Bruxelles, 18.6.2019 [609712]
RO RO
COMISIA
EUROPEANĂ
Bruxelles, 18.6.2019
COM(2019) 285 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU,
COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL
REGIUNILOR
Uniți în realizarea uniunii energetice și a acțiunilor climatice – Stabilirea bazelor pentru
o tranziție de succes către o energie curată
{SWD(2019) 212 final} – {SWD(2019) 213 final}
1 1. INTRODUCERE – ROLUL PLANURILOR NAȚIONALE INTEGRATE
PRIVIND ENERGIA ȘI CLIMA
Uniunea Europeană este hotărâtă să își îndeplinească angajamentele de a reduce emisiile
de gaze cu efect de seră și de a le oferi cetățenilor săi energie sigură, accesibilă și
durabilă. Suntem prima mare economie care a reușit să instituie un cadru obligatoriu din
punct de vedere juridic menit să realizeze și chiar să depășeas că promisiunile făcute în
temeiul Acordului de la Paris. Pe baza propunerilor Comisiei, am adoptat un cadru
legislativ ambițios pentru 2030, de instituire a unei uniuni energetice prin acțiuni
climatice prospective. Ne -am stabilit obiective ambițioase pent ru 2030 în ceea ce privește
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, energia din surse regenerabile și eficiența
energetică, care vor necesita depunerea unui efort susținut și comun pentru a putea fi
realizate. Acesta este un prim pas important în cad rul tranziției pe termen lung către o
energie curată în perspectiva anului 2050, astfel cum este aceasta prezentată în strategia
pe termen lung1. Aceste obiective nu reprezintă plafoane, ci mai degrabă praguri și, cu
stimulentele adecvate, pot fi chiar dep ășite.
Regulamentul UE privind guvernanța2 a creat un sistem unic de guvernanță privind
energia și clima, care asigură faptul că Uniunea și statele sale membre pot planifica
împreună și pot îndeplini colectiv aceste obiective pentru 2030 și, de asemenea, pot
asigura tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra
climei, care este echitabilă și rentabilă pentru toți cetățenii. Declarația de la Sibiu3 a
reafirmat, la cel mai înalt nivel, angajamentul Uniunii de a fi un lider mon dial
responsabil în materie de schimbări climatice, în timp ce ne protejăm cetățenii, ne
conservăm mediul și respectăm principiul echității.
Figura 1: Cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030
Pentru prima dată, toate statele membre au elab orat proiecte de planuri naționale
integrate privind energia și clima (NECP)4. Acestea au depus eforturi în vederea
eliminării compartimentării între diversele politici și sectoare, diferitele departamente
guvernamentale, față de părțile interesate și de p ublic, precum și la nivel transfrontalier,
pentru a defini calea către realizarea obiectivelor pentru 2030. Încă mai există decalaje,
1 COM(2018) 773 final.
2 Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamen tului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind
guvernanța uniunii energetice și politicile climatice.
3 Declarația de la Sibiu, Reuniune informală a șefilor de stat sau de guvern, Sibiu, România, 9 mai 2019.
4 Astfel cum se prevede la artic olul 9 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al
Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice.
EMISII DE GAZE
CU EFECT DE
SERĂENERGIE DIN
SURSE
REGENERABILEEFICIENȚĂ
ENERGETICĂINTERCONECTA
RECLIMA ÎN CADRUL
PROGRAMELOR
FINANȚATE DE UECO2
DIN:
2020 -20% 20% 20% 10%2014 -2020
20%
2030 ≤-40% ≥ 32 % ≥ 32,5% 15%2021 -2027
25%AUTOTURISME
-37,5%
Camionete -31%
Camioane -30%
Clauză de reviziuire în creștere până în
2030
2 însă acesta este abia primul pas făcut din mulți alții care vor urma înainte de 2030 și vom
avea multe de învățat de pe ur ma sa. Pornind de la spiritul excelent de cooperare din
decursul ultimilor trei ani, Comisia va continua să lucreze constructiv și intensiv cu
statele membre pentru ca acestea să își finalizeze planurile naționale și ulterior să le pună
în aplicare. Recoma ndările pentru planurile finale care însoțesc prezenta comunicare vor
ghida această activitate în vederea continuării parcursului în spirit de colaborare. În
Raportul privind starea uniunii energetice din 2020, Comisia va face un bilanț al
planurilor final e și va confirma dacă acestea corespund sau nu cu obiectivele Uniunii
pentru 2030 sau dacă este posibil să fie necesare eforturi suplimentare. Procesul de
guvernanță oferă, de asemenea, ocazia de a actualiza planurile în 2024, pentru ca acestea
să reflecte experiența acumulată și să valorifice noile oportunități pentru restul
deceniului.
NECP au un rol esențial în cadrul sistemului nostru de guvernanță pentru a asigura că ne
unim forțele și că ne îndeplinim obiectivele împreună. Acestea ar trebui să ofere cât de
multă claritate și previzibilitate este posibil pentru ca sectorul afacerilor și al finanțelor să
stimuleze investițiile private necesare. Acestea vor facilita, de asemenea, programarea de
către statele membre a finanțării și a investițiilor în urmă torul cadru financiar multianual
2021 -2027.
Prezenta comunicare analizează proiectele de planuri naționale integrate privind energia
și clima și examinează efectele agregate ale acestora în ceea ce privește realizarea
obiectivelor uniunii energetice a UE și a obiectivelor pentru 2030. Aceasta vine în
completarea analizelor aprofundate la nivel național5 și european6, precum și a
recomandărilor specifice adresate fiecărui stat membru7. Împreună, acestea vor sprijini
statele membre să își finalizeze NECP pân ă la sfârșitul anului 2019. Punerea în aplicare a
recomandărilor va implica un dialog iterativ permanent, care va conduce la finalizarea
planurilor naționale integrate privind energia și clima. În cele din urmă, scopul procesului
este de a contribui la mod ernizarea economiei Uniunii, în conformitate cu obiectivul pe
termen lung al neutralității din punctul de vedere al impactului asupra climei.
Comisia va lucra în colaborare cu statele membre pentru a le sprijini să țină seama în
mod corespunzător8 de recomandări, în spiritul solidarității între statele membre și
Uniune, precum și în rândul statelor membre.
5 Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2019) 211; SWD(2019) 225; SWD(2019) 214;
SWD(2019) 275; SWD(2019) 229; SWD(2019) 277; SWD(2019) 230; SWD(2019) 261; SWD(2019) 262;
SWD(2019) 263; SWD(2019) 224; SWD(2019) 264; SWD(2019) 223; SWD(2019) 265; SWD(2019) 228;
SWD(2019) 266; SWD(2019) 267; SWD(2019) 268; SWD(2019) 227; SWD(2019) 2 26; SWD(2019) 281;
SWD(2019) 272; SWD(2019) 273; SWD(2019) 271; SWD(2019) 274; SWD(2019) 276; SWD(2019) 278;
SWD(2019) 279.
6 SWD(2019) 212.
7 C(2019)4401; C(2019) 4402; C(2019)4403; C(2019)4404; C(2019)4405; C(2019)4406; C(2019)4407;
C(2019)4408; C(2019)4409; C(2019)4410; C(2019)4411; C(2019)4412; C(2019)4413; C(2019)4414;
C(2019)4415; C(2019)4416; C(2019)4417; C(2019)4418; C(2019)4419; C(2019)4420; C(2019)4421;
C(2019)4422; C(2019)4423; C(2019)4424; C(2019)4425; C(2019)4426; C(2019)4427; C(2019)44 28.
8 În conformitate cu articolul 34 din Regulamentul privind guvernanța, în cazul unui decalaj în materie de
ambiție, după caz, Comisia emite recomandări către statele membre pentru a asigura îndeplinirea
obiectivelor uniunii energetice. Statul membru vi zat ține seama în mod corespunzător de recomandări.
3 2. EVALUAREA PROIECTELOR DE PLANURI NAȚIONALE INTEGRATE
PRIVIND ENERGIA ȘI CLIMA
2.1. Evaluarea la nivelul întregii UE a obiectivelor pentru 2030 în m aterie de
energie din surse regenerabile, eficiență energetică și emisii de gaze cu efect
de seră și a interconectării rețelelor de energie electrică
Obiectivele Uniunii pentru 2030 în ceea ce privește energia din surse regenerabile și
eficiența energetic ă au fost exprimate și convenite la nivelul UE fără a se stabili obiective
obligatorii la nivel național care să stea la baza acestora. În schimb, au fost stabilite noi
metode de lucru și noi instrumente pentru a facilita realizarea în mod colectiv a
obiec tivelor uniunii energetice. Ca primă etapă în cadrul acestui proces, Regulamentul
privind guvernanța le impune statelor membre să includă, în proiectele lor de NECP,
contribuții naționale care să fie suficiente pentru realizarea colectivă a obiectivelor
Uniunii pentru 2030. În cadrul celei de a doua etape, Comisia va evalua și va promova un
nivel suficient de „ambiție” colectivă având în vedere obiectivele respective ale Uniunii.
2.1.1. Energia din surse regenerabile
Uniunea ar trebui să își păstreze și să își con solideze poziția de lider mondial în ceea ce
privește sursele regenerabile. Aceasta nu este doar o chestiune care vizează siguranța
alimentării cu energie și politica responsabilă în domeniul schimbărilor climatice. Este,
de asemenea, un imperativ în domen iul politicii industriale de a exploata la maximum
potențialul de creștere verde.
Aproape toate statele membre și -au prezentat contribuțiile la obiectivul Uniunii în
materie de energie din surse regenerabile. Aproximativ o treime din statele membre au
prezentat contribuții ambițioase, Danemarca, Estonia, Spania, Lituania și Portugalia
propunând contribuții foarte importante9.
Cu toate acestea, există în continuare un decalaj pentru UE28. În cadrul proiectelor
de planuri actuale, în loc de cel puțin 32 %, ponderea energiei din surse regenerabile ar
atinge o valoare cuprinsă între 30,4 % și 31,9 % în 2030 la nivelul Uniunii10.
În consecință, recomandările solicită mai multor state membre să își reanalizeze
nivelul de ambiție pentru a se asigura că acest decalaj „în materie de ambiție”
identificat în UE este eliminat odată cu depunerea planurilor naționale integrate
finale privin d energia și clima. Creșterea contribuțiilor naționale după caz, în vreme ce
statele membre ambițioase își mențin contribuțiile astfel cum sunt acestea incluse în
NECP, este un demers crucial pentru a permite realizarea echilibrată și rentabilă a
9 În conformitate cu articolul 31 din Regulamentul privind guvernanța, recomandările Comisiei în ceea ce
privește ambițiile statelor membre în materie de surse regenerabile sunt bazate pe formula prevăzută în
anexa II la regulament care, la rândul său, este bazată pe criteriile obiective de la articolul 5, totodată ținând
seama în mod corespunzător de circumstanțele relevante care afectează utilizarea energiei din surse
regenerabile, astfel cum au fost acestea indicate de statele membre. Metodologia urmată de Comisie pentru
a evalua contribuțiile în materie de energie din surse regenerabile este prezentată în detaliu în secțiunea II
din documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2019) 212.
10 Pe lângă decalajul identificat pentru UE28, nivelul general care trebuie atins în 2030 depinde în
continuare în mare măsură de contribuția statelor membre ambițioase și de consumul final brut de energie.
4 obiectivu lui stabilit la nivel de Uniune, deschizând calea pentru crearea unei adevărate
piețe europene pentru energia din surse regenerabile. Aceasta ar permite întregii Uniuni
să își valorifice la maximum potențialul pentru utilizarea rentabilă a energiei din sur se
regenerabile, să contribuie la reducerea poluării atmosferice și a dependenței de importuri
de combustibili fosili, precum și să beneficieze de o poziție de lider în cadrul procesului
de tranziție energetică.
