, Te-ai smerit pe sine, ascultător fiind chiar până la moarte. Totuși, înainte de Cruce și de pătimirea cea de bunăvoie, în muntele Taborului, Te-ai Schimbat la Față, întru slava Ta dumnezeiască, înaintea sfinților Tăi ucenici și Apostoli, ca atunci când Te vor vedea răstignit și dat morții să priceapă că pătimirea este de bunăvoie și dumnezeiască. Învrednicește-ne și pe noi, pe toți, să prăznuim Preacurata Schimbare la Față cu inimă curată și cu minte neîntinată, să urcăm în muntele Tău cel sfânt, în sălașul sfintei Slavei Tale, unde este glasul curat al celor ce prăznuiesc, glasul nespusei bucurii, ca acolo, împreună cu sfinții, Față către față, să vedem slava Ta, în ziua cea neînserată a Împărăției Tale și să preaslăvim Preasfânt Numele Tău, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte și cu Preasfântul și Bunul și de Viață Făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sfantului Ierarh Nectarie

Condac 1:

Veniți, ucenicilor ai lui Hristos, care însetați după împărăția cea cerească, să îi aducem laude iubitorului nostru ocrotitor, Sfântul Ierarh Nectarie. Și, mulțumindu-i pentru nemăsurata sa dragoste față de noi, să-i cântăm într-un glas: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni!

Icos 1:

Om purtător al bucuriilor celor cerești, te-ai arătat în lume Nectarie, arhiereule al lui Hristos, în viață neprihănită petrecând, drept, cuvios și de Dumnezeu insuflat, întru toate dăruit; pentru aceasta și de la noi auzi unele ca acestea:
Bucură-te, cel prin care se înalță cei credincioși;
Bucură-te, cel prin care sunt risipiți cei dușmănoși;
Bucură-te, vas aurit al înțelepciunii;
Bucură-te, cel prin care se învinge răutatea lumii;
Bucură-te, locaș al sfințeniei și al lucrării cerești;
Bucură-te, carte dumnezeiască a noii cetăți îngerești;
Bucură-te, cel care cu adevărat Sfânt te-ai arătat;
Bucură-te, cel care de cele materiale te-ai lepădat;
Bucură-te, a credinței răsplată strălucitoare;
Bucură-te, mijlocitor cucernic al harului;
Bucură-te, cel prin care Biserica se slăvește;
Bucură-te, cel prin care insula Eghina se veselește;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 2:

Înțelepciune având, încă din tinerețe, de raza cea dumnezeiască sufletul ți-a fost luminat și strălucirii poruncilor celor sfinte ai urmat, Sfinte Ierarhe Nectarie. De aceea, în virtuți înaintând, de mic copil ai cântat lui Hristos: Aliluia!

Icos 2:

Mergând în orașul Sfântului Constantin, ai avut frica de Dumnezeu ca îndrumător și cercetarea celor sfinte ca apărător. De aceea, hrănindu-te din înțelepciunea cea dumnezeiască, pe cei pe care cu cuvântul tău i-ai umplut de bucurie sfântă îi auzi cântând unele ca acestea:
Bucură-te, viță a veșniciei;
Bucură-te, nectar al ambroziei;
Bucură-te, că de Mântuitorul ne-ai fost trimis vindecător luminat;
Bucură-te, că părinților celor din vechime ai urmat;
Bucură-te, piatra cea nouă a zidirii cugetătoare;
Bucură-te, cunună nou împletită, a Bisericii dreptmăritoare;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat ca un trandafir proaspăt înflorit;
Bucură-te, cel ce de Dumnezeu ai fost dăruit;
Bucură-te, steaua cea nouă a credinței poporului;
Bucură-te, cel ce strălucești în slava Creatorului;
Bucură-te, bunule chivernisitor al poruncilor cerești;
Bucură-te, chip al slăvitelor virtuți îngerești;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 3:

Slăvita înțelepciune ai căutat-o și ți-ai dorit-o din tinerețile tale, și pe Hristos L-ai rugat cu lacrimi fierbinți ca să te împodobească cu înalta ei frumusețe. Pentru aceea, Sfinte Nectarie, cu credință și plecăciune cânți către Domnul: Aliluia!

Icos 3:

S-a bucurat sufletul tău, ca oarecând al marilor Părinți Vasile și Grigorie, mergând la Atena să dobândești învățătura cea folositoare. Pentru aceea, cu bucurie îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, fiu al luminii celei cerești;
Bucură-te, vlăstar al evlaviei celei îngerești;
Bucură-te, cel ce ai fugit de amăgirile cele lumești;
Bucură-te, că cele îndumnezeitoare n-ai încetat să dorești;
Bucură-te, minte purtătoare de Dumnezeu, plină de înțelesuri dumnezeiești;
Bucură-te, cărbune al Sfântului Duh, foc aprins al cugetării creștine;
Bucură-te, cel ce viață fără de pată ai trăit;
Bucură-te, cel ce înșelăciunea lui Veliar ai zdrobit;
Bucură-te, cel ce iubirii lui Hristos ți-ai deschis ușa sufletului;
Bucură-te, cel în care a înflorit săvârșirea binelui;
Bucură-te, sprijinul cel tare al celor credincioși;
Bucură-te, săgeată de mult plâns pentru cei dușmănoși;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 4:

Având în tine râvna cea dumnezeiască a Cuvioșilor Părinți, fără încetare ți-ai dorit viața cea îngerească. De aceea, în Hios, cu bucurie ai intrat în îngerescul cin monahal și pe vrăjmașul l-ai lăsat păgubit, cântând Domnului neîncetat: Aliluia!

Icos 4:

Auzit-a Arhiereul Cel dintru înălțime rugăciunea ta, strigat-ai către Dânsul din toată inima ta. De aceea, degrabă a liniștit apele mării și furtuna a potolit. Văzând acestea, cei ce au fost salvați prin rugăciunile tale, cu mulțumire și credință îți cântă unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce de la Dumnezeu ne-ai fost trimis vindecător;
Bucură-te, izvor nesecat al minunilor;
Bucură-te, astrul cel nou al Bisericii, prealuminat;
Bucură-te, că în ceata Sfinților ai intrat;
Bucură-te, vas neprețuit al darurilor cerești;
Bucură-te, grădină înflorită a fericitelor virtuți îngerești;
Bucură-te, cel ce furtuna mării o liniștești;
Bucură-te, că strigătul hulitorilor îl potolești;
Bucură-te, noule ales al lui Hristos;
Bucură-te, al virtuților grădinar cuvios;
Bucură-te, iubitorule de viață duhovnicească;
Bucură-te, cel ce ai fost răsplătit cu bucuria cerească;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 5:

Sfânt Ierarh te-ai arătat, în aceste vremuri de pe urmă, vrednic de cinstire ca oarecând sfinții cei de demult. Căci în același chip ca și ei viața ți-ai petrecut și slăvite minuni ai săvârșit, izbăvindu-i din toate necazurile pe cei care cântă: Aliluia!

Icos 5:

Arhiereu înțelept, ales de Dumnezeu te-ai arătat cu adevărat în țara Egiptului, păstor luminat al Pentapolisului, alergând, ca oarecând marele Pavel, spre viața în Hristos. De aceea, și cei credincioși, cunoscând virtuțile tale, cu glas de bucurie cântă unele ca acestea:
Bucură-te, a cetății mărire;
Bucură-te, a evlaviei fire;
Bucură-te, cel asemenea cuvioșilor pustiei;
Bucură-te, podoaba cea nouă a preoției;
Bucură-te, vas al blândeții și tezaur al iubirii;
Bucură-te, dătător al păcii și izvorâtor al milei;
Bucură-te, că Bisericii te-ai arătat strălucitor;
Bucură-te, că celor cuvioși te arăți îndrumător;
Bucură-te, chip al trăirii celei neprihănite;
Bucură-te, candelă a îndumnezeirii primite;
Bucură-te, arhiereu desăvârșit, care celor înalte slujești;
Bucură-te, cuvântător neîntrecut al celor dumnezeiești;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 6:

Văzut-au creștinii din toată Biserica Egiptului că ești un adevărat propovăduitor al Evangheliei. Pentru aceea, mulțimea credincioșilor, ce ascultau cuvântul învățăturii tale, gândeau că au dobândit un nou Părinte Sfânt, care cu putere învață. Și împreună cu tine nu încetau să cânte Domnului: Aliluia!

Icos 6:

Strălucit-ai și în pământul elen, asemenea unui nou apostol, luminând inimile credincioșilor cu focul sfintelor învățături și cu razele vieții tale, Sfinte Nectarie. Pentru aceasta, luminați fiind și noi de strălucirea ta, îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, luminător al Bisericii Domnului;
Bucură-te, trâmbița cea tare a adevărului;
Bucură-te, cel ce ai avut râvna Apostolilor;
Bucură-te, izvor al harului și al vindecărilor;
Bucură-te, orator îndumnezeit al cuvintelor vieții;
Bucură-te, că pline de har sunt omiliile tale, înțelept al cetății;
Bucură-te, cel ce cureți sufletele de robia patimilor;
Bucură-te, că potolești pornirile cele rele ale inimilor;
Bucură-te, mare învățător al credincioșilor;
Bucură-te, ascet tare, lui Hristos următor;
Bucură-te, că mulți creștini ai îndrumat;
Bucură-te, că sufletele, spre Hristos le-ai îndreptat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 7:

Mare între Ierarhi și înțelept între învățători, dar și smerit ascet al lui Hristos n-ai încetat a fi, Sfinte Ierarhe Nectarie. De aceea, părinte duhovnicesc al celor ce se pregăteau pentru slujirea preoțească ai fost chemat. Cu ei împreună, te slăvim și cântăm: Aliluia!

Icos 7:

Nectar al dreptății și fruct de viață sfântă, căii dumnezeiești ai urmat și norului duhovnicesc, iar pe noi, cei aflați la vremuri de strâmtoare, neîncetat ne-ai izbăvit. Pentru aceasta, sufletele noastre se bucură, când îți cântă ție unele ca acestea:
Bucură-te, cărare a bucuriei;
Bucură-te, adiere a veșniciei;
Bucură-te, cel ce izvorăști apele harului;
Bucură-te, cel ce ai pecetluit gura balaurului;
Bucură-te, primăvara sfințeniei, ce alungi iarna din gând;
Bucură-te, strălucire ce luminezi întunericul cel adânc;
Bucură-te, cel ce încurci gândurile celor păcătoși;
Bucură-te, cel ce bucuri inimile celor credincioși;
Bucură-te, sprijin al dreptmăritorilor;
Bucură-te, nimicitor al ereziilor;
Bucură-te, căderea defăimătorilor;
Bucură-te, vindecător al bolnavilor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 8:

Străine minuni, Părinte, izvorăsc din mila ta cea mare și îi ridică pe cei aflați în dureri. De aceea, și la sfânta ta mănăstire, fără încetare sosește mulțime de lume, cerând vindecarea și izbăvirea de boli, cântând neîncetat: Aliluia!

Icos 8:

Liman izbăvitor, în insula Eghina, este mănăstirea ta, Sfinte. Aici, sufletele monahiilor le-ai condus duhovnicește spre mântuire și le-ai îndreptat cu înțelepciune spre Hristos. Pentru aceasta, neîncetat se vor ruga, către tine zicând:
Bucură-te, a minții sfântă lucrare;
Bucură-te, ocean de răbdare;
Bucură-te, chip viu al smereniei;
Bucură-te, tezaur sfânt al curăției;
Bucură-te, candelă a nevinovăției și chivot al nepătimirii;
Bucură-te, locaș al virtuților și chivot al cumpătării;
Bucură-te, că spre Dumnezeu călăuzești mănăstirea ta;
Bucură-te, că toată puterea și râvna ți-ai pus pentru ea;
Bucură-te, al Eghinei strălucit veghetor;
Bucură-te, că îndată credincioșilor le dai ajutor;
Bucură-te, că pe mulți din primejdii i-ai salvat;
Bucură-te, că pe amăgitorul în prăpastia cea adâncă l-ai aruncat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 9:

Pline de har sfânt și de bună mireasmă duhovnicească sunt Sfintele tale Moaște. Mirul ce izvorăște din ele bine înmiresmează, nu doar sfânta ta mănăstire, ci și întreaga insulă a Eghinei, sfințindu-i pe aceia care nu încetează a cânta: Aliluia!

Icos 9:

Sfintele tale Moaște sunt izvorâtoare de har și de bogate daruri cerești. Mulțime de bolnavi sunt vindecați și cei slăbănogi îndreptați. De aceea și noi, împreună cu dânșii, cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, scăldătoarea vindecărilor;
Bucură-te, dezlegarea suferințelor;
Bucură-te, cel ce degrabă alergi în ajutor;
Bucură-te, că în vis sau în chip tainic te arăți tuturor;
Bucură-te, fântână ce părintească iubire izvorăști;
Bucură-te, liman al bucuriei sufletești;
Bucură-te, că de îngrozitorul cancer pe mulți i-ai vindecat;
Bucură-te, că demonilor rană de mult plâns le-ai dat;
Bucură-te, cel ce trufia înțelepciunii lumești ai îngenunchiat;
Bucură-te, că în chip minunat pe credincioși i-ai ajutat;
Bucură-te, podoaba de mult preț a ierarhilor;
Bucură-te, cel ce luminezi mintea neștiutorilor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 10:

Ajutor și acoperitor te numesc toți credincioșii care s-au îndulcit de hrana binefacerilor tale. Căci, dintre cei ce te-au chemat cu credință, nici unul nu a rămas nemângâiat prin harul tău. De aceea, toți cu bucurie cântă: Aliluia!

Icos 10:

Vestea minunilor tale s-a răspândit pretutindeni, purtătorule de Dumnezeu. Iar tu, și celor de departe degrabă le-ai venit în ajutor, salvându-i de primejdii și de necazuri. De aceea, către tine aleargă zicând:
Bucură-te, că Mare ai fost numit între Părinți;
Bucură-te, că loc de cinste ai între sfinți;
Bucură-te, că la fel cu cei de demult ești lăudat;
Bucură-te, că între Sfinții Părinți ai fost încununat;
Bucură-te, triumf al credinței, zid de apărare al creștinilor;
Bucură-te, izvor al harului, rușinarea necredincioșilor;
Bucură-te, cel ce ne descoperi slava adevărului;
Bucură-te, cel ce amuțești gura păcătoșilor;
Bucură-te, bucuria și puterea credincioșilor;
Bucură-te, sprijinul și întărirea sufletelor noastre;
Bucură-te, cel prin care Hristos se slăvește;
Bucură-te, cel prin care diavolul se stârpește;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 11:

Cântări de mulțumire nenumărate îți înălțăm ție, Sfinte, noi cei ocrotiți sub acoperământul tău. Căci, în toate necazurile noastre, degrabă ai venit să ne alungi tristețea. De aceea, cu ajutorul tău, Îl slăvim pe Hristos cântând: Aliluia!

Icos 11:

Ai ars zelul demonilor, cu flăcările minunilor tale și cu osârdie ai venit în ajutorul credincioșilor. În suferințe grele, le-ai stins durerea și de mulțime mare de boli i-ai vindecat. Pentru aceea, cu evlavie rostesc unele ca acestea:
Bucură-te, vindecătorul bolnavilor;
Bucură-te, spaima demonilor;
Bucură-te, că pe cei chinuiți de friguri i-ai vindecat;
Bucură-te, că pe slăbănogi i-ai îndreptat;
Bucură-te, cel ce cu apă ai umplut fântâna secată;
Bucură-te, că ai binecuvântat Eghina, prin rugăciune neîncetată;
Bucură-te, că prin tine, mila lui Dumnezeu se arată;
Bucură-te, cel ce seceta ai oprit și ai dat ploaie bogată;
Bucură-te, izvorul harului nesecat;
Bucură-te, stea care pe toți i-ai luminat;
Bucură-te, cel ce al mănăstirii iscusit duhovnic te-ai arătat;
Bucură-te, că de la monahii imne de laudă auzi neîncetat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 12:

Harul Mângâietorului cu bogăție se revarsă prin sfintele tale Moaște și, asemenea unui izvor nesecat, adapă sufletele chinuite și vindecă bolile trupești ale celor ce cântă neîncetat către Domnul: Aliluia!

Icos 12:

Cântând împreună cu cetele cele îngerești imnul Treimii Celei Întreit Sfinte, privește dintru înălțime și spre noi, păcătoșii, și cu milostivirea ta cea mare, nu înceta să ne ajuți pe cei ce cu credință cântăm către tine unele ca acestea:
Bucură-te, fiu al Silivriei;
Bucură-te, slava Bisericii;
Bucură-te, mândria Eghinei;
Bucură-te, păzitorul Eladei;
Bucură-te, chip și model de cucernic ierarh;
Bucură-te, pavăză și scăpare pentru orice monah;
Bucură-te, luceafărul cel nou al Bisericii;
Bucură-te, darul prin care se întăresc cei cucernici;
Bucură-te, cel prin care patimile se curățesc;
Bucură-te, că oamenii prin tine pe Dumnezeu Îl slăvesc;
Bucură-te, apărător neobosit al credincioșilor;
Bucură-te, grabnic mijlocitor către Creator;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 13:

O, preabunule părinte, luminător al ortodocșilor, ierarhule al lui Hristos, Sfinte Nectarie! Stând în fața Tronului lui Dumnezeu, roagă-te neîncetat, pentru iertarea păcatelor noastre și pentru întoarcerea noastră spre înfierea harului. Căci neîncetat către Mântuitorul cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori)

Apoi se zice iarăși Icosul întâi: Om purtător al bucuriilor celor cerești…

Icos 1:

Om purtător al bucuriilor celor cerești, te-ai arătat în lume Nectarie, arhiereule al lui Hristos, în viață neprihănită petrecând, drept, cuvios și de Dumnezeu insuflat, întru toate dăruit; pentru aceasta și de la noi auzi unele ca acestea:
Bucură-te, cel prin care se înalță cei credincioși;
Bucură-te, cel prin care sunt risipiți cei dușmănoși;
Bucură-te, vas aurit al înțelepciunii;
Bucură-te, cel prin care se învinge răutatea lumii;
Bucură-te, locaș al sfințeniei și al lucrării cerești;
Bucură-te, carte dumnezeiască a noii cetăți îngerești;
Bucură-te, cel care cu adevărat Sfânt te-ai arătat;
Bucură-te, cel care de cele materiale te-ai lepădat;
Bucură-te, a credinței răsplată strălucitoare;
Bucură-te, mijlocitor cucernic al harului;
Bucură-te, cel prin care Biserica se slăvește;
Bucură-te, cel prin care insula Eghina se veselește;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 1:

Veniți, ucenicilor ai lui Hristos, care însetați după împărăția cea cerească, să îi aducem laude iubitorului nostru ocrotitor, Sfântul Ierarh Nectarie. Și, mulțumindu-i pentru nemăsurata sa dragoste față de noi, să-i cântăm într-un glas: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni!

Rugăciune către Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina

O, preasfinte și întru tot lăudate, mare făcătorule de minuni Nectarie, primește această puțină rugăciune de la noi, nevrednicii robii tăi, căci către tine, ca la un adevărat izvor de tămăduiri și grabnic folositor și ajutător preaminunat scăpând și către sfânt chipul icoanei tale privind, cu lacrimi fierbinți ne rugăm ție: vezi, sfinte, durerile noastre, vezi sărăcia și ticăloșia noastră. Vezi rănile sufletelor și ale trupurilor noastre. Ne rugăm ție, Sfinte Ierarhe Nectarie, grăbește de ne ajută cu neîncetatele și sfintele tale rugăciuni și ne sprijinește pe noi, robii tăi. Ia aminte la suspinele noastre și nu ne trece cu vederea pe noi, ticăloșii și scârbiții, că știm, sfinte al lui Dumnezeu, că și după mutarea ta din viața aceasta trecătoare cine a năzuit la ajutorul tău și cu credință ți s-a rugat nu a rămas neajutat. Că cine te-a chemat întru ajutor și nu l-ai auzit? Sau cine, în dureri fiind și alergând spre ajutorul tău, nu i-ai ușurat suferința?

Minunile și ajutorul tău ne-au făcut și pe noi, ticăloșii și scârbiții, să te chemăm să ne vii în ajutor. Știm, o, alesule ierarh, de mulțimea tămăduirilor pe care le-ai făcut, nou doctor fără-de-arginți arătându-te. Nu cunoaștem nici suferință și nici durere pe care să nu le poți alina.

Nu cunoaștem nici o boală căreia tu să nu îi poți aduce tămăduire, dar mai mult decât atât, nu numai că ai tămăduit boli despre care doctorii ziceau că nu pot fi tămăduite, ci și pe mulți bolnavi i-ai ajutat să se întărească în credință și în răbdare, și să ia plată de la Dumnezeu pentru osteneala lor.

Îngenunchind, ne rugăm ție, Sfinte Ierarhe Nectarie, ca să te rogi pentru noi lui Hristos, Cel Ce n-a trecut cu vederea rugăciunile tale cele jertfelnice, ci te-a întărit și te-a primit în cereștile locașuri.

Către Acela roagă-te, ca să fim și noi ajutați și miluiți cu rugăciunile tale, și din pagube și necazuri izbăviți, ca să binecuvântăm pe Dumnezeu Cel în Treime lăudat, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Acatistul Sfantului Ierarh Spiridon

Troparul, glasul al 1-lea

Soborului cel dintâi te-ai arătat apărător și de minuni făcător, purtătorule de Dumnezeu Spiridoane, părintele nostru. Pentru aceasta, cu femeia cea moartă în groapă tu ai vorbit și șarpele în aur l-ai prefăcut. Și când ai cântat sfintele rugăciuni, îngeri ai avut împreună cu tine slujind, preasfințite. Slavă Celui ce te-a preamărit pe tine; slavă Celui ce te-a încununat; slavă Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri!

Condac 1:

Apărătorului credinței dreptmăritorilor, Cuviosului Părintelui nostru Spiridon, să-i aducem din inimă mărturisiri mulțumitoare, toți care prin ale lui înțelepte învățături ne-am luminat cu credința și să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridon, mare făcător de minuni!

Icos 1:

Popoarele credincioșilor, cunoscând mulțimea minunilor tale, prin care ai rușinat pornirea ereticilor cea fără judecată asupra credinței noastre, cu umilință te laudă cu cântări ca acestea:
Bucură-te, ierarhul Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, scăparea celor ce năzuiesc către tine;
Bucură-te, îndreptătorul credinței;
Bucură-te, ajutătorul celor necăjiți;
Bucură-te, că mintea păgânilor tu o întuneci;
Bucură-te, că și tu ai lucrat strălucirea credinței;
Bucură-te, că pe potrivnici vitejește i-ai gonit;
Bucură-te, cel ce pururea nouă te-ai arătat purtător de biruință;
Bucură-te, făclia care luminezi pe cei din întunericul păcatului;
Bucură-te, cel ce cu blândețe primești la tine pe cei care au greșit;
Bucură-te, învățătorul dogmelor creștinești;
Bucură-te, care cu negrăită dulceață îndreptezi pe cei nepricepuți;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridon, mare făcător de minuni!

Condac 2:

Deși nu avem îndestulată vrednicie și pricepere noi, ticăloșii, pentru ca să lăudăm cu potrivite cuvinte minunile tale, dar pentru că din suflete curate și din inimi umilite îndreptăm către tine aceste mărturisiri, primește-le, Sfinte Ierarhe Spiridon, de la noi, care Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 2:

Care dintre noi, păcătoșii, s-ar putea lăuda că rugăciunea lui cu vrednicie va fi primită de tine, dacă nu ne sârguim a stinge pornirea patimilor noastre celor trupești, care sunt lucrare de la vicleanul diavol? Dar prin mulțimea înțelepciunii tale, socotind slăbiciunea firii noastre cu milostivire, pentru necazurile ce ne-au cuprins, primește cântarea aceasta:
Bucură-te, cel ce din pântece ai fost ales de Dumnezeu;
Bucură-te, cel care fără învățătură filosofică ai fost legii apărător, biruind pe filosofi;
Bucură-te, arhiereule împodobit cu darul Sfântului Duh;
Bucură-te, comoara legii noastre cea mult prețuită;
Bucură-te, de la care și cei mai învățați legiuitori s-au povățuit;
Bucură-te, lauda arhiereilor și a dascălilor;
Bucură-te, podoaba Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, mustrătorul obiceiurilor celor rele ale ereticilor;
Bucură-te, că din pruncie ai fost plin de înțelepciune;
Bucură-te, că la Soborul cel dintâi te-ai arătat mare învățător;
Bucură-te, care pentru lege te-ai luptat cu toată puterea;
Bucură-te, cel ce și astăzi de la noi, credin-cioșii, nu te depărtezi;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridon, mare făcător de minuni!

Condac 3:

Împovărați de multe ispite și în noianul păcatelor celor mai vătămătoare aflându-ne astăzi, mare nădejde punem în tine, ierarhe. Ajutorul celor fără de nădejde, mângâierea celor necăjiți, te rugăm, fii mijlocitor pentru sufletele noastre și împreună să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 3:

Darul Duhului fiind cu tine, deși în tinerețe ai fost păstor turmelor celor necuvântătoare, la bătrânețe însă, fiind cu înțelepciune, ai știut a păstori și turmele cele cuvântătoare ale credincioșilor și la Soborul cel dintâi te-ai arătat apărător și de minuni făcător; pentru aceasta îți aducem cântarea:
Bucură-te, episcopul Trimitundei;
Bucură-te, lauda poporului celui credincios;
Bucură-te, tămăduirea bolnavilor;
Bucură-te, că ești rugător lui Dumnezeu pentru cei cuprinși de patimi;
Bucură-te, că din primejdii mântuiești pe cei ce aleargă la tine;
Bucură-te, izbăvitorul patimilor celor trupești și sufletești;
Bucură-te, că oricine aleargă la ajutorul tău nu iese neajutorat;
Bucură-te, tămăduitorul rănilor celor de moarte;
Bucură-te, că, la orice întâmplare fiind chemat, ești grabnic ajutător;
Bucură-te, doctorul cel fără de plată;
Bucură-te, nădejdea tuturor;
Bucură-te, acoperământul și scăparea noastră;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridon, mare făcător de minuni!

Condac 4:

Mult-milostive părinte, primește rugăciunea aceasta a noastră, a păcătoșilor, și cu obișnuita ta bunătate și milostivire mijlocește către Ziditorul tuturor, pentru ca să dăruiască vindecare și sănătate robilor Săi, celor ce te cheamă în ajutor și cu tine cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 4:

Astăzi, stând înaintea icoanei tale, noi, nevrednicii, ca și când ne-am afla chiar înaintea moaștelor tale, de care bogăție suntem lipsiți, și mărturisind minunile tale, Sfinte Ierarhe Spiridon, ascultă această puțină rugăciune și întinde dreapta ta cea puternică și binecuvântătoare spre ajutorul nostru, pentru ca, după vrednicie, să săvârșim cântarea aceasta:
Bucură-te, cel ce ești cu îngerii slujitor;
Bucură-te, că ești și cu oamenii cu trupul petrecător;
Bucură-te, cel al cărui trup astăzi săvârșește minuni;
Bucură-te, că încălțămintele tale slujesc drept dovadă;
Bucură-te, odor neprețuit al ostrovului Corfu;
Bucură-te, că ale tale minuni în toată lumea s-au vestit;
Bucură-te, cel ce nu cruți osteneala pentru a face binele;
Bucură-te, ajutătorul celor ce știu minunile tale;
Bucură-te, stâlp neclintit al creștinătății;
Bucură-te, lauda patriarhilor și a cuvioșilor monahi;
Bucură-te, că, slujind în biserică, serafimii te umbreau;
Bucură-te, prin care slujba Sfintelor cu vrednicie săvârșeai;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridon, mare făcător de minuni!

Condac 5:

Așa precum la ostrovul Corfu, unde sunt moaștele tale, cu milostivire cercetezi și vindeci toate neputințele poporului celui binecredincios, care așteaptă ajutorul tău, îndură-te și de noi, nevrednicii; trimite ajutorul tău și ne izbăvește de durerea care ne-a cuprins, întărindu-ne a cânta lui Dumnezeu cântarea aceasta: Aliluia!

Icos 5:

Pentru ca să arăți marea ta milostivire neamului omenesc, tu izbăvești din nevoi pe cei ce se învăluiesc în călătoria pe marea lumii, când cer ajutorul tău puternic și din adâncul inimii te laudă cu graiuri ca acestea:
Bucură-te, cârmuitorul cel prea bun al corăbiilor celor învăluite;
Bucură-te, scăparea deznădăjduiților înotători;
Bucură-te, alinarea valurilor tulburate;
Bucură-te, că prin suflarea ta valurile se potolesc;
Bucură-te, că risipești cu rugăciunea ta furtuna;
Bucură-te, că se luminează prin a ta mijlocire întunecimea norilor;
Bucură-te, că ești tare ajutător celor de tunet spăimântați;
Bucură-te, izbăvitorul celor înfricoșați de săgeata fulgerului;
Bucură-te, că tu, mijlocind către Mântuitorul, ne izbăvești de orice primejdii;
Bucură-te, nădejdea și scăparea noastră de acum;
Bucură-te, și pentru noi, păcătoșii, care în toate primejdiile la tine năzuim;
Bucură-te, pentru că nimeni, din câți aleargă la tine, nu rămâne fără ajutor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridon, mare făcător de minuni!

Condac 6:

Cinstitorule de Dumnezeu și dumnezeiescule Spiridon, ascultă rugăciunea noastră în ceasul acesta și, prin sfintele și de Dumnezeu primitele tale rugăciuni, ne izbăvește de războiul ce ne înfricoșează, precum ai izbăvit pe cei care erau învăluiți în mare când au chemat ajutorul tău, pentru ca și noi, ca aceia, să aducem lui Dumnezeu cântare: Aliluia!

Icos 6:

Ierarhule al lui Hristos, cinstite slujitor al darului, solește nouă, păcătoșilor, mijlocirile tale cele bogate către Stăpânul, pentru ca să ne învrednicim noi, păcătoșii, a ne împărtăși de bunătățile sufletești și trupești, cele făgăduite credincioșilor creștini, și să-ți cântăm:
Bucură-te, Sfinte Spiridon, ierarh al lui Hristos;
Bucură-te, cinstite slujitor al darului;
Bucură-te, vindecătorul bolnavilor;
Bucură-te, mir care alungi toată durerea;
Bucură-te, roua cea răcoritoare de fierbințeala patimilor celor mai cumplite;
Bucură-te, că prin ale tale rugăciuni slăbănogii se întăresc;
Bucură-te, de aproape ajutător al celor cu-fundați în multe primejdii;
Bucură-te, că tu rogi pe Domnul pentru toți câți se află pe patul durerilor;
Bucură-te, că și noi, păcătoșii, de la tine cerem ajutorul;
Bucură-te, că, văzând chipul tău pe icoană, toată durerea ni se alină;
Bucură-te, mare mângâietor al celor ce pătimesc;
Bucură-te, tare sprijinitor al celor neputincioși;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridon, mare făcător de minuni!

Condac 7:

O, preamilostive și mult-îndurate Doamne, nu trece cu vederea lacrimile robilor Tăi, ci le ajută și-i miluiește cu iubirea Ta de oameni, izbăvindu-i de toate asupririle și de tot necazul care i-a cuprins, din pricina mulțimii păcatelor, și, precum pe soacra lui Petru ai ridicat-o din patul durerilor, așa ridică și pe robii Tăi din primejdia în care se află, pentru rugăciunile Sfântului Ierarh Spiridon, cu care împreună Îți cântăm: Aliluia!

Icos 7:

Toate puterile cerești lăudând credința ta cea tare către Dumnezeu, cu tine împreună slujesc Ziditorului lumii Celui fără de început; iar noi, nepricepându-ne de altă rugăciune, îți aducem aceste cuvinte de laudă:
Bucură-te, cel care ai strălucit credința prin minuni;
Bucură-te, că prin credință ai putut face minuni;
Bucură-te, că rugăciunile tale niciodată n-au rămas neascultate;
Bucură-te, înțeleptule rugător către Dumnezeu;
Bucură-te, tămâie bineprimită înaintea Domnului;
Bucură-te, cel ale cărui rugăciuni au scăpat suflete din primejdii;
Bucură-te, cel ce biruiești puterile celor fără de lege;
Bucură-te, tare ajutător al credincioșilor;
Bucură-te, tăria cetăților celor locuite de popoarele dreptmăritorilor;
Bucură-te, nimicirea zidurilor celor tari ale celor fără de lege;
Bucură-te, că tiranii sunt biruiți auzind de puterea credinței tale;
Bucură-te, temelia asupra căreia s-a așezat semnul crucii;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridon, mare făcător de minuni!

Condac 8:

Toți ocârmuitorii binecredincioși, având nădejdea către tine, în orice întâmplare nu se vor rușina, Sfinte Ierarhe Spiridon, fiind tu creștinătății mare folositor; pentru aceea nu trece cu vederea și ale noastre rugăciuni, milostive, și ne ajută și ne izbăvește de toate nevoile, măcar că suntem nevrednici de această dobândire, și vom cânta împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 8:

Având puterea darului primită de la Dumnezeu, tu ai prefăcut seceta în ploi, precum și mulțimea prisositoare a ploilor, prin ale tale rugăciuni, sfinte, s-a contenit, și de foametea aceea înspăimântătoare a scăpat poporul cel ce o aștepta, risipindu-se jintițele strângătorilor de grâu; pentru care cântam ție acestea :
Bucură-te, scăparea celor amenințați cu foametea;
Bucură-te, că tu, ca alt Ilie, ai prefăcut seceta cea tare a vremii în ploi;
Bucură-te, cel prin ale cărui primite rugăciuni s-au oprit ploile cele prisositoare;
Bucură-te, nădejdea cea bună a lucrătorilor de pământ;
Bucură-te, mulțumirea celor ce seamănă cu credință;
Bucură-te, secerișul cel îmbelșugat al semănătorilor;
Bucură-te, cămărașul cel bogat al săracilor;
Bucură-te, că în orice vreme de secetă, cerând ajutorul tău, îl și dobândim;
Bucură-te, că de la tine primim ajutor pururea;
Bucură-te, mângâierea celor cuprinși de nevoi;
Bucură-te, lauda credincioșilor;
Bucură-te, țarină bine roditoare;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridon, mare făcător de minuni!

Condac 9:

Făcătorule de minuni, Sfinte Ierarhe Spiridon, după cum în vremea lui Constantin și a lui Constanțiu, prin ale tale rugăciuni, ai izbăvit poporul de primejdii, aducând peste semănăturile lor ploi hrănitoare și risipind jitnițele strângătorilor de grâu, așa și astăzi trimite mila ta asupra poporului ce locuiește în țara aceasta, dăruindu-i îmbelșugare și timp roditor, pentru ajutorul sărmanilor și al pruncilor, cu care împreună vom cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 9:

Când ai auzit pe săracul acela cerându-ți ajutor la necazurile lui, nu l-ai depărtat prin cuvinte întristătoare, nici l-ai deznădăjduit de la bogata dobândire, ci, prefăcând șarpele în aur, l-ai dat lui cu binecuvântarea ta, spre întrebuințare, și l-ai scăpat din cumpăna nevoilor; pentru care auzi această laudă:
Bucură-te, bogăția săracilor;
Bucură-te, ajutorul celor lipsiți;
Bucură-te, că ai schimbat șarpele în aur;
Bucură-te, că ai prefăcut firea jivinii în metal;
Bucură-te, că prin aceasta ai arătat netrebnicia metalului cea amăgitoare a fi de trebuință numai în cele de folos;
Bucură-te, că prin aceasta săracul s-a mântuit;
Bucură-te, că ai arătat minunea ta împrumutătorului;
Bucură-te, că prin rugăciunea ta iarăși în șarpe s-a prefăcut aurul;
Bucură-te, comoara neîmpuținată a săracilor;
Bucură-te, cel ale cărui daruri mintea noastră nu le poate judeca;
Bucură-te, vistierul darurilor lui Hristos;
Bucură-te, că averea lumii acesteia nu ți-a trebuit;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridon, mare făcător de minuni!

Condac 10:

Asemenea săracului aceluia socotindu-ne și pe noi, care suntem săraci de faptele cele bune, dăruiește-ne ajutorul tău cu care, biruind toate pornirile vrăjmașilor de asupra noastră și năvălirea șerpilor otrăvitori de gânduri, care se luptă cu noi neîncetat, să dobândim cele spre folos pentru viața aceasta și pentru cea viitoare, cântând împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 10:

Cine nu se va înfricoșa de lucrurile tale, când va auzi cum cea moartă din mormânt ți-a răspuns când ai întrebat-o și cum au fost izbăviți corăbierii de înecare? Pentru zavistuitul pe care l-ai izbăvit de la moarte și pentru toate minunile tale, toți îți aducem această laudă:
Bucură-te, ajutorul văduvelor;
Bucură-te, descoperirea lucrurilor celor neștiute;
Bucură-te, că și cea moartă ți-a răspuns pentru credința ta;
Bucură-te, că răspunsul acela a făcut pe cei necredincioși să amuțească;
Bucură-te, că tu toate acestea le-ai făcut pentru credință;
Bucură-te, că ai săvârșit minuni de care s-au îngrozit aleșii păgânilor;
Bucură-te, că pentru slava Ziditorului ai voit a face acestea;
Bucură-te, că bunătățile pământului nu ți-au trebuit;
Bucură-te, că ai adunat avuțiile tale în cer;
Bucură-te, că, și astăzi, tot de acolo se revarsă milele tale;
Bucură-te și pentru noi, care mulțumim ție pentru câte ne dăruiești;
Bucură-te, că pentru toate cântăm ție: „Bucură-te!”;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridon, mare făcător de minuni!

Condac 11:

Auzind cea moartă glasul tău, din mormânt ți-a răspuns la întrebarea ce i-ai pus; și precum cu credință ai făcut trupul cel fără suflare să dea glas, așa cu milostivire fă și trupurile noastre acestea, lipsite de bunătăți, să dobândească sănătate și mântuire, pentru ca și noi, împreună cu tine, sfinte, să aducem lui Dumnezeu cântare: Aliluia!

Icos 11:

Doctorul sufletelor și al trupurilor, Sfinte Ierarhe Spiridon, care pe împăratul Constantin l-ai izbăvit de boala ce avea și pe copilul femeii celei de atunci l-ai întors la viață, întoarce și ticăloasele noastre suflete, cele moarte de mulțimea păcatelor ce le-au cuprins, din îndemnul diavolului, și primește spre plată mulțumirea aceasta:
Bucură-te, tămăduirea credinciosului împărat;
Bucură-te, scăparea copilului femeii, cel ce era pe moarte;
Bucură-te, că prin tine a fost bucurată mama copilului celui vindecat;
Bucură-te, bucuria maicilor celor iubitoare de fii;
„Bucură-te!”, a zis ție împăratul Constantin;
„Bucură-te!”, ți-au cântat cu lacrimi femeia aceea și fiul său;
Bucură-te, cel ale cărui leacuri nu sunt amăgitoare;
Bucură-te, scăparea femeii celei desfrânate care a îndrăznit a se atinge de tine;
Bucură-te, că, văzând tu desfrânarea ei, pocăindu-se, s-a curățit;
„Bucură-te!”, a strigat ție desfrânata aceea, dacă a scăpat de păcate;
Bucură-te, tămăduirea trupurilor noastre;
Bucură-te, izbăvirea sufletelor noastre;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridon, mare făcător de minuni!

Condac 12:

Nu cerem mai multă îndurare de la tine, părinte, decât ai arătat tuturor acelora care mai înainte de noi au ajuns la ajutorul tău și, pentru numele tău și mijlocirea ta, au dobândit de la Împăratul cerului și al pământului vindecare bolilor, sănătate și sporire către cele de folos, pentru ca, precum aceia, așa și noi, împreună cu tine, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 12:

Nu ne da morții, preafericite, precum pe femeia cea căzută în păcatul desfrânării, măcar că și decât dânsa suntem mai păcătoși; pentru că noi, rușinându-ne de faptele noastre cele ce din tinerețe ne-au cuprins, nu ne vom îndoi a mărturisi păcatele noastre către tine și a cere ajutorul tău, cu graiuri ca acestea:
Bucură-te, mărturia celor ce și-au mărturisit păcatele către tine și s-au pocăit;
Bucură-te, mustrarea celor ce cu viclenie tăinuiesc păcatele lor;
Bucură-te, că nu suferi pe cei ce petrec în nelegiuiri;
Bucură-te, că te-ai arătat folositor tare celor ce s-au pocăit;
Bucură-te, că tu ai slobozit limba mândrului diacon ce se oprise, spre smerire;
Bucură-te, că tu ai întors capra de la cel ce o răpise, aducând-o la stăpânul ei;
Bucură-te, că tu mai înainte ai descoperit lucruri neștiute care aveau să fie;
Bucură-te, că mulți, văzând minunile tale, au venit la credință;
Bucură-te, că și noi de la tine așteptăm tămăduire;
Bucură-te, și ne fii mijlocitor pentru iertarea păcatelor noastre;
Bucură-te, că ai bucurat cu minunile tale tot neamul creștinesc;
Bucură-te, astăzi, și pentru noi, păcătoșii, și ne miluiește;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridon, mare făcător de minuni!

Condac 13:

O, preabunule și întru tot lăudatule Părinte Spiridon, primind acest dar de acum, fii mijlocitor către înduratul Dumnezeu, ca, pentru ale tale sfinte rugăciuni și a Sa iubire de oameni, să ne dăruiască sănătate și iertare de păcate, ca și noi, cu tine împreună, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (acest Condac se zice de trei ori).

Apoi se zic iarăși Icosul 1: Popoarele credincioșilor… și Condacul 1: Apărătorului credinței…

Icos 1:

Popoarele credincioșilor, cunoscând mulțimea minunilor tale, prin care ai rușinat pornirea ereticilor cea fără judecată asupra credinței noastre, cu umilință te laudă cu cântări ca acestea:
Bucură-te, ierarhul Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, scăparea celor ce năzuiesc către tine;
Bucură-te, îndreptătorul credinței;
Bucură-te, ajutătorul celor necăjiți;
Bucură-te, că mintea păgânilor tu o întuneci;
Bucură-te, că și tu ai lucrat strălucirea credinței;
Bucură-te, că pe potrivnici vitejește i-ai gonit;
Bucură-te, cel ce pururea nouă te-ai arătat purtător de biruință;
Bucură-te, făclia care luminezi pe cei din întunericul păcatului;
Bucură-te, cel ce cu blândețe primești la tine pe cei care au greșit;
Bucură-te, învățătorul dogmelor creștinești;
Bucură-te, care cu negrăită dulceață îndreptezi pe cei nepricepuți;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridon, mare făcător de minuni!

Condac 1:

Apărătorului credinței dreptmăritorilor, Cuviosului Părintelui nostru Spiridon, să-i aducem din inimă mărturisiri mulțumitoare, toți care prin ale lui înțelepte învățături ne-am luminat cu credința și să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridon, mare făcător de minuni!

Acatistul Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla

Condac 1:

Veniți, toți cei iubitori de Hristos, cu credință și cu evlavie la pomenirea Cuvioasei Maicii noastre Teodora, care în pustia Sihlei în mari nevoințe a petrecut și lumină sihaștrilor s-a făcut. Cu laude să slăvim pe Dumnezeu și să cinstim pe cuvioșii Lui, zicând: Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!

Icos 1:

Îngerească râvnă din tinerețe având, Teodora, părinții și familia părăsind, departe de lume ai fugit și lui Hristos Dumnezeu cu mare evlavie ai slujit. Pentru care noi, smeriții, cu laude te cinstim:
Bucură-te, mlădiță sfântă care prin Sfântul Botez în Hristos te-ai altoit;
Bucură-te, Cuvioasă Teodora, care din copilărie lui Hristos Dumnezeu ai slujit;
Bucură-te, căci glasul Evangheliei Lui ai ascultat;
Bucură-te, că pentru dragostea Lui de lume te-ai depărtat;
Bucură-te, că slava veacului de acum ai trecut-o cu vederea;
Bucură-te, că spre slava lui Hristos ai alergat cu toată puterea;
Bucură-te, că necazurile veacului de acum pe tine nu te-au împiedicat;
Bucură-te, slugă credincioasă a Marelui Împărat;
Bucură-te, mlădiță tânără, cu rod preafrumos;
Bucură-te, mielușea blândă a lui Hristos;
Bucură-te, că poruncilor Evangheliei lui Hristos ai fost ascultătoare;
Bucură-te, a sfinților pustnici vrednică următoare;
Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

Condac 2:

La marea stăruință a părinților tăi te-ai căsătorit, dar prea scurtă vreme în căsătorie ai viețuit. Pe soțul tău la un gând cu tine l-ai adus, căci, părăsind lumea, amândoi la viața monahicească v-ați dus și lui Dumnezeu ați cântat: Aliluia!

Icos 2:

La Mănăstirea Vărzărești, cu bătrâna stareță Paisia ai viețuit și pildă de ascultare tuturor călugărițelor ai fost, pentru care cu laudă te cinstim:
Bucură-te, Teodora, că prin ascultare și smerenie lui Hristos ai urmat;
Bucură-te, că și Mântuitorul nostru prin ascultare pe noi ne-a răscumpărat;
Bucură-te, că prin ascultare și tăierea voii muceniță te-ai arătat;
Bucură-te, că prin ascultare smerenie ai câștigat;
Bucură-te, că prin rugăciune și tăierea voii tale partea Mariei ai ales;
Bucură-te, că prin smerenie și ascultare roadele mântuirii ai cules;
Bucură-te, că ascultarea și rugăciunea ți-au fost bogăție;
Bucură-te, că, aceasta înțelegând-o, cununa lor sfântă ți-ai ales ție;
Bucură-te, că prin ascultare și rugăciune mintea ți-ai luminat;
Bucură-te, că, venind prigoana turcilor, la pustie cu stareța ta ai plecat;
Bucură-te, că pustia și liniștea v-au fost folositoare;
Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

Condac 3:

Ajungând în pustie cu stareța ta Paisia, aceasta întru Domnul a adormit, iar tu singură rămânând, fără de nici o mângâiere, cu rugăciunea te întăreai și din inimă lui Dumnezeu cântai: Aliluia!

Icos 3:

După adormirea fericitei tale starețe Paisia, către locurile părintești ai socotit să vii și un loc de liniște în munții Neamțului ți-ai ales. Pentru care noi ne-vrednicii, cinstind a ta dorință, cu evlavie te lăudăm:
Bucură-te, că loc de liniște și de pustnicie ai căutat;
Bucură-te, că pentru aceasta starețului Varsanufie al Sihăstriei ai cerut sfat;
Bucură-te, că, după sfătuirea lui, în pustia Sihlei ai plecat;
Bucură-te, că, acolo ajungând, cu lacrimi din inimă lui Dumnezeu ai mulțumit;
Bucură-te, că foarte te-ai bucurat de acel loc liniștit;
Bucură-te, că în peștera cea de sub stâncă ai locuit;
Bucură-te, că acolo cu măcriș și verdețurile pustiei te-ai hrănit;
Bucură-te, că duhovnicul tău, ieroschimonahul Pavel, aici te-a găsit;
Bucură-te, că prin duhovnicești sfaturi te-a povățuit;
Bucură-te, că de Preacuratele Taine te-ai învrednicit;
Bucură-te, că nevoința pustniciei cu mare dragoste o ai primit;
Bucură-te, că a iubitorilor de liniște ai fost vrednică următoare;
Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

Condac 4:

Ziua și noaptea petrecând în rugăciunea cea cu lacrimi și în meditațiile cele duhovnicești, din inimă suspinând, lăudai pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icos 4:

Petrecând vreme îndelungată în pustia Sihlei, cu lacrimi duhovnicești mai mult decât cu hrana trupului te întăreai și cu nădejdea veșnicelor bucurii în toată vremea te mângâiai. Pentru care și noi nevrednicii te lăudăm:
Bucură-te, că prin rugăciune neîncetată dragostea lui Dumnezeu ai câștigat;
Bucură-te, că pe treptele urcușului duhovnicesc te-ai ridicat;
Bucură-te, că pe treapta făptuirii morale repede ai ajuns;
Bucură-te, că pe treapta vederii sfinte te-ai suit;
Bucură-te, că pe treptele îndumnezeirii prin har ai urcat;
Bucură-te, că și din îndumnezeirea cea după har ai gustat;
Bucură-te, că inima ta cu lacrimile dragostei de Dumnezeu o adăpai;
Bucură-te, că sufletul tău cu nădejdea veșnicelor bunătăți îl mângâiai;
Bucură-te, că trupul tău cu puțină hrană îl hrăneai;
Bucură-te, că din verdețurile pustiei și din apă puțin gustai;
Bucură-te, că ochii minții pururea priveau bunătățile viitoare;
Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

Condac 5:

Multe ispite și năluciri de la draci ai întâmpinat, fericită Teodora. Dar având în sufletul tău dragostea lui Hristos, pe toate le-ai biruit și pentru toate ai cântat lui Dumnezeu laudă de mulțumire: Aliluia!

Icos 5:

Având mintea luminată de Prea Sfântul Duh, ai trecut cu vederea ispitele cele de-a stânga și cele de-a dreapta, care de multe ori năvăleau asupra ta. Căci prin darul lui Dumnezeu cunoscând vicleniile duhurilor celor rele, pururea la rugăciunile cu lacrimi către Dumnezeu ai alergat. Pentru care și noi cu evlavie te lăudăm:
Bucură-te, stâncă duhovnicească, pe care ispitele viclenilor draci nu au clintit-o;
Bucură-te, că, având darul lui Dumnezeu, pe toate le-ai biruit;
Bucură-te, căci cu multă smerenie lui Dumnezeu te rugai;
Bucură-te, căci din adâncul inimii tale către El strigai;
Bucură-te, că frigul, foamea și singurătatea, pentru Hristos ai răbdat;
Bucură-te, că liniștea și rugăciunea pe tine te-au ajutat;
Bucură-te, că postirea și înfrânarea nu le-ai împuținat;
Bucură-te, că neîncetata rugăciune cu umilință tărie ți-a dat;
Bucură-te, că prin rugăciune fierbinte ai biruit;
Bucură-te, că prin nevoințe duhovnicești ai sporit;
Bucură-te, că prin trezvia minții pururea ai fost rugătoare;
Bucură-te, că prin post și rugăciune sfinților sihaștri ai fost următoare;
Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

Condac 6:

Șaizeci de ani ai petrecut în pustia Sihlei în post și în rugăciune, răbdând cu bărbăție nevoințele pustniciei, și din inimă lui Dumnezeu cântai: Aliluia!

