Brumar Andreea Cristina Dreptul Interna3fional Sus3fine Interven3fia 3fi Protejeazã Suveranitatea Statelor [605787]

UNIVERSITATEA BABE
Ș
-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ISTORIE
Ș
I FILOSOFIE

DEPARTAMENTUL DE STUDII INTERNA
Ț
IONALE
Ș
I ISTORIE CONTEMPORANĂ

SPECIALIZAREA STUDII DE SECURITATE

LINIA ROMÂNĂ

DISCIPLINA

INTRODUCERE ÎN STUDII INTERNA
Ț
IONALE
Ș
I DE SECURITATE

TEMA NR. 2

ESEU

TITLUL ESEULUI: Dreptul interna
ț
ional sus
ț
ine interven
ț
ia interna
ț
ională
ș
i protejează

suveranitatea statelor

BRUMAR ANDREEA CRISTINA

ANUL I

GRUPA I

16 Ianuarie 2021

Dreptul interna
ț
ional se poate defini ca un set de reguli, norme
ș
i institu
ț
ii care au

capacitatea de a modela interac
ț
iunile dintre actorii sistemului interna
ț
ional. Pe parcursul

eseului voi prezenta motivele pentru care dreptul interna
ț
ional sus
ț
ine interven
ț
ia

interna
ț
ională
ș
i protejează suveranitatea statelor.

Pe lângă institu
ț
iile interna
ț
ionale
ș
i sistemele de securitate colectivă
ș
i dreptul

interna
ț
ional este conside rat un instrument
ș
i un mecanism care s-a creat din cauza anarhiei

(lipsa unei autorită
ț
i supe rioare legitime).
​
1
​
Obliga
ț
iile care decurg din tratate, practica

cutumiară, scrieriile juri
ș
tilor
ș
i principiile generale aflate în strân să legătură cu doctrina

războiului just stau la baza dreptului interna
ț
ional cu privire la război. Luând în considerare

teoria războiului just, popula
ț
ia civilă nu trebuie să fie
ț
inta unui atac armat niciodată, dreptul

interna
ț
ional recunoscând drepturile prizonierilor de război.

Începutul secolului al XX-lea este marcat de apari
ț
ia conceptului de crimă de război

(dreptul interna
ț
ional com un prevăzând forma incipientă). Acest concept a apărut când

Împăratului Wilhelm III i se stabilise răspunderea interna
ț
ională pentru implicarea sa în

Primul Război Mondial. Dezastrele lăsate în urmă de cele două conflagra
ț
ii mondiale au avut

drept consecin
ț
ă inevitabi lă formarea unui mecanism de răspundere interna
ț
ională a

persoanelor fizice care au înfăptuit crimă de război. Consacrarea temeliei ramurii dreptului

interna
ț
ional penal se form ează pe baza actelor constitutive ale celor două tribunale

interna
ț
ionale militare ins tituite în urma celui de-al Doilea Război Mondial.
​
2

Unul dintre domeniile în care se poate vorbi despre dreptul interna
ț
ional se formează

din chestiunile păcii
ș
i ale războiului/ securită
ț
ii. Odată cu apari
ț
ia statelor suverane (în

secolul al XV-lea
ș
i al XV II-lea) o importan
ț
ă majoră a fost acordată teritorialită
ț
ii, ceea ce a

determinat o necesitate cu privire la reglementarea institu
ț
iilor diplomatice
ș
i de comunicare

între ace
ș
ti actori, atât pe timp de război, cât
ș
i pe timp de pace. Elaborarea principiilor

fundamentale stau la baza dezvoltării acestei ramuri a dreptului interna
ț
ional. Printre acestea

se numără
ș
i jus ad bellum (criterii morale pe baza cărora un război poate fi declarat)
ș
i jus in

bello (ghidarea conduitei actorilor afla
ț
i în război).
​
3

Un alt domeniu în care se poate vorbi despre dreptul interna
ț
ional se constituie din

drepturile omului. Funda
ț
ia care stă la baza noului domeniu al drepturilor omului începând cu

anul 1948 este reprezentată de experien
ț
a celui de-al Doilea Război Mondial. Anul 1948 este

marcat
ș
i de adoptarea a d ouă acorduri interna
ț
ionale: Conven
ț
ia ONU privind genocidul
ș
i

Declara
ț
ia Universală a D repturilor Omului.