Figura 2: Contribuțiile naționale în mat erie de energie din surse regenerabile (Sursă:
Calculele Comisiei UE bazate pe informații din proiectele de planuri naționale integrate
privind energia și clima).
2.1.2. Eficiența energetică
Strategia uniunii energetice este bazată pe principiul „eficiența energ etică înainte de
toate”. Cu toate acestea, obiectivele pentru 2020 în materie de eficiență energetică sunt în
pericol ca urmare a consumului de energie sporit din ultimii ani. Pe baza contribuțiilor
naționale prezentate în proiectele de planuri naționale i ntegrate privind energia și clima,
doar câteva state membre au propus un nivel suficient al contribuțiilor pentru 2030.
Statele respective sunt în special Italia , Luxemburg și Spania (în ceea ce privește atât
consumul de energie primară, cât și consumul de energie finală), Țările de Jos (pentru
consumul de energie primară) și Franța (pentru consumul de energie finală). Unele state
membre încă trebuie să depună o contribuție națională.
Prin urmare, evaluarea agregată indică un decalaj substanțial față de niv elurile
obiectivelor Uniunii în ceea ce privește consumul de energie primară și finală de cel
puțin 32,5 % până în 203011. Pentru consumul de energie primară , decalajul variază
11 Metodologia urmată de Comisie pentru a evalua contri buțiile în materie de eficiență energetică este
prezentată în detaliu în secțiunea III din documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2019) 212.
0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%50%55%60%65%
AT BE BG CY CZ DE DK EE EL ES FI FR HR HU IE IT LT LU LV MT NL PL PT RO SE SI SK UK EU-28Ponderea SRE din consumul de energie finală brută
Obiectiv 2020 Planurile naționale integrate privind energia și clima (NECP) 2030 Ponderea 2017 Formula pentru 2030
5 între 118 și 43 Mtep (intervalul semnificativ depinde de efectuarea unor previzi uni mai
rezervate sau mai ambițioase pentru țările care nu au prezentat o contribuție națională),
care corespunde atingerii unei valori cuprinse între 26,3 % și 30,2 %, în timp ce, în cazul
consumului de energie finală , decalajul variază între 85 și 26 Mte p, ceea ce
corespunde unei valori cuprinse între 26,5 % și 30,7 %.
Figura 3: Decalajul colectiv pentru contribuțiile privind eficiența energetică în materie
de consum de energie primară și finală. (Sursă: Calculele Comisiei UE bazate pe
informații din proiectele de planuri naționale integrate privind energia și clima).
În acest context, se recomandă ca toate statele membre ale căror contribuții sunt
evaluate ca nefiind suficiente pentru această etapă să le revizuiască și să aibă în
vedere creșterea nive lului de ambiție , astfel încât „decalajul în materie de ambiție”
identificat să fie eliminat odată cu prezentarea NECP finale.
2.1.3. Emisii de gaze cu efect de seră
Uniunea a comunicat o contribuție stabilită la nivel național în temeiul Acordului de la
Paris de reducere la nivel intern cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de
seră până în 2030 , comparativ cu 1990. Datorită adoptării întregului pachet legislativ
privind uniunea energetică propus de Comisie în cadrul mandatului președintelui
Juncker, Uni unea a fost prima mare economie mondială care și -a transformat contribuția
asumată în temeiul Acordului de la Paris în legislație concretă. Punerea efectivă în
aplicare a tuturor obiectivelor în materie de climă, energie și mobilitate curată prevăzute
în dreptul Uniunii ar putea chiar să conducă la reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de
seră de aproximativ -45 % în 2030, comparativ cu 1990.
Pe baza măsurilor planificate sau a ambițiilor formulate pentru reducerile la nivel
național ale emisiilor de gaze cu efect de seră incluse în proiectele de NECP, precum și
6 pe baza previziunilor rezervate pentru țările care nu au prezentat nici măsuri, nici ambiții,
se estimează că reducerea în ansamblu a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru Uniune
corespunde dej a obiectivului de reducere cu -40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră
stabilit pentru 2030, comparativ cu 1990. Acesta este un progres semnificativ în
comparație cu reducerile anterioare preconizate de statele membre.
Regulamentul privind partajarea ef orturilor12 mandatează reduceri la nivelul întregii
Uniuni în sectoarele care nu intră sub incidența sistemului Uniunii de comercializare a
certificatelor de emisii (EU ETS) de -30 %, comparativ cu 2005. Obiectivele naționale
ale statelor membre variază înt re 0 % și -40 % și au un grad considerabil de flexibilitate
în ceea ce privește modul de realizare a acestora, de exemplu transferuri între statele
membre sau utilizarea unei anumite cantități suplimentare de absorbție a emisiilor în
sectorul de exploatare a terenurilor. Spania, Luxemburg și Suedia și -au stabilit obiective
naționale mai ambițioase în sectoarele din afara EU ETS13.
O agregare a măsurilor naționale planificate la momentul actual în sectoarele
respective și prezentată în proiectele de NECP indică faptul că Uniunea ar putea
deja să realizeze o reducere a emisiilor de -28 % în sectoarele non -ETS (a se vedea
figura 4, excluzând exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și sectorul
de silvicultură). Acesta este un progres impor tant comparativ cu previziunile raportate în
Raportul UE 2018 privind progresele înregistrate în domeniul combaterii schimbărilor
climatice14, și anume o reducere de -21 % cu măsurile actuale și o reducere de -23 % cu
măsurile planificate. Cu toate acestea, pentru a elimina decalajul de 2 puncte
procentuale rămas la nivelul Uniunii, statele membre vor trebui să identifice măsuri
suplimentare în planurile naționale integrate finale privind energia și clima.
12 Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind
reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021 –
2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul
Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentu lui (UE) nr. 525/2013 JO L 156, 19.6.2018, p. 26-42.
13 Sectoarele non -ETS includ, de exemplu, transporturile, construcțiile, agricultura, deșeurile.
14 COM/2018/716 final.
7
Figura 4: Obiectivele statelor membre pentru 2030 în ceea ce privește partajarea
eforturilor și emisiile de gaze cu efect de seră cu măsurile actuale și planificate (Sursă:
Calculele Comisiei bazate pe informații din proiectele de planuri naționale integrate
privind energia și clima).
Aceste observații s unt bazate pe premisa că toate statele membre vor respecta regula
„fără debit” în ceea ce privește exploatarea terenurilor, schimbarea destinației
terenurilor și silvicultura, și anume că emisiile nu depășesc absorbțiile. În cazul în
care acest sector cree ază emisii nete, ar trebui ca acestea să fie compensate prin utilizarea
alocărilor din sectoarele de partajare a eforturilor.
2.1.4. Interconectarea rețelelor electrice
Interconectările între piețele naționale reprezintă rețeaua de bază necesară pentru
finalizar ea pieței interne europene a energiei electrice, pentru garantarea siguranței
alimentării cu energie, pentru valorificarea întregului potențial al energiei din surse
regenerabile, precum și pentru facilitarea cuplării și integrării sectoriale.
Cinci state membre ( Cehia, Germania, Grecia, Spania și Portugalia ) fac trimiteri clare
la nivelul de interconectare a rețelelor electrice pe care urmăresc să îl atingă în 2030 în
proiectele lor de planuri naționale integrate privind energia și clima. Alte state membre
(Belgia , Bulgaria , Franța , Lituania , Luxemburg , Malta , Țările de Jos , Slovacia,
Finlanda și Suedia ) indică un nivel prognozat de interconectivitate a rețelelor electrice
în 2030. Proiectele de NECP reflectă adesea procesul prevăzut în Regulamentul privind
rețeaua energetică transeuropeană (TEN -E) în ceea ce privește identificarea și sprijinirea,
la nivel european, a realizării proiectelor de infrastructură de interes comun, care sunt
necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de interconectare ale Regulamen tului privind
guvernanța. Cea de a patra listă a proiectelor de interes comun, care urmează a fi adoptată
în octombrie 2019 pe baza unui proces obiectiv și favorabil incluziunii la nivel european,
va avea drept obiectiv soluționarea obstacolelor rămase pe piața internă a energiei, de
exemplu între Peninsula Iberică și restul Europei sau în Europa de Sud -Est.
-60%-40%-20%0%20%40%
Austria
Belgia
Bulgaria
Croația
Cipru
Cehia
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franța
Germania
Grecia
Ungaria
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg*
Malta
Țările de Jos
Polonia
Portugalia
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia*
Regatul Unit
UE-28obiectivul non -ETS și preconizările privind emisiile pentru 2030 în procente comparativ cu 2005
preconizarea 'cu măsuri suplimentare'
preconizarea 'cu măsuri actuale'
obiectiv non-ETS în temeiul Regulamentului privind partajarea eforturilor
obiectiv non -ETS național diferit* Luxemburg și Suedia au depus un interval -țintă
8 La finalizarea proiectelor de NECP, statele membre care, la momentul actual, se
situează sub pragul de 15 % de interconectare a rețelelor electrice ar trebui să
precizeze obiectivul lor în materie de interconectare a rețelelor electrice pentru
2030. Statele membre care au depășit deja acest prag ar trebui să își analizeze nivelul de
interconectare prevăzut până în 2030 în contextul menținerii caracterul ui adecvat al
sistemului lor energetic în raport cu dezvoltarea semnificativă preconizată a energiei din
surse regenerabile15. Planurile naționale integrate finale privind energia și clima ar trebui
să facă legătura între evoluțiile preconizate în materie d e infrastructură și etapele
necesare pentru a asigura faptul că aceste interconexiuni sunt disponibile pe piață în
vederea schimburilor comerciale transfrontaliere de energie electrică, în conformitate cu
legislația relevantă.
2.2. Principalele constatări pen tru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale
proiectelor de planuri naționale integrate privind energia și clima
2.2.1 Decarbonizarea (gazele cu efect de seră și energia din surse regenerabile )
A) Emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră
Numeroase proiecte de NECP ar avea de câștigat de pe urma furnizării mai multor
detalii cu privire la strategia care trebuie urmată în vederea realizării obiectivelor
non-ETS pe parcursul întregii perioade 2021 -2030 , inclusiv estimările pentru
traiectoria reducerii emisiilor bazată pe cele mai recente date și pe utilizarea preconizată
a flexibilităților, astfel cum au făcut deja, de exemplu, Irlanda și Letonia . Prin
posibilitatea de a transfera alocările de emisii de la un stat membru la altul16, mai multe
state membr e au ocazia de a mobiliza finanțare din partea altor state membre pentru a -și
moderniza economia, de exemplu prin investirea în eficiența energetică a clădirilor sau
prin atingerea pe deplin a potențialului rentabil al acestora în materie de energie din su rse
regenerabile în sectoarele non -ETS. Această cooperare bilaterală sporită în rândul statelor
membre va permite Uniunii să își realizeze obiectivele ambițioase pentru 2030 într -o
manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor.
Transporturile sunt responsabile de aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de
seră din Uniune și reprezintă cel mai mare sector din punctul de vedere al emisiilor în
cadrul obiectivelor non -ETS ale statelor membre. Prin urmare, acest sector trebuie să
reprezinte nucleul planurilor naționale integrate privind energia și clima.
Majoritatea statelor membre și -au stabilit măsuri de reducere a emisiilor în sectorul
transporturilor. Unele state membre combină deja obiective cuantificate privind
reducerea emisiilor cu mă suri planificate. Planurile naționale integrate finale privind
energia și clima le vor oferi statelor membre șansa de a elabora o abordare și mai
15 În ambele cazuri, trebuie luate în considerare viitorul plan de dezvoltare a rețele i pe zece ani (TYNDP) și
procesele de selecție pentru proiectele de interes comun.