Icos 6:

Duhovnicul tău, Părintele Pavel, venea din când în când la tine, aducându-ți pesmeți și altă hrană pustnicească. Iar tu, cu mare smerenie a inimii, la el te spovedeai și sfaturi duhovnicești îi cereai, pe care în inimă le scriai. Pentru care și noi, văzând a ta iscusință, te lăudăm:
Bucură-te, că din copilărie Sfintele Scripturi le-ai citit;
Bucură-te, căci cu învățăturile Sfinților Părinți pe tine te-ai întărit;
Bucură-te, că învățăturile Sfinților Părinți în viață te-au călăuzit;
Bucură-te, că viața pustnicilor ai căutat;
Bucură-te, că învățăturile lor pe tine te-au luminat;
Bucură-te, că, prin rugăciune și citire, trezvia minții ai câștigat;
Bucură-te, că Mântuitorul, pururea te-ai rugat;
Bucură-te, că pe Maica Domnului pururea o ai lăudat;
Bucură-te, că pe ea pururea mijlocitoare către Mântuitorul o aveai;
Bucură-te, că în desăvârșire prin rugăciunile ei sporeai;
Bucură-te, că și rugăciunile sfinților pururea ai cerut;
Bucură-te, sfântă, către Sfânta Treime pururea rugătoare;
Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

Condac 7:

Mângâiatu-te-ai cu nădejdea veșnicelor bucurii și toate luptele și ispitele veacului de acum cu bărbăție de suflet le-ai primit, căci muntele s-a deschis prin rugăciunea ta, cântând cu mulțumire pentru toate lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7:

Toate ispitele și luptele care de la lume, de la trup și de la diavol asupra ta au venit, cu darul și cu ajutorul lui Dumnezeu le-ai biruit. Cu lacrimi și suspin, din adâncul inimii rugându-te, ai luat de la El îndurare, de aceea și noi cu smerenie te lăudăm:
Bucură-te, Cuvioasă Teodora, sluga lui Hristos cea preaînțeleaptă;
Bucură-te, că, având milă de la El, ai mers pe calea cea dreaptă;
Bucură-te, că de la El pururea ajutor ai luat;
Bucură-te, slugă înțeleaptă care pururea Lui ai urmat;
Bucură-te, că toate cele ale veacului de acum le-ai trecut cu vederea;
Bucură-te, că Hristos Iisus ți-a fost ție toată mângâierea;
Bucură-te, albină duhovnicească ce mierea Duhului Sfânt ai adunat;
Bucură-te, că în cugetarea cuvintelor Domnului mare dulceață ai aflat;
Bucură-te, privighetoare duhovnicească, ce pururea lui Hristos ai cântat;
Bucură-te, porumbiță cuvântătoare, ce pururea pe Hristos ai lăudat;
Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a vieții pustnicești râvnitoare;
Bucură-te, a multor sihaștri vrednici următoare;
Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

Condac 8:

Avut-ai pururea în minte Patericul și învățăturile celor ce în pustie au locuit și cu desăvârșirea s-au împodobit. De aceea și tu cu mare dragoste în urma lor ai alergat și lui Dumnezeu din toată inima ai cântat: Aliluia!

Icos 8:

Ajuns-ai la adânci bătrâneți locuind în pustia Sihlei și duhovnicul tău, Pavel, trecând către Domnul, postit-ai patruzeci de zile pregătindu-te cu rugăciune pentru viața viitoare. De aceea și noi, înțelegând minunata nevoință, te lăudăm:
Bucură-te, căci cu îndelungă răbdare în pustia Sihlei ai viețuit;
Bucură-te, că, având candela rugăciunii aprinsă în inimă, așteptai pământescul sfârșit;
Bucură-te, că în credință roditoare Domnul te chema la Sine;
Bucură-te, că din inimă doreai să te sfârșești cu bine;
Bucură-te, că împărtășirea cu Preacuratele Taine foarte o doreai;
Bucură-te, că pentru aceasta lui Dumnezeu mult te rugai;
Bucură-te, că Bunul Dumnezeu rugăciunea ta a auzit;
Bucură-te, că de sufletul tău El s-a îngrijit;
Bucură-te, că prin niște păsări pe tine te-a descoperit;
Bucură-te, că acele păsări, în trapeza Sihăstriei, pe geamul deschis intrau;
Bucură-te, că pentru tine pâine de pe masă luau;
Bucură-te, căci cu pâinea în cioc spre Sihla zburau;
Bucură-te, că Dumnezeu a vrut să te descopere prin aceste zburătoare;
Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

Condac 9:

Văzând călugării din Sihăstria că păsările luau pâine de pe masă și zburau cu ea numai spre Sihla, s-au luat după ele, iar păsările se opreau ca și cum i-ar aștepta. Și așa, prin aceste păsări, te-au găsit pe tine, pentru care laudă au dat lui Dumnezeu, cântând: Aliluia.

Icos 9:

Ajuns-au frații care urmăreau păsările, odată cu noaptea, în pustia Sihlei, unde deodată au văzut între stânci o lumină mare și venind mai aproape lumina a dispărut și le-ai spus: „Părinților, aruncați-mi o haină”. Și unul din frați ți-a aruncat rasa sa ca să te îmbraci, iar noi, mirându-ne de această descoperire a ta, glăsuim:
Bucură-te, Cuvioasă Teodora, care în pustie ai îmbătrânit;
Bucură-te, că în mare sărăcie ai viețuit;
Bucură-te, că și hainele de pe tine toate au putrezit;
Bucură-te, că Bunul Dumnezeu pe tine te-a descoperit;
Bucură-te, că pe frații care la tine au venit i-ai rugat;
Bucură-te, că le-ai zis: Să vină duhovnicul Antonie neîntârziat;
Bucură-te, că frații aceia, cu bucurie, la Sihăstria au alergat;
Bucură-te, că pe duhovnicul Antonie despre tine l-au înștiințat;
Bucură-te, că el, auzind, foarte s-a bucurat;
Bucură-te, că, luând la sine Preacuratele Taine, spre Sihla a plecat;
Bucură-te, că ajungând duhovnicul Antonie, pe tine te-a spovedit și cuminecat;
Bucură-te, maică smerită, a pustiei luminătoare;
Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

Condac 10:

Arătatu-te-a Dumnezeu pe tine, Cuvioasă Teodora, ca pe o luminătoare a pustiei Sihlei; pentru care monahii și frații Sihăstriei au dat slavă lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icos 10:

Îngropat-au cu mare evlavie părinții și frații Sihăstriei sfântul tău trup în peștera unde te-ai nevoit. Auzind, bine-credincioșii creștini la sfintele tale moaște alergau cu credință și evlavie închin-ndu-se și te lăudau, zicând așa:
Bucură-te, Cuvioasă Teodora, care cu viețuirea ta pustia Sihlei o ai sfințit;
Bucură-te, căci cu sfintele tale moaște pustia Sihlei o ai împodobit;
Bucură-te, că sfintele tale moaște multă vreme în pustia aceasta au luminat;
Bucură-te, căci prin pronia lui Dumnezeu în altă parte s-au mutat;
Bucură-te, că în amintirea ta, o bisericuță de lemn s-a zidit;
Bucură-te, că această bisericuță cu hramul „Schimbării la Față” s-a sfințit;
Bucură-te, că de sute de ani creștinii spre peștera ta călătoresc;
Bucură-te, că pentru evlavia ta pururea se ostenesc;
Bucură-te, că și biserica Sfântului Ioan Botezătorul aproape de peștera ta s-a zidit;
Bucură-te, că în Schitul Sihla mulți călugări s-au nevoit;
Bucură-te, maică, a poruncilor Evangheliei păzitoare;
Bucură-te, sfântă, a nevoințelor pustnicești următoare;
Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

Condac 11:

Toate cetele de monahi și monahii cinstesc cu evlavie pomenirea ta, Cuvioasă Teodora și, aducându-și aminte de nevoințele tale, cu credință laudă pe Dumnezeu, care pe tine te-a întărit a urma cuvioșilor părinți și a cânta Lui: Aliluia!

Icos 11:

Auzit-a vestea sfințeniei tale Ieroschimonahul Elefterie, cel care în lume ți-a fost soț, care venind la Sihla și aflând peștera ta, cu multe lacrimi și suspine, a început a zice către tine așa:
Bucură-te, Cuvioasă Teodora, care din tinerețe pe Hristos ai iubit;
Bucură-te, că, părăsind lumea, în această pustie ai venit;
Bucură-te, că și pe mine la viață călugărească m-ai îndemnat;
Bucură-te, că sfatul și îndemnul tău le-am urmat;
Bucură-te, că pentru aceasta duhovnicește m-am bucurat;
Bucură-te, că după plecarea din lume înapoi nu te-ai mai uitat;
Bucură-te, că lui Hristos cu mare nevoință ai urmat;
Bucură-te, că în pace și sfințenie călătoria ai săvârșit;
Bucură-te, că pe Hristos din toată inima L-ai iubit;
Bucură-te, că pentru dragostea Lui în toată vremea te-ai nevoit;
Bucură-te, maică, a vieții celei pustnicești râvnitoare;
Bucură-te, a pustiei sfântă locuitoare;
Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

Condac 12:

Darul lui Dumnezeu te-a umbrit pe tine, Cuvioasă Teodora, și ți-a ajutat până în sfârșit a sluji Lui în pustnicească nevoință. Pentru care, în toată viața ta, din inimă I-ai cântat: Aliluia!

Icos 12:

Trecut-au sute de ani și numai stâncile de la Sihla cu peștera ta mărturisesc viețuirea cea pustnicească în care atâția ani ai viețuit. Și astăzi mulțime de monahi și monahii, precum și mare mulțime de credincioși aleargă cu sete duhovnicească să vadă peștera în care te-ai nevoit și să-ți ceară sfintele tale rugăciuni în ajutorul lor. Pentru care și noi pe tine te cinstim cu aceste smerite laude:
Bucură-te, Teodora, că nevoințele vieții pustnicești le-ai răbdat;
Bucură-te, că prin post și rugăciune în toată vremea te-ai înarmat;
Bucură-te, că până azi binecredincioșii creștini cu evlavie ție ți se închină;
Bucură-te, a lui Hristos cerească albină;
Bucură-te, că mierea cea duhovnicească în sufletul tău ai purtat;
Bucură-te, că pe Dumnezeu din toată inima L-ai iubit;
Bucură-te, că El cu al Său dar te-a miluit;
Bucură-te, că prin viețuirea ta ca o lumină ai strălucit;
Bucură-te, că fecioarelor celor înțelepte ai urmat;
Bucură-te, că numai fericirea cea veșnică ai căutat;
Bucură-te, că tuturor poruncilor lui Hristos ai fost împlinitoare;
Bucură-te, că dreapta credință ai făcut-o roditoare;
Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

Condac 13:

O, Prea Cuvioasă Maică Teodora, fiind acum în ceata înțeleptelor fecioare și având îndrăzneală către Prea Înaltul nostru Mântuitor, adu-ți aminte și de noi, nevrednicii, care suntem în acest veac, petrecând în lupte, în ispite și în necazuri, ca prin sfintele tale rugăciuni să aflăm și noi milă și îndurare de la Dumnezeu, învrednicindu-ne a cânta Lui în veci: Aliluia! (de trei ori)

Apoi Icosul 1: Îngerească râvnă… și Condacul 1: Veniți, toți cei iubitori…

Icos 1:

Îngerească râvnă din tinerețe având, Teodora, părinții și familia părăsind, departe de lume ai fugit și lui Hristos Dumnezeu cu mare evlavie ai slujit. Pentru care noi, smeriții, cu laude te cinstim:
Bucură-te, mlădiță sfântă care prin Sfântul Botez în Hristos te-ai altoit;
Bucură-te, Cuvioasă Teodora, care din copilărie lui Hristos Dumnezeu ai slujit;
Bucură-te, căci glasul Evangheliei Lui ai ascultat;
Bucură-te, că pentru dragostea Lui de lume te-ai depărtat;
Bucură-te, că slava veacului de acum ai trecut-o cu vederea;
Bucură-te, că spre slava lui Hristos ai alergat cu toată puterea;
Bucură-te, că necazurile veacului de acum pe tine nu te-au împiedicat;
Bucură-te, slugă credincioasă a Marelui Împărat;
Bucură-te, mlădiță tânără, cu rod preafrumos;
Bucură-te, mielușea blândă a lui Hristos;
Bucură-te, că poruncilor Evangheliei lui Hristos ai fost ascultătoare;
Bucură-te, a sfinților pustnici vrednică următoare;
Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare.

Condac 1:

Veniți, toți cei iubitori de Hristos, cu credință și cu evlavie la pomenirea Cuvioasei Maicii noastre Teodora, care în pustia Sihlei în mari nevoințe a petrecut și lumină sihaștrilor s-a făcut. Cu laude să slăvim pe Dumnezeu și să cinstim pe cuvioșii Lui, zicând: Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!

Rugăciune către Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla

O, Prea Cuvioasă Maică Teodora, care din copilărie pe Hristos L-ai iubit și pentru dragostea Lui în toată viața ta te-ai nevoit; multe nevoințe și ispite ai suferit și în viața cea pustnicească, cu darul lui Dumnezeu ai sporit. Cu mulțimea înfrânării și a lacrimilor celor duhovnicești, sufletul tău l-ai luminat și în singurătatea pustiei cu isprăvile faptelor tale celor bune ai strălucit. Pustia Sihlei cu viața ta o ai sfințit și pildă sihaștrilor te-ai făcut. Iar Prea Bunul Dumnezeu, la vremea cuvenită, sfințenia vieții tale a descoperit-o și ca pe o comoară ascunsă lumii te-a arătat.

De aceea și noi nevrednicii, cu evlavie și cu credință, cerem sfintele tale rugăciuni, și te chemăm, roagă-te Prea Înduratului nostru Mântuitor, ca și noi păcătoșii în vremea vieții noastre și în vremea sfârșitului nostru să dobândim mila și mântuirea Lui, spre a slăvi și a ne închina în veacul de acum și în cel viitor Tatălui și Fiului și Sfântului Duh în vecii vecilor. Amin!

Acatistul Sfintei Veronica

Condac 1:

Folositoare caldă câștigându-te pe tine, ne rugăm ție, noi, nevrednicii, și, ca ceea ce ai arătat chipul lui Iisus Hristos, dăruiește-ne să-L vedem și noi, sus în cer, ca să te cinstim și să-ți cântăm: Bucură-te, Veronica, mironosița lui Hristos!

Icos 1:

Înger pe pământ te-ai arătat, slujind Domnului în vremea înfricoșatelor Lui Patimi, și, precum îngerul I-a slujit în vremea postirii celei de patruzeci de zile, așa și tu, în singurătatea drumului Crucii; pentru aceasta te fericim, zicând:
Bucură-te, Veronica, prin care cunoaștem Chipul Stăpânului nostru Iisus Hristos;
Bucură-te, prin care vedem pătimirea;
Bucură-te, milostivire către osândiți și dosădiți;
Bucură-te, bunătate mai presus de inimile omenești;
Bucură-te, mila de Patima Celui Milostiv;
Bucură-te, că te-ai învrednicit a te atinge de fața Stăpânului;
Bucură-te, Veronica, ucenica lui Hristos;
Bucură-te, că ai întrecut pe cea care a uns picioarele Domnului cu mir;
Bucură-te, că aceea picioarele a cuprins, iar tu fața lui Hristos;
Bucură-te, prin care ne închinăm chipului Mântuitorului;
Bucură-te, prin care ne amintim de Sfintele Lui Patimi;
Bucură-te, Veronica, mironosița lui Hristos!

Condac 2:

Văzând Sfânta Veronica prin fereastra casei părintești pe Stăpânul Hristos dus la răstignire, s-a umplut de negrăita milă de Cel ce lucra Tainele mântuirii și, cunoscându-L, I-a cântat: Aliluia!

Icos 2:

Înțelegerea cea neînțeleasă de cărturarii norodului căutând Sfânta Veronica să o înțeleagă, se întreba pe sine, zicând: Cum pătimește Hristos? Și, cunoscându-L pe El a fi singur Dumnezeu, s-a înfricoșat; iar noi, cinstind înțelegerea ta, te lăudăm, zicând:
Bucură-te, slujitoarea lui Iisus;
Bucură-te, că ai ușurat Patima Lui;
Bucură-te, că ai mângâiat pe Maica Lui;
Bucură-te, că ai șters sudoarea Feței Lui;
Bucură-te, că ai căștigat iubirea Lui;
Bucură-te, că ai fost preavitează;
Bucură-te, că Apostolii au fugit, iar tu ai îndrăznit;
Bucură-te, căpetenia mironosițelor;
Bucură-te, că, îndrăznind, ai biruit;
Bucură-te, că, biruind, ai câștigat;
Bucură-te, că ai lepădat frica părintească;
Bucură-te, că ai câștigat dragoste dumnezeiască;
Bucură-te, Veronica, mironosița lui Hristos!

Condac 3:

Puterea Celui de sus a umbrit atunci pe Sfânta Veronica, de a trecut prin mulțimea tulburată și a șters fața cea acoperită de sânge și sudoare a iubitului Mire, iar noi cu inima cântăm: Aliluia!

Icos 3:

Mahramă curată, ai alergat ca un fulger printre tulburătorii evrei, iar Cel ce știe toate, știind dorirea ta cea bună, Sfântă Veronico, a binevoit a se întipări Sfântul Său Chip spre mustrarea în veci a celor ce nu L-au cunoscut Dumnezeu și Om; iar noi, lăudând priceperea ta, zicem:
Bucură-te, fericită între fecioare;
Bucură-te, prealăudată pentru fapta bună;
Bucură-te, preamilostivă cu inima;
Bucură-te, că ai mângâiat pe Mângâietorul;
Bucură-te, că ai șters Fața Celui ce a șters păcatul lumii;
Bucură-te, că ai odihnit pe Cel ce a odihnit pe cei împovărați;
Bucură-te, că ai făcut bucurie celor îndurerați ce priveau la cele ce se făceau;
Bucură-te, că tu singură te-ai făcut năframă neîntinată;
Bucură-te, îndulcirea lacrimilor nemângâiate;
Bucură-te, lauda neamului omenesc;
Bucură-te, cinstea fecioarelor;
Bucură-te, ceea ce arăți lumii pe Mântuitorul în vremea pătimirii;
Bucură-te, Veronica, mironosița lui Hristos!

Condac 4:

Vifor de gânduri îndoielnice având, Ucenicii Domnului L-au părăsit, dar Sfânta Fecioară Veronica, prin luminarea Darului, cunoscând că pătimirea lui Hristos este spre mântuirea lumii, a zis: Aliluia!

Icos 4:

Auzit-a Veronica pe noroade hulind pe Iisus și, alergând înainte și văzându-L, L-a cunoscut că este Dumnezeu și Om, prin Taina întrupării. Pentru aceasta, noi îi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, curăția cea neîntinată;
Bucură-te, că ai îndrăznit a privi la Soarele dreptății;
Bucură-te, că ai covârșit pe cei văzători;
Bucură-te, că luminezi ochii tuturor;
Bucură-te, că prin tine s-a păstrat Chipul lui Hristos;
Bucură-te, că ne înveți pe noi să aflăm Chipul Domnului;
Bucură-te, apă lină în care S-a oglindit Dumnezeu, lăsându-ți Chipul Său;
Bucură-te, cunoscătoarea mântuirii;
Bucură-te, că tainele cerești le-ai văzut;
Bucură-te, dragoste aprinsă către Hristos;
Bucură-te, aflătoarea mântuirii;
Bucură-te, solitoarea noastră către Iisus;
Bucură-te, Veronica, mironosița lui Hristos!

Condac 5:

Văzându-te pe tine, fecioară, tatăl tău, alergând înaintea lui Iisus și cu mahrama stergându-I Fața, s-a mâniat și te-a închis, ca nu cumva să mergi după Iisus; iar tu, având pe Iisus, Cel dorit și dulce în mahramă, la El uitându-te, cu dragoste cântai: Aliluia!

Icos 5:

Necunoscând tatăl tău adevărul, socotea ca să te prindă și să te piardă, dar tu, lăsându-1, ai urmat Sfinților Apostoli și Sfintelor femei întru propovăduirea Adevărului. Drept aceea, primește de la noi aceste laude:
Bucură-te, muceniță de bunăvoie;
Bucură-te, că te-ai unit prin dragoste cu Mirele Cel Mare;
Bucură-te, că ai fost primită în ceata îngerească;
Bucură-te, că ai fost retezată de coas păgânească;
Bucură-te, că ai moștenit împărăția cerească;
Bucură-te, că ai zdrobit ura părintească;
Bucură-te, ceea ce cu picior grabnic ai ajuns la locuința cerească;
Bucură-te, că acum vezi Fața lui Iisus în strălucirea Lui cea dumnezeiască;
Bucură-te, că ai întrecut pe femeia care a uns picioarele Lui cu mir;
Bucură-te, că Fața Lui ai șters când nimeni nu îndrăznea;
Bucură-te, că mare îți este darul dat de Hristos;
Bucură-te, că acum ai înflorit în sânul Sfintei Treimi;
Bucură-te, Veronica, mironosița lui Hristos!

Condac 6:

Mărturisitori se fac toți cei ce văd Chipul lui Hristos închipuit cu minune pe mahramă, și, pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu, învățându-i cum să cunoască împreună cu cei ce știu taina, cântând: Aliluia!

Icos 6:

Strălucit-a în Ierusalim darul tău, prin închipuirea Chipului nefăcut de mână, prin tine dăruit nouă celor credincioși, care ne închinăm cu credință Sfântului Chip și pe tine te lăudăm așa:
Bucură-te, ca ție ți-a încredințat Iisus talantul Său;
Bucură-te, că te-a aflat credincioasă Darului Său;
Bucură-te, că și tu ai rodit viața de Serafim;
Bucură-te, diamant din cununa lui Hristos;
Bucură-te, mărgăritar aflat în apa cea mai de jos;
Bucură-te, începătoarea dogmei creștinești;
Bucură-te, învățătoarea închinării dumnezeiești;
Bucură-te, ca și tu ai vădit dumnezeirea Lui;
Bucură-te, că tu ai arătat lumii întâi pătimirea Lui;
Bucură-te, că Chipul Cel Sfant al Lui văzându-L demonii se cutremură;
Bucură-te, folositoare oamenilor;
Bucură-te, veselie credincioșilor;
Bucură-te, Veronica, mironosița lui Hristos!

Condac 7:

După răstignirea și învierea lui Iisus, adunându-se Apostolii cei risipiți și văzând chipul cel dumnezeiesc în mâinile tale, pe mahramă, spăimântându-se și bucurându-se, cântau: Aliluia!

Icos 7:

Avgar, regele Edesei, văzând chipul lui Iisus, nu acesta al pătimirii, ci al dumnezeirii, a crezut din inimă și L-a dat lumii spre încredințarea tuturor că Mesia a venit în lume. Văzând și pe Cel al pătimirii, prin tine dat credincioșilor, te laudă, zicând:
Bucură-te, propovăduitoarea lui Hristos;
Bucură-te, porumbița darului Lui;
Bucură-te, podoaba fecioarelor;
Bucură-te, lauda mironosițelor;
Bucură-te, lucrătoarea Sfintelor Icoane;
Bucură-te, că ai avut dragoste dumnezeiască;
Bucură-te, că ai vădit rușinea păgânească;
Bucură-te, că ai stins focul idolilor;
Bucură-te, că ai fost mărturisitoare;
Bucură-te, că ai avut dragoste nebiruită;
Bucură-te, Veronica, mironosița lui Hristos!

Condac 8:

Negrăite au fost milostivirea și răbdarea Fiului lui Dumnezeu, că a suferit să fie ștearsă Fața Lui Cea dumnezeiască de o tânără fecioară; că numai El singur cunoștea dragostea cea fierbinte din sufletul ei și numai ea în acea vreme Îi cânta Lui: Aliluia!

Icos 8:

Văzând lucrarea cea străină a icoanei lui Hristos, să uităm cele pământești, să ridicăm mintea la cer și să înțelegem cum Dumnezeu a lucrat noua mântuire, iar pe fecioara Veronica, cu cuvinte de laudă să o cinstim:
Bucură-te, mireasă credincioasă;
Bucură-te, făclie luminoasă;
Bucură-te, inima în care s-a scris Sfântul Cuvânt;
Bucură-te, biserică aleasă de Duhul Sfânt;
Bucură-te, cea dintâi inchinătoare a sfintelor icoane;
Bucură-te, începătoarea dreptei credințe;
Bucură-te, cea nebună pentru dragostea lui Hristos;
Bucură-te, cea defăimată pentru Domnul Hristos;
Bucură-te, că nu ți-ai cruțat viața;
Bucură-te, că ai uitat de tine pentru dragostea Lui;
Bucură-te, că ai defăimat cinstea ta pentru El;
Bucură-te, că ai fugit de fața tatălui tău;
Bucură-te, Veronica, mironosița lui Hristos!

Condac 9:

Firea îngerească s-a mirat de lucrarea sfintei mahrame ce s-a închipuit în mâinile Sfintei Veronica și bucurându-se de lucrarea tainică, cânta: Aliluia!

Icos 9:

Spăimântatu-s-au ritorii, nepricepându-se cum s-a scris Chipul cel însângerat pe mahrama ta; iar noi, știind lucrarea Tainei, zicem către tine:
Bucură-te, ca ție ți s-a dăruit această Taină;
Bucură-te, că prin aceasta ai cunoscut înțelepciunea lui Dumnezeu;
Bucură-te, împlinirea rânduielilor Lui;
Bucură-te, că cei înțelepți ai lumii s-au făcut nepricepuți;
Bucură-te, că amuțesc gurile ereticilor;
Bucură-te, că rămân zadarnice întrebările lor;
Bucură-te, că se taie amăgirile rătăciților;
Bucură-te, că se rușinează ca nebunii, cei ce zic că Sfântul Chip este chip cioplit;
Bucură-te, zid tare al creștinilor;
Bucură-te, adevărata temelie a credinței;
Bucură-te, dreapta închinare a Sfintelor Icoane;
Bucură-te, Veronica, mironosița lui Hristos!

Condac 10:

Pogorându-Se Mântuitorul să mântuiască neamul omenesc, prin tot chipul S-a dat tuturor, ca să-L vedem prin icoană, și, dorindu-L, să-L slăvim și să-I cântăm: Aliluia!

Icos 10:

Podoaba Bisericii dreptcredincioșilor și laudă nerușinată s-a dat în mâinile tale Sfânta închipuire pe pânză, ca, văzând ereticii cei de pe urmă, să se rușineze, iar cei ce cred, să cânte așa:
Bucură-te, podoaba Bisericii;
Bucură-te, că prin tine s-a întărit închinarea Sfintelor Icoane;
Bucură-te, că prin tine și-a luat Biserica podoabă preafrumoasă;
Bucură-te, că ai fost biruitoare;
Bucură-te, apărătoarea Ortodoxiei;
Bucură-te, stânca muceniciei;
Bucură-te, de minuni făcătoare;
Bucură-te, a fecioarelor povățuitoare;
Bucură-te, mila către aproapele tău;
Bucură-te, ceea ce alungi eresurile;
Bucură-te, stingătoarea formelor păgânești;
Bucură-te, adâncul smereniei;
Bucură-te, Veronica, mironosița lui Hristos!

Condac 11:

Împărate Sfinte, de n-am avea Icoana Ta, nici mântuirea noastră nu ar fi nădăjduită, dar Chipului Cel din Icoană, prin care s-a arătat puterea Ta, crezând și mulțumind, ne închinăm dumnezeirii Tale, cântând: Aliluia!

Icos 11:

Făclie prealuminoasă s-a arătat mahrama ta, Sfântă Veronică, că a aprins în lume lumina credinței celei adevărate a lui Hristos și a Sfintelor Icoane, pentru care îți cântăm și zicem:
Bucură-te, izvorule de apă al credinței;
Bucură-te, cădelnița cu focul dragostei;
Bucură-te, arătătoarea Soarelui Celui înțelegător;
Bucură-te, căldura focului mistuitor;
Bucură-te, mireasma sufletelor;
Bucură-te, picătura dulce a inimilor;
Bucură-te, alinarea patimilor;
Bucură-te, roadă coaptă în grădina raiului;
Bucură-te, că te-ai încununat cu slavă;
Bucură-te, smirna mirositoare a credinței;
Bucură-te, boboc de crin ceresc;
Bucură-te, Veronica, mironosița lui Hristos!

Condac 12:

Vrând Iubitorul de oameni să dea har, mărturie ne-a dat Preasfântul Său Chip, ca, văzându-L, să ni se pară că suntem înaintea lui Dumnezeu și cuviincioasă închinăciune să aducem, cântând cântarea: Aliluia!

Icos 12:

Având înaintea noastră Chipul lui Hristos, al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și al tuturor Sfinților, ne bucurăm, noi păcătoșii, de rânduiala lui Dumnezeu și pe Sfânta Veronica, cea care a îndrăznit întâi a se apropia de Dumnezeire, o lăudăm, zicând:
Bucură-te, rugătoarea noastră către Domnul nostru Iisus Hristos;
Bucură-te, frumusețe cerească;
Bucură-te, floarea mucenicilor;
Bucură-te, întărirea Sfintei Biserici;
Bucură-te, mână mângâietoare;
Bucură-te, privire îndurătoare;
Bucură-te, sprijinitoarea sufletului meu;
Bucură-te, rugătoare către Dumnezeu pentru mântuirea noastră;
Bucură-te, mijlocitoarea noastră catre Dumnezeu;
Bucură-te, izbăvirea noastră de eresuri;
Bucură-te, grabnică ajutătoare a celor din nevoi;
Bucură-te, și te roagă pentru cei ce te cinstesc pe tine;
Bucură-te, Veronica, mironosița lui Hristos!

Condac 13:

O, preamilostivă Sfântă Muceniță Veronica, care te-ai învrednicit de minunea cea nespusă a Sfintei Mahrame, primește acest mic dar ce-ți aducem ție acum și aprinde întru noi flacăra iubirii de Dumnezeu, Mântuitorul nostru, ca împreună cu tine să ne învrednicim a cânta în împărăția lui Dumnezeu: Aliluia! (acest condac se citește de trei ori).

Apoi se zice din nou: Icosul întâi și Condacul întâi.

Icos 1:

Înger pe pământ te-ai arătat, slujind Domnului în vremea înfricoșatelor Lui Patimi, și, precum îngerul I-a slujit în vremea postirii celei de patruzeci de zile, așa și tu, în singurătatea drumului Crucii; pentru aceasta te fericim, zicând:
Bucură-te, Veronica, prin care cunoaștem Chipul Stăpânului nostru Iisus Hristos;
Bucură-te, prin care vedem pătimirea;
Bucură-te, milostivire către osândiți și dosădiți;
Bucură-te, bunătate mai presus de inimile omenești;
Bucură-te, mila de Patima Celui Milostiv;
Bucură-te, că te-ai învrednicit a te atinge de fața Stăpânului;
Bucură-te, Veronica, ucenica lui Hristos;
Bucură-te, că ai întrecut pe cea care a uns picioarele Domnului cu mir;
Bucură-te, că aceea picioarele a cuprins, iar tu fața lui Hristos;
Bucură-te, prin care ne închinăm chipului Mântuitorului;
Bucură-te, prin care ne amintim de Sfintele Lui Patimi;
Bucură-te, Veronica, mironosița lui Hristos!

Condac 1:

Folositoare caldă câștigându-te pe tine, ne rugăm ție, noi, nevrednicii, și, ca ceea ce ai arătat chipul lui Iisus Hristos, dăruiește-ne să-L vedem și noi, sus în cer, ca să te cinstim și să-ți cântăm: Bucură-te, Veronica, mironosița lui Hristos!

Acatistul Sfinților Împărați, întocmai cu Apostolii, Constantin și Elena

Troparul Sfinților Împărați, întocmai cu Apostolii, Constantin și Elena, glasul al 8-lea:

Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l, și ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împărați Apostolul Tău, Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale a pus-o. Pe care păzește-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.

Condacul 1

Cel ce chipul Crucii strălucind pe cer mai mult decât soarele l-ai văzut și biruința semnului Domnului bine ți-a descoperit, cu care întrarmându-te pe toți vrăjmașii i-ai biruit, acum și nouă, celor ce ne plecăm genunchii înaintea icoanei tale, Sfinte Împărate Constantin, dă-ne, împreună cu buna ta maică, Împărăteasa Elena, ajutor, celor ce cântăm vouă: Bucurați-vă, părinții creștinilor!

Icosul 1

Ca un înger luminos ai binevestit lumii pe Domnul nostru Iisus Hristos, că este Dumnezeu și Fiul lui Dumnezeu cel adevărat; pentru aceasta cântăm ție acestea:
  Bucură-te, al creștinilor numit de noi tată;
  Bucură-te, că singur Domnul Iisus în vis ție S-a arătat;
  Bucură-te, căci cu semnul Sfintei Cruci te-a înarmat;
  Bucură-te, că pe Maxenție, prin puterea cinstitei cruci, l-ai biruit;
  Bucură-te, că în Roma cu mare alai ai intrat;
  Bucură-te, că romanii cu bucurie împărat al lor te-au pus;
  Bucură-te, că în cinstea Domnului Iisus Hristos o cruce de piatră în mijlocul Romei ai pus;
  Bucură-te, că pe Sfânta Cruce ai scris: „Iisus Hristos NIKA”, adică, cu acest semn, vei birui;
  Bucură-te, că prin puterea Crucii lui Hristos pe toți vrăjmașii tăi i-ai biruit;
  Bucură-te, căci cu știrea și voia lui Dumnezeu, de boala leprei te-ai îmbolnăvit;
  Bucură-te, că ție sfinții mai-marii apostolilor ți s-au arătat;
  Bucură-te, că prin învățătura Sfântului Ierarh Silvestru cu toată inima ai crezut în Domnul nostru Iisus Hristos;
  Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 2-lea

Văzându-te singur că ești lepros cu trupul și cu sufletul, ai chemat în ajutor pe Dumnezeul creștinilor, iar Dumnezeu, nezăbovind, ți-a trimis pe Sfinții Apostoli să te mângâie și ți-a spus ce să faci ca să fii sănătos și, bucurându-te de dumnezeiasca cercetare, ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Pe Împărăteasa Elena cea preacinstită, pe maica Împăratului Constantin, cu bucurie să ne adunăm toți dreptcredincioșii creștini, împreună cu monahii și monahiile, și să o lăudăm cu cântări ca acestea:
  Bucură-te, că ești născută din neam împărătesc;
  Bucură-te, că ești maica Sfântului Împărat Constantin;
  Bucură-te, că în Iisus Hristos ai crezut;
  Bucură-te, că în numele Sfintei Treimi te-ai botezat;
  Bucură-te, căci cu sârguință și cu multă evlavie la Ierusalim ai plecat;
  Bucură-te, că tu Crucea Domnului mult ai dorit;
  Bucură-te, că acolo Crucea cea de viață făcătoare ai aflat;
  Bucură-te, că Sfintei Cruci tu întâi ai zis: „Bucură-te, lemn fericit”;
  Bucură-te, căci cu mare veselie te-ai bucurat când Sfânta Cruce pe cel mort l-a înviat;
  Bucură-te, că în Ierusalim biserică mare și preafrumoasă ai poruncit să se zidească;
  Bucură-te, că „Biserica Învierii Domnului Iisus Hristos” ai poruncit să se numească;
  Bucură-te, că tu creștinilor ne ești ca o maică;
  Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 3-lea

Preacinstită împărăteasă, noi credincioșii, împreună cu clerul și cu toți monahii, către tine năzuim în nevoile noastre; fii acum și nouă, păcătoșilor, grabnică folositoare, ca să cântăm cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Râvnitor fiind la Împărăția cea de sus, fericite Împărate Constantin, Împăratului și Stăpânului tuturor cu minte curată crezând, te-ai botezat; pentru aceasta cântăm ție așa:
  Bucură-te, că în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh te-ai botezat;
  Bucură-te, că în timpul botezului mâna Domnului Hristos de tine s-a atins;
  Bucură-te, că boala leprei ca niște solzi de pe tine a căzut;
  Bucură-te, că, în haine albe îmbrăcându-te, împărat creștin te-ai numit;
  Bucură-te, că tuturor păgânilor a se boteza le-ai poruncit și creștini să se numească;
  Bucură-te, că tu capiștile idolilor ai poruncit să se risipească;
  Bucură-te, că sfinte biserici în numele lui Iisus Hristos ai poruncit să se zidească;
  Bucură-te, că pe Sfânta maică Elena cu multă cinste și avere la Ierusalim ai trimis-o;
  Bucură-te, între împărați cel dintâi creștin;
  Bucură-te, că în toată lumea cu botezul tău mare bucurie ai făcut;
  Bucură-te, că păgânii, căutând la tine, creștini s-au făcut;
  Bucură-te, că și noi, clerul mirean și călugăresc, deși păcătoși fiind, îți cântăm laude și măriri totdeauna;
  Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 4-lea

Pomenirea binecredinciosului Împărat Constantin, ca niște mir de mult preț, astăzi a răsărit, căci pe Hristos dorind, pe idoli a defăimat; pentru aceasta, după vrednicie, împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Ție, celei după vrednicie și cu credință următoare Cuvântului lui Dumnezeu, Care pentru bună cucernicia ta te-a împodobit cu multă cinste, ca pe o împărăteasă a creștinilor, cu bucurie îți aducem aceste laude:
  Bucură-te, că în Ierusalim optsprezece biserici ai zidit;
  Bucură-te, că pe aceste biserici cu toate podoabele le-ai înfrumusețat;
  Bucură-te, că împreună cu fiul tău, Împăratul Constantin, Sfânta Cruce în mâini o ții;
  Bucură-te, că o parte din lemnul Crucii celei de viață făcătoare la Constantinopol ai adus-o;
  Bucură-te, că și sfintelor piroane de pe Cruce Domnul Iisus Hristos le-a dat putere vindecătoare, iar tu în mâini le-ai purtat;
  Bucură-te, că după botez cu dreaptă credință lui Hristos ai slujit;
  Bucură-te, că întotdeauna pe săraci ai miluit;
  Bucură-te, că tu cu toate faptele bune te-ai împodobit;
  Bucură-te, că pentru viața ta cea bună pe pământ de multă cinste te-ai învrednicit;
  Bucură-te, că toate neamurile creștine ca pe o împărăteasă binecredincioasă te cinstesc;
  Bucură-te, că slăbind de osteneli și de blândețe, aproape de sfârșitul vieții ai ajuns;
  Bucură-te, că bineplăcând lui Dumnezeu, te-ai mutat din viața aceasta la viața cea veșnică;
  Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 5-lea

Cu mare râvnă te-ai străduit, Sfinte Împărate Constantin, să răspândești creștinismul în tot imperiul tău, precum și în toată lumea; drept aceea multe și drepte hotărâri ai luat pentru a aduce la bun sfârșit acest act creștinesc, precum și de a curăți diferitele eresuri ce odată cu creștinismul întemeiat au răsărit ca neghinele în holda dreptei credințe; pentru aceasta, împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu cu dragoste: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Ai adunat, preafericite Împărate Constantin, sobor de părinți de Dumnezeu purtători și, printr-înșii, inimile tuturor celor înviforați de blestematul eres al lui Arie le-ai întărit să slăvească pe Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu; pentru care îți aducem ție laudele acestea:
  Bucură-te, că soborul cel dintâi al celor trei sute optsprezece sfinți părinți cu porunca ta în Niceea s-a adunat;
  Bucură-te, că prin lupte mari credința cea dreaptă s-a luminat;
  Bucură-te, că Arie de la sobor a rămas rușinat;
  Bucură-te, că necredinciosul Arie în veci cu diavolii este băgat în iad;
  Bucură-te, că noi creștinii de la tine cu dreapta credință suntem luminați;
  Bucură-te, că pe Domnul nostru Iisus Hristos în toată lumea L-ai propovăduit a fi Fiul lui  Dumnezeu;
  Bucură-te, că prin creștinarea ta Crucea Domnului s-a aflat;
  Bucură-te, că prin aflarea Sfintei Cruci dușmanii ei se tânguiesc;
  Bucură-te, că prin însemnarea cinstitei Cruci diavolii se izgonesc;
  Bucură-te, că, împreună cu sfântă maica ta, Crucea Domnului Iisus Hristos în mâini o ții;
  Bucură-te, că o parte din lemnul Crucii adus de sfântă maica ta, Împărăteasa Elena, în sfintele tale mâini ai primit-o;
  Bucură-te, că nouă, fraților în Hristos, ești rugător mare către Dumnezeu;
  Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 6-lea

Ca și cu o porfiră te-ai îmbrăcat, mărite, cu milostivirea, și ca și cu o hlamidă cu bunele blândeți te-ai împodobit. Drept aceea, cinstind pomenirea ta, preaslăvim pe Dumnezeu, zicând: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Dar cum vom cânta mai cu vrednicie sau cu ce cuvinte mai potrivite vom lăuda frumusețea bunătăților tale, cinstită Elena, cele câștigate în ceruri, de la Dumnezeu, Cel ce știe a cinsti pe cei drepți; pentru aceasta, noi îți cântăm ție:
  Bucură-te, cea al cărei sfânt suflet cu mare cinste în ceruri de îngeri este suit;
  Bucură-te, că în lumina cea preastrălucită pe Dumnezeu ai văzut;
  Bucură-te, că lui Dumnezeu-Cuvântul și preacuratei Maicii Lui, căzând, te-ai închinat;
  Bucură-te, că locașurile cele preafrumoase ale sfinților le-ai cercetat;
  Bucură-te, că și frumusețile raiului toate ți le-a arătat;
  Bucură-te, că de cele pe care ochiul omenesc nu le-a văzut și urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit acum tu, luminată, te îndulcești de ele;
  Bucură-te, că întru Împărăția cerurilor te-ai sălășluit;
  Bucură-te, împărăteasă, căci cu Împărăteasa cerurilor împreună ești petrecătoare;
  Bucură-te, că împreună cu arhanghelii ești vorbitoare;
  Bucură-te, că împreună cu îngerii cânți lui Dumnezeu cântare;
  Bucură-te, că și noi nevrednicii îți cântăm cântare veselitoare;
  Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 7-lea

Și după deprinderi și după ale tale fapte bune ai fost iubitoare de Dumnezeu și vrednică de minuni, fericită Împărăteasă Elena; pentru aceasta cu credință și cu evlavie mare noi, cei ce suntem luminați prin harul lui Dumnezeu, cântare veselitoare cântăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Popor al lui Dumnezeu ai făcut, prin dumnezeiescul Duh, pe poporul cel vechi al iudeilor și al păgânilor, cu baia botezului luminându-i; pentru aceasta te lăudăm, zicând:
  Bucură-te, că, întocmai cu apostolii, de la Dumnezeu ești cinstit;
  Bucură-te, căci cât ai trăit multe milostenii și faceri de bine ai făcut;
  Bucură-te, că, după multe osteneli, nevoințe și griji, la fericit sfârșit ai ajuns;
  Bucură-te, că, după puțină boală, ai adormit și sufletul de trup s-a despărțit, zburând la cer;
  Bucură-te, că arhanghelii cu frumoase cântări îngerești la ceruri te-au suit;
  Bucură-te, că scaunului Sfintei Treimi te-ai închinat;
  Bucură-te, că Sfinții Apostoli înaintea lui Dumnezeu te-au lăudat;
  Bucură-te, că sfinții mucenici și cuvioșii și toți drepții cu cinste ți-au ieșit înainte;
  Bucură-te, că bunătățile raiului le moștenești acum și în vecii nesfârșiți;
  Bucură-te, că întru Împărăția cerurilor acum și totdeauna viețuiești;
  Bucură-te, că și noi, împreună cu monahii și cu pustnicii, toți într-un glas îți cântăm așa:
  Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 8-lea

Mormântul tău, unde odihnește sfințitul și cinstitul tău trup, Împărate Constantin, raze de dumnezeiești vindecări izvorăște celor ce cu credință se apropie, iar nouă, celor ce viețuim în dreapta credință, te rugăm ca, împreună cu buna ta maică Elena, să ne dai mână de ajutor, celor ce cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cât este de luminat sufletul tău, mărită Împărăteasă Elena, lauda femeilor, că acum ești în ceruri, primind plata ostenelilor; pentru aceasta îți cântăm așa:
  Bucură-te, aflarea cinstitei Cruci;
  Bucură-te, a ei vrednică închinătoare;
  Bucură-te, că prin al Crucii ajutor creștinilor ai fost izbăvitoare;
  Bucură-te, că prin Cruce te-ai făcut lui Hristos următoare;
  Bucură-te, a stăpânirii iadului și a satanei învingătoare;
  Bucură-te, a cereștii măriri moștenitoare în veci;
  Bucură-te, a celor greșiți și păcătoși către Dumnezeu mijlocitoare;
  Bucură-te, a judecătorilor celor răi bună îndreptătoare;
  Bucură-te, a celor din nevoi grabnică ajutătoare;
  Bucură-te, de patimile noastre trupești și sufletești izbăvitoare;
  Bucură-te, a bolnavilor bună tămăduitoare;
  Bucură-te, a tuturor binecredincioșilor creștini bună ajutătoare;
  Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 9-lea

Cu sfințenie a ta viață săvârșindu-ți, cu sfinții acum ești sălășluită, plină fiind de sfințenie și de lumină nespusă; pentru aceasta ne luminezi și pe noi, cei întunecați cu păcatele, ca, luând prin tine iertare, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Pe Împăratul și Ziditorul tuturor cinstindu-L, Împărate Constantin, ca dar pentru osteneli te-a învrednicit pe tine în ceruri de mare slavă; pentru aceasta îți cântăm ție aceste laude:
  Bucură-te, că Preacuviosului Paisie singur i-ai spus că ești cinstit împreună cu sfinții;
  Bucură-te, că, sfânt fiind, te rogi pentru noi către Domnul Dumnezeu;
  Bucură-te, că noi păcătoșii avem mare nădejde în rugăciunile tale;
  Bucură-te, că noi în nevoi chemăm numele tău și tu ne auzi;
  Bucură-te, că în necazuri ne ești nouă mare bucurie;
  Bucură-te, mărgăritarul nostru cel de mult preț;
  Bucură-te, cel ce ești pentru noi soare luminos;
  Bucură-te, că pe idoli i-ai dat iadului celui întunecos;
  Bucură-te, că demonii fug, izgoniți fiind cu puterea rugăciunii tale;
  Bucură-te, că tu ești lauda cârmuitorilor creștini;
  Bucură-te, turnul cel nebiruit al creștinilor ortodocși;
  Bucură-te, al mănăstirilor și al bisericilor noastre mare apărător;
  Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 10-lea

Din cer ca și Pavel te-a vânat Hristos Domnul, Sfinte Constantin, învățându-te ca să-L cinstești pe Acesta ca pe Împăratul cel Unul; și cu adevărat crezând întru El, L-ai cinstit, aducând lumea toată la credința Lui, ca să-I cânte neîncetat: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Împărăteasă Elena, sfântă de Domnul Hristos aleasă, milostivește-te spre noi și luminează sufletele noastre cele întunecate cu păcatele, netrecând cu vederea sufletele și rugăciunile noastre și primind mulțumirile noastre acestea:
  Bucură-te, trandafir preafrumos mirositor al raiului;
  Bucură-te, crin alb răsărit în grădina cea de sus a raiului ceresc;
  Bucură-te, împărăteasă duhovnicească;
  Bucură-te, a dreptei credințe propovăduitoare;
  Bucură-te, a închinării de idoli surpătoare;
  Bucură-te, a eresurilor pierzătoare;
  Bucură-te, a răutăților dușmanilor izgonitoare;
  Bucură-te, în nevoile noastre ajutătoare;
  Bucură-te, către Dumnezeu a noastră mijlocitoare;
  Bucură-te, de bucurii duhovnicești aducătoare;
  Bucură-te, de fapte bune pilduitoare;
  Bucură-te, a obștii creștinești povățuitoare;
  Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 11-lea

Acestea zicând, mă liniștesc cu sufletul și mă bucur; nu mă tem de tot ce vor urzi împotriva mea vrăjmașii mei, pentru că te am pe tine, Împărăteasă Elena, puternică ajutătoare în toate nevoile; drept aceea împreună cu îngerii preaslăvesc pe Dumnezeu cu cântarea: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Dat-ai, preadulce, Iisuse, binecredinciosului Împărat Constantin, înțelepciunea lui Solomon, blândețile lui David, dreapta credință a apostolilor și puterea lui Samson asupra vrăjmașilor; pentru aceasta și noi îl cinstim cu laude, zicând:
  Bucură-te, decât toți împărații mai întâiule și alesule al lui Dumnezeu;
  Bucură-te, că pe Domnul nostru Iisus Hristos ție Tatăl ți L-a descoperit;
  Bucură-te, că pe Acesta Dumnezeu adevărat L-ai propovăduit;
  Bucură-te, luminătorule al cereștii cunoștințe;
  Bucură-te, că prin tine Domnul Iisus Hristos S-a slăvit;
  Bucură-te, că prin tine Crucea Domnului Hristos se cinstește;
  Bucură-te, al luminii celei nemărginite privitorule;
  Bucură-te, că prin tine lumea s-a luminat cu dreapta credință;
  Bucură-te, că prin tine s-a izgonit întunericul relei credințe;
  Bucură-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat cu inima și luminat cu sufletul;
  Bucură-te, că pe noi cei slabi ne întărești cu răbdare;
  Bucură-te, că de la milostivul Dumnezeu ne mijlocești nouă mântuire;
  Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 12-lea

Darurile cele preabogate și mai bune le primești acum de la Dumnezeu, Sfinte Împărate Constantin, veselindu-te ca un împărat în ceruri; pentru aceasta și binecredinciosul domn Brâncoveanu Constantin întru al tău nume a zidit sfinte mănăstiri Domnului, iar noi, bucurându-ne, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Niciodată nu vom înceta a vesti minunile tale; în glas mare vom cânta prăznuirea ta și după cuviință îți aducem mulțumire pentru toate facerile de bine ce ne faci nouă, Sfântă Împărăteasă Elena, cinstind pomenirea ta cu aceste laude:
  Bucură-te, împărăteasă smerită și preaiubită;
  Bucură-te, comoară de bunătăți nedeșertată;
  Bucură-te, a celor ce te roagă cu credință ocrotitoare neobosită;
  Bucură-te, a vrăjmașilor sfintelor mănăstiri izbăvitoare;
  Bucură-te, că celor ce te cinstesc pe tine le ești bună mângâietoare;
  Bucură-te, că de sus din ceruri privești și le ajuți celor ce se roagă ție;
  Bucură-te, că, înaintea Preasfintei Treimi stând, te rogi pentru noi;
  Bucură-te, că și la preacurata Născătoare de Dumnezeu mijlocești pentru noi;
  Bucură-te, că a ta fericire în ceruri în veci nu se sfârșește;
  Bucură-te, că împreună cu fiul tău, Împăratul Constantin, întru împărăția lui Dumnezeu te veselești;
  Bucură-te, a trupurilor noastre de patimi tămăduitoare;
  Bucură-te, că sfintele tale rugăciuni sunt pentru noi toți folositoare;
  Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 13-lea

Luminători care ați luminat lumea cu dreapta credință voi cu adevărat v-ați arătat, de Dumnezeu încununaților Împărați Constantin și Elena; primiți acum și rugăciunile noastre și le duceți Împăratului Hristos, pe Care Îl slăvim ca pe Unul ce v-a încununat pe voi, cântându-I cu voi și cu toate oștile cerești: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice Icosul întâi: Ca un înger luminos…, Condacul întâi: Cel ce chipul Crucii strălucind pe cer…,

Icosul 1

Ca un înger luminos ai binevestit lumii pe Domnul nostru Iisus Hristos, că este Dumnezeu și Fiul lui Dumnezeu cel adevărat; pentru aceasta cântăm ție acestea:
  Bucură-te, al creștinilor numit de noi tată;
  Bucură-te, că singur Domnul Iisus în vis ție S-a arătat;
  Bucură-te, căci cu semnul Sfintei Cruci te-a înarmat;
  Bucură-te, că pe Maxenție, prin puterea cinstitei cruci, l-ai biruit;
  Bucură-te, că în Roma cu mare alai ai intrat;
  Bucură-te, că romanii cu bucurie împărat al lor te-au pus;
  Bucură-te, că în cinstea Domnului Iisus Hristos o cruce de piatră în mijlocul Romei ai pus;
  Bucură-te, că pe Sfânta Cruce ai scris: „Iisus Hristos NIKA”, adică, cu acest semn, vei birui;
  Bucură-te, că prin puterea Crucii lui Hristos pe toți vrăjmașii tăi i-ai biruit;
  Bucură-te, căci cu știrea și voia lui Dumnezeu, de boala leprei te-ai îmbolnăvit;
  Bucură-te, că ție sfinții mai-marii apostolilor ți s-au arătat;
  Bucură-te, că prin învățătura Sfântului Ierarh Silvestru cu toată inima ai crezut în Domnul nostru Iisus Hristos;
  Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul 1

Cel ce chipul Crucii strălucind pe cer mai mult decât soarele l-ai văzut și biruința semnului Domnului bine ți-a descoperit, cu care întrarmându-te pe toți vrăjmașii i-ai biruit, acum și nouă, celor ce ne plecăm genunchii înaintea icoanei tale, Sfinte Împărate Constantin, dă-ne, împreună cu buna ta maică, Împărăteasa Elena, ajutor, celor ce cântăm vouă: Bucurați-vă, părinții creștinilor!