Noutatea adusă de Carta ONU după experien
ț
a celui de-al Doilea Război Mondial a

fost recunoa
ș
terea dreptu lui inerent al statelor suverane de a folosi for
ț
a pentru a asigura

apărarea individuală sau colectivă. A
ș
adar, omul ajunge în centrul tuturor acordurilor,

normele
ș
i regulile intern a
ț
ionale adoptându-se în a
ș
a fel încât drepturile acestuia să fie

respectate oriunde trăie
ș
te sau locuie
ș
te. De asemenea faptul că in dividul este inclus ca

subiect de drept interna
ț
ional, de
ș
i acest statut apar
ț
inea doar statelor, se asociază cu o

dezvoltare a jurisdic
ț
iei penale interna
ț
ionale. În acest caz, una di ntre cele mai avansate

institu
ț
ii este considerată Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

1
Alexandrescu, Mihai,
​
Introducere în Studii Interna
ț
ionale
ș
i de Securitate (curs)
​
, Cluj-Napoca, 2020 p. 65

2

​
Olga Dorul, „Abordarea conceptuală a crimelor de război în dreptul interna
ț
ional”,
​
Revista Moldovenească de

Drept Internațional și Relații Internaționale
​
, vol. 11, nr. 1, 2016.

3
Viotti Kauppi
​
,
​
International Law and International Organization

Pe de altă parte în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, pe lângă

evolu
ț
ia dreptului interna
ț
ional se mai poate observa
ș
i faptul că nu au fost adoptate în cadrul

conven
ț
iilor interna
ț
ionale o serie de mecanisme pentru a verifica respectarea tratatelor sau

posibilitatea de sanc
ț
ionare din partea Consiliului de Securitate ONU. Astfel, de
ș
i statele sunt

principali subiec
ț
i ai drep tului interna
ț
ional continuă să ezite acor dul cum că o autoritate

externă să le înlocuiască.

Secretarul General ONU, Kofi Annan, a declarat că „ suveranitatea statului, în sensul

său de bază este redefinită de for
ț
ele globalizării
ș
i cooperării interna
ț
ionale” (1999).
​
4
​
Astfel

că suveranitatea statului nu mai poate sta în calea drepturilor omului. În anul 2000 s-a

înfiin
ț
at Comisia Interna
ț
ională pentru Interven
ț
ie
ș
i Suveranitatea Statului care a pus în

eviden
ț
ă că suveranitatea statului implică
ș
i o serie de responsabilită
ț
i. A
ș
adar, dacă un stat

nu este capabil să evite sau să oprească suferin
ț
a cetă
ț
enilor săi, acesta trebuie să cedeze

responsabilitatea de a proteja comunită
ț
ii globale. Unul dintre principalele obiective ale ONU

este men
ț
inerea păcii, ace asta fiind considerată o extindere a securită
ț
ii colective. Spre

exemplu, apari
ț
ia Că
ș
tilor Albastre în timpul Războiului Rece.

În concluzie, prin intermediul dreptului interna
ț
ional se poate modela comportamentul

actorilor interna
ț
ionali. S tatele aflându-se într-o permanentă concuren
ț
ă pentru legitimitate
ș
i

putere, iar pentru a-
ș
i legitima politicile apelează la dreptul interna
ț
ional
ș
i la organiza
ț
iile

interna
ț
ionale.

REFERIN
Ț
E:

●
Alexandrescu, Mihai,
​
Introducere în Studii Interna
ț
ionale
ș
i de Securitate (curs)
​
,

Cluj-Napoca, 2020

●
Olga,Dorul,
​
„Abordarea conceptuală a crimelor de război în dreptul interna
ț
ional”
​
,

Revista Moldovenească de Drept Internațional și Relații Internaționale
​
, vol. 11, nr. 1,

2016.

●
Viotti Kauppi
​
,
​
International Law and International Organization

4
Alexandrescu, Mihai,
​
Introducere în Studii Interna
ț
ionale
ș
i de Securitate (curs)
​
, Cluj-Napoca, 2020 p. 104