16 Articolul 5 din Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din
30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele
membre în perioada 2021 -2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a
angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr.
525/2013, JO L 156, 19.6.2018, p. 26-42.
9 integrată pentru sectorul transporturilor. În planurile lor finale, statele membre ar trebui
să aibă o abordar e mai concretă, iar o parte dintre ele încă trebuie să își cuantifice
impacturile preconizate. Electromobilitatea se numără frecvent printre obiectivele vizate,
însă adesea măsurile nu sunt descrise într -o manieră foarte detaliată. Planificarea și
investir ea în infrastructura de combustibili alternativi corespunzătoare vor fi esențiale
pentru fabricanții de autoturisme, camionete și camioane, pentru ca aceștia să atingă
standardele de performanță în ceea ce privește emisiile de CO 2 stabilite pentru 2025 și
2030, precum și pentru reducerea cheltuielilor în materie de combustibil ale șoferilor și
ale operatorilor de transport. Trebuie garantată coordonarea eficace în ceea ce privește
lansarea sistemelor de transport inteligente. Planurile naționale integrate p rivind energia
și clima ar trebui, de asemenea, să fie o ocazie pentru unele state membre de a specifica
etapele în vederea restructurării impozitării, astfel încât să contribuie la obiectivele
noastre de politică din sectorul transporturilor.
Exemple de bune practici – politici și măsuri în sectorul transporturilor
Proiectele de NECP prezentate de Austria și Spania oferă bune exemple ale modului de
combinare a obiectivelor cuantificate de reducere a emisiilor pentru sectorul
transporturilor cu politicile și măsurile subiacente pentru a le realiza. De exemplu, Italia
furnizează informații foarte detaliate cu privire la măsurile planificate și depășește
obiectivul obligatoriu în materie de surse regenerabile pentru transport. Deși mai multe
state membre au s tabilit obiective orientative privind electromobilitatea, Slovenia
prevede măsuri concrete care să stea la baza acestora, inclusiv o cuantificare a
infrastructurii de încărcare necesare.
Clădirile europene sunt responsabile de 40 % din consumul de energie și de
aproximativ 15 % din emisiile de gaze cu efect de seră. Proiectele de NECP vizează acest
sector în principal în contextul rolului său în ceea ce privește realizarea contribuțiilor în
materie de efici ență energetică și de energie din surse regenerabile. Potențialul măsurilor
de eficiență care ar realiza reduceri de emisii eficiente din punctul de vedere al costurilor,
reducând totodată facturile la energie în cazul gospodăriilor și crescând gradul de
ocupare a forței de muncă în sectorul construcțiilor ar putea fi exploatat mai rapid în
unele state membre.
În temeiul legislației Uniunii adoptate în mai 201817, statele membre ale UE trebuie să se
asigure că emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din activități legate de exploatarea
terenurilor, schimbarea destinației terenurilor sau silvicultură (LULUCF) sunt
compensate cu cel puțin o eliminare echivalentă de CO 2 din atmosferă în perioada
cuprinsă între 2021 și 2030. Având în vedere un potențial de absorbție suplimentar în
termeni contabili care corespunde unei valori de 2 % din emisiile de gaze cu efect de
seră, sectorul LULUCF va trebui să aducă o contrib uție din ce în ce mai mare la
realizarea obiectivelor climatice ale Uniunii în următoarele decenii, de exemplu prin
17 Regulamentul (UE) 2018/841 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor
rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în
cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE.
10 sporirea cantității de dioxid de carbon sechestrat din atmosferă, crescând totodată
producția și utilizarea eficientă a biomasei pentru o ga mă largă de utilizări, ținând seama
în mod corespunzător de biodiversitate și de preocupările față de calitatea aerului.
Danemarca și Franța sunt exemple de state membre care prezintă o strategie sau
informații specifice cu privire la politici și măsuri, d e exemplu, cele de sprijinire a
împăduririi private pe teren agricol, care pot, într -o manieră durabilă, să sporească
absorbanții de carbon promovând totodată bioeconomia și care pot furniza stimulente
suplimentare pentru fermieri și silvicultori în vedere a îmbunătățirii gestionării terenurilor
și a unei creșteri durabile în ceea ce privește productivitatea. Altminteri, informațiile
aferente acestui subiect sunt limitate în proiectele de NECP. În plus, va fi posibil să se
evalueze pe deplin dacă emisiile de pășesc sau nu absorbțiile doar dacă statele membre
oferă informații mai detaliate cu privire la contabilizarea LULUCF și la utilizarea
flexibilităților. Aceste informații sunt furnizate într -o oarecare măsură de Cehia ,
Danemarca și Irlanda .
Un element esen țial în această privință este stabilirea unor niveluri de referință
transparente și exacte pentru păduri, pentru a contabiliza în mod corespunzător emisiile
sau absorbțiile de CO 2 rezultate din gestionarea pădurilor. Planurile de contabilizare a
pădurilor la nivel național sunt instrumentul necesar pentru realizarea acestui demers, iar
statele membre ar trebui să le revizuiască până pe 31 decembrie 2019, pe baza
recomandărilor tehnice oferite împreună cu prezenta comunicare18. Aceasta va permite ca
planurile de contabilizare a pădurilor la nivel național să fie utilizate pe deplin și într -o
manieră consecventă în planurile naționale integrate finale privind energia și clima, în
special în vederea planificării flexibilității către sectoarele de partajare a efo rturilor.
Relevanța altor sectoare precum cel agricol, al deșeurilor și cel industrial pentru
emisiile care provin din sectoarele care nu intră sub incidența EU ETS variază de la un
stat membru la altul. Aceasta ar trebui să se reflecte în planificarea pol iticilor și a
măsurilor, astfel cum procedează Irlanda pentru agricultură, de exemplu. În cazul
sectorului agricol, propunerea Comisiei pentru politica agricolă comună (PAC) post -2020
sporește nivelul ambiției în materie de climă și de mediu, preconizându -se ca cel puțin 40
% din pachetul financiar global al PAC să fie relevant pentru climă. În plus, Comisia a
propus „programe ecologice” care le vor oferi statelor membre ocazia de a sprijini la
scară largă acțiuni de atenuare și adaptare mai potrivite nevoi lor specifice de pe plan
național. Propunerea Comisiei stabilește, de asemenea, că, în ceea ce privește elaborarea
planurilor lor strategice privind PAC, statele membre ar trebui să ia în considerare
instrumentele naționale de planificare în materie de cli mă și de mediu din instrumentele
legislative relevante ale UE, inclusiv NECP. În această privință, va fi esențial ca NECP
finale să ofere indicații concrete cu privire la măsurile planificate de reducere a emisiilor
18 În paralel cu proiectele de NECP, statele membre au prezentat planuri de contabilizare a pădurilor la
nivel național (NFAP), inclusiv nivelul lor d e referință pentru păduri. În aprilie 2019, un grup de experți
alcătuit din specialiști în domeniul tehnic din statele membre, ONG -uri și organizații de cercetare, printre
altele, a realizat o primă evaluare a planurilor de contabilizare a pădurilor la niv el național. Recomandările
tehnice care au rezultat în urma acesteia (SWD(2019) 213) reflectă înalta calitate, în general, a planurilor
depuse, indicând totodată unele abordări specifice fiecărei țări care vor necesita o analiză suplimentară mai
amănunțită .
11 din sectorul agricol și de silvicultură pe care le -ar putea sprijini PAC, de exemplu prin
sprijinul oferit pentru testarea programelor de măsurare a emisiilor de carbon de la ferme.
Pentru sectorul energiei electrice , care este responsabil de aproximativ 25 % din emisiile
de gaze cu efect de ser ă, politicile de decarbonizare ale statelor membre se axează pe
utilizarea sporită a energiei electrice din surse regenerabile și pe eliminarea treptată a
cărbunelui din producția de energie electrică.
Către o eliminare treptată a cărbunelui în Europa?
Mai multe state membre introduc sau confirmă obiective ambițioase și calendare în
vederea eliminării treptate a cărbunelui din producția de energie electrică. Franța
intenționează să facă acest lucru până în 2022. Italia și Irlanda, până în 2025.
Danemarca , Spania , Țările de Jos, Portugalia și Finlanda, până în 2030. Germania a
indicat, de asemenea, că va stabili o dată de încetare a producției de energie electrică pe
bază de cărbune. Statele membre care sunt implicate activ în demersul de eliminare
treptată a cărbunelui sunt invitate să ofere indicații suplimentare cu privire la modul în
care intenționează să urmărească realizarea acestor obiective, precum și să precizeze dacă
au sau nu în plan să utilizeze opțiunea de anulare a certificatelor EU ETS. Ar trebui
abordate, de asemenea, măsurile menite să îi sprijine pe lucrători i afectați de eliminarea
treptată a cărbunelui și pe familiile acestora.
Decarbonizarea industriei , care este responsabilă de aproximativ 15 % din emisiile de
gaze cu efect de seră, este un aspect mult mai puțin abordat în proiectele de NECP,
comparativ cu sectorul energiei electrice. În aceste sectoare industriale, dezvoltarea și
inovarea tehnologică vor trebui să își accelereze ritmul în deceniul care urmează pentru a
reduce amprenta de carbon a industriei. Guvernele vor trebui să joace, de asemenea, un
rol în acest proces, de exemplu prin aplicarea în consecință a normelor privind ajutorul de
stat. Cu cât statele membre își fac intențiile clare mai din timp, cu atât mai devreme va
putea industria să valorifice cele mai bune tehnici disponibile, opțiunil e de electrificare și
noile oportunități tehnologice care pot contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră.
Multe state membre cu obiective privind adaptarea la schimbările climatice le-au
inclus în proiectele de planuri naționale integrate p rivind energia și clima, iar unele au
indicat noi obiective. Mai multe state membre au abordat destul de detaliat obiectivele și
măsurile privind adaptarea la schimbările climatice. Proiectele de planuri naționale
integrate privind energia și clima prezent ate de Irlanda, Lituania, Polonia, Slovacia și
Slovenia sunt exemple de bune practici în ceea ce privește modalitatea de a aborda
obiectivele și măsurile privind adaptarea. Doar câteva state membre oferă detalii cu
privire la adaptarea la efectele negative ale schimbărilor climatice legate de securitatea
aprovizionării cu energie a Uniunii.
B) Energia din surse regenerabile
Uniunea a atins o pondere a energiei din surse regenerabile de 17,5 % în 2017, însă
ritmul acestei creșteri a încetinit începând cu 2014. Este vital să se dubleze eforturile în
12 vederea atingerii obiectivului stabilit pentru 2030. Planurile naționale integrate privind
energia și clima trebuie să justifice pe deplin contribuțiile statelor membre la obiectivul
colectiv pentru 2030 și să i ntroducă politici și măsuri solide la baza acestora.
La momentul actual, încălzirea și răcirea reprezintă 50 % din consumul anual de energie
din Uniune. Ponderea surselor regenerabile din această valoare a ajuns la 19,5 % în 2017
și a crescut cu doar șase puncte procentuale în ultimii zece ani. NECP ar trebui să reflecte
creșterea anuală a ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și al
răcirii prevăzută în Directiva (UE) 2018/2001, precum și rolul frigului și al căldurii
reziduale în a face ca acest sector să contribuie la ponderea generală a energiei din surse
regenerabile într -o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor.
Același lucru este valabil și în cazul sectorului transporturilor, unde statele membre
trebuie să solicite furnizorilor de combustibil să le aprovizioneze cu cel puțin 14 % din
energia consumată în sectorul transporturilor rutiere și feroviare până în 2030 sub formă
de energie din surse regenerabile. Aceasta va oferi industriei certitudini cu privire l a
viitoarea cerere de pe piață.