și se citesc aceste rugăciuni:

Rugăciunea întâi către Sfinții Împărați Constantin și Elena

Sfinților Împărați Constantin și Elena, după Dumnezeu și Maica Domnului, voi sunteți nădejdea noastră și folositorii noștri; voi ne sunteți nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiți în nevoi și ne ajutați. Voi sfintelor mănăstiri și biserici le sunteți păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetați a ne ajuta nouă neputincioșilor, ci mijlociți la Dumnezeu și la preacurata Lui Maică și pururea Fecioară Maria, ca și pe noi să ne păzească fără prihană și pe toți să ne întărească în credință, până la sfârșitul vieții, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin.

Rugăciunea a doua către Sfinții Împărați Constantin și Elena

Sfinților Împărați Constantin și Elena, cei ce sunteți mai cinstiți decât toți împărații, aleșii lui Dumnezeu, căzând înaintea voastră, cu lacrimi vă rugăm: Dați-ne mângâiere și nouă, celor ce suntem în necazuri; voi sunteți mijlocitori Sfintei Treimi și puteți să ne ajutați nouă. Auziți-ne și pe noi acum, alungați de la noi necazurile și nevoile ce vin asupra noastră în această vremelnică viață și vindecați neputințele noastre, tămăduiți bolile noastre, potoliți răutatea noastră, izgoniți pe vrăjmașii noștri văzuți și nevăzuți. Dați-ne nouă ca în pace și în liniște să trăim; ajutați-ne nouă cu sfintele voastre rugăciuni. Pentru mântuirea sufletelor noastre faceți milă cu noi acum, când cu frică și cu umilință zicem către voi așa: Bucurați-vă, părinții creștinilor! Amin.

Acatistul Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș

Troparul Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș, Mitropolitul Banatului, glasul al 8-lea:

Din tinerețe cu totul te-ai supus Domnului, cu rugăciunile, cu ostenelile și cu postul. Pentru aceasta, văzând Dumnezeu nevoințele tale, arhiereu și păstor Bisericii Sale te-a rânduit; și, după moarte, în cetele sfinților te-a sălășluit, Sfinte Părinte Iosif. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să ne dăruiască iertare de greșeli nouă, celor ce cu credință și cu dragoste săvârșim sfântă pomenirea ta.

Condacul 1

Apărător nebiruit și neînfrânat, te pune înainte pe tine pământul Banatului, mulțumire aducându-ți, ca cel ce prin tine din primejdii s-a mântuit. Ci ca cel ce ai îndrăzneală către Dumnezeu, roagă-L să ne apere de toate nevoile, ca să cântăm ție: Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Icosul 1

Credincioșii din părțile Banatului, cunoscând puterea credinței tale și mulțimea minunilor prin care, ridicându-te mai presus de firea lucrurilor, ai rușinat pornirile cele fără de judecată ale agarenilor asupra credinței noastre celei drepte, din inimi pline de dragoste și cu umilință îți grăiesc ție acestea:
Bucură-te, ierarhe al Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, cel ce ai făcut să strălucească dreapta credință;
Bucură-te, scăparea celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, ajutorul și limanul celor necăjiți;
Bucură-te, stâlp neclintit al strămoșeștii noastre credințe;
Bucură-te, că ai arătat și păgânilor puterea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai fost scut Bisericii tale;
Bucură-te, cel ce purtător de biruință asupra celor răi ai fost;
Bucură-te, făclie care luminezi pe cei din întunericul păcatului;
Bucură-te, cel ce ai arătat cunoștința dumnezeiască celor ce umblau întru întunericul neștiinței;
Bucură-te, cel ce cu blândețe ai primit la tine pe cei greșiți;
Bucură-te, cel ce cu negrăită dulceață îndreptezi pe cei nepricepuți;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 2-lea

Deși nu avem destulă vrednicie și pricepere noi, păcătoșii, lăudăm cu potrivite cuvinte minunile tale; ci, pentru că din suflet curat și din inimă umilită le spunem, primește, Sfinte Iosif, aceste mărturisiri de la noi, cei ce cântăm Celui ce ți-a dat ție putere: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Purtând numele nevinovatului Iosif, care a scăpat de la pieire pe frații săi, ajungând el mai mare în țara Egiptului, așa și tu te-ai făcut apărător și pavăză Sfintei Biserici și după cum acela, cu puterea dată lui de la Dumnezeu de a cunoaște cele viitoare, a aflat har înaintea feței lui Faraon, așa și tu, prin puterea minunilor tale, ai dobândit liniște Bisericii și turmei tale; pentru care noi, lăudându-te, îți grăim unele ca acestea:
Bucură-te, cel asemenea lui Ilie prin rugăciunile tale;
Bucură-te, ierarhe, pururea rugătorule;
Bucură-te, că rugăciunile tale au fost ascultate de Făcătorul lumii;
Bucură-te, că rugăciunile tale au fost împlinite de Ziditorul;
Bucură-te, căruia ți s-au supus ploile și focul;
Bucură-te, că te-ai milostivit spre toată durerea;
Bucură-te, că ai tămăduit toată rana;
Bucură-te, ușurătorule al celor ce nasc;
Bucură-te, tămăduitorule al celor slăbănogi;
Bucură-te, vindecătorule al celor ologi;
Bucură-te, că ai biruit iuțimea altora cu blândețile tale;
Bucură-te, prin care Dumnezeu a binevoit spre pământul acesta;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 3-lea

Împovărați fiind de multe ispite și în noianul păcatelor celor mai vătămătoare aflându-ne noi, în tine ne punem nădejdea, Sfinte, ajutorul și mângâierea noastră; fii, dar, mijlocitor al celor ce te rugăm și împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu cântarea de laudă: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Locuitor făcându-te Sfântului Munte al Athosului și petrecând înțelepțește viața ta întru cuvioșie, ai luat darul Duhului Sfânt, împodobindu-te cu veșmântul cel luminat al arhieriei, Sfințite nevoitorule Iosif, fiind păstor turmei celei cuvântătoare din Mitropolia Banatului, pe care ai dus-o la pășune aleasă, prin pilda vieții tale celei sfinte și prin semnele pe care le-ai săvârșit, alesule al lui Dumnezeu, spre întărirea dreptei credințe; pentru acesta îți aducem cântare așa:
Bucură-te, mitropolitule al Timișoarei;
Bucură-te, luminate ierarh al Banatului;
Bucură-te, lauda poporului nostru celui credincios;
Bucură-te, tămăduitorule al bolnavilor;
Bucură-te, că ești rugător la Dumnezeu pentru cei cuprinși de patimi;
Bucură-te, că din primejdii izbăvești pe cei ce vin către tine;
Bucură-te, că oricine aleargă la ajutorul tău nu iese nemiluit;
Bucură-te, tămăduitorul rănilor celor de moarte;
Bucură-te, că la orice întâmplare, fiind chemat, ești grabnic ajutător;
Bucură-te, doctorul cel fără de plată;
Bucură-te, nădejdea tuturor, acoperământul și scăparea noastră;
Bucură-te, cel ce cu lumina minunilor tale ai îndreptat turma ta spre cele de sus;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 4-lea

Mult-milostive părinte, primește rugăciunea aceasta a noastră, a păcătoșilor, și cu obișnuita ta bunătate și milostivire, mijlocește către Ziditorul tuturor, pentru ca să dăruiască vindecare și sănătate robilor Săi, celor ce te cheamă în ajutor și cântă cu tine: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Astăzi noi, nevrednicii, stând înaintea icoanei și înaintea moaștelor tale, mărturisim minunile tale, pe care le-ai făcut, Sfinte Iosif, și ne rugăm ție: ascultă această puțină rugăciune a noastră și întinde dreapta ta cea binecuvântătoare spre ajutorul nostru, pentru a putea cu vrednicie să săvârșim o cântare ca aceasta:
Bucură-te, cel ce ești împreună-slujitor cu îngerii;
Bucură-te, cel ce din pruncie între viețuitorii Sfântului Munte te-ai numărat;
Bucură-te, cel ce ai luat din tinerețe îngerescul chip;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat până la bătrânețe nevoitor asemănării cu Făcătorul;
Bucură-te, dar făcut de Dumnezeu pământului acestuia;
Bucură-te, slobozitorule din dureri al celor ce pătimesc;
Bucură-te, că ale tale minuni în tot Banatul s-au vestit;
Bucură-te, cel ce nu ai cruțat osteneala pentru a face bunătate;
Bucură-te, cel ce nu contenești a fi rugător pentru toți cei ce te cheamă pe tine;
Bucură-te, învățătorul dogmelor creștinești;
Bucură-te, iubitorule al cuvioasei slujiri a Celui Preaînalt;
Bucură-te, lauda ierarhilor și a cuvioșilor monahi;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 5-lea

Auzit-am, Părinte Iosif, minunile tale și ne-am bucurat că Dumnezeu S-a milostivit în vremurile cele de demult și spre Biserica noastră din părțile Banatului, trimițându-i povățuitor luminat și părinte alinător de patimi trupești și sufletești; pentru care noi acum, mulțumitori arătându-te iubitorului de oameni Dumnezeu, împreună cu tine Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Dezlegat-ai limba fetei celei mute și urechile ei le-ai deschis pentru a auzi cuvintele darului celui dumnezeiesc și din chinuirea diavolească ai slobozit pe cea ținută sub tirania vrăjmașului. Pentru aceea, acum și noi, păcătoșii și nevrednicii, a căror limbă este folosită spre rău, ale căror urechi sunt închise pentru sfintele graiuri ale Scripturilor și ale predaniilor, îndrăznind, îți aducem această cântare:
Bucură-te, tămăduitorul neputințelor celor credincioși;
Bucură-te, purtătorul darului minunatelor vindecări;
Bucură-te, alinătorul durerilor celor în suferință;
Bucură-te, mângâierea grabnică a celor bolnavi;
Bucură-te, reazemul cel neclintit al celor sănătoși;
Bucură-te, cel ce ești vistierie de tămăduire;
Bucură-te, prin care muții grăiesc și surzii aud;
Bucură-te, că prin ale tale rugăciuni se întăresc slăbănogii;
Bucură-te, că au adus la tine pe paturi pe cei bolnavi, așa cum îi puneau și înaintea lui Petru apostolul;
Bucură-te, vindecătorul fără de plată al celor ce se roagă ție;
Bucură-te, cel din al cărui mormânt se revarsă tămăduiri;
Bucură-te, că nu ai lipsit de ajutorul tău nici pe cei necredincioși;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 6-lea

Sfinte Ierarhe Iosif, făcător de minuni te-ai arătat și după trupeasca ta mutare de la noi, fiind pururea apărător al turmei tale; căci atunci când tâlharii nelegiuiți au vrut să necinstească pe fecioarele care au alergat, ca la un scut tare, la mormântul tău, tu ai oprit spurcata lor îndrăzneală, pentru care fecioarele acelea, pline de spaimă și de mirare, au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Puterile cele fără de trup se minunează, Părinte, de credința ta cea tare în Dumnezeu, prin care rânduielile firii le-ai biruit. Apostolii și ierarhii se laudă cu tine, nevoitorii spre desăvârșire, monahii, te au pildă și reazem strădaniilor lor, iar bolnavii și neputincioșii spre tine au nădejde nedezmințită. Pentru aceasta, și noi, cei ce cinstim cu laude pomenirea ta, îți aducem această cântare:
Bucură-te, că ești împreună-locuitor cu îngerii;
Bucură-te, că aduci frica demonilor;
Bucură-te, că ai socotit a fi fără de preț cele ale lumii acesteia;
Bucură-te, nevoitorule spre post și omule al rugăciunii;
Bucură-te, următorule al apostolilor;
Bucură-te, păstorule al turmei tale;
Bucură-te, îndreptătorule al credinței;
Bucură-te, vistierie a milei lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ne izbăvești pe noi din necazuri, cu rugăciunile tale;
Bucură-te, împărțitorul bunătăților lui Dumnezeu;
Bucură-te, bucuria și veselia celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, că slăvești pe Dumnezeu în ceruri cu îngerii;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 7-lea

La Sfânta Mănăstire a Partoșului întâmpinându-te oarecând bătrânii și schilozii și tot felul de neputincioși, pentru ca prin atingerea și umbrirea ta să dobândească vindecare, nădejdea lor nu a fost rușinată, căci mulțime de vindecări ai făcut, Sfinte. De care minunându-ne, Părinte Iosif, lui Dumnezeu, Celui ce ți-a dat ție darul acesta, Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Ca să arăți marea ta milostivire pentru turma ta și râvna pentru slobozirea ei din toate nevoile ce-o împresoară, atunci când pârjolul focului s-a întins să cotropească toată cetatea Timișoarei, nu ai fugit ca un fricos, ci ai stat ca un viteaz, biruind puterea focului, prin rugăciunea ta mai fierbinte decât vâlvătaia lui, scăpând neatinsă biserica slujirii tale și oprind, prin ploaia năprasnică pe care cerul a trimis-o ție în ajutor, întinderea focului; pentru care auzi de la toți:
Bucură-te, ierarhe, cel cu nume mare;
Bucură-te, părinte, ocrotitor al fiilor tăi;
Bucură-te, Sfinte, alesule al lui Dumnezeu;
Bucură-te, trăitorule după chipul celor bineplăcuți lui Dumnezeu;
Bucură-te, împlinitorule al voii Tatălui din cer;
Bucură-te, următorule al iubirii de oameni a Fiului Său;
Bucură-te, cel sfințit prin darurile Sfântului Duh;
Bucură-te, arătătorule al Sfintei Treimi;
Bucură-te, alinătorule al necazurilor;
Bucură-te, că ai biruit focul, aducând ploaie pe pământ;
Bucură-te, că ți-ai pus sufletul pentru poporul tău;
Bucură-te, apărătorule al orașului tău de scaun;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 8-lea

Toți credincioșii Mitropoliei Banatului, având nădejde către tine, în orice împrejurare grea nu se vor rușina, Părinte Iosif, tu fiind mare folositor tuturor. Pentru aceea, nu trece cu vederea și ale noastre rugăciuni de acum, ci ne izbăvește din toate nevoile și ne apără de toate necazurile care pentru păcatele noastre sunt asupra noastră; ca să cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Aducându-ți aminte de frații tăi și ascultător făcându-te voii lui Dumnezeu, ai lăsat viața cea plină de duhovnicească dulceață a Athosului, pentru a veni iarăși între ai tăi, ca să le fii povățuitor și îndrumător pe calea împlinirii sfintelor porunci ale Mântuitorului Hristos, strălucind prin faptele cele minunate, pe care lăudându-le, zicem acestea:
Bucură-te, Sfinte al Banatului;
Bucură-te, lauda Timișoarei;
Bucură-te, cinstea Partoșului;
Bucură-te, podoaba Bisericii;
Bucură-te, cinstite slujitor al darului;
Bucură-te, secerătorule de bogată roadă;
Bucură-te, făcătorule de bine al tuturor;
Bucură-te, că ai primit cununa cea neveștejită a sfințeniei;
Bucură-te, că prin credință ai putut face minuni;
Bucură-te, cel care prin minuni ai dat strălucire credinței;
Bucură-te, că pentru slăvirea ziditorului ai făcut minuni;
Bucură-te, că pe tine te-au cinstit cei necredincioși întocmai ca și fiii tăi duhovnicești;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 9-lea

Cinstitorule de Dumnezeu și dumnezeiescule Iosif, ascultă această rugăciune a noastră din ceasul de acum și, prin rugăciunile tale cele sfinte și de Dumnezeu primite, ferește-ne de războaiele ce ne înspăimântă, precum ai izbăvit de foc cetatea ta de scaun, pentru ca și noi, asemenea celor izbăviți atunci, să aducem cântare: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Cu graiuri alese s-au împodobit cântările, pe care Biserica, al cărei stâlp ai fost, le-a rânduit pentru cinstirea ta, Sfinte, și cu bucurie vin creștinii cei de acum la sfânta ta slujbă, ierarhe al strămoșilor lor; pentru care și noi, împreună cu dânșii, aducem ție aceste cuvinte de laudă:
Bucură-te, comoară a legii celei străbune;
Bucură-te, laudă a ierarhilor și a dascălilor;
Bucură-te, vestitorule al Evangheliei;
Bucură-te, prin care este preaslăvit Dumnezeu;
Bucură-te, mustrătorule al celor cu nechibzuite vorbe;
Bucură-te, cel ce ai rușinat pe cei păcătoși;
Bucură-te, cel ce ai smerit trufia răufăcătorilor;
Bucură-te, cel ce ai adus pe păcătoși la pocăință;
Bucură-te, că pe tine te-au urmat toate satele când ai mers la mănăstire;
Bucură-te, că tu, mijlocind către Mântuitorul, ne mântuiești de orice primejdie;
Bucură-te, nădejdea și scăparea noastră;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 10-lea

O, Preamilostive și Mult-îndurate Doamne, nu trece cu vederea rugăciunile robilor Tăi, ci ne ajută și ne miluiește cu marea Ta iubire de oameni, scăpându-ne de toate necazurile cu care ne cerți pentru mulțimea păcatelor noastre și ne ridică din căderi și din nevoi, pentru rugăciunile Sfântului Iosif cel Nou, cu care dimpreună îți cântăm: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Asemenea sihaștrilor din pustiuri, te-ai rupt din dulceața amăgitoare a lumii acesteia, biruind puterea diavolului și, rupând tocmirile cele nedrepte, prin care a fost stricată lumea prin păcatul strămoșilor, ai arătat tuturor că, prin nevinovăție și smerenie, firea poate fi adusă la starea cea dintâi. Drept aceea și noi, lăudându-te, cântăm:
Bucură-te, că prin post și rugăciune ai biruit pornirile firii celei căzute;
Bucură-te, că ai arătat blândețea mai presus de răutate;
Bucură-te, că prin bunătatea ta cea mare ai făcut ascultătoare pe animalele cele necuvântătoare;
Bucură-te, îmblânzitorule al fiarelor sălbatice;
Bucură-te, că asemenea Mântuitorului ai dormit în timpul furtunii;
Bucură-te, că nu te-ai temut de furia valurilor Dunării;
Bucură-te, cel ce ai stins puterea mistuitoare a focului;
Bucură-te, cel ce ai făcut norii să verse ploaie pe pământ;
Bucură-te, că tu în mijlocul ploii ai rămas neudat;
Bucură-te, prin care s-au arătat străluciri de curcubeie;
Bucură-te, cel ce porți pe mâna ta semnul luminos al pătimirilor Fiului lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel a cărui moarte au vestit-o clopotele pe care nu le-a tras mâna omenească;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 11-lea

Creștinătății mare folositor te-ai arătat, cu învățăturile, cu minunile și cu chipul viețuirii tale pline de sfințenie. Pentru aceea, nu trece cu vederea și ale noastre rugăciuni, milostive, ci ne ajută și ne scapă de toate nevoile, măcar că suntem nevrednici, ca să cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Întru virtuți duhovnicești crescând din pruncie și tare împotriva ispitelor arătându-te, din tinerețile tale, și în sfințenie petrecându-ți toată viața, Cuvioase Părinte Iosif, pe toți ai uimit cu blândețile, cu curăția, cu smerenia și cu firea ta cea pașnică; pentru aceasta, văzând Dumnezeu nevoințele tale, arhiereu și păstor Bisericii Sale te-a pus, iar noi, preaslăvire aducând Celui ce te-a înălțat pe tine, fericite, îți cântăm așa:
Bucură-te, cel ce bine ai păzit cuvintele cele dumnezeiești ale Stăpânului tău;
Bucură-te, cel ce pildă te-ai făcut bunătății;
Bucură-te, cel ce te-ai încununat cu cununa nevoinței;
Bucură-te, luminătorule al Bisericii;
Bucură-te, cel ce ai izgonit întunericul neștiinței;
Bucură-te, cel ce ai fost de cele cerești gânditor;
Bucură-te, că prin multă răbdare și smerenie te-ai făcut vas ales al Domnului;
Bucură-te, îndreptătorul și pilda neîntrecută a călugărilor;
Bucură-te, podoaba ierarhilor;
Bucură-te, izgonitorul tuturor patimilor;
Bucură-te, folositorul nostru cel preacald;
Bucură-te, scăparea tuturor credincioșilor;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 12-lea

Făcătorule de minuni, Sfinte Iosif, precum în vremea viețuirii tale pe pământ, prin rugăciunile tale, ai izbăvit pe păstoriții tăi de tot felul de primejdii, așa și astăzi, trimite mila ta celor ce locuiesc țara aceasta, rugându-te lui Dumnezeu să dăruiască tuturor cele de trebuință și pace lumii, pentru ca împreună cu tine să-I cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Sfinte Iosif, arhiereule al lui Hristos, slujitorule al darului, solește nouă păcătoșilor, prin bogate mijlocirile tale către Stăpânul, ca să ne învrednicim noi, nevrednicii, a ne împărtăși de bunătățile cele făgăduite credincioșilor creștini și a primi cele bune și de folos sufletelor și trupurilor noastre și să cântăm ție:
Bucură-te, care te-ai trudit spre a te asemăna cu Ziditorul;
Bucură-te, omule al lui Dumnezeu cel purtător de Dumnezeu te-ai arătat;
Bucură-te, cuvioase, care întru viață de cinste ai petrecut;
Bucură-te, prealăudate, lauda cea preafrumoasă a Timișoarei;
Bucură-te, luminătorule, care ai luminat strălucit Biserica Banatului;
Bucură-te, părinte, care milostiv și iubitor ai fost spre toți;
Bucură-te, tămăduitorule, care vindeci bolile și neputințele;
Bucură-te, ierarhe, care ai adăpat turma ta cu apa cea vie a adevărului lui Hristos;
Bucură-te, arhiereule, care ai învățat pe toți cinstirea de Dumnezeu;
Bucură-te, mărite, că numele tău s-a scris în ceruri;
Bucură-te, fericite, că ție ți s-au deschis porțile cerești;
Bucură-te, Sfinte, cel ce ai fost arătat sfânt încă din viața de aici;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul al 13-lea

O, Preasfinte și întru tot lăudate Părinte Iosife, primind acest dar de acum al puținei noastre rugăciuni, fii mijlocitor către îndurătorul Dumnezeu, ca, pentru ale tale sfinte rugăciuni și a Sa multă iubire de oameni, să apere de tot răul Sfânta Sa Biserică, orașul tău, pe toți credincioșii din Sfânta Mitropolie a Banatului și pe toți cei care aleargă la rugăciunile tale către Dumnezeu, ca aceștia pururea, cu o gură și cu o inimă, împreună să cânte, ca și părinții lor: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăși Icosul 1: Credincioșii din părțile Banatului…, Condacul 1: Apărător nebiruit și neînfrânat…,

Icosul 1

Credincioșii din părțile Banatului, cunoscând puterea credinței tale și mulțimea minunilor prin care, ridicându-te mai presus de firea lucrurilor, ai rușinat pornirile cele fără de judecată ale agarenilor asupra credinței noastre celei drepte, din inimi pline de dragoste și cu umilință îți grăiesc ție acestea:
Bucură-te, ierarhe al Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, cel ce ai făcut să strălucească dreapta credință;
Bucură-te, scăparea celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, ajutorul și limanul celor necăjiți;
Bucură-te, stâlp neclintit al strămoșeștii noastre credințe;
Bucură-te, că ai arătat și păgânilor puterea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai fost scut Bisericii tale;
Bucură-te, cel ce purtător de biruință asupra celor răi ai fost;
Bucură-te, făclie care luminezi pe cei din întunericul păcatului;
Bucură-te, cel ce ai arătat cunoștința dumnezeiască celor ce umblau întru întunericul neștiinței;
Bucură-te, cel ce cu blândețe ai primit la tine pe cei greșiți;
Bucură-te, cel ce cu negrăită dulceață îndreptezi pe cei nepricepuți;
Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

Condacul 1

Apărător nebiruit și neînfrânat, te pune înainte pe tine pământul Banatului, mulțumire aducându-ți, ca cel ce prin tine din primejdii s-a mântuit. Ci ca cel ce ai îndrăzneală către Dumnezeu, roagă-L să ne apere de toate nevoile, ca să cântăm ție: Bucură-te, Părintele nostru Iosif, făcătorule de minuni!

și aceste rugăciuni:

Rugăciune către Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș

Preabunule și întru tot lăudate Părinte Iosif, păstorul și învățătorul celor ce aleargă cu credință la a ta folosire și cu rugăciune fierbinte te cheamă pe tine, grăbește de ne ajută și nouă celor ce cu credință și cu dragoste săvârșim pomenirea ta, stând rugător către Atotmilostivul Dumnezeu, pentru ca dreapta credință să se întărească și să sporească și toată creștinătatea să fie îngrădită și păzită prin sfintele tale rugăciuni de certurile cele lumești și de toată dezbinarea și neînțelegerea. Și pentru ca Domnul Dumnezeul nostru să ne acopere și să ne apere de tot răul: de foamete, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de încălcarea noastră de alte neamuri, de robie, de prăpădul războiului, de toate bolile și rănile cele aducătoare de moarte și de cumplita moarte cea prin dezlănțuirea puterilor fără de zăgaz ale firii. Roagă pe Ziditorul tuturor, făcătorule de bine, să dea pace lumii, liniște văzduhurilor, ploaie la bună vreme, roadă îmbelșugată pământului, bunăstare poporului, înțelegere soților, ascultare copiilor, iubire de fii părinților, dragoste frățească tuturor, îndreptare păcătoșilor, spor duhovnicesc celor aleși, râvnă multă către Domnul preoților, virtute călugărilor, înaltă înțelepciune ierarhilor și sănătate tuturor. Iar pe noi, cei ce ne-am adunat la aceasta sfântă pomenire a ta, ne miluiește, îndrăznitorule către Dumnezeu. Ca, prin solirea ta, cu folosința rugăciunilor tale și cu harul lui Hristos Dumnezeu, viață lină, fără de păcat să ni se dăruiască, spre a viețui cu bună-cuviință în veacul acesta și de partea stării de-a stânga, la Înfricoșătoarea Judecată a toată lumea, să fim scutiți, și în partea celor de-a dreapta să ne învrednicim a fi, împreună cu toți cei din veac bineplăcuți Domnului. Amin.

Altă rugăciune către Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș

Cu umilință și evlavie ne plecăm astăzi genunchii înaintea slavei Marelui Dumnezeu, Cel ce te-a mărit pe tine, Preasfinte Părintele nostru Iosif, și prinos de cinstire și de mulțumită îi aducem, pentru că ni te-a dăruit fierbinte rugător și puternic ocrotitor în ceruri. Că tu, ca un izbăvitor ai fost trimis, de sus, dreptmăritorilor creștini din părțile Banatului, la vreme de strâmtorare; și, ca un bun păstor și părinte, cu dragoste și cu înțelepciune, i-ai păstorit pe dânșii, chip de smerenie, de înfrânare și de curăție făcându-te tuturor, cu nevoințele tale pustnicești, cu postul, cu privegherea și cu rugăciunea. Pentru aceasta, încă mai înainte de mutarea ta la veșnicele lăcașuri, te-ai învrednicit de darul cel mai presus de fire al minunilor; cununa biruinței s-a împletit ție în ceruri, și la cetele sfinților și ale drepților, celor ce, de la începutul veacului, au bineplăcut lui Dumnezeu, te-ai adăugat; iar nouă, pe pământ, ai binevoit a ne lăsa cinstitele tale moaște, ca pe un izvor de daruri și tămăduiri celor ce aleargă la tine cu credință. Drept aceea, și noi acum, cu bucurie și cu dragoste, te lăudăm pe tine, Sfinte Ierarhe, și cinstire de obște făcându-ți, cu evlavie sărutăm sfintele tale moaște și cu smerenie ne rugăm ție: ocrotește Biserica ta, țara aceasta și pe toți cei ce au credință și cu dragoste cheamă într-ajutor numele tău cel sfânt. Și, ca unul ce stai înaintea feței Ziditorului tuturor, îndrăznire având către Dânsul, ajută-ne cu mijlocirile tale și roagă-L, Părinte Sfinte, milostiv să fie nouă, iertare de păcate să ne dăruiască și de toată reaua întâmplare să ne izbăvească; credința cea dreaptă să o întărească; întăririle eresurilor să le strice, cu puterea Preasfântului Său Duh; dragostea să o înmulțească; ura să o stingă; războaiele să le înlăture și pacea a toată lumea desăvârșit să o întemeieze. Și așa, virtuților tale urmând, Sfinte Iosif, neîncetat să sporim în credință, în dragostea către Dumnezeu și către aproapele și în toată fapta cea bună, ca să ajungem toți la limanul cel mult dorit al mântuirii. Și, lăudând, până la sfârșitul veacului, pururea cinstita pomenirea ta, cu inimi curate să cântăm: Slavă Ție, Dumnezeule, Cel mare și minunat întru sfinți, în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sfantului Efrem cel Nou

Condacul 1

Strălucitu-ne-ai tuturor ca o nouă stea, când s-au descoperit sfintele tale moaște, Părinte, iar cu strălucirea minunilor tale luminezi întreaga lume. Prin mila și smerenia ta, plinește cererile celor care se apropie cu credință și care îți strigă ție: Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Icosul 1

Ca un înger nemaivăzut ai fost trimis din Cer și ne-ai arătat nouă harul Preasfântului Duh, cu care îi mângâi pe toți credincioșii, Sfinte Mucenice Efrem. Pentru aceasta, preafericit te numim și îți strigăm ție:
Bucură-te, că odinioară lupta cea bună ai purtat
Bucură-te, că acum tu strălucești prealuminat
Bucură-te, cel ce ne dăruiești nouă veselie
Bucură-te, că pricinuiești în Ceruri bucurie
Bucură-te, stea cu totul nouă a Bisericii lui Hristos-Dumnezeu
Bucură-te, sabie cu două tăișuri împotriva nebuniei celui rău
Bucură-te, că tuturor te-ai făcut pildă de sfântă nevoință
Bucură-te, că în ale tale lupte ai dobândit cununi de biruință
Bucură-te, întărirea cea nouă a credinței
Bucură-te, rana și surparea necredinței
Bucură-te, că ești putere dăruită celor credincioși
Bucură-te, că preschimbi inimile celor necredincioși
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 2-lea

Viața ta sfântă și sfârșitul preafericit au fost neștiute de oameni, dar prin descoperirea sfintelor tale moaște, Preafericite Efrem, te-ai făcut cunoscut până la marginile pământului, îndemnându-i pe toți să laude dumnezeiasca iconomie și să cânte Preasfintei Treimi: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Dobândind noi cunoștința dumnezeiască a vieții tale întru Domnul, prin arătarea sfintelor tale oseminte, lăudăm pe Cel care te-a proslăvit prin mulțime mare de minuni, Preafericite Efrem. Prin ele, tu dăruiești mângâiere celor care îți cântă cu umilință:
Bucură-te, că lui Hristos-Dumnezeu Îi ești slujitor
Bucură-te, că al luminii nematerialnice ești văzător
Bucură-te, următor plin de sârg al nevoinței pustnicești
Bucură-te, fierbinte râvnitor al luptelor mucenicești
Bucură-te, vas preacurat, ce ai primit dumnezeiască insuflare
Bucură-te, floare sfântă răspândind tainică înmiresmare
Bucură-te, înțelepte care ai lepădat deșertăciunea cea lumească
Bucură-te, căci în chip tainic ai văzut lumea cea cerească
Bucură-te, căci mulțime de înviforări ai potolit
Bucură-te, că dorirea cea bună a duhului ți-ai hrănit
Bucură-te, că prin dragostea ta sfântă pavăză ne ești
Bucură-te, că înșelăciunile diavolești tu le stârpești
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 3-lea

Prin sfintele tale arătări, ai descoperit celor ce te-au văzut, o, Sfinte Efrem, mucenice al Domnului, slava cea ascunsă pe care ai dobândit-o de la Dumnezeu. Iar prin mulțimea minunilor umpli de nădejde pe toți cei ce strigă Domnului cu credință: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Ai strălucit odinioară pe colina neprihăniților, arătându-te plăcut lui Hristos prin sfântă viețuire, iar acum, Sfinte, sfințești cu sfintele tale moaște mănăstirea ta, care se veselește duhovnicește și îți strigă:
Bucură-te, luminător preastrălucit al isihiei
Bucură-te, chip al cumpătării și trezviei
Bucură-te, căci veselești mințile cele credincioase
Bucură-te, că amesteci cugetele inimilor necredincioase
Bucură-te, că veșmintele sufletului tău sunt cu sânge împurpurate
Bucură-te, căci cu pecetea mucenicească faptele ți-s încrustate
Bucură-te, căci caznele păgânilor le-ai îndurat cu răbdare
Bucură-te, că ai râvnit să dobândești cununile nepieritoare
Bucură-te, far străluminat ce ne scoți la neclătit liman
Bucură-te, cel ce îndepărtezi săgetările celui viclean
Bucură-te, că mănăstirii tale îi ești bucurie roditoare
Bucură-te, cupă veșnic primitoare a Întreitului Soare
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 4-lea

Risipind tulburarea și aducând încredințare, te-ai arătat cinstitei egumene și i-ai descoperit în chip limpede că sfintele oseminte pe care le găsise erau ale tale. Iar ea, văzându-te, s-a umplut de dumnezeiască insuflare și a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Egumena, căreia i te-ai arătat, întru tot fericite, ți-a auzit glasul și te-a văzut că îi vorbeai, iar tu i-ai descoperit numele și chipul morții tale. Pentru aceasta, îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, Mare Mucenice din ceata călugărilor
Bucură-te, cel proslăvit întru soborul sfinților
Bucură-te, căci ai viețuit în chipul îngeresc
Bucură-te, că te-ai învrednicit de rodul cel ceresc
Bucură-te, cunună aurită a sfintei tale mănăstiri
Bucură-te, pom pururea neveștejit, plin de sfintele rodiri
Bucură-te, că pe colina neprihăniților ai viețuit întru nevoință
Bucură-te, că dragostea de Dumnezeu ți-a fost armă și iscusință
Bucură-te, că ai sfărâmat puterea celui pizmaș și dușmănos
Bucură-te, că te-ai împodobit cu frumusețea Domnului Hristos
Bucură-te, că sufletele întinate de păcat le curățești
Bucură-te, că mulțimea credincioșilor o veselești
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 5-lea

Prin uimitoare minuni și prin mulțimea arătărilor tale, tu descoperi tuturor, în vis ori în stare de trezie, slava pe care ai dobândit-o de la Dumnezeu, Sfinte Părinte Efrem. Pentru aceasta, privind cu bucurie către slava ta, strigăm Celui care te-a înveșmântat în lumină: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Racla cu sfintele tale moaște revarsă tămăduiri, bucurie și sănătate celor care vin să se închine în sfântă mănăstirea ta și-ți cer stăruitor ajutorul, Sfinte Părinte Efrem. De aceea, copleșiți fiind de darurile tale care se revarsă atât de bogat, strigăm către tine cu credință:
Bucură-te, cel care ne ești izvor de tămăduire
Bucură-te, că suferinzilor le ești neîncetată izbăvire
Bucură-te, că te arăți celor ce dorm, dar și celor ce veghează
Bucură-te, că vii degrabă la cei ce după ajutorul tău însetează
Bucură-te, că tainic îi sfințești pe cei ce cheamă numele tău
Bucură-te, veselia negrăită a celor ce văd slava chipului tău
Bucură-te, că tu tămăduiești de bolile ce nu au vindecare
Bucură-te, că ne ridici poverile ce le purtăm prin drăceasca insuflare
Bucură-te, că prin pronia de sus, multor credincioși te-ai arătat
Bucură-te, că îi umpli de bucurie pe cei care ți s-au rugat
Bucură-te, căci cortului ceresc îi ești locuitor
Bucură-te, preafierbinte și minunat ocrotitor
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 6-lea

Cei care au dobândit facerile tale de bine s-au făcut solitori ai minunilor tale celor fără de număr și prin razele cuvintelor au întraripat sufletele tuturor credincioșilor. Pentru aceasta, Sfinte Părinte Efrem, mulțimile aleargă la sfântă mănăstirea ta și dobândesc har din belșug prin sfintele tale moaște, cântând Preasfântului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Strălucind ca un alt soare, te-ai arătat și ți-ai făcut auzit glasul pogorât din Cer, pe colina neprihăniților. Neștiut fiind de către pământeni, te-ai făcut cunoscut acum Bisericii lui Hristos, prin descoperirea sfintelor tale moaște, făcându-i pe toți oamenii să îți aducă dulce cântare:
Bucură-te, stâlp al pătimirilor mucenicești
Bucură-te, viță a dreptarelor dumnezeiești
Bucură-te, sfeșnic al luminii lui Hristos
Bucură-te, cel nou arătat nouă, celor de jos
Bucură-te, scară nou zidită a Bisericii Mântuitorului
Bucură-te, că nevoința virtuților ți-a zugrăvit chipul teoforului
Bucură-te, piatra cea din capul unghiului a luptelor mucenicești
Bucură-te, că tiranilor cugetului trupesc li te împotrivești
Bucură-te, că întru slava muceniciei ai suit calea cea cerească
Bucură-te, cel ce preamărești bunătatea dumnezeiască
Bucură-te, cel ce ți-ai vădit bărbăția sufletului
Bucură-te, tu, care abați turbarea vrăjmașului
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 7-lea

În sânurile pământului ai rămas ascuns vreme de mai multe veacuri, purtătorule de Dumnezeu, iar în anii din urmă te-ai arătat prin bunăvoirea Domnului, ca o comoară sfântă, Părinte Efrem, îmbogățindu-i cu harul tău pe cei care-I strigă lui Hristos: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Te-ai arătat ca un nou astru în Biserica lui Hristos, luminând-o cu dumnezeieștile raze ale minunilor tale, iar pe cei care cer cu râvnă mijlocirea ta cea caldă îi izbăvești din asuprirea întunecatelor patimi. Pentru aceea, și noi, Sfinte Părinte Efrem, îți strigăm fără de încetare:
Bucură-te, ciorchine ce cu veselie ne-ndulcești
Bucură-te, căci amarele mâhniri tu risipești
Bucură-te, tămăduire minunată a celor aflați în grele pătimiri
Bucură-te, izbăvire a celor ce sunt împovărați de multe ispitiri
Bucură-te, că ești purtător de Dumnezeu și sfinților următor
Bucură-te, atlet preaiscusit și mucenic al Împăratului tuturor
Bucură-te, că nevoința cu lupta mucenicească ai împreunat
Bucură-te, cel ce slava cea de sus ne-ai arătat
Bucură-te, că întunericul patimilor tu îl risipești
Bucură-te, că în inima drepților bucurie zămislești
Bucură-te, că sângeroșilor păgâni le-ai biruit nebunia
Bucură-te, că fără de strămutare ți-ai purtat mucenicia
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 8-lea

Harul pe care-l dăruiești, Preafericite Efrem, tuturor celor ce te cheamă în ajutor se revarsă asupra lor în chip preaminunat. Pentru aceasta, vestea minunilor tale s-a răspândit în toată Attica, iar noi, care alergăm cu grăbire la sfintele tale moaște, Îi strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Întru totul luminat fiind de strălucirea dumnezeiască, nu te îndepărtezi nici o clipă de mănăstirea cea sfântă, Sfinte Mare Mucenice Efrem, arătându-te în felurite chipuri celor cu inima curată și dăruind har îmbelșugat celor ce cu râvnă îți cântă ție:
Bucură-te, slavă a călugăriei
Bucură-te, stâlp al Ortodoxiei
Bucură-te, curcubeu al luminii nezidite
Bucură-te, că ești părtaș al firii îndumnezeite
Bucură-te, alabastru plin cu mirul lacrimii de umilință
Bucură-te, surâs de bucurie izvorât din aspră nevoință
Bucură-te, jertfă sfințită prin război până la sânge
Bucură-te, că prin tine nebunia necredinței se înfrânge
Bucură-te, viață înveșmântată cu monahicească haină
Bucură-te, mireasmă bună a viețuirii fără de prihană
Bucură-te, stea care pe colina neprihăniților răsare
Bucură-te, că în bezna vremurilor noastre ești precum un soare
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 9-lea

Tu dezlegi legăturile celor slăbănogi, îi tămăduiești pe cei îndrăciți și faci să înceteze mulțimea bolilor fără de leac. Pentru aceasta, atenienii, locuitorii din Pireu și din împrejurimi, se zoresc în număr mare spre mănăstirea ta, Părinte Efrem, lăudându-te pe tine și cântând Celui care te-a încununat: Aliluia!

Icosul al 9-lea

O, preaminunate Părinte Efrem, când tânăra cea evlavioasă te-a văzut strălucind cu o slavă care nu era din lumea aceasta și a auzit dumnezeieștile tale cuvinte, a mărturisit tuturor grija pe care tu o porți mănăstirii tale. Pentru acestea toate, după cuviință îți cântăm:
Bucură-te, slava călugărilor din vremea de acum
Bucură-te, că spre Cer suit-ai pe mucenicescul drum
Bucură-te, că ocrotitor neobosit al mănăstirii tale ești
Bucură-te, căci cu Sfinții Îngeri dimpreună locuiești
Bucură-te, că i-ai tămăduit pe cei cuprinși de noianul durerii
Bucură-te, că pe paralitic tu l-ai ridicat prin harul înfierii
Bucură-te, căci cu darul tău ai risipit groaznice dureri de cap
Bucură-te, că boala diabetului tot prin darul tău a încetat
Bucură-te, potir ceresc ce te pogori în revărsări de har
Bucură-te, nestemată dată firii omenești în dar
Bucură-te, Mare Mucenice, podoaba nevoitorilor
Bucură-te, icoană preaslăvită a cetei călugărilor
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 10-lea

Cuvioasele monahii te-au văzut în dumnezeiască vedenie ori în vis, preumblându-te prin locașul tău, Sfinte Părinte Efrem, și umplându-se ele de o mare bucurie, te-au ales drept sfântul lor ocrotitor. Pentru unele ca aceste daruri, dintru smerenia inimii strigă către Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Adunând în sufletul tău mirul cel de taină dobândit întru adâncul smereniei, dăruiești mângâiere inimilor celor credincioși, iar din racla cu sfintele tale moaște răspândești minunată mireasmă tuturor celor care, cu capetele plecate, îți cântă cu evlavie:
Bucură-te, mir al smereniei preabinemirositor
Bucură-te, că turmei tale îi ești dumnezeiesc păstor
Bucură-te, Rai ce răspândește ale nestricăciunii bune-nmiresmări
Bucură-te, chiparos înalt al sfintei nepăsări
Bucură-te, că pe potrivnicul cu răstignirea ta l-ai biruit
Bucură-te, că prin chinurile mucenicești Hristos te-a proslăvit
Bucură-te, că moaștele tale în tainița pământului s-au aflat
Bucură-te, că din dumnezeiască poruncă tu te-ai arătat
Bucură-te, că întinăciunea sufletelor noastre tu o curățești
Bucură-te, că răutatea credincioșilor degrabă o pârjolești
Bucură-te, că tu în toată vremea dăruiești tămăduire
Bucură-te, că ne ocrotești fără de contenire
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 11-lea

Noroadele credincioșilor de pretutindeni L-au lăudat pe Domnul când au fost aflate sfintele tale moaște, căci El, prin dumnezeiasca Sa iconomie, le-a ținut tăinuite în pământ și nestricate de curgerea atâtor ani. Pe acestea cinstindu-le, Sfinte Efrem, și noi ne închinăm înaintea Împăratului Vieții, zicând: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Prin mijlocirea ta la tronul Mântuitorului Hristos, păzești mănăstirea de toată nevoia și necazul, dăruindu-i binecuvântarea ta, Părinte Efrem, căci iat-o alergând spre dobândirea darului tău și strigând cu umilință către tine:
Bucură-te, zidul nostru nesurpat
Bucură-te, al credincioșilor turn nestrămutat
Bucură-te, păzitorul de nădejde al mănăstirii tale
Bucură-te, căci pe copii îi ții sub ocrotirea trezviei tale
Bucură-te, sprijin nebiruit al monahiilor celor cu sârguință
Bucură-te, tainică slavă a maicilor iubitoare de nevoință
Bucură-te, cel ce cererile credincioșilor plinești
Bucură-te, că rugămințile copiilor tăi le primești
Bucură-te, că ne dăruiești toate bunătățile
Bucură-te, că alungi de la noi toate răutățile
Bucură-te, că pentru lumea întreagă te rogi neîncetat
Bucură-te, că prin tine mângâiere mare am aflat
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 12-lea

Din destul reverși daruri și belșug de veselie și de fericire dumnezeiască, Părinte Efrem, iar racla cu sfintele tale moaște veselește sufletele noastre și ne sfințește chiar și trupurile, nouă, celor sărmani, ce îndrăznim să grăim Preasfintei Treimi: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Lăudându-ți luptele în cântările noastre, Părinte Mucenice Efrem, slăvim darul de care te-ai învrednicit și, apropiindu-ne de sfintele tale moaște, îți cerem să ne ocrotești până în sfârșitul vieții noastre pământești. Iar pentru tainica ocrotire ce ne-o arăți în toată vremea, îți aducem această cântare:
Bucură-te, cel ce ești asemenea cu toți sfinții
Bucură-te, cel ce te numeri dimpreună cu mucenicii
Bucură-te, căci ai dobândit cununile netrecătoare
Bucură-te, că ai cuprins lumina Întreitului Soare
Bucură-te, apărător neprețuit al celor ce trăiesc în mănăstire
Bucură-te, temelia nou arătată Bisericii, vrednicule de cinstire
Bucură-te, că mulțimi de credincioși ai umplut de veselie
Bucură-te, că tu înalți sufletele, întărindu-le în curăție
Bucură-te, că tu mă slobozești de grijile pierzătoare
Bucură-te, că mă scoți din patimile cele stricătoare
Bucură-te, că la tronul lui Hristos ești mijlocire
Bucură-te, cel ce mă izbăvești dintru mâhnire
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul al 13-lea

O, de trei ori Preafericite Părinte, Sfinte Mucenice Efrem, împreună-locuitorule cu sfinții, roagă-L pe Hristos, dimpreună cu ei, să ne izbăvească din toate nevoile, făcându-ne părtași vieții celei veșnice, pe noi, cei ce-I strigăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zic din nou Icosul 1 și Condacul 1:

Icosul 1

Ca un înger nemaivăzut ai fost trimis din Cer și ne-ai arătat nouă harul Preasfântului Duh, cu care îi mângâi pe toți credincioșii, Sfinte Mucenice Efrem. Pentru aceasta, preafericit te numim și îți strigăm ție:
Bucură-te, că odinioară lupta cea bună ai purtat
Bucură-te, că acum tu strălucești prealuminat
Bucură-te, cel ce ne dăruiești nouă veselie
Bucură-te, că pricinuiești în Ceruri bucurie
Bucură-te, stea cu totul nouă a Bisericii lui Hristos-Dumnezeu
Bucură-te, sabie cu două tăișuri împotriva nebuniei celui rău
Bucură-te, că tuturor te-ai făcut pildă de sfântă nevoință
Bucură-te, că în ale tale lupte ai dobândit cununi de biruință
Bucură-te, întărirea cea nouă a credinței
Bucură-te, rana și surparea necredinței
Bucură-te, că ești putere dăruită celor credincioși
Bucură-te, că preschimbi inimile celor necredincioși
Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Condacul 1

Strălucitu-ne-ai tuturor ca o nouă stea, când s-au descoperit sfintele tale moaște, Părinte, iar cu strălucirea minunilor tale luminezi întreaga lume. Prin mila și smerenia ta, plinește cererile celor care se apropie cu credință și care îți strigă ție: Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite!

Rugăciune către Sfântul Mucenic Efrem

O, Sfinte Părinte Efrem, căzând înaintea ta cu umilință, ridicăm acum glasul nostru spre tine. Cum se cuvine oare să te numim: minunat următor al Domnului Hristos, mare nevoitor și pustnic, cuvios părinte, mare mucenic, preot al Dumnezeului Celui Preaînalt, izvorâtor de mir, făcător de minuni, grabnic ajutător, mare tămăduitor de multe feluri de boli, slobozitor din multe necazuri și primejdii, mângâietor în deznădejde sau ajutător întru toate nevoile? Cu adevărat, toate aceste numiri le porți dintru darul Duhului Sfânt și de aceea te rugăm să nu ne treci cu vederea, ci degrabă venind întru întâmpinarea noastră, mijlocește-ne mare milă de la Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Și fie ca prin puterea minunată a rugăciunilor și a predicilor tale să dobândim întărire în a purcede și noi pe calea cea strâmtă ce duce spre Împărăția Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh. Amin.

Acatistul Sfantului Serafim

Troparul, glasul al 4-lea

Din tinerețe L-ai îndrăgit pe Hristos, fericite, și numai Lui, Unul, ai dorit cu înflăcărare să îi slujești, prin rugãciune neîntreruptă în pustie, nevoindu-te cu inima plină de umilință dobândind iubirea lui Dumnezeu și arătându-te ales al Maicii Domnului. Pentru aceasta ne rugăm ție: Mântuiește-ne pre noi cu rugăciunile tale, preacuvioase Serafime, Părintele nostru.

Condacul, glasul al 2-lea

Frumusețea lumii și cele trecătoare lăsând, preacuvioase, te-ai sălășluit în Mânăstirea Sarovului și acolo, îngerește viețuind, multora le-ai fost cale spre mântuire. Pentru aceasta și Hristos te-a preaslăvit pe tine, Părinte Serafime, îmbogățindu-te cu darul tămăduirilor și al minunilor. Drept aceea îți cântăm ție: Bucură-te, preacuvioase Serafime, Părintele nostru.

Condac 1:

Făcătorule de minuni și preaminunate Cuviosule cel ales al lui Hristos, grabnic ajutătorule și rugătorule al nostru, Sfinte Părinte Serafime, mărind pe Domnul cel ce te-a preaslăvit pe tine, cântare de laudă îți aducem ție. Tu dar, ca cel ce ai mare îndrăzneală către Domnul, din toate nevoile slobozește-ne pe noi, cei care strigăm către tine: Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Icos 1:

Creatorul îngerilor te-a ales pe tine de la început ca să preaslăvești prin viața ta cea minunată Numele Sfintei Treimi, căci te-ai arătat cu adevărat înger pe pământ și serafim în trup și, ca o rază prealuminată a veșnicului soare al dreptății, viața ta a strălucit. Iar noi văzând nevoințele tale cele prealăudate, cu evlavie și cu bucurie ție cântăm acestea:
Bucură-te, dreptarul credinței și al evlaviei,
Bucură-te, chipul blândeței și al smereniei,
Bucură-te, mărirea cea preaslăvita a drepților,
Bucură-te, mângâierea cea lină a mâhniților,
Bucură-te, lauda preaiubita a monahilor,
Bucură-te, ajutorarea preaminunată a trăitorilor în lume,
Bucură-te, slava și apărarea țării Rusești,
Bucură-te, împodobirea sfântă a pământului Tambovului,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov.

Condac 2:

Văzând maica ta preacuvioasă, Părinte Serafime, dragostea ta cea fierbinte către viața călugărească, a cunoscut voia Domnului cea Sfântă pentru tine și, ca pe un dar desăvârșit lui Dumnezeu aducându-te, te-a binecuvântat pe calea cea îngustă a călugăriei cu a sa sfântă cruce pe care tu ai purtat-o la piept până la sfârșitul vieții, arătându-ți dragostea ta cea mare către Cel ce s-a răstignit pentru noi, Hristos, Dumnezeul nostru, căruia toți cu umilință să-i cântăm: Aliluia!

Icos 2:

Cuget ceresc ți s-a dăruit ție, Sfinte al lui Dumnezeu, căci din tinerețile tale, necontenit năzuind la cele cerești, ai lăsat casa părintească pentru împărăția lui Dumnezeu și adevărul ei. Pentru aceasta primește de la noi laudele acestea:
Bucură-te, fiu de Dumnezeu ales, al orașului Kursk,
Bucură-te, al părinților celor cucernici odraslă preaslăvită,
Bucură-te, cel ce ai moștenit virtuțile maicii tale,
Bucură-te, cel ce ai învățat de la dânsa evlavia și rugăciunea,
Bucură-te, că de la maica ta la lupte duhovnicești, cu crucea ai fost binecuvântat,
Bucură-te, că până la moarte această binecuvântare cu sfințenie o ai păstrat,
Bucură-te, că din dragoste către Domnul casa părintească o ai lăsat,
Bucură-te, cel ce frumusețile lumii acesteia de nimic le-ai socotit,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov.

Condac 3:

Din tinerețile tale puterea celui Preaînalt cu adevărat te-a acoperit, preacuvioase, tu, căzând din înălțimea bisericii, nevătămat păzindu-te pe tine Domnul, iar atunci când de boală cumplit pătimeai, însăși Stăpâna lumii s-a arătat aducându-ți vindecare din ceruri căci din pruncie drept ai slujit lui Dumnezeu neîncetat cântându-I: Aliluia!

Icos 3:

Având stăruința către lucrarea vieții călugărești celei asemenea îngerilor, ai mers la Sfânta cetate a Kievului pentru a te închina Cuvioșilor de la Pecerska, primind din gura Cuviosului Dositei porunca să-ți îndreptezi calea ta în Pustia Sarovului, căci cu credință venind de departe ai sărutat acel Sfânt loc și, acolo sălășluindu-te, ai sfârșit viata ta cea plăcută lui Dumnezeu. Iar noi minunându-ne de o asa purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru tine, cu umilință îți cântăm:
Bucură-te, cel ce de lumeasca deșertăciune te-ai lepădat,
Bucură-te, cel ce patria cerească cu ardoare o ai dorit,
Bucură-te, că pe Hristos din toată inima L-ai iubit,
Bucură-te, căci jugul cel bun al lui Hristos asupra ta l-ai luat,
Bucură-te, cel ce ai fost desăvârșit ascultător,
Bucură-te, păzitorul cel adevărat de poruncile dumnezeiești,
Bucură-te, cel ce mintea și inima ta, prin rugăciune, către Dumnezeu le-ai întărit,
Bucură-te, stâlpul cel neclintit al Ortodoxiei,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 4:

Viforul năpastelor celor rele potolindu-l, ai străbătut toată calea cea îngustă și îndurerată a nevoinței călugărești purtând jugul vieții pustnicești al zăvorârii, al tăcerii și al privegherii de multe nopți și astfel, prin harul dumnezeiesc urcând din putere în putere, de la fapte către contemplarea lui Dumnezeu, te-ai mutat în lăcașurile de sus unde cu îngerii îi cânți lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 4:

Auzind și văzând viata ta cea sfântă, preacuvioase Părinte Serafime, obștea toată s-a mirat de tine și, venind, lua învățătură din cuvintele și din faptele tale slăvind pe Domnul cel ce este minunat întru Sfinții Săi. Iar noi cu credință și cu dragoste te lăudăm, preacuvioase Părinte, cântându-ți asa:
Bucură-te, cel ce cu totul jertfă lui Dumnezeu te-ai adus,
Bucură-te, cel ce înălțimea nepătimirii ai ajuns,
Bucură-te, ostașule al lui Hristos, cel cu bună biruință,
Bucură-te, bun și credincios slujitor al Cerescului Stăpân,
Bucură-te, înainte stătătorule cel neînfricat pentru noi către Domnul,
Bucură-te, rugătorule al nostru cel neobosit către Născătoarea de Dumnezeu,
Bucură-te, al crinului din pustie minunată mireasmă,
Bucură-te, al harului dumnezeiesc vas fără prihană,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 5:

Lumină dumnezeiască a strălucit în casa ta, preacuvioase, atunci când tu, bolnav fiind și pe patul morții zăcând, însăși Preacurata Fecioară a venit la tine cu Sfinții Apostoli Petru și Ioan și a zis: "Acesta este din neamul meu!"- și s-a atins de capul tău. îndată dar, făcându-te sănătos, cu mulțumire lui Dumnezeu ai cântat: Aliluia!

Icos 5:

Văzând pizmașul neamului omenesc viața ta cea curată și sfântă, preacuvioase Părinte Serafime, a vrut să te piardă pe tine trimițând asupra ta oameni răi care fără milă te-au bătut lăsându-te abia viu. Tu însă, Părinte Serafime, ca un miel blând pe toate le-ai îndurat rugându-te Domnului pentru prigonitorii tăi. De aceea, minunându-ne de a ta nerăutate, noi toți îți cântăm ție:
Bucură-te, căci cu blândețea și smerenia ta lui Hristos Dumnezeu I-ai fost următor,
Bucură-te, căci cu nerăutatea ta pe duhul răutății l-ai biruit,
Bucură-te, al curăției sufletești și trupești sârguincios păzitor,
Bucură-te, pustnice cu darurile Duhului plinit,
Bucură-te, ascetule de Dumnezeu preaslăvit și înainte văzător,
Bucură-te, povățuitorule al monahilor cel minunat și de Dumnezeu întelepțit,
Bucură-te, a Sfintei Biserici laudă și bucurie,
Bucură-te, a Mânăstirii Sarovului slavă și lăudare,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 6:

Pustia Sarovului propovăduiește nevoințele și ostenelile tale, de Dumnezeu purtătorule, plăcutule al lui Hristos, căci desișurile și pădurile ei de bună mireasmă cu rugăciunea ta le-ai umplut. Urmând lui Ilie, prorocul lui Dumnezeu, și Botezătorului Ioan, te-ai arătat vlăstar pustiei mult roditoare prin darurile Duhului Sfânt cu a cărui putere multe și preaslăvite fapte ai săvârșit, îndemnând pe credincioși să-I cânte lui Dumnezeu, dătătorului de bunătăți: Aliluia!

Icos 6:

Răsărit-a întru tine, fericite Serafime, un nou ales de Dumnezeu, văzător asemenea lui Moise căci, fără prihană slujirea la altarul Domnului săvârșind, te-ai învrednicit a-L vedea pe Hristos în Biserică, cu puterile cele netrupești venind. Iar noi, de această bunăvoință a lui Dumnezeu minunându-ne, îți cântăm ție acestea:
Bucură-te, văzătorule de Dumnezeu preaslăvit,
Bucură-te, cel ce cu Lumina cea întreit strălucită ai fost luminat,
Bucură-te, al Preasfintei Treimi slujitor credincios,
Bucură-te, al Duhului Sfânt lăcaș împodobit,
Bucură-te, cel ce pe Hristos împreună cu îngerii, cu ochii trupești L-ai văzut,
Bucură-te, că încă în trupul cel putrezitor fiind, dulceața Raiului mai înainte ai gustat,
Bucură-te, cel ce cu pâinea vieții ai fost îndestulat,
Bucură-te, cel ce cu apa nemuririi ai fost adăpat,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov.

Condac 7:

Voind iubitorul de oameni, Dumnezeu să arate întru tine, preacuvioase, a Sa nespusă milostivire către oameni, cu adevărat luminător de Dumnezeu strălucit te-ai arătat, căci cu faptele și cuvintele tale pe toți îi aduci la evlavia și la dragostea dumnezeiască. Astfel, cu strălucirea faptelor tale fiind luminați și cu pâinea învățăturii tale fiind îndestulați, pe tine cu sârguință te mărim și lui Hristos, Celui ce te-a preaslăvit pe tine îi cântăm: Aliluia!

Icos 7:

Văzându-te pe tine nou ales al lui Dumnezeu, din locuri îndepărtate au alergat la tine credincioșii în necazuri și suferințe fiind, iar tu pe cei apăsați de nevoi nu i-ai depărtat, revărsând vindecări, dăruind alinare, cu rugăciunile pentru ei mijlocind. Pentru aceasta în tot pământul rusesc vestea minunilor tale se răspândea iar fii tăi duhovnicești te slăveau pe tine așa:
Bucură-te, păstorul nostru cel bun,
Bucură-te, părinte milostiv și blând,
Bucură-te, lecuitorul nostru cel grabnic ajutător și plin de har,
Bucură-te, tămăduitorul neputințelor noastre cel milostiv,
Bucură-te, în nevoi și împresurări grabnic ajutătorule,
Bucură-te, mai înainte văzătorule al celor ce vor să fie,
Bucură-te, înainte văzătorule și mustrătorule al greșealelor celor ascunse,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 8:

Străină minune vedem la tine, preacuvioase, căci, împovărat de ani, slăbit și obosit fiind, o mie de zile și o mie de nopți pe piatră în rugăciune ai petrecut. Cine este dar îndreptățit să vestească suferințele și luptele tale pe care le-ai răbdat, fericite Părinte, ridicându-ți mâinile către Dumnezeu, pe Amalec cel închipuit biruindu-l și Domnului cântându-I: Aliluia!

Icos 8:

"Întru totul ești dorire, întru totul dulceață, preadulce Iisuse!"- Asa strigai în rugăciune, Părinte, în liniștea deplină a pustiei tale. Iar noi, cei întunecați cu deșertăciunile și în păcate toată viața petrecând, dragostea ta către Dumnezeu preamărim și ție îți cântăm așa:
Bucură-te, mijlocitorul mântuirii celor ce te iubesc și te cinstesc pe tine,
Bucură-te, cel ce aduci pe păcătoși la îndreptare,
Bucură-te, sihastru tăcut și preaminunat,
Bucură-te, rugătorul pentru noi cel stăruitor,
Bucură-te, cel ce ai arătat înflăcărată dragoste către Domnul,
Bucură-te, cel ce cu focul rugăciunii săgețile vrăjmașului le-ai ars,
Bucură-te, lumânare nestinsă prin rugăciune, în pustie strălucind,
Bucură-te, luminătorule ce încălzești și luminezi cu daruri duhovnicești,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 9:

Toată firea îngerească s-a mirat de această deosebită vedere când Starețului în zăvorâre aflat, împărăteasa Cerului și a Pământului S-a arătat, poruncindu-i să iasă din pustie și să nu-i oprească pe oamenii credincioși să vină la el, ci pe toți să-i învețe a cânta lui Hristos: Aliluia!

Icos 9:

Ritorii cei mult vorbitori nu se pricep a spune puterea dragostei tale, fericite, căci împlinind porunca Maicii Domnului, tuturor ce veneau la tine în slujire te-ai predat, iar celor nepricepuți ai fost sfetnic bun, celor întristați mângâietor, celor rătăciți blând povățuitor, celor bolnavi lecuitor și tămăduitor. Pentru aceasta ție îți cântăm asa:
Bucură-te, că din lume în pustie te-ai sălășluit ca să agonisești virtuți,
Bucură-te, că din pustie în mânăstire te-ai întors ca sămânța virtuților să o semeni,
Bucură-te, cel ce ești luminat de harul Duhului Sfânt,
Bucură-te, cel ce ești plin de blândețe și smerenie,
Bucură-te, al celor ce aleargă către tine Părinte iubitor de fii,
Bucură-te, cel ce îmbărbătare și întărire prin cuvinte de iubire acestora le dai,
Bucură-te, că pe cei ce veneau la tine bucurie și comoară îi numeai,
Bucură-te, că pentru dragostea ta cea sfântă de bucuriile împărăției Cerești te-ai învrednicit,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 10:

La sfârșitul mântuitoarelor nevoințe ajungând, preacuvioase, în rugăciune plecându-ți genunchii, sufletul tău cel sfânt în mâinile lui Dumnezeu l-ai dat, pe care sfinții îngeri l-au înălțat sus, la Tronul Atotțiitorului, ca împreună să te înfățișezi întru slava cea neînserată, cântare de laudă cântând Cuvântului celui mai sfânt decât sfinții: Aliluia!

Icos 10:

Zid tuturor sfinților și mângâiere monahilor fiind, Preasfinte, Fecioara ți s-a arătat înaintea sfârșitului tău vestindu-ți că aproape este strămutarea ta către Domnul. Deci noi, minunându-ne de o asa cercetare a Maicii Domnului, îți cântăm așa:
Bucură-te, că pe împărăteasa Cerului și a Pământului la față ai văzut-o,
Bucură-te, că prin arătarea Maicii Domnului te-ai umplut de bucurie,
Bucură-te, cel ce ai primit de la ea vestea mutării tale la cele cerești,
Bucură-te, că prin glasul tău cel fără prihană sfințirea vieții tale ai arătat,
Bucură-te, că în rugăciune înaintea icoanei Maicii Domnului duhul tău cel smerit lui Dumnezeu I l-ai dat,
Bucură-te, căci cu sfârșitul tău fără durere, prevestirea ta mai înainte o ai împlinit,
Bucură-te, cel ce cu cununa nemuririi de mâna Atotțiitorului ai fost încununat,
Bucură-te, că fericirea Raiului împreună cu toți sfinții ai moștenit,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 11:

Cântare neîncetată Preasfintei Treimi înălțând preacuvioase, prin întreaga ta viață mare ascet al evlaviei te-ai arătat: celor rătăciți spre povățuire, celor bolnavi cu trupul și cu sufletul spre tămăduire, iar noi, mulțumindu-I lui Dumnezeu pentru mulțimea cea nemăsurată a milelor Lui, neîncetat îi cântăm: Aliluia!

Icos 11:

Făclie dătătoare de lumină în timpul vieții fiind, Părinte de Dumnezeu fericit, și după moarte ca o stea strălucitoare a pământului rusesc ai luminat, căci reverși de la cinstitele tale moaște râuri de minuni celor ce cu credință și cu dragoste aleargă către tine. Iar noi, ca celui ce ești fierbinte rugător pentru toată lumea și făcător de minuni, ție-ți cântăm acestea:
Bucură-te, cel ce cu mulțimea minunilor de Dumnezeu ești preaslăvit,
Bucură-te, cel ce cu dragostea ta lumea întreagă o ai luminat,
Bucură-te, iubirii lui Hristos urmașule cel credincios și drept,
Bucură-te, mângâierea tuturor celor ce cer de la tine ajutor,
Bucură-te, izvor nesecat al minunilor,
Bucură-te, al celor bolnavi și neputincioși lecuitor,
Bucură-te, al apei celei tămăduitoare, fântână nesecătuită,
Bucură-te, că toate marginile pământului nostru cu dragostea ta le-ai cuprins,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 12:

Cunoscând harul și îndrăzneala ta cea mare înaintea lui Dumnezeu cădem la tine, preacuvioase Părinte, roagă-te fierbinte către Domnul ca să apere Sfântă Biserica Sa de necredință și dezbinare, de nevoi și necazuri, ca să cântăm împreună cu tine Făcătorului de bine, Dumnezeului nostru: Aliluia!

Icos 12:

Cântând preaslăvirea ta te fericim pe tine, preacuvioase Părinte, ca pe un puternic mijlocitor pentru noi către Domnul, ca pe un mângâietor și apărător, și cu dragoste îți cântăm ție acestea:
Bucură-te, lauda Bisericii Ortodoxe,
Bucură-te, scut și îngrădire a creștinătății,
Bucură-te, călăuza ce-i îndreaptă pe toți către ceruri,
Bucură-te, apărătorul și ocrotitorul nostru,
Bucură-te, cel ce cu puterea lui Dumnezeu multe minuni ai săvârșit,
Bucură-te, cel ce cu vesmântul tău pe mulți bolnavi ai vindecat,
Bucură-te, cel ce toate uneltirile diavolești le-ai biruit,
Bucură-te, cel ce jivinele sălbatice cu blândețea ta le-ai supus,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condac 13:

O,preaminunate sfinte și mare făcător de minuni, preacuvioase Părinte Serafime, primește această sărmană rugăciune a noastră ce se înalță spre lauda ta și stând acum înaintea Tronului Împăratului Împăraților, al Domnului nostru Iisus Hristos, roagă-te pentru noi toți ca să aflăm mila Lui in Ziua Judecatii, cu bucurie cantandu-I: Aliluia!

(Acest condac se citește de trei ori.)

Apoi, se repetă Icosul 1 și Condacul 1.

Icos 1:

Creatorul îngerilor te-a ales pe tine de la început ca să preaslăvești prin viața ta cea minunată Numele Sfintei Treimi, căci te-ai arătat cu adevărat înger pe pământ și serafim în trup și, ca o rază prealuminată a veșnicului soare al dreptății, viața ta a strălucit. Iar noi văzând nevoințele tale cele prealăudate, cu evlavie și cu bucurie ție cântăm acestea:
Bucură-te, dreptarul credinței și al evlaviei,
Bucură-te, chipul blândeței și al smereniei,
Bucură-te, mărirea cea preaslăvita a drepților,
Bucură-te, mângâierea cea lină a mâhniților,
Bucură-te, lauda preaiubita a monahilor,
Bucură-te, ajutorarea preaminunată a trăitorilor în lume,
Bucură-te, slava și apărarea țării Rusești,
Bucură-te, împodobirea sfântă a pământului Tambovului,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov.

Condac 1:

Făcătorule de minuni și preaminunate Cuviosule cel ales al lui Hristos, grabnic ajutătorule și rugătorule al nostru, Sfinte Părinte Serafime, mărind pe Domnul cel ce te-a preaslăvit pe tine, cântare de laudă îți aducem ție. Tu dar, ca cel ce ai mare îndrăzneală către Domnul, din toate nevoile slobozește-ne pe noi, cei care strigăm către tine: Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Rugăciunea întâia către Sfântul SerafimO, preaminunate Serafime, mare făcător de minuni din Sarov, pentru toți cei ce aleargă la tine ajutătorule cel grabnic ascultător, în zilele vieții tale nimeni de la tine sărman n-a ieșit ci tuturor plăcută le-a fost vederea feței tale și glasul cel cu bună întâmpinare a cuvintelor tale. Pe lângă acestea și darul tămăduirilor, darul înainte vederii și darul vindecărilor sufletelor celor neputincioase cu îmbelșugare în tine s-au arătat. Iar când te-a chemat pe tine Domnul de la ostenelile cele pământești la odihna cea cerească, niciodată dragostea ta n-a lipsit de la noi și nu este cu putință a număra minunile tale care s-au înmulțit ca stelele cerului căci iată, în toate marginile pământului te arăți oamenilor credincioși și le dăruiești tămăduiri. Pentru aceasta și noi strigăm ție: O, preabunule și blândule Cuvios al lui Dumnezeu, rugătorule cel cu îndrăzneală pentru noi, care niciodată nu depărtezi pe cei ce te cheamă pe tine, înalță pentru noi binefăcătoarea ta rugăciune către Domnul puterilor ca să întărească poporul nostru binecredincios și să ne dăruiască nouă cele de trebuință în viata aceasta și toate cele de folos pentru mântuirea sufletelor noastre, ca să ne păzească de căderi în păcat și să ne învețe pocăința cea adevărată, ca fără de piedici să intrăm în împărăția Cerurilor unde tu acum strălucești în slava neapusă, și să cântăm cu toți Sfinții, lăudând Treimea cea de Viață dătătoare, în veci! Amin.

Rugăciunea a doua către Sfântul Serafim

O, preasfinte Cuvioase și de Dumnezeu purtătorule Părinte Serafim, caută din slava ta cea de sus către noi cei smeriți și neputincioși, împovărați cu multe păcate, care cerem de la tine ajutor și mângâiere. Apropie-te de noi cu inima ta cea plină de bunătate și ajută-ne ca să păzim fără de prihană poruncile Domnului, să ținem cu tărie credința ortodoxă, cu sârguință să-I aducem lui Dumnezeu pocăință pentru păcatele noastre în evlavie creștinească, cu harul bine să sporim și să fim vrednici de ajutorul și mijlocirea ta pentru noi înaintea lui Dumnezeu. O, Sfinte al lui Dumnezeu, Serafime, auzi-ne pre noi, cei ce cu credință și cu dragoste ne rugăm ție și nu ne trece cu vederea pe noi, cei ce avem nevoie de ocrotirea ta. Acum și în ceasul sfârșitului nostru ajută-ne și apără-ne cu rugăciunile tale de săgețile cele pline de răutate ale diavolului, ca să nu ne stăpânească puterea lui ci, cu ajutorul tău, să ne învrednicim a moșteni fericirea lăcașurilor Raiului. Căci în tine ne punem astăzi nădejdea, Părinte milostive, fii pentru noi cu adevărat călăuză spre mântuire și adună-ne la lumina cea neinserată a vieții veșnice prin mijlocirea ta cea bineplăcută, la Tronul Sfintei Treimi, ca să slăvim și să cântăm împreună cu toți Sfinții Numele cel vrednic de închinare, al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Buneivestiri

Condac 1:

Apărătoare Doamnă, pentru biruință, mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Icos 1:

Îngerul cel întîistătător din Cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, Întrupat, s-a înspăimântat și i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, cea prin care răsare bucuria
Bucură-te, cea prin care piere blestemul
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut
Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei
Bucură-te, înălțime, întru care anevoie se suie gândurile omenești
Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești
Bucură-te, că ești scaun Împăratului
Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate
Bucură-te, steaua, care arăți Soarele
Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări
Bucură-te, cea prin care se înnoiește făptura
Bucură-te, cea prin care Prunc Se face Făcătorul
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 2:

Știindu-se pe sine sfânta întru curăție, a zis lui Gavriil cu îndrăznire: Preaslăvitul tău glas cu anevoie se arată a fi primit sufletului meu; că naștere cu zămislire fără sămânță, cum îmi spui? Cântând: Aliluia!

Icos 2:

Înțelesul cel greu de pătruns căutând Fecioara să-l înțeleagă, a grăit către cel ce slujea: Din pântece curat, cum este cu putință să Se nască Fiu, spune-mi? Iar el cu frică a zis:
Bucură-te, tăinuitoarea sfatului celui nespus
Bucură-te, încredințarea celor ce au trebuință de tăcere
Bucură-te, începătura minunilor lui Hristos
Bucură-te, capul poruncilor Lui
Bucură-te, scara Cerului, pe care S-a pogorât Dumnezeu
Bucură-te, pod care-i treci la Cer pe cei de pe pământ
Bucură-te, minune, care de îngeri ești mult slăvită
Bucură-te, ceea ce ești rană de mult plâns a diavolilor
Bucură-te, ceea ce ai născut Lumina cea neapusă
Bucură-te, ceea ce n-ai învățat pe nimeni în ce chip s-a petrecut
Bucură-te, ceea ce covârșești mintea celor înțelepți
Bucură-te, ceea ce luminezi gândurile celor credincioși
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 3:

Puterea Celui de Sus a umbrit-o atunci, spre zămislire, pe cea care nu știa de nuntă; și pântecele ei cel cu bună roadă, ca o țarină dulce, l-a arătat tuturor celor ce vor să secere mântuire, când vor cânta așa: Aliluia!

Icos 3:

Având Fecioara primit în pântece pe Dumnezeu, a alergat la Elisabeta; iar pruncul acesteia, îndată cunoscând închinarea ei, s-a bucurat și, cu săltări în pântece, ca și cum ar fi cântat, a grăit către Născătoarea de Dumnezeu:
Bucură-te, vița mlădiței celei ne-veștejite Bucură-te, câștigarea rodului celui fără de moarte
Bucură-te, ceea ce ai lucrat pe Lucrătorul iubirii de oameni
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Săditorul vieții noastre
Bucură-te, brazdă care ai crescut înmulțirea milelor
Bucură-te, masă care porți îndestularea milostivilor
Bucură-te, ceea ce înflorești Raiul desfătării
Bucură-te, ceea ce gătești adăpostire sufletelor
Bucură-te, tămâia rugăciunii celei primite
Bucură-te, curăția a toată lumea
Bucură-te, voia cea bună a lui Dumnezeu către noi, cei muritori
Bucură-te, îndrăznirea celor muritori către Dumnezeu
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 4:

Vifor de gânduri necredincioase având în sine, înțeleptul Iosif s-a tulburat, uitându-se la tine, cea neamestecată cu nunta, gândind că ești furată de nuntă, tu, ceea ce ești fără de prihană. Iar când a cunoscut că zămislirea ta este de la Duhul Sfânt, a zis: Aliluia!

Icos 4:

Au auzit păstorii pe îngeri lăudând venirea lui Hristos în trup și, alergând la Acela ca la un păstor, L-au văzut ca pe un miel fără de prihană în brațele Mariei, pe care lăudând-o, au zis:
Bucură-te, Maica Mielului și a Păstorului
Bucură-te, staulul oilor cuvântătoare
Bucură-te, ceea ce ești chinuire pentru vrăjmașii cei nevăzuți
Bucură-te, ceea ce deschizi ușile Raiului
Bucură-te, că cele cerești se bucură cu cele pământești
Bucură-te, că cele pământești dănțuiesc împreună cu cele cerești
Bucură-te, gura apostolilor cea fără de tăcere
Bucură-te, îndrăznirea cea nebiruită a purtătorilor de chinuri
Bucură-te, temeiul cel tare al credinței
Bucură-te, cunoștința harului cea luminoasă
Bucură-te, cea prin care s-a golit iadul
Bucură-te, cea prin care ne-am îmbrăcat cu slavă
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 5:

Steaua cea cu dumnezeiască mergere văzând-o magii, au mers pe urma luminii ei; și, ținând-o ca pe o făclie, cu dânsa căutau pe puternicul Împărat; și, ajungând la Cel neajuns, s-au bucurat cântându-I: Aliluia!

Icos 5:

Au văzut pruncii haldeilor în brațele Fecioarei pe Cel ce a zidit pe om cu mâna; și, cunoscându-L a le fi Stăpân, deși luase chip de rob, s-au nevoit cu daruri a-I sluji Lui și a-i cânta celei binecuvântate:
Bucură-te, Maica stelei celei neapuse
Bucură-te, raza zilei celei de taină
Bucură-te, ceea ce ai stins cuptorul înșelăciunii
Bucură-te, ceea ce luminezi pe tăinuitorii Treimii
Bucură-te, ceea ce ai aruncat dintru dregătorie pe tiranul cel fără de omenie
Bucură-te, ceea ce ai arătat pe Domnul Hristos, iubitorul de oameni
Bucură-te, ceea ce ne-ai izbăvit din slujirea cea idolească
Bucură-te, ceea ce ne curățești de lucrurile cele întinate
Bucură-te, ceea ce ai stins închinarea la foc
Bucură-te, ceea ce ne-ai potolit văpaia patimilor
Bucură-te, îndreptătoarea înțelepciunii celor credincioși
Bucură-te, veselia tuturor neamurilor
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 6:

Vestitori purtători de Dumnezeu făcându-se magii, s-au întors în Babilon, săvârșind prorocia Ta; și, mărturisindu-Te tuturor pe Tine, Hristoase, au lăsat pe Irod ca pe un mincinos, că nu știa să cânte: Aliluia!

Icos 6:

Strălucind Tu în Egipt, Lumina adevărului, ai izgonit întunericul minciunii. Că idolii lui, Mântuitorule, nerăbdând tăria Ta, au căzut; iar cei ce s-au izbăvit de dânșii cântau către Născătoarea de Dumnezeu:
Bucură-te, îndreptarea oamenilor
Bucură-te, căderea demonilor
Bucură-te, ceea ce ai zdrobit stăpânia înșelăciunii
Bucură-te, ceea ce ai vădit înșelăciunea idolească
Bucură-te, mare care ai înecat pe faraonul cel netrupesc
Bucură-te, piatră care ai adăpat pe cei însetați de viață
Bucură-te, stâlp de foc care povățuiești pe cei dintru întuneric
Bucură-te, acoperământul lumii cel mai lat decât norul
Bucură-te, hrană și potir cu mană
Bucură-te, slujitoarea bucuriei celei sfinte
Bucură-te, pământul făgăduinței
Bucură-te, izvorâtoare de miere și lapte
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 7:

Vrând Simeon să se mute din veacul acesta înșelător, Te-ai dat lui ca un prunc, dar Te-ai făcut cunoscut lui și ca Dumnezeu desăvârșit. Pentru aceea s-a mirat de înțelepciunea Ta cea nespusă, cântând: Aliluia!

Icos 7:

Arătat-a făptură nouă arătându-Se Făcătorul nouă, celor ce suntem făcuți de Dânsul, răsărind din pântecele cel fără de sămânță și păzindu-l întreg, precum a fost; ca noi, văzând minunea, să o lăudăm, grăind:
Bucură-te, floarea nestricăciunii
Bucură-te, cununa înfrânării
Bucură-te, ceea ce ai strălucit chipul Învierii
Bucură-te, ceea ce ai arătat viața îngerească
Bucură-te, pomul cel cu luminoasă roadă, din care se hrănesc credincioșii
Bucură-te, copacul cel înfrunzit cu bună umbră, sub care mulți se odihnesc
Bucură-te, ceea ce ai purtat în pântece pe Îndreptătorul celor rătăciți
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Izbăvitorul celor robiți
Bucură-te, îmblânzirea Judecătorului celui drept
Bucură-te, iertarea multor greșiți
Bucură-te, haina celor goi de îndrăzneală
Bucură-te, dragostea care biruiește toată dorirea
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 8:

Văzând naștere minunată, să ne înstrăinăm de lume, mutându-ne mintea la Cer; că pentru aceasta Preaînaltul Dumnezeu pe pământ S-a arătat Om smerit, vrând să tragă la înălțime pe cei care-I cântă: Aliluia!

Icos 8:

Cu totul a fost între cei de jos, iar de cei de Sus nicicum nu S-a depărtat Cuvântul cel necuprins; că dumnezeiască pogorâre a fost, iar nu mutare din loc, și naștere din Fecioară primitoare de Dumnezeu, care aude acestea:
Bucură-te, încăperea lui Dumnezeu celui neîncăput
Bucură-te, ușa tainei celei de cinste
Bucură-te, auzirea cea cu nepricepere pentru cei necredincioși
Bucură-te, lauda cea fără de îndoială a celor credincioși
Bucură-te, purtătoarea cea preasfântă a Celui ce este pe heruvimi
Bucură-te, sălașul cel preaslăvit al Celui ce este pe serafimi
Bucură-te, ceea ce ai adunat lucruri potrivnice întru una
Bucură-te, ceea ce ai unit fecioria și nașterea
Bucură-te, cea prin care s-a dezlegat călcarea poruncii
Bucură-te, cea prin care s-a deschis Raiul
Bucură-te, cheia Împărăției lui Hristos
Bucură-te, nădejdea bunătăților celor veșnice
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 9:

Toată firea îngerească s-a minunat de lucrul cel mare al întrupării lui Hristos; că pe Cel neapropiat, ca Dumnezeu, L-a văzut Om apropiat tuturor, petrecând împreună cu noi și auzind de la toți: Aliluia!

Icos 9:

Pe oratorii cei mult-vorbitori îi vedem tăcând ca niște pești fără de glas, despre tine, Născătoare de Dumnezeu; că nu se pricep să spună în ce chip și Fecioară ai rămas, și ai putut naște. Iar noi, minunându-ne de o taină ca aceasta, cu credință cântăm:
Bucură-te, sălașul înțelepciunii lui Dumnezeu Bucură-te, comoara rânduielii Lui
Bucură-te, ceea ce îi arăți pe filosofi neînțelepți
Bucură-te, ceea ce ai vădit pe cei meșteri la cuvânt a fi necuvântători
Bucură-te, că au înnebunit întrebătorii cei cumpliți
Bucură-te, că s-au veștejit făcătorii de basme
Bucură-te, ceea ce ai risipit vorbele cele încâlcite ale atenienilor
Bucură-te, ceea ce ai umplut mrejele pescarilor
Bucură-te, ceea ce ne-ai ridicat din adâncul necunoștinței
Bucură-te, ceea ce pe mulți i-ai luminat la minte
Bucură-te, corabia celor ce vor să se mântuiască
Bucură-te, limanul celor ce umblă cu corăbiile acestei vieți
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 10:

Vrând să mântuiască lumea, Împodobitorul tuturor a venit la ea, așa cum Însuși făgăduise; și, Păstor fiind, ca un Dumnezeu, pentru noi S-a arătat om ca și noi. Căci, cu asemănarea chemând pe cel asemenea, ca un Dumnezeu aude: Aliluia!

Icos 10:

Zid ești fecioarelor, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, și tuturor celor ce aleargă la tine; că Făcătorul cerului și al pământului te-a gătit pe tine, Curată, sălășluindu-Se în pântecele tău și învățând pe toți să îți cânte:
Bucură-te, turnul fecioriei
Bucură-te, ușa mântuirii
Bucură-te, începătoarea prefacerii celei pline de înțeles
Bucură-te, dătătoarea darului celui dumnezeiesc
Bucură-te, că tu ai înnoit pe cei zămisliți întru rușine
Bucură-te, că tu ai învățat pe cei lipsiți de minte
Bucură-te, ceea ce ai stricat pe stricătorul gândurilor
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Semănătorul curăției
Bucură-te, cămara nunții celei fără de sămânță
Bucură-te, ceea ce ai unit cu Domnul pe cei credincioși
Bucură-te, ceea ce între fecioare singură ai fost hrănitoare de prunc
Bucură-te, cămara cea împodobită a sufletelor sfinților
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 11:

Împărate sfinte, de Ți-am aduce cântări și psalmi la număr întocmai ca nisipul, nimic nu plinim cum se cuvine, căci se biruiește toată cântarea care se îndreaptă către mulțimea milelor Tale celor multe, pe care le-ai dat celor ce-Ți cântă: Aliluia!

Icos 11:

Făclie primitoare de lumină, arătată celor ce sunt întru întuneric, o vedem pe Preasfânta Fecioară; că, aprinzând în sine Focul cel netrupesc, pe toți îi îndreptează spre cunoștința cea dumnezeiască ce luminează mintea cu raza ei și se cinstește cu chemarea aceasta:
Bucură-te, raza Soarelui celui înțelegător
Bucură-te, raza Luminii celei neapuse
Bucură-te, fulgerul care luminezi sufletele
Bucură-te, ceea ce îi îngrozești pe vrăjmași ca un tunet
Bucură-te, că dintru tine a răsărit strălucirea cea cu multă lumină
Bucură-te, că ai izvorât râul care curge cu ape multe
Bucură-te, ceea ce te-ai arătat icoană a cristelniței
Bucură-te, ceea ce curățești întinăciunea păcatului
Bucură-te, baie, care speli conștiința
Bucură-te, pahar, care dai gust bucuriei
Bucură-te, mireasma mirosului celui bun al lui Hristos
Bucură-te, viața veseliei celei de taină
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 12:

Vrând să dea har datoriilor celor de demult, Dezlegătorul tuturor datoriilor omenești a venit Singur la cei ce se îndepărtaseră de harul Lui și, rupând zapisul, aude de la toți cântarea: Aliluia!

Icos 12:

Cântând nașterea ta, te lăudăm toți, ca pe o biserică însuflețită, Născătoare de Dumnezeu; că, locuind în pântecele tău Domnul, Care ține toate cu mâna, a sfințit, a slăvit și a învățat pe toți să-ți cânte:
Bucură-te, locașul lui Dumnezeu-Cuvântul Bucură-te, sfântă care ești mai mare decât toți sfinții
Bucură-te, chivot poleit cu Duhul
Bucură-te, comoara vieții cea nedeșertată
Bucură-te, coroana cea scumpă a împăraților celor credincioși
Bucură-te, lauda cea de cinste a preoților cuvioși
Bucură-te, stâlp neclintit al Bisericii
Bucură-te, zidul cel nebiruit al Împărăției
Bucură-te, cea prin care se înalță biruințele
Bucură-te, cea prin care cad vrăjmașii
Bucură-te, tămăduirea trupului meu
Bucură-te, mântuirea sufletului meu
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 13:

O, Maică prealăudată, care ai născut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toți sfinții, primind acest dar de acum, izbăvește de toată ispita și scoate din chinul ce va să fie pe toți cei care-ți cântă: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori)

Apoi iarăși se citește Icosul întâi și Condacul întâi:

Icos 1:

Îngerul cel întîistătător din Cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, Întrupat, s-a înspăimântat și i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, cea prin care răsare bucuria
Bucură-te, cea prin care piere blestemul
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut
Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei
Bucură-te, înălțime, întru care anevoie se suie gândurile omenești
Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești
Bucură-te, că ești scaun Împăratului
Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate
Bucură-te, steaua, care arăți Soarele
Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări
Bucură-te, cea prin care se înnoiește făptura
Bucură-te, cea prin care Prunc Se face Făcătorul
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 1:

Apărătoare Doamnă, pentru biruință, mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

O, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, Fecioară stăpână, ceea ce ești mai înaltă și mai presus decât îngerii și arhanghelii și mai cinstită decât toată făptura; mirarea cea mare a îngerilor, propovăduirea prorocilor, podoaba cea aleasă a arhanghelilor, întărirea cea tare a mucenicilor, lauda cea preamărită a apostolilor, povățuitoarea cea tare a călugărilor, înfrânarea cea tare a postitorilor, curăția și slava fecioarelor, veselia cea lină a maicilor, înțelepciunea și învățătura pruncilor, cârmuitoarea săracilor și a văduvelor; îmbrăcăminte celor goi, sănătate celor bolnavi, izbăvire celor robiți; liniște celor de pe mare, liman bun celor înviforați, povățuitoare neostenită celor rătăciți, mergere ușoară celor călători, odihnă bună celor osteniți, acoperământ și scăpare celor asupriți; nădejde celor fără de nădejde, ajutătoare celor lipsiți; celor săraci bogăție neîmpuținată, celor întristați de-a pururea mângâiere, celor pe care nu-i iubește nimeni iubire cu smerenie; celor păcătoși mântuire către Dumnezeu; tuturor creștinilor ocrotire tare, ajutătoare nebiruită și folositoare.

Prin tine, Cel nevăzut S-a făcut văzut, pentru care aducem rugăciune ție noi, robii tăi, Doamna noastră. O, preamilostivă împărăteasa a Luminii celei înțelegătoare și preamărită, care ai născut pe Împăratul nostru, Hristos Dumnezeu, Cel ce dă viață tuturor, ceea ce ești slăvită de cele cerești, minte îngerească, stea cu totul luminoasă și mai sfântă decât toți sfinții; împărăteasa împăraților, Stăpâna tuturor făpturilor, Fecioară încuviințată de Dumnezeu, Mireasă nestricată, palat al Preasfântului Duh, tron de foc al Împăratului celui nevăzut, chivot ceresc, purtător al Cuvântului lui Dumnezeu, căruța cea în chipul focului; odihna Dumnezeului celui viu, zămislirea negrăită a trupului lui Hristos, cuibul Vulturului ceresc, turtureaua cea cu bună glăsuire, porumbița cea preabună, lină și fără de răutate; Maică iubitoare de fii, adâncul milelor, picătura care risipești mânia lui Dumnezeu, adâncimea cea nemăsurată, taina cea negrăită, minunea cea neștiută, minune nespusă;

Biserică nefăcută de mână omenească a Însuși Împăratului tuturor veacurilor; tămâia cea cu bun miros, veșmânt cinstit, porfiră de Dumnezeu țesută, Rai sufletesc, odrasla pomului celui de viață purtător, floarea cea preafrumoasă, care ai înflorit nouă veselia cerească, strugurele mântuirii noastre, paharul Împăratului Ceresc, întru care s-a dres de la Duhul Sfânt vinul harului Celui neîmpuținat; solitoarea legii, începătura credinței celei adevărate a lui Hristos, turnul cel neclintit, pieirea ereticilor, sabia mâniei lui Dumnezeu împotriva tuturor celor nelegiuiți; îngrozire diavolilor, biruință în războaie, păzitoare adevărată tuturor creștinilor și lumii încredințată mântuire.

O, întru tot milostivă Doamnă Fecioară, Stăpână Născătoare de Dumnezeu, auzi-ne pe noi cei ce ne rugăm ție și arată mila ta poporului drept-credincios; roagă pe Fiul tău să ne izbăvească de tot răul. Și păzește locașul acesta și toate orașele și satele creștinești și tot poporul cel bine-credincios, care scapă la tine și cheamă numele tău cel sfânt, de toate năpastele, de boală, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră și de războiul cel dintre noi, de toate durerile și tot necazul. Ca să nu fie împuținați robii tăi nici cu răni, nici cu îngrozire, nici cu moarte, nici cu dreapta mânie a lui Dumnezeu; ci îi păzește și îi mântuiește cu mila ta, Doamnă, ceea ce te rogi pentru noi și pentru buna întocmire a văzduhului, spre vremi aducătoare de roadele cele de folos, pe care le dăruiești nouă. Izbăvește, ridică și miluiește din toate nevoile, Stăpână preamilostivă, Născătoare de Dumnezeu prealăudată, pe cei ce sunt în primejdii. Adu-ți aminte de robii tăi și nu trece cu vederea lacrimile și suspinarea lor; ci ne înnoiește pe noi cu bunătatea ta, ca să ne mângâiem cu mulțumire, aflându-te pe tine ajutătoare. Milostivește-te, Doamnă Preacurată, spre ajutorul poporului celui binecredincios.

Nădejdea noastră, adună pe cele risipite: pe cei rătăciți pe cale povățuiește-i, pe cei căzuți de la dreapta credință iarăși la credință întoarce-i, pe cei bătrâni sprijinește-i, pe cei tineri îi învață, pe prunci hrănește-i și preamărește pe cei ce te preamăresc; dar, mai ales, păzește Sfântă Biserica Fiului tău și o ferește întru lungime de zile.

O, milostivă și preaîndurată Împărăteasă a Cerului și a pământului, Născătoare de Dumnezeu, pururea Fecioară, miluiește cu mijlocirea ta poporul drept-credincios și toată drept-credincioasa creștinătate. Păzește-o sub acoperământul milei tale, apăr-o pe ea cu cinstitul tău acoperământ și roagă pe Hristos, Dumnezeul nostru, pe Care mai presus de fire L-ai întrupat, să ne încingă pe noi cu putere de sus, ca să ne putem apăra împotriva vrăjmașilor ce se luptă împotriva noastră. Miluiește și mântuiește prin rugăciunile tale, Maică, pe Prea Fericitul Părintele nostru (N), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe (Înalt) Prea Sfințitul (Arhi-) Episcopul (și Mitropolitul) nostru (N), pe toți ortodocșii arhierei, preoți și diaconi și pe tot clerul bisericesc și pe tot poporul drept-credincios care se închină icoanei tale.

Caută spre noi toți cu folosința ta cea preamilostivă, ridică-ne pe noi din adâncul păcatelor și ne luminează ochii inimii spre căutarea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, iar la înfricoșătoarea Judecată, pe Fiul tău pentru noi roagă-L. Pe cei care s-au mutat întru dreaptă credință, din această viață în cea veșnică, împreună cu îngerii, cu arhanghelii și cu toți sfinții, împărtășește-i ca să stea de-a dreapta Fiului tău și Dumnezeu; și prin rugăciunea ta învrednicește pe toți ortodocșii creștini să viețuiască cu Hristos, și cu bucurie în locașurile îngerești să se desfăteze.

Că tu ești, Doamnă, slavă a celor cerești și ajutătoare a pământenilor; tu ești nădejdea și folositoarea tuturor celor ce aleargă la tine și cer ajutorul tău cel sfânt; tu ești rugătoarea cea fierbinte către Fiul tău și Dumnezeul nostru, că rugăciunile Maicii mult pot spre îmblânzirea Stăpânului. Și, cu a ta mijlocire, îndrăznim să ne apropiem de sfântul altar, de harul preasfintelor și de viață făcătoarelor Taine, deși suntem nevrednici. Pentru aceea, și pe icoană văzând chipul tău cel întru tot cinstit și pe Cel Atotțiitor cu mâna ținând, ne bucurăm noi păcătoșii și, cu umilință căzând, pe acesta cu dragoste și cu frică îl sărutăm, așteptând, Doamnă, prin sfintele și de Dumnezeu primitele tale rugăciuni, să ajungem la cele cerești ale vieții celei fără de sfârșit, și să stăm fără de rușine în ziua Judecății de-a dreapta Fiului tău și Dumnezeului nostru, slăvindu-L pe El împreună cu Cel fără de început al Lui Părinte și cu Preasfântul și Bunul și de viață făcătorul Lui Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor! Amin. Doamne, miluiește! Doamne, miluiește! Doamne, miluiește!   Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria, și cu ale tuturor sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pre noi!

Acatistul Adormirii Maicii Domnului

(15 august)

Condacul 1

Celei alese dintre toate neamurile, Maicii lui Dumnezeu, Imparatesei, celei ce te sui de la pamant la cer, cantare cu cucernicie, pentru preacinstita ta Adormire, aducem tie Nascatoare de Dumnezeu. Iar tu, ca ceea ce ai biruinta peste moarte, de toate intamplarile aducatoare de moarte ne pazeste pe noi, ca sa-ti cantam tie: Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta, nu ne lasi pe noi!

Icosul 1

Ingerul intai statator, din cer a fost trimis, sa spuna Nascatoarei de Dumnezeu, mutarea ei la cer, fara de grija si mai inainte sa vesteasca venirea la ea a Fiului lui Dumnezeu. Si luminat stralucind inaintea ei stand, a zis asa:
Bucura-te, preavesela Maica a Imparatului;
Bucura-te, Maica lui Dumnezeu, imparateasa cerului si a pamantului;
Bucura-te, preamarita, ca vine cu slava la tine Fiul lui Dumnezeu sa te ia la cer;
Bucura-te, ceea ce esti preamarita, prin vestirea ducerii tale catre Fiul tau si Dumnezeu; 
Bucura-te, cea aleasa de Dumnezeu din toate neamurile;
Bucura-te, sfanta incapere a Cuvantului lui Dumnezeu;
Bucura-te, plinirea vestirii profetilor;
Bucura-te, preacinstita cununa a apostolilor;
Bucura-te, podoaba si stapanirea ocarmuitorilor;
Bucura-te, infrumusetarea arhiereilor si podoaba preotilor;
Bucura-te, povatuitoarea monahiilor, celor inteleptite de Dumnezeu, catre Împaratia cea de sus;
Bucura-te, ceea ce deschizi usile raiului neamului crestinesc, celor care pururea te fericesc pe tine;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta, nu ne lasi pe noi!