Planurile finale ar trebui să ofere informații solide cu privire la politicile și măsurile
care sprijină îndeplinirea în timp util a obiectivelor și a contribuțiilor propuse
pentru energia din surse regenerabile. Politicile și măsurile trebuie să demonstreze că
obiectivele și contribuțiile propuse pot fi îndeplinite, în special avân d în vedere primul
punct de referință stabilit pentru 2022. Statele membre ar trebui să furnizeze informații
detaliate cu privire la schemele lor de sprijin, inclusiv calendare detaliate de licitații
pentru energia din surse regenerabile și evoluția lor pe parcursul perioadei 2021 -2030.
Schemele de sprijin ar trebui să consolideze încrederea investitorilor și să scadă costul
dezvoltării energiei din surse regenerabile pe termen lung. Pentru a le oferi îndrumare
actorilor de pe piață și pentru a atrage noi i nvestiții în ceea ce privește energia generată
din surse regenerabile, statele membre ar trebui să definească mai detaliat, în principalele
politici și măsuri, elemente precum (i) rezultatele preconizate, (ii) calendarul orientativ,
(iii) sursa și valoarea bugetului necesar. Identificarea potențialului în materie de energie din surse regenerabile – bune
exemple metodologice:
În urma analizei secțiunii privind obiectivele naționale, proiectele de planuri naționale
integrate privind energia și cl ima prezentate de Cehia, Irlanda și Italia reprezintă bune
exemple ale caracterului complet al obiectivelor și al traiectoriilor care trebuie incluse în
planurile finale. Cehia și Irlanda includ contribuțiile fiecărui sector și tehnologiile
respective pe b ază anuală și exprimate în valori absolute. Irlanda este unul dintre
puținele state membre care include, de asemenea, traiectoriile pentru cererea de
bioenergie și oferta de biomasă defalcată pe materii prime și furnizează contribuțiile
privind căldura reg enerabilă în funcție de tehnologia regenerabilă, defalcate pe sectorul
industriei, rezidențial și terțiar. Cehia oferă o analiză a sensibilității cu privire la modul
în care contribuția generală a surselor regenerabile ar putea fluctua din cauza creșterii
economice și a cererii de energie. Italia include o defalcare a obiectivului privind
transporturile, luând în considerare multiplicatorii aplicabili pentru fiecare tehnologie.
13 Informațiile privind măsurile de promovare a autoconsumului și a comunităților de
energie din surse regenerabile, precum și dispozițiile care facilitează adoptarea
contractelor de achiziție de energie electrică și licitațiile planifica te sunt esențiale pentru
a stimula acceptarea tranziției energetice de către cetățeni, pentru a atrage investiții
private și pentru a facilita atingerea obiectivelor într -o manieră eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Mai mult, simplificarea proc edurilor administrative, cum ar fi
facilitarea introducerii unor puncte de contact sau instituirea unor proceduri rapide în
vederea retehnologizării, va fi un demers esențial pentru utilizarea energiei din surse
regenerabile în următorul deceniu.
Până în 2021, un nou mecanism de finanțare a energiei din surse regenerabile19 va fi
instituit pentru a sprijini utilizarea energiei din surse regenerabile în întreaga Uniune.
2.2.2. Eficiența energetică
Planurile finale trebuie să fie mai solide și să indice trai ectorii mai clare ale
consumului de energie. O mai bună definire a cadrului general național de politici care
stă la baza contribuțiilor naționale este un demers esențial pentru a asigura credibilitatea
nivelului de ambiție propus, identificarea decalajelo r, precum și cea mai bună practică.
Este necesară o explicație mai detaliată cu privire la amploarea, calendarul și economiile
de energie preconizate ale politicilor și măsurilor planificate.
Aceasta se aplică, în special, în cazul punerii în aplicare a o bligației privind
economiile de energie și al strategiei de renovare pe termen lung. Toate statele
membre ar trebui să includă, în NECP finale, informațiile prevăzute în anexa III la
Regulamentul privind guvernanța (schemele naționale de obligații în ceea ce privește
eficiența energetică și măsurile de politică alternative în temeiul articolului 7 din
Directiva privind eficiența energetică), întrucât acest demers va contribui la consolidarea
cadrului de politici și la integrarea tuturor componentelor sale. Includerea strategiei de
renovare a clădirilor pe termen lung va oferi o imagine de ansamblu cuprinzătoare cu
privire la acțiunile planificate în vederea renovării parcului național de clădiri, având în
vedere transformarea rentabilă a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie
este aproape egal cu zero.
Mai mult, identificarea nevoilor în materie de investiții și a surselor de finanțare este un
demers necesar pentru mobilizarea investițiilor private în ceea ce privește economiile de
energi e și creșterea pieței serviciilor de eficiență energetică. Planurile finale ar trebui să
dezvolte în continuare rolul clădirilor organismelor publice și să exploreze modalitățile
prin care politicile privind eficiența energetică ar putea aborda problema să răciei
energetice.
2.2.3 Securitatea energetică
19 În conformitate cu articolul 33 din Regulamentul privind guvernanța, mecanismul va avea un obiectiv
dublu, și anume de a acoperi eventualele decalaje față de traiectoria orientativă a Uniunii pentru energia din
surse regenerabile și de a contribui la cadrul favorabil în temeiul Directivei reformate privind energia din
surse regenerabile.
14 Securitatea energetică este o dimensiune importantă a uniunii energetice și, prin
urmare, a planurilor naționale integrate privind energia și clima. Uniunea importă în
continuare peste jumătate din întreaga cantitate de energie primară pe care o consumă,
ceea ce are consecințe importante în ceea ce privește cheltuielile de import și
vulnerabilitatea la întreruperea aprovizionării și la fluctuațiile prețului.
Diversificarea aprovizionării, a surselor și a rutelor de import sunt aspecte esențiale
ale securității energetice. NECP ar trebui să încurajeze investiții eficiente în
infrastructura care sprijină obiectivele naționale privind securitatea energetică, luând
totodată în considerare sinergiile între dive rsele dimensiuni ale planurilor. NECP ar
trebui să sprijine finalizarea proiectelor infrastructurii de gaze necesare pentru a le oferi
tuturor regiunilor accesul la terminalele de GNL, în special în Croația și Grecia , și
pentru a le oferi tuturor statelor membre acces la mai multe rute de aprovizionare, în
special Finlandei, Irlandei, României și Bulgariei . Planurile naționale integrate privind
energia și clima ar trebui, de asemenea, să promoveze dezvoltarea surselor interne, în
esență, regenerabile, precu m și a componentelor -cheie și materiilor prime necesare
pentru decarbonizarea industriilor energointensive. O serie de obiective și ținte mai
concrete, având calendare concrete, ar fi mai utile pentru dialogul politic în jurul
planurilor naționale integrat e finale privind energia și clima.
Producerea în continuă creștere a surselor regenerabile de energie variabile va da naștere
unor provocări din ce în ce mai numeroase pentru sistemul energetic. Deși, în principal,
piața ar trebui să răspundă de asigurare a unui echilibru continuu între cerere și ofertă
(inclusiv prin creșterea cuplării sectoriale), riscurile reziduale ar trebui să fie abordate
într-o manieră coordonată în rândul statelor membre. Planurile naționale integrate privind
energia și clima ar tre bui să reflecte acest lucru. Abordarea în mod corespunzător a
provocării în materie de securitate energetică înseamnă că ar trebui evaluat caracterul
adecvat al mijloacelor utilizate, luându -se în considerare cererea și generarea nu doar pe
teritoriul stat elor membre, ci și pe teritoriul statelor membre conectate, precum și
obiectivele pe termen lung privind clima.
Rolul instrumentelor de flexibilitate, cum ar fi participarea activă a cererii și stocarea,
este esențial pentru asigurarea securității energet ice. Statele membre care au mecanisme
de asigurare a capacității existente sau planificate pentru producția de energie electrică
vor trebui să ia în considerare noile norme prevăzute în noul Regulament privind energia
electrică și să reflecte, în planurile naționale integrate finale privind energia și clima,
modul în care intenționează să facă acest lucru.
În cazul statelor membre al căror mix energetic include și energia nucleară, planurile
naționale integrate privind energia și clima ar putea introduce po litici care să mențină
capacități adecvate în toate părțile lanțului de aprovizionare nuclear și să asigure
siguranța alimentării cu combustibil.
Pentru a asigura reziliența sistemului energetic, statele membre ar trebui să se asigure
că sunt create legături adecvate între planurile naționale integrate finale privind energia și
clima și planurile de urgență pentru petrol, gaz și energie electrică. Nivelurile ridicate ale
digitalizării cresc expune rea la atacuri cibernetice, ceea ce ar putea periclita siguranța
alimentării cu energie și/sau confidențialitatea datelor consumatorilor. Securitatea
15 cibernetică reprezintă un element nou și emergent al securității energetice, care ar trebui
abordat atât d e planurile finale, cât și de planurile prevăzute în temeiul Regulamentului
privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale și al
Regulamentului privind nivelul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice.
Statele membre sunt încurajate să identifice alte tipuri de riscuri, cum ar fi cele asociate
aprovizionării cu materii prime, impactului schimbărilor climatice sau amenințărilor
accidentale, artificiale, naturale sau teroriste la adresa infrastructurii energetice critice în
versiunea finală a planurilor lor naționale integrate privind energia și clima.
2.2.4 Piața internă a energiei
O piață internă a energiei pe deplin integrată și funcțională este necesară pentru a
asigura prețuri avantajoase la energie, alimenta rea sigură cu energie, precum și pentru a
permite o integrare rentabilă a surselor regenerabile în creștere. NECP ar trebui să
clarifice faptul că este instituit cadrul de reglementare potrivit pentru a beneficia de
avantajele unor piețe mai integrate ale energiei.
Odată cu tranziția care are loc în sistemele energetice ale Uniunii, apar provocări comune
referitoare la flexibilitate, descentralizare, reglementarea stimulentelor pentru investiții în
infrastructură și concurență. Planurile naționale integrat e privind energia și clima ar
trebui să furnizeze informații mai detaliate cu privire la stadiul actual al piețelor naționale
de energie electrică și de gaze, precum și la modul în care vor fi abordate provocările
respective. Ar trebui incluse obiective na ționale concrete și măsurabile pentru
dezvoltarea pe viitor a pieței, care să fie susținute de politici și măsuri adecvate.
Obiective privind piața internă a energiei – bună practică: Crearea unei piețe
regionale comune a gazului între statele baltice și Finlanda este un exemplu de integrare
a pieței, prezentat în linii generale în proiectele de planuri respective, unde componenta
principală, și anume construcția rețelei de gazoducte Balticconnector, este completată de
reguli armonizate ale pieței. Țările c are au pus în aplicare legislația UE privind piețele
gazului în cea mai mare măsură posibilă sunt cele care au și cele mai lichide piețe și care
beneficiază cel mai mult de pe urma pieței interne a energiei. Planurile naționale
integrate privind energia și clima ar trebui să ofere un bilanț util cu privire la progresele
înregistrate în vederea punerii în aplicare a regulilor relevante ale pieței gazului.