Condacul 2

Marii ierarhi, Dionisie, tainicul ceresc, Irotei cel minunat si Timotei, cel incuviintat cu dumnezeiasca arhierie, vazand ceata apostolilor, adusa cu voia ta de fata pe nori de la marginea lumii, la preacinstita Adormirea ta, preanevinovati cantau lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2

Toata faptura cea intelegatoare, impreuna cu capeteniile cetelor ceresti, au venit cu Imparatul lor, Care, in miinile cele incepatoare de viata, a luat sufletul Mamei Sale. Iar Petru, cel cu credinta fierbinte, cu multe lacrimi a zis catre ea asa:
Bucura-te, Maica Facatorului lumii care te-ai suit la cele fara de grija;
Bucura-te, ceea ce te-ai mutat la largimile cele mari ale cerului;
Bucura-te, ca prin suirea ta, ai sfintit cele patru stihii;
Bucura-te, ca prin mergerea ta, ai veselit cele ceresti;
Bucura-te, ceea ce ai fost primita in frumosul Ierusalim de sus;
Bucura-te, ceea ce cu bucurie ai intrat in locasurile cele nefacute de maini omenesti;
Bucura-te, imparateasa heruvimilor si a serafimilor;
Bucura-te stapana ingerilor si a arhanghelilor;
Bucura-te, mangaierea si izbavirea credinciosilor;
Bucura-te, ajutorul si sprijinirea mostenirii tale;
Bucura-te solitoarea catre Dumnezeu, pentru tot neamul crestinesc;
Bucura-te, intru tot buna si datatoarea tuturor bunatatilor;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta nu ne lasi pe noi!

Condacul 3

Puterea celui de sus a rapit din India pe Toma, care prin oarecare voire a lui Dumnezeu nu s-a intamplat la preacinstita Adormirea Maicii lui Dumnezeu sa fie de fata si a fost dus la mormantul cel primitor de viata. Deci pentru Toma, fiind desfacut mormantul plecandu-se sa o vada acolo, a cunoscut ca este inaltata la cer si crezand vedeniei sale celei din calatorie prin vazduh, a cantat: Aliluia!

Icosul 3

A inteles astfel ucenicul, ca din iconomia lui Dumnezeu i-a fost randuit sa nu se intample sa fie la inmormantarea Maicii Domnului impreuna cu ceilalti. Pentru aceea. bucurandu-se pentru Adormirea ei cea fara de moarte, a zis asa:
Bucura-te, ca ai fost luata de la pamant de Fiul tau;
Bucura-te ca te-ai suit la cele inalte, spre a te indulci de slava lui Hristos;
Bucura-te, ca te-ai suit la cele de sus, inconjurata de toate capeteniile ingeresti si i-ai aruncat lui Toma omoforul tau in vazduh, ca o adeverire, spre marturie;
Bucura-te, ca ai fost purtata de heruvimi, la cele mai presus de ceruri;
Bucura-te, ca ai fost inaltata cu cantare de mare cuviinta prin portile ceresti, de mai marii puterilor ingeresti;
Bucura-te, ca esti inconjurata si fericita de toti locuitorii cerurilor;
Bucura-te, cer pamintesc, care esti inaltata la locuinta Celui de Sus;
Bucura-te, tronul Domnului, care esti inaltata de la pamant la Imparatia cereasca;
Bucura-te, solitoarea noastra si tare sprijinire la Fiul tau;
Bucura-te, chezasia noastra catre Dumnezeu, spre mantuire;
Bucura-te, imparateasa crestinilor si ajutatoare pentru dobandirea Imparatiei ceresti;
Bucura-te, Maica Vietii, si, dupa Dumnezeu, nadejdea vietii noastre celei vesnice;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta nu ne lasi pe noi!

Condacul 4

Vifor de ganduri netrebnice si necredincioase, avand in sine evreul Atonie, si vazand pe purtatorii de Dumnezeu apostoli, ducand la mormant cu mare cinste trupul cel preacurat al Maicii lui Dumnezeu, s-a pornit ca sa-l rastoarne. Dar fara de veste, odata cu orbirea, i s-au taiat si mainile, ce au ramas lipite de pat. Acela apoi, prin credinta, Mama a lui Dumnezeu te-a marturisit pe tine cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

Auzind tainicii apostoli si singurii vazatori ai Cuvintului pe ingeri cantand inalte cantari, la inmormantarea trupului celui de Dumnezeu purtator, si vrand sa-i dea cinstea cea placuta lui Dumnezeu, s-au nevoit cu un glas a canta asa:
Bucura-te, ceea ce ai luat bunavestire, pentru mergerea ta la Imparatia Cea de Sus;
Bucura-te, ceea ce de la binevestitorul Gavriil ai primit ramura cea de bucurie a raiului;
Bucura-te, ca ai luminat multimea heruvimilor cea prea cinstita;
Bucura-te, ca ai luminat firea serafimilor cea preamarita;
Bucura-te, ceea ce ai fost de patriarhii Avraam, Isaac si Iacov mai inainte inchipuita;
Bucura-te, ceea ce ai fost de profet mai inainte vestita;
Bucura-te, ca ai infrant semetia cea rea a evreului;
Bucura-te, ca ai dat lui vindecare.
Bucura-te, ceea ce ai intors necredinta lui Atonie la credinta;
Bucura-te, ceea ce ai primit pocainta lui;
Bucura-te, ca inalti la cer pe cei ce au iubire si credinta catre tine;
Bucura-te, ca esti izbavitoarea celor ce cu credinta tare cheama numele tau in ajutor;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta nu ne lasi pe noi!

Condacul 5

Sfintii apostoli, ca niste stele conduse de Dumnezeu fiind in lume imprastiati pentru predicarea Evangheliei, rapiti au fost pe nori prin vazduh si adusi spre inmormantarea Maicii Domnului, pe care cu laude si cu cantare petrecandu-o impreuna cu ingerii cantau: Aliluia!

Icosul 5

Vazand vazatorii de Dumnezeu pe Stapanul lor, luand in maini sufletul Maicii Sale si cunoscand ca El este Domnul, s-au nevoit cu cantari sfintite a lauda pe cea binecuvantata si au cantat asa:
Bucura-te, imparateasa, care ai purtat pe Cel ce imparateste peste toate;
Bucura-te, cea ce si tu insati esti purtata de mainile Fiului tau;
Bucura-te, sceptru imparatesc, din dreapta lui Hristos;
Bucura-te, stalparea porumbitei, cea din mina lui Noe;
Bucura-te, toiagul lui Aaron, care a odraslit neputreziciunea;
Bucura-te, crinul cel nevestejit, care a inflorit nemurirea;
Bucura-te, chivotul insufletit de Dumnezeu, al dumnezeiescului parinte David;
Bucura-te, psaltire si alauta preafrumoasa, ce ai ridicat marirea profetiei;
Bucura-te, chivot insufletit, al sfinteniei Domnului;
Bucura-te, viata care ne-ai adus pe noi intru bucurie Domnului;
Bucura-te, cortul cel umbrit de heruvimi;
Bucura-te, Sfanta Sfintelor, cea graita de serafimi;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta, nu ne lasi pe noi!

Condacul 6

Apostolii, purtatori ai cuvantului lui Dumnezeu in lume, dupa ducerea Maicii Domnului la cele de sus, fiind asezati la obisnuita masa comuna si luand o parte de paine si inaltand-o in numele Domnului, deodata au vazut de sus pe imparateasa, Nascatoarea de Dumnezeu, impreuna cu ingerii purtatori de lumina si auzind-o, dandu-le lor pace de la Fiul ei si Dumnezeu, au cantat: Aliluia!

Icosul 6

Stralucit-a noua de voie Hristos, Soarele dreptatii, din preacuratele tale coapse si prin buna intelepciune a predicii apostolilor lumea s-a luminat, iar pe tine, Maica Lui din neam in neam te-a preamarit. Pentru aceasta si noi te fericim cantand tie:
Bucura-te, pururea Fecioara, ca de toate neamurile in veci esti marita;
Bucura-te prea buna si prea indurata, asupra oamenilor mare ajutatoare;
Bucura-te, ca ai implinit fagaduinta cetei ucenicilor;
Bucura-te, ca prin mijlocirea ta, dai pace lumii de la Fiul tau si Dumnezeu;
Bucura-te, privire preadorita si dulce a sfintilor;
Bucura-te, bucuria cea intru tot veselitoare, a preacuvioaselor maici si a sfintelor fecioare;
Bucura-te, ca treci peste corturile dreptilor din rai;
Bucura-te, ca indreptezi pe toti spre dumnezeiasca slava cereasca;
Bucura-te, plinirea doririi tuturor lucrurilor celor bune;
Bucura-te, inceputul mantuirii omenesti;
Bucura-te, imparateasa celor ce imparatesc, dupa Dumnezeu pe pamant;
Bucura-te, Doamna si Stapana celor ce domnesc dupa Domnul si Stapanul cerului;
Bucura-te, cea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta nu ne lasi pe noi!

Condacul 7

Pe toti, cei ce vor sa intre cu credinta in sfanta ta biserica, Nascatoare de Dumnezeu, pururea ii miluiesti, iar pe cei ce te maresc, de toate asupririle si supararile ii izbavesti. Pentru aceea, si binecredinciosului nostru popor, care pururea te fericeste, invingere asupra potrivnicului ii daruieste si toate cele de mantuire ne da noua, care ne rugam tie, cantand:Aliluia!

Icosul 7

Aratat-a faptura noua, aratandu-Se noua Domnul, Facatorul tuturor, prin tine Nascatoare de Dumnezeu; iar tu, avand purtare de grija pentru noi, rudenia ta, care cu cinste serbam Adormirea ta, primeste sa cantam tie unele ca acestea:
Bucura-te, Maica lui Dumnezeu, cea aleasa dintre pamanteni;
Bucura-te, ceea ce esti mai presus de cele pamantesti si de cele ceresti;
Bucura-te, ca te-ai suit mai sus de heruvimi si de serafimi;
Bucura-te, ca ai adunat prin nori ceata apostolilor la inmormantarea ta;
Bucura-te, caci cu puterea lui Dumnezeu, dovedire invederata, dupa inmormantarea ta, inaintea lui Toma te-ai aratat in vazduh, cand venea pe nori;
Bucura-te, ca prin aceasta ai adeverit mutarea ta cu trupul la cer;
Bucura-te, ca ai dat lui Toma omoforul tau, ca o podoaba de incredintare a mutarii tale;
Bucura-te, ceea ce esti impodobita cu frumusetea tuturor virtutiilor;
Bucura-te, ceea ce ai primit in pantecele tau pe Fiul lui Dumnezeu spre mantuirea oamenilor;
Bucura-te, ceea ce ai inflorit ca un finic cu trupul;
Bucura-te, ca te-ai inaltat ca un cedru in slava cea cereasca;
Bucura-te, pomul vietii, cel sadit in mijlocul raiului celui de sus;
Bucura-te, corabia cea intelegatoare, ce te-ai inaltat din potopul mortii, la cele de sus;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta, nu nu lasi pe noi!

Condacul 8

Ca pe un soare intru cele de sus, stiindu-te pe tine, stapana aleasa, suita de Fiul tau inauntrul frumusetilor celor mai presus de fire si a bunatatilor celor nespuse din ceruri, fiind tinuta cu placere in mainile Lui si cu bucurie stand la dreapta lui cea incepatoare de viata, pururea cantam Lui: Aliluia!

Icosul 8

Cu totul fiind ridicata la cele ceresti, iar pe cele pamantesti nelasandu-le Maica lui Dumnezeu, de mainile Fiului tau ai fost purtata intru cele nepatrunse, la Ierusalimul cel de sus, la cetatea cea frumoasa si cu totul luminata ai intrat, de heruvimi si de toate puterile ceresti fiind inconjurata si cantandu-ti-se unele ca acestea:
Bucura-te, al carei sfant suflet se salasluieste in Sionul cel de sus si prealuminat;
Bucura-te, al carui trup nestricacios se preamareste, impreuna cu sufletul;
Bucura-te, ceea ce ai intrat in cetatea cea imparateasca a Atottiitorului;
Bucura-te, ceea ce te-ai inaltata in raiul cel frumos, sadit sus in ceruri;
Bucura-te, ceea ce te-ai mutat in cetatea impodobita cu pietre stralucitoare;
Bucura-te, ceea ce esti dusa in cetatea cea inconjurata de ostile cele preainalte;
Bucura-te, ca esti luata mai presus de ceruri de Fiul tau, cu buna cuviinta dumnezeiasca;
Bucura-te, ca esti mai cinstita decat toate mintiile cele nematerialnice ale ingerilor;
Bucura-te, ceea ce duci rugaciunea celor credinciosi, la Fiul tau si Dumnezeu;
Bucura-te, ceea ce te rogi neincetat pentru noi la scaunul fiului tau si Dumnezeu;
Bucura-te, solitoarea catre Dumnezeu, pentru mantuirea lumii;
Bucura-te, aparatoarea neamului crestinesc, daruita de Dumnezeu;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta, nu ne lasi pe noi!

Condacul 9

Toata firea ingereasca te inalta pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, iar neamurile omenesti te maresc, ca pe o maica a lui Dumnezeu si serbeaza preacinstita Adormirea ta, imparateasa. Caci pamantenii prin tine se impreuna cu cele ceresti, iar noi intr-un glas cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9

Cuvintele inaripate ale profetilor, cele de Dumnezeu insuflate, acum le vedem implinite intru tine, Nascatoare de Dumnezeu. Caci cu adevarat, ai nascut noua pe Dumnezeu cu trup. Pentru aceea, crezand taina Cuvantului lui Dumnezeu cantam tie unele ca acestea:
Bucura-te, inceputul cel deplin al legii si al profetilor;
Bucura-te steaua lui Iacov, cea prevestita de Varlaam;
Bucura-te, patul marelui Imparat, cel vestit de Solomon;
Bucura-te, lana cea rourata de Iisus, preainchipuita de Ghedeon;
Bucura-te, rugul cel nears, mai inainte vazut de primitorul legii, Moise;
Bucura-te, munte sfant, privit de barbatul doririlor;
Bucura-te, scara cereasca, vazuta de Iacov;
Bucura-te, usa pecetluita si neumblata, mai inainte vazuta de Iezechiel;
Bucura-te, soarele locuirii lui Hristos, cel mai inainte aratat psalmistului David;
Bucura-te, taina ce s-a prezis de profeti in multe chipuri;
Bucura-te, ca intru tine s-au inchipuit cuvintele prezise, ale tuturor profetiilor;
Bucura-te, ca ai primit toata iconomia Celui de sus, pentru mantuirea lumii;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta, nu ne lasi pe noi!

Condacul 10

Vrand sa mantuiasca lumea, Domnul tuturor, din neamul pamantenilor te-a ales pe tine Maica pentru Sine. Facandu-se om pentru noi, S-a suit la cer, de unde Se pogorase si cu Sine te-a ridicat si pe tine, spre a petrece in slava cea vesnica si a Împaratiei, impreuna cu Dansul fara de sfarsit. Pentru aceea, ca un Dumnezeu, aude de la toti: Aliluia!

Icosul 10

Zid esti credinciosilor, Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara. Si aparatoare tuturor celor ce alearga, la tine, Preacurata, caci tu te-ai mutat la ceruri, ca sa fii solitoarea cea mai de aproape, pentru toti care canta tie:
Bucura-te, cetatea marelui Imparat, asezata deasupra muntilor ceresti;
Bucura-te, zid si acoperamant, ce nu te ascunzi de la a noastra staruinta;
Bucura-te, ca ajuti pe cei credinciosi sa biruiasca uneltirile dusmanilor;
Bucura-te, ca ai infrant multimea agarenilor;
Bucura-te, pazitoarea cea neclintita a ortodocsilor;
Bucura-te, imprastierea ereticilor;
Bucura-te, ca ne esti pace si bucurie;
Bucura-te, ca ai calcat iadul cel atotpierzator;
Bucura-te, cununa aleasa a celor ce cu mintea intreaga lupta impotriva pornirilor trupului;
Bucura-te, preamarirea cea mult pretuita a nevoitorilor mucenici;
Bucura-te, solitoarea odihnei celei fericite a ostenitorilor cuviosi;
Bucura-te, datatoarea bucuriei celei vesnice a monahilor celor ce bine au vietuit;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta nu ne lasi pe noi!

Condacul 11

Toata cantarea cetelor ingeresti celor insufletite de Dumnezeu lauda Adormirea ta cea preacinstita, ceea ce esti cu totul laudata, stapana imparateasa, de Dumnezeu Nascatoare. Iar noi din inima aducem tie, care esti maica tuturor, smerita noastra rugaciune, impreuna cu ostile ceresti, cantand unuia Dumnezeu, Celui ce dupa vrednicie, te-a preamarit pe tine: Aliluia!

Icosul 11

Faclie primitoare de lumina cea adevarata te-ai aratat noua celor de pe pamant. Caci tu luminezi sufletele si le indreptezi spre cunostiinta de Dumnezeu, ale celor ce serbeaza mutarea ta cea cu totul cinstita. Pentru aceasta cantam tie unele ca acestea:
Bucura-te, faclia cea nestricata, a focului celui nematerialnic;
Bucura-te, aurora cea netrecatoare, a luminii celei neinserate;
Bucura-te, luna stralucitoare din Soarele dreptatii;
Bucura-te, lumina ce luminezi si in intuneric;
Bucura-te, faclie pusa in sfesnicul cel preainalt;
Bucura-te, izvorul vietii, cel rasarit din mormant la lumina;
Bucura-te, maica luminii, care calauzesti sufletele celor evlaviosi;
Bucura-te, Maica Dumnezeului tuturor, care mangai sufletele celor intristati;
Bucura-te ceea ce daruiesti sfarsit bun celor ce nadajduiesc spre tine;
Bucura-te, ceea ce la judecata Fiului tau gatesti credinciosilor tai mostenirea celor din dreapta Lui;
Bucura-te, preafericita, ca prin tine vom fi si noi fericiti, avandu-te pe tine ajutatoare si sprijinitoare in rugaciuni;
Bucura-te, preabinecuvantata din neam in neam, ca Domnul este cu tine, si prin tine cu noi;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta nu ne lasi pe noi!

Condacul 12

Vazand multimile ingeresti harul maririi, in slavitul Tron ceresc, daruit Maicii lui Dumnezeu celei cinstite, cu sederea de-a dreapta Fiului ei si Dumnezeu, i s-au inchinat ei Scaunele si Puterile, au inconjurat-o incepatoriile si capeteniile, i s-au plecat infricosati heruvimii, serafimii si domniile, impreuna cu arhanghelii si ingerii, care smeriti, o preamareau cantand: Aliluia!

Icosul 12

Cantand intru tot cinstita ta Adormire, laudam toti inaltarea ta la ceruri, imparateasa, Maica a lui Dumnezeu. Iar tu, sfinteste, mareste si miluieste pe toti cei ce cu dragoste te lauda asa:
Bucura-te, ceea ce ai curatit pamantul, cu pasii preacuratelor tale picioare;
Bucura-te, ceea ce ai sfintit vazduhul cu suirea ta la cer;
Bucura-te, ceea ce te-ai suit la inaltimea cereasca;
Bucura-te ceea ce privesti toata frumusetea cea negraita;
Bucura-te, ca sezi intru slava Fiului tau si Dumnezeu;
Bucura-te, ca te bucuri in veci cu Fiul tau si Dumnezeu;
Bucura-te, frumusetea din dreapta Domnului, care infrumusetezi pe toti cei ce in ceruri te fericesc pe tine;
Bucura-te, bucuria tuturor pamantenilor care nadajduiesc spre tine;
Bucura-te, ceea ce esti imbracata in soare, care stralucesti cu harul si cu marirea toata lumea;
Bucura-te, ceea ce te-ai fagaduit a pazi si a mantui pe toti care te cheama din toata inima;
Bucura-te, Maica lui Dumnezeu, ceea ce esti mai cinstita si de Dumnezeu Nascatoare numita;
Bucura-te, care de la rasarit si pana la apus, esti preamarita de toti credinciosii ortodocsi;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta nu ne lasi pe noi!

Condacul 13

O Maica prealaudata a Imparatului cerului si a pamantului, a lui Hristos Dumnezeul nostru, Celui nemuritor, Care vietuieste si dupa moarte, primeste de la noi, la cinstita Adormirea ta, aceasta rugaciune de acum si in viata aceasta si, la vremea mortii noastre, scapa-ne de toata nenorocirea si chinul; si Împaratiei celei ceresti ne invredniceste, imparateasa, pe noi cei care cantam lui Dumnezeu : Aliluia!

(Acest Condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice din nou Icosul 1, urmat de Condacul 1.

Rugaciune catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu

Preasfanta stapana, de Dumnezeu Nascatoare, departeaza de la noi, pacatosii si nevrednicii robii tai, trandavirea, uitarea, nerecunostiinta, lenevirea si toate gandurile cele rele si viclene, urate si defaimatoare. Alunga-le de la inimile noastre cele ticaloase si de la sufletele noastre cele intinate si de la mintea noastra cea intunecata. Stinge vapaia patimilor noastre si ne ajuta ca neputinciosi santem. Fereste-ne de aducerile aminte, de deprinderile cele viclene si de toate faptele cele rele, din noapte si din zi si ne izbaveste de ele. Ca prebinecuvantat si preamarit este numele tau cel sfant, in cer si pe pamant, in vecii vecilor. Amin

Acatistul Nasterea Maicii Domnului

Troparul, glasul al 4-lea

Nașterea ta, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, bucurie a vestit la toată lumea, că din tine a răsărit Soarele dreptății, Hristos, Dumnezeul nostru. Și dezlegând blestemul a dat binecuvântare și stricând moartea, ne-a dăruit nouă viață veșnică.

Condac 1:

Astăzi ușa vieții se deschide, astăzi raza Soarelui celui înțelegător răsa-re, astăzi Maica bucuriei se naște spre mântuirea a toată lumea. Veseliți-vă popoare și vă bucurați și cu credință, din inimă lăudați-o așa: Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mân-tuirea a toată lumea!

Icos 1:

Soborul îngeresc și neamul omenesc astăzi după cuviință să se veselească, pentru că Eva cea tainică în lume vine și nădejdea așteptării lui Adam se împlinește. Pe care toți lăudând-o, așa să-i zicem:
Bucură-te, că viața și bucuria prin tine lumii se va trimite;
Bucură-te, steaua dimineții cea înțelegătoare;
Bucură-te, steaua darului care vestești venirea în lume a veșnicului Soare;
Bucură-te, dimineață și zori care aduci lumii veșnică nemurire;
Bucură-te, chemarea înapoi a celor ce de rai s-au înstrăinat;
Bucură-te, chemarea înapoi a celor pe care șarpele i-a înșelat;
Bucură-te, cămară a tainelor mântuirii neamului omenesc;
Bucură-te, floarea milei și a îndurării Părintelui ceresc;
Bucură-te, odor ales de Dumnezeu și slava fecioriei;
Bucură-te, sălașul cel cuvântător și cămara cea sfântă a bucuriei;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 2:

Adam și Eva să se veselească împreună cu tot neamul omenesc, căci împăcarea lui Dumnezeu cu oamenii s-a apropiat și Maica milei la noi a sosit; pentru care, slavă dăm lui Dumnezeu așa: Aliluia!

Icos 2:

Adam, cu taină la început, pe femeie cu numele vieții a numit-o, că la plinirea vremii prin Eva cea tainică și duhovnicească, viața lumii s-a înnoit și bucuria în locul întristării a răsărit; pe care cu credință, din inimă o lăudăm așa:
Bucură-te, răsăritul cel gândit al Soarelui celui neînserat;
Bucură-te, revărsarea bucuriei care ai alungat întristarea;
Bucură-te, roua milostivirii lui Dumnezeu, prin care arșița păcatului se răcorește;
Bucură-te, roua cea de viață aducătoare, prin care roua morții se tămăduiește;
Bucură-te, lăcaș prea sfânt și raiul cel gândit al desfătării;
Bucură-te, fântâna darurilor și izvor al mângâierii;
Bucură-te, stâlparea cea înțelegătoare din rădăcină împărătească;
Bucură-te, floare duhovnicească din sămânță arhierească;
Bucură-te, Sfânta Sfintelor cea preaaleasă;
Bucură-te, Sfânta Sfintelor și scară cerească;
Bucură-te, raiule cu totul înflorit;
Bucură-te, raiule cuvântător și prea împodobit;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 3:

Bucurie a luat de la Dumnezeu Ana pentru nașterea lui Samuil, dar și mai mare a fost bucuria dumnezeieștilor Părinți pentru nașterea ta, Preasfântă Fecioară. Pentru care, slavă și mulțumită din toată inima au adus lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icos 3:

După îndelungată vreme de nerodire și de mâhnire a dumnezeiștilor tăi părinți, ca un soare prea frumos ai răsărit și noaptea întristărilor ai risi-pit-o prin nașterea ta, și bucurie la toată lumea ai vestit. Pentru care cu smerenie și cu umilință te lăudăm așa:
Bucură-te, că nașterea ta îngerul Domnului a vestit-o;
Bucură-te, că numele tău de înger s-a proorocit;
Bucură-te, că la nașterea ta cerul și pământul s-a bucurat;
Bucură-te, că numele de Maria, ca taină de la Dumnezeu ți s-a dat;
Bucură-te, că cele cinci slove ale numelui tău, pe unele din darurile tale le-a arătat;
Bucură-te, că tu cu fecioria și cu proorocia ai covârșit-o pe Maria;
Bucură-te, căci cu milostenia și cu smerenia ai strălucit mai mult ca Abigail;
Bucură-te, că frumusețea Rahilei ai întrecut-o fără de asemănare;
Bucură-te, că frumusețea Rahilei s-a deosebit de a ta, ca a lunii de soare;
Bucură-te, că pe Iudita cea înțeleaptă, cu înțelepciunea ai întrecut-o;
Bucură-te, că pe Ana, mama lui Samuel, ai covârșit-o prin moartea cea gânditoare;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 4:

Să se bucure Isaia Proorocul cu bucurie mare că iată, semnul bucuriei în lume a strălucit și Fecioara Maria, Maica lui Emanuel, la noi a sosit; de a cărui venire, cerul și pământul se bucură și împreună cu noi cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 4:

Înaintea Soarelui Dreptății, steaua dimineții celei duhovnicești a răsărit și raza zilei celei de taină nouă ne-a strălucit. Veseliți-vă popoare și vă bucurați și pe dumnezeiasca Pruncă ce s-a născut, cu bucurie mare să o lăudăm așa:
Bucură-te Preasfântă, dumnezeiască Pruncă, și odor prea cinstit;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, cea care la noi ai sosit;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, pe care mai înainte, cu duhul, proorocii te-au văzut;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, ceea ce te-ai născut spre mântuirea lumii;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, ceea ce din pântece neroditor ai răsărit;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, căci prin a ta naștere a venit în lume mila lui Dumnezeu;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, prin care sosește împăcarea cu Dumnezeu în lume;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, de a cărei naștere se veselește toată lumea;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, ceea ce ai izgonit întristarea cea veche din lume;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, ceea ce prin nașterea ta ne izbăvești de osândă;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, ce înlături de la ușa Edenului sabia cea de foc păzitoare;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, cea care ne aduci iarăși desfătarea raiului;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 5:

Nazaretul cel mic și nebăgat în seamă, să se veselească și să se bucure, căci cu slavă și cu cinste s-a îmbrăcat prin nașterea ta, Pruncă a lui Dumnezeu, Maria, pe care toate neamurile te laudă și cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 5:

Înflorit și sfințit tâlcuindu-se Nazaretul, cu taină pe tine te-au arătat Fecioară, cea înflorită cu frumusețea fără de asemănare și împodobită cu felurimea darurilor Prea Sfântului Duh. De a ta gândită și simțită frumusețe foarte minunându-ne, cu nevrednicie îndrăznim a te lăuda așa:
Bucură-te, floarea darurilor cea înflorită și frumusețea cea fără asemănare;
Bucură-te, Fecioara cea împodobită cu sfințenia nemuritoare;
Bucură-te, floare care din tulpină uscată ai înflorit;
Bucură-te, ceea ce cu darurile Preasfântului Duh ai înflorit;
Bucură-te, floarea care ai covârșit toate florile raiului cu frumusețea ta;
Bucură-te, floarea darurilor cea prea aleasă;
Bucură-te, Fecioară peste care Duhul lui Dumnezeu s-a odihnit;
Bucură-te, Fecioară preasfântă și preafrumoasă;
Bucură-te, floare duhovnicească, cea care ai împodobit pământul;
Bucură-te, Fecioară care ai fost aleasă de Mirele-Cuvântul;
Bucură-te, floare care cu slavă nemuritoare pururea înflorești;
Bucură-te, Fecioară ceea ce covârșești cu frumusețea cea duhovnicească cerurile;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 6:

Porumbița lui Noe oarecând, semn spre încetarea potopului a adus în corabie, iar tu, porumbiță cuvântătoare născându-te astăzi, semnul milei și al milostivirii lui Dumnezeu îl aduci în lume. Pentru aceasta toți ne bucurăm și pe Dumnezeu Îl lăudăm, cântând: Aliluia!

Icos 6:

Pe tine, porumbița lui Dumnezeu, văzându-te sosind la noi, frica poto-pului păcatelor ne părăsește, căci toată lumea prin nașterea ta se izbăvește de osândă, pentru care cu bucurie te lăudăm:
Bucură-te, porumbiță a lui Dumnezeu care la noi astăzi ai sosit;
Bucură-te, porumbița darului, care ai vestit încetarea morții păcatului;
Bucură-te, porumbiță de aur cu totul preastrălucită;
Bucură-te, porumbiță duhovnicească și preasfințită;
Bucură-te, porumbiță cuvântătoare și preafrumoasă;
Bucură-te, porumbiță prea sfântă și preaaleasă;
Bucură-te, porumbiță prin care lumea s-a izbăvit de întristare;
Bucură-te, porumbiță prin care ne-am izbăvit de rana morții;
Bucură-te, porumbiță peste care Duhul Sfânt a venit;
Bucură-te, porumbiță pe care puterea Celui Preaînalt te-a umbrit;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 7:

Avraam Patriarhul și Sara, s-au slăvit de demult pentru nașterea lui Isaac. Dar, Preacurată Fecioară, cu cât este slava ta mai înaltă decât a lui Isaac, cu cât slava dumnezeieștilor tăi părinți a covârșit pe cea a lui Avraam? Pentru care, slavă se cuvine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7:

Scara lui Iacob, pre tine Preasfântă Fecioară te-a închipuit, căci pe aceea îngerii s-au văzut suindu-se și pogorându-se; iar prin tine, scara cea înțelegătoare, Ziditorul îngerilor până la noi S-a pogorât și firea noastră prin tine s-a suit de-a dreapta Tatălui; pentru care te lăudăm așa:
Bucură-te, scară duhovnicească pe care Dumnezeu până la noi S-a pogorât;
Bucură-te, scară înțelegătoare, prin care cerul și pământul s-au unit;
Bucură-te, scară de taină care de la pământ ne-ai ridicat;
Bucură-te, scara cea tainică care pe cer te-ai rezemat;
Bucură-te, scara lui Dumnezeu cea preaminunată;
Bucură-te, scara cerului cea prea înfricoșată;
Bucură-te, scară gândită a tainelor mântuirii;
Bucură-te, scară gândită spre desăvârșire;
Bucură-te, scară prin care s-a pogorât la noi mila lui Dumnezeu și îndurarea;
Bucură-te, scară prin care noi ne suim la Dumnezeu și luăm iertare;
Bucură-te, scară vie care toate treptele duhovnicești ți le-ai agonisit;
Bucură-te, scara Duhului prin care firea oamenilor până la cer s-a suit;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 8:

Preafericiții tăi părinți, Ioachim și Ana, după a lor făgăduință, dar sfânt, cu totul fără prihană te-au adus pre tine lui Dumnezeu și tuturor oamenilor; copilă a darurilor, adusă ai fost Lui în Biserică și ca un serafim ai iubit pe Dumnezeu și ca un înger Îl lăudai pe El, cântând așa: Aliluia!

Icos 8:

Viețuirea ta în Sfânta Sfintelor, Preasfântă Fecioară, a fost asemenea îngerilor lui Dumnezeu, căci tu pururea spre Dumnezeu cu privirile minții erai și în slavoslovia Lui pururea zăboveai; pentru care și noi smeriții te lăudăm:
Bucură-te, căci cu ochii minții de-a pururea înaintea ta pe Dumnezeu ai văzut;
Bucură-te, căci cu vederea slavei Lui pe Moise l-ai întrecut;
Bucură-te, căci gura ta cea de gând spre Domnul pururea o deschideai;
Bucură-te, căci din gura ta cea de gând, pe Duhul Sfânt pururea Îl trăgeai;
Bucură-te, căci prin tăcerea ta cea de gând ai stăruit în luarea aminte;
Bucură-te, căci prin tăcerea ta cea de gând de Duhul Sfânt te-ai luminat;
Bucură-te, căci cu smerenia cea preaînaltă te-ai îmbrăcat;
Bucură-te, că prin smerenia ta, spre tine Domnul a căutat;
Bucură-te, căci prin adâncimea smereniei tale, cu înălțime de slavă și de dar te-ai încununat;
Bucură-te, că în Sfânta Sfintelor, Arhanghelul Gavriil trimis a fost spre a-ți vesti;
Bucură-te, că de la dumnezeiescul Arhanghel ai primit veste de bucurie;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 9:

Prin cuvânt ai zămislit pe Cuvântul și L-ai născut mai presus de firea nașterii. Drept aceea, toate neamurile te fericesc, iar Cuvântul Cel întrupat din tine aude cântare: Aliluia!

Icos 9:

Cortul lui Moisi cu meșteșug cercând s-a împodobit, iar tu, Preasfântă Fecioară, cort sfânt și înțelegător spre încăperea lui Dumnezeu Cel necuprins te-ai făcut și întru tine L-ai încăput, pentru care te lăudăm:
Bucură-te, cort al Legii Darului preafrumos lucrat;
Bucură-te, chivot al lui Dumnezeu preaînfrumusețat;
Bucură-te, chivot viu și de mână neîmpletit;
Bucură-te, chivot prea luminat și preasfințit;
Bucură-te, cort pe care Arhiereul arhiereilor l-a sfințit;
Bucură-te, cort pe care slava lui Dumnezeu l-a acoperit;
Bucură-te, cort care ai purtat întru tine pe Dătătorul Legii;
Bucură-te cort întru care Arhiereul Cel Mare a intrat;
Bucură-te, cort care spre sfințirea și mântuirea lumii te-ai făcut;
Bucură-te, cort care pe Dumnezeu în tine L-ai încăput;
Bucură-te, cort cel cu frumusețe duhovnicească împodobit;
Bucură-te, cort viu și înțelegător întru care Cuvântul a locuit;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 10:

Împăratul Solomon, biserică prea frumoasă lui Dumnezeu a zidit, iar Împăratul cerului și al pământului pe tine, Preasfântă Fecioară, biserică vie și înțelegătoare spre a Sa sălășluire te-a pregătit. Pentru care, toate popoarele prin tine Îl lăudăm și-I cântăm laudă: Aliluia!

Icos 10:

Adusu-te-ai pre tine lui Dumnezeu ca o haină de aur cu toată podoaba faptelor bune împodobită și ca o biserică vie și înțelegătoare a cărei fru-musețe gândită pe ceruri le-a întrecut; iar cetele îngerilor mult minunân-du-se, pe tine te laudă:
Bucură-te, biserică mai desfătată decât cerurile;
Bucură-te, biserică preasfântă și înfrumusețată;
Bucură-te, biserică în care a încăput Dumnezeu;
Bucură-te, biserică prea împodobită care pe biserica lui Solomon ai înfrumusețat-o;
Bucură-te, biserică a cărei slavă dinlăuntru strălucește;
Bucură-te, biserică înțelegătoare întru care Dumnezeu se odihnește;
Bucură-te, biserică însuflețită și cuvântătoare;
Bucură-te, biserică întru care pururea luminează neînseratul Soare;
Bucură-te, biserică mai înaltă decât cerurile;
Bucură-te, biserică a Preasfântului Duh, cea prea luminată;
Bucură-te, căci cu darurile Sfântului Duh strălucești foarte;
Bucură-te, biserica milei și a milostivirii, care pe toți îi adăpostești;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 11:

Mai înainte te-a văzut pre tine, Sfântă Fecioară, dumnezeiescul Prooroc Iezechil, ca pe o ușă încuiată și pecetluită cu Duhul, prin care a intrat și a ieșit Hristos-Dumnezeu, nestricând pecețile fecioriei tale, pe Care Îl lăudăm și Îi cântăm : Aliluia!

Icos 11:

Prin tine, ușa vieții celei de taină, a venit în lume Mântuitorul și ușile cerului s-au deschis pentru toți cei ce vor crede în El și pre tine te vor avea mijlocitoare prea bună; pentru care te lăudăm așa:
Bucură-te, ușa lui Dumnezeu prin care Viața a intrat;
Bucură-te, ușa cea înțelegătoare a cerescului Împărat;
Bucură-te, ușă prin care mila și iertarea pentru noi a venit;
Bucură-te, ușa raiului celui prea sfințit;
Bucură-te, ușa luminii și a bucuriei;
Bucură-te, ușa cea pecetluită a fecioriei;
Bucură-te, ușa împărăției cerurilor cea preafrumoasă;
Bucură-te, ușa mântuirii cea prea aleasă;
Bucură-te, ușa vieții și a îndurării;
Bucură-te, ușa milei și a mângâierii;
Bucură-te, ușa gândită a slavei celei nemuritoare;
Bucură-te, ușa darului, prin care a venit în lume Mântuitorul Soare;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 12:

David Proorocul și împăratul, după cuviință să se bucure, că din neamul lui pre pământ vlăstar prea sfânt a răsărit, care Rodul vieții, prin Duhul Sfânt îl va aduce în lume; pe Care îngerii și oamenii Îl laudă și Îi cântă: Aliluia!

Icos 12:

Dumnezeiescul Părinte David, pe tine mai înainte te-a văzut, prin Duhul Cel Sfânt, ca pe o Împărăteasă a cerului și a pământului, stând de-a dreapta lui Dumnezeu, îmbrăcată în haină aurită și împodobită, pe care, noi smeriții robii tăi, cu credință din inimă te lăudăm:
Bucură-te, Împărăteasa cerului și a pământului;
Bucură-te, Împărăteasa cerului cea prea slăvită;
Bucură-te, Împărăteasa cea fără de asemănare, mai slăvită decât Serafimii;
Bucură-te, Împărăteasa îngerilor și a tuturor cetelor celor înțelegătoare;
Bucură-te, Împărăteasă preasfântă și preafrumoasă;
Bucură-te, Împărăteasă prea bună și preaaleasă;
Bucură-te, Împărăteasa cea împodobită cu haină de aur ceresc;
Bucură-te, Împărăteasa cea cu frumusețe duhovnicească împodobită;
Bucură-te, Împărăteasa zilei, care în ziua judecății celei de apoi, vei sta lângă divanul cel de fulger;
Bucură-te, Împărăteasă prea îndurată, care la vremea judecății celei de apoi, mare îndrăzneală către Judecătorul vei avea;
Bucură-te, Împărăteasă preamilostivă și preafolositoare;
Bucură-te, Împărăteasă preamilostivă, nădejdea prea ticălosului meu suflet la judecata cea viitoare;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 13:

O, Preacurată și Preasfântă, dumnezeiască Pruncă Maria, care te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea, ascultă rugăciunile nevrednicilor robilor tăi, care cu credință și cu evlavie, din inimă lăudăm nașterea ta cea prea cinstită și cerem prin tine, de la Dumnezeu, iertare păcatelor noastre, pace și mare milă, cântându-I: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice iarăși Icosul întâi și Condacul 1

Icos 1:

Soborul îngeresc și neamul omenesc astăzi după cuviință să se veselească, pentru că Eva cea tainică în lume vine și nădejdea așteptării lui Adam se împlinește. Pe care toți lăudând-o, așa să-i zicem:
Bucură-te, că viața și bucuria prin tine lumii se va trimite;
Bucură-te, steaua dimineții cea înțelegătoare;
Bucură-te, steaua darului care vestești venirea în lume a veșnicului Soare;
Bucură-te, dimineață și zori care aduci lumii veșnică nemurire;
Bucură-te, chemarea înapoi a celor ce de rai s-au înstrăinat;
Bucură-te, chemarea înapoi a celor pe care șarpele i-a înșelat;
Bucură-te, cămară a tainelor mântuirii neamului omenesc;
Bucură-te, floarea milei și a îndurării Părintelui ceresc;
Bucură-te, odor ales de Dumnezeu și slava fecioriei;
Bucură-te, sălașul cel cuvântător și cămara cea sfântă a bucuriei;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 1:

Astăzi ușa vieții se deschide, astăzi raza Soarelui celui înțelegător răsa-re, astăzi Maica bucuriei se naște spre mântuirea a toată lumea. Veseliți-vă popoare și vă bucurați și cu credință, din inimă lăudați-o așa: Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mân-tuirea a toată lumea!

Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

O, Preasfântă Preacurată și Preanevinovată dumnezeiască Pruncă și Fecioară Maria, care te-ai născut din părinți drepți și fără prihană, spre bucuria și mântuirea a toată lumea. O, Preasfântă Fecioară, floarea firii omenești, preafrumoasă și preaînțeleaptă, care din tulpină uscată și neroditoare ai răsărit și care, prin a ta naștere, întristarea preafericiților tăi părinți și a toată lumea ai risipit-o; nu ne lăsa pe noi, păcătoșii și nevrednicii, care întru întristări și scârbe ne aflăm din pricina păcatelor noastre.

O, roadă preasfințită a rugăciunii și a înfrânării, ascultă rugăciunea neputincioșilor robilor tăi și, cu darul preasfintelor tale rugăciuni, ajută-ne nouă și ne învață a ne ruga Lui Dumnezeu din inimă, fără de răspândire și fără de formă.

Pe tine, chemarea lui Adam celui căzut, te rugăm să mijlocești pentru noi către Dumnezeu, ca să ne cheme cu darul Său la adevărata pocăință. Pe tine, Maica bucuriei, te rugăm, veselește cu darul tău sufletele noastre cele mâhnite și cuprinse de întristare. Tu, Maica Luminii, mijlocește la Preabunul Dumnezeu pentru luminarea minților și a inimilor noastre.

Tu, raiule cuvântător, ajută-ne cu darul rugăciunilor tale să ne curățim de intinăciunea păcatelor noastre, ca să ajungem la dumnezeiescul rai. Tu, palatul cel însuflețit al Cuvântului, ajută-ne nouă să vedem palatul Noului Sion, cel din ceruri. Tu, Mireasa cea Preasfântă și cu totul fără de prihană a Lui Dumnezeu, ajută-ne ca să vedem și noi, cei neputincioși, Ierusalimul cel ceresc, pe Mireasa Mielului și Maica celor întâi-născuți. Tu, căruță Luminii, du-ne pe noi la lumina bucuriei, care de-a pururea este strălucitoare celor drepți și sfinți.

Tu, norul cel în chipul porfirei cu raze de aur, umbrește-ne pe noi de acea fierbințeală a poftelor trupești și de aprinderea mâniei și a iuțimii. Pe tine, ceea ce ești starea fulgerului dumnezeirii și raza cea strălucită a Soarelui celui de gând, te rugăm, luminează-ne cu darul tău, ca să nu uităm că și noi suntem biserici ale Lui Dumnezeu și să nu întristăm cu păcatele noastre Duhul Lui Dumnezeu, Care locuiește în noi.

Tu, noian al darurilor celor duhovnicești, ajută-ne să dobândim și noi, nevrednicii, darul Lui Dumnezeu în veacul de acum și în cel viitor. Tu, sălaș al Duhului Sfânt, mijlocește cu darul tău la Dumnezeu, ca inima curată să zidească în noi și cu duh drept să înnoiască cele dinlăuntru ale noastre.

Pe tine, Maica îndurării și a mângâierii, te rugăm, cu adâncă umilință a inimii, să stai lângă noi în ceasul cel mai de pe urma al vieții noastre, ca să ne ajuți și să ne mângâi sufletele în vremea despărțirii de acest trup stricăcios și de veacul acesta trecător. Pe tine, porumbiță înțelegătoare cu aripi de aur și cu străluciri de fulger, te rugăm din toată inima să călătorești cu noi până ce vom trece toate vămile cele înfricoșătoare ale văzduhului și toată puterea întunericului celui de sub cer.

Pe tine, ușa vieții, a luminii și a bucuriei, te rugăm să ne ajuți să intrăm pe porțile cele sfinte ale Împărăției cerurilor și să ajungem, cu darul prea-sfintelor și preaputernicelor tale rugăciuni, la lumina veseliei celei neasemănate și neapropiate.

Pe tine, Împărăteasa cerului și a pământului, care pururea stai de-a dreapta Sfintei Treimi și care ai născut pe Ziditorul Serafimilor și i-ai întrecut întru cinstire pe Heruvimi, te rugăm, noi, păcătoșii și nevrednicii robii tăi, să stai aproape de sufletele noastre în ziua cea mare și înfricoșătoare a Judecății de apoi și să îmblânzești mânia cea sfântă și dreaptă a Domnului și Dumnezeului nostru Iisus Hristos, ca să miluiască și să mântuiască sufletele noastre.Amin.

Acatistul Sfantului Acoperamant

Troparul, glasul al 4-lea

Astăzi poporul cel binecredincios, luminat prăznuind, umbriți fiind prin venirea ta, Maica lui Dumnezeu, și căutând către prea cinstită icoana ta cu umilință grăim: Acoperă-ne pe noi cu cinstitul tău Acoperământ, și ne scapă de tot răul, rugând pe Fiul tău, Hristos Dumnezeul nostru, să mântuiască sufletele noastre.

Condac 1:

Împărătesei celei alese mai înainte de veci, împărătesei celei mai înalte decât toată făptura cerului și a pământului, care a venit oarecând la rugăciune în biserica cea din Vlaherne și se ruga pentru cei din întuneric, acesteia și noi, cu credință și cu umilință, îi serbăm Acoperământul ei cel luminos. Iar tu, ca ceea ce ai putere nebiruită, izbăvește-ne pe noi din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Icos 1:

Mulțimea arhanghelilor și a îngerilor, cu Înaintemergătorul, cu Teologul și cu Soborul tuturor sfinților, împreună cu tine, Împărăteasa lor, stând în biserica din Vlaherne și ascultând rugăciunile tale pentru toată lumea, cu bucurie cântă ție:
Bucură-te, bunăvoința Tatălui celui mai înainte de veci,
Bucură-te, încăpere preacurată a lui Dumnezeu, a Fiului cel fără de ani,
Bucură-te, locuință umbrită de puterea Duhului Sfânt,
Bucură-te, mirare neîncetată a cetelor îngerești,
Bucură-te, spaima cea grozavă a puterilor celor întunecate ale iadului,
Bucură-te, ceea ce ești întâmpinată în văzduh de Heruvimii cei cu ochi mulți,
Bucură-te, cea ale cărei laude le cântă Serafimii cei cu câte șase aripi,
Bucură-te, preabunule Acoperământ, căruia cu credință ne închinăm și noi, neamul creștinesc,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 2:

Sfântul Andrei cu Epifanie, văzându-te în biserică, în văzduh, rugându-te lui Dumnezeu pentru creștini, au cunoscut că ești Maica lui Hristos Dumnezeul nostru și, căzând la pământ, cu credință s-au închinat sfântului tău Acoperământ, cântând: Aliluia!

Icos 2:

Înțelegere neînțeleasă ești Născătoare de Dumnezeu Fecioară întru apărarea poporului ortodox; pentru aceasta vrăjmașii noștri nu se pricep cât de puternică este rugăciunea Maicii lui Dumnezeu; însă noi, bineștiind atotputernica ta apărare, cu umilință cântăm ție:
Bucură-te cea preamilostivă, mângâierea tuturor celor scârbiți și împovărați,
Bucură-te, povățuitoarea neadormită a tuturor celor orbiți și rătăciți,
Bucură-te, ceea ce cu rugăciunile tale degrabă potolești mânia lui Dumnezeu, cea cu dreptate pornită asupra noastră,
Bucură-te, ceea ce cu atotputernică amenințarea ta potolești patimile noastre cele rele,
Bucură-te, puternică deșteptare a conștiințelor adormite,
Bucură-te, cea prin care iadul suspină și duhurile răutății tremură,
Bucură-te, cea prin care se deschid nouă, credincioșilor, porțile raiului,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 3:

Puterea Celui Preaînalt umbrește pe cei ce cu credință și cu evlavie scapă la preaputernicul tău Acoperământ, căci numai ție, uneia, Preasfântă și Preacurată Maică a lui Dumnezeu, s-a dat a împlini toate cererile tale. Pentru aceasta, credincioșii de toate vârstele te slăvesc pe tine și pe Fiul tău, cântând: Aliluia!

Icos 3:

Având bogăție de milostivire neîmpuținată, tuturor, până la marginile pământului, le întinzi mână de ajutor, Născătoare de Dumnezeu Fecioară. Bolnavilor le dai vindecare, celor ce pătimesc alinare, orbilor vedere și tuturor le dai toate, fiecăruia după a lui trebuință. Pentru aceasta cu mulțumire strigăm ție:
Bucură-te, tărie nesurpată și ocrotirea tuturor creștinilor,
Bucură-te, cea dintâi înfrumusețare a sfintelor locașuri și altare,
Bucură-te, îngrădirea cea sigură a tronurilor împărătești,
Bucură-te, ajutătoare neadormită a căpeteniilor de orașe,
Bucură-te, arhistrategă nebiruită a oștilor creștinești,
Bucură-te, oglindă sfântă a dreptății pentru judecătorii cei nemitarnici,
Bucură-te, minte desăvârșită a învățătorilor,
Bucură-te, binecuvântarea caselor și a familiilor evlavioase,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 4:

Fiind cuprinși de viforul multor nevoi, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, tu ajută-ne nouă. Și stând înaintea feței altarului Domnului și ridicând mâinile tale, roagă-te ca Domnul, Împăratul slavei, să caute la nevrednica noastră rugăciune, și să asculte cererile celor ce cheamă numele tău cel sfânt și cântă Fiului tău: Aliluia!