Obiectivele, programele și calendarele pentru reformele pieței energiei pe care le
stabilesc statele membre în planurile naționale integrate privind energia și clima trebuie
să fie în conformitate cu legislația adoptată în temeiul pachetului „Energie curată pentru
toți europenii”, precum și cu orientările și codurile existente privind rețeaua. Având în
vedere importanța sa pentru siguranța alimentării cu energie la nivel european, pentru
capacități de producție adecvate și pentru funcționarea pieței, este necesar să se permită
accesul fiabil la capacități adecvate de interconectare, în vederea schimburilor
transfrontaliere de energie electrică și de gaze. Planurile naționale integrate privind
energia și clima și „planurile de punere în aplicare” prevăzute în Regulamentul privind
16 energia electrică20 trebuie să fie pe deplin coerente. De asemenea, planurile na ționale
integrate privind energia și clima trebuie să ia în considerare rapoartele de monitorizare
întocmite de autoritățile naționale de reglementare și de Agenția pentru Cooperarea
Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER).
Planurile naț ionale integrate privind energia și clima ar trebui să sprijine reformele
piețelor angro. Planurile naționale integrate privind energia și clima reprezintă o
oportunitate pentru statele membre de a include concepte mai orientate spre viitor în ceea
ce priv ește integrarea sistemului energetic și cuplarea sectorială, inclusiv o mai mare
integrare a sectoarelor energiei, gazului și căldurii, pe măsură ce acestea își adjudecă un
rol central în cadrul unui sistem energetic decarbonizat.
Subvențiile pentru energi e. Este de o importanță vitală ca resursele publice să fie
cheltuite într -o manieră coerentă și rentabilă, însă fără a perturba piața energiei electrice
și fără a limita investițiile în ceea ce privește inovarea și tranziția către o energie curată.
Este es ențial să existe o bună monitorizare a subvențiilor explicite și implicite pentru
energie, precum și a planurilor de viitor, în vederea eliminării treptate a celor care nu
contribuie la obiectivele pe termen lung. În timp ce majoritatea NECP au abordat par țial
chestiunea subvențiilor pentru energie, planurile finale ar trebui să descrie și să cuantifice
în mod sistematic toate tipurile de astfel de subvenții, de la granturi, scheme de sprijin,
beneficii fiscale până la subvențiile care decurg din obligațiil e de reglementare, pe baza
definițiilor existente utilizate pe plan internațional. Proiectul de NECP depus de Italia
reprezintă un bun exemplu în acest sens. Este important ca toate statele membre să
indice, în planurile lor naționale integrate finale privind energia și clima, eforturile pe
care le vor depune pe viitor și calendarele pentru eliminarea treptată a subvenț iilor pentru
combustibilii fosili, totodată luând în considerare impactul pe care acestea l -ar putea avea
asupra grupurilor de consumatori vulnerabili.
Planurile naționale integrate privind energia și clima ar trebui să sprijine
introducerea de politici orientate spre viitor, care să vizeze dezvoltarea unor piețe
cu amănuntul competitive în Europa, permițându -le consumatorilor să beneficieze de
infrastruc turile inteligente. În ceea ce privește flexibilitatea sistemului și participarea
consumatorilor, un număr mare de proiecte de NECP fac referire la implementarea
contoarelor inteligente, cu obiective concrete și măsurabile. La finalul anului 2017,
aproxima tiv 37 % din gospodăriile din UE erau dotate cu un contor inteligent pentru
energie electrică, în timp ce șapte state membre au finalizat instalarea la nivel național.
NECP trebuie să reflecte actualizările cadrului existent, astfel cum au fost introduse p rin
intermediul pachetului „Energie curată pentru toți europenii“, pentru a asigura accesul
clientului final la un contor inteligent. NECP ar trebui să raporteze măsurile planificate
pentru ca cetățenii și întreprinderile (în special IMM -urile) să poată de ține mai mult
20 Astfel cum se prevede în Regulamentul privind energia electrică pentru statele membre care prevăd
inițierea sau continuarea unor mecanisme de asigurare a capacități i și care, prin urmare, trebuie să își
modernizeze piețele.
17 control asupra consumului și costurilor suportate în materie de electricitate, cum ar fi prin
contracte cu prețuri dinamice.
De asemenea, responsabilizarea, sensibilizarea și protecția consumatorului trebuie să fie
asigurate și promovate în NECP, care pot, de asemenea, să introducă o abordare mai
structurată în ceea ce privește soluționarea problemelor legate de sărăcia energetică (a se
vedea și secțiunea 2.3.5.).
2.2.5. Cercetare, inovare și competitivitate
Cercetarea și inovarea sunt vitale pentru ca Uniunea să își atingă obiectivele ambițioase
în materie de energie și de climă, precum și să asigure siguranța, fiabilitatea și reziliența
alimentării cu energie. Totodată, UE trebuie să asigure un context competitiv pentru
industria sa. Ambele procese ar trebui să meargă în tandem. Ca parte din Strategia
privind uniunea energetică, Planul strategic pentru tehnologiile energetice (Planul SET)
și Comunicarea privind accelerarea inovării în domeniul energiei curate21 au identificat
prioritățile și a cțiunile strategice în materie de cercetare și de inovare necesare la nivelul
UE în vederea accelerării acestei transformări a sistemului energetic într -o manieră
rentabilă. Planurile naționale integrate privind energia și clima sunt menite să precizeze
în mod specific care dintre aceste obiective sunt vizate pe plan național, transpunând
astfel în mod eficace Planul strategic pentru tehnologiile energetice în obiective și măsuri
naționale.
Statele membre trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a in tegra
cercetarea, inovarea și competitivitatea în planurile lor naționale integrate privind
energia și clima. NECP ar trebui să prevadă politici axate în mod specific pe prioritățile
privind energia și clima, inclusiv programe de cercetare și inovare și ob iective de
finanțare aferente, precum și utilizarea instrumentelor de finanțare și de subvenționare ale
Uniunii. NECP ar trebui să ia în calcul modul în care investițiile publice naționale
planificate pot sprijini preluarea pe piață a tehnologiilor disponi bile și lansarea la scară
largă a noilor tehnologii de vârf și integrarea acestora în sistemul energetic. De
asemenea, este necesară o infrastructură adecvată care să poată sprijini tranziția către
neutralitatea din punctul de vedere al impactului asupra c limei în cazul sectoarelor
energointensive, al sectorului autovehiculelor și al sectorului construcțiilor. Contribuția
ecosistemelor naționale de inovare/industriale la construirea lanțurilor valorice durabile
strategice europene (de exemplu, baterii, hidr ogen, bioprodusele emergente, conducerea
curată, conectată și autonomă a autovehiculelor, pompele de căldură, sistemele integrate
de gestionare a energiei) ar trebui, de asemenea, dezvoltată.
Pornind de la succesul Orizont 2020, Orizont Europa (2021 -2027) va simplifica și va
raționaliza finanțarea din partea Uniunii pentru cercetare și inovare pentru a -i crește
relevanța și impactul în vederea mai multor surse regenerabile, a unei mai mari eficiențe
21 COM(2016) 763 final.
18 energetice și a decarbonizării. Fondul de inovare22 va spri jini investițiile în toate statele
membre care introduc tehnologii inovatoare curate pe piață.
Eforturi în materie de cercetare și inovare pentru tranziția către o economie neutră
din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050
Viziunea stra tegică pe termen lung a Comisiei pentru o economie neutră din punctul de
vedere al impactului asupra climei – Comunicarea „O planetă curată pentru toți“23 – a
evidențiat necesitatea unui efort coordonat masiv în materie de cercetare și inovare.
Cercetarea e fectuată în UE ar trebui să se concentreze pe soluții transformatoare, neutre
din punctul de vedere al emisiilor de carbon în domenii precum energia și transporturile,
hidrogenul și pilele de combustie, stocarea energiei, transformarea neutră din punctul d e
vedere al emisiilor de dioxid de carbon a industriilor energointensive, economia
circulară, bioeconomia, orașele inteligente și intensificarea durabilă a agriculturii,
acvaculturii și silviculturii.
2.3. Soliditatea, coerența proiectelor de planuri naționale integrate privind energia
și clima și analiza interacțiunilor dintre politici
2.3.1 Este adecvat cadrul analitic?
Soliditatea, credibilitatea și caracterul robust al NECP sunt factorii care vor
determina măsura în care acestea vor putea susține realizarea obiectivelor uniunii
energetice. Calitatea și credibilitatea cadrului analitic depind în mare parte de abordarea
bazată pe modelare, de sursele de date utilizate, de transparența analizei, precum și de
evaluarea cuprinzătoare a politicilor și mă surilor propuse. Toate aceste aspecte sunt
esențiale pentru a demonstra măsura în care statele membre au cântărit cu atenție toți
factorii principali în stabilirea obiectivelor și politicilor acestora. Atât previziunile
detaliate care rezultă de pe urma un ei modelări solide, cât și analiza impactului politicilor
și măsurilor planificate sunt aspecte cruciale.
Comparabilitatea NECP necesită, pe cât posibil, o abordare comună în ceea ce privește
indicatorii utilizați și o aliniere a cifrelor din anul de refe rință cu seturile de date
raportate. În timp ce majoritatea proiectelor de NECP documentează principalele ipoteze
și surse de date, exhaustivitatea informațiilor se poate ameliora încă. Comisia a oferit
asistență și modele comune în vederea asigurării cons ecvenței și a exhaustivității. Statele
membre ar trebui să utilizeze statisticile oficiale ale Eurostat în cea mai mare măsură
posibilă. Acest exercițiu de planificare oferă posibilitatea de a spori și mai mult
coordonarea în rândul organismelor responsabi le de statisticile privind energia și clima.
2.3.2 Cum au fost analizate interacțiunile dintre dimensiunile uniunii
energetice?
22 Fondul de inovare este un program de investiții al Uniunii Europene în valoare de aproximativ
10 miliarde EUR, finanțat prin intermediul vânzării de certificate din EU ETS .
23 O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă,
modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei COM(2018) 773 final.
19 Pentru a permite tranziția către o energie curată, statele membre ar trebui să evalueze și
să abordeze în mod corespunzător int eracțiunile dintre diferitele dimensiuni. NECP ar
trebui să permită o evaluare structurată a impacturilor politicilor naționale și a
interacțiunii dintre măsurile naționale și europene privind energia și clima. O
evaluare mai sistematică a interacțiunilor dintre politici ar putea fi furnizată în evaluările
impactului, de exemplu între politicile privind eficiența energetică și infrastructura
energetică sau impactul politicilor în ceea ce privește utilizarea durabilă a bioenergiei în
diverse scopuri. Implica țiile politice ale interacțiunilor și sinergiilor evaluate între diferite
politici și obiective privind energia și clima ar trebui, cu toate acestea, să fie examinate
mai îndeaproape, în special cele între siguranța alimentării cu energie, obiectivele pieț ei
interne a energiei și sursele regenerabile și politicile în materie de eficiență energetică.
De exemplu, tehnologiile digitale schimbă fundamental piața energiei. Cu toate acestea,
dacă implementarea este deficitară, efectele pozitive ale digitalizării asupra reducerii
consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră pot fi contrabalansate de o
creștere drastică a consumului de energie electrică, generată de centrele de date și rețelele
de telecomunicații.
Principiul „eficiența energetică î nainte de toate” este un exemplu clar de politică
transversală. Acesta presupune că autoritățile ar trebui să verifice, înainte de a introduce
noi politici în materie de energie sau de a decide cu privire la investiții, dacă aceleași
obiective ar putea sau nu să fie realizate într -o manieră mai rentabilă prin intermediul
eficienței energetice. Unele proiecte de NECP oferă exemple concrete, în special cu
privire la modul în care acest principiu a fost luat în considerare în vederea asigurării
coerenței între evoluțiile preconizate ale cererii de energie în ceea ce privește elaborarea
măsurilor de securitate energetică. Aplicarea acestui principiu ar trebui să fie elaborată
mai pe largă în NECP finale.
2.3.3 Cum pot proiectele de planuri naționale integrate privind energia și clima
să atragă investițiile necesare?
Tranziția către neutralitatea din punctul de vedere al impactului asupra climei reprezintă
o schimbare profundă pentru economiile noastre. Identificarea nevoilor în materie de
investiții și asigur area finanțării necesare sunt aspecte esențiale în vederea realizării
investiției suplimentare anuale de aproximativ 260 de miliarde EUR,24 necesare pentru a
îndeplini obiectivele UE privind energia și clima până în 2030. NECP pot reprezenta un
instrument i mportant în vederea planificării investițiilor naționale în domeniul energetic
și în cel climatic. Finanțarea publică va fi, de asemenea, necesară pentru a îmbunătăți
competențele digitale și durabile, pentru a impulsiona instalațiile de reciclare și renov area
clădirilor publice, precum și pentru a conserva și a renova infrastructura. Coordonarea
noilor investiții între autoritățile publice, sectoarele private și cetățeni va integra
24 Cifră derivată din scenariul EUCO32 -32.5 ( în conformitate cu principalele ipoteze tehnologice ale
scenariilor familiei EUCO, a se vedea https://ec.europa.eu/energy/en/data -analysis/energy -modelling/euco –
scenarios ).
20 finanțarea, va evita activele irecuperabile și va aborda noi necesități în ceea ce privește
întreprinderile și cetățenii.
Figura 5: Media anuală a nevoilor în materie de investiții 2021 -2030 (Sursa: modelarea
de către Comisie).
Fondul european pentru investiții strategice25, Mecanismul pentru interconectarea
Europei26, fondurile structurale și de investiții europene și alte inițiative existente s -au
bucurat de succes în ceea ce privește sprijinirea investițiilor în energia din surse
regenerabile și în eficiența energetică. Pornind de la acestea, propunerile Comisiei pentru
următor ul cadru financiar multianual cuprins între 2021 și 2027 preconizează că cel puțin
25 % din fondurile Uniunii ar trebui să contribuie la sprijinirea atenuării schimbărilor
climatice și a adaptării la acestea. În vederea mobilizării de capital privat în inv estiții
durabile, se preconizează că 30 % din pachetul financiar general al Programului
InvestEU27 va sprijini obiectivele privind clima. În cadrul componentei sale referitoare la
infrastructura durabilă, contribuția la obiectivele Uniunii privind clima și mediul ar trebui
să fie și mai mare (55 %). Ca parte din Mecanismul pentru interconectarea Europei, o
proporție dedicată din fonduri a fost alocată în vederea sprijinirii proiectelor
transfrontaliere în materie de energie din surse regenerabile. Toate stat ele membre sunt
încurajate, de asemenea, să utilizeze veniturile din licitațiile EU ETS pentru finanțarea
investițiilor în reducerile și absorbțiile de emisii, în energia din surse regenerabile, în
25 Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind
Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și
Portalul european de proiecte de in vestiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE)
nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice.
JO L 169, 1.7.2015, p. 1 –38.
26 Regulamentul (UE) nr. 1316/2013.
27 COM/2018/439 final.
050100150200250300
Rețeaua
electricăCentrale
electriceCazane Industrie Rezidențial Terțiar Transporturi (1)Investiții medii anuale
UE28, 2021 -2030, miliarde EUR
32 % energie din surse regenerabile -32,5 % eficiență energetică suplimentară
Scenariul de statu-quo
(1)investițiile de tipul statu -quo nu sunt
prezentate, însă se ridică la 705 miliarde EUR
21 eficiența energetică, precum și în cercetare și inovare pe ntru energie curată și tehnologii
industriale.
În paralel, Comisia Europeană a abordat acest subiect ca parte din Ciclul semestrului
european 2018 -2019, concentrându -se îndeosebi pe nevoile în materie de investiții ale
statelor membre, atât în rapoartele de țară pe 2019, cât și în propunerea Comisiei pentru
recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european 2019, publicată la
5 iunie 2019, în care majoritatea statelor membre au primit recomandări cu privire la
importanța investițiilor în eficiența energetică, în energia din surse regenerabile și/sau în
acțiunile climatice. Evaluarea proiectelor de pl anuri naționale integrate privind energia și
clima ia în considerare aceste constatări și recomandări recente din cadrul semestrului
european.
Mai multe state membre fac deja legătura între NECP și recomandările specifice fiecărei
țări în cadrul semestrul ui european și este necesar ca toate statele membre să asigure
această legătură28. În termeni generali, ar trebui să continue dialogul în vederea
valorificării la maximum a coerenței și a sinergiilor dintre politicile privind energia și
clima și semestrul e uropean, drept instrument esențial pentru promovarea reformelor
structurale. În acest context, o evaluare macro -economică solidă a politicilor și măsurilor
propuse în NECP este importantă pentru a înțelege implicațiile economice generale ale
politicilor pl anificate. Progresele înregistrate în vederea finalizării NECP vor influența
rapoartele de țară din cadrul semestrului european 2020.
Comisia a propus29 ca fondurile politicii de coeziune să ia în considerare necesitățile la
nivel național și regional iden tificate în NECP. Prioritățile pentru investiții identificate în
rapoartele de țară în cadrul ciclului semestrului european 2019 și prezentate în linii mari
în proiectele de planuri naționale integrate privind energia și clima sunt complementare.
Deosebit de relevant va fi sprijinul care poate contribui la consolidarea capacității pentru
autoritățile locale, regionale și naționale, la furnizarea de asistență tehnică și cooperare
transfrontalieră. Pentru perioada 2021 -2027, se va plasa un accent puternic pe o tranziție
28 Regulamentul privind guvernanța men ționează explicit faptul că statele membre ar trebui să se asigure că
planurile lor naționale integrate privind energia și clima iau în considerare cele mai recente recomandări
specifice fiecărei țări publicate în contextul semestrului european.
29 Propuner e de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții
comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune
și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile
acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și
Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize, COM(2018) 375 final – 2018/0196 (COD). Identificarea și cuantificarea nevoilor preconizate în materie de investiții și a
surselor posibile de finanțare reprezintă o parte esențială a îndeplinirii obiectivelor
uniunii energetice. 11 state membre fie au estimat nevoile generale în materie de
investiții necesare pentru a -și îndeplini obiectivele ( Franța, Italia și Spania ), fie părți
din nevoile lor investiționale ( Grecia, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia,
Polonia și România ), oferind totodat ă diverse niveluri de detaliu cu privire la sursele de
finanțare. Majoritatea statelor membre au inclus o serie de cifre concrete în materie de
investiții în proiectele lor de NECP.
22 energetică echitabilă și curată, pe cercetare și inovare și pe tranziția industrială bazată pe
specializarea inteligentă, pe cuplarea intersectorială a grupurilor industriale, precum și pe
sprijinul oferit cooperării inter -regionale în cadrul a ctivităților de inovare. În plus, în
propunerile Comisiei, adoptarea unui plan național integrat complet privind energia și
clima reprezintă o „condiție favorizantă tematică” pentru accesul la Fondul european de
dezvoltare regională și la Fondul de coeziun e, în special pentru investițiile în materie de
eficiență energetică și de energie din surse regenerabile.
2.3.4 Cum pot proiectele de planuri naționale integrate privind energia și clima
să promoveze competitivitatea Uniunii?
De acum și până în 2030, fi ecare stat membru trebuie să creeze condițiile -cadru
propice pentru dezvoltarea unor lanțuri valorice strategice , pentru a fi gata pentru
următorul ciclu de investiții și pentru a sprijini neutralitatea din punctul de vedere al
impactului asupra climei pân ă în 2050. Proiectele de NECP ar putea, în ansamblu, să
beneficieze de pe urma unei prezentări generale mai detaliate a modului în care statele
membre intenționează să promoveze aceste condiții, prin coordonarea politicilor și
măsurilor menite să promoveze , într -o manieră rentabilă, transformarea industrială către
o industrie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, circulară și durabilă
începând de la momentul actual și până în 2030. Aceste condiții -cadru ar trebui să
acționeze drept forțe motrice pentru schimbări atât în beneficiul societății, cât și al
planetei, fără însă a se pierde poziția competitivă a industriei europene.
În termeni generali, NECP ar trebui să contribuie la demersurile de identificare și de
elaborare a avantajelor competitive ale statelor membre , evaluând totodată, în mod
corespunzător, impactul măsurilor propuse. O analiză mai clară a impacturilor macro –
economice ale politicilor propuse și ale provocărilor în materie de competitivitate cu care
se confruntă industri ile este esențială pentru a gestiona cu succes tranziția energetică și
climatică. Abordarea propusă de mai multe state membre privind lansarea unui proces
amplu de consultare la nivel de industrie în acest sens reprezintă o bună practică.
Politica în domen iul concurenței asigură faptul că toate cheltuielile guvernamentale în
sprijinul tranziției către o energie curată și o economie cu emisii reduse de carbon sunt
eficiente și nu creează denaturări pe piața internă a energiei. Fără a substitui cerințele
juridice existente în ceea ce privește notificarea, NECP ar putea fi utile pentru a identifica
viitoarele necesități în ceea ce privește etapa prealabilă notificării ajutorului de stat.
Statele membre trebuie, de asemenea, să se asigure că politicile și măsuri le respectă
obligațiile de la nivel internațional, în special în contextul Acordurilor OMC.
2.3.5 Cum pot proiectele de planuri naționale integrate privind energia și clima
să promoveze o tranziție echitabilă?
Transformarea vizată a economiilor noastre va necesita o abordare integrată în
vederea evaluării, cu atenție, a impacturilor sociale, teritoriale și asupra ocupării
forței de muncă pe termen scurt și lung. Această evaluare reprezintă baza unui mix
de politici cuprinzător, pentru a asigura o tranziție echitabilă. Finanțarea publică
pentru îmbunătățirea competențelor, cercetare, inovare, infrastructură și protecție socială
trebuie să fie aliniată cu noile nevoi ale societății. Pentru ca planurile UE privind energia
23 și clima să se bucure de succes, trebu ie ca dimensiunea socială să fie integrată încă de la
început. Aceasta va contribui la asigurarea unei tranziții corecte și echitabile din punct de
vedere social, inclusiv în zonele rurale și, în cele din urmă, va asigura acceptarea socială
și sprijinul pu blic în ceea ce privește reforma, în special în cazul proiectelor de anvergură
și al tehnologiilor revoluționare.
Acolo unde este necesar, măsurile de atenuare sau compensatorii, inclusiv cele care au
drept scop reducerea sărăciei energetice, trebuie să fa că parte din reforme, iar planurile
naționale integrate privind energia și clima ar trebui să le accentueze.
Sărăcia energetică afectează în continuare aproape 50 de milioane de oameni în
întreaga Uniune. Planurile naționale integrate privind energia și cl ima ar trebui să
abordeze problema sărăciei energetice într -o manieră mai structurată, începând cu o
evaluare a numărului de gospodării aflate în stare de sărăcie energetică, precum și a
principalelor caracteristici ale acestora (alcătuire, niveluri de ven it etc.) și a concentrării
lor geografice potențiale30. În cazul în care numărul este însemnat ori în care anumite
grupuri sau regiuni sunt expuse unor condiții dificile, ar trebui identificat un obiectiv
orientativ de reducere a sărăciei energetice, asocia t cu grupurile -țintă, politicile și
măsurile relevante, precum și cu surse de finanțare potențiale. Există deja unele elemente
pozitive în mai multe NECP. De exemplu, Grecia stabilește obiective specifice, în timp
ce evaluările realizate de Italia, Malta și Finlanda oferă un bun nivel de detalii.