Icos 4:

Auzit-a Domnul Dumnezeu pe Iisus al lui Navi rugându-se și a poruncit soarelui de a stat până ce a biruit asupra vrăjmașilor lui. Și acum Domnul Iisus aude rugăciunile tale, împărăteasă aleasă a Duhului Sfânt. Pentru aceasta și noi păcătoșii, nădăjduind la Acoperământul tău, îndrăznim a cânta ție ca Maicii lui Dumnezeu:
Bucură-te, cea luminată de Soarele cel veșnic, care ne luminezi pe noi cu Lumina cea neînserată,
Bucură-te, ceea ce ai luminat tot pământul cu strălucirea preacuratului tău suflet,
Bucură-te, ceea ce ai veselit toate cerurile prin curăția trupului tău,
Bucură-te, Acoperământul și păstrarea sfintelor locașuri ale lui Hristos,
Bucură-te, luminarea și înțelepțirea păstorilor credincioși ai Bisericii,
Bucură-te, povățuitoarea monahilor și a monahiilor care neîncetat slujesc lui Dumnezeu,
Bucură-te, liniștea cea netulburată a bătrânilor evlavioși,
Bucură-te, veselia cea tainică a fecioarelor și a văduvelor ce trăiesc în curăție,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 5:

Văzătorul de Dumnezeu, Moise, luptând oarecând asupra lui Amalec, când ridica mâinile biruia Israel, iar când le lăsa în jos, atunci Amalec învingea. Însă, ajutat de cei ce-l sprijineau, a biruit pe vrăjmași. Tu, însă, o, Maică a lui Dumnezeu, ridicând mâinile tale la rugăciune către Fiul tău, deși nesprijinită de nimeni, totdeauna biruiești pe vrăjmașii creștinilor și ești scut nouă, celor ce cântăm Fiului tău: Aliluia!

Icos 5:

Văzutu-te-au pe tine cetele sfinților, stând în văzduh, în biserica din Vlaherne, ridicând mâinile la rugăciune către Fiul tău și Dumnezeu; iar arhanghelii cu îngerii cântau ție cântare de mulțumire. Deci, prin mâinile tale cele mai sfinte decât ale lui Moise, întărește-ne și pe noi, cei ce cu umilință cântăm ție:
Bucură-te, cea ale cărei mâini sunt ținute la rugăciune de însăși dragostea și milostivirea ta cea către noi,
Bucură-te, că înaintea ta nu pot să stea vrăjmașii noștri văzuți și nevăzuți,
Bucură-te, ceea ce izgonești din adâncul sufletului nostru patimile și poftele cele rele și spurcate,
Bucură-te, ceea ce fără ardere ții pe mâinile tale focul cel dumnezeiesc al lui Hristos, și pe noi cei reci ne aprinzi cu el,
Bucură-te, aleasă încununare a celor ce, cu întreagă înțelepciune, se luptă împotriva patimilor,
Bucură-te, convorbirea cea de-a pururea cu cei ce se nevoiesc în post și în tăcere,
Bucură-te, grabnică ajutătoare a celor osteniți de mâhnire și de întristare,
Bucură-te, ceea ce ne dai harul umilinței și al răbdării,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 6:

Propovăduitor al harului tău celui neîmpuținat și al milelor tale s-a arătat Sfântul Roman, dulce cântătorul, când în vis a primit de la tine o foaie de hârtie spre mâncare, prin care înțelepțindu-se, a început a cânta cu înțelepciune întru slava ta și a scris laude sfinților, cântând cu credință: Aliluia!

Icos 6:

Strălucit-ai Fecioară a lui Dumnezeu, din aurora dreptății, Soarele cel adevărat, luminând pe toți cu înțelepciune de la Dumnezeu Fiul tău și aducând la cunoștința adevărului pe cei ce au credință și cântă ție:
Bucură-te, ceea ce ai născut cu trup pe Hristos, puterea și înțelepciunea dumnezeiască,
Bucură-te, ceea ce ai rușinat înțelepciunea cea deșartă a lumii acesteia și pe cei orbiți de dânsa îi povățuiești la calea mântuirii,
Bucură-te, păstrarea dreptei credințe și învățătoarea dogmelor ortodoxe,
Bucură-te, ceea ce tai eresurile și rătăcirile cele pierzătoare,
Bucură-te, ceea ce știi cele cu anevoie de prevăzut și la vreme le spui celor ce se cuvine,
Bucură-te, ceea ce rușinezi pe cei mincinoși și prezicerile cele deșarte,
Bucură-te, ceea ce în ceasul nedumeririlor ne pui în minte gândul cel bun,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 7:

Domnul atotvăzătorul și îndelung-răbdătorul, voind să arate adâncul cel nemărginit al iubirii Sale de oameni, te-a ales pe tine pentru a fi Lui Maică și te-a făcut pe tine creștinilor apărătoare nebiruită. Că după judecata lui Dumnezeu, chiar de ar fi cineva vrednic de osândă, totuși, prin Acoperământul tău cel puternic capătă vreme de pocăință și cântă: Aliluia!

Icos 7:

Minunate a arătat Domnul faptele Sale întru tine, Preacurată Maica Sa, când s-a arătat preaminunatul Acoperământ în mâinile tale, luminând mai mult decât razele soarelui și acoperind poporul ce era în biserica din Vlaherne. Deci, văzând ei acest semn al milostivei tale apărări, cuprinși de spaimă și de bucurie, toți au cântat ție:
Bucură-te, Acoperământ nefăcut de mână, care ca norul te-ai întins peste toată lumea,
Bucură-te, ceea ce ai ținut pe mâinile tale pe Fiul tău și Arhiereul cel veșnic,
Bucură-te, că prin aceasta ne arăți milă și har nouă, în Biserica Ortodoxă,
Bucură-te, stâlp de nor care ne acoperi pe noi, credincioșii, ferindu-ne de toate ispitele și de smintelile lumii,
Bucură-te, stâlp de foc care ne arăți nouă, tuturor, calea mântuirii, chiar și în mijlocul întunecimii păcatelor,
Bucură-te, vădită întărire a credincioșilor nevoitori,
Bucură-te, înțelepțire tainică a robilor lui Dumnezeu celor tăinuiți în mijlocul lumii,
Bucură-te, ceea ce pe mine cel gol de fapte bune nu mă părăsești, ci cu Acoperământul tău și cu harul tău mă miluiești,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 8:

Pe tine, ceea ce te-ai arătat din cer în biserica din Vlaherne, îngerii te-au cântat, apostolii te-au preamărit, Soborul ierarhilor și al cuvioșilor și ceata sfintelor femei te-au lăudat, Înaintemergătorul și cu Teologul s-au închinat, iar poporul ce era în biserică, cu veselie, a cântat: Aliluia!

Icos 8:

Domnul, Cel ce stăpânește toate cele de sus și cele de jos, văzându-Te pe tine, Maica Sa, stând în biserică și cu umilință rugându-te Lui, a zis: Cere, o, Maica Mea, că nu Mă voi întoarce dinspre tine, ci voi îndeplini cererile tale și voi milui pe toți care cântă ție:
Bucură-te, chivot al Legii întru care se păstrează sfințirea a tot neamul omenesc,
Bucură-te, năstrapă preasfântă întru care se păstrează pâinea vieții veșnice pentru cei flămânzi de dreptate,
Bucură-te, vasule cu totul de aur, întru care s-a gătit pentru noi Trupul și Sângele Mielului Dumnezeiesc,
Bucură-te, ceea ce iei în atotputernicele tale mâini pe cei părăsiți de doctori,
Bucură-te, ceea ce ridici din patul durerii pe cei slăbiți cu trupul, dar nu cu duhul și cu credința,
Bucură-te, ceea ce dai înțelegere și lumină celor ce sunt întunecați la minte,
Bucură-te, ceea ce cu înțelepciunea ta ne împiedici din calea cea rea a păcatelor și a patimilor,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 9:

Toată firea îngerească îți aduce laudă, pentru că ești cu adevărat Maica lui Dumnezeu și apărătoarea tuturor celor ce se roagă ție. Tu, cu Acoperământul tău cel dumnezeiesc, pe cei drepți îi veselești, pe păcătoși îi aperi, pe cei din primejdii îi izbăvești și te rogi pentru toți credincioșii care cântă: Aliluia!

Icos 9:

Ritorii cei mult vorbitori ca niște pești fără de glas nu se pricep cum să laude după vrednicie praznicul cel mare al preacinstitului tău Acoperământ, căci toate cele grăite de dânșii nu sunt în stare nici a număra îndurările tale. Dar noi, văzând nenumăratele tale binefaceri, cu bucurie cântăm ție:
Bucură-te, ceea ce ne păzești de molimă și de bolile cele aducătoare de moarte,
Bucură-te, ceea ce păzești orașele și satele de cutremurul cel năpraznic al pământului,
Bucură-te, ceea ce cu mână tare ne izbăvești pe noi din revărsarea apelor și din cufundare,
Bucură-te, ceea ce cu roua rugăciunilor tale ne izbăvești pe noi de arderea focului,
Bucură-te, ceea ce ne scapi de foametea cea duhovnicească, hrănindu-ne cu pâinea vieții,
Bucură-te, ceea ce abați de la capul nostru loviturile fulgerului și ale trăsnetului,
Bucură-te, ceea ce ne mântuiești pe noi de năvălirea celor de alt neam și de ucigașii cei tăinuiți,
Bucură-te, ceea ce prin pace și prin dragoste ne izbăvești de vrăjmașii cei de o credință cu noi și de vrăjmășia casnică,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 10:

Vrând să mântuiască neamul omenesc din înșelăciunea vrăjmașului, Domnul cel iubitor de oameni te-a dăruit pe tine să fii Maică nouă, pământenilor. Tu să fii nouă ajutor, acoperământ și scutire, celor întristați mângâiere, celor mâhniți bucurie, celor asupriți apărătoare și să scoți din adâncul păcatelor pe toți care cântă: Aliluia!

Icos 10:

Preasfântă împărăteasă, cu îngerii stai împreună și te rogi zicând: „Împărate ceresc primește pe tot omul ce se roagă ție și cheamă numele meu întru ajutor, ca să nu plece nimeni de la fața mea neajutat și neascultat”. Această rugăciune auzind-o adunarea sfinților cu mulțumire strigă ție:
Bucură-te, ceea ce dăruiești cu roade binecuvântate pe cei ce lucrează cu dreptate și cu inimă curată,
Bucură-te, ajutătoarea și răsplătirea tuturor celor ce fac neguțătorie cu dreptate,
Bucură-te, mustrarea tuturor călcătorilor de jurământ și a celor ce agonisesc cu nedreptate,
Bucură-te, grabnică ajutătoare celor ce sunt în primejdii pe uscat și pe ape,
Bucură-te, ceea ce veselești cu roadele credinței pe părinții cei fără de copii,
Bucură-te, hrănitoarea cea nevăzută a celor sărmani,
Bucură-te, apărătoarea cea tare a celor ce sunt robiți și izgoniți,
Bucură-te, îngrijitoarea cea neadormită a celor ce sunt în legături și în temnițe,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 11:

Cântarea noastră cea cu umilință auzind-o, ia aminte la smerita noastră rugăciune, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că pe tine te rugăm: Nu trece cu vederea glasul robilor tăi. La tine năzuim în năpaste, în mâhniri și în necazurile noastre și înaintea ta stând, cu lacrimi ne rugăm și cântăm: Aliluia!

Icos 11:

Făclie primitoare de lumină văzându-te pe tine la rugăciune în văzduh, în biserica din Vlaherne, poporul ce era de față a strigat: „De unde este nouă aceasta ca să vină Maica Domnului nostru aici?”. Iar Sfântul Andrei cu Epifanie cu smerenie către tine se rugau zicând:
Bucură-te, dătătoarea cea fără de zavistie a tuturor darurilor celor pământești și sufletești,
Bucură-te, credincioasă mijlocitoare a păcătoșilor celor ce pun început de pocăință,
Bucură-te, pururea împreună ajutătoare a celor ce se luptă împotriva patimilor și a curselor diavolești,
Bucură-te, nevăzută îmblânzire a stăpânilor tirani și cu nărav de fiară,
Bucură-te, odihnă și bucurie tainică a robilor blânzi și primitori,
Bucură-te, liniștea preadorită a căsătoriților credincioși,
Bucură-te, grabnică și fără suferință dezlegare a maicilor născătoare de prunci,
Bucură-te, Maică, ajutătoarea noastră în ceasul sfârșitului nostru,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 12:

Harul cel dumnezeiesc cere-l nouă de la Fiul tău și Dumnezeul nostru. Întinde nouă mână de ajutor. Depărtează de la noi pe tot vrăjmașul și potrivnicul. Împacă viața noastră ca să nu pierim cumplit și fără de pocăință și primește-ne în sălașele cele veșnice, ocrotitoarea noastră, ca bucurându-ne să cântăm: Aliluia!

Icos 12:

Cântând puternicul tău Acoperământ, te lăudăm ca pe o mare solitoare a noastră și ne închinăm ție, ceea ce te rogi pentru creștini. Noi credem și nădăjduim că vei cere de la Fiul tău și Dumnezeul nostru bucuria cea vremelnică și cea veșnică, pentru noi toți, cei ce cu dragoste cântăm ție:
Bucură-te, tare apărătoare a toată lumea,
Bucură-te, sfințirea tuturor stihiilor cerești și pământești,
Bucură-te, binecuvântarea tuturor timpurilor anului,
Bucură-te, călcarea curselor și ispitelor ce vin de la trup, de la lume și de la diavolul,
Bucură-te, preaputernică împăcare a celor învrăjbiți,
Bucură-te, ceea ce te înduri de cei disprețuiți și lepădați,
Bucură-te, ceea ce ridici din groapa pierzării pe cei deznădăjduiți,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 13:

O, preacântată Stăpână, Preacurată Fecioară, Născătoare de Dumnezeu, la tine ridic ochii sufletului și ai trupului meu; către tine întind mâinile mele cele slabe și din adâncul inimii strig ție: Caută la credința și la umilința sufletului meu. Acoperă-mă cu atotputernicul tău Acoperământ și mă izbăvește de toate nevoile; iar în ceasul sfârșitului meu să stai lângă mine, o, întru tot bună Stăpână, și să mă izbăvești de chinurile cele gătite pentru păcatele mele, ca, mântuindu-mă, pururea să cânt: Aliluia!(Acest Condac se zice de trei ori).

Apoi se zice iarăși Icosul întâi: Mulțimea Arhanghelilor… și Condacul întâi: Împărătesei celei alese…

Icos 1:

Mulțimea arhanghelilor și a îngerilor, cu Înaintemergătorul, cu Teologul și cu Soborul tuturor sfinților, împreună cu tine, Împărăteasa lor, stând în biserica din Vlaherne și ascultând rugăciunile tale pentru toată lumea, cu bucurie cântă ție:
Bucură-te, bunăvoința Tatălui celui mai înainte de veci,
Bucură-te, încăpere preacurată a lui Dumnezeu, a Fiului cel fără de ani,
Bucură-te, locuință umbrită de puterea Duhului Sfânt,
Bucură-te, mirare neîncetată a cetelor îngerești,
Bucură-te, spaima cea grozavă a puterilor celor întunecate ale iadului,
Bucură-te, ceea ce ești întâmpinată în văzduh de Heruvimii cei cu ochi mulți,
Bucură-te, cea ale cărei laude le cântă Serafimii cei cu câte șase aripi,
Bucură-te, preabunule Acoperământ, căruia cu credință ne închinăm și noi, neamul creștinesc,
Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Condac 1:

Împărătesei celei alese mai înainte de veci, împărătesei celei mai înalte decât toată făptura cerului și a pământului, care a venit oarecând la rugăciune în biserica cea din Vlaherne și se ruga pentru cei din întuneric, acesteia și noi, cu credință și cu umilință, îi serbăm Acoperământul ei cel luminos. Iar tu, ca ceea ce ai putere nebiruită, izbăvește-ne pe noi din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

Rugăciuni către Maica Domnului

O, Preacurată Maică a Domnului, a puterilor de sus, împărăteasa cerului și a pământului, atotputernică apărătoare și tărie a noastră, primește această cântare de laudă și de mulțumire de la noi, nevrednicii robii tăi. Înalță rugăciunile noastre la tronul lui Dumnezeu și Fiul tău, ca să fie milostiv nedreptăților noastre. Să adauge harul Său tuturor celor ce cinstesc preacinstit numele tău și cu credință și cu dragoste se închină făcătoarei de minuni icoanei tale. Că nu suntem vrednici să fim miluiți de Dânsul și pentru aceasta năzuim la tine, că ești acoperitoarea noastră și grabnică ajutătoare.

Auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm ție; ocrotește-ne pe noi cu atotputernicul tău Acoperământ și cere de la Dumnezeu Fiul tău să dea păstoriților noștri sfințenie, ca să privegheze și să ocârmuiască sufletele noastre; ocârmuitorilor de orașe înțelepciune și putere, judecătorilor, dreptate și necăutare la față, învățătorilor minte și smerită înțelepciune; asupriților, răbdare; asupritorilor, frică de Dumnezeu; celor mâhniți răbdare și bucurie duhovnicească; neînfrânaților înfrânare; și nouă, tuturor, duhul înțelepciunii și al cucerniciei, duhul milostivirii și al blândeții, duhul curăției și al dreptății.

Așa, Doamnă preasfântă, milostivește-te asupra noastră și asupra neputinciosului tău popor. Pe cei rătăciți povățuiește-i pe calea cea bună, pe cei bătrâni îi sprijinește, pe prunci îi păzește și pe noi, pe toți, ne apără și ne ocrotește cu milostivirea ta. Pe toți, scoate-ne din adâncul păcatului și ne luminează ochii inimii noastre spre căutarea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, în această viață, iar la înfricoșătoarea judecată să te rogi pentru noi către Fiul tău și Dumnezeul nostru. Că tu, Doamnă, ești slava celor cerești și nădejdea pământenilor. Tu ești, după Dumnezeu, nădejdea și apărătoarea noastră, a tuturor celor ce ne rugăm ție cu credință. Deci ne rugăm ție, Atotputernică ajutătoarea noastră, și ție ne predăm pe noi înșine, unul pe altul și toată viața noastră, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Împărăteasa mea cea preabună și nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor și ajutătoarea străinilor, bucuria celor mâhniți și acoperitoarea celor necăjiți, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul, ajută-mi ca unui neputincios, hrănește-mă ca pe un străin; necazul meu îl știi, deci dezleagă-l precum voiești, că n-am alt ajutor afară de tine, nici altă mângâiere bună, ci numai pe tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzești și să mă acoperi, în vecii vecilor. Amin.

Preacurată Doamnă Stăpână, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, care poți face tot binele, primește aceste cinstite daruri, care se cuvin numai ție, de la noi nevrednicii robii tăi, Ceea ce ești aleasă din toate neamurile și te-ai arătat mai înaltă decât toate făpturile cerești și pământești. Căci pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor și prin tine am cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu și ne-am învrednicit de Sfântul Trup și de Preacuratul Lui Sânge. Pentru aceasta fericită ești în neamurile neamurilor, ceea ce ești de Dumnezeu fericită, mai luminată decât heruvimii și mai cinstită decât serafimii. Și acum, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioară, întru tot lăudată, nu înceta a te ruga pentru noi, nevrednicii robii tăi, ca să ne izbăvim de sfatul celui înșelător și de toată primejdia, și să fim păziți nevătămați de toată lovirea cea înveninată a diavolului; ci până în sfârșit cu rugăciunile tale păzește-ne pe noi neosândiți. Ca prin paza și cu ajutorul tău fiind mântuiți, slavă, laudă, mulțumită și închinăciune, pentru toate săînălțăm, Unuia în Treime Dumnezeu, Ziditorul tuturor, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Parintelui Arsenie Boca

Tropar, glasul al-8-lea
Intru tine, Parinte, cu osardie s-a mantuit cel dupa chip, caci luand Crucea, ai urmat lui Hristos si lucrand ai invatat sa nu se uite la trup, caci este trecator, ci sa poarte grija de suflet, de lucrul cel nemuritor.
Intru aceasta si cu ingerii impreuna se bucura, Prea Cuvioase Parinte Arsenie, duhul tau.

Codacul 1
Prea Cuviosului Parintelui nostru si al multora luminator si indreptator de suflete, veniti fratilor, sa-i aducem cu multumire laude si sa-l cinstim, zicandu-i : Bucura-te Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie!

Icosul 1
Din parinti binecredinciosi ai rasarit, Parinte, ce ca un soare ai luminat si multe suflete necajite si ratacite le-ai indreptat pe calea mantuirii. Pentru acestea toate, noi iti aducem aceste laude :

Bucura-te, ca din parinti crestini ai rasarit;
Bucura-te, ca ei Iosif si Cristina s-au numit;
Bucura-te, ca maica ta Cristina, soarele si luna a visat ca are in pantece dupa ce te-a zamislit;
Bucura-te, caci cu adevarat, scara pentru noi ai fost;
Bucura-te, caci ca soarele si luna in viata ai luminat;
Bucura-te, al multora si al nostru luminator;
Bucura-te, ca pentru noi si pentru multi ai fost scump si sfant odor;
Bucura-te, soare din Muntii Apuseni aparut;
Bucura-te, luna din Vata de Sus;
Bucura-te, luceafar aparut din manastirea Brancoveanu;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie!

Codacul al-2-lea
Din copilarie te-ai aratat odor luminat de Duhul Sfant si parintii, vazandu-te copil ales, te-au dat la scoala mai inalta, ca sa inveti a canta : Aliluia!
Icosul al 2 –lea
Terminand teologia ai fost chemat la manastirea Brancoveanu de mitropolitul Nicolae Balan, si fiind calugarit la muntele Athos ai fost trimis, unde, intr-o padure, Maicii Domnului te-ai rugat sa te dea in seama unui povatuitor induhovnicit. Cu adevarat ai fost ascultat si dupa cum numai o data, pentru smerenie, ai spus acestea, noi iti aducem laude zicand :

Bucura-te, Parinte, ca Maica Domnului te-a ascultat;
Bucura-te, ca Maica Domnului la tine a venit;
Bucura-te, ca ea de mana te-a luat;
Bucura-te, caci pe munte inalt de mana te-a dus;
Bucura-te, ca te-a urcat pana sus;
Bucura-te, ca acolo, in grija sfantului, ce traia pe pamant de 200 de ani te-a dat;
Bucura-te, ca apoi Maica Domnului s-a facut nevazuta;
Bucura-te, ca urcand, frica nu-ti era;
Bucura-te, ca mare dar ai primit;
Bucura-te, ca pe multi i-ai luminat;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie!

Codacul al 3-lea
Ai spus, Parinte, ca Domnului Iisus in padure mult te-ai rugat sa-ti trimita in cale un bun povatuitor, dar n-ai ascultat. Iar dupa un timp, ti-ai dat seama ca El are o mama buna, care mijloceste pentru noi. Si atunci cu lacrimi te-ai rugat ei, iar ea de maini te-a luat si sfantului in varful muntelui in grija te-a dat, iar noi, minunandu-ne de asa mare dar, iti cantam : Aliluia!

Icosul al 3 –lea
Dupa un an ai venit de la muntele Athos la manastirea Brancoveanu si, incepand munca de duhovnic, infricosat te-ai aratat noua si multora care veneau la marturisit, caci mai dinainte le stiai faptele. Iar noi, despre darul pe care-l aveai iti cantam acestea:

Bucura-te, ucenicul Maicii Sfinte;
Bucura-te, ca de la ea ai primit cinste;
Bucura-te, ca dar de a prooroci ai primit;
Bucura-te, ca multora pe nume le spuneai;
Bucura-te, ca faptele si pacatele le descopereai;
Bucura-te, ca si sfarsitul unei fete l-ai spus;
Bucura-te, ca ea venise sa te ispiteasca;
Bucura-te, ca i-ai spus sa se pregateasca;
Bucura-te, ca Mirele ei este pe cale sa vina sa o duca;
Bucura-te, ca moartea, dupa putin timp a dus-o;
Bucura-te, ca noi tare ne-am minunat;
Bucura-te, ca multa lume te-a laudat;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie!

Condacul al 4-lea
Facandu-te preot si duhovnic si incepand lumea a marturisi, si doar pe unii a-i impartasi, povatuindu-i sa nu mai pacatuiasca,ci sa cante lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Multi dintre credinciosi s-au dedat iarasi la rautati dupa ce i-ai impartasit, iar tu Parinte, simtind cu duhul rautatile lor, te-ai rugat lui Dumnezeu sa-ti descopere pricina pentru care nu se lasa de pacate si acestea ti s-au aratat si noua ni le-ai spus, pentru care te laudam :Bucura-te,ca in gradina manastirii stand, in amiaza mare, nor negru ai vazut pe munte;
Bucura-te, ca in nor, mare galagie ai auzit;
Bucura-te, caci cu mare atentie ai privit;
Bucura-te, ca in mijlocul norului, pe un scaun infricosator, pe satana, de ceata draceasca, l-ai vazut incojurat;
Bucura-te, ca ai auzit ca porunca dracilor, satana, le-a dat;
Bucura-te, ca viclesugul lor l-ai auzit, adica sa sopteasca oamenilor ca nu exista Dumnezeu;
Bucura-te, ca si al doilea viclesug al lor l-ai auzit, cum ca nu ar fi rai si iad si nici alta viata;
Bucura-te, ca si al treilea viclesug l-ai auzit, de a lasa oamenii pocainta pana la batranete;
Bucura-te, ca prin aceasta vedenie multe ai aflat;
Bucura-te, ca acestea toate oamenilor in predica le-ai spus;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie!

Condacul al 5-lea
Auzind multa lume de darul tau, Parinte, veneau sa-ti auda cuvantul si invataturile si sfaturile de mantuire pe care le dadeai, iar noi te laudam, zicand : Aliluia!

Icosul al 5-lea
Pe aceia ce nu se potriveau in casatorie ii opreai; celor ce li se fura pe hoti ii descopereai, cand era seceta, ploaie de la Dumnezeu cereai. Pentru acestea toate iti cantam :

Bucura-te, ca celor casatoriti cele de folos le spuneai;
Bucura-te, ca de la casatorie nepotrivita ii opreai;
Bucura-te, ca pe cei ce furau ii descopereai;
Bucura-te, ca pe hoti cu blandete ii dojeneai sa intoarca cele furate;
Bucura-te, ca fiind seceta mare, pe munte te-ai suit, rugandu-te sa ploua;
Bucura-te, caci cuvant ai auzit de la Dumnezeu, ca sa te rogi de oameni sa-si indrepte viata;
Bucura-te, ca ploaie mare a venit;
Bucura-te, ca lumea s-a inveselit;
Bucura-te, ca pe saraci ai miluit;
Bucura-te, ca ai spus celor ce vor sa fie;
Bucura-te, luminat propovaduitor;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie!

Condacul al 6-lea
Celor ce voiau sa se faca preoti si veneau la tine le dadeai sfaturi si povete, minunandu-se si cantand lui Dumnezeu : Aliluia!

Icosul al 6-lea
Fiind intrebat, Prea Cuvioase Parinte, de cei ce doreau sa fie preoti, cu ce pot ei dovedi celor care nu cred ca este Dumnezeu, le-ai spus foarte intelept si cu adevarat, ca prin viata si felul lor de traire duhovniceasca pot dovedi ca Dumnezeu exista. Pentru care noi ne minunam si cantam acestea:

Bucura-te, ca ai fost dumnezeiesc in trup pamantesc;
Bucura-te, ca ai fost inger in trup;
Bucura-te, ca numai la fata dace te priveam, ne minunam;
Bucura-te, ca viitorul multora l-ai spus;
Bucura-te, ca pe multi i-ai indemnat sa-l urmeze pe Iisus;
Bucura-te, ca pe multi calugari i-ai facut;
Bucura-te, ca obste de calugari ai strans;
Bucura-te, ca si obste de maici ai format;
Bucura-te, ca prin multe incercari ai trecut;
Bucura-te, ca ispite de tot felul ai rabdat;
Bucura-te, ca si la munci grele ai fost pus;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie!

Condacul al 7-lea
Ai voit, Parinte, dupa cum ti s-au aratat, sa faci chipul lui Hristos si , apucandu-te de lucru, ai auzit un glas: “De acum sa Ma pictezi in Sufletele oamenilor, ca sa-Mi cante mie: Aliluia !”

Icosul al 7-lea
Ai spus, Parinte, ca tu cunosti pe oameni, pe fata care se mantuiesc, caci celor ce duc o viata de rugaciune, fiind tot timpul cu gandul la Dumnezeu, li se zugraveste in lumina ochilor chipul lui Hristos. Si, tu, Parinte, cu darul Duhului ce-l aveai, vedeai aceasta. De aceea, noi te laudam, zicand:

Bucura-te, caci cunosteai cele ascunse ale oamenilor;
Bucura-te, caci stiai daca se mantuieste;
Bucura-te, caci le spuneai ce sa faca in viata;
Bucura-te, ca tinerii veneau sa-i povatuiesti;
Bucura-te, ca unii veneau sa-i binecuvantezi;
Bucura-te, ca pe femeile care se vopseau le certai;
Bucura-te, ca pe morari de la lacomie ii opreai;
Bucura-te, ca pe fumatori de la fumat ii opreai;
Bucura-te, invatator de cele sfinte;
Bucura-te, vazatorule al celor nevazute;
Bucura-te, ca acum in cer te odihnesti;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie!

Condacul al 8-lea
Fiind razboi mare, veneau la tine, Parinte, tineri care trebuiau sa plece in razboi, ca sa te rogi pentru ei, iar tu cunosteai care scapau cu viata. Si noi ne minunam, cantandu-ti: Aliluia!

Icosul al 8-lea
Parinte, celor ce stiai ca vor muri le dadeai mana de o sarutau, iar celor care stiai car raman in viata nu le dadeai mana. Si ei, intristandu-se, te intrebau de ce lor nu le dai mana, iar tu, Parinte, le spuneai ” caci cu voi ma mai intalnesc, iar cu aceia nu”.Pentru aceasta te laudam, zicand:

Bucura-te, vazatorule al vointei lui Dumnezeu;
Bucura-te, vazatorule al celor viitoare;
Bucura-te, ca vedeai viata omului;
Bucura-te, ca stiai sfarsitul vietii lui;
Bucura-te, ca noi mult ne minunam;
Bucura-te, ca minunat prooroc te-ai aratat;
Bucura-te, ca pe Domnul pentru tine Il laudam;
Bucura-te, caci cu ingerii te veselesti;
Bucura-te, caci acum in ceruri dantuiesti;
Bucura-te, caci cu heruvimii acum slujesti;
Bucura-te, indreptator al credintei;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie!
Condacul al 9-lea
Venit-a, Parinte, intr-o zi de Rusalii ‘Oastea Domnului’ la manastire si o unitate militara, Iar tu, Parinte, ai zis: “Iata ca s-a intalnit Oastea Domnului cu Oastea Tarii, ca sa cante lui Dumnezeu: Aliluia!”

Icosul al 9-lea
Facandu-se utrenie in Biserica, ai iesit, Parinte, cu cantaretii si cu toti credinciosii, ca sa savarsesti Sfanta Liturghie pe altarul din fata manastirii si, fiind linga tine cantaretul care indoit cu credinta era, te-a vazut inconjurat de flacari de foc, care erau darul Sfantului Duh. Atunci el s-a inspaimantat si a strigat, iar tu l-ai oprit sa nu spuna, doar ca simteai ca te arde ceva. De aceea, noi te laudam, zicand:

Bucura-te, lacasul Duhului Sfant;
Bucura-te ca in trup fiind pe pamant, ai fost vazut inconjurat de Duhul Sfant;
Bucura-te, ca prin acest Duh Sfant ai proorocit;
Bucura-te, caci cu Duhul Sfant, stalp al Bisericii ai fost;
Bucura-te, caci cu Duhul, ca o trambita ai rasunat;
Bucura-te, caci cu trambita Duhului pe multi ai adunat;
Bucura-te, vioara care cantai cu Duhul;
Bucura-te, ca prin tine s-a veselit vazduhul;
Bucura-te, ca turma de oi cuvantatoare ai adunat;
Bucura-te, Parinte, de Duh Sfant inteleptit;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie!

Condacul al 10-lea
Venit-a, Parinte in timpul unei Sfinte Liturghii o femeie sa-ti spuna necazul ce il avea si te tulbura cu nerabdarea ei. Si tu, Parinte simtind din Sfantul Altar, ai oprit slujba si ai spus de ce a venit. Pentru aceasta, iti cantam: Aliluia!

Icosul al 10-lea
Ai spus, Parinte, ca femeia a venit deoarece a pierdut douazeci de mii de lei: tu ai spus ca acei bani cu care cele doua fete ale ei trebuiau sa-si creasca copiii pe care n-au voit sa-i nasca si i-au avortat si de aceea spor de casa nu vor mai avea, caci sufletele copiilor strigau razbunare asupra parintilor. Iar noi ne minunam de darul tau, zicand:

Bucura-te, vazatorul pacatelor omenesti;
Bucura-te, iertatorul celor nelegiuti;
Bucura-te, indreptatorul celor neleguiti;
Bucura-te, luminatorul celor de rea credinta;
Bucura-te, ca ai descoperit cele ascunse;
Bucura-te, luminatorul multora departati de credinta;
Bucura-te, alinatorul multora in suferinta;
Bucura-te, pastorule al turmei lui Hristos;
Bucura-te, sa ne fi si noua de folos;
Bucura-te, Parinte cu chip luminos;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie!

Condacul al 11-lea
Inzestrat ai fost cu multe daruri de la Dumnezeu Parinte, caci si apa, ca Moise, ai facut sa izvoreasca din stanca. Cu preotia ai fost incununat, cu darul proorociei, cu milostivirea, cu blandetea si cu buna povatuire. De aceea, noi te laudam, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea
Ai avut, Parinte, dar de a predica si de a talcui Sfanta Evanghelie a lui Hristos, luminand multe suflete, abatandu-le de la ratacire la cale mantuirii. Pentru toate acestea laude iti aducem, zicand:

Bucura-te, predicator bun al lui Hristos;
Bucura-te, ca multora ai fost de folos;
Bucura-te, ca de la rautati pe multi ai oprit;
Bucura-te, ca pe noii casatoriti la nastere de copii i-ai indemnat;
Bucura-te, ca i-ai indemnat sa staruie in rugaciune;
Bucura-te, ca la milostenie i-ai povatuit;
Bucura-te, ca Biserica le-ai spus s-o cerceteze;
Bucura-te, ca la sarbatori le-ai spus sa nu lucreze;
Bucura-te, ca pe cei bolnavi i-ai pus sa-i cerceteze;
Bucura-te, ca sfaturile Bisericii i-ai spus sa le urmeze;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie!

Condacul al 12-lea
In satul Draganescu, de langa Bucuresti, ai pictat biserica, iar cei ce-o viziteaza se uimesc de darul pe care l-ai avut, caci, privind pe sfinti, se pare ca sunt vii. De aceea, cu totii ne minunam si te laudam zicand: Aliluia!

Icosul al 12-lea
Minunat pictor ai fost – de icoane, de biserici si de suflete – biserica nespus de frumoasa ai pictat si multa lume merge sa o vada, iar de frumusetea ei se minuneaza, zicand:

Bucura-te, iscusit pictor de biserici;
Bucura-te, pictor prea minunat;
Bucura-te, ca si in suflete pe Hristos L-ai zugravit;
Bucura-te, caci glas de la Domnul ai avut ca sa pictezi si in suflete;
Bucura-te, caci te-ai silit pe Hristos sa-L urmezi;
Bucura-te, caci noua si multora pilda te-ai facut;
Bucura-te, caci ai primit veste ca viata iti este pe sfarsite;
Bucura-te, ca ziceai ca mai ai trei calendare;
Bucura-te, ca ne-ai dat pilda de rabdare;
Bucura-te, ca in ceasul mortii ai stiut unde te duci;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie!

Condacul al 13-lea
O, prea minunate, Parintele nostru Arsenie, primeste aceste laude si multumiri de la noi, nevrednicii fiii tai, rugandu-te sa fii milostiv pentru noi inaintea Domnului Hristos, ca sa ne invredniceasca si pe noi vietii celei fericite si impreuna cu tine sa cantam: Aliluia! (acest condac se zice de 3 ori)
Apoi iarasi se zice: Icosul 1 si Condacul 1.

Rugaciune
Doamne, Iisuse Hristoase, primeste ostenelile, slujbele si sfintele rugaciuni ale robului Tau, Parintele nostru Arsenie, care mult s-a ostenit si a slujit Tie, ca sa-ti castige suflete, intorcandu-le de la viata si faptele cele pacatoase ale lor (ca si de la moarte, de cateva ori a surprins si a scapat o tanara in momentul cand voia sa se sinucida) si pilda de rabdare si dragoste parinteasca ne-a dat.
Te rugam, Stapane, ajuta-ne sa slujim si noi cu dragoste, in curatie trupeasca si sufleteasca, prin rugaciuni neincetate sa Te marim, sa Te binecuvantam si sa urmam sfaturile robului Tau, Parintele nostru Arsenie, pe care il rugam: roaga-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie, ca si noi, in viata ce ne-o petrecem sa implinim poruncile Domnului si sfaturile ce ni le-ai dat si invataturile din multele si minunatele predici pe care le-ai rostit.
Pomeneste-ne, acum, din Imparatia Cerurilor, unde Te veselesti cu toti Sfintii si cu Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, care te-a incredintat in Muntele Athosului sfantului ce traia acolo cu 200 de ani in urma si cu tine sa ne veselim in veci.
Amin.

Acatistul Cuviosului Părintelui nostru Paisie Aghioritul

Dupa obisnuitul inceput, se zic:
CONDACELE SI ICOASELE

Condacul 1:

Să-l lăudăm toți credincioșii într-un glas, pe cel trimis de Dumnezeu în aceste vremuri de cernere, spre mângâierea și îndrumarea noastră, pe cel ce s-a nevoit în chip bineplăcut Stăpânului, arzând de dragoste pentru întreaga lume, pe Paisie mult minunatul, care inima și-a pus pentru noi și pentru mântuirea noastră, și să-i cântăm cu mulțumire zicând: Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Icosul 1:

Dumnezeu a rânduit ca să te naști, Părinte, în binecuvântatul pământ al Capadociei, cel ce a odrăslit mulțime nenumărată de sfinți. Cărora și tu te-ai adăugat, întru deplină vrednicie, luminând alături de ei și neobosit povățuindu-ne spre pocăință. Pentru care te și lăudăm, cu întreagă bucurie, așa:
Bucură-te, că te-ai făcut urmaș ales al tuturor sfinților capadocieni;
Bucură-te, că acelora te-ai asemănat întru totul, ca un de-Dumnezeu-purtător;
Bucură-te, floare preafrumoasă și mult înmiresmată, care ai răsărit spre luminarea noastră;
Bucură-te, izvor de har dumnezeiesc, care răcorești lumea întreagă;
Bucură-te, hrană preadulce care saturi sufletele cele înfometate de dreaptă învățătură;
Bucură-te, vasule care ai adunat toate neputințele, scârbele și durerile noastre;
Bucură-te, stâlp de foc, care ești reazem neclintit pentru cei ce vor să câștige mântuirea;
Bucură-te, stea care luminezi pe cerul Bisericii, călăuzindu-ne spre veșnicele lăcașuri;
Bucură-te, că te-ai dovedit a fi o binecuvântare a lui Dumnezeu și un semn al negrăitei Lui milostiviri;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 2-lea:

Ales ai fost din pântecele maicii tale, Cuvioase, ca să te dăruiești lui Dumnezeu cu totul și astfel să ajungi vas ales al Lui, spre mântuirea și povățuirea tuturor celor ce au nădăjduit în tine. Pentru o binecuvântare ca aceasta Îi cântăm cu toții, Celui ce a lucrat prin tine minuni și îndurări mari, cântarea: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Semnul harului lui Dumnezeu ce se odihnea asupra ta, Părinte, a fost botezul pe care l-ai primit din mâinile Sfântului lui Dumnezeu, Arsenie. Că acesta văzând cu duhul darurile tale cele multe, încă din fragedă pruncie te-a binecuvântat spre a-i fi lui urmaș și a-i purta numele. Te fericim, așadar, cu nevrednicie, zicând:
Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi botezat de Sfântul Arsenie Capadocianul;
Bucură-te, că el a proorocit cele ce aveau să fie cu tine;
Bucură-te, că s-a bucurat duhul lui văzând așa rod ales ieșind din turma cea păstorită de el;
Bucură-te, că pentru aceasta ți-a purtat de grijă neîncetat, câtă vreme a fost în viața aceasta pământească;
Bucură-te, că nici după ce s-a mutat în cereștile locașuri nu te-a lăsat, ci mai vârtos a mijlocit pentru tine;
Bucură-te, că și tu l-ai cinstit după cuviință, socotindu-l cu evlavie ca fiind Părintele tău în Hristos; 
Bucură-te, că te-ai ostenit fără zăbavă spre preaslăvirea lui, adunând mărturii despre viața sa cea minunată;
Bucură-te, că Sfântul lui Dumnezeu te-a binecuvântat să descoperi moaștele lui cele slăvite, care s-au făcut pricină de nenumărate vindecări;
Bucură-te, că trupul lui cel cinstit cu mare dragoste l-ai așezat în obștea întemeiată de tine la Suroti;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 3-lea:

După ce părinții tăi au ajuns în pământul Koniței, Cuvioase, mutându-se în Grecia din pricina prigoanei turcilor celor tirani, ai început a urca cu jertfelnicie pe scara dumnezeiască a desăvârșirii. Că încă din copilărie te-ai dovedit a fi o lumină pentru toți cei din jur, care văzând darurile tale cele alese, slăveau pe Dumnezeu, zicând: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Povățuit de pilda părinților tăi, te-ai nevoit de mic cu râvnă aprinsă spre dragostea lui Hristos, arătând fapte de om desăvârșit. Că urmând mamei tale celei binecuvântate, îndată ai început să postești cu asprime și să te rogi neîncetat, pustnic fiind cu trăirea, însă copil cu vârsta. Minunându-ne noi de bărbăția sufletului tău, îți cântăm cu bucurie, așa:
Bucură-te, că încă tânăr fiind, te-ai lepădat cu totul de poftele trecătoare ale acestei lumi;
Bucură-te, că prin post desăvârșit ți-ai păzit nestricată cununa fecioriei;
Bucură-te, că vârsta nu te-a oprit a te deprinde cu rugăciunea neîncetată în singurătate;
Bucură-te, că în loc să te desfeți cu jocuri copilărești, te desfătai petrecând mereu cu Hristos și cu sfinții Săi;
Bucură-te, că pentru aceasta fugeai de prietenia celor care te îndepărtau de la dragostea ta cea înflăcărată;
Bucură-te, că nu doar în lucrurile din afară te-ai nevoit, ci și sufletul ți l-ai împodobit cu toată virtutea;
Bucură-te, că ai urmat bunătății și smereniei mamei tale celei binecuvântate;
Bucură-te, că ea ți-a fost nesmintită pildă de dragoste și de jertfire deplină de sine;
Bucură-te, că ne uimim cu toții de vitejia cu care ai început a purta lupta cea bună;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 4-lea:

În război fiind chemat pentru a-ți apăra țara de cei fără de Dumnezeu, Părinte, ai strălucit prin vitejia ta cea fără margini. Că întru totul lepădându-te de iubirea de sine, căutai mereu să fii acolo unde era primejdia mai mare, pentru a-i scăpa pe cei ce luptau împreună cu tine. Iar ei văzând aceasta, Îi mulțumeau lui Dumnezeu pentru așa un sprijin, zicând cu toții: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Ai folosit războiul, Cuvioase, ca prilej de sfințire, că neîncetat ai sporit în dragoste mai presus de patimă, punându-ți sufletul pentru prietenii tăi. Și astfel ai câștigat cununi nepieritoare de la Cel ce se face răsplată însutită a toată jertfa, de la Hristos Dumnezeu. Aceasta înțelegând-o și noi, ne grăbim a-ți aduce, spre laudă, unele ca acestea:
Bucură-te, că în luptă ai fost chip minunat de întreagă jertfire de sine;
Bucură-te, că ți-ai disprețuit până la capăt viața aceasta pământească, câștigând-o astfel pe cea cerească;
Bucură-te, că nu ai lepădat chipul evlaviei nici în vâltoarea cea cumplită a primejdiilor;
Bucură-te, că prin mărimea ta de suflet te-ai făcut lumină spre sfințire și celor din jur;
Bucură-te, că ajutai cu timp și fără timp pe toți cei ce se aflau în nevoi și-n necazuri;
Bucură-te, că ai biruit desăvârșit frica cea omenească înarmându-te cu bărbăție de fier;
Bucură-te, că războindu-te împotriva dușmanilor țării, în ascuns luptai și împotriva vrăjmașilor sufletului tău;
Bucură-te, că deși vroiai să mori tu în locul prietenilor tăi, Dumnezeu te-a păzit ca pe un preaiubit al Său;
Bucură-te, că și nouă ne arăți, prin tăria cea minunată a sufletului tău, calea spre desăvârșire;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 5-lea:

Cu râvnă aprinsă ai lepădat lumea, Părinte, și te-ai închinat lui Hristos în întregime, alăturându-te obștii monahilor, care pururea se luptă pentru a-și birui firea. Și în scurtă vreme te-ai făcut înger în trup, întru toate îmbrăcându-te în Cel Căruia și noi Îi cântăm cu umilință: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Te-ai retras în pustia cea minunată a Sinaiului pentru a-I sluji Stăpânului Hristos, Cuvioase, și biruind poftele lumii, ai ajuns bărbat desăvârșit, strălucind în toată virtutea și arzând de dragoste adevărată pentru Dumnezeu, Care prin tine a pogorât asupra noastră mila Sa cea bogată. Pentru aceasta și noi, cu slabe puteri, îți mulțumim zicând:
Bucură-te, bărbat îngeresc, că toate poftele lumii le-ai socotit deșertăciune;
Bucură-te, că vreme de trei ani te-ai nevoit în pustia cea aspră a Sinaiului;
Bucură-te, că neștiut de nimeni ai trăit într-o peșteră ascunsă, îndurând arșița și gerul;
Bucură-te, că acolo ai luptat până la sânge împotriva a toată patima;
Bucură-te, că prin smerenia ta cea adâncă, ai biruit desăvârșit pe dracii cei vicleni;
Bucură-te, că te-ai curățat de toată stricăciunea păcatului, ajungând lumină a lui Hristos;
Bucură-te, că ai început a te ruga cu lacrimi fierbinți pentru întreaga lume;
Bucură-te, că văzând jertfa ta cea peste putere, Dumnezeu te-a umplut de daruri mai presus de fire;
Bucură-te, că în peștera ta cea strâmtă te-ai învrednicit de nenumărate descoperiri ale harului dumnezeiesc;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 6-lea:

După ce în Sinai te-ai luptat în bun chip, Părinte, ai fost chemat de Maica Domnului în Grădina ei cea pământească, în Sfântul Munte Athos, cel ce este floarea și lumina Ortodoxiei. Și înainte-văzând tu că acela va fi locul desăvârșirii tale, i-ai mulțumit Preasfintei Împărătese pentru acoperământul ei cel minunat, cu care pururea păzește întreaga lume de răutatea necazurilor; iar Fiului ei I-ai cântat, cu bucurie, dulcea cântare: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Ajungând în Sfântul Munte și fiind purtat în multe locuri de harul lui Dumnezeu, ai urcat mereu pe scara sfințeniei, Cuvioase, culegând de peste tot, ca o albină înțeleaptă, nectarul duhovnicesc cel mai dulce. Iar mai apoi ai ajuns fiu al Părintelui Tihon, stareț purtător-de-Duh și plin de toată virtutea, pe care l-ai urmat în deplină ascultare. Pentru aceasta îți cântăm și noi, cu glasuri neputincioase, așa:
Bucură-te, că Dumnezeu ți-a rânduit preaslăvirea în Muntele cel binecuvântat al Athosului;
Bucură-te, că pentru aceasta El te-a dat în grija Preacuratei Maicii Sale, care te-a ocrotit ca pe un fiu al ei;
Bucură-te, că umbrit de Duhul Sfânt ai colindat întregul Munte, căutând Părinți cu viață sfântă;
Bucură-te, că te-ai minunat de rugăciunile neîncetate ale lor, prin care Dumnezeu trimite mila Sa asupra lumii;
Bucură-te, că te-ai nevoit să le scrii și viața, spre slava lui Dumnezeu și folosul oamenilor;
Bucură-te, că apoi ai ajuns ucenic al Cuviosului Părinte Tihon, cel desăvârșit în sfințenie;
Bucură-te, că pe acesta l-ai slujit cu dragoste nețărmurită, în toate încredințându-te povățuirii lui celei înțelepte;
Bucură-te, că pentru ascultarea ta cea până la capăt, Dumnezeu ți-a dăruit și ție harul ce se sălășluia în Părintele tău;
Bucură-te, că după moartea sa, Cuviosul Tihon ți-a descoperit că se va ruga mereu pentru tine;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 7-lea:

Întru deplină dragoste desăvârșindu-te, te-ai făcut unealtă a lui Dumnezeu, Carele a început a lucra prin tine cu putere multă. Că te-a făcut un mângâietor al tuturor celor necăjiți și un povățuitor al celor întunecați de păcate. Îi mulțumim lui Dumnezeu, Părinte, pentru că te-a dăruit nouă pe tine spre mântuirea noastră, cântându-I cu toții: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

"Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât ei să vadă faptele voastre cele bune și să-L slăvească pe Tatăl vostru cel din ceruri", a zis Mântuitorul lumii cu glas nemincinos. Că și întru tine, Părinte, cuvântul Lui s-a împlinit cu întreagă putere. Iar pentru aceasta te lăudăm și noi, zicând:
Bucură-te, cel ce ai învățat lumea prin cărți luminate de Duhul Sfânt;
Bucură-te, cel ce prin cuvinte cu mult folos sufletesc ai risipit neștiința vremurilor noastre;
Bucură-te, trâmbiță a Duhului, care ai vestit tuturor bucuria pocăinței;
Bucură-te, proorocule minunat, care ne-ai arătat că trăim vremurile sfârșitului;
Bucură-te, tămăduitorule milostiv al bolilor celor cu neputință de vindecat;
Bucură-te, îngrijitorule preaales al celor cu sufletul apăsat de necazuri;
Bucură-te, untdelemn dumnezeiesc, care ai curățat toate rănile noastre;
Bucură-te, pace de sus, care ai împăcat nenumărate familii destrămate;
Bucură-te, povățuitorule iscusit, că ai îndepărtat de la oameni toate cursele diavolului;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 8-lea:

Văzând lupta cea înfricoșătoare pe care o duce vrăjmașul mântuirii împotriva familiei celei binecuvântate de Dumnezeu, te-ai încins cu arma cuvântului, învățându-i pe soți că pentru a putea câștiga liniștea caselor lor, trebuie să aibă răbdare și îndelungă-răbdare, și jertfire de sine cu dragoste. Îl slăvim pe Dumnezeu neîncetat, Cuvioase, pentru că te-a trimis să ne arăți calea cea dreaptă, cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

"Dați-mi mame creștine și vă voi da sfinți care să schimbe lumea", a spus dumnezeiescul Gură de Aur. Iar tu, pătruns fiind de acest adevăr, te-ai ostenit cu timp și fără timp, prin rugăciuni și îndemnuri, să le arăți soților celor credincioși că pacea familiei este roadă a Duhului Sfânt, și că trebuie să lupte pentru ea cu străduință și înțelepciune. Pentru că te-ai nevoit ca să aduci vindecare familiilor noastre celor atât de crunt lovite de ispite, îți mulțumim cu toții, zicând:
Bucură-te, mijlocitorule înaintea lui Dumnezeu pentru bunaînțelegere a celor căsătoriți;
Bucură-te, că pe soții cei binecredincioși i-ai povățuit să trăiască în înfrânare și sfințenie;
Bucură-te, că pe aceștia i-ai învățat să-și poarte neputințele unul altuia, cu dragoste și cu mărime de suflet;
Bucură-te, că părinților le-ai arătat că prin rugăciune harul lui Dumnezeu se pogoară asupra întregii familii, aducând bucurie și pace;
Bucură-te, că ai luptat împotriva tuturor păcatelor, văzând că prin ele vine destrămarea căsniciei;
Bucură-te, că te-ai făcut mustrător aprig al înspăimântătoarei ucideri de prunci;
Bucură-te, că mamelor celor credincioase le-ai spus că prin pilda vieții lor își pot face copiii sfinți;
Bucură-te, că tinerilor le-ai arătat că prin ascultare câștigă milă de la Dumnezeu și viață liniștită;
Bucură-te, că pe aceștia i-ai îndemnat să dobândească binecuvântarea părinților, prin care vine și binecuvântarea Duhului Sfânt;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 9-lea:

Pe cel ce în chip minunat a tămăduit bolile noastre cele trupești și sufletești, prin rugăciunile lui cele făcute din adâncul inimii, pe Paisie, mijlocitorul nostru, să-l lăudăm noi toți cu bucurie. Iar lui Dumnezeu, cel slăvit în Sfânta Treime, să-I cântăm cu mulțumire, zicând: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Vindecător a toată boala te-ai făcut, Părinte, prin darul de care te-a învrednicit Dumnezeu. Că arzând de dragoste și de milă pentru oamenii ce se chinuiau în dureri, te-ai rugat cu jertfire de sine pentru izbăvirea lor, învățându-i să mulțumească lui Dumnezeu pentru toate. Te fericim într-un glas, noi credincioșii, zicând:
Bucură-te, armă preatare împotriva bolii celei înfricoșătoare a cancerului;
Bucură-te, neobositule îngrijitor al celor ce se chinuiesc în dureri cumplite;
Bucură-te, izvor de vindecare în care se răcoresc toți cei răniți sufletește;
Bucură-te, izgonitorule de demoni, că ai zdrobit cu smerenia ta toată viclenia și asuprirea diavolului;
Bucură-te, preamilostive părinte, că n-ai îndurat să-i vezi pe oameni sfârșindu-se sub greutatea chinurilor trupești și sufletești;
Bucură-te, că pentru aceasta toate scârbele și bolile noastre le-ai luat asupra ta;
Bucură-te, că te-ai rugat cu mărime de suflet ca Dumnezeu să-ți trimită ție neputințele noastre; 
Bucură-te, că ne-ai învățat că toate necazurile vin prin depărtarea de Dumnezeu și de poruncile Sale;
Bucură-te, cel ce ne-ai arătat că negrăită este răsplata celor ce-și duc boala cu răbdare, aducând slavă lui Dumnezeu;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 10-lea:

Domnul și Mântuitorul lumii a făgăduit mare răsplată celor ce se vor osteni în bun chip spre desăvârșirea altora. Iar tu, Cuvioase, deși călugăr simplu și neînvățat în cele lumești, ai fost înțelepțit de Însuși Duhul Domnului ca să povățuiești mii de oameni pe calea mântuirii. Iar pentru aceștia te rogi până acum lui Dumnezeu, Căruia și noi Îi cântăm cu bucurie: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Pentru întreaga ta virtute, Dumnezeu te-a împodobit cu daruri mai presus de fire, pe care tu le-ai folosit spre slava Lui și spre folosul oamenilor. Că te-ai făcut părintele a mulțimi nenumărate de credincioși, care luptați fiind de ispitele cele cumplite ale vremurilor noastre, căutau la tine ca la un liman dumnezeiesc. Iar pentru aceasta, te rugăm să ne primești și pe noi în rândul fiilor tăi duhovnicești, și să ne îngădui să-ți cântăm, cu mulțumire, așa:
Bucură-te, că i-ai învățat pe oameni să lupte cu gândurile cele rele sădite în minte de vrăjmașul mântuirii noastre;
Bucură-te, că strălucind de darul deosebirii duhurilor, fiilor tăi le arătai îndată dacă gândurile lor sunt de la Dumnezeu sau de la diavol;
Bucură-te, că prin harul lui Dumnezeu cunoșteai adâncul inimilor oamenilor;
Bucură-te, că având deplină înțelepciune, ai zădărnicit toate cursele cele meșteșugite ale celui viclean;
Bucură-te, că pe mulți i-ai întors la pocăință adevărată prin dragostea ta cea nefățarnică;
Bucură-te, că te-ai făcut mustrare înțeleaptă a celor îndărătnici și mândri;
Bucură-te, că ai fost mângâiere blândă a celor deznădăjduiți și covârșiți de ispite;
Bucură-te, că ai plâns neîncetat pentru toți cei ce vedeau în tine nemincinoasă nădejde de mântuire;
Bucură-te, că la Judecată o să-I spui lui Dumnezeu, cu dulce bucurie: „Iată, eu și fii pe care i-ai dat mie!”;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 11-lea:

Ajungând călugăr desăvârșit, Părinte, și plin fiind de harul lui Dumnezeu, te-ai făcut nădejde tare pentru sufletele nemângâiate ale celor ce vroiau să se închine lui Hristos în întregime. Iar pentru darurile tale, toți vedeau în tine un îndrumător luminat de Duhul Sfânt. Pentru aceasta Îl lăudăm pe Dumnezeu, Cel ce turma Sa nu a lipsit-o de păstori cu viață sfântă, zicând: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Ai întemeiat la Suroti o mănăstire de maici, unde fiicele tale cele mai sporite puteau să se dăruiască Mirelui Hristos cu dragoste deplină. Iar mai apoi le-ai povățuit spre desăvârșire, ca un părinte mult iubitor și îndelung răbdător, prin sfaturile tale cele preaminunate, care ne sunt și nouă îndrumare nemincinoasă. Te binecuvântăm cu toții pentru aceasta, zicând:
Bucură-te, că ai ctitorit Mănăstirea Sfântului Ioan Teologul de la Suroti;
Bucură-te, că aceasta s-a făcut liman de mântuire pentru sufletele cele însetate de Hristos;
Bucură-te, că te-ai străduit cu timp și fără timp a le face pe maici mirese desăvârșite ale Domnului nostru;
Bucură-te, că le-ai învățat călugăria cea adevărată, care înseamnă lepădare de lume și de poftele ei;
Bucură-te, că neîncetat te-ai străduit să le aprinzi râvna spre nevoința cea binecuvântată;
Bucură-te, că le-ai călăuzit spre mărturisirea cât mai deasă a păcatelor, prin carea se strică întru totul lucrările diavolului;
Bucură-te, că povățuirile tale au căzut pe pământ roditor și au răcorit lumea întreagă;
Bucură-te, că ai luptat cu putere împotriva duhului lumesc care vatămă cumplit viața de mănăstire;
Bucură-te, că prin vitejia și dragostea ta te-ai făcut tuturor călugărilor pildă de biruință duhovnicească;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 12-lea:

Mare a fost harul lui Dumnezeu care s-a revărsat peste tine, Cuvioase, și mari și milele Lui, că pentru multa ta jertfă, Cel Atotbun te-a învrednicit de descoperiri minunate și de bucurii mai presus de fire. Ne bucurăm și noi văzând răsplata pe care Dumnezeu o dă sfinților Săi, și rugându-L să ne facă și pe noi părtași ei, Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Ai gustat, Părinte, încă de aici din bucuriile raiului, cele gătite de Mult-milostivul Dumnezeu tuturor celor ce slujesc Lui cu dragoste. Că deși au fost mari luptele pe care vrăjmașul cel viclean le-a dus cu tine, cu mult mai mari au fost mângâierile prin care Dumnezeu te-a întărit în virtute. Pentru aceasta, întru smerită laudă, îți cântăm:
Bucură-te, lumină preadulce prin care Hristos strălucește lumii întregi;
Bucură-te, flacără minunată, care ne aprinzi și pe noi de dragostea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că te-ai făcut sălaș deplin al harului celui dumnezeiesc;
Bucură-te, că acesta a născut în tine toate roadele sfințeniei;
Bucură-te, că Dumnezeu te-a copleșit cu darurile Sale cele mai presus de fire;
Bucură-te, că ai gustat din lumina cea necreată și pururea fiitoare;
Bucură-te, că ai trăit cu Sfinții ca și cu niște prieteni apropiați;
Bucură-te, că Maica Preabună a Domnului nostru ți s-a arătat pentru a te întări în necazuri;
Bucură-te, minune negrăită, că te-ai învrednicit a vorbi cu Însuși Hristos, Stăpânul și Dumnezeul nostru;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Condacul al 13-lea:

"Mulți sfinți ar fi dorit să trăiască în vremea noastră, ca să se nevoiască", grăit-ai, Părinte, luminat fiind de Duhul Sfânt. Că ne-ai vestit nouă, celor întunecați, că vremurile sunt spre plinire și că cei ce acum se luptă cu vitejie ca să-și câștige mântuirea, au plată de mucenic. Pentru aceasta, Îi mulțumim lui Dumnezeu, Cel ce cu milă și-a cercetat poporul, trimițând pe Sfântul Său spre luminarea noastră, și Îi cântăm Preabunului Stăpân, în glas de bucurie, cântarea: Aliluia!

Acest Condac se zice de trei ori.
Și iarăși Icosul 1: Dumnezeu a rânduit… și Condacul 1: Să-l lăudăm…

Apoi această Rugăciune către Cuviosul Părintele nostru Paisie Aghioritul

Iubite Părinte Paisie, tu, care ai urcat pe treptele sfințeniei și ai ajuns desăvârșit în virtute, și pentru aceasta ai câștigat îndrăzneală deplină către Milostivul Dumnezeu, roagă-L pe Acela Căruia I-ai slujit neîncetat în viață, să nu ne piardă pentru păcatele noastre cele multe, ci să ne întoarcă la pocăința cea binecuvântată.
Tu, care cât ai fost pe pământ ai tămăduit cu atâta dragoste neputințele noastre nenumărate, boli trupești și sufletești, cu mult mai mult poți acum să ne ajuți și să ne izbăvești de toate greutățile. Deci miluiește-ne, Părinte, pentru dragostea ta cea nemăsurată, pentru bunătatea ta cea dumnezeiască, și nu ne lăsa pe noi, cei plini de atâtea păcate. 
Tu, care nu ai obosit a ne povățui spre mântuire și a ne purta neputințele câtă vreme ai fost aici cu noi, înțelepțește-ne și acum ca să putem birui ispitele pe care vicleanul diavol le țese neîncetat în jurul nostru, și cu care vrea să ne piardă sufletele pentru veșnicie. Luminează-ne ca să putem cunoaște voia lui Dumnezeu pentru noi, și roagă-te Stăpânului ca să ne dea putere să o împlinim cu mulțumire. 
Tu, care ne-ai fost o pildă nesmintită de vitejie și de jertfire de sine, întărește-ne și pe noi ca să putem să-ți urmăm în virtute, pentru a câștiga cununa cea nepieritoare, de care și tu te-ai învrednicit cu prisosință.
Așa, Părinte, nu ne lepăda pe noi, cei ce neîncetat Îl mâniem pe Îndelung-răbdătorul nostru Dumnezeu, ci stai cu îndrăzneală înaintea tronului Aceluia, mijlocind pentru noi cu lacrimi, ca Dumnezeu să ne dea, pentru tine, scumpa mântuire. Și astfel, mulțumindu-ți din adâncul inimii pentru toate câte le-ai făcut pentru noi, și încă le mai faci, să-I mulțumim și Dumnezeului nostru preabun, cel închinat în Sfânta Treime, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sfantului Ioan Botezatorul

Troparul, glasul al 4-lea

Proorocule și Înaintemergătorule al venirii lui Hristos, după vrednicie a te lăuda pe tine nu ne pricepem noi cei ce cu dragoste te cinstim; că nerodirea celei ce te-a născut și amuțirea părintelui tău s-a dezlegat la mărita și cinstita nașterea ta, și întruparea Fiului lui Dumnezeu lumii se propovăduiește.

Condac 1:

Prin tine izbăvindu-ne de tot necazul, după datorita mulțumire, pe tine apărătorul și fierbinte sprijinitorul nostru te rugăm, cel ce ai îndrăznire către Domnul, din toate nevoile ne slobozește pe noi ca să-ți cântăm: Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Icos 1:

Înger înaintestătător, al cetelor drepților, tu ești Ioane proorocule, că strălucind cu dumnezeiasca lumină, luminezi pe toți cei ce laudă dumnezeiască pomenirea ta, și cu fierbințeală și dragoste te măresc și zic către tine așa:
Bucură-te, stea de lumină purtătoare lumii;
Bucură-te, făclie strălucitoare a toată făptura;
Bucură-te, cădere de pierire demonilor;
Bucură-te, ridicarea pământenilor celor căzuți;
Bucură-te, lumina necuprinsă de ochii omenești;
Bucură-te, adânc mare văzut de gândurile credincioșilor;
Bucură-te, că tu ești povățuitorul mântuirii;
Bucură-te, că luminezi inimile credincioșilor;
Bucură-te, dătătorule de bucurie al creștinilor;
Bucură-te, pierzătorul blestemului pământenilor;
Bucură-te, prin care se luminează făptura;
Bucură-te, prin care se gonește necazul;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 2:

Văzând toți prealuminata vedenia ta, proorocule, și noi zicem că preamăritul tău chip cu nepricepută înstrăinare nouă se arată, căci, atingându-te cu mana de creștetul Stăpânului, ai grăit așa: Aliluia!

Icos 2:

Înțelegere din buze întinate, cum este cu putință a lauda, numele tău, dumnezeiescule Ioane proorocule și cel mai întâi tuturor cetelor drepților? Ci rugăciune cu cântare aducem ție așa:
Bucură-te, luminătorul vedeniei celei neobișnuite;
Bucură-te, plinirea a multă lumină;
Bucură-te, lauda dumnezeiască a sfinților lui Hristos;
Bucură-te, cer cinstit al drepților lui Dumnezeu;
Bucură-te, cunoștința fără de număr ce o dăruiești cântăreților tăi;
Bucură-te, sănătate preaminunată îimpărțită credincioșilor;
Bucură-te, minune mult mărită de îngeri;
Bucură-te, cel ce ești rana demonilor de mult plâns;
Bucură-te, lumina mai strălucită decât soarele;
Bucură-te, zarea focului celui dumnezeiesc;
Bucură-te, luminarea și dulceața credincioșilor;
Bucură-te, povața și lumina orbilor;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 3:

Putere din cer, Ioane proorocule, dăruiește nouă celor ce lăudăm înfricoșătoarea și uimitoarea ta minune cea purtătoare de lumină și ca aurul strălucitoare și preamărită, că luminezi inimile credincioșilor, celor ce cu credință cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 3:

Toată lumea te are pe tine mare apărător și bun ajutor întru nevoi; pentru aceea ca pe un apărător al credincioșilor, și grabnic izbăvitor, te cinstim pe tine, și întru pomenirea ta daruri ca acestea aducem ție:
Bucură-te, făcătorule de multe minuni;
Bucură-te, înțelepte dătător de poruncă nouă;
Bucură-te, fierbinte risipitor de vrăjmași;
Bucură-te, mângâietor al firilor celor necăjite;
Bucură-te, că te rogi pentru noi către Domnul;
Bucură-te, că tu pe tiranul îl gonești de la noi;
Bucură-te, că luminezi inimile credincioșilor;
Bucură-te, că îndepărtezi gândurile cele pline de răutate;
Bucură-te, fierbinte folositor al bolnavilor;
Bucură-te, mărgăritarul cel luminat al lui Hristos;
Bucură-te, prin care se luminează lumea;
Bucură-te, prin care s-a gonit vicleșugul;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 4:

Din toate necazurile slobozești pe toți, care cu dragoste și bucurie săvârșesc pomenirea ta cea purtătoare de lumină, Sfinte Ioane proorocule și botezătorule; căci, ca o făclie purtătoare de strălucire, luminezi pe cei ce laudă pe Dumnezeu cu cântarea: Aliluia!

Icos 4:

Soare purtător de lumină, sfeșnic cu strălucire de aur, sfințește, curățește pe cei ce prăznuiesc pomenirea ta cea dumnezeiască, că se înfricoșează toți, grăind ție așa:
Bucură-te, sfeșnicul luminii celei neapuse;
Bucură-te, scaun de nematerialnic foc;
Bucură-te, mângâierea sufletească a pământenilor celor necăjiți;
Bucură-te, sănătate trupească a oamenilor celor bolnavi;
Bucură-te, stâlpul de bucurie cel în chip de foc al drepților;
Bucură-te, cetate de Dumnezeu sădită, și frumusețea oamenilor;
Bucură-te, cârmaci prealuminat celor ce înoată;
Bucură-te, hrănitor preamărit al celor flămânzi;
Bucură-te, stea mai luminată decât soarele;
Bucură-te, sfeșnic strălucitor cu raze de aur;
Bucură-te, dătătorule de daruri înțelepților;
Bucură-te, ajutătorul celor lipsiți;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 5:

Proorocule, vrând să mântuiască Domnul pe pământeni din înșelăciune, ai iesit din pustie ca un Înaintemergător al Domnului și ai înmulțit pe pământ darul din destul, sfinte, și toate le-ai luminat cu dumnezeiască cunoștință; pentru aceea cântăm lui Dumnezeu așa: Aliluia!

Icos 5:

Văzut-au fiii oamenilor, proorocule, cinstita mâna ta, când s-a atins să boteze pe Domnul și s-au înfricoșat, și cântare dumnezeiască cu bună alcătuire s-au nevoit a cânta ție așa:
Bucură-te, slujitorul cel prealuminat al lui Hristos;
Bucură-te, înțelepciunea tuturor neamurilor;
Bucură-te, doctore luminat al bolnavilor;
Bucură-te, gonitorul cel înfricoșător al demonilor;
Bucură-te, frumusețea cea prealuminată a Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, loc preacinstit cu bun miros al lui Dumnezeu;
Bucură-te, minunea minunilor cu multă mărire;
Bucură-te, dare cinstită cu multă dăruire;
Bucură-te, vas duhovnicesc prealuminat;
Bucură-te, comoara darului cea preacinstită;
Bucură-te, luminătorule al măriților mucenici;
Bucură-te, podoaba cea cinstită a preoților;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 6:

Capul tău cel dumnezeiesc tăindu-ți-se, Ioane proorocule, Irodiada purtându-l se minuna, că n-a cunoscut de ce se mustra; și acum ca un înger petreci și cu oamenii vorbești, iar ucenicii, văzând tăierea ta, tânguindu-se, au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 6:

Proorocule, când ai zis: nu sunt vrednic a dezlega curelele de la picioarele Celui ce vine după mine, s-au înfricoșat toți auzind acestea, pâna când au văzut pe Acela botezat, și cântând au grăit către tine unele ca acestea:
Bucură-te, mărgăritar de mult preț;
Bucură-te, gura cântărilor celor cinstite;
Bucură-te, lauda cea dulce a proorocilor;
Bucură-te, arma cea nebiruită a credincioșilor;
Bucură-te, graiul cel frumos al pustnicilor;
Bucură-te, mirul cel cu bun miros al cucernicilor preoți;
Bucură-te, turnul cel nebiruit al credincioșilor;
Bucură-te, făclia cea prealuminată a Bisericii;
Bucură-te, hrănitorul săracilor și al străinilor;
Bucură-te, vindecătorul orbilor și al schiopilor;
Bucură-te, piatra scumpă de mult preț;
Bucură-te, făclie mult-luminoasă;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 7:

Mare acoperitor și folositor, ca pe un turn de tărie, te-a aflat pe tine Ioane lumea, cel ce ești mai cinstit decât toți pământenii, și decât toți drepții și preacuvioșii și arhiereii, că se spăimântează toți cunoscându-ți viața cea nematerialnică și de aceea cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7:

Arătat-a făptura nouă Stăpânul tuturor, prin tine, Ioane, căci, fiind atins creștetul Stăpânului de mâna ta care tremură, ne-a sfințit pe noi, și a luminat pe cei ce grăiesc către tine unele ca acestea:
Bucură-te, dătătorul bucuriei celei dumnezeiești;
Bucură-te, pierzătorul blestemului înșelăciunii celei diavolești;
Bucură-te, luminarea și lauda sfintelor;
Bucură-te, desfătarea și bucuria dreptcredincioșilor;
Bucură-te, trandafir cu frumoase vopsele ale mirosului celui de taină;
Bucură-te, crin cu bun miros;
Bucură-te, vedenie înfricoșătoare;
Bucură-te, că umpli de bună mireasmă sufletele;
Bucură-te, păzitorul cel nebiruit al pământenilor;
Bucură-te, scara cea cu bună-suire a credincioșilor;
Bucură-te, prin care se înnoiesc cele de jos;
Bucură-te, prin care se închină cele de sus;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 8:

Vedenie străină dacă a văzut Zaharia pentru tine, fiul lui, Ioane proorocule, s-a spăimantat când a văzut pe Gavriil, de a cărui frică a rămas mut până când te-ai născut, și îndată a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 8:

Cu totul ești tu celor din nevoi strajă tare, și ocârmuitorilor slavă și stăpânie, că prin tine, Ioane, credincioșii biruiesc toate semințiile vrăjmașilor și, lăudându-te, te măresc cu tocmita cântare așa:
Bucură-te, izbăvirea și curățirea păcatelor;
Bucură-te, vas cinstit al Domnului;
Bucură-te, cântare înfrumusețată a Stăpânului;
Bucură-te, cetate de Dumnezeu sădită și rai de hrană;
Bucură-te, loc de Dumnezeu umblat și lumina vieții;
Bucură-te, că ai înflorit rodul curăției;
Bucură-te, că izvorăști raiul înțelepciunii;
Bucură-te, săditorul livezii celor fără de materie;
Bucură-te, lucrătorul odraslei celei nestricăcioase;
Bucură-te, prin care ne-am luminat toți;
Bucură-te, prin care s-au mântuit credinciosii;
Bucură-te, că izvorăști luminarea dreptei credințe;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 9:

Înfricoșatu-s-a Elisabeta, daca a văzut pe Maica lui Iisus, venind către dânsa la închinare, și pruncul în pântecele ei cu bucurie a grăit: Cel ce luminezi toate, luminează-ne și pe noi care cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 9:

Dacă au intrat în urechile lui Zaharia graiurile Elisabetei înțelegând dezlegarea celor nevăzute ce vor să fie, toți s-au minunat și au grăit așa:
Bucură-te, tăinuitorule al celor negrăite;
Bucură-te, dezlegătorule al stricăciunii celui întâi-zidit;
Bucură-te, dătătorul cunoștinței de cele ce vor să fie;
Bucură-te, surpătorul mândriei celor potrivnici;
Bucură-te, reazem și tărie dreptmăritorilor ocârmuitori;
Bucură-te, tărie și folositor credincioșilor domni;
Bucură-te, că luminezi ochii inimilor;
Bucură-te, că întuneci gândurile cele rele;
Bucură-te, cântare frumoasă și cu bun miros;
Bucură-te, suflet cinstit al sufletelor celor bune;
Bucură-te, doctorul sufletelor și al trupurilor;
Bucură-te, arătătorul minunilor celor multe;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 10:

Sfinte, izbăvește de toate nevoile pe toți cei ce aleargă către tine, la dumnezeiască pomenirea ta cea purtătoare de lumină și cu raze strălucitoare; că ai îndrăznire către Dumnezeu, și poți să izbăvești din nevoi pe cei ce cu dragoste Îi cântă Lui: Aliluia!

Icos 10:

Zid ești oamenilor, Sfinte Ioane, și turn nebiruit întru războaie, ca, prin folosirea ta cea nebiruită, se biruiesc taberele vrăjmașilor; iar noi, fiind mântuiți grăim către tine unele ca acestea:
Bucură-te, folositorul cel tare al pământenilor;
Bucură-te, alungătorul cel tare al dușmanilor;
Bucură-te, cel ce biruiești tabere în zile de război;
Bucură-te, cel ce dăruiești sfaturi de taină;
Bucură-te, crin iubitor de mir al mirosului celui de taină;
Bucură-te, trandafirul cel nevestejit al mirosului celui dumnezeiesc;
Bucură-te, că izvorăști raiul vindecării;
Bucură-te, că din tine curg pâraie minunate;
Bucură-te, steaua care luminezi lumea;
Bucură-te, lumina care luminezi cele întunecate;
Bucură-te, umblarea și tăria șchiopilor;
Bucură-te, povața și lumina orbilor;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 11:

Proorocule sfinte Botezătorule, pentru mulțimea minunilor tale celor vrednice de laudă, de ți-am aduce cântări și glasuri care să minuneze tot neamul omenesc, nimic nu săvârșim cu vrednicie, față de darurile tale, pe care le dăruiești nouă celor ce cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 11:

Purtătorule de lumină și dumnezeiescule Ioane proorocule, cu înfricoșătoarele și luminatele tale minuni luminează și strălucește inima noastră a celor ce cu dragoste aducem ție rugăciuni și graiuri ca acestea:
Bucură-te, folositorul săracilor și al văduvelor;
Bucură-te, vindecătorule al multor neputincioși și bolnavi;
Bucură-te, lauda cea dulce a celor necăjiți;
Bucură-te, mângâierea frumoasă a celor osteniți;
Bucură-te, întărirea cea preamărită și minunată a credincioșilor;
Bucură-te, proorocia și îngrădirea de apărare a Bisericilor;
Bucură-te, că celor ce înoată tu le ești povățuitor;
Bucură-te, că te-ai arătat doctor celor bolnavi;
Bucură-te, locul hranei celei fără de moarte;
Bucură-te, pacea vieții celei nestricăcioase;
Bucură-te, țarină a pomilor celor înfloriți;
Bucură-te, rădăcina din odrasla pururea vie;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 12:

Sfinte botezătorule, dă dar dumnezeiesc din cer cântăreților tăi, că luminezi ca o făclie prealuminată pe cei credincioși și arzi pe cei ce nu cântă cinstitei tale biserici și lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 12:

Se luminează credincioșii de a ta vedere, lăudându-te cu cântări prea mărite, căci ca un rai frumos dumnezeiesc și stăpânesc, botezătorule sfinte, înmiresmezi sfințind pe cei ce te laudă pe tine cu fierbințeală și-ți cântă așa:
Bucură-te, mărgăritarul cel frumos și de mult preț;
Bucură-te, izvorul cel preafrumos și preabogat;
Bucură-te, vasul cel iubitor de mir îngerilor și oamenilor;
Bucură-te, numele cel scump al proorocilor și al apostolilor;
Bucură-te, sabie înfricoșătoare asupra ereticilor;
Bucură-te, pecetea celor două Testamente;
Bucură-te, că izbăvești din nevoi pe cei robiți;
Bucură-te, că biruiești pe cei protivnici credincioșilor;
Bucură-te, floarea cea preafrumoasă a dreptei credințe;
Bucură-te, mirul celor cu bun dar;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 13:

Sfinte Ioane proorocule, dulceața lumii, frumusețea cerului cea împătrit luminată, primind această rugăciune de acum, izbăvește pe toți din toate nevoile, și-i scoate din chinul cel ce va să fie pe cei ce te laudă cu credință, cântând lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăși Icosul întâi și Condacul întâi.

Icos 1:

Înger înaintestătător, al cetelor drepților, tu ești Ioane proorocule, că strălucind cu dumnezeiasca lumină, luminezi pe toți cei ce laudă dumnezeiască pomenirea ta, și cu fierbințeală și dragoste te măresc și zic către tine așa:
Bucură-te, stea de lumină purtătoare lumii;
Bucură-te, făclie strălucitoare a toată făptura;
Bucură-te, cădere de pierire demonilor;
Bucură-te, ridicarea pământenilor celor căzuți;
Bucură-te, lumina necuprinsă de ochii omenești;
Bucură-te, adânc mare văzut de gândurile credincioșilor;
Bucură-te, că tu ești povățuitorul mântuirii;
Bucură-te, că luminezi inimile credincioșilor;
Bucură-te, dătătorule de bucurie al creștinilor;
Bucură-te, pierzătorul blestemului pământenilor;
Bucură-te, prin care se luminează făptura;
Bucură-te, prin care se gonește necazul;
Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Condac 1:

Prin tine izbăvindu-ne de tot necazul, după datorita mulțumire, pe tine apărătorul și fierbinte sprijinitorul nostru te rugăm, cel ce ai îndrăznire către Domnul, din toate nevoile ne slobozește pe noi ca să-ți cântăm: Bucură-te, sfinte Ioane, preacinstite Înaintemergătorule!

Acatistul Sfântului Luca Doctorul

Pe lauda doctorilor și mândria Simferopolului, pe alesul ierarh al lui Hristos și ocrotitorul Mănăstirii Dovra, pe Sfințitul Luca Doctorul să-l lăudăm cu imnuri duhovnicești și cu sfinte cântări, că izvorăște din belșug darurile vindecărilor.

Condacul 1

Veniți, iubitorilor de sfinți, cu căldură să-l lăudăm pe păstorul cel de Dumnezeu luminat al Simferopolului și doctorul preaales; că, în Rusia viețuind ca un înger, numele cel dumnezeiesc al lui Hristos a mărturisit; pentru care strigăm: Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Icosul 1

Înger te-ai arătat, părinte, în vremurile din urmă, între oamenii necăjiți: că viață îndumnezeită ducând pe pământ, Sfinte Ierarhe Luca, dreptar te-ai făcut cu adevărat clerului și mirenilor, pentru care strigăm ție unele ca acestea:
   Bucură-te, cel cu care se laudă toată Rusia;
   Bucură-te, vas al cucerniciei;
   Bucură-te, dreptar al păstoririi oamenilor;
   Bucură-te, că pe Hristos bărbătește L-ai mărturisit;
   Bucură-te, că vindeci neputințele muritorilor;
   Bucură-te, că legiuita căsnicie ai iubit;
   Bucură-te, că odraslele ți le-ai luminat;
   Bucură-te, laudă sfințită a credincioșilor;
   Bucură-te, podoaba cinstiților episcopi;
   Bucură-te, carte a cereștilor obiceiuri;
   Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 2-lea

Moaștele sfinților din Kiev văzând, desfătările lumești ai urât, și către stadia credinței îndreptându-te, Sfinte Luca, neabătut, cu bucurie strigai, prealăudate, cântarea îngerească: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Amândouă cunoașterile având, pe cea lumească și pe cea dumnezeiască, întunericul celor fără de Dumnezeu l-ai risipit, și cu meșteșugul doctorilor îndeletnicindu-te, Sfinte Luca, cu ajutorul harului în nenumărate rânduri ai vindecat neputințele muritorilor, drept care strigăm ție unele ca acestea:
   Bucură-te, scularea celor ce pătimesc;
   Bucură-te, îmbărbătarea celor ce se tânguiesc;
   Bucură-te, încetarea durerilor anevoie de vindecat;
   Bucură-te, ridicarea oamenilor bolnavi;
   Bucură-te, întărirea neclintită a celor cu frică de Dumnezeu;
   Bucură-te, turn neclătinat al binecredincioșilor creștini;
   Bucură-te, al doctorilor călăuzitor;
   Bucură-te, cel ce înaripezi inimile celor nedreptățiți;
   Bucură-te, cel ce rostești cuvintele înțelepciunii;
   Bucură-te, cel ce închizi gurile celor fără de Dumnezeu;
   Bucură-te, lăudător al Maicii Domnului;
   Bucură-te, cel ce îi dobori pe vrăjmașii ei;
   Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 3-lea

Slava celor trecătoare și nestatornice urând, ai îndrăgit nectarul înțelepciunii și ca o albină iubitoare de osteneală ai cules, Sfinte Părinte Luca, mierea cunoștinței dumnezeiești, preacinstite, lui Hristos Domnului tău cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Dumnezeiască râvnă câștigând în sinea-ți, cele mai bune ai voit să cunoști: că pe Hristos îndrăgindu-L din toată inima, Sfinte Luca de Dumnezeu cinstite, har de sus ai primit, care îi insuflă pe toți să strige ție:
   Bucură-te, prietenul adevărului;
   Bucură-te, sfeșnicul cunoștinței dumnezeiești;
   Bucură-te, dreptarul cel întocmai al științei tămăduirii;
   Bucură-te, următor al doctorilor fără de arginți;
   Bucură-te, viță cu multă roadă a viei lui Hristos;
   Bucură-te, carte cu multe foi a înțelepciunii;
   Bucură-te, că strălucești ca o nouă stea;
   Bucură-te, că vas al harului ești;
   Bucură-te, îndreptător preacinstit al celor căsătoriți;
   Bucură-te, vas al ușurării celor bolnavi;
   Bucură-te, întăritor al celor pe nedrept învinuiți;
   Bucură-te, cădere a potrivnicilor lui Dumnezeu;
   Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 4-lea

Cu dumnezeiască râvnă haina preoției ai îmbrăcat ca un înger, Sfinte Luca, și în mijlocul unui neam stricat ai lucrat, de Dumnezeu înțelepțite, poruncile Domnului tău, îndemnându-i pe cei dimpreună cu tine să cânte pururea cântarea: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzit-ai glasul Domnului poruncind să ne ducem crucea cu bucurie: pentru aceasta toate necazurile, temnițele și chinurile le-ai răbdat, Sfinte Luca, întărind turma ta, care îți cântă ție cu veselie:
   Bucură-te, urmaș al Apostolilor;
   Bucură-te, slujitor al suferinzilor;
   Bucură-te, chirurg al bolilor trupului;
   Bucură-te, tămăduitor al bolilor duhului;
   Bucură-te, dimineață prealuminată a vieții slobode;
   Bucură-te, certare neînduplecată a nedumnezeirii cumplite;
   Bucură-te, că fără teamă necazurile ai îndurat;
   Bucură-te, că te-ai depărtat cu bună îndrăznire de răutate;
   Bucură-te, podoabă a poporului Rusiei;
   Bucură-te, cel ce-i bați pe amarii demoni;
   Bucură-te, cel ce îi cutremuri pe făcătorii de rele;
   Bucură-te, spaima multor nelegiuiți;
   Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 5-lea

Nesuferind să fie scoasă icoana Născătoarei de Dumnezeu, ocară ai primit de la cei fără de Dumnezeu: că ai vrut să ai, Sfinte Luca, ajutătoare în meșteșugul tău puterea ei cea curată și lui Hristos I-ai cântat, înțelepte, laudă: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Ierarh al Domnului te-ai arătat, cu dumnezeiască chemare, ca să paști cetele credincioșilor, și la tunderea în monahism numele Sfântului Apostol Luca în chip minunat ai luat, pentru care, veselindu-ne, strigăm ție din inimă:
   Bucură-te, veselia episcopilor;
   Bucură-te, cinstea monahilor;
   Bucură-te, pildă pentru cei feciorelnici;
   Bucură-te, întărire a celor căsătoriți;
   Bucură-te, că ai îmbrăcat haina sfântă;
   Bucură-te, că împotrivirile casnicilor tăi nu le-ai luat în seamă;
   Bucură-te, cel ce ai săvârșit Jertfa înfricoșătoare;
   Bucură-te, cel ce ai dorit Împărăția cerurilor;
   Bucură-te, turn înalt al credincioșilor din Tașkent;
   Bucură-te, fulger care lovești nebunia necredincioșilor;
   Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 6-lea

Ca un leu de puternic, uneltirile necredincioșilor desăvârșit le-ai surpat, preafericite, și în trupul tău, ca un rob al lui Dumnezeu, ai purtat rănile lui Hristos și ai plinit lipsurile necazurilor Lui, strigând: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Neabătut te-ai luptat să păzești Biserica nestricată de vătămarea fraților mincinoși; că tu, ca un episcop al lui Hristos, schismele clericilor le-ai înlăturat. Pentru aceasta ortodocșii te cinstesc, Sfinte, strigând:
   Bucură-te, limbă a adevărului;
   Bucură-te, stricare a necredinței;
   Bucură-te, a clericilor fără de rânduială mustrare;
   Bucură-te, îndreptător al sfințitei preoțimi;
   Bucură-te, că înlături fără cruțare necurăția eresurilor;
   Bucură-te, că grabnic ai dat în vileag schisma cea urâtă de Dumnezeu;
   Bucură-te, gură a acribiei dogmelor;
   Bucură-te, băutură preadulce a iconomiei;
   Bucură-te, că prin tine au fost biruiți demonii;
   Bucură-te, că de tine s-au veselit îngerii;
   Bucură-te, luminător al întregii Biserici;
   Bucură-te, izbăvitor al Rusiei din rătăcire;
   Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 7-lea

Singur rămânând în surghiunuri, Sfinte, înălțai lui Hristos cântare și sămânța vieții, părinte, ca un înțelept plugar aruncai în suflete, iar secerând belșug de spice, strigai: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Ca pe un nou ierarh și doctor dumnezeiesc, vistierie a harului lui Hristos, mărturisitor al dogmelor și păstor al Crimeei prealăudat, te cinstim cu toții, Sfinte Luca, strigând întru veselie:
   Bucură-te, călăuzitor al Tașkentului;
   Bucură-te, hrănitor al celor flămânzi;
   Bucură-te, că prin tine a primit sfințire Siberia;
   Bucură-te, că prin tine bărbații închiși au primit izbăvire;
   Bucură-te, că prin multe locuri ale Rusiei ai pribegit;
   Bucură-te, că în lanțuri, ca un răufăcător, multe ai pătimit;
   Bucură-te, că de tine s-au înspăimântat cugetătorii de rele trimiși în taină;
   Bucură-te, dumnezeiască liniște a celor osândiți împreună cu tine;
   Bucură-te, că prin tine și-au căpătat vederea cei orbi;
   Bucură-te, că prin tine au fost păziți pruncii;
   Bucură-te, lauda preoților cinstiți;
   Bucură-te, cutremur al celor nelegiuiți;
   Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 8-lea

Ca un străin între străini ai fost socotit, părinte, viață străină petrecând; căci, ca un venetic mutându-te dintr-o cetate a Rusiei în alta, fericite, numele cel mare al lui Hristos l-ai propovăduit cu tărie, strigând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Socotit-ai sfânta credință a lui Hristos, părinte, bogăție mai presus de toate bogățiile și ca pe un mărgăritar ai arătat-o credincioșilor, sfinte. Pentru aceasta cu dragoste cântăm ție cântare de mulțumire:
   Bucură-te, arhiereu fără de arginți;
   Bucură-te, împreună-cetățean al cetelor de sus;
   Bucură-te, tovarăș bun în surghiunul amar;
   Bucură-te, priceput doctor al bolilor de ochi;
   Bucură-te, că i-ai alungat pe ispititorii cei nevăzuți;
   Bucură-te, vindecarea orbilor;
   Bucură-te, că necredincioșii nu te puteau suferi;
   Bucură-te, îndreptătorul preotului Martin;
   Bucură-te, că ai adus la credință ținuturile din miazănoapte;
   Bucură-te, laudă a răbdării întru credință;
   Bucură-te, cântare de bucurie întru necazuri;
   Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 9-lea

Toată cetatea Turuhanskului s-a ridicat pentru tine, de Dumnezeu purtătorule, și te-a cerut; că, aflând de mulțimea faptelor bune și a vindecărilor săvârșite de tine, Îl slăveau pe Domnul, Cel ce te-a proslăvit pe tine, strigând: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Cuvinte ale cunoștinței de Dumnezeu, învățături ale bunei credințe și dogme ortodoxe vărsa gura ta, părinte, și curgerea neștiinței, Sfinte Luca, o ai oprit, luminându-i pe cei dimpreună cu tine, care strigă unele ca acestea:
   Bucură-te, luminătorul celor învățați;
   Bucură-te, nimicitorul vrăjmașilor întunecați;
   Bucură-te, veselia celor ajutați de tine;
   Bucură-te, mângâierea slujitorilor lui Hristos;
   Bucură-te, pom cu roade multe și frumoase;
   Bucură-te, floarea preabineînmiresmată a sfinților lui Dumnezeu;
   Bucură-te, că peste puterile vrăjmașe călcat-ai cu îndrăzneală;
   Bucură-te, că pe cugetătorii de rele în vileag i-ai dat fără teamă;
   Bucură-te, semn de biruință al învățăturii dumnezeiești;
   Bucură-te, că prin tine află odihnă cei suferinzi;
   Bucură-te, că în surghiun cu bucurie te-ai nevoit;
   Bucură-te, că ai împodobit lăcașurile sfinte;
   Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 10-lea

Cugetare sănătoasă având, cu bucurie ai suferit tânguirile trupului, Sfinte Ierarhe. Că în focul multor ispite ca aurul te-ai luminat, Sfinte Luca slăvite, și cu adevărat pildă te-ai făcut nouă, celor care strigăm: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Îngrădit fiind cu lucrările lui Hristos cele sfinte, nebunia necredincioșilor cea de multe feluri o ai surpat, Sfinte Luca slăvite, și pe culmile harului ai suit, minunate lucruri săvârșind pentru poporul ce-ți cântă ție:
   Bucură-te, că ai fost legat pentru Domnul;
   Bucură-te, propovăduitorule al mântuirii;
   Bucură-te, că ai îmbrăcat haina celor întemnițați;
   Bucură-te, că în cumplitele închisori ai sălășluit;
   Bucură-te, că ai risipit uneltirile zbirilor;
   Bucură-te, că ai nimicit cursele demonilor;
   Bucură-te, că pe necredincioși i-ai întors spre cele mai bune;
   Bucură-te, că i-ai însuflețit pe cei osândiți împreună cu tine;
   Bucură-te, al rasei fierbinte apărător;
   Bucură-te, al multor minuni mijlocitor;
   Bucură-te, iubitor al rugăciunii către Hristos;
   Bucură-te, al semnelor rele nimicitor;
   Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 11-lea

Către cele de sus înălțându-ți ochii, mintea și inima, Sfinte Ierarhe, iar dimpreună cu ele și mâinile, mila lui Hristos căutai în rătăcirile din surghiun, fericite, strigând: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Foc ce a luminat cu razele sale cetatea Simferopolului și toate ținuturile din jur te-ai arătat la bătrânețe, Sfinte Luca, și ai sfințit poporul de Dumnezeu iubitor, cel ce a rămas nestrămutat în credință și aduce ție laude ca acestea:
   Bucură-te, dreptar al purtătorilor de rasă;
   Bucură-te, că ai fost de un obicei cu Apostolii;
   Bucură-te, părtaș al tainelor lui Hristos;
   Bucură-te, că i-ai certat pe clericii nesupuși;
   Bucură-te, pildă însuflețită a cinului sfințit;
   Bucură-te, icoană preaaleasă a episcopilor binecinstitori;
   Bucură-te, că de săraci ca un iubitor de oameni ți-ai amintit;
   Bucură-te, că pe credincioși i-ai învățat cele plăcute lui Dumnezeu;
   Bucură-te, că ești vrednic de bune laude;
   Bucură-te, că mijlocești noi semne;
   Bucură-te, pildă de arhipăstor bun;
   Bucură-te, păstor al poporului iubitor de Hristos;
   Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 12-lea

Har de sus având, la bătrânețe ai fost luat de pe pământ la cele de sus și alergarea bine ai săvârșit-o, cu cetele puterilor înțelegătoare fiind, slăvite Luca, socotit și dimpreună cu acestea cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Laudă cântând ție, cu credință ne închinăm sfintelor tale moaște, de Dumnezeu purtătorule, că precum un izvor de har tămăduiești bolile celor ce cinstim viețuirea ta, pentru care strigăm ție unele ca acestea:
   Bucură-te, bărbat purtător de semne;
   Bucură-te, vindecător al rănilor aducătoare de moarte;
   Bucură-te, lance nefrântă a doctorilor;
   Bucură-te, lăcaș preafrumos al episcopilor;
   Bucură-te, sălaș neprihănit al dragostei lui Hristos;
   Bucură-te, nume preadulce casnicilor lui Dumnezeu;
   Bucură-te, că ai primit cununa ce nu se ofilește;
   Bucură-te, că ai gonit taberele demonilor;
   Bucură-te, alungare a toată răutatea;
   Bucură-te, dulce cântare a toată Rusia;
   Bucură-te, mângâietor al sfintelor mănăstiri;
   Bucură-te, cel ce ne întărești și pe noi, sărmanii;
   Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul al 13-lea

O, prealăudate părinte, culme a episcopilor și rugător pentru toată lumea, nu înceta a mijloci pe lângă Hristos să ne dăruiască iertare de păcate, încât să strigăm fierbinte: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice Icosul 1: Înger te-ai arătat…, Condacul 1: Veniți, iubitorilor de sfinți…,

Icosul 1

Înger te-ai arătat, părinte, în vremurile din urmă, între oamenii necăjiți: că viață îndumnezeită ducând pe pământ, Sfinte Ierarhe Luca, dreptar te-ai făcut cu adevărat clerului și mirenilor, pentru care strigăm ție unele ca acestea:
   Bucură-te, cel cu care se laudă toată Rusia;
   Bucură-te, vas al cucerniciei;
   Bucură-te, dreptar al păstoririi oamenilor;
   Bucură-te, că pe Hristos bărbătește L-ai mărturisit;
   Bucură-te, că vindeci neputințele muritorilor;
   Bucură-te, că legiuita căsnicie ai iubit;
   Bucură-te, că odraslele ți le-ai luminat;
   Bucură-te, laudă sfințită a credincioșilor;
   Bucură-te, podoaba cinstiților episcopi;
   Bucură-te, carte a cereștilor obiceiuri;
   Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

Condacul 1

Veniți, iubitorilor de sfinți, cu căldură să-l lăudăm pe păstorul cel de Dumnezeu luminat al Simferopolului și doctorul preaales; că, în Rusia viețuind ca un înger, numele cel dumnezeiesc al lui Hristos a mărturisit; pentru care strigăm: Bucură-te, Sfinte Luca, vrednicule de minunare!

și această

Rugăciune către Sfântul Luca Doctorul, Arhiepiscopul Simferopolului

Sfinte Ierarhe mărturisitor, învățătorule al adevărului și doctore fără de arginți, Sfinte Luca, ție plecăm genunchii sufletului și ai trupului și, căzând la cinstitele și tămăduitoarele tale moaște, pe tine te rugăm, precum fiii pe tatăl lor: auzi-ne pe noi, păcătoșii, cinstite părinte, și du rugăciunea noastră la milostivul și iubitorul de oameni Dumnezeu, ca unul care stai înaintea Lui dimpreună cu toți sfinții. Credem că ne iubești cu aceeași dragoste cu care i-ai iubit pe frații tăi, când viețuiai în această lume. Meșteșugul doctorilor stăpânind, în multe rânduri cu ajutorul harului suferințele celor bolnavi le-ai vindecat, iar după cinstita ta adormire, Stăpânul tuturor a arătat moaștele tale izvor de tămăduire; că felurite neputințe se vindecă și putere se dăruiește celor ce cu evlavie le sărută și cer dumnezeiasca ta mijlocire.

Pentru aceasta cu căldură ne rugăm ție, care ai primit harul tămăduirilor: pe frații noștri (N) cei bolnavi și cumplit înviforați de suferință cercetează-i și vindecă-i de neputințele care îi stăpânesc. Cu totul cinstite și Preasfinte Părinte Luca, nădejdea celor bolnavi, care zac în patul durerii, nu uita pe frații noștri (N) și dăruiește-le vindecare, iar nouă tuturor cele spre bucurie, ca și noi dimpreună cu tine să-L slăvim pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, o Dumnezeire și o Împărăție, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Canonul

Cântarea 1, glasul al 8-lea.

Apa trecând-o…

Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere.

Veniți, credincioșilor, pe Luca să-l lăudăm, pe marele ierarh și minunatul doctor, cerând să primim de la el harul vindecărilor și răsplătindu-l cu cântări.

Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere.

Pe tine, Luca, te rugăm, ca cel ce faci minuni dumnezeiești, izvorăște grabnic celor suferinzi bogată vindecare de bolile sufletești și trupești.

Slavă …

Osândit cu adevărat de păcatele mele, am mâniat, Luca cinstite, pe Judecătorul tuturor, de aceea alerg la tine ca la un apărător eu, netrebnicul.

Și acum …

Șterge întinăciunea inimii mele, Curată, care prin viața ta curată și neîntinată ai devenit Maică a Mântuitorului nostru și mai înaltă decât Puterile cele de sus.