Fondul social european (FSE+) și Agenda pentru competențe în Europa sunt, de
asemenea, instrumente importante care trebuie să însoțească tranziția energetică și către o
economie cu emisii reduse de carbon. Împreună cu Pilonul european al drepturilor
sociale, acestea contribuie în continuare la asigurarea faptului că oamenii beneficiază de
oportunități egale și de acces la o piață a muncii care face obiectul unor schimbări în ceea
ce privește cerințele în mat erie de calificare și structura sectorială. În special, acest pilon
pune accentul pe dreptul la recalificare, conversie profesională, perfecționare și protecție
socială, toate acestea fiind elemente esențiale ale unei tranziții echitabile.
În paralel, Fond ul de modernizare finanțat prin EU ETS este dedicat modernizării
sistemelor energetice ale celor zece state membre cu venituri mai mici și, de asemenea,
va contribui la stimularea tranziției către o economie neutră din punctul de vedere al
impactului asupr a climei, promovând totodată convergența ascendentă.
Comisia va explora în continuare posibile sinergii cu alte inițiative care vizează
abordarea provocărilor în materie de tranziție către o energie curată și potențialul din
anumite teritorii europene, cu m ar fi Convenția UE a primarilor privind clima și energia,
inițiativa Energie curată pentru insulele UE, strategia Comisiei privind regiunile
ultraperiferice, Alianța europeană pentru baterii și Inițiativa pentru regiunile carbonifere
în tranziție.
2.3.6 Care este legătura dintre proiectele de planuri naționale integrate privind
energia și clima și politicile de mediu?
30 O pondere însemnată a gospodăriilor expuse la sărăcia energetică o au, de exemplu, gospodăriile cu
venituri medii [pe baza datelor din statisticile UE referitoare la venit și la condițiile de viață (EI -SILC)].
24 Acțiunile energetice și climatice pot aduce beneficii pentru calitatea aerului. Abordarea
pierderii biodiversității și a schimbărilor clima tice sunt politici care trebuie să meargă
în tandem. Avantajele economiei circulare pentru decarbonizare sunt recunoscute la
scară largă.
Unele state membre au integrat deja aceste elemente în proiectele lor de planuri naționale
integrate privind energia ș i clima. Statele membre ar trebui să asigure coerența dintre
planurile lor naționale integrate privind energia și clima și programele naționale inițiale
de control al poluării atmosferice (PNCPA -uri)31, inclusiv în ceea ce privește aspectele
cantitative ale acestora, astfel cum prevede legislația respectivă. Legăturile dintre
strategiile în materie de energie și de climă și conservarea biodiversității, economia
circulară, bioeconomia și utilizarea eficientă a resurselor ar trebui explicitate, cu
identificare a de măsuri concrete, evaluarea impacturilor acestora și stabilirea de acțiuni
corective, după caz. De exemplu, o mai mare reutilizare a produselor și o mai bună
reciclare a anumitor materii prime secundare pot reduce cererea de energie.
Comisia poate spr ijini statele membre să includă aceste aspecte în planurile lor naționale
integrate privind energia și clima, prin dialoguri politice și schimburi de cele mai bune
practici, utilizând instrumente precum dialogurile privind aerul curat, evenimentul
„Virtuou s Circle Missions”, Instrumentul de asistență tehnică și de schimb de informații
(TAIEX) de la persoană la persoană (P2P), planurile de acțiune pentru economia
circulară, programul LIFE, orientările privind rețeaua „Natura 2000” și energia din surse
regene rabile și schimbările climatice sau sprijinul oferit de Serviciul de sprijin pentru
reforme structurale.
3. URMĂTORII PAȘI – CĂTRE PLANURILE NAȚIONALE FINALE
3.1. Un proces iterativ în desfășurare
Analizele din prezenta comunicare și recomandările specifice fiecărei țări cu privire la
proiectele de planuri naționale integrate privind energia și clima, bazate pe documentele
de lucru ale serviciilor Comisiei specifice fiecărei țări, reprezintă primele repere ale
procesului iterativ în vederea finalizării NECP.
Începând cu 2015, Comisia Europeană și statele membre au lucrat împreună la elaborarea
și depunerea primelor proiecte de NECP. În lunile următoare, Comisia va continua și va
intensifica schimburile tehnice cu statele membre, inclusiv prin reuniuni ale gr upului
tehnic de lucru și reuniuni bilaterale.
Obiectivele privind energia și clima convenite pentru 2030 sunt foarte ambițioase și
necesită depunerea unor eforturi concrete la nivelul întregii economii. Proiectele de
NECP oferă o platformă comună, solidă și comparabilă pentru a colabora și a
31 Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind
reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de
abrogare a Directivei 2001/81/CE, JO L 344, 17.12.2 016, p. 1-31. Programul național de control al poluării
atmosferice în temeiul articolului 6 este principala măsură de guvernanță prin intermediul căreia statele
membre trebuie să se asigure că sunt îndeplinite angajamentele privind reducerile de emisii pe ntru 2020 și
2030.
25 discuta, la nivelul întregii Uniuni, cu societatea civilă, cu mediul de afaceri, cu
partenerii sociali și cu guvernele naționale despre provocările comune cu care se
confruntă Uniunea și despre prioritățile pe termen l ung din domeniul energiei și al
climei. Datorită publicării proiectelor la momentul depunerii, aceste discuții au fost deja
demarate într -o manieră transparentă. Aceste interacțiuni ar trebui să contribuie la
creșterea nivelului de ambiție al NECP, precum și să ofere exemple concrete de proiecte
și politici care să fie puse în aplicare în decursul următorului deceniu. Statele membre
trebuie să se asigure că publicul poate participa efectiv și într -o etapă precoce la
elaborarea planurilor finale, care ar tre bui ulterior să includă un rezumat al opiniilor
exprimate de acesta.
În paralel, Comisia va continua, de asemenea, să asigure participarea tuturor nivelurilor
societății într -o manieră sistemică, intensificând totodată sinergiile mai puternice dintre
efort urile la nivel european, național și local prin intermediul planurilor naționale
integrate privind energia și clima. În cea de a doua parte a anului 2019 și ulterior,
Comisia Europeană va continua să promoveze o dezbatere incluzivă pe tema NECP.
3.2. Prio ritățile pentru următoarele șase luni
Următoarele șase luni, până la finele anului 2019, vor fi cruciale pentru ca statele
membre să își elaboreze NECP, astfel încât acestea să aibă un caracter solid, robust,
complet și fiabil. În vederea maximizării impac tului schimburilor care vor urma, Comisia
ar dori să centreze procesul iterativ respectiv în jurul a șapte priorități principale.
În recomandările adresate statelor membre, Comisia a pus accentul pe realizarea
dimensiunilor uniunii energetice în sine, dar și pe aspecte de o importanță specifică, în
special investițiile, o tranziție corectă și echitabilă din punct de vedere social și calitatea
aerului.
La finalizarea NECP, statele membre ar trebui să aibă în vedere următoarele priorități, pe
lângă recomandă rile specifice fiecărei țări.
3.2.1 Eliminarea tuturor decalajelor „în materie de ambiție” și de politică
pentru 2030
Există în continuare posibilitatea de a elimina mai multe decalaje la finalizarea
planurilor naționale integrate privind energia și clima. În ceea ce privește
contribuțiile în materie de eficiență energetică și energie din surse regenerabile ,
unele state membre sunt invitate să își valorifice mai bine potențialul național, în timp ce
altele vor trebui să își confirme obiectivele deja a mbițioase. Atunci când își finalizează
planurile naționale integrate privind energia și clima, statele membre ar trebui să își
intensifice în mod colectiv eforturile depuse în vederea îndeplinirii obiectivelor
Uniunii privind energia și clima pentru 2030, dat fiind faptul că o continuare a
politicilor existente la același nivel nu ar fi suficientă pentru a atinge aceste
obiective.
Mai multe state membre sunt invitate, de asemenea, să justifice în continuare realizarea
obiectivelor și contribuțiilor naționa le ale acestora în vederea atingerii obiectivelor de la
nivel european cu politici și măsuri suplimentare mai concrete , care să aibă la bază
26 surse de finanțare, după caz, precum și să lucreze mai departe la fundamentul analitic al
planurilor naționale inte grate privind energia și clima. Planurile naționale integrate finale
privind energia și clima trebuie să fie complete și cuprinzătoare, pentru a permite
monitorizarea și revizuirea corespunzătoare a eforturilor depuse și a progreselor
înregistrate, în func ție de necesități. Comisia a publicat anterior orientări care pot fi
utilizate pentru a stabili obiective măsurabile, realizabile, realiste și încadrate în timp în
ceea ce privește toate cele cinci dimensiuni32.
În cazul în care nivelul de ambiție al NECP finale rămâne insuficient pentru realizarea în
mod colectiv a obiectivelor uniunii energetice, în special a obiectivelor privind energia
din surse regenerabile și eficiența energetică pentru 2030, Comisia va trebui să aibă în
vedere luarea de măsuri suplim entare la nivel de Uniune pentru a se asigura că acestea
sunt îndeplinite.
3.2.2 Implicarea tuturor ministerelor relevante la nivel național
Proiectele de planuri naționale integrate privind energia și clima reprezintă o
oportunitate fără precedent pentru ca statele membre să exploreze mai bine
sinergiile dintre domeniile de politică și să adopte o abordare care să cuprindă într –
adevăr întreaga administrație publică .
În timp ce mai multe state membre au elaborat deja un nou cadru instituțional care
permit e o mai bună coordonare între diverse domenii de politică, trebuie depuse eforturi
suplimentare în vederea finalizării și a punerii în aplicare a planurilor naționale integrate
finale privind energia și clima. Acesta este cazul mai ales pentru sinergii și cooperarea cu
ministerele finanțelor și economiei. Sinergiile descrise ale politicilor energetice și
climatice cu domenii precum politica regională, industrială, digitală, socială, agricolă și
de mediu pot fi explorate mai bine. Aceasta include coerența de plină între aspectele
privind combustibilii alternativi din planurile finale și cadrul de politică național pe care
fiecare stat membru trebuie să îl prezinte până în noiembrie 2019 în temeiul Directivei
privind infrastructura pentru combustibili alternati vi33.
3.2.3 Valorificarea la maximum a cooperării cu statele membre învecinate
Eforturile în curs în ceea ce privește cooperarea regională ar trebui aduse la un nivel
superior pentru a facilita integrarea pieței și politicile și măsurile eficiente din pun ctul de
vedere al costurilor. Statele membre sunt încurajate, de asemenea, să urmărească în
continuare cooperarea, nu doar cu statele membre cu care se învecinează, ci și cu
semnatarii din Comunitatea Energiei și cu țările terțe membre ale Spațiului Econom ic
European.
32 În 2015, Comisia a elaborat un document de lucru al serviciilor sale privind monitorizarea progreselor
înregistrate în vederea realizării obiectivelor uniunii energetice, ca parte din primul pachet privind starea
uniunii energetice. Do cumentul respectiv include un set de indicatori -cheie relevanți în vederea
cuantificării și a măsurării progreselor înregistrate în ceea ce privește obiectivele și țintele UE privind
energia și clima. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2015) 2 43 final. https://eur –
lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?qid=1449767808781&uri=CELEX:52015SC0243 .
33 Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind
instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, JO L 307, 28.10.2014, p. 1-20.