Cântarea a 3-a:

Doamne, Cel ce ai făcut…

Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere.

Nenașterea de prunci și bolile incurabile vindecă-le cu rugăciunile tale, Părinte Luca, prea fericite, și dăruiește sănătate celor ce fără încetare aleargă la sfintele tale moaște.

Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere.

Cântări sfinte îți aduce adunarea credincioșilor, cerându-ți cu credință ocrotirea, Luca sfințite, căci te-a aflat pe tine păzitor  și ocrotitor.

Slavă…

Păzește smerită mintea celor ce doresc să primească cunună de la Domnul, ca viața ta urmându-o, Sfinte de Dumnezeu înțelepțite, să ajungă la înălțimea smereniei.

Și acum …

De înfricoșătoarea vedere a demonilor în ceasul morții mele mă izbăvește, Stăpână neîntinată, și cu rugăciunile cinstitului  Ierarh Luca de intrarea în Rai mă învrednicește.

Următoarele stihiri se zic după Cântarea a 3-a și a 6-a:

Izbăvește de dureri și de tot felul de boli incurabile, pe cei ce se roagă ție, Luca, dăruind sănătate tuturor.

Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu.

Preotul zice ectenia: Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule… Că milostiv și iubitor de oameni …

Sedealna, glasul al 2-lea:

Podobie: Cele de sus căutând…

Pe cei bolnavi, cinstite Luca, cercetând, vindecă-i  degrab de bolile lor cele grele și atacul patimilor îl surpă, ca un doctor priceput, supunând intervenției chirurgicale inimile lor prin mijlocirea ta.

Cântarea a 4-a:

Auzit-am, Doamne…

Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere.

Părinte Sfinte, cu roua binecuvântării tale stropește și pomul nevoințelor mele, ca să fie găsit plin de roade multe și de tăiere să scape.

Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere.

Aruncă, Sfinte, săgețile duhului spre vrăjmașul cel urâtor de Dumnezeu și izbăvește de nevoi pe toți cei ce se roagă ție.

Slavă …

Doctore desăvârșit, vindecă degrab pe cei ce te laudă pe tine, pentru ca toți să ne bucurăm de neprețuitul dar al sănătății.

Și acum…

Iubit-ai pe Domnul din tot sufletul tău, Preacurată, socotind gunoaie și deșertăciuni tot ce nu mai există după moarte.

Cântarea a 5-a:

Luminează-ne pe noi …

Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere.

Ghimpele trupului și tumorile sufletului, boala și patimile mele, nu întârzia să mi le vindeci, vrednicule de pomenire, Luca.

Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere.

Ochii minții deschide-mi mie, Sfinte Luca, celui care mă rog ție, ca să nu fiu lovit de orbirea duhovnicească, ci să văd lumina cea nematerialnică.

Slavă …

Credința în Hristos ți-a fost încununată de biruință luminoasă în timpul vieții tale minunate, Luca, de nimic făcând urzelile ateismului.

Și acum…

Maică a lui Dumnezeu, ocrotește totdeauna, ca o mamă, sub acoperământul tău plinătatea Bisericii Fiului tău, pururea Fecioară.

Cântarea a 6-a:

Rugăciunea mea…

Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere.

Vrednic de osândă sunt eu, nemernicul, neavând răspuns bun la dreapta judecată, Părinte, și iadul mi s-a pregătit, de aceea, Stăpânului roagă-te neîncetat pentru mine, Sfinte Luca.

Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere.

Cu ploaia binecuvântării tale se stinge văpaia trupului, de aceea trimite-ne nouă tuturor răcoarea Duhului, Sfinte preaslăvite, că tu știi să dăruiești medicamente pentru patimi.

Slavă …

Învață, Părinte, toate Bisericile Ortodoxe să viețuiască în înțelegere și în dragoste, călăuzindu-i pe toți către unitate, Sfințite Luca, și păzește de noi schisme Biserica lui Hristos, prea lăudate.

Și acum …

Trupul meu, veșmânt al sufletului, l-am întinat cu necurăția păcatului, dar către tine strig din adâncul inimii, Curată Fecioară, curățește-mă degrab, pentru ca și eu să intru în cămara de nuntă cea cerească, Stăpână.

Izbăvește de dureri și de tot felul de boli incurabile, pe cei ce se roagă ție, Sfinte Luca, dăruind sănătate tuturor.

Neîntinată, care la plinirea vremii, prin cuvânt ai născut pe Cuvântul cel neînțeles, roagă-te pentru noi, ca ceea ce ai îndrăzneală de maică.

Apoi preotul: Miluiește-ne pe noi …Că milostiv …

Condacul, glasul al 2-lea

Podobie: Cu sângiurile …

Întocmai cu slăviții Doctori fără de arginți fiind și asemenea lor vindecări minunate dăruind, Luca, ierarhe sfințite, dăruiește degrab vindecare de boli celor ce se roagă ție, ca un împreună pătimitor cu ei.

Prochimen: Dreptul ca finicul va înflori și ca cedrul Libanului se va înmulți.

Stih: Cel răsădit în locuința Domnului, în curțile Dumnezeului nostru va înflori.

Evanghelia

Din Sfânta Evanghelie de la Luca citire:

(6, 17-16 și 9, 1-2 și 10, 16-20)

În zilele acelea a stat Iisus în loc șes, El și mulțime multă de ucenici ai Săi și mulțime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe țărmul Tirului și al Sidonului, care veniseră ca să-L asculte și să se vindece de bolile lor. Și cei chinuiți de duhuri necurate se vindecau. Și toată mulțimea căuta să se atingă de El că putere ieșea din El și-i vindeca pe toți. Și chemând pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat putere și stăpânire peste toți demonii și să vindece bolile. Și i-a trimis să propovăduiască împărăția lui Dumnezeu și să vindece pe cei bolnavi. Și le-a zis lor: Cel ce vă ascultă pe voi pe Mine Mă ascultă, și cel ce se leapădă de voi se leapădă de Mine;iar cel ce se leapădă de Mine se leapădă de Cel ce M-a trimis pe Mine. Și s-au întors cei șaptezeci (și doi) cu bucurie, zicând: Doamne, și demonii ni se supun în numele Tău. Și le-a zis: Am văzut pe satana ca un fulger căzând din cer. Iată, v-am dat putere să călcați peste șerpi și peste scorpii, și peste toată puterea vrăjmașului, și nimic nu vă va vătăma. Dar nu vă bucurați de aceasta, că duhurile vi se pleacă, ci vă bucurați că numele voastre sunt scrise în ceruri. În acest ceas, El S-a bucurat în Duhul Sfânt și a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului și al pământului, că ai ascuns acestea de cei înțelepți și de cei pricepuți și le-ai descoperit pruncilor. Așa, Părinte, căci așa a fost înaintea Ta, bunăvoința Ta.

Slavă …, glasul al 2-lea:

Pentru rugăciunile Ierarhului Tău, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre.

Și acum …

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre.

Stih: Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale, curățește toate fărădelegile noastre.

Glasul al 6-lea: Toată nădejdea …

Lumea întreagă, preafericite, se laudă cu viețuirea ta cea curată, Sfinte, cel ce ai suferit de la atei prigoniri, necazuri și multe chinuri, temniță și martiriul conștiinței și cu credință ai mărturisit pe Hristos, Cel ce te-a mărit pe tine, pentru aceasta cu cântări îți aduce ție laudă, fericite Luca, și cere cu tărie ajutorul tău.

Apoi preotul: Miluiește-ne pe noi … Că milostiv …

Cântarea a 7-a:

Tinerii cei ce au mers …

Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere.

Moștenitor fiind al veșnicilor bunătăți, Luca fericite, binecuvintează clerul și poporul cel credincios al Domnului, dăruindu-le totdeauna bogăția minunilor tale, de Dumnezeu cinstitule.

Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere.

Întărire fiind tuturor celor ce se roagă ție cu căldură, dăruiește vindecare fiecăruia după nevoile sale, Sfinte Luca, pentru că în multe feluri poți să-i vindeci.

Slavă …

Ocrotitorule al credincioșilor, Părinte teofore, surpă înșelarea ateismului, blasfemia ereziei și dezastrul schismelor din Biserică, dar și atacul scandalurilor.

Și acum …

Purtătoare de viață ești, Preafericită, și izvor nesecat, izvorând bogate râuri de scăpare celor ce aleargă la tine, Curată, și cereștile daruri împărțind.

Cântarea a 8-a:

Pe Împăratul …

Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere.

O, minunile tale, Ierarhe Luca, prin care împlinești cererea tuturor celor ce au nevoie de ajutorul tău.

Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere.

Plecându-mi genunchii cu inimă smerită, mă închin icoanei tale, Părinte, și moaștele tale cu credință le sărut.

Slavă …

Sfințitule slujitor al Celui Preaînalt, pomenește, fericite, la Liturghia cerească pe cei ce te laudă pe tine.

Și acum …

Tainică primăvară a mântuirii, Fecioară Curată, răsari dumnezeiasca lumină tuturor, alungând iarna păcatului.

Cântarea a 9-a:

Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu…

Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere.

Dumnezeiescule vlăstar al Rusiei, dăruiește pururea binecuvântarea ta celor de un neam cu tine și grecilor care te cinstesc, Luca de Dumnezeu purtătorule.

Doctore Luca, vindecă-mă pe mine, cel ce strig către tine cu durere.

O, ierarhe mărite, ceasul sfârșitului meu se apropie, pentru aceasta, cu frică strig să nu mă treci cu vederea.

Slavă …

Durerea trupului meu pricinuită de păcat înlocuind-o cu bucuria  Duhului, Sfinte Luca, miluiește-mă cu rugăciunile tale.

Și acum …

Acoperă, Fecioară, pe cei izgoniți din Rai și-i ajută să recucerească patria cea mult dorită, ca ceea ce ești sprijin dumnezeiesc.

Megalinarii (stihiri)

Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu te mărim.

Pe bunul păstor al lui Hristos, pe Luca din Simferopol, pe dreptarul doctorilor, pe cel ce dăruiește grabnic ajutor celor în suferință, cu cântări să-l cinstim.

Se bucură întru Domnul toți cei din Simferopol, Părinte, care au neprețuit tezaur în sfintele tale moaște, Luca cel îmbogățit în Dumnezeu.

Bucură-te al Rusiei sfințit vlăstar și iubitor doctor al bolnavilor, bucură-te, Luca, cel ce ateismul ai surpat și tuturor binecuvântările minunilor dăruiești.

Vindecă bolile de inimă și de ochi, de rinichi, înțelepte Luca și nenașterea de prunci, tumorile pe creier și paralizia membrelor, cancerul, leucemia și bolile de nervi.

Toate oștile îngerești, Înaintemergătorul Domnului, cei doisprezece Apostoli și toți sfinții, împreună cu Născătoarea de Dumnezeu, faceți rugăciuni ca să ne mântuiască pe noi.

Sfinte Dumnezeule… Preasfântă Treime… Tatăl nostru… Că a Ta este împărăția …

Troparul: Pe Cuvântul …

Pe lauda doctorilor și a ierarhilor, pe slava Bisericii lui Hristos, pe bunul păstor al Simferopolului, pe dumnezeiescul Luca Doctorul, cu bucurie să-l slăvim cu cântări duhovnicești, căci cu bogăție izvorăște darurile vindecării.

Apoi preotul zice ectenia: Miluiește-ne pe noi …Că milostiv …  și otpustul mic. Apoi :

Glasul al 2-lea: Când de pe lemn …

Veniți toți credincioșii cu credință să alergăm la sfânta biserică a strălucitului Luca tămăduitorul și doctorul fără de arginți și închinându-ne toți la moaștele lui să cerem asistență medicală de la el, căci întotdeauna ascultă pe toți și îi vindecă, primindu-le cu osârdie rugăciunile.

Stăpână, primește rugăciunile robilor tăi și ne izbăvește pe noi de toată nevoia și necazul.

Toată nădejdea mea spre tine o pun, Maica lui Dumnezeu, păzește-mă sub acoperământul tău.

Pentru rugăciunile  Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.

Acatistul Sfantului Duh

Condacul 1

Veniti toti credinciosii sa preaslavim pogorarea Sfantului Duh. Cel Care din sanurile Tatalui a purces asupra Apostolilor, acoperind ca si cu niste ape pamantul de cunostinta lui Dumnezeu si invrednicind de harul cel de-viata-facator al infierii si de slava cea de Sus pe cei ce alearga la El intru curatie, sfintind si indumnezeind pe cei ce striga:

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!

Icosul 1

Ingerii cu fete luminoase in ceruri neincetat slavoslovesc pe Duhul cel Sfant, dupa cuviinta datorata Izvorului vietii si Luminii celei nematerialnice. Dimpreuna cu ei Te preaslavim si noi, Duhule necuprins cu mintea, pentru milele tale cele aratate si cele ascunse, si cu smerenie ne rugam sa fim adapostiti sub adumbrirea Ta cea fericita:

Vino, Lumina adevarata, duhovniceasca bucurie;

Vino, Nor purtator de roua si negraita frumusete;

Vino si primeste ca pe un miros de buna mireasma duhovniceasca lauda noastra;

Vino si ne impartaseste de bucuria impartasirii Tale;

Vino si veseleste-ne cu imbelsugarea darurilor Tale;

Vino, Vesnicule Soare Neapropiat, si intru noi Iti fa lacas;

Vino si ne imbogateste cu darul vietii celei adevarate;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!

Condacul al 2-lea

In chipul limbilor de foc, intru lumina si suflare de vant de bucurie-facatoare, pogorandu-Se Duhul cel Sfant peste Apostoli si de vapaia lui fiind cuprinsi, chemat-au pescarii intreaga lume la Biserica lui Hristos; necazuri si nevoi rabdand cu bucurie pe pamant si pe ape, de mortile cele cumplite nu se spaimantau, in tot pamantul iesind vestirea cantarii lor, celei de Dumnezeu insuflate: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Potir de ploaie datator, izvorator de foc, care ai pogorat asupra Apostolilor, Tie cantare Iti aducem, pe Tine Te binecuvantam si Tie Iti multumim, Dumnezeule, Duhule Sfinte:

Vino, Cela ce sfintesti Biserica si o pazesti pe dansa;

Vino si daruieste un suflet si o inima celor ce cred intru Tine;

Vino si aprinde evlavia noastra cea rece si neroditoare;

Vino si risipeste negura necredintei si a rautatii, care se indeseste pe pamant;

Vino si ne calauzeste pe toti pe drumul vietii celei drepte;

Vino si ne povatuieste la tot adevarul;

Vino, Intelepciune Neajunsa, si cu judecatile cele de Tine stiute, mantuieste-ne;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!

Condacul al 3-lea

O, Preaadanca Taina! Dumnezeule, Duhule Necuprins cu mintea, Care impreuna cu Tatal si cu Fiul toate le-ai zidit! Tu ai impodobit cetele ingerilor de Sus intru lacasul luminii celei neapropiate. Tu ai chemat la fiinta, cu stralucirea slavei, cetele de foc ale luminatorilor ceresti .Unind Tu trup si suflet intr-o minunata alcatuire, ai zidit neamul omenesc; pentru aceasta, toata suflarea Te lauda si canta: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Alfa si Omega, Inceputule si Sfarsitule, Tu, Vesnicule Duh, cu necuprinsa putere a purtarii deasupra apelor si cu infricosata Ta imbratisare ai adus pe toti si pe toate la viata. Din suflarea Ta cea de-viata-facatoare a rasarit, din genunea cea fara chip, frumusetea lumii celei intai zidite, pentru care Iti strigam:

Vino la noi, Preainteleptule Ziditor al lumii;

Vino, Cela ce esti mare in micuta floare, ca si in luminatorii cerului;

Vino, Felurime Negraita si Frumusete Vesnica;

Vino si lumineaza intunecatul meu suflet;

Vino, Cela ce Te daruiesti noua prin Sfintele Taine;

Vino, caldura bineinmiresmata;

Vino si ne arata pe noi zidire noua in Hristos;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!

Condacul al 4-lea

O, Duhule Preabun si Neajuns, din care izvoraste sfintenia! Tu ai invesmantat-o pe Preacurata Fecioara Maria cu stralucirea orbitoare si neapropiata a sfinteniei Tale, facand-o Maica a lui Dumnezeu-Cuvantul, Imparateasa a Ingerilor, spre mantuirea oamenilor. Cu puterea cea mai presus de lume Tu i-ai umbrit pe Prooroci si Apostoli, Tu i-ai purtat pana in al treilea Cer, Tu le-ai ranit inimile cu frumusetea cea de Sus, punand in graiul lor indemn inflacarat, cu care aduceau pe oameni la Dumnezeu. Tu ii preschimbi pe cei pacatosi, iar ei, plini fiind de arzatoare bucurie, Iti canta: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Prin Duhul Sfant tot sufletul viaza, si cu puterea Lui se va scula spre invierea cea de obste toata zidirea, in ceasul de pe urma al veacului acesta si in cel dintai al veacului ce va sa fie. Ridica-ne atunci din groapa, Preabunule Mangaietor, nu spre osanda, ci spre a ne impartasi de fericire, intru dumnezeiasca lumina, cu toti sfintii, cu rudele si apropiatii nostri.

Vino dar, si de a sufletului moarte ne izbaveste;

Vino si, inainte de sfarsitul nostru, ne indestuleaza cu Trupul si Sangele Mantuitorului nostru;

Vino si da-ne sa adormim in pace, cu cuget neintinat;

Vino si luminoasa fa scularea noastra din somnul mortii;

Vino si ne invredniceste ca sa privim cu bucurie la zorii vesniciei;

Vino si fa-ne fii ai nestricaciunii;

Vino si lumineaza atunci, ca un soare, trupurile noastre cele fara de moarte;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!

Condacul al 5-lea

Auzind, Fiule al lui Dumnezeu, glasul Tau: "Daca cineva inseteaza sa vina la Mine si sa bea", Te rugam astampara-ne setea de viata duhovniceasca si da-ne apa vietii. Trimite asupra noastra raza harului Duhului Sfant, Celui ce impreuna cu Tine are izvor in Tatal, ca sa nu mai insetam in veac, toti cei ce cantam cu umilinta: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Nestricaciosule si Neziditule, Vesnicule, Preainduratule Duh, Aparatorule al celor drepti, Curatitorule al pacatosilor, slobozeste-ne de orice intinaciune, ca stralucirea luminii harului Tau sa nu se stinga intru noi, cei care Iti cantam:

Vino, Preabunule, si da-ne umilinta si izvoare de lacrimi;

Vino si ne invata sa ne inchinam Tie in duh si adevar;

Vino, Preainaltule Adevar, si lamureste indoielile saracacioasei mele intelegeri;

Vino, Viata neimbatranitoare, si ne primeste din stramtorarea veacului acesta pamantesc;

Vino, Lumina Vesnica, si se vor risipi toate nalucirile si spaimele;

Vino, Putere vesnic noua, improspatandu-i pe copiii Tai cei osteniti;

Vino, Nemarginita Bucurie, si uitate vor fi vremelnicele intristari;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!

Condacul al 6-lea

Salta, fiica a luminii, Sionule, Sfanta Maica! Impodobeste-te, marita mireasa, cu cerurile deopotriva, stralucitoare Biserica soborniceasca a lui Hristos! Asupra ta odihneste Duhul cel Prea Sfant, care tamaduieste neputintele, plineste lipsurile, daruieste viata celor morti si ii aduce la viata vesnica pe toti cei ce cu cuviinta si cu dreptate striga: Aliluia!

Icosul al 6-lea

"In lume necazuri veti avea", a zis Mantuitorul. Unde vom afla alinare si cine ne va mangaia? Tu, Duhule Mangaietor, Insuti dezleaga intristarea noastra! Mijloceste pentru noi cu suspinuri negraite si usureaza inimile celor ce Te roaga:

Vino, Dulce Racoare a celor osteniti si impovarati;

Vino, Impreuna-Graitorule cu cei intemnitati;

Vino, Adapostul celor prigoniti;

Vino si miluieste pe cei slabanogiti de saracie si de foamete;

Vino si tamaduieste patimile trupurilor si ale sufletelor noastre;

Vino si cerceteaza pe toti cei care inseteaza de lumina Ta;

Vino si alina intristarea noastra cu nadejdea vesnicei bucurii;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!

Condacul al 7-lea

"Celui care huleste impotriva Duhului Sfant nu i se va ierta nici in veacul acesta, nici in cel viitor", a spus Domnul. Ascultand acest cuvant strain ne cutremuram, ca nu cumva sa fim judecati cu cei neascultatori si cu cei ce lupta impotriva lui Dumnezeu. Nu lasa, Duhule Sfinte, inima noastra sa se plece spre cuvinte de viclesug. Intoarce din schisme, eresuri si necredinta pe toti cei rataciti, iar pe intai-nascutii Bisericii Tale invredniceste-i sa cante in vecii vecilor: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Cand S-a indepartat Duhul Sfant de la Saul, atunci spaima si nelinistea l-au cuprins, iar intunericul deznadajduirii l-a coborat in cele mai de dedesubt; asa mi s-a intamplat si mie in ziua intristarii si impietririi cugetului meu, ca m-am indepartat de la lumina Ta; ci da-mi a Te chema necontenit, Ocrotirea sufletului meu, pana ce lumina Ta ma va lumina pe mine, cel imputinat la suflet:

Vino si nu ma lepada pentru cartirea si nerabdarea mea;

Vino si potoleste cumplita vijelie a tulburarii si a aprinderii;

Vino si odihneste pe cei necajiti de stramtorarile vietii;

Vino si imblanzeste inima in ziua impietririi si a maniei;

Vino si surpa urzelile, tulburarile si spaimele duhurilor intunericului;

Vino si da-ne, cu suflarea Ta, inima zdrobita;

Vino, ca prin rabdare sa mantuim sufletele noastre;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!

Condacul al 8-lea

Mantuieste-ma, Cerescule Parinte! Saraci suntem, neputinciosi si orbi, si goi duhovniceste! Daruieste-ne aurul Tau cel curatit in foc, cu vesmant alb acopera rusinea noastra, vindeca ochii nostri cu alifia Ta. Pogoara si in vasele necurate ale sufletelor noastre harul Preasfantului Tau Duh, cel de-viata-facator, invrednicindu-ne bucuriei celei de-a doua nasteri pe toti cei ce cantam: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Ca Turnul Babel se prabuseste fericirea pamanteasca. Jalnice sunt toate stradaniile omenesti. Bine imi este mie ca m-ai smerit, ca in pacate si caderi mi-ai acoperit toata slabiciunea si nimicnicia. Fara de Tine nimic nu putem face, dar nadajduim ca ne vom mantui prin harul Tau, graind:

Vino dar, Preainteleptule Ziditor al vietii;

Vino si lamureste-ne caile Tale cele neintelese;

Vino, precum un fulger, si lumineaza sfarsitul vietii pamantesti;

Vino si binecuvanteaza tot inceputul bun pe care il punem;

Vino si fii noua ajutator la fapte bune;

Vino si lumineaza mintea noastra in ceasul descumpanirii;

Vino si daruieste tuturor duh de pocainta, ca sa se risipeasca prin acesta scarbele ce stau sa vina asupra lumii spre pedepsire;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!

Condacul al 9-lea

Atat a iubit Dumnezeu lumea ca si pe Fiul Sau cel Unul Nascut, Care S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara si Si-a intins pe Cruce mainile Sale de Ziditor al lumii, L-a trimis de a rascumparat din pacat si moarte intreaga lume cu sangele Sau! Pentru aceasta, toata zidirea, asteptand libertatea maririi fiilor lui Dumnezeu, canta Tatalui care a iubit, Fiului care a rascumparat si Duhului care sfinteste: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Duhul Cel Facator de Viata, Care S-a pogorat asupra lui Hristos la Iordan, in chip de porumbel S-a odihnit si asupra mea, cand ma aflam in scaldatoarea Sfantului Botez; s-a intunecat insa lucrarea bunatatii Sale din pricina negurii greselilor mele. Pentru aceea, precum asteapta zorii drumetul ratacit noaptea in padure, asa si eu insetez de razele tale, Bunule, ca sa nu pier cu totul:

Vino dar, la cel pecetluit cu Numele Tau cel Infricosat;

Vino dar, si usureaza cugetul chinuit si parjolit fara crutare;

Vino si innoieste intru mine chipul lui Dumnezeu ce s-a acoperit de neguri;

Vino si risipeste nalucirile nascute din pacat;

Vino si ma invata sa impartasesc durerile straine;

Vino si pleaca-ma sa iubesc intreaga Ta zidire;

Vino si da-mi iarasi bucuria mantuirii Tale;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!

Condacul al 10-lea

Duhul Sfant il naste a doua oara pe om spre viata vesnica, Duhul Sfant ii insufleteste pe mucenici, sfinteste preotii, incununeaza pe cei drepti, face din paine si vin Insusi Dumnezeiescul Trup si Sange al Mantuitorului. O, adancul bogatiei si intelepciunii lui Dumnezeu! Da-ne cununa darurilor Tale – dragostea vesnica si atotiertatoare, care se intristeaza pentru vrajmasi si vrea ca toti sa fie mantuiti: ca, lamuriti fiind prin ea, ca niste fii ai luminii sa strigam: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Cine ne va desparti de dragostea lui Dumnezeu? Scarba, sau stramtorarea, sau prigoana, sau foamea, sau golatatea, sau nevoia, sau sabia? Daca ne vom lipsi chiar de toate cele de pe pamant, avem mostenire nepieritoare in ceruri: ci da-ne, Doamne, sa Te iubim nu cu cuvantul sau cu limba, ci cu fapta nemincinoasa si cu nevointa intregii vieti:

Vino dar, Atotputernicule Duh, si ne sporeste credinta cea atotbiruitoare;

Vino si ne da indrazneala in rugaciune;

Vino si incalzeste-ne inimile, ca sa nu se raceasca dragostea noastra din pricina prea multor faradelegi;

Vino si da-ne sa nu cadem in vreme de prigoana si de batjocorire a credintei;

Vino si ne pazeste de ispite peste puteri si de sminteli;

Vino si inviaza inimile noastre prin inrourarea Ta;

Vino si tamaduieste-ne, sfinteste-ne si ne ridica, Bunule, cu harul Tau;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!

Condacul al 11-lea

Acestea zice Domnul: "Varsa-voi Duhul Meu peste tot trupul, si fiii si fiicele voastre vor prooroci, batranii vostri visuri vor visa, iar tinerii vostri vor vedea vedenii". Duhule Preadorit, da-ne doar o firimitura de la masa fiilor celor alesi ai mangaierii Tale, celor care cu umilinta Iti strigam: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Acolo unde ai rasarit, fie si doar pentru o clipa, in locul cel de taina al sufletului, stralucind ca un fulger, neuitata e frumusetea descoperirii Tale, prin care se preschimba, cu preschimbare dumnezeiasca si infricosata cuviinta, faptura cea de tina. Invredniceste-ne, Bunule Mangaietor, inca din viata pamanteasca sa Te vedem cu inima curata, noi, cei care strigam:

Vino, Fulger datator de lumina vesniciei;

Vino si lumineaza-ne cu stralucirea cea neincetata;

Vino, Vistierul smereniei si Veselia celor blanzi;

Vino, Apa Vie, racoreste-ne arsita patimilor;

Vino, ca departe de Tine nu aflam liniste si tihna;

Vino, ca impreuna cu Tine pretutindenea este Imparatia Cerurilor;

Vino si intipareste-ne in suflet pecetea darului Tau;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!

Condacul al 12-lea

Rau nesecat al harului, Cela ce ierti pacatele, Duhule Sfinte! Primeste rugaciunea noastra pentru intreaga lume, pentru cei credinciosi si pentru cei necredinciosi si pentru fiii neascultarii: si pe toti aduna-i in Imparatia Sfintei Treimi, ca sa se rusineze de Tine si cel din urma vrajmas-moartea, iar lumea, renascuta prin focul curatitor, sa cante cantarea cea noua a nemuririi: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Vad cu duhul cetatea lui Dumnezeu – Ierusalimul Ceresc – ca pe o mireasa impodobita, cu chip de soare, in sarbatoare. Aud saltarea dreptilor la Cina Domnului, aud glasurile Ingerilor si pe Prealuminatul nostru Domn intre alesii Sai, iar durerea, intristarea si suspinarea fug. Imparate Ceresc, Duhule Sfinte, invredniceste-ne prin cununa darurilor Tale sa ne impartasim in Domnul de bucuria vesnica, noi, toti cei care strigam:

Vino, Bunule, si trezeste in noi setea de viata de dincolo de mormant;

Vino si aprinde in inimile noastre dorirea vietii veacului celui adevarat;

Vino si ne descopera bucuria Imparatiei ce va sa fie;

Vino si da-ne haina stralucitoare ca zapada a curatiei;

Vino si umple-ne cu stralucirea dumnezeirii;

Vino si ia-ne la nunta Mielului;

Vino si ne invredniceste sa imparatim in slava Ta cea vesnica;

Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!

Condacul al 13-lea

O, noian purtator de lumina al iubirii celei mantuitoare, Duhule Facator de Viata! Incalzeste cu suflarea venirii Tale neamul omenesc cel inghetat intru faradelegi, grabeste pieirea raului cu nepatrunsele Tale judecati si ne descopera cum sa praznuim in vesnicie adevarul cel dumnezeiesc, astfel ca sa fie Dumnezeu totul intru toate, si cele ceresti si cele pamantesti si cei izbaviti de iad, dimpreuna sa cante: Aliluia!

Condacul acesta se repeta de trei ori, dupa care se zic iarasi Icosul I ("Ingerii cu fete luminoase in ceruri neincetat slavoslovesc…") si Condacul 1 ("Veniti toti credinciosii sa preaslavim…"), apoi rugaciunea:

Duhule Sfinte! Cela Ce umpli intreaga lume si daruiesti viata tuturor, indepartandu-te de oamenii cei intinati. Cu umilinta ma rog Tie: nu Te mania de necuratia sufletului meu, ci vino si Te salasluieste intru mine si ma curateste de toata intinaciunea pacatului ca, prin ajutorul Tau, sa petrec cealalta vreme a vietii mele intru pocainta si in lucrarea faptelor celor bune, si asa sa Te preamaresc impreuna cu Tatal si cu Fiul, in vecii vecilor. Amin!

Acatistul de Slava si Multumire lui Dumnezeu pentru toate

Condacul 1

Împărate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricăciune, Tu ții în dreapta Ta toate cărările vieții omenești cu puterea proniei Tale celei mântuitoare. Îți mulțumim pentru binefacerile Tale cele arătate și cele ascunse, pentru viața pământească și pentru cereștile bucurii ale împărăției Tale. Arată-ne și de acum înainte mila Ta, celor care cântăm: Slavă Ție, Dumnezeule, în veci!

Icosul 1

Venit-am pe lume prunc slab și neajutorat, dar îngerul păzitor a întins aripi luminoase, ocrotind leagănul copilăriei mele. Dragostea Ta strălucește de atunci peste toate cărările mele, în chip minunat călăuzindu-mă către lumina veșniciei. Cu slavă s-au arătat, din prima zi și până acum, darurile Proniei Tale cele îmbelșugate. Îți mulțumesc și strig cu toți cei care Te cunosc pe Tine:
Slavă Ție, Celui ce m-ai chemat la viață,
Slavă Ție, Celui ce mi-ai arătat frumusețea lumii,
Slavă Ție, Celui ce ai deschis înaintea mea cerul și pământul ca pe o carte veșnică a înțelepciunii,
Slavă veșniciei Tale, ce se arată în lumea cea vremelnică,
Slavă Ție, pentru milele Tale cele arătate și cele ascunse,
Slavă Ție, pentru fiecare suspinare a încercărilor mele,
Slavă Ție, pentru fiecare pas al vieții, pentru fiecare clipă de bucurie,
Slavă Ție, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 2-lea

Doamne, ce bine e să fii oaspetele zidirii Tale: vântul bine-înmiresmat, munții care tind spre cer, apele ca niște oglinzi nemărginite în care se răsfrâng aurul razelor și curgerea ușoară a norilor, întreaga fire șoptește tainic, toată e plină de mângâiere, păsările și dobitoacele poartă pecetea iubirii Tale. Binecuvântat este pământul cu frumusețea cea degrab trecătoare care deșteaptă dorul de veșnicul locaș unde întru nestricăcioasă frumusețe se aude cântarea: Aliluia!

Icosul al 2-lea

M-ai adus în viața aceasta ca într-un rai preasfânt. Am văzut cerul ca un potir albastru și adânc, în azurul căruia cântă păsările, am ascultat foșnetul plin de pace al pădurii și susurul dulce-glăsuitor al apelor, m-am înfruptat din roadele bine-miresmate și dulci, ca și din mierea cea parfumată. Ce bine e la Tine pe pământ, și câtă bucurie să fii oaspetele Tău!
Slavă Ție, pentru praznicul vieții,
Slavă Ție, pentru buna mireasmă a lăcrămioarelor și trandafirilor,
Slavă Ție, pentru felurimea cea desfătata a roadelor și a semințelor,
Slavă Ție, pentru strălucirea de giuvaer din roua dimineții,
Slavă Ție, pentru surâsul deșteptării scăldate în lumină,
Slavă Ție, pentru frumusețea zidirii mâinilor Tale,
Slavă Ție, pentru viața veacului acesta, prevestitoare a celei cerești,
Slavă Ție, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 3-lea

Prin puterea Sfântului Duh împrăștie mireasmă orice floare: adiere tihnită de parfum, gingașă alcătuire de culori, frumusețea Celui Mare întru cele smerite. Laudă și cinste Făcătorului de viață Dumnezeu, Cel Care a încununat țarina cu aurul spicelor și cu azurul albăstrelelor, iar sufletul cu bucuria vederii celor tainice. Veseliți-vă și-I cântați Lui: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Cât de minunat ești în praznicul primăverii, când se trezește la viață toată făptura și de prin mii de părți strigă cu bucurie către Tine: Tu ești Izvorul vieții, tu ești Biruitorul morții! Mângâiate de lumina lunii și de cântecele privighetorilor, stau văile și codrii în veșminte de nuntă, întreaga lume este mireasa Ta, ea îl așteaptă pe Mirele nestricăcios. Dacă astfel îmbraci Tu iarba câmpului, cum oare ne vei preschimba în veacul învierii ce va să fie, cum vor lumina trupurile noastre, iar sufletele cum vor străluci?
Slavă Ție, Celui ce ai scos dintru întunecimile pământului felurite culori și gusturi și miresme,
Slavă Ție, pentru zidirea cea primitoare și bogată în mângâiere,
Slavă Ție, că ne-ai înconjurat cu mii și mii de făpturi,
Slavă Ție, pentru adâncul înțelepciunii Tale, care și-a pus pecetea peste întreaga lume,
Slavă Ție, cu evlavie sărut urmele pașilor Tăi nevăzuți,
Slavă Ție, Celui ce ai aprins înaintea noastră lumina cea strălucitoare a vieții veșnice,
Slavă Ție, pentru nădejdea vieții nestricăcioase, nepieritoare, desăvârșite,
Slavă Ție, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 4-lea

Cu câtă dulceață îi îndestulezi pe cei ce se gândesc la Tine, ce Făcător de viață este Cuvântul Tău cel Sfânt! Mai plăcută decât untdelemnul și mai dulce decât fagurii este împreună-grăirea cu Tine. Rugăciunea adusă Ție prinde viață și se înaripează: cu ce cutremur se umple atunci sufletul și cât de mărețe și pline de tâlc apar atunci viața și făptura toată! Unde nu ești Tu – acolo e pustiu. Unde ești Tu – acolo e bogăția sufletului, acolo se revarsă, ca un șuvoi de apă vie, cântarea: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Când se lasă peste pământ apusul, când se împart odihna somnului obștesc și la căderea zilei liniștea se așterne, eu văd cămara Ta sub chipul palatelor strălucitoare și a pridvoarelor de nori ale amurgului. Foc și porfiră, aur și azur grăiesc prorocind despre frumusețea cea negrăită a corturilor Tale și cu glas de prăznuire strigă:
Slavă Ție, în ceasul tihnit al înserării,
Slavă Ție, Celui ce ai revărsat asupra lumii mare liniște,
Slavă Ție, pentru raza de rămas-bun a soarelui care apune,
Slavă Ție, pentru odihna somnului adânc,
Slavă Ție, pentru bunătatea Ta care se arată în întuneric, când lumea toată pare a fi departe,
Slavă Ție, pentru rugăciunile smerite ale sufletului,
Slavă Ție, pentru deșteptarea făgăduită spre bucuria veșnicei zile neînserate,
Slavă Ție, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 5-lea

Nu sunt cumplite viforele vieții pentru acela în al cărui suflet strălucește făclia focului Tău. Împrejur – vreme rea și întuneric, groază și urlet de vijelie; iar în sufletul lui e pace și lumină: acolo e Hristos! Și inima cântă: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văd cerul Tău strălucitor de stele. O, cât ești de bogat și câte lumini ai! Prin razele îndepărtaților luminători mă privește veșnicia; sunt așa mic și neînsemnat, dar cu mine este Domnul și pretutindeni sunt păzit de dreapta Lui cea iubitoare.
Slavă Ție, pentru necontenita Ta purtare de grijă,
Slavă Ție, pentru oamenii pe care pronia Ta mi i-a adus în cale,
Slavă Ție, pentru dragostea rudelor, pentru dăruirea prietenilor,
Slavă Ție, pentru blândețea dobitoacelor care-mi slujesc,
Slavă Ție, pentru clipele luminoase ale vieții mele,
Slavă Ție, pentru bucuriile limpezi ale inimii,
Slavă Ție, pentru fericirea de a trăi, de a mă nevoi și de a contempla,
Slavă Ție, Dumnezeule, în veci!

Condacul al-6-lea

Cât ești de măreț și de apropiat întru cumplita suflare a furtunii, cum se vădește atotputernicia mâinii Tale în șerpuirea fulgerelor orbitoare: minunată este măreția Ta. Glasul Domnului peste câmpii și în foșnetul codrilor, glasul Domnului în purcederea tunetelor și ploii, glasul Domnului peste ape multe. Lăudat fii în vuietul munților care scuipă foc. Tu scuturi pământul ca pe un veșmânt; Tu înalți până la cer valurile mării. Laudă Ție, Celui ce ai smerit trufia omenească, făcând să se înalțe strigăt de pocăință: Aliluia!

Icosul al-6-lea

Ca fulgerul când luminează cămările ospățului și după el par jalnice toate făcliile, așa ai strălucit și Tu în sufletul meu, fără de veste, la vremea celor mai mari bucurii ale mele; iar după lumina Ta de fulger, ce palide, întunecate și firave păreau aceste bucurii… Sufletul meu năzuiește spre Tine!
Slavă Ție, hotar al celor mai înalte visuri omenești,
Slavă Ție, pentru setea noastră nepotolită după împărtășirea cu Dumnezeu,
Slavă Ție, Celui ce ai aprins în noi nemulțumirea numai cu viața cea de pe pământ,
Slavă Ție, Celui ce faci din noi fii ai luminii înveșmântându-ne cu cele mai gingașe raze ale Tale,
Slavă Ție, Celui ce ai zdrobit puterea duhurilor întunericului și ai sortit tot răul spre nimicire,
Slavă Ție, pentru descoperirile Tale;
Slavă Ție, pentru fericirea de a Te simți și de a viețui cu Tine,
Slavă Ție, Dumnezeule, în veci!

Condacul al-7-lea

În sânul minunatei simfonii care ne înfășoară cu bogatele ei armonii se face auzită chemarea Ta. Tu ne descoperi pridvorul împărăției ce va să fie în dulceața cântărilor, în minunatele acorduri ale sunetelor, în simțirea înaltă din glăsuirea lor, în strălucirea lucrării artistului. Orice adevărată frumusețe ne poartă sufletul spre Tine, ca o puternică chemare, făcându-ne să înălțăm cu glas de sărbătoare cântarea: Aliluia!

Icosul al-7-lea

Cu pogorârea Sfântului Tău Duh, Tu luminezi și faci să rodească arta pictorilor, inspirația poeților, gândirea savanților. Cu puterea cunoașterii de sus pătrund ei legile Tale, luminându-ne adâncul înțelepciunii Tale de Ziditor. Lucrările lor și fără de voie Te mărturisesc: O, cât ești de mare în operele lor, cât ești de mare în omul pe care Tu L-ai făcut!
Slavă Ție, Celui ce Ți-ai arătat puterea în legile ce cârmuiesc zidirea,
Slavă Ție, că toată făptura e plină de legile pe care i le-ai rânduit,
Slavă Ție, pentru tot ce ni s-a descoperit prin harul Tău,
Slavă Ție, pentru ceea ce cu înțelepciune ne-ai ascuns,
Slavă Ție, pentru geniul minții omenești,
Slavă Ție, pentru puterea de a lucra cele de folos,
Slavă Ție, pentru limbile de foc ale inspirației,
Slavă Ție, Dumnezeule, în veci!

Condacul al-8-lea

Cât de apropiat ești de noi în ziua bolii! Tu Însuți cercetezi pe cei bolnavi, Tu Însuți Te apleci spre patul celui suferind. Și inima lui stă de vorbă cu Tine. Tu luminezi sufletul cu pace în vremea grelelor pătimiri și scârbe, Tu trimiți ajutor neașteptat. Tu mângâi, Tu cercetezi cu dragoste și mântui, Ție îți înălțăm cântare: Aliluia!

Icosul al-8-lea

Când, prunc fiind, Te-am chemat cu înțelegere pentru prima oară, mi-ai împlinit rugăciunea și mi-ai adumbrit sufletul cu pacea harului Tău. Atunci am înțeles că Tu ești bun și fericiți sunt cei care aleargă la Tine. Am început a Te chema din ce în ce mai des, iar acum strig:
Slavă Ție, Celui ce plinești cererea mea pentru cele bune;
Slavă Ție, Celui ce veghezi necontenit asupra mea;
Slavă Ție, Celui ce tămăduiești neputințele și scârbele cu trecerea vindecătoare a timpului;
Slavă Ție, Celui ce singur știi de ce îngădui să fim prigoniți pe nedrept;
Slavă Ție, Celui prin Care nici o pierdere nu e de neînlocuit și tuturor le dăruiești viața de veci;
Slavă Ție, Celui ce faci nepieritor tot lucrul cel înalt și bun;
Slavă Ție, Celui ce ne-ai făgăduit reîntâlnirea cea dorită cu cei de aproape ai noștri adormiți întru nădejdea învierii;
Slavă Ție, Dumnezeule, în veci!

Condacul al-9-lea

De ce zâmbește tainic toată făptura în zilele de praznic? De ce atunci se revarsă în inimă o minunată ușurare, fără asemănare cu cele pământești și însuși văzduhul devine altar și biserică purtătoare de lumină? E adierea harului Tău, e strălucirea Taborului, cerul și pământul cântă atunci lauda: Aliluia!

Icosul al-9-lea

Când m-ai insuflat spre a sluji aproapelui, luminându-mi sufletul cu umilința, atunci una din razele Tale nenumărate a căzut asupra inimii mele, și ea s-a făcut purtătoare de lumină, fier în văpaie: am privit chipul Tău tainic și neapropiat
Slavă Ție, Celui ce ai preschimbat viața noastră cu faptele bunătății,
Slavă Ție, Celui ce ai pecetluit cu negrăită dulceață fiecare din poruncile Tale,
Slavă Ție, Celui ce Te sălășluiești în chip nevăzut acolo unde adie buna mireasmă a milostivirii,
Slavă Ție, Celui ce ne-ai trimis nereușite și scârbe, ca să ne întoarcem ochii spre suferința celorlalți,
Slavă Ție, Celui ce ai pus mare răsplată în însăși fapta bună,
Slavă Ție, Celui ce primești avântul spre cele înalte,
Slavă Ție, Celui ce învălui cu iubirea mai presus de toate,
Slavă Ție, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 10-lea

Un lucru destrămat în pulbere nu se ridica la loc, dar Tu învii pe cei a căror conștiință s-a stins și întorci la frumusețea cea dintâi sufletele ce o pierduseră fără nădejde. Cu Tine nimic nu e cu neputință de îndreptat. Tu ești cu totul dragoste. Tu ești Cel ce pe toate le zidești, și Cel ce iarăși dai viață. Pe Tine Te lăudăm cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Dumnezeul meu, Cel ce cunoști căderea îngerului trufaș al zorilor, mântuiește-mă cu harul tău, nu mă lăsa să mă îndepărtez de Tine și nu-mi da să mă îndoiesc de Tine. Dă auzului meu agerime, ca să aud în toate clipele vieții mele glasul Tău tainic și să-Ți strig Ție, Celui veșnic:
Slavă Ție, pentru minunatele potriviri de întâmplări pe care le-a rânduit pronia Ta,
Slavă Ție, pentru presimțirile dăruite de har,
Slavă Ție, pentru povețele glasului tainic,
Slavă Ție, pentru descoperirile din vis și din trezie ale cuvioșilor Tăi,
Slavă Ție, Celui ce zădărnicești planurile nefolositoare,
Slavă Ție, Celui ce ne trezești prin suferințe din beția patimilor,
Slavă Ție, Celui care smerești spre mântuire trufia inimii,
Slavă Ție, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 11-lea

Prin lanțul de gheață al veacurilor simt suflul fierbinte al Dumnezeirii Tale și dragostea Ta de oameni. Tu ești aproape, sorocul vremurilor se apropie. Văd Crucea Ta: ai îndurat-o pentru mine; în pulbere se așterne duhul meu înaintea Crucii: aici e praznicul iubirii și al mântuirii, aici nu încetează în veci lauda: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Fericit cel care va cina în împărăția Ta, însă Tu m-ai împărtășit încă de pe pământ de această fericire. De câte ori nu mi-ai întins cu dreapta Ta dumnezeiască Trupul și Sângele Tău iar eu, mult păcătosul am primit știutele Taine și am simțit iubirea Ta cea negrăită și mai presus de fire?
Slavă Ție, pentru puterea harului Tău cel necuprins și de viață făcător,
Slavă Ție, Celui ce ai înălțat Biserica Ta ca adăpost lumii ostenite,
Slavă Ție, Celui ce ne-ai născut a doua oară prin apele cele de viață făcătoare ale Botezului.
Slavă Ție, căci Tu întorci celor care se pocăiesc neprihănirea crinilor,
Slavă Ție, adânc nesecat al iertării,
Slavă Ție, pentru paharul vieții și pentru pâinea bucuriei veșnice,
Slavă Ție, Celui ce ne-ai ridicat spre cer,
Slavă Ție, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 12-lea

De multe ori am privit cum se răsfrângea slava Ta pe chipurile celor răposați. Cum străluceau de nepământească frumusețe și bucurie, cât de nematerialnice păreau trăsăturile lor: cu adevărat era praznicul fericirii și al odihnei în sfârșit atinse; tăcerea lor striga spre Tine. În ceasul sfârșitului, luminează și sufletul meu, cel care strigă: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Ce înseamnă laudele mele înainte Ta! Eu nu am auzit cântarea heruvimilor – aceasta este partea sufletelor înalte – dar știu cum Te slăvește firea. Am privit iarna cum, sub tăcerea lunii, întreg pământul îți aduce tihnită rugăciune, înveșmântat în haină albă, strălucind de nestematele zăpezii. Am văzut cum se bucură de Tine soarele care răsare și am auzit corurile păsărilor slavoslovind. Am auzit cum foșnesc codrii, cântă vânturile și apele susură cu taină despre Tine, am auzit cum Te propovăduiesc cetele luminătorilor prin mișcarea pe care le-ai rânduit-o, cu înțelepciune, pe nesfârșitele întinderi. Ce e lauda mea! Firea este ascultătoare, iar eu nu sunt. Atâta cât trăiesc și văd dragostea Ta, râvnesc să-Ți mulțumesc, să mă rog Ție și să strig:
Slavă Ție, Celui ce ne-ai arătat lumina,
Slavă Ție, Celui ce ne-ai iubit cu dragoste adâncă, nemăsurată și dumnezeiască,
Slavă Ție, Celui ce ne umbrești cu lumina, cu cetele sfinților și îngerilor Tăi,
Slavă Ție, Prea-Sfântule Părinte, Care ne-ai chemat să dobândim împărăția Ta,
Slavă Ție, Duhule Sfinte, Soare de Viață Făcător al veacului ce va să vină,
Slavă Ție, Fiule al lui Dumnezeu, începătură a mântuirii noastre,
Slavă Ție, pentru toate, Treime Dumnezeiască și Preabună,
Slavă Ție, Dumnezeule, în veci!

Condacul al 13-lea

O, Preabună și de Viață-Făcătoare Treime, primește mulțumire pentru toate milele Tale și ne arată vrednici de binefacerile Tale ca, înmulțind talanții care ne-au fost încredințați, să intrăm în veșnica bucurie a Domnului nostru cântând cântare de biruință: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi iarăși se zice Icosul întâi

Venit-am pe lume prunc slab și neajutorat, dar îngerul păzitor a întins aripi luminoase, ocrotind leagănul copilăriei mele. Dragostea Ta strălucește de atunci peste toate cărările mele, în chip minunat călăuzindu-mă către lumina veșniciei. Cu slavă s-au arătat, din prima zi și până acum, darurile Proniei Tale cele îmbelșugate. Îți mulțumesc și strig cu toți cei care Te cunosc pe Tine:
Slavă Ție, Celui ce m-ai chemat la viață,
Slavă Ție, Celui ce mi-ai arătat frumusețea lumii,
Slavă Ție, Celui ce ai deschis înaintea mea cerul și pământul ca pe o carte veșnică a înțelepciunii,
Slavă veșniciei Tale, ce se arată în lumea cea vremelnică,
Slavă Ție, pentru milele Tale cele arătate și cele ascunse,
Slavă Ție, pentru fiecare suspinare a încercărilor mele,
Slavă Ție, pentru fiecare pas al vieții, pentru fiecare clipă de bucurie,
Slavă Ție, Dumnezeule, în veci!

Și Condacul întâi

Împărate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricăciune, Tu ții în dreapta Ta toate cărările vieții omenești cu puterea proniei Tale celei mântuitoare. Îți mulțumim pentru binefacerile Tale cele arătate și cele ascunse, pentru viața pământească și pentru cereștile bucurii ale împărăției Tale. Arată-ne și de acum înainte mila Ta, celor care cântăm: Slavă Ție, Dumnezeule, în veci!