27 Cooperarea regională – bună practică:
Pentru a contribui la elaborarea proiectelor de NECP, proiectul „ Nordic Energy
Research ” a coordonat o analiză a sistemului energetic bazată pe scenarii, prin care se
examinează modificările survenite în sistemele energetice ale statelor baltice. În temeiul
cadrului de cooperare Benelux , la 11 iunie 2018 a fost semnată o declarație în marja
Consiliului pentru energie, în vederea consolidării cooperării în ceea ce privește
elaborarea proiectelor de planuri naționale integrate privind energia și clima. La
4 martie 2019, membrii Forumului pentalateral pentru energie electrică au semnat, în
marja Consiliului pentru energie, o declarație politică în care își confirmă intenția de a
menține și a consolida cooperarea în ceea ce privește elaborarea și monitorizarea NECP,
cu accent în special pe aspecte cu relevanță transfrontalieră sporită. În contextul
Cooperării în domeniul energiei în Marea Nordului , mai multe state membre s -au
angajat să elaboreze elemente coordonate pentru planurile lor naționale integrate privind
energia și clima, pentru a facilita utilizarea rentabilă a energiei din surse regenera bile
produse în largul mării, în special a energiei eoliene. Comisia așteaptă cu interes o
cooperare asemănătoare în contextul altor bazine maritime, având în vedere faptul că
realizarea unei economii neutre din punctul de vedere al impactului asupra clime i până în
2050 va necesita ca o parte substanțială din energia electrică a Europei să fie produsă în
largul mării34.
În termeni generali, fără rolul de conducere al Uniunii Europene, va fi dificil să se
îndeplinească obiectivul accelerării unei tranziții e nergetice și climatice la nivel mondial.
Totodată, eforturile depuse de Uniune vor avea un impact redus la scară globală dacă
țările terțe nu urmează aceeași cale. În acest context, statele membre sunt încurajate să își
completeze NECP cu politici practice , cu potențial transferabil și cu posibilitate de
extindere, care ar putea fi partajate dincolo de granițele Europei, ca parte a eforturilor
depuse de Uniune pentru a conduce tranziția către o energie curată de la nivel mondial.
Dacă vor considera că acest lucru este oportun, statele membre pot, de asemenea, să
consulte țări terțe care și -au manifestat interesul.
3.2.4 Utilizarea NECP pentru a sprijini industria, competitivitatea și inovarea
Va fi necesară o gamă largă de reforme pentru a beneficia la maxi mum de
potențialul de dezvoltare al politicilor energetice și climatice. NECP trebuie să
contribuie la identificarea și dezvoltarea avantajelor competitive ale statelor
membre prin stabilirea reformelor potrivite, precum și a semnalelor și stimulentelor
corespunzătoare în materie de investiții, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a
sistemelor de impozitare. NECP ar trebui să stabilească obiectivele necesare, sprijinind
totodată reformele structurale naționale și utilizarea strategiilor industriale integ rate care
acordă prioritate competitivității, durabilității, investițiilor, infrastructurii comerciale și
inovării. O serie de strategii mai clare în ceea ce privește prioritățile în materie de
34 Directiva UE privind amenajarea spațiului maritim, eforturile în desfășurare depuse de UE pentru a
stimula inovarea și pentru a îmbunătăți accesul la date fiabile privind oceanele, precum și oportunitățile
vizate în cadrul InvestEU pentru rețeaua de cabluri și infrastructura portuară necesare vor sprijini această
tranziție.
28 cercetare și inovare ar putea, de asemenea, să consolideze pri oritățile europene pe
termen lung, sprijinind totodată exporturile UE în sectoare de vârf.
NECP pot deveni platforme utile pentru elaborarea, în colaborare cu sectorul
bancar, a unor noi programe pentru finanțarea investițiilor pe termen lung și
pentru sti mularea mobilizării de resurse private ori pentru sprijinirea de noi
inițiative între actorii din industrie în diverse sectoare și lanțuri valorice , precum și
pentru îmbunătățirea celor deja lansate de Comisie în 2017, cum ar fi, de exemplu, cea
privind ba teriile și masele plastice (Alianța europeană pentru baterii și Alianța circulară
privind materialele plastice).
3.2.5 Atragerea de investiții și identificarea oportunităților de finanțare
Mobilizarea de noi investiții și de finanțare privată va fi o parte esențială a punerii
în aplicare a NECP în decursul anilor care vor urma. Claritatea în ceea ce privește
obiectivele și instrumentele de politică va fi esențială în vederea identificării atât a
domeniului de aplicare, cât și a nivelului de amploare a neces ităților suplimentare
în materie de investiții , astfel ca demersul de planificare și de mobilizare a diferitelor
surse de finanțare să fie facilitat. În consecință, în lunile următoare statele membre ar
trebui să clarifice instrumentele și să consolideze a naliza nevoilor preconizate în materie
de investiții, a obstacolelor existente și a surselor de finanțare posibile, luând în
considerare, de asemenea, sinergiile cu procesul semestrului european.
Această evaluare detaliată este esențială pentru a asigura cheltuirea eficientă și mai bine
orientată a resurselor statului, pentru a informa mai bine industria cu privire la direcția
politicilor, precum și pentru a atrage noi investiții, cu urmări pozitive în ceea ce privește
locurile de muncă și creșterea econom ică. Activitatea desfășurată în prezent de Comisia
Europeană cu privire la finanțarea durabilă, care are drept scop reorientarea fluxurilor de
capital provenind de la investitori privați către investiții durabile din punctul de vedere al
protecției mediulu i, ar putea contribui la identificarea oportunităților în materie de
investiții și la mobilizarea finanțării private.
Va fi necesar să se valorifice sinergiile cu politicile actuale și viitoare ale Uniunii și cu
instrumentele financiare ale Uniunii . În par alel, Comisia va continua să sprijine statele
membre în demersurile lor de finalizare și de punere în aplicare a NECP, prin furnizarea
unei serii de măsuri favorabile, astfel cum se descrie mai sus.
3.2.6. Integrarea pe deplin a dimensiunii sociale
Abord area aspectelor sociale va fi esențială în asigurarea unei tranziții de succes către o
energie curată. În planurile lor naționale integrate finale privind energia și clima, statele
membre sunt încurajate să abordeze pe deplin aspectul asigurării unei tranz iții corecte și
echitabile din punct de vedere social .
Aceasta include, în special, aspecte legate de ocuparea forței de muncă , inclusiv
formarea, perfecționarea și conversia profesională, precum și o protecție socială adecvată
pentru persoanele vizate de tranziția energetică. Abordarea în mod corespunzător a
dimensiunii sărăciei energetice este, de asemenea, un demers necesar, inclusiv prin
evaluarea numărului de gospodării aflate în situație de sărăcie energetică și, acolo unde
29 este necesar, prin definir ea unui obiectiv orientativ în vederea reducerii sărăciei
energetice.
În cele din urmă, statele membre vizate ar trebui să aibă în vedere impactul tranziției
asupra populațiilor care trăiesc în regiuni cu emisii ridicate de dioxid de carbon sau în
care ene rgia este produsă pe bază de cărbune și să creeze legătura cu acțiunile actuale,
planificate sau necesare în acest sens.
3.2.7 Includerea în ecuație a obiectivelor pe termen lung și a unei viziuni pe
termen lung
În paralel cu finalizarea NECP, Regulamentu l privind guvernanța prevede ca statele
membre să își elaboreze strategiile naționale pe termen lung privind reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră prin prisma unei perspective de cel puțin 30 de ani.
Peste jumătate dintre proiectele de NECP includ d eja obiective ori viziuni pentru 2050,
chiar dacă acestea au niveluri variate de detaliu. Atât NECP, cât și strategiile pe termen
lung vor trebui elaborate într -un mod complementar, contribuind totodată la activitatea în
curs în vederea finalizării strateg iei europene pe termen lung, pe care Uniunea Europeană
va trebui să o prezinte până în 2020 în temeiul Acordului de la Paris și al Convenției –
cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. Deși vor trebui să se axeze pe
orizontul 2030, orizontul 2 050 ar trebui inclus în NECP, inclusiv o reflecție asupra
consecvenței obiectivelor și țintelor cu obiectivul pe termen lung al decarbonizării și
eforturile suplimentare pentru a defini mai bine obiectivele pe termen lung în ceea ce
privește toate cele cin ci dimensiuni.
În cea de a doua parte a anului 2019, formațiunile relevante din cadrul Consiliului ar
trebui să fie în măsură să își finalizeze dezbaterile politice în curs cu privire la viziunea
europeană pentru o Europă neutră din punctul de vedere al i mpactului asupra climei până
în 2050, cu o reflecție asupra acestui aspect în NECP finale.
Peste jumătate dintre proiectele de NECP includ obiective sau viziuni pentru 2050, chiar
dacă acestea au niveluri variate de detaliu. Danemarca, Spania, Franța, Țări le de Jos,
Portugalia și Suedia au drept obiectiv neutralitatea din punctul de vedere al
impactului asupra climei, cel târziu până în 2050. Franța și Regatul Unit au stabilit
obiective cu caracter juridic obligatoriu pentru 2050 în legislația lor națională și
utilizează bugete de emisii de carbon drept mecanism pentru a asigura consecvența
obiectivelor pe termen mediu și lung. Țările de Jos , Portugalia și Suedia și-au sporit
obiectivele naționale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru
2030 , pentru a fi în concordanță cu obiectivele lor pe termen lung. Printre celelalte state
membre cu obiective privind decarbonizarea pentru 2050 se numără Cehia, Germania,
Estonia, Irlanda, Italia, Lituania, Ungaria, Austria și Finlanda .
4. CONCLUZII
Îndeplinirea angajamentelor uniunii energetice necesită o cooperare suplimentară strânsă
între Comisie, statele membre și toate segmentele societății, inclusiv părțile interesate,
partenerii sociali și publicul larg. Acesta este un proces comun, în cadrul căru ia
30 depunerea la timp de către statele membre a planurilor naționale integrate finale privind
energia și clima pentru perioada post -2020 reprezintă un reper -cheie.
Pentru a se asigura că NECP finale depuse până la finalul anului 2019 respectă toate
cerințel e și îndeplinesc obiectivele ambițioase ale UE pentru 2030, Comisia invită
Consiliul să inițieze o dezbatere centrată în jurul priorităților principale identificate în
prezenta comunicare și în recomandările Comisiei, în scopul de a se asigura că planurile
naționale integrate finale privind energia și clima conțin un nivel de ambiție
corespunzător pentru a realiza, în special, obiectivele la nivel european în materie de
energie din surse regenerabile și de eficiență energetică. Comisia va menține un dialog
strâns cu Parlamentul European și cu Consiliul pe tema progreselor înregistrate de
uniunea energetică în ceea ce privește toate dimensiunile politicilor energetice și
climatice.
În paralel, Comisia Europeană va sprijini statele membre în ceea ce privește finalizarea
planurilor lor naționale integrate privind energia și clima până la sfârșitul anului 2019, pe
baza procesului excelent de cooperare de până în prezent.
NECP solide și cuprinzătoare vor fi esențiale în vederea realizării obiectivelor uniunii
energetice, a punerii în aplicare a acestora și a îndeplinirii contribuției Uniunii la Acordul
de la Paris, generând totodată încredere din partea investitorilor și certitudine în materie
de investiții.
Dincolo de granițele noastre, planurile naționale int egrate privind energia și clima vor fi
o expresie a credibilității Uniunii Europene în ceea ce privește politica internațională în
domeniul climei, inclusiv tranziția spre o energie curată și vor contribui la obiectivele pe
termen lung privind decarbonizar ea în contextul Acordului de la Paris și al
obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Acestea ar putea deveni o bună practică
internațională în ceea ce privește elaborarea planificării unor politici solide pe termen
mediu în domeniul energiei și climei și ar putea, de asemenea, să reprezinte un
instrument în vederea încurajării cooperării internaționale centrate în jurul obiectivelor
respective.
Realizarea acestor planuri naționale integrate finale privind energia și clima va fi un
început, nu un sfârșit – continuarea dialogului, cooperarea și revizuirile nivelului de
ambiție vor rămâne esențiale până în 2030 și ulterior.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Bruxelles, 18.6.2019 [609712] (ID: 609712)